210255126-Ghid-de-Conversatie-Roman-Spaniol.pdf

LIDIA-VALERIA FLOREA

GHID DE CONVERSAŢIE O

ROMÂN SPANIOL Prezentul ghid de conversaţie este dedicat unui public larg, pasionat de învăţarea limbii spaniole. Poate fi util atât elevilor, studenţilor,profesorilor şi turiştilor, cât şi celor care desfăşoară diverse activităţi profesionale sau au contacte cu realităţile unei ţări hispanice. Este un instrument modem, accesibil, care nu trebuie să lipsească persoanelor aflate într-o deplasare profesională, într-o călătorie, Tn vizită Ia rude sau la prietenii din ţările hispanofile.

Au mai apărut:

ISBN (13) 978-973-653-879-7

• Ghid de conversaţie român-englez Ioana María Tu rai • Ghid de conversaţie român-franc ez Carmen Mihaela Man • Ghid de conversaţie român-german Carmen Muntean • Ghid de conversaţie român-i talian Mihaela Suhan, Mihaela Gavrilă

UDIA-VALERIA FLOREA

GHID DE CONVERSAŢIE

J e

Lidia-Valería Florea

Ghid de conversaţie ROMÂN-SPANIOL Im M

H T A

l A N A l l A M TA l U U M

« ¡i ä i if É i i sil ia» WÄiia

J

e

.

!

ííluzíco adeudratá se recunoaşte imediat;. Do La Cocker La Turner. De La Bee Bees La Police. Cele mai tari lifturi din toate timpurile.

J e

Date despre autor Lidia-Valeria Florea este licenţiată în filologie, specialitatea limba şi literatura spaniolă / limba şi literatura română, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti. Încă din anii de studenţie predă limba şi literatura spaniolă la Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes” din Bucureşti. A obţinut burse de studiu In Spania, la Universitatea din Alcalá de Henares. Este, totodată, translator, traducător şi ghid turistic.

LIDIA-VALERIA FLOREA

Redactor: Mihaela Zărnescu Enceanu Tehnoredactare computerizată: Jora Grecea Coperta: Valeria Moldovan

GHID DE CONVERSAŢIE

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii CORINT, parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. ISBN (10): 973-653-879-6; ISBN (13): 978-973-653-879-7

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României FLOREA, LIDIAVALERIA Ghid de conversaţie român-spaniol / Lidia Valeria Florea. Bucureşti: Corint, 2006 ISBN (10) 973-653-879-6; ISBN (13) 978-973-653-879-7 81 ' 374 . 8= 135. 1= 134.1

SPANIOL

C

o r in t

Bucureşti, 2006

Cuprins Prefaţă .............................. ...................................... .. 13 Alfabetului şi pronunţia...................................................... 14 Grafie / Alfabetul fo ne ti c..................................................17 Noţiuni de gramatică.........................................................19 CAPITOLUL 1 - FORMULE UZUA LE. ..........................43 1.1. Timpul şi subdiviziunile sa le .........................................44 Expresii uz ua le ........................................................ — 45 Ora şi minutul....................................................................46 Exprimarea datei................................................................49 Zilele săptămânii........................................................ 50 Lunile anului ...................................— .............. 50 .

.... 51 Anotimpurile................................................................ Sărbători şi zile fe st iv e ........ .............................................51

1.2. Vremea.......... ...................................................... .

55

1.3. Vocabularul cotidi an .....................................................58 Cuvinte şi expresii uzuale, salutul şi prezentarea ............58 întrebări şi răspunsuri frecvente.......................................62 Formule de mulţumire şi scuze ................................... 64 Urări şi felicitări ........................................... .. 67 Expresii de aprobare / acceptare ____•..../ ....................68 Expresii de negare / respinge re.........................................69 Pronumele personale ................................................. 70 Pronumele şi adjectivele posesive ....................................70 1.4. Cuvinte şi expresii de uz frecvent ....................... ..........72 Adjective şi adverbe utile cu antonimele ace sto ra ........ 77 Verbe uz ua le............ ........... ................................— 79 5

Direcţia şi poziţia

.............................................82

1.5. Atenţionări, înştiinţări Panouri şi indicat oare cur en te .............................................. 84 1.6. Numere, măsuri şi cantităţi .............................................. 86 Numerale cardinale............................................................. 86 Numerale o rdinale...............................................................90 Semne mat ematice.............. . ...............................................92 Diferite măsuri......... ................................................. .. 92 Temperat ura......................................................................... 93 1.7. Culori şi nuanţe

94 ................................................................

1.8. Date person ale ..................................................................98 Familia ................................................................................. 98 CAPITOLUL 2 - CĂ LĂ TORII...... ......................................100 2.1. Călătoria cu avionul ......................................................101 în aero port ...................................................................... 103 Anunţuri în aeroport . . . . .................................................106 în av io n................ .................................. ...........................106 Anunţuri sau semnale în avion .....................................107 La de stin aţie .................................................................. 108 Verificarea documentelor .............................................108 La părăsirea aeroportului...................................................109

închirierea unei m aşin i.....................................................123 Alimentarea cu carbur anţi ................................................127 Parcarea ............................................................................ 127 Incidente stradale...............................................................128 Controlul poliţiei...............................................................131 Termeni şi expresii din limbajul specific, indicatoare şi avert ism ente ................................132 Termeni tehnici cu privire la dotarea şi componenţa auto vehic ululu i............... .........................141

2.3. Călătoria cu vaporul sau feribotul ............................... 148 La bo rd ................................................. .................. ......151 2.4. Călătoria cu trenul. ........................................................ 154 2.5. Călătoria cu taxiul .......................................................... 162 2.6. Mijloacele de transport în comun .................................163 Autobuzul ................................. ....................................... 163 Metroul ................................................. ........................... 166 Auto caru l...........................................................................168 2.7. Documente pu blice. .......................................................170

.

2.2. Călătoria cu autove hiculu l ............................................111 La frontier ă / va m ă............. ..............................................111 Categorii de veh icu le. .......................................................112 Pe şos ea ..................... .......................................................113 Orientarea în oraş şi în localităţile vizitate......................115 La mecanic / Avarii şi reparaţii ale v ehi cule lor..............1 17 Răspunsul mec aniculu i .................................................... 120 6

CAPITOL UL 3 - ACTIVITĂ Ţ I OBIŞNUI TE ÎN VACANŢĂ .......................' ..........’................................172 3.1. La hotei ....................... ................................................173 Alegerea şi rezervarea la hotel printr-un oficiu turistic, telefonic sau la recepţia ho tel ulu i ........ 174 Cazarea în alte locuri decât la h o te l.............. ..................186

3.2. Alimentaţie ................................................. 192 Ora meselor ......................................................................192 Micul deju n ................................................... ................... 192 7

Alegerea unui restaura nt ..................................................196 Componenţa me niu lui............... .......................................204 Aranjarea mesei ................................................................ 205 Luarea comenzii ..............................................................206 Pregătirea şi prepararea alimentelor ...............................209 Sosuri, tipuri de pâine şi condimente de bază.................213 Băuturi ............................. .................................................215 Aperitive ........................................................................220 Salate ......................................... ....................................... 223 Supe, ciorbe, co ns om eu ri............. ...................................224 Orez şi paste .................................................................... 226 Garnituri din legume, arome şi condimente ...................227 C am e............... ..................................................................230 Peşte şi fructe de m a re ...................... — ...................235 Om lete. . . .........................................................................238 Paella ............................. .................... .............................. 239 Brânzeturi ........................................................................ 240 Fru ct e. . . . ....................................................................241 Desert.................................................................................244 Gustări...............................................................................246 Specialităţi culinare din diverse re gi un i .........................248 Schimbarea comenzii, sesizări şi reclamaţii ...................250 Verificarea şi achitarea notei............................................252

3.3. Banca, poşta, telefonia .................................................... 254 Banca...................................................... ..........................254 Poşta ................................................................................ 256 Te lef oni a................ ..........................................................259 Transmiterea unui fa x ......................................................263 Internet ....................................................... ...................... 264 3.4. Igienă, curăţenie, îngrijire personală ...........................266 Igiena şi alimentaţia no u-născut ului ...............................267 Produse cosmetice şi de înfrum useţare ...........................267 8

La coafor şi la friz erie .....................................................271

3.5. Locaşuri de cult ...........................................................275 Biserici, locaşuri sacre şi de cult ............ .......................275 CAPIT OLUL 4 - SOLUŢ IONAREA UNOR PROBLEME....’......................................................277 4.¡.Calamităţi şi perico le .................................................... 278 In cazul dispariţiei de persoane .......................................281

4.2. Furturi, pagube, molestări ...........................................283 Agresiuni şi fu rtu ri .........................................................283 Pagube materiale .............................................................285 Agresiuni şi molestări .....................................................286 4.3. Sănătate şi tratamente .................................................. 287 ......................................... Boli, simptome, traumatisme Maladii contagioase şi virale ...........................................287 291 Părţi ale corpului........................................................ ... 292 Solicitarea ajutorului d e spec ialitat e...............................295 în timpul vizitei ................................................................296 în caz de anxietate şi alte stări asemănătoare .................301 La dentist şi la cabinetul de tehnic ă dentară. . ' ............ 302 La oftalmo log şi la op tic ian ................................... 305 Nota şi plata ............................................. .................. .... 306 La Urgenţă................................................................... 306 La farmacie ............................................................. 310

CAPITOLUL 5 - SĂ DESCOPERIM ...............................316 5.1. întâln iri .............. .......................................................317 Prim a ab or da re ................................................................317 Informaţii şi sfat ur i..........................................................318 Cum faci cunoştinţă şi invitaţii.......................................318

9

5.2. Muzee, arhitectură ........................................................ 321 Stiluri, tehnici, obiecte şi materiale ..............................323 5.3. Excursii şi călăt orii ..................................................... 326 Eventuale renunţări şi reclamaţii...................................327 La mare, pe plajă ...........................................................327 în aer lib er ......................................................................329 La schi ................................................................ .......... 331 Posibile indicatoare în excursie.....................................332 5.4. Spectacole şi divertismen t .............................’.............333 Cinematografe, teatre şi c on ce rte .................................333 Informaţii despre s pec taco le ................................. ........ 337 în teatru ......................................................................... 337 Localuri de noapte, discotec i şi c lu buri .......................338 5.5.Câteva Sporturi şi d iscipline spodiscipline rtive ..................................... dintre principalele sportive .............. 339 339 Câteva dintre disciplinele atletice ................................. 347 Semnale pe pis tă............. ...............................................347 5.6. Distracţii şi jo cu ri .......................................................348 5.7. Cumpărături .................................................................. 351 în căutarea unei afaceri, a unui articol sau a unui serviciu..........................................................351 în magazin...................................................... ................355 Magazine mari, supermarketuri şi centre comerciale........................................................357 Ţesături (inclusiv sintetice) ...........................................358 Confecţii şi tric ota je ......................................................359 Lenjerie intimă, articole pentru noapte şi pentru b a ie .........................................363 Articole de cusut ...........................................................364 10

Pălării, cravate şi a cce sor ii ...........................................365 Obiecte de marochinărie ...............................................363 încălţăminte....................................................................366 Produse alim ent are ........................................................370 Obiecte de u z casnic, vase de bucătărie şi u st en si le .........................................376 Aparate electrice şi auxiliare electrocasnice ................378 Aparate stereofoni ce şi de înaltă fide lita te ....................379 Librărie, chioşc de ziare .................................................381 Papetărie şi articole pentru desen...................................381 Spălat şi călcat................................................................. 383 Ceasornicărie, bijuterie şi galanterie ..............................384 Fotografii ......................................................................... 388 Optică ............................................................................392 Tutungerie ....................................................................... 393 Obiecte de artizanat ş i produse ti pic e ................ ...........394 La florărie ........ .............................................................. 395 Decizii, negocieri şi plăţi.................................................397

Prefaţă / Prezentul ghid de conversaţie este dedicat unui public larg, pasionat de învăţarea limbii spaniole. Poate fi util atât elevilor, studenţilor, profesorilor şi turiştilor, cât şi celor care desfăşoară diverse activităţi profesionale sau au con tacte cu realităţile unei ţări hispanice. Este un instrument modem, accesibil, care nu trebuie să le lipsească persoa nelor aflate într-o deplasare profesională, într-o călătorie, în vizită la rude sau la prietenii din ţările hispanofîle. Ghidul poate constitui pentru orcine o „salvare“ în diferite situaţii, deoarece formulările şi expresiile propuse sunt dintre cele mai variate şi uzuale, ajutând la exprimarea corectă şi la respectarea structurilor specifice limbii spaniole vorbite. * Spaniola [español] este o limbă romanică vorbită de peste 350 de milioane de persoane în Spania, Mexic, Statele Unite ale Americii, în cea mai mare parte din ţările din America Centrală şi de Sud (cu excepţia Braziliei, unde se vorbeşte portugheza), în Guineea Ecuatorială . Limba spaniolă este standardizarea dialectului castilian, care a devenit limba oficială a Spaniei şi a fostului şi actua lului imperiu colonial spaniol. Spaniola are multe elemente de vocabular, de grama tică etc. comune cu limba română, datorită srcinii lor latine comune. In cadrul limbilor romanice, din care face parte şi limba română, spaniola se individualizează prin aceea că este una dintre rarele limbi europene care a suferit o influenţă importantă din partea limbii arabe. Autoarea 13

Alfabetul şi pronunţia Spaniola utilizează, ca şi celelalte limbi romanice, alfabetul latin; cel spaniol este compus din 29 de litere şi este similar, în mare, altor alfabete ale limbilor occiden tale, inclusiv celui al limbii engleze. Conform Real Aca demia Española, considerată a fi adevăratul arbitru al limbii spaniole oficiale, următoarele litere sunt cele care intră în componenţa alfabetului spaniol: A: a [a] B: be [be] C: ce [0e] CH: che We] D: de [de] E :e [e] F: efe [efe] G: ge fee] H:hache [atfe]

I: i J: jo ta

K:ka L: ele LL: elle M: eme N: ene Ñ: eñe O: o P: pe

[i] [Xóta] [ká] [éle] [éXe] [eme] [éne] [éQe] [o] [pe]

Q: cu R: ere

[ku] [érre] S: ese [ése] T: te [te] U: u [u] V: uve [úbe] W:uve doble [úbe doßle] [ékis] X: equis [i grjéga] Y: i griega [6éta] Z: zeta Interesant este faptul că nu toate autorităţile în materie (şi, în ori ce caz, nu toate publicaţiile) su nt de acord cu faptul că alfabetul spaniol este compus din literele de mai sus. Unele liste nu îl includ pe W şi pe K, care există aproape întotdeauna în cuvintele de srcine străină, cum ar fi, de pildă, kilowatt. Alte liste fac referire la RR (erre ) ca la o literă separată, care sună diferit de litera R. Academia a stabilit totodată faptul că, deşi CH şi LL sunt considerate litere distincte, ele nu trebuie totuşi tratate ca atare. Aceasta ar însemna ca dicţionarele să dispună cuvintele care încep cu litera CH separat, după cuvintele care încep cu C, cum ar fi de exemplu cuvântul achatar, care ar trebui să urmeze după cuvântul acordar. în toate dicţionarele modeme însă, alfabetul respectă aceeaşi suc cesiune a literelor ca ş i în alte limbi modem e (engleza, de exemp lu), cu excepţia faptului că N urmează după N. Literele B şi V se pronu nţă exact la fel atât în cadrul cuvintelor, cât şi ca atare. Există chiar câteva expresii co lorate care circulă pentru a indica despre ce literă este 15

14

vorba, cum ar fi B de burro şi V de vaca, adică B de la măgar şi V de la vacă. Uneori, se fac referiri la B de tipul be grande („B mare”) şi la V —uve chica („V mic”). Spaniola a recurs la diacritice şi la diagrame pentru a-şi completa alfabetul. Tilda este probabil cel mai celebru diacritic spaniol; ea a dat naştere unui caracter considerat 0 literă de sine stătătoare, N ñ. Pe de altă parte, accentul acut este folosit pentru a indica tonul iregulat şi pentru distingerea unor omofone; vocalele care -1 poartă sunt următoarele : A á, E é, I í, O ó şi U ú (Y y nu îl poartă). U este scris uneori cu umlaut, cum ar fi, de exemplu, în vergüenza . Totuşi, vocalele care au semne diacritice nu sunt considerate litere distincte, cum se întâmplă în alte limbi. N tildă se referea, la srcine, la două litere: un NN şi un N, însăsunt acum într-ocedila formă (ca simplificată: Spaniolii cei este caredefinit au inventat cea din ş ~. şi ţ) (zedilla, «z mic»), care nu mai este utilizat (5 care este notat [ts], q devenit un [0] notat z: langa a devenit lanza). In final, semnele de exclamaţie şi de întrebare sunt acompaniate de nişte semne identice, dar afişate invers 1 şi ¿ plasate la începutul propoziţiei (şi nu la începutul frazei): ¿Cómo estás? (Cum eşti ?), ¡Qué raro! {Ce ciudat!); mai mult, Si te vas a Barcelona , ¿me comprarás un abani co? (Dacă mergi la Barcelona, îmi cumperi un evantai?).

Grafie / Alfabetul fonetic Grafie P

Simbolul fonetic [p] (pascua) [b] (banda, vela) [ß] (habano) [t] (taba) [d] (diente) [k] (kilo, carro, queso)

b, V t d

k, c (+a, o, u), que, qui g (+0, a, u)

[g] (gordo, guerra) [y] (ceguera, haga) m; n+v/m

[m] (momia, convener, enmienda) [n] (nada, anca, conde) [r¿] (niño) [tj] (chico, lechuga) Ü1 intermediar (aya) sau iniţial (yunque) [f] (fácil) [0 ] (fácil, ceja) [s] (saco) [x] (jabón) m (lado) [X] (llevar) [r] (arena) [rr] (arroz)

n ñ ch y

f c(+e, i), z s j, g(+e, i)

1 11

r r (iniţial), rr

17

Sunt femin in e: — substantivele term inate în -a neaccentuat: la casa ; excepţii: el problema, e l mapa; — substantivele term inate în -d, -z: la universidad, la paz; excepţii: el alud, e l pez.

Articolul nehotărât

Genul Masculin «0 ¿itpíl 01108 Feminin f> una : ?t «nas Spre deosebire de limba română, în spaniolă articolul nehotărât are plural. înţelesul este „câteva”; atunci când pre cedă un numeral sau un cuvânt indicând o cantitate, unos / unas au sensul de „aproximativ”, „circa”, „în jur de”. Exemple: uno s libros unos 40 anos Substantivul

Categoriile gramaticale ale substantivului sunt numărul.

genul şi

Numărul

Limba spaniolă, ca şi limba română, cunoaşte numărul singular şi numărul plural. Formarea pluralului

Pentru a forma pluralul, în general cuvintele t erminate în vocală primesc un -s, iar cuvintele terminate în con soană primesc -es. Singular i ia hora I el coche

Genul

Substantivele spaniole se grupează în masculine şi feminine. în limb a spaniolă nu există genul neutru . In general, genul unui substantiv poate fi recunoscut după term inaţia acestuia , dar există şi anumite exc epţii. Sunt masculine: — substantivele term inate în -o şi -e neaccentuate: el hijo, el hombre\ excepţii: la foto, la mano, la radio, la leche, la madre; — substantivele term inate în -Z, -n, -r, -s, -t: el amor, el mes. 20

Plural

Singular

Plural

1 el cuaderno §1 loscuadernas la"i$ö rlf i 1|f rt 'las flores las horas » "didoctor los coches dftfoibfraţ

los doctores los profesores

Substantívele terminate în -s neaccent uat, în -x şi sub stantivele prop rii terminate în -z au aceeaşi for mă la sin gula r şi plural: el/los análisi s, los López. Unele substantive po t avea a lt sens la plural: e l padre - los padres (părinţii). De asemenea, există substantive care nu au formă de plural: el dinero, la ecologia.

21

Adjectivul

Adjectivele în soţesc s ubstantivele pentru a le descrie sau pentru a le identifica. Ele se acord ă întotdeauna în gen şi num ăr cu substantivele pe c are le determină. în general, în limba spaniolă poziţia adjectivului este după substantiv: una casa gran de. Dacă se doreşte scoaterea în evidenţă a unei calităţi exprimate de substantiv, pentru efecte stilistice , adjectivul se aşază în faţa substantivului: una dulce mirada, las blan cas manos. Există anumite adjective care au sensuri diferite în funcţie de poziţia lor faţă de substantivul pe care îl deter mină: un hombre po br e —un po br e hombre (sărac/amărât) cierta noticia —noticia cierta (anumită/sigură) una simple m uj er - una mujer simple (simplă/ignorantă). Gradele de comparaţie

de inferioritate: Exemplu: María es menos alegr e que Carme n. • Gradul superlativ:

a) relativ: Exemplu: Es la m ás lista de todos. b) absolut: Exemplu: Su hijo es muy trabajador. Superlativul absolut se poate forma şi cu ajutorul sufixelor ísimo şi -érrimo. Exemple: simple - simplicí simo bueno - bonísimo celebre - celebérrimo Există, de asemenea, prefixe c u valoare de superlativ: archi-, extra-, super-, ultra-.

Exemple: archiconocido, ultraurgente. Adjective cu forme neregulate la comparativ şi superlativ Pozitiv

Ca şi în limba română, în spaniolă există t rei grade de comparaţie: pozitiv, comparativ şi superlativ. • Gradul poziti v:

Exemplu: Maria es uria chica alegre. • Gradul comparativ :

de superioritate: Exemplu: María es más alegr e que Carm en, de egalitate: Exemplu: María es tan alegre como / igual de alegre que Carmen. 22

malo

grande

Superlativ

Comparativ

;:ÎX tmsm. mayor

í:

Superlativ

g>§£:x:ŞV

V;:-i#:Ş:

el peor pésim o jgggg el m ayo r, máximo el men or ■"i|; mínim o

pëq uënö ¡ J ¡¡¡ nienor

Unele adjective exprimă o comparaţ ie ch iar în forma de bază: superior, excelente, maravilloso, inferior, pre cioso, extraordinario.

23

Adverbul

Adverbele pot determina un verb, un adjectiv, un adverb sau o propoziţie. în general, în limba spaniolă adverbul se formează prin adăugarea terminaţiei -mente la forma de feminin a adjectivului corespunzător: Exemple: tranquila - tranquilament e inútil - inútilmen te terrible - terriblemente Adjectivelor bueno şi malo le corespund adverbele bien, respectiv mal. în limba spaniolă există şapte categorii de adverbe: 1. adverbe de loc: aquí, acá, allí, allá, cerca, lejos, fuera etc. 2 . adverbe de timp: hoy, ayer, mañana, anoche, entonces etc. 3. adverbe de mod: bien, mal, así, pronto, despacio etc. 4. adverbe de cantitate: más, menos, bastante, demasi ado, tan etc. 5. adverbe de afirmaţie: sí, claro, cierto, seguramente etc. 6 . adverbe de negaţie: no, nunca, jamás, tampoco etc. 7. adverbe dubitative: tal vez, acaso, quizá(s) etc. Ca şi în li mba română, în spaniolă există locuţiuni adverbiale: Exemple: a pie (pe jos), a ojos vistos (văzând cu ochii), de cuando en cuando, de vez en cuando (din când în când), en un ab rir y cerrar de ojos (cât ai bate din palme) etc. 24

Trebuie menţionat îns ă că u nor locuţiuni adverbiale din limba spaniolă l e corespund în română adverbe: Exemple: a menudo - des a lo mejor - poate a tiemp o - punctual a veces - uneori de día/de noche - ziua/noaptea de repente - brusc Gradele de comparaţie

Adverbele pot fi comparate în acelaşi fel ca şi adjec tivele. Există şi la adverbe cuvinte cu forme neregulate de comparativ: bien —mejor much o - más mal - peor poco - menos Construcţia más bien nu înseamnă „mai bine”, ci „mai degrabă”. Exemplu: Volvieron más bien descontentos. Numeralul

Spre deosebire de limba română, în spaniolă nume ralul are forme proprii până la 15. Modul de formare a numeralelor compuse este asemănător în cele două limbi.

25

Numeralele cardinale

i jSfSf&lfiţO noventa y I. uno (un), usa 20. venite í,* nueve V 2. dos 21. vientiinoi 200 doscientos/ B^*(unj) 3. tres iiotóesias . ; ; : 4. cuatro 22 "vientidós kèßa&yi 23 veintitrés 'v I 1001 mi! uno/mi! un/ 6, seis I■ - 30 treinta 35 tremía y cinco i^ á i uaévV 7, siete |¡ 2000 dos rail B 40. cuarenta 8, ocho I MBBjHBp Wm 50, cincuenta Wm 1.000.000 lila millón ■';Xtyz¿áéi. ]Wm 60. sesenta ff l!3 £ S m ;12.000.000dos mi70. setenta 11. once ' llones (de) 80. ochenta g ||l 12, doce 1.000.000.000.000 un Í0Ó. ¿óye$t&,--] 13 trece billón imwén(íá) 14. catorce 101 ciento uno/ ciento úxsf 16. dieciséis ciento una 17. diecisiete

11

Numeralele ordinale

primero pflmul segundo tercero cuarto ||| quinto Tj sexto Vi sé(p)timo

octavo

noveno décimo

al doilea al treilea alpatnilea al cincilea şaselea al şaptelea ai optulea al nouălea al zecelea

undécimo duodécimo decimotercio Vigésimo centesimo milésimo die* milésimo el penúltimo'! el ultimo, di postrero 26

al unsprezecelea al doisprezecelea al treisprezecelea al douăzecelea al o sutălea al o mielea al 10.000-léa penultimul ullimui I

De obicei, în limba spaniolă se folosesc doar numera lele ordinale până la 10. In cazul numeralelor peste 10 se foloseşte numeralul cardinal. Exemplu: el capítulo veintisiete - capitolul douăzeci şi şapte. Spre deosebire de m ajoritatea adjective lor, numeralele ordinale sunt aşezate de regulă înaintea substantivului. Când sunt urmate de un substantiv masculin, numeralele pr im er o şi terc ero pierd terminaţia -o. Exemplu: La cafetería se encuentra en la primera planta /en la planta primera. Vivo en el primer/tercer pis o. Când folosim cifrele, numeralele ordinale se scriu întotd eaun a cu termin aţia în par tea dreaptă, sus.

Exemplu: Io, la, Ier.

Câteva precizări necesare

Prescurtările uno şi cie nt o : Uno şi numerele care se termină în -uno se prescurtează un atunci când preced un substantiv masculin. Când apare singur ( adică exact numărul 100), ciento se prescurtează cien înaintea unui substantiv, indiferent de genul acestuia; forma lungă este folosită în cadrul numerelor mai lungi (dar nu şi atunci când urmează mii). Exemple: un lápiz (1 creion), una pluma (1 stilou), cincuenta y un lápices (51 creioane), cincuenta y una plumas (51 stilouri), cien lápices (100 creioane), cien pluma s (100 stilouri), ciento tres lápices (103 creioane), ciento tres plumas (103 stilouri), cien mil lápices (100 000 creioane), cien mil plum as (100 000 stilouri). 27

Genul: După cum am arătat, părţile de numere scrise cu italic diferă în funcţie de gen. Când un număr se termină în -uno (unu), forma -u n este folosită înaintea substantivelor masculine, iar -una este folosită înaintea substantivelor feminine. Accentele grafice sunt folosite acolo unde e ste nevoie, pentru as igurarea unei pronu nţii corecte. Fragmentele cu sute ale numerelor îşi schimbă genul chiar şi atunci când alte părţi ale numărului intervin înaintea substantivului. Exemple: un coche (o maşină), una casa (o casă), veintiún coches (21 de maşini), veintiuna casas (21 de case), doscientos coches (200 de maşini), doscientas casas (200 de case), doscientos dos coches (202 maşini), doscientas dos casas (202 case).

Punctuaţia: In aproape toate ţările vorbitoare de spa niolă, punctele şi virgulele din cadrul numerelor sunt inversate faţă de engleză. Astfel, în Spania, 1.234,567 va fi modul de scriere pentru mil doscientos treinta y cuatro coma quinientos sesenta y siete, care în Statele Unite se scrie 1,234.567. Pronumele

Form ele pronu melu i per son al

singular Persoana l plural §§! i i i singular fPersoana a Ii-a plural singular ¡Persoana iîtlll-a

Nominativ Acuzativ Prepoziţional Forma Forma accentuată neaccentuată yo me a raí mí, conmigo nosotrps ÉNil a nosotros nosotros nosotras nos a nosotras nosotras te 1 şS ti ti, contigo i« vosotros os a vosotros vosotros vosotras a vosotras vosotras ¡É li il il l P l le, lo él ella 1 la, la él, ella, ello ello fo a ella usted le

plural V‘ ellos ellas . it ustedes

á ellos a ellas

ellos m. ellas

Pronumele personal reflexiv

Formele pronumelor reflexive sunt: me, te, se, nos, os, se (mă, te, se, ne, vă, se). Exemplu: Cada mañana me lavo con agua caliente.

Pronumele personal

Pronumele personal este singura parte de vorbire din limba spaniolă care are o de clinare propriu-zisă , cu forme accentuate şi neaccentuate.

28

los ¡as

29

Singular éstos (aceştia) fi | ésos (aceştia) aquéllos (aceia) '4

este (acesta.) ése (acesta) aquél (acela)

Masculin

ésta (aceasta, asta) éstas (acestea) ' ' ésa (aceasta) ésas (acestea)

Feminin

aquélla (aceea) ésto (aceasta) £

éso (aceasta)

aquéllas (acelea) ■

iSSĂ SSss îÂi ?*.íwjp&\#áAc¡»5R3 Aşa cum se observă din tabel, spre deosebire de limba română, în limba spaniolă există două forme pentru pronumele de apropiere (pentru a desemna obiecte si tuate în apropierea persoanei care vorbeşte, respectiv în preajma persoanei cu care se vorbeşte) şi o formă pentru NVmf u

aquéllo (aceea)

pronumele de depărtare.

Pronumele posesiv

în limba spaniolă există două forme de bază: forma neaccentuată, folosită în faţa unui substantiv, şi forma accentuată, care se foloseşte singură.

yo

tú

ü i ^J S susS < gatos nuestro, -a vecino nuestros,-as vecinos vuestro, -a ' vö&atx&Si vuestros,-as hijos W coche elíos/el las/ustedesso sus coches ei/eüa/usted

Pronumele demonstrativ

Forma ncaccentuată P¡|g! [ padre Mß . tWÄSiÄSliÄiv amigos g j i tIB li® i ¡¡¡¡«lllllll novia

Forma accentuată mío, -a

tuyo -a hermanos tuyos, -as

ÉÉ¡É

30

'Sşyo, suyos, -aţs nuestro, -a nuestros, -as yuesdp^.^i

Verbul

In limba spaniolă, verbul are aceleaşi categorii grama ticale ca şi în limba română. Acestea sunt: modul, timpul, persoana, numărul şi diateza. Există trei moduri personale (indicativ, conjunctiv şi imperativ) şi trei moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu şi participiu). Spre deosebire de română, în spaniolă nu există modul supin. Verbele spaniole se clasifică în trei conjugări: • Conjugarea I (verbe terminate la infinitiv în -ar): hablar, llorar; • Conjugarea a Ii-a (verbe terminate la infinitiv în -er): aprender, comer; • Conjugarea a IlI-a (verbe terminate Ia infinitiv în -ir): vivir, partir. Prezentul

Timpul prezent se formează prin adăugarea Ia rădăci na verbului a următoarelor terminaţii: 31

Presente íiablar , hablo y ° -i hablas Mi el/ella/usted habla nosotros/nosotras hablamos vosotros/vosotrashabláis ellos/ellas/ustedeshablan

Prezent aprender; aprendo

vivir fl vivo I vives aprende Jpü >- vive aprendemos vivimos aprendéis | | vivís aprenden' i II viven

Perfectul compus

Timpul perfect compus se formează cu verbul auxiliar haber şi cu participiul trecut al verbului de conjugat. Ca şi în limba română, în spaniolă participiul este invariabil. Conjugarea I Participio —Participiul hablar trecuthablado aprender aprendido Coâjttgănte a U-a şi a 113-a vivjí vivido Perfecto —Perfectul compus has ha hablado; haber + participio he hemos aprendido habéis vivido han Perfectul simplu

In limba spaniolă, timpul perfect simplu este cunoscut şi sub denumirea detrecut istoric. 32

Indefinido - Perfectul simplu

Conjugarea 8I1I81 Persoana (singular şi plural) ¿M ir :y aprender ,U-2 ; al-a Vinr'» aprendí p viví 'ñgmS i hablé aprendiste viviste tu 1|l||¡l¡ hablaste el/ella/usted |||¡¡ habló %-j aprendió vivió nosotros/nosotras hablamos aprendimos vivimos -Ä vosotros/vosotras hablasteis aprendisteis vivisteis ?J§ ellos/elias/ustedeshablaron aprendieron vivieron Imperfectul

Imperfecto - Imperfectul

1

Conjugarea I "Conjugarea Conjugarea a tf-a hablar aprender nmr hablaba aprendía vivía " tu hablabas % aprendías vivías )¡| el/ella/usted hablaba aprendía vivía ä p l nosotros/nosotras hablábamos aprendíamosvivíamos vosotros/vosotras hablabaism aprendíais vivíais ellos/elias/ustedeshablaban | aprendían vivían 'yk

Mai-mult*ca-perfectul

Timpul mai-mult-ca perfect se formează cu ajutorul formelor de imperfect ale verbuluihaber şi al participiu lui verbului pe care dorim să-l conjugăm. 33

Preteri do Pluscuamperfecto - Mai-mult-ca-perfcct fe

haber (imperfecto)

í'»

»v.habías , había pr, -. I ~ , habíamos . , >i habíais habían

, ,, , hablado aprendido ^ . .. vivido ; '//■

Viitorul

In limba spaniolă, pentru a exprima o acţiune care se va petrece în viitor există mai multe posibilităţi: — folosim un verb la timpul prezent însoţit de un adverb de timp sau un complement circumstanţ ial care implică ideea de viitor (La semana que viene termino.); — dacă este vorba despre o intenţie sau despre ceva care va avea loc în următoarea perioadă de timp, vom folosi viitorul apropiat; acesta se formează cu formele de prezent ale verbului ir la care adău găm particula a şi infinitivul verbului care exprima acţiunea re spectivă (Voy a habla r con Juanita.); — pentru orice acţiune viitoare, apropiată sau îndepăr tată, putem folosi formele de viitor ale verbelor (viitorul simplu sau viitorul I); — dacă dorim să evidenţiem faptul că o acţiune ar fi deja încheiată la un anumit moment viitor, folosim un timp compus (viitorul anterior sau viitorul II); acesta se formează din viitorul I al verbului haber şi participiul verbului de conjugat. 34

ViitorulI Futuro simple - Viit orul ! _ . r Conjugarea -Conjugarea a li-a affl v, | ° W “ ‘

J

aprender HE vivir’Ttf,

yo , hablaré aprenderé viviré tu hablarás aprenderás vivirás el/ella/usted hablará aprenderá | | | vivirá Wß nosotros/nosotras hablaremos aprenderemos viviremos vosotros/vosotras hablaréis a p r e n d e r é is viwéis J~ ellos/elias/ustedes hablarán' S aprenderán M vivirán "¥M Viitoru l I I Futuro perfecto - Viitorul 11 iü |||| 1|| || |¿ habré habrás §mmiMhablado i haber ' §¡1¡ bhabrá i l l ** aprendido - ,Ţf^m mt0ta0S/; jj hateéis habrán Prepoziţia

Această parte de vorbire este folosită pentru a exprima un raport între lucruri şi persoane în ceea ce priveşte locul, timpul sau modul. In funcţie de forma pe care o au, prepoziţiile sunt: — simple (reprezentate de un singur cuvânt): a, de, en, p or etc.; — compuse (conţin mai multe cuvinte şi se numesc locuţiuni prepoziţio nale): a causa de, acerca de, confor me a, después de, gracias a etc.

Prepoziţii care exprimă relaţii temporale

In tabelele de mai jo s redăm câteva dintre prepoziţiile utilizate în m od frecve nt. Prepoziţii care exprimă srcinea, locul, direcţia şi relaţiile în spaţiu

Origine de

|§|gppdl:lla;petrccere fiesta. ! Mario vienedel Mario vinedin pare. parque, li lip gdi ll Via de la Barcelona. Barcelona, i Soy de Rumania. Provin din România. Carlos estáen la Carlos esteîn piaţă.

Mi zf¿ madre ||| estáen Mama mea eîn Ma 1pía drid. Madrid. El cuaderno está Caietul este pe masă. en la mesa. Juan vaa Ibíza. Juan se duceîn Ibiza. Direcţie La silla está Scaunul ein spatele i w ^ 4le la meşa. mesei. Miguel está Miguel e în fe ţa delantede la mesa. mesei. s x'"„ detrás de El niño estáal ’’*Copilul stă lângă dflfntc de lado de la mesa. nidsä al lado de La mesa está Masa se aflăîntre cnlre lentre la pared y perete şi uşă debajo de Ja puerta. José está debajo José e sub masă. de la mesa. 8«™«

36

Vienea las nueve Vine la nouă a Trabajode día y de noche. A lucrat zi şi noapte de Trabajamos de nueve a Lucrăm de la 9 (până) de... a cinco, ' la 5. Me quedé desde las siete Am ramas de la 7 desde *¡¡ (până) la 11. 1 (... hasta) hasta las once. Nunca me levanto antes Nu m-ain trezit nicioantes de de las ocho. datămai devreme de 8. n «ore Mmerge i acasa. *■ después Después « de |a clase
entre

Nos espera entre las nueve y las diez.

Né aşteaptă între 9 şi

hacia

El concierto termina Concertul se termina 8 hacia las ocho. í pe la

10.

Prepoziţii care exprima modalitatea

I Voy a pie. f i Mario va a caballo. \

Esta tarta está escrit a

máquina.

a

M l due pe jos. Mario călăreşte; Scrisoarea aceasta e

bătută la maşină.

Mergem cu avionul la

Vamos a Madriden avión. Mádrid.' v - o - - 1 irni place să călătoresc cu

Me gusta viajar en barco.

glaporul, -

Te mando el paquete por avión. Se casaron

por la iglesia. 37

îţi trimit pachetul par avión (cu poşta aeriană). | S-au căsătorit religios.

CAPITOLUL 1 Interjecţia

FORM ULE UZUAL

Interjecţiile sunt plasate în general la începutul unui enunţ, fiind separate de cuvântul următor prin virgulă. în limba spaniolă există două tipuri de inteijecţii: - interjecţii propriu-zise; Exemple:Ay!, Oh! - interjecţii provenite din alte părţi de vorbire; Exemple: ¡Cuidado! (Atenţie!) ¡Basta! (Destul!) ¡Fuera! (Afară!) ¡Anda! (Haide!) ¡Animo! (Curaj!) ¡Ole!

E

1*1 Timpul şî subdiviziunile sole i«2 Vremea 1*3 Vocabularul cotidian M j Cuvinte şi expresii

¡Viva!

de uz frecvent

¡Caramba!

1.5 Atenţionări, înştiinţări. Panouri şî indicatoare curente 1.6 Numere, măsuri şi cantităţi 1.7 Culori si nuanţe i B

It'

*

'

1.8 Date personale

1.1 Timpul şi subdiviziunilesale ahora a menudo anteayer año estación ocaso del so l / puesta del sol aseară anoche astăzi hoy aurora auroră câteodată a veces pronto curând dată fecha demult hace tiempo / hace mucho tiempo devreme temprano mañana dimineaţă esta noche diseară după amiază tarde después după echinocţiu equinoccio ayer ieri inmediatamente imediat antes înainte întotdeauna siempre mes lună más tarde mai târziu mañana mâine

acum adesea alaltăieri an anotimp apus

44

ó

[aóra] [á menúóo] [anteajér] [árjo] [estaGjón] [okáso dél sol] / [pwésta dél sol] [anótfe] [ói] [auróra] [á bé 0es] [pronto] [fétjä] [a0é tjémpo] / [a0 é mútjo tjémpo] [tempráno] [maqána] [ésta nótje] [tarde] [despwés] [ekinókSjo] [ajér] [immedjátamente] [ántes] [sjémpre] [més] [más târöe] [marjána]

1.1 Timpul şî subdiviziuni le sole miezul nopţii medianoche minut minuto niciodată nunca noapte noche hora oră poimâine pasado mañana răsărit salida del sol / recent săptămână seară/noapte secol secundă târziu timp următor zi zori

amanecer reciente semana noche siglo segundo tarde tiempo siguiente / próximo día alba

»

[meöianotje] [minuto] [núnka] [nótje] [óra] [pasâöo maqána] [salida dél sol] / [amaneGér] [rreGjénte] [semana] [nótje] [síylo] [seyúndo] [täröe] [tjémpo] [siyiénte] / [próksimo] [día] ü #

Expresii uzuale

acum trei zile acum două zile anul acesta din când în când din oră în oră

hace tres días [a6é tres días] hace dos días [a6é dos días] este año [éste árjo] de vez en cuando [dé bé 6 én kwándo] cada hora [káda ora] 45

1.1 Timpul şi subdiviziunile sale desde el amanecer [désde él amaneGér hasta el anochecer ăsta él anotJeGér] ieri dup ă-amiază ayer por la tarde [ajér pór la táróe] anteanoche [anteanótje] ieri seară dentro de tres [déntro dé trés días] în trei zile días esta mañana [ésta magaña] în această din zori şi până-n seară

dimineaţă în această după-amiază în această seară în acest moment în fiecare zi

esta tarde / noche [ésta táróe / nótje] esta noche

[ésta nótje] [én éste moménto] en estedíamomento cada / [kada día] / todos los días [toóos lós días] [ál amaneGér] / în zorii zilei al amanecer / [ál âlßa] al alba / al quebrar el alba [ál keßrâr él âlßa] [én seyíóa] / en seguida / într-o secundă enseguida [enseyíóa] la apusul soarelui al ponerse el sol [al pónerGe él sól] [á meójanótje] la miezul nopţii a medianoche a mediados la mijlocul [á meójáóos dél síylo] secolului del siglo a mediodía [á meójoóía] la prânz a la salida del sol / [á lá salíóa dél sól] / la răsăritul [ál salir él sol] / al salir el sol / soarelui [ál amaneGér] al amanecer 46

1.1 Timpul şi subdiviziunile sale

I

5äS! [ál fin dél més] [él més pasáóo] [él próksimo més] [magaña pór lá nótje]

al fin del mes el mes pasado el próximo mes mañana por la noche mâi ne dim ineaţă mañana por la [marjána pór lá mañana maqána] noaptea por la noche [pór lá nótje] o dată pe una vez a la [uná béG á lá săptămână semana semána] pe înserat al atardecer [ál ataróeGér] pe la ora asta a esta hora [á ésta óra] pe lum ina zilei durante el día [duránte él día] pentru scurt timp por / para poco [pór / pára tiempo póko tjémpo] săptămâna aceasta esta semana [ésta semána] săptămâna trecută la semana pasada [lá semána pasáóa] săptămâna la semana que [lá semána ké viitoare viene / la bjén e]/ [lá próksim a próxima semana semána] spre prânz hacia (el) mediodía [áGja meöjodia] toată ziua todo el día [tóóo él día] zilele trecute estos días [éstos días] ziua următoa re al día siguiente [ál día siyiénte] la sfârşitul lunii luna trecută luna viitoare mâine seară

47

1.1 Timpul şi subdiviziunilesale

o

Ora şi minutul

Cât este ceasul ? Este unu (fix). trei şi cinci. patru fără zece.

¿Qué hora es? Es la un a en punto. Son las tres y cinco minu tos, Son las cuatro men os diez minutos. zece ş i un sfert. Son las diez y cuarto, patru fără un sfert. Son la s cuatr o meno s cuarto , trei şi douăzeci Son las tres y veinticinco, şi cinci. şase şi jumăt ate. Son las seis y med ia.

las ocho menos veinte. 9pt fără douăze ci. Son ora 7.00 son las siet e (en punto ) 7.02 son las siete y dos minutos 7.05 son las siete y cinco minutos 7.10 son las siete y diez 7.15 son las siete y cuarto 7.20 son las siete y veinte 7.25 son las siete y veintici nco 7.30 son las siete y media 7.35 son las ocho men os veinticinco 7.40 son las ocho menos veinte 7.45 son las ocho menos cuarto 7.50 son las ocho menos diez 7.55 son las ocho menos cinco 8.00 son las ocho de la tarde 48

1.1 Timpul şi subdiviziunile sale Este două dimineaţa. Este zi (în timpul zilei). Este noapt e (în timpul nopţii). La ce oră? La şapte fără zece dimineaţa. La opt şi un sfert seara. De la zece la patru. Un sfert de oră. O jumătate de oră.

SW ?

Son las dos de la madrugada. Es de día. Es de noche. ¿A qué hora? A las siete menos d iez de la mañana. A las ocho y cuarto de la tarde. Desde las diez hasta las cuatro. Un cuarto de hora. Una m edia hora .

Exprimarea datei

Cât durează? De când ? Până când? Până mâine. De când până când? Ce zi este astăzi? Ce dată este astăzi ? Astăzi este duminică. Astăzi este 17 octombrie 2005. In fiecare luni. în ce lună?

¿Cuánto dura? ¿Desde cuándo? ¿Hasta cuándo? Hasta mañana. ¿Desde cuándo hasta cuándo? ¿Qué día es hoy? ¿Qué fecha es hoy? Hoy es dom ingo. Hoy es el 17 de octubre de 2006. Cada lunes. ¿En qué mes? 49

l.i Timpul şi subdiviziunile sole En septiembre. ¿Por cuánto tiempo? / ¿Durante cuánto tiempo? Cât de des? ¿Cúan a menudo? ¿Hace cuánto tiempo? Acum cât timp? Hace tres días. Acum trei zile. De acum în trei zile. Dentro de tres días. In septembrie. Pentru cât timp?

1.1 Timpul şi subdiviziunile sule Junio Julio Agosto Septiembre Octubre Noviembre Diciembre

Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Anotimpurile

Zilele săptămânii

săptămână Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

semana Lunes Martes Miércoles Jueves Viernes Sábado Domingo

[semána] [lunes] [mártes] [mjérkoles] [xuéßës] [bjémes] [sâßaöo] [domingo]

Lunile anului

an Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

año Enero Febrero Marzo Abril Mayo

[árp] [enéro] [feßréro] [márGo] [aßrfl] [majo] 50

[%únio] [%ülio] [agósto] [septjémbre] [oktüßre] [noßjémbre] [diGiémbre]

Primăvara Vara Toamna Iama

primavera verano otoño invierno

[primaß éra] [ßerâno] [otórp] [imßjémo]

Sărbători si zile festive

a sărbători carnaval defilare festival procesiune religioasă pelerinaj în cinstea Fecioarei sărbătoare religioasă

festejar carnaval desfile festival procesión

[feste^âr] [kamaßâl] [desfile] [festiß ál] [proGesión]

romería

[Roméria]

festividad religiosa

[festiß iöad rreli%jósa]

51

1.1 Timpul şi subdiviziunile sale să. hăt» are zi festivă

fiesta / [fjésta] celebración día de fiesta [día de fjésta]

Sărbătoarea celor trei magi (Epifanía) (6 ianuarie) Miercurea Cenuşii

Día de los Reyes Magos (Epifanía)

Carnaval (februarie-martie)

Carnaval (Santa Cruz de Tenerife)

[’dia de los ’ Rejes ’magos]

Miércoles de ceniza

[Mjérkoles de 0ení0a] [kama ’ßal]

Sfântul Iosif (19 martie) Săptămâna Sfântă

[’fáXasdedeSan san José xo’se] Fallas Semana Santa

Joia Mare

Jueves Santo

Vinerea Mare

Viernes Santo

Paştele

Pascua

Prima zi de Paşti

Lunes de Pascua

înălţarea

la Ascensión

Rusaliile (a şaptea duminică după Paşte)

Pentecostés

[semána sánta]

[’xueßes ’santo] [’biemes ’santo]

[’paskua]

[’lunes de ’paskua]

[la As0ensjón]

[pentekos’tes] 52

1.1 Timpul şi subdiviziunile sale Ziua Muncii (1 Mai)

Fiesta / el Día del trabajo

[’fiesta / ’dia del tra’baxo] Feria del Corpus Feria del Corpos (mai-iunie) [’feria del ’korpus] Romería del R ocío (mai) Romería del Rocío [Rome’ria del Ro’0io] Corpus Christi (iunie) Corpus Christi [’korpus ’kristi] Sfântul Ion (24 iunie) Verbena de San Juan [ber’ßena de san ’xuan] Feria de San Fermín Feria de San Fermín (6-14 iulie) [’feria de san fer’min] Ziua Sfântului Santiago, patronul Spaniei el[’día Díade desan’tiago] Santiago (25 iulie) La Asunción Adormirea Maicii Domnului (15 august) [asun’0ion] Fiesta de la Mercé Fiesta de la Mercé [’fiesta de la mer’0e] (24 septembrie) Fiesta de la Virgen Fiesta de la Virgen de las Angustias de las Angustias [’fiesta de la bir’xen de las an’(septembrie) gustias] el Día de la Hispanidad Ziua hispanităţii (12 octombrie) [’dia de la ispani’öaö] el Día del Pilar Apariţia Maicii Domnului la Santiago [el día del Pilár] (12 octombrie) 53

1.1 Timpul şi sub diviziunile sale Fiesta de San Rafael (24 octombrie) Ziua Tuturor Sfinţilor (1 noiembrie) Ziua Morţilor (2 noiembrie) Ziua Constituţiei (6 decembrie)

Fiesta de San Rafael

[’fiesta de san rafa’el]

el Día de Todos Los Santos [’dia de ’toctos los ’santos]

el Día de los Difuntos

[el día de los Difuntos]

Aniversario de la Constitución

[anißer’sariodela konstitu’0ion] Ziua Imaculatei Día de la Immaculada Concepţii (8 decembrie) Concepción /

el Día de la Virgen

[’dia de la ’immakulaöa kon 0ep’ 0ion]

Nochebuena

Ajunul Crăciunului (24 decembrie) Crăciunul

Navidad

Revelionul

Nochevieja

Anul Nou

Año Nuevo

[’notje ’buena]

[naßi’öaö]

[’notje ’ßiexa] [’arp ’nueßo]

54

1.2 Vremea m m

aire [ăjre] chubasco aversa [tjußâsko] buletin meteorologic boletín meteorológico / parte [boletín meteorolóxiko] / [párte] cald caliente / cálido [kaljénte] / [kâliöo] călduros cálido / caluroso [kâliöo] / [káluróso] caniculă canícula / ola de calor [kaníkula] / [ola dé kálor] niebla [njéßla] ceaţă climă clima [klíma] marea alta flux [maréa álta] frig [frío] frío fulger rayo [rrájo] furtună tormenta [torménta] helada ger [elâöa] gheaţă hielo Délo] grindină granizo [graní0o] înnorat nublado [nußlâöo] însorit soleado [soleádo] instabil inestable [inestâßle] intensitatea vântului fuerza del viento [fuér0a dél bjénto] nube nor [nijße] anublado / nubloso / anubarrado noros [anußlâöo] ploaie lluvia [Xußja] 55

1.2 Vremea

jg ll

ploios prognoză meteo

[Xußjoso] lluvioso predicción del tiempo / prognosis

răcoros rafală rece reflux senin

fresco ráfaga frío marea baja despejado / claro

soare temperatură tunet umed

sol temperatura trueno húmedo humedad seco viento nieve bochorno

umiditate uscat vânt zăpadă zăpuşeală

[preöikGjon dél tjémpo] / [prognosis] [frésko] [rráfaya] [frío] [maréa bá^a] [despegado] / [kláro] [sól] [temperatura] [trwéno] [úme5o] [umeöâd] [séko] [bjénto] [njéße] [botjómo]

Cum este vremea? ¿Cómo está el tiempo? ¿Qué tiempo hará mañana? Cum e vremea mâine? Ce zi frumoasă! ¡Qué día tan bonito! ¡Qué tiempo más feo! Ce timp urât! Ce cald / frig este astăzi! ¡Vaya calor / frío que hace hoy! Care este prognoza pentru ¿Cuál es el pronóstico del tiempo para mañana? vremea de mâine? Hará buen tiempo / mal tiempo. Este frumo asă / urâtă. Hace calor. / H ace frío. Este cald / rece. 56

1.2 Vremea Este vânt. Bate vântul. Este cald. Este zăpuşeală. Soarele străluceşte. Este ger. Ninge. Este gheaţă. Este frig. Este lapoviţă. Este ceaţă. Este senin. Este înnorat.

Hay viento. Hace viento. Hace calor. Hace bochorno. El soi está brillando. Hay heladas. Está nevando. Hay hielo. Hace frío. Hay aguanieve. Hay niebla. Está despejado. Está nublado. Plouă. Está lloviendo. Tună. Está tronando. Fulgeră. Relampaguea. Cade grindină. Graniza. Este răcoare. Hace fresco. A căzut bruma. Ha caído la escarcha. Ce temperatură este? ¡Qué temperatura es? Sunt 28 de grade Celsius Son 28 grados Celsius la umbră. a la sombra. Cum este clima? ¿Cómo está el clima? Clima este temperată / El clima es templado / tropical / tropicală / mediteraneană. mediterráneo. Cum sunt drumurile? ¿Qué tal están las carreteras?

57

1.3 Vocabularul cotidian Nu înţeleg. No entiendo / No comprendo. Vreţi să repetaţi, vă rog“;' ¿Quiere repetirlo, por favor? Por favor, escriba. Vă rog, scrieţi. înţeleg. Comprendo. Ce înseamnă asta? ¿Qué quiere decir ésto / eso? ¿Cómo se dice eso en español? Cum se spune asta în spaniolă? ¡Apresúrese! / ¡Apresúrense! Grăbiţi-vă! Imediat. Mă grăbesc. Atenţie! Stai! / Opreşte! Aveţi grijă! Este important. Am nevoie de ... Pe ai ci.. . Pe acolo... Lasă-mă / Lăsaţi-mă în pace! Mai mult sau mai puţin. între timp ... în timp c e ...

/ ¡Dése (D énse) prisa! Enseguida. Tengo prisa. ¡Cuidado! / ¡Atención! ¡Pare! / ¡Alto! ¡Tenga / Tengan cuidado! Es importante. Necesito... Por aqu í... Por allá ... ¡Déjame / Déjenme en paz (tranquilo)! Más o menos. Mientr as ta nto ... Mientras que...

Formule de mulţumire şi scuze

Vă rog! Mulţumesc!

¡Por favor! ¡Gracias! 64

1.3 Vocabularul cotidian

m

Mulţumesc mult! ¡Muchas gracias! Vă mulţumesc anticipat. Le / Les agradezco de ante Nu, mulţumesc! Multe mulţumiri! Vă sunt îndatorat(ă)! Vă sunt recunoscător(toare)! Daţi-mi voie să vă mulţumesc. Nu ştiu cum să vă mulţumesc. Cu multă plăcere! Sunteţi foarte amabil! Pentru puţin! N-aveţi pentru ce! Pardon! îmi p are foarte rău! Scuzaţi! N-a fost vina mea! Iertaţi-mă că vă deranjez! Nu e nici un deranj. Din contră, e o plăcere pentru mine! Vă rog să mă iertaţi! Iartă-mă!

mano / anticipadamente . ¡No, gracias! ¡Muchas (muchísimas) gracias! ¡Le estoy muy agradecido/a! ¡Estoy muy reconocido(a)! Permítame que le / les agradezca. No sé cómo agradecerle/les. ¡Conusted mucho ¡Es muygusto! amable! ¡De nada! ¡No hay de qué! ¡Perdón! / ¡Lo siento! ¡Lo siento muchísimo! ¡Perdón! ¡No ha sido culpa mía! ¡Perdone / Perdonen (Dispen se / D ispensen) la molestia! No es ninguna molestia. Al contrario, es un placer para mí. ¡Perdóneme, por favor! ¡Discúlpame! / ¡Perdóname! 65

1.3 Vocabularul cotidian Ce păcat! Transmiteţi, vă rog, scuzele mele! Sincere păreri de rău!

¡Es una lástima (pena)! / ¡Qué lástima! ¡Transmita/ Transmita n, por favor, mis excusas! ¡Mi sincero pésame!

1.3 Vocabularul cotidian Cu foa rte multă plăcere. Con muchísimo gusto. Din toată inima. De todo corazón. Din tot sufletul. Con todo el alma. Mă bucur, Me alegro. îmi pare bine. Estoy contento. Sunt la dispoziţia dvs.! ¡Estoy a su disposición!

Diverse solicitan şi răspunsuri

Vă rog! Fiţi am ab il... Sunteţi atât de amabil să... ?

Por favor ... Haga el favor de ... ¿Me hace usted el favor de...?

în nici un caz!

¡Estoy a sus órdenes! ¡De ninguna m anera! Urări si felicitări

Dígame , por fav ¿Sería usted tan or... amable de...? Por favor (Le ruego que me) enséñeme (enseñe)... / dígame (diga)... V-aş mga să-mi explicaţi... Explíqueme, por favor... Permiteţi-mi... Permítame... Cu permisi unea d v s... Con su p erm iso... Pot să vă înt reb d ac ă... Me permite per gunt arle s i ... Le quedaría muy reconocido V-aş fi foarte recunoscător dacă ... s i ... Poftim. Por favor. Cu plăcere. Con gusto. Cu multă plăcere. Con mucho gusto.

Felicitări! ¡Felicidades! / ¡Enhorabuena! An Nou fericit! ¡Feliz Año Nuevo! Paşte fericit! ¡Felices Pascuas! Mult succes! ¡Mucho éxito! Cele mai bune urări! ¡Los mejores votos! Sărbători fericite! / ¡Feliz Navidad! Crăciun fericit! Vă felicităm! ¡Les felicitamos! Te felicit din toată inima! ¡Te felicito de todo corazón! Felicitări tuturor! ¡Felicidades a todos! La mulţi ani! ¡Mucha felicidad! / (cu ocazia zilei de naştere) ¡Feliz cumpleaños! Să fie într-un ceas bun! ¡Enhorabuena! Noroc! / Sănătate! ¡Salud! / Jesús! în sănătatea... ! ¡A la salud d e ...! Ridic paharul... ! ¡Levanto mi (la) copa ...!

66

67

Spuneţi-mi, rog ... Aţi fi atât devă amabil să... ? V-aş ruga (Vă rog) să-mi arătaţi... / spuneţi...

1.3 Vocabularul cotidian Felicitările mele pentru ziua dvs. de naştere! Distracţie plăcută! Poftă bună! Să vă fíe de bine! însănătoşire grabnică! Toate cele bune!

m

¡Mis felicitaciones (parabienes) por su compleaños! ¡Qué lo pase / pasen bien! ¡Buen provecho! ¡Qué [le] aproveche! ¡Qué se mejore usted! ¡Te deseo lo mejor!

Expresii deaprobare / acceptare

Bine.

Bien.

Foarte bine. Corect. Exact. Intr-adevăr!

Muy bien. / Me parece muy bien. ¡Correcto! ¡Exacto! ¡De verdad! / ¡Verdaderamente! / ¡Realmente! ¡Efectivamente! / ¡Ciertamente! / ¡De veras! E adevărat. Es verdad. / Es cierto. Ai dreptate. Tienes razón. Cu siguranţă! ¡Seguramente! Bravo! ¡Bravo! Bucuros! ¡Con mucho gusto! Sunt încântat! ¡Estoy encantado! Ce drăguţ! ¡Qué bonito! îmi place. / Me gusta. Mi-a plăcut! Me ha gustado. / Me gustó. 68

1.3 Vocabularul cotidian Expresii de negare / respingere

Nu sunt de acord. Greşeşti. Nici vorbă! în niciun caz! Nu vreau. Nu-mi place! Niciodată. Nimic. Rău. Teribil. îngrozitor! Ce nenorocire! Din nefericire! Ce păcat! Ce ghinion! Sunt dezamăgit. Sunt supărat. Sunt furios.

m

No estoy de acuerdo. Te equivocas. ¡Ni hablar! ¡De ninguna forma! / ¡De ninguna manera! / ¡De ningún modo! / ¡En ningún caso! ¡No quiero! No me gusta. Nunca. / Jamás. Nada. Mal. Terrible. / Tremendo. / Fenomenal . / Colosal. / Magnífico. / Espléndid o. ¡Horrible! / ¡Horroroso! / ¡Horri pilante! / ¡Aterrador! / ¡Horrendo! ¡Qué desgracia! ¡Desgraciadamente! / ¡Por desgracia! ¡Qué lástima! ¡Qué mala suerte! / ¡Qué mala pata! Estoy / me siento desilusionado / defraudado / decepciona do. Estoy enojado / enfadado / disgus tado / indispuesto. Estoy furioso / rabioso / furibundo / colérico. 69

1.3 Vocabularul cotidian

W

Estoy triste / afligido / mohíno / melancólico. No tengo ganas. / No me apetece.

Sunt trist. N-am chef.

Pronumele personale

Eu Tu El, ea, dumneata

yo tú

[jó] [tú]

Noi

nosotros, nosotras

él, ella, usted

a ei, al ei / ai ei, ale ei

M ai m ulţi posesori a noastră, al nostru/ ai noştri, ale noastre a voastră, al vostru/ ai voştri, ale voastre a lor, al lor/ ai lor, ale lor

[él] / [éX.a] / [ustéö] [nosotros] / [nosotras] Voi vosotros, [vosotros]vosotras / [vosotras] Ei, ele, dumneavoastră ellos, ellas, ustedes [éXos] / [éA.as] / [ustéöes] Pronumele şi adjectivele posesive Pronumele posesive

Un sing ur poseso r a mea, al meu / ai mei, ale mele a ta, al tău / ai tăi, ale tale a lui, al lui / ai lui, ale lui

la mía, el mío / los míos, las mías la tuya, el tuyo /los tuyos, las tuyas la suya, el suyo / los suyos, las suyas 70

m

1.3 Vocabularul cotidii

la suya, el suyo / los suyos, las suyas la nuestra, el nuestro / los nuestros, las nuestras la vuestra, el vuestro/ los vuestros, las vuestras la suya, el suyo/los suyos, las suyas

Adjectivele posesive

singur posmele esor meu,Unmea / mei, tău, ta / tăi, tale său, sa, lui, ei / săi, sale, lui ,ei M ai mulţi posesori nostru, noastră / noştri, noastre vostru, voastră / voştri, voastre lor, dumneavoastră / lor, dumneavoastră

mi/mis tu/tus su/sus

nuestro, nuestra/ nuestros, nuestras vuestro, vuestra/ vuestros, vuestras su/sus

71

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent acasă en casa / a casa [én kása] / [á kása] adresă dirección / las señas [direkGjón] / [lás sérjas] afacere negocio [neyó0jo] a încheia o afacere cerrar un trato negocio sucio afacere necurată hombre de negocio om de afaceri agenţie de bilete taquilla [takíXa] agenţie de voiaj agencia de viajes [a%én0ja dé bjá%es] anulación / anulare [anuIaGjtfn]/ cancelación [kan0ela0jón] [áywa] agua apa agua de colonia apă de colonie agua de manantial apă de izvor apă de ploaie agua llovediza agua mineral apă minerală agua potable apă potabilă agua bendita apă sfinţită agua estancada apă stătătoare propina [propina] bacşiş equipaje bagaj [ekipáxe] preparar las maletas a-şi face bagajele bagaj de cunoştinţe bagaje de conocimientos equipaje de mano bagaj de mână chico / muchacho băiat [tfflco] / [mutjátjo] hombre bărbat [ómbre] dinero / plata / pasta [dinéro]/[pláta]/[pásta] bani billete bilet [biA,éte] billete de precio reducido bilet cu preţ redus 72

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent bilet de bancă billete de banco pasaje bilet de călătorie papeleta de examen bilet de examen entrada bilet de intrare bilet de loterie billete de lotería bilet de voie pase billete de ida y vuelta bilet dus-întors pagaré bilet la ordin birou de informaţii oficina de informaciones [ofi0 ína dé informa 0jonés] birou pentru bagaje oficina de equipajes perdidos pierdute [ofi0ína dé ekipá%es peröiöos] avenida bulevard [aßeniöa] carte de credit tarjeta de crédito [tarxéta dé kréöito] carte de identitate cédula de identidad /

C.I. - carné de iden tida d

[0éöula dé iöentiöâö] / [kamé dé iöentiöâö] taquilla [takíA,a]

casă de bilete călătorie viaje / trayecto / recorrido / camino / periplo [bjáxé] / [trajékto] / [rrekoriöo] / [periplo] llave cheie [A,aße] camarero (-a) / mozo (-a) chelner / chelneriţă [kamaréro] / [mó0o] niño / chico [nírjo] / [tjíko] copil confirmación / ratificación confirmare [konfirmaGjón] / [rratifika0jón] acuse confirmare de primire 73

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent

m

cuenta [kwénta] cont current cuenta corriente depozit depósito [depósito] dus-întors ida y vuelta [ida í bwélta] escală escala [eskála] fată niña / chica / [níi]a] / [tjíka] / muchacha [mutjátja] femeie mujer [muxér] fiu / fiică hijo / hija [i'xo] / [íxa] frate hermano [ermáno] gară estación de trenes [estaGjón dé trénes] ieşire salida [salida] îmbarcare embarque [embárke] închiriere alquiler / [alkilér] cont

alquilamiento

contract de închiriere contrato de inquilinato întâlnire encuentro [enkwéntro] întâlnire encuentro de negocios / cita de negocios de afaceri întâlnire intimă encuentro íntimo / cita íntima a fixa o întâlnire darse cita / quedar con alguien / loe de întâlnire întârziere

citarse punto / lugar de cita, sitio de reunión / de encuentro retraso / tardanza / atraso

legătură

relación / conexión / vínculo

frretráso] / [tardánGa] / [atraso] [rrelaQjón] / [koneksjón] / [bínkulo] 74

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent licenţă

licenciatura / permiso, licencia

[liGenQjatúra] / [permiso, liGénGja] licenţă de export permiso de exportación loe asiento (pe scaun) / lugar [asjénto] / [luyár] loc comun lugar común puesto de trabajo loc de muncă lugar de nacimiento loc de naştere parada / paradero loc de oprire plaza de aparcamiento loc de parcare locuri rezervate asientos reservados trabajo [traßâxo] muncă [naGjonalidád] naţionalitate nacionalidad [apeA.ído] nume obicei [kostúmbre] apellido costumbre [oráijo] orar horario oraş ciudad [Gjudád] [ora] oră hora [panorama] panoram ă panorama [pasaporte] paşaport pasaporte mercado (de legume şi fruc te) / plaza piaţă [merkâöo] / [plăGa] partida / salida [partida] / [salida] plecare [poliGía] policía poliţie [prefixo] prefix prefijo prenume nombre [nómbre] [préGjo] preţ precio amigo [anuyo] prieten amigo de verdad prieten adevărat 75

m

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent buen amigo prieten bun amigo de casa prieten de-al casei prieten din copilărie amigo de la infancia amigo del alma prieten intim prieten la cataramă amigo de gancha [rre(e)mbóIso] reembolso / rambursare rembolso

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent

sß .

şedere estancia [están0ja] tarifa / tasa tarif [tarifa] / [tása] tichet de îmbarcare billete / tiquete / pasaje de embarque [biXéte] / [tikéte] / [pasăre de embárke] toaletă servicio / aseo / baño / tocador / lavabo [seißi0jo] / [aséo] / [báip] / [tokaöor] / [laßâßo] turista turist [turista] ţară país [país] vacanţă vacaciones [baka0jónes] maleta valiză [maléta]

răspuns respuesta [rrespwésta] recepţie recepción [rreGepGjón] román rumano [rrumáno] sală de aşteptare sala de espera [sála de espéra] cambio schimb [kámbjo] service auto [taXér áuto] slujbă empleo / puesto taller/ cargo auto / ocupación / función [empléo] / [pwésto] / [káryo] / [okupa 0jón] / [fun0jón] soră hermana [ermána] sosire llegada / venida [Xeyâöa] / [beniöa] soţ/ soţie esposo (-a) / marido (-a) [esposo] / [marido] spaniol español [espaqól] staţie parada / estación [paráóa] / [esta0jón] staţie de autobuz parada de autobús estación de metro staţie de metrou calle stradă [káA.eJ străin extranjero (din altă ţară) / [ekstran%éro] forastero (din altă localitate) / [forastéro] străinătate extranjero [ekstran^éro] student estudiante [estudjánte] supliment suplemento [supleménto]

fericit / trist feliz / triste [felí0] / [triste] deschis / închis abierto / cerrado [aßjérto] / [0errăâo] sus / jos arriba / abajo [arrißa] / [aßâxo] uscat / umed seco / húmedo [séko] / [ümeöo] frumos / urât hermoso / feo [ermóso] / [féo] bun / rău bueno / malo [bwéno] / [mâlo] cald / rece caliente / frío [kaljénte] / [frío] scump / ieftin caro / barato [káro] / [baráto] luminos / întunecat lum inoso / oscuro [luminoso] / [oskúro] scurt / lung corto / largo [kórto] / [láryo] amuzant / plictisitor divertido / aburrido [dißertiöo] / [aßurriöo] tare / moale duro / blando, suave [duro] / [blándo] / [swaße]

76

77

Adjective şi adverbe utile cu antonimele acestora

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent

1.4 Cuvinte şî expresii de uz frecvent

uşor/ dificil fácil / difícil [fáGil] / [difiöü] celebru / célebre, famoso / desconocido necunoscut [Géleßre] / [famoso]/ [deskonoGiöo] puternic / slab fuerte / débil [fuérte] / [déßil] amabil / nepoliticos amable / descortés [amâßle] / [deskortés] tânăr / bătrân joven / viejo [xößen] / [bjéxo] corect / greşit correcto / erróneo, equivocado [korrékto] / [erróneo] / [ekißokâöo] mare / mic grande / pequeño [grande] / [pekéqo] gras / slab gordo / flaco, delgado [górSo] / [fláko] / [delyâöo] inteligent / prost inteligente / tonto [intelix®nte] / [tonto] larg / strâmt ancho / estrecho [ántjo] / [estrétjo] uşor/ greu ligero / pesado Dixéro] / [pesáóo] lent / rapid lento / rápido [lénto] / [rrápido] liber / ocupat libre / ocupado [lißre] / [okupádo] apropiat / depărtat cercano/ lejano [Gerkáno] / [lexáno] masculin / feminin masculino / femenino [maskulíno] / [femenino] mai bine / mai rău mejor / peor[mexór] / [peor] nou / vechi nuevo / viejo, antiguo [nwéßo] / [bjéxo] / [antíywo] foarte bun / foarte rău muy bueno / muy malo [múi bwéno] / [múi malo]

plăcut/ neplăcut

agradable /desagradable [ayradâßle] / [desayraöâßle] plin / gol lleno / vacío [Xéno] / [baGío] puţin/ mult poco / mucho [póko] / [mútjo] devreme/ târziu temprano / tarde [tempráno] / [tárde] public / privat público / privado [pußliko] / [prißâöo] curat/ murdar limpio / sucio [límpjo]/ [súQjo] bogat / sărac rico / pobre [rríko] / [pößre] simplu / complicat sencillo / complicado [senOfto] / [komplikâöo] obosit / odihnit cansado / descansado [kansádo] / [deskansádo]

78

79

identic / diferit idéntico / diferente [iöéntiko] / [diferénte] folositor/ nefolositor útil / inútil / innecesario [útil] / [inútil] / [inneGesárjo] repede/ încet rápido / lento [rrâpiöo] / [lénto] adevărat / fals verdadero / falso [beröaöéro] / [fálso] suficient / insuficient suficiente / insuficiente ósX[sufi6jénte] / [insufiGjénte] cert / probabil cierto / probable [Gjérto] / [proßâßle] pentru / contra a favor / en contra [a faßor] / [enkóntra] tot / nimic todo / nada Y [tó5o] / [náda] Verbe uzuale

a aduce a alerga

traer correr

[traér] [korrér]

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent

1.4 Cuvinte şi expresii de uz frecvent

a angaja contratar, emplear [kontratár] / [empleár] a aştepta esperar [esperár] a avea tener; haber (verb auxiliar) [tenér] / [aßér] a bea beber [beßér] a cheltui gastar [gastar] a citi leer [leér] a cobori bajar / descender [baxár] / [deGendér] a comanda ordenar / mandar [ordenár] / [mandar] a conduce conducir [konduOír] a crede creer [kreér] a cumpăra comprar [komprár]

a lua a mânca a merge a mulţumi a muta

tomar / coger [tomâr]/[koxer] comer [komér] ir [irj agradecer [ayraöeöér] mudar / cambiar / trasladar [mudár] / [kambjár] / [trasladár] a (se) opri detener(se), parar(se) [detenér(se)] / [parár(se)] a părăsi abandonar / dejar [aßanöonâr] / [de^ár] a parca aparcar [aparkár] a petrece pasar [pasár] a plăcea gustar [gustár]

a cdori unoaşte adormi a face a fi a gândi a înapoia a închiria a întârzia a înţelege

a plec plătia

co desear nocer/ /quere sabe r [konoBér]/ [kerér] 7 [saßér] [deseár] dormir [dormir] hacer / realizar [a6ér] / [rrealiOár] ser / estar [sér]/ [estár] pensar [pensar] devolver [deßolßér] alquilar [alkilár] tardar [tardar] entender / comprender [entendér] / [komprendér] aintra entrar [entrár] aîntreba preguntar [preyuntár] a (se) juca jugar ¿uyár] alăsa dejar [dexár] alocui vivir/ h abitar [bißir]/[aßitâr]

pagar/ partir/ ir(se) [payár] / andar(se) salir [salir] / [partir] / [ír(se)] / [andár(se)] a (se) plimba pasear(se) [paseár(se)] a pune poner(se) / metcr(se) / colocar(se) [ponér(se)] / [metér(se)] / [kolokár(se)] a răspunde contestar / responder [kontestár] / [rrespondér] a repara arreglar [arreylár] a schimba cambiar [kambjár] a serie escribir [eskrißir] a sosi llegar [A,eyár] a spăla lavar [laßâr] a spune decir [de6ír] a sta estar / sentar / vivir / parar [estár] / [sentár] / [biß ir] / [parár]

80

81

1.4 Cuvinte şî expresii de uz frecvent a şti saber [saßér] sonar / tocar a suna [sonár] / [tokár] a tăia cortar [kortár] a telefona llamar por teléfono / telefonear [Xamár pór teléfono] / [telefonéar] a termina acabar / terminar [akaßâr] / [terminár] a traversa atravesar / cruzar [atraßesâr] / [kru0ár] a trebui deber / tener que / haber de [deßér] / [tenér ké] / [aßér de] pasar a trece [pasár] a (se) trezi despertarle) [despertár(se)] llenar a umple [Xenár] a (se) urca [sußir] / [eskalár] [asGendér] subir(se), escalar,/ascender a vedea ver [bér] a veni venir [benúr] visitar a vizita [bisitár] hablar a vorbi [aßlâr] Direcţia şi poziţia

acolo allí aici aquí aproape cerca centra] /céntrico central centru centro de-a dreptul a lo largo / directo departe lejos 82

[aXí] [akí] [Gérka] [Gentrál] / [Géntriko] [Géntro] [á ló láryo] / [dirékto] [léxps]

m

drept înainte todo seguido / recto [tó3o seyiöo] / [rrékto] după después de [después dé] est este [éste] împrejurimi alrededores [alreöeööres] în centru en centro [én Géntro] [enfrénte] / [delánte] în faţă enfrente / delante în faţa enfrente de / delante de [enfrénte dé] / [delánte dé] în lateral en lateral [én laterál] în spate detrás [detrás] în spatele detrás de / tras [detrás dé] / [trás] în vecinătate en la vecindad [én lá beGindâö] înainte delante / adelante / enfrente de [delánte] / [adelánte] / [enfrénte dé] înaintea delante de [delánte dé] la capătul al cabo/ al fin /a l fo ndo [ál kâßo] / [ál fin] / [ál fóndo] la dreapta a la derecha [á lá derétfa] la începutul al principio / al comienzo [ál prinGípjo] / [ál komjénQo] la stânga a la izquierda [á lá iSkjérda] lângă cerca / al lado de [Gérka] / [ál lácfc» dé] nord norte [norte] pe partea cealaltă (vizavi) al otro lado [ál otro lâöo] periferic periférico [perifériko] sud sur [súr] vest oeste [oéste] 83

1.6 Numere, măsuri mâsiI wcantltati M■Hs *K&i Numerale cardinale

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

un o dos tres cuatro cinco seis siete ocho nueve diez

[uno] [dós] [trés] [kwátro] [Gínko] [seis] [sjéte] [ótjo] [nwéße] [djéG]

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

once doce trece catorce quince dieciséis diecisiete dieciocho diecinueve veinte veintiuno veintidós veintitrés veinticuatro veinticinco veintiséis

[ón 0 e] [dóGe] [tré9e] [katórGe] [kínGe] [djeGiséis] [djeGisjéte] [djeGjótJo] [djeGinwéße] [béinte]

27 28 29 30 31 32 33 40 41 42 50 60

veintisiete veintiocho veintinueve treinta treinta y uno treinta y dos treinta y tres cuarenta cuarenta y uno cuarenta y dos cincuenta sesenta

70 80 90 100 101 102 103 110 120 125 130 150 155 199 200 201

[seténta] setenta ochenta [otfénta] noventa [noßénta] ciento [Gjénto] ciento uno ciento dos ciento tres ciento diez ciento veinte ciento veinticinco ciento treinta ciento cincuenta ciento cincuenta y cinco ciento noventa y nueve doscientos doscientos uno

[tréiiita]

[kwarénta] [Ginkwénta] [sesénta]

87

1 .6

Numere, măsuri şi cantităţi

B

202 doscientos dos 203 doscientos tres 251 doscientos cincuenta y uno 252 doscientos cincuenta y dos [tresGjéntos] 300 trescientos 400 cuatrocientos [kwatroGjéntos] [kinjéntos] 500 quinientos 600 seiscientos [seisGjéntos] [seteGjéntos] 700 setecientos 8 0 0 o c h o c ie n t o s [otJoGjéntos] 9 0 0 n o v e c ie n t o s [noßeGjéntos] 10 0 0 m i l [mil] 110 5 mil mi l quinientos ci en to cinc o 1500 1999 mil novecientos noventa y nueve 2 0 0 0 d o s m il 3 0 0 0 tr e s m il 3333 tres mil trescientos treinta y tres 5642 cinco mil seis cientos cuarenta y dos 7210 siete mil doscientos diez 9999 nueve mil novecientos noventa y nueve 1 0 0 0 0 d i e z m il 2 0 0 00 v einte m il 100 000 cien mil 150 000 cien to dcuen ta mil 000 000 un millón [ún miXón] 000 000 mil millones [mil miXónes] 88

1 .6

Numere, masuri şi cantităţi

Fracţii ¿i zecimale

3,14 5,6

tres coma catorce [trés kóma katórGe] cinco coma seis [Gínko kóm a séis] siete sobre doce 7/12 [sjéte sößre dóGe] 15% quinc e por ciento [kínGe pór Gjénto] Vi (jumătate) medio(a) / una mitad [úna mitád] 1/3 (treime) tercera parte / un terci o [ún térGjo] cuarta parte / un cuarto Va (sfert) [ún kwárto] Va (trei pătrimi) tres cuartos / tres cuartas partes [trés kwártos] / [trés kwártas parte]

1 Vi 2 Vi

uno(a) y medio(a) dos y medio(a)

2/3 3/8 7/8 2 5/8 1/100 1/1000 2 V4 % 4,68

dos tercios tres octavos/ /dos tresterceras octavas partes partes siete octavos dos y cinco octavos un centésimo / una centésima parte un milésimo / una milésima parte do s y med io por cien to cuatro coma seis ocho / cuatro con sesenta y ocho

zecime duzină sutime miime dublu triplu

décimo docena centésimo la milésima parte doble triple 89

[déGimo] [doGéna] [Gentésimo] [lá milésima párte] [dóple] [triple]

1.6 Numere, masuri şi cantităţi

1

o dată de două ori de trei ori de câteva ori

una vez [úna bé0] dos veces [dos béGes] tres veces [trés béBes] (por) unas cuantas veces [pór unas kwántas beGés] trei plus patru tres más cuatro [trés más kwátro] şapte minus cinci siete menos cinco [sjéte ménos Gínko] trei înmulţit cupatru tres multiplicado por cuatro [trés multiplikádo pór kwátro]

nouă împărţit la trei [nwéße nueve dividid o por deßiöiöo pór tres trés] Numerale ordinale

primul al doilea al treilea al patrulea al cincilea al şaselea al şaptelea al optulea al nouălea al zecelea al unsprezecelea al doisprezecelea

primero(a) / primer segundo(a) tercero(a) / tercer cuarto(a) quinto(a) sexto(a) séptimo(a) octavo(a) noveno(a) décimo(a) undécimo(a) duodécimo(a) 90

decimotercero(a) al treisprezecelea decimocuarto(a) al paisprezecelea decimoquinto(a) al cincisprezecelea decimosexto(a) al şaisprezecelea decimoséptimo(a) al şaptesprezecelea decimoctavoCa) al optsprezecelea decimonoveno(a) al nouăsprezecelea vigésimo(a) al douăzecilea al douzeci şi unulea vigésimo(a) primer o(a) vigésimo(a) segundo(a) al douzeci şi doilea al douzeci şi treilea vigésimo(a) tercero(a) al douzeci şi patrulea vigésimo(a) cuarto(a) al douzeci şi cincilea vigésimo(a) quinto(a) al douzeci şi şaselea vigésimo(a) sexto(a) al douzeci şi şaptelea vigésimo(a) sép ti mo(a ) al douzeci şi optulea vigésimo(a) octavo(a) al douzeci şi nouălea vigésimó(a) noveno(a) trigésimo(a) al treizecilea cuadragésimo(a) al patruzecilea quincuagésimo(a) al cincizedlea sexagésimo(a) al şaizecilea septuagésimo(a) al şaptezecilea octogésimo(a) al optzecilea nonagésimo(a) al nouăzecilea centésimo(a) al o sutălea' quingentésimo(a) al cincisutelea milésimo(a) al o mielea diez milésimo(a) al zece miilea

1.6 Numere, masuri si cantitâti

al milionulea al treizeci şi patru de mii şase sute doisprezecelea

millonésimo(a) treinta y cuatro milésimo(a) sexcentésimo(a) duodécimo(a)

Semne matematice

(plus) (minus) (ori) (împărţit) (radical) (egal) (mai (mai mic) mare)

signo de adición signo de sustracción signo de multiplicación signo de división signo de raíz cuadrada signo de igualdad es que es menor mayor que

¿Cuánto vale? / ¿Cuánto cuesta? Costă 25 de milioane lei. Vale 25 millones de leis. Costă 125 de euro. Vale 125 euros. Cât costă?

Diferite măsuri

centimetru chintal decilitru gram greutate hectar

centímetro quintal decilitro gramo peso hectárea 92

[Centímetro] [kintál] [deGilítro] [grámo] [péso] [ektárea]

1.6 Numere, masuri si canfitati

înălţime jumătate de litru kilogram kilometru pătrat

altura / altitud [altúra] / [altitud] medio litro [médjo litro] kilogramo / kilo' [kilográmo] / [kilo] kilómetro cuadrado

kilometru litru metru cub metru pătrat metru milă marină miligram

kilómetro litro metro cúbico metro cuadrado metro milla miligramo

[kilómetro kwaörâöo] [kilómetro] [litro] [métro kußiko] [métro kwaörâöo] [métro] [míA.a] [miliyrámo]

milimetru o sută de grame milímetro cien gramos tonă tonelada Cât cântăreşte? Cântăreşte un kilogram şi 250 de grame. Ce lungime are? Cât de departe este?

[milímetro] [Gjén grámos] [tonelâöa]

¿Cuánto pesa? Pesa un kilo y doscientos cincuenta gramos. ¿Cuánto mide? ¿Cuán lejos está?

Temperatura

grade Celsius grade Fahrenheit Ce temperatură este? 32 de grade Celsius - 4 grade Celsius

grados Celsius grados Fahrenheit ¿Cuál es la temperatura? treinta y dos grados (sobre cero) cuatro grados bajo cero 93

1.7 Culori şi nuanţe

ţp c S [blánko] [a6úl] [plateádo] [dorádo] / [óro] [béij] / [béis] [grána] / [karmín] [tfokoláte] [BeréBa] [dé kolóres] [páxa] [kláro] [fosforesBénte]

alb albastru argintiu auriu bej carmin ciocolatiu cireaşă colorat culoarea paiului deschis fosforescent

blanco azul plateado dorado / oro beige / beis grana / carmín chocolate cereza de colores paja claro fosforescente

fumuriu galben gri închis lila marón mat metalic mov muştar negru ocru opac portocaliu

[úmo] humo amarillo [amaríXo] gris [gris] oscuro [oskúro] lila [lila] marrón [marrón] mate [máte] metálico [metáliko] malva [mâlßa] mostaza [mostáBa] negro [néyro] ocre [ókre] opaco [opáko] anaranjado / naranja [anaranxaöo] / [narán^a] 94

purpuriu roşu roz smarald strălucitor transparent turcoaz uni verde violet

púrpura rojo rosado / rosa esmerelda brillante transparente turquesa de un solo color verde violeta

[púrpura] [rró%o] [rrosáóo] / [rrósa] [esmerálda] [briXánte] [transparente] [turkésa] [dé ún sólo kolór] [béröe] [bjoléta]

1.8 Date personale

Cum te numeşti? Mă numesc Francisca. Şi tu? Numele meu este Gabriel. De unde eşti? Sunt din Bucureşti. Ce v ârstă ai? Am 36 de ani. Date personale adresă carte de identitate data naşterii domiciliu greutate înălţime locul naşterii naţionalitate nume de botez nume de familie nume de fată srcine paşaport permis de şedere poreclă prenume profesie religie sex

¿Cómo te llamas? Me llam o Francisca. ¿Y tú? Mi nombre es Gabriel. ¿De dónde eres tú? Soy de Bucarest. ¿Cuántos años tienes? Tengo 36 años. Datos personale s dirección documento de identidad fecha de nacimiento domicilio / residencia peso altura lugar de nacimiento nacionalidad nombre de bautismo apellido nombre de soltera srcen pasaporte permiso de residenci a sobrenombre nombre de pila profesión religión sexo 96

stare civilă vârstă zi de naştere Singură, căsătorită sau divorţată? Sunt... căsătorită, divorţată, necăsătorită, văduvă. Am ... doi fraţi, două surori, doi copii. Ce m eserie ai? Ce naţionalitate ai? Ce îţi place să faci? îmi pla ce ... să călătoresc, să citesc, să înot. să dansez, să ascult muzică, să pictez. să mă plimb la ţară. să fac cumpărături, muz ica clasică, jaz zul modem.

estado civil edad cumpleaños ¿Soltera, casada o divorciada? Estoy ... casada, divorciada, soltera, viuda. Tengo... dos hermanos, dos hermanas, dos hijos / hijas. ¿Qué profésion tienes? ¿Cuál es tu nacionalidad? ¿Qué te gusta hacer? Me gusta ... viajar, leer, nadar, bailar. escuchar música, pintar. pasear por el campo, ir de compras / tiendas, la música clásica, el jazz moderno.

1.8 Dote personale

1.8 Date personale

¡¡fe

m m

Me encanta el chocolate. Ador ciocolata. No me gusta fumar. Nu-m i place să fumez. No me gusta cantar. Nu-mi plac e să cânt. Detesto... Urăsc să ... ¿Le gusta? îţi place? No fumo. Nu fumez! ¿Cuántos años tiene su hija? Câţi ani are fiica dvs.? Tiene 11 años. Are 11 ani. Cînd este ziua ta de naştere? ¿Cuándo es tu cumpleaños? Astăzi es te ziua mea. Hoy es mi cumpleaños.

Familia

Nepot, nepoată (de bunici) ni&b, nieta ■ Strănepot, strănepoată bisnieto, bisnieta 'i St ră-strănepot, stră-s trănepoa tătataranieto, tataranieta ¡ j | Unchi, mătuşă tlO, :tia . . Frate al bunicului ¿bănicii, tío abuelo, tía abuela ll ff if l; soră a bunicii / bunicului Văr, verişoară primo, prima % ;t Verişor bun, verişoarăbună primo carnal, prima carnal Verişor de-ai doilea, primo segundo, B l i verişoarăde-a doua prima segunda Nepot, nepoată sobrino, sobrina (de soră sau frate)

arbore genealogic árbol genealógico [âißol %enealóxiko] rudă pariente [paijénte] rudă apropiată pariente cercano [parjénte Berkáno] rudă îndepărtată pariente lejano [paijénte lexáno] urmaş descendente [desBendénte]

Strănepot, strănepoată IW nieto, ' , sobrina ¡ i nieta', 1 u sobrino (de frate sau soră) Tată vitreg, mamă vitregă, padrasto, madrasta, părinţi vitregi ' ¿Im padrastros Fiu vitreg, fiică vitregă hijastro, hijastra Frate vitreg, sort vitregă hermanastro, hermanastra

padre, madre, padres suegro, suegra esposo, marido; esposa, Soţ, soţie mar i da ; || B I I abuelo, abada * Bunic, bunică Străbunic,' străbunică , bisabuelo, bisabuela Stră-străbunic. stră-străbunicătatarabuelo, tatarabuela hermano, hermana Erate, soră Fiu, fiică S M Hi

Frate / soră dupăunul dintre părinţi

Tată, mamă, părinţi Socru, soacră

98

.

medio hermano, hermano de padre, hermano de madre; media hermana, hermana de padre, hermana de madre prometido, novio; prometida, novia (iVotó: novioşi novia f|

Logodnic, logodnică

pot însemna totodată şi prieten, respectiv prietena, sau ginere, respectiv mireasă)

Prieten, prietenă

amigo, amiga 99

>if

2.1 Colatoria cu avionul ¿A qué hora llegamos? ¿De qué puerta sale el vuelo ...? ¿Cuánto dura el vuelo? ¿Lleva retraso? ¿En qué aeropuerto aterriza? ¿Va directo? Zboară direct? ¿Hay vuelos charter? Există zboruri charter? ¿Cuál es el precio del Cât costă biletul până la billete hasta Barcelona? Barcelona? Cât costă un bilet clasa I? ¿Cuánto cuesta el vuelo en primera clase? Quiero dos billetes ... Aş dori două bilete ... de ida dus de ida y vuelta dus-întors de primera clase clasa întâi de clase preferente clasa business de clase económico clasa economică ¿Fumador o no fumador? Fumător sau nefumător ? Aş vrea un loc la fereastră, Quisiera estar al lado de la ventanilla, por favor. vă rog. Quiero ... mi reserva del Aş dori să ... rezervar ea vuelo número... pentru zborul nr. ... cancelar anulez cambiar schimb confirmar confirm

La ce oră sosim? De la ce poartă pleacă zborul...? Cât durează zborul? Are întârziere? Pe ce aeroport aterizează?

104

2.1 Colatoria cu avionul Cat are întârziere?

¿Cuánto tiempo lleva de retraso? Ce bagaj pot lua? ¿Cuánto equipaje me permiten llevar? Am trei valize ş i trei bagaje Tengo tres maletas y tres de mână. como equipaje de mano. Câte bagaje sunt permise ¿Cuánto equipaje está fără plată? permitido sin pagar? îm i puteţi spun e unde este ¿Dónde está la oficina de biroul check-in pentru facturación para el zborul...? vuelo...? Aş dori să amân plecarea. Quisiera aplazar este vuelo. Călătoresc cu un copil de Viajo con un niño de once 11 ani. años. Aş putea lua acest bagaj în ¿Puedo llevar ésto como avion ca bagaj de mână? equipaje de mano? Da, dar aveţi de p lătit în Sí, pero tiene que pagar plus pentru greutate extra. por peso extra. Poftiţi tichetul de îmbarcare. Aqui tiene la tarjeta de embarque. Puteţi, vă rog, să-mi arătaţi ¿Me permite ver su billete?

biletul? Care este tichetul de îmbarcare? Tichetul de îmbarcare, vă rog!

¿Cuál es le tarjeta de embarque? ¡Su tarjeta de embarque, por favor! 105

2.1 Colatoria cuavionul Anunţuri în aeroport

Din cauza vremii nefavorabile / ceţii, zborul nr. ... va fi întârziat cu .. .minute / ore. Zborul n r...., cu destinaţia ... a fost anulat. Pasagerii pentru zborul.... sunt rugaţi să se prezinte la poarta nr...., pentru

Por causa del tiempo desfavorable / de la niebla, el vuelo no ... . será aplazado con ...minutos / horas. El vuelo n o ...., con destin ación a ... ha sido anulado. A los pasajeros del vuelo ... se les ruega que se presenten a la puerta

îmbarcare. no.... para... elestá embarque. Do mn ul... este rugat să se El señor esperado prezinte fără întârziere la de urgencia en la poarta nr. ... puer ta número ... In avion

Vă deranjează dacă schimbăm locurile? Legaţi-vă centurile şi nu fumaţi! La ce înălţime zburăm? O să avem un zbor de noapte?

¿ Le importaría / molestaría que cambiáramos los asientos? ¡Abróchense los cinturones y no fumen! ¿A qué altura volamos? ¿Tendremos un vuelo nocturno? 106

2.1 Colatoria cu avionul

J ^

Nu reuşesc să îmi pnnd ¡No consigo abrocharme el centura de siguranţă! cinturón! Nu mă simt bine. No me encuentro bien. Chemaţi stewardesa. Llame a la azafata. Daţi-mi, vă rog, o tabletă Déme, por favor, un contra greţii şi un pahar comprimido contra el cu apă. mareo y un vaso de agua. Aveţi produse duty-free ¿Tenéis venta libre de la bord? impuestos a bordo? Aţi putea să-mi aduceţi ceva¿Podría tomar algo de de băut / de mâncat, vă rog? beber / de comer, por favor? Anunţuri sau semnale în avion

Vom decola / ateriza în .. minute. Vă rugăm să vă legaţi centurile de siguranţă! Traversăm o zonă cu turbulenţe / goluri de aer. Vă rugăm să rămâneţi aşezaţi, cu centurile de siguranţă prinse şi fără să fumaţi.

Despegaremos / aterrizaremos en ... minutos. ¡Abróchense los cinturones, por favor! Atravesamos una zona con turbulencias / baches. ¡Les rogamos que permanezcan sentados, con los cinturones abrochados y que no fumen!

107

2.1 Colatoria cu avionul La destínatie

-J Mp

f5

¿Dónde llegan los equipajes del vuelo n o ....? ¿Dónde está la cinta transportadora de equipajes por favor? Vă rog să consultaţi ¡Consulten la pantalla / el monitor, por favor¡ monitorul! Unde sunt cărucioar ele ¿Dónde están los carros para el equipaje, por favor? pentru bagaje, vă rog? Bagajele noastre nu au ajuns. Nuestro equipaje no ha Unde sose sc bagajel e de la zborul nr. ...? Unde sunt benzile pentr u bagaje, vă rog?

Mi-am pierdut bagajele. llegado. He perdido mi equipaje. Sunaţi la acest număr pentru Llame a este número para comprobar que su equipaje a verifica dacă bagajele dvs. au ajuns. ha llegado. Valiza mea a fost deschisă / Mi maleta ha sido abierta / deteriorada / estropeada. deteriorată. Verificarea documentelor

Paşaportul dvs., vă rog! Care este scopu l călătoriei dvs.? Este o călătorie. .. de afacer i. turistică.

¡Su pasaporte, por favor! ¿Cuál es el motivo de su viaje? Es un viaje ... de negocios, turístico. 108

2.1 Colatoria cu avionul

3 S

iff5

para estudios. pentru studii. Cât intenţionaţi să rămâneţi? ¿Cuánto tiempo piensa

quedarse / permanecer? ¿Tiene algo que declarar? No tengo nada que declarar. Tengo un ordenador Am un laptop pentru uz portátil / un notas personal. personal. ¿Quiere abrir esta maleta Vreţi să deschideţi această valiză / geantă / cutie, vă rog? / bolsa / caja, por f avor? Aveţi viză ? ¿Tiene usted un visado? ¿Puedo conseguir un Pot primi o viză? visado? ¿Hay que pagar derechos Trebuie să plătesc taxe vamale? de aduana? Sunteţi cetăţe an al Uniunii ¿Es ciudadano de la Unión Europene? Europea? Controlul paşaportului este El control del pasaporte es obligatoriu. obligatorio. Ac est obiect este scuti t Este objeto está exento de de taxe vamale. derechos de aduana. Vam a este la drea pta. La aduana está a la derecha. Aveţi ceva de declarat? Nu am nimic d e decla rat.

La pârâsirea aeroportului

Unde este / sun t.. . autobuzele?

¿Dónde está / están los autobuses? 109

2.1 Călătoria ucavionul la oficina de informaciones? biroul de schimb valutar? la oficina de cambio? la salida? ieşirea? los taxis? taxiurile? los teléfonos? telefoanele? îmi puteţi spune unde este ¿Me podría decir dónde está la oficina para biroul de închirieri alquileres de coche? auto? Există vreun autobuz care ¿Hay un autobús que va a la ciudad? ajunge în oraş? Care este cel mai ieftin mod ¿Cuál es el modo más biroul de informaţii?

barato de llegar a laque du dad? ¿Hay algún metro llega al centro? ¿Cuál es el recorrido del autobús? ¿Dónde está la parada de autobús? ¿Dónde está la parada de taxis? Por favor, búsqueme un taxi. Cum a fost călătoria ¿Qué tal [fue] el viaje? / (zborul)? / Cum aţi cálatorit?¿ Cómo ha viajado? El despegue / el aterrizaje Decolarea / aterizarea ha sido suave. a fost lină. de a ajunge în oraş? Există un metrou care ajunge în centru? Pe ce traseu merge autobuzul? Unde este staţia de autobuz, vă rog? Unde este staţia de taxiuri, va rog? Vă rog, căutaţi-mi un taxi.

2.2 Călătoria cu autovehiculul seguro a todo riesgo

asigurare casco a automobilului carte verde

[se%úro á tó9o rrjés^o]

carta verde (del seguro)

[kárta béröe] certificat de înregistrare / certificado de matriculación [6ertificá5o dé matrikulaGjón] înmatriculare permiso de conducir permis de conducere [permiso dé konduGír] plăcuţă de înmatriculare placa de matrícula [pláka dé matríkula] La frontiera / vamă

bilet controlul paşaportului

[biXéte] billete control del pasaporte

frontieră taxă (de autostradă / de drum) taxe vamale

frontera peaje

[kontról dél pasaporte] [frontéra] [peáxe]

derechos de aduana [derétjos dé aówána]

aduana [aöwâna] visado [bisáQo] Câţi km mai sunt până ¿Cuántos km faltan hasta la aduana? la graniţă? Aveţi ceva de declarat? ¿Tiene algo que declarar? Deschideţi portbagajul, ¡Abra el maletero, po r favor! vamă viză

vă rog!

110

Sv ln i

111

2.2 Colatoria cu autovehiculul ¡Abra ese bolso / esa caja esa maleta!

Desch ideţi ge anta / cutia / valiza aceea! Vă rog să-mi p rezentaţi permisul de conducere / certificatul de înregistrare. De unde pot obţine o Carte Verde?

¡Enséñeme su permiso de conduci r / su certificado de matriculación, por favor! ¿Dónde puede obtener una carta verde?

Categorii de vehicule

autocar automobil automobil break automobil cu două locuri automobil sport

autocar automóvil coche break automóvil de dos

bicicletă camion limuzină motocicletă motoretă motoscuter remorcă rulotă tricicletă

bicicleta camión coche de lujo motocicleta moto motoscooter remolque coche habitación triciclo

[autokár] [automoßil] [kótje bréik]

asientos

[automoßil dé dós asjéntos ]

coche / auto deportivo [kótje/áuto deportißo] [biöikléta] [kamjón] [kótje dé lúxo] [motoGikléta] [moto] [motoskúter] [rremólke] [kótje aßitaGjon] [triGíklo] 112

2.2 Colatoria cu autovehiculul vehicul de teren

todoterreno / todo terreno

vehicul lent

vehículo lento

[toöoterréno] [beículo lénto]

Pe şosea

Cum pot ajunge la şoseaua spre...? Aceasta e ste şoseaua pentru ...? Vă rog, care e şoseaua spre...?

¿Cómo se puede llegar a la carretera...? ¿Es ésta la carretera para ...?

¿Por favor, cuál es la carretera para...?

¿Por aquí se puede llegar a...? ¿A dónde va esta carretera? ¿Esta carretera va a ...? ¿A qué distancia está de aquí? Cum e drumul? ¿Qué tal la carretera? E o şosea asfaltată / Es una carretera asfaltada neasfaltată / cu multe sin asfaltar / con muchas curbe. curvas. E o şosea dreaptă. Es una carretera recta. E o autostradă / ş osea Es una autopista / naţională. carretera nacional. Cum se ajunge la autostradă? ¿Cómo se va a la autopista? Câte benzi de circulaţie sunt? ¿Cuántas bandas? ¿Cuántos carriles hay? Pe aici se poate ajunge la ...? Unde duce această şosea? Şoseaua asta duce spre ...? La ce distanţă este de aici?

113

2.2 Colatoria cu autovehiculul

C S

¿Hay gasolineras a lo largo del camino? ¿Cuántos kilómetros hay hasta... la gasolinera más próxima? la ciudad más cercana? oraşul cel mai apropiat? ¿Cómo se llama el próximo Cum se numeşte prima pueblo? localitate? Care e cel mai scurt drum ¿Cuál es el camino más corto a...? spre...? ¿Cuánto tiempo se tarda Cât facem cu maşina? en coche? Este drept înainte / la stânga / Está todo recto / a la izquierda / a la derecha. la dreapta. Este la nord / la sud de aici. Está al norte / al sur de aquí. Se ha equivocado de Aţi greşit şoseaua. carretera. Trebuie să vă întoarceţi l a ... Tendrá que volver a ... Urmăriţi panourile către ... Siga las señales para ... Está cerca / no está lejos / Este aproape / nu este bastante lejos / a diez departe / destul de minutos en coche. departe / la zece

Sunt staţii de benzină pe drum? Câţi kilometri sunt până la... prima staţie de benzină?

minute de mers cu maşina. Puteţi să mă luaţi până la ...? Puneţi-vă centura de siguranţă!

¿Puede usted llevarme a has ta... ? ¡Póngase el cinturón de seguridad! 114

2.2 Colatoria cu autovehiculul Unde pot găsi o hartă rutieră?

¿Dónde puedo comprar un mapa de carreteras?

Orientarea în oras si în localitätile vizitate

bloc de locuinţe

manzana / bloque / cuadra

[manGána] / [blóke] / [kwâöra] curbă curva [kürßa] metrou metro [métro] număr de stradă número de calle [número dé káXe] pod (peste o stradă) puente [pwénte] semafor semáforo [semáforo] semnal luminos señal luminosa [sei]ál luminosa] sens giratoriu stradă traversare trecere pentru pietoni tunel

tráfico giratorio [tráfiko xiratórjo] calle [káAe] cruce / paso [krúGe] / [páso] paso para peatones [páso pára peatones]

túnel

[túnel]

¿Me podría decir dónde Vă rog, îmi puteţi spune unde este s trada ...? quédala ca lle ...,porfavo r? Drept înainte. Todo recto. Faceţi la dreapta / stânga la Tuerza a la derecha / a la intersec ţia .../s em af or . izquierda en el cruce ... / semáforo.

Viraţi la stânga după primul Tuerza a la izquierda semafor / la a doua depués del primer semáforo intersecţie. / en el segundo cruce. 115

2.2 Colatoria cu autovehiculul Está a ... manzanas / cuadras de aquí. Mergeţi drept înainte până Siga todo recto hasta llegar ajungeţi la .. ., apoi mai a..., después vuelva a întrebaţi. preguntar. E la capătul străzii. Está al cabo / al fin de la calle. Aveţi o hartă cu străzile? ¿Tiene un mapa con las calles? Vă rog, îmi puteţi arăta pe ¿Me podría indicar en el hartă unde este strada ...? mapa dónde queda la calle ..., por favor? Trebuie să ajung pe strada ... Tengo que llegar a la calle E la ... blocuri de aici.

Vă rog, puteţi să-mi faceţi ¿Me podría hacer un o schiţă a traseului? esquema del recorrido, por Puteţi să-mi notaţi adresa, vă rog? în ce sector / cartier al oraşului ne aflăm? Vă rog, îmi puteţi spune cum să mă întorc în centru? Va trebui să întoarceţi. Vă rog, care este cel mai scurt drum până la ...?

favor? ¿Me podría anotar la dirección, por favor? ¿En qué sector / barrio de la ciudad nos encontramos? ¿Me podría decir cómo puedo regresar al centro, por favor? Tendrá que volverse. ¿Cuál es el camino más corto has ta . .., por favo r? 116

2.2 Călătoria cu autovehiculul Se poate ajunge pe jos ¿Se puede ir / llegar a pie până l a ...? hasta...? E mult de mers. Hay que caminar mucho. Nu se poate ajunge pe jos. No se puede llegar a pie. Se poate ajunge la ... ¿Se puede llegar a ... en cu maşina / cu autobuzul? coche / en autobús? E o zonă destinată pietonilor. Es una zona dedicada a los Accesul automobilelor este interzis, îmi puteţi spune cât de departe est e st rad a...?

peatones. El acceso de los automóviles está prohibido. ¿Me podría decir cuán lejos está la calle ...?

Merg spre...?în direcţia bună îmi puteţi spune de unde pot cumpăra o hartă a oraşului / a transportului în comun? Ce trafic este! In fiecare zi se circulă tot mai greu!

¿Voy en la dirección correcta hacia...? ¿Me podría indicar dónde puedo comprar un mapa de la ciudad / de los m edios de transporte en común? ¡Qué tráfico hay! ¡Cada día se circula peor!

La mecanic / Avar ii şi reparaţii ale vehiculelor

Unde găsesc un service auto? ¿Dónde puedo encontrar Unde găsesc ... un electrician auto?

un taller auto? ¿Dónde puedo encontrar ... un electricista auto?

117

2.2 Călătoria cu autovehiculul

C

S

una vulcanización? un taller de reparacio nes? îmi puteţi spune dacă există ¿Hay por aquí cerca un prin apropiere un service / taller / una vulcaniza ción? o vulcanizare? un atelier de reparaţii?

o vulcanizare? Am avu t o pană de cauciuc. Tengo una avería / un E nevoie de un alt pneu. Vă rog, care este numărul de la serviciul de asistenţă tehnică? Am nevoie de camion pentru tractare. Maşina este la km ... pe autostra da.... Maşina mea nu porneşte. Am rămas fără carburant. Nu funcţionează. Vă rog să verificaţi... bateria. discurile de frână, lichidul de frână, lichidul de răcire. presiunea în pneuri, presiunea în roata de rezervă.

pinchazo. Necesito otro neumático. ¿Cuál es el número del servicio de

asistenciauna técnica Necesito grúa?/ un coche-grúa. El coche está en el km ... de la autopista ... Mi coche no arranca. Me h e quedado sin gasolina. No funciona. Quisiera verificar... la batería, los discos del freno, el líquido de freno, el líquido de enfriamiento, la presión de las ruedas, la presión en la rueda de repuesto. 118

2.2 Călătoria cu autovehiculul uleiul de motor. Iese fum de la motor. Motorul dă rateuri. Motorul pufăie / porneşte, apoi se opreşte. Motorul se supraîncălzeşte / scoate un zgomot ciudat. Frânele nu funcţionează. Rezervorul / radiatorul curge. Se aprinde lumina de la indicatorul de apă / ulei. Portbagajul / capota / geamul / portiera nu se deschide. Nu funcţionează ... faza lungă, faza scurtă, luminile de oprire, luminile de semnalizare, ştergătoarele. farurile de ceaţă. Ambreiajul e blocat. Vă rog, îmi puteţi spune un preţaproximativ? Aveţi piese de schimb srcinale?

C

S

el aceite del motor. Sale humo del motor. El motor falla / ratea. El motor resopla / arranca, después se para. El motor se sobrecalienta / saca un ruido raro. Los frenos no funcionan. El depósito / el radiador corre / se escurr e. Se enciende la luz del indicador de agua / de aceite. El maletero / el capó, la capota / la ventanilla / la puerta del coche no se abre. No funciona... la luz de carretera, la luz de cruce, las luces del frenado, las luces de señalización, los limpiaparabrisas. los faros para niebla. El embrague está bloquea do. ¿Podría decirme un precio aproximadamente? ¿Tiene piezas de recambio srcinales?

119

2.2 Călătoria cu autovehiculul Vă rog, puteţi face această reparaţie? îmi puteţi spune cine poate să o facă? O puteţi repara măcar până ajung Ia...? Cât durează reparaţiile? îmi puteţi da o factură detaliată?

¿Puede hacer esta reparación, por favor? Me puede decir ¿quién podría hacerlo? ¿Puede repararla / arreglarla por lo menos para llegar hasta...? ¿Cuánto duran las reparaciones? ¿Puede darme una factura detalle?

Răspunsul mecanicului

Trebuie să înlocuiesc o siguranţă / un bec. Trebuie înlocuiţi tacheţii. Ambreiajul este uzat. Cureaua de transmisie trebuie schimbată. Trebuie demontat(ă)... ambreiajul. cablul de la frâna de mână. cutia de viteze, sabotul de frână.

Tengo que cambiar / reemplazar un fusible / una bombilla. Tenemos que reemplazar los taquetes. El embrague está usado / gastado. La correa de transmisión debe ser cambiada. Tenemos que desmontar... el embrague, el cable del freno de mano. la caja de cambio, el calzo de detención. 120

2.2 Colatoria cu autovehiculul El aceite de la caja de cambio debe ser cambiado. Debo / tengo que reempla zar... acumulatorul. el acumulador, bujiile. las bujías. Carburatorul trebuie curăţat. El carburador debe ser limpiado. S-a blo cat... Se ha bloqueado ... discul de ambreiaj. el disco de embrague, pom pa de apă. la bomba de agua, pompa de benzină, la bomba de gasolina, un piston. un pistón. O supapă este uzată. Una válvula / una sopapa está usada / gastada. S-a defectat... Se ha estropeado / descom puesto ... termostatul. el termóstato, altematorul. el alternador. Borna de la acumulator El borne del acumulador nu face contact perfect. no hace contacto perfecto. S-a rup t... Se ha roto ... cureaua de la ventilator, la correa del ventilador, cablul de acceleraţie. el cable de pedal del gas /de la aceleració n, cablul de ambreiaj. el cable de embrague. A crăpat... Se ha hendido / rajado ... sabotul de la cuzinet. el calzo de detención. Uleiul de la cutía de viteze trebuie schimbat. Trebuie să înlocuiesc...

121

2.2 Câloforta cu autovehiculul

2.2 Colatoria cu autovehiculul Aţi păţit ceva? Trebuie să instalăm triunghiul roşu de avertizare.

[eksGéso soßre lá beloGiöâö] linie... línea ... [línea] continuă continua [kontínwa] întreruptă interrumpida [interrumpida] (a acorda) respetar la precedenci a prioritate [rrespetár lá preQedénGja] tamponare, ciocnire choqu e / impacto / encon trona zo [tfóke] / [impákto] / [enkontronáGo]

¿Ha sufrido algo? Tenemos que instalar el triángulo de peligro / la señal de situación de peligro. Mă duc să anunţPoliţia. Voy a avisar a la Policía. Alo, Poliţia? ¿Oiga, la Policía? Vă rog, a avut loc un Por favor, ha habido un accident... accide nte .. . pe strada ... en l a ca lle... în piaţa ... en l a plaz a... la intersecţia cu strada ... en el cruce con la calle .. . pe drumul spre ... la km ... en el camino a ... en el km... pe auto strada... la km ... en la autopista ...en el km ... Nu mişcaţi maşinile No muevan los coches până când ajungem acolo! hasta que lleguemos allá! Sunt victime / răniţi? ¿Hay víctimas / heridos? Da, este un rănit uşor / grav. Sí, hay un herido leve / grave. Da, sunt răniţi. Sí, hay heridos. Nu, nu sunt victime. No, no hay víctimas. A văzut cineva cum ¿Ha visto alguien cómo s-a petrecut accidentul? pasó / tuvo lugar el accidente? Doriţi să depuneţi mărturie?¿Quier e declarar / dar testimonio?

128

129

Unde pot găsi un poliţist? Maşina mea a fost remorcată. Cum o primesc înapoi? De ce am fost amendat? Automobilul dvs. se află într-o zonă unde parcarea este interzisă. Această parcare este rezervată.

¿Dónde puedo encontrar un policía? Mi coche ha sido remolcado. ¿Cómo puedo recuperarlo? ¿Por qué he recibido la multa? Su coche se encuentra en una zona dónde el aparca miento está prohibido. Este aparcamiento está reservado.

Incidente stradale

coliziune coliziune frontală coliziune laterală depăşire depăşire de viteză

colisión [kolisión] colisión frontal [kolisión frontál] colisión lateral [kolisión laterál] adelantamiento [adelantamjénto] exceso sobre la velocidad (autorizada)

2.2 Călătoria cu autovehiculul ¿Me podría decir su nombre y su dirección? Es su culpa. Me desplazaba conforme con mi dirección . Tenía los faros apagados. Cruzó la calle con el semá foro en rojo. Salió del aparcamiento sin asegurarse. Pasó a mi dirección cuando se adelantó.

Vă rog, îmi puteţi spune numele şi adresa dvs.? Este vina dumitale. Mă deplasam pe sensul meu de mers. Avea farur ile stinse. A traversat pe roşu. A ieşit din parcare fără să se asigure. A trecut pe sensul meu de mers când a efectuat depăşirea. A virat la stânga / dreapta fără să semnalizeze.

2.2 Călătoria cu autovehiculul Circulam cu viteză redusă. Circulaba con velocidad

reducida. Tengo testigos.

Am martori.

Controlul poliţiei

Stop! Opriţi! Aş putea să văd permisul dvs. de conducere? Iată permisul meu de conducere. Vă rog să-mi prezentaţi .

¡Pare! ¡Alto! ¿Puedo ver su permiso de conducir, por favor? He aquí mi permiso de conducir. Le ruego que me presente

Giró a la izquierda / a la derecha sin encender el intermitente. Nu păstra o distanţă de No respetaba la distancia siguranţă. de seguro. Nu mi-a acordat prioritate, No respetó la precedencia. Lo lamento. îmi pare rău. Ha sido mi culpa. A fost vina mea. Le anotaré mis señas y las O să vă scriu datele mele de la compañía personale şi pe cele ale companiei de asigurări. de seguros. ¿Cuál es su placa de Ce num ăr de înmatriculare aveţi? matrícula? Conduceaţi sub influenţa ¿Manejaba bajo la influencia del alcohol? alcoolului?

matrículadón. el seguro del coche, la carta verde (del seguro). Permisul / documentul El carné de conducir / el nu este valabil. papel no es válido. Centurile de siguranţă Los cinturones de seguridad sunt obligatorii. son obligatorios. Aţi traversat pe lumina roşie Ha cruzado la calle con el a semaforului. semáforo en rojo. Aţi depăşit limita de viteză. Ha sobrepasado el límite de velocidad.

130

131

certificatul de înmatriculare. el certificado de asigurarea maşinii, cartea verde.

2.2 Colatoria cu autovehiculul No ha parado en la señal Nu aţi oprit la semnul „Ceda el paso“. „Cedează trecerea“. Aţi încălcat linia continuă. No ha respetado la línea

continua. V-aţi deplasat cu maşina Se ha desplazado en coche por la parte equivocada pe partea greşită del camino. a drumului. Esta es una zona dedicada Aceasta este o zonă destinată pietonilor. a los peatones. Esta es una calle con Aceasta este o stradăcu dirección única. sens unic. Pe această stradă traficul Por esta calle el tráfico este restricţionat. está restriccionado. Obstrucţionaţi traficul, Obstrucciona el tráfico. încălcaţi regulile de No respeta las reglas de circulación. circulaţie. Sunteţi sancţionat. Está sanccionado. Termeni şi expresii din limbajul specific, indicatoare şi avertismente

El acceso prohibido

Accesul interzis

[él ak6éso proißiöo]

2.2 Călătoria cu autovehiculul Alunecare de teren

Deslizamiento /

Desprendimiento de tierra [desliQamjénto] / [desprendimjénto dé tjérra]

Ambuteiaj

Congestión del tráfico / Embotellamiento / Atasco

[konxestjón dél tráfiko / emboteXamjénto / atásko] Amendă Multa [multa] Aparat de taxat parcarea

Aparato para tasar el aparcamiento [aparáto pára tasár él aparkamjénto]

Aprindeţi farurile Asistenţă pe şosele

Utilice [utilíGe los lós faros faros] Asistencia técnica en carretera

Atenţie!

Precaución / Atención

Atenţie la tren!

Atención al tren

Autocamion pentru interventii

Autocamión para intervenciones

[asisténGja téknika én karretéra] [prekauGjón] / [atenGjón] [atenGjón ál trén]

[mostrár] / [enserjár él período dé aparkamjénto] Alimentare cu carburanţi Alimentación con carburantes [alimentaGjón kón karßurânte]

[autokamjón pára inteißenGjones] Autostradă Autopista [autopista] Alud Avalanşă [alú9] Bandă de circulaţie Carril / vía / senda [karríl] / [bía] / [sénda]

132

133

Afişarea perioadeide parcare

Mostrar / Enseñar el período de aparcamiento

2.2 Colatoria cu autovehiculul Bandă pentruavarii

2.2 Colatoria cu autovehiculul

Biserică [iylé sja]e Cablu de remorcareIgle sia Ca ble de rem olqu [kâßle dé rremólke] Cale ferată fără bariere Pa so a nive l sin barrera [páso á nißél sin barrera] Ceaţă Nie bla ' [njébla] Cedează trecerea Ceda el pas o [0éöa él páso] Centru(l) (oraşului) Centro ciuda d / Centro urbano [0éntro 0juöâö] / [Géntro uißâno] Cinema Cine [6íne] Circulaţia interzisă Proh ibido el tráfico [proißiöo él tráfiko] Circulaţie în ambele sensuri Circ ulac ión doble [0írkula0jón doßle]

Proh ibido señal es acústicas [proißiöo seqáles akústikas] Contravenţie Contravención [kontraßen0jon] Control radar Con trol de rad ar [kontról dé rraöâr] Curbă periculoasă Desv iación pronu nciad a a ... / Curva peligrosa [desßja0jön pronun0jâöa á ...] / [kurßa peliyrósa] Depăşirea interzisă Proh ibido adelan tar [proißiöo aöelantâr] Deviere temporară Desv ío prov isiona l [desßio proßisjonâl] Drum alunecos Traye cto resbalad izo [trajékto rresßalaöi0o] Drum cu denivelări Tray ecto irreg ular [trajékto irreyulár] Drum cu prioritate Vía pre fere nte [bía preferénte] Drum de legătură Vía de conex ión [bía dé koneksjón] Drum închis Carretera cerrada / C allejón sin salida [karretéra 0errâöa] / [kaA-e^ón sin saliöa] Drum îngustat Estr echam iento de calzada [estretfamjénto dé kal0âöa] Drum în lucru Cam ino en obra s / Obras [kamíno én oßras] / [oßras]

134

135

Carril para averías [karríl pâra aßerias] Bandă pentru depăşire Carril para adelantamiento [karríl pára adelantamjénto] Benzină cu plumb Gasolina con plomo [gasolina kón plomo] Benzină diesel Gasóleo A (98) [gasóleo A] Benzină fără plumb Gasolina sin plomo (95) [gasolina sin plomo] Bilet de parcare Disco de estacionamiento limitado [dísko dé esta6jonamjénto]

Claxonatul interzis

2.2 Călătoria cu autovehiculul

O S?

Drum naţional Car rete ra [karretéra] Drum pietruit Terr apl én [terraplén] Drum regional / de ţară Cam ino rural / rúa [kamíno mirál] / [mía] Evitaţi zgomote le inutile! ¡Evitar los ruidos innecesarios! [eßitâr los rrwiöos inneGesáijos] Folosirea lanţurilor antiderapante obligatorie Utilizar las cadenas antideslizantes obligatoriamente [utiliGár lás kaöénas antiöesliGântes oßliyatoijaménte] Gară Estación [estaGjón] Gheaţă Hielo [jélo] Intersecţie Cruce [krúGe] Interzis tuturor Prohibido el tráfico autovehiculelor [proißiöo él tráfiko] Prohibido girar a la Interzis la dreapta / stânga derecha / izqui erda [proißiöo xirár á lá derétja / iGkjéröa] Salida [saliöa] Ieşire Prohibida la entrada Intrarea interzisă [proißiöa lá entrâöa] Circule despacio încetiniţi [0írkule despáGjo] întoarcerea în U interzisă Prohibida la vuelta en retorno [proißiöa lá bwélta én rretómo] Limitación de veloci dad Limită de viteză [IimitaGjón dé beloGiöâö] 136

2.2

Călătoria cu autovehic ulul

Limită de greutate Maşini grele în trafic Nu parcaţi! Obligatoriu la stânga / dreapta Ocol Oprirea interzisă

Limit ació n de peso [IimitaGjón dé péso] Coches pesados en tráfico [kótjes pesâöos én tráfiko] Prohibido aparcar [proißiöo aparkár] Torcer a la izquierda / derecha [torGér á lá iGkjéröa / derétja] Giro / desvío [xíro / desßio] Prohibido pararse [proißiöo parárse]

Opriţi motorul câtelstaţionaţi Apague motor durante el estacionamiento [apáye él motor durante él estaGjonamjénto] Oraşul vechi Cas co ant iguo [kásko antíywo] Pană Ave ría [aßeria] Pană de cauciuc Rue da pinc had a [rrwéöa pintjâöa] Parc Parque [parké] Parcare Aparcamiento [aparkamjénto] Parcarea interzisă Dejar libre la salida / Prohibido aparcar [de^ár lißre lá saliöa] Parte carosabilă Camino carretero [kamíno karretéro] Patrulă de circulaţie Patrulla de circulaci ón [patrúXa dé GirkulaGjón] 137

2.2 Călătoria cu autovehiculul Pantă periculoasă

Bajada peligrosa [ba%áda peliyrósa] Pasaj subteran Pasaje / paso subterráneo [pasáxe / páso subterráneo] Pasaj pentru vehicule Pasaje para vehículos [pasáxe pára beíkulos] Pericol Peligro [pelíyro] Pistă pentru motociclete Pista para motocicletas [pista pára motoGiklétas] Comisaría de policía Poliţie [komisaría dé poliGía] Puesto de socorro Post de prim-ajutor [pwésto dé sokórro] Poştă Correospor litro[korréos] Precio Preţ / litru [préGjo pór litro] Respetar la preceden cia Prioritate [rrespetár lá preGeöénGja] Reducir la velocidad / Reduceţi viteza Disminuir la marcha [rreöuGir lá beloGiöâö] / [disminwír lá mártja] Restricción [rrestrikGjón] Restricţie Revopsire a semnelor Retinte de las señales de tráfico de c irculaţie [rretínte dé lás serjáles dé tráfiko] Risc de ambuteiaj Riesgo de embotellamient o / atasco [njésyo dé emboteXamjénto / atásko] 138

2.2

Colatorio cu autovehiculul

Semafor Semnal de oprire

Semá foro [semáforo] Seña l de dete nimie nto [seQál dé detenimjénto] Sens unic Calle de sentido único / Ruta alternativa / Dirección única [káXe dé sentiöo úniko / mita altematißa / direkGjón únika] Sens giratoriu Rodea la plaza / Circunval ación / Tráfico giratorio [rroöéa lá pláGa / GirkumbalaGjón / tráfiko xiratórjo] Serviciu de remorcare Ser vicio de rem olqu e [serßiGjo dé rremólke] Sistem de alarmă Sistema de alarma intermitente [sistéma intermiténte] Stadion Estdé adialárma o [estádjo] Staţie de autobuz Parad a de autobú s [paráda dé autoßus] Staţie de metrou Est ació n de metr o [estaGjón dé métro] Staţie de taxi Parada de taxis [paráóa dé tá(k)sis] Staţionarea interzisăpermanent Estacionamiento prohibido [estaGjonamjénto proißiöo] Stop / Semafor Sem áfor o [semáforo] Staţionarea interzisă Est acio nam ient o proh ibido / Puente bajo / Prohibido detenerse [estaGjonamjénto proißiöo] / [pwénte báxo] / [proißiöo detenérse] 139

2.2

Călătoria cu autovehiculul

C S

Stradă principală / secundară Ca ile m ay or / sec un da ria [kăXe major / sekundáija] Şcoal ă Escuela / Colegio [eskwéla] / [koléxjo] Şosea Ca rret era [karretéra] Şosea principală / secundară Carretera principal / secundaria [karretéra prinGipál] / [sekundáija] Şosea cu două benzi Carretera con dos bandas [karretéra kón dos bándas] Taxă Peaje [peáxe] Teatru Teatro [teátro] Teren de sport Campo de actividades deportivas [kámpo dé aktißiöâdes deportißas] Toalete Servicios [serßiGjos] Trecere la nivel Paso a nivel [páso á nißél] Trecere pentru pietoni Paso de peatones [páso dé peatones] Trotuar Acera [a6éra] Botiquín de urgencia Trusă de urgenţă [botikín dé ur^énOja] Tunel Túnel [túnel] Ţineţi dreapta / stânga Tomar la fila de la derecha / izquierda [tómar lá fila dé lá derétja / iökjéröa] Conducir por la derecha / izquierda [konduGír pór lá derétja / iGkjéröa] 140

2.2 Colatorio cu autovehiculul Virarea interzisă

Proh ibido virar [proißiöo birár] Viteza maximă 30 km/h Velocidad limitada a treinta [beloGióáó limitáda á tréinta] Zonă de pareare limitată Zona de estacionamiento limitado [Qóna dé estaGjonamjénto limitádo] Zonă destinată pietonilor Zon a peat onal [Góna peatonál] Zonă pentru remorcare Zon a de rem olq ue [Góna dé rremólke] Termeni tehnici cu privire la dotarea şi componenţa autovehiculului Mecanică şi instalaţii electrice

Indicatoare de bord şi comenzi Accelerator acelerador / pedal del gas [aQeleraóór] / [peöâl dél gás] Acumulator acumulador [akumulaöor] Alarmă antifurt alarma antirobo [alárma antirroßo] Alimentare alimentación [alimentaGjón] Alternator alternador [altemaöor] 141

2.2 Colatoria cu autovehiculul Ambreiaj Amortizoare Antifurt Arbore cu came Arbore de transmisie Bară de direcţie Bară de protecţie Baterie Bucşă Bujie Buşonul rezervorului de benzină Cablu Cameră Capacul roţii Capotă Carburator Cârlig Centură de siguranţă

C S

embrague [embrăye] amortiguadores [amortiywaööres] inmovllizador antirobo [immoßiliGaöor antirroßo] árbol de levas [ârßol dé léßas] árbol de transmisión [âißo l dé transmisjón] columna de dirección [kolúmna dé direkGjón] parachoques [paratjókes] batería [batería] manguito / casquillo [mangíto] / [kaskíXo] b u jí a [bu%ía] tapa del depósito de gasolina [tápa dél depósito dé gasolina] cable [kâßlè] cámara [kámara] tapacubos [tapakußos] capó [kapó] ca r b u r a d o r [kaißuraöör] gancho [gántjo] cinturón de seguridad [Ginturón dé seyuri5á3] 142

2.2 Colatoria cu autovehiculul Cheie de contact Cilindru Circuit electric Clemă Cheie de contact Cheie pentru piuliţe Claxon

llave / mando [Xâße] / [mando] cilindro [Gilíndro] circuito eléctrico [Girkwíto eléktriko] sujetador / borne (electr.) [suxetaöor] / [bóme] llave de encendido [Xaße dé enGendiöo] llave inglesa [Xaße inglésa] bocina / claxon

[boGína]/ /recaudado [klá(k)son]r colector [kolektór] / [rrekaudadór] Comutator conmutador [kommutaQór] Contact encendido [enGendído] Cric alzacoches [alGakótfes] Curea de ventilator correa del ventilador [korréa dél bentilaSór] Cutie cu scule caja de herramienta s / utensil ios [káxa dé erramjéntas / utensíljos] Cutie de viteză c aja de camb io [káxa dé kámbjo] Demaror mo tor de arr an que [motor dé arránke] Distribuitor dis tri bu ido r [distrißwiöor] Colector

143

2.2 Colatorio cu autovehiculul

C S

Faruri faros [fáros] luz de cruce Fază scurtă [1Ú9 dé krúGe] Fază lungă luz de carretera [1Ú0 dé karretéra] Fereastră ventana [bentána] Filtru de aer filtro de aire [filtro dé ájre] filtro de aceite [filtro dé a0éite] Filtru de ulei Frânare hidraulică frenado hidráulico [frenâöo iSráuliko] Frână de mână freno de mano [fréno dé máno] frenos Frâne [frénos] Indicator al temperaturii apei

indicador de la temperatura del agua

[indikaöor dé lá temperatura dél áywa] Indicator de benzină indicator / bomba de la gasolina [indikaöor / bomba dé lá gasolina] Indicator de viteză velocímetro [belo0ímetro] Indicator al nivelului indicator del nivel de aceite uleiului [indikaöor dél nißél dé a0éite] Injector inyector [injektór] Injecţie inyección [injek0jón] închidere centralizată cierro centralizado [0jérro 0entrali0äöo] Jantă rin de la rueda / llanta [rrín dé lá rrwéöa / >.ánta] Kilometraj cuentakilómetros [kwentakilómetros] líquido de freno [likiöo dé fréno] Lichid de frână luz de advertencia Lumină de avarie (de avertizare) [1Ú0 dé aößerténOja] 144

2.2 Colatoria cu autovehiculul Lumini de marşarierluces de marcha atrás [lú0es dé mártja atrás] Lumini de poziţie luces traseras / luces de posición [lú0es traséras] / [ lú0es dé posi0jón] Luminile de frână luces de los frenos [lú0es dé los frénos] Marşarier marcha atrás [mártja atrás] Motor motor [motór] Oglindă laterală espejo lateral [espéxo laterál] Oglindă retrovizoare espejo retrovisor [espéxo rretroßisor] parabrisas Parbriz [paraß risas] Pedală... de frână de ambreiaj Piuliţă Piston Platină

[peöal] pedal de ...freno [dé fréno] de embrague [dé embráye] tuerca [twérka] pistón [pistón] toma de corriente [tóma dé konjénte] [pláka]

placa

Plăcuţă de înmatriculare Plăcuţe de frână

pastillas de los frenos

Pneuri

neumáticos / ruedas

Pompă ... de apă

bomba ... [bómba] de agua [dé áywa]

[pasteas dé los frénos] [neumátikos] / [rrwéöas]

145

2*3 Colatorio cu vaporul sau feribotul el bar? la oficina del oficial de bordo? cabina / locul cu nr. ...? el camarote / el asiento no ... ? cheia de la cabină? la llave del camarote? infirmeria? la enfermería? restaurantul? el restaurante? toaleta? el servicio / el tocador / el lavabo? Unde se află cabina mea? ¿Dónde está mi camarote? La prora / pupa / babord / En la poa / la popa / el barul? biroul ofiţerului de bord?

tribord. Cabina mea est e ... deja ocupată, zgomotoasă. Aş dori să o schimb. Uşa cabinei mele nu se deschide. Hubloul din cabina mea nu se deschide. Cum se ajunge pe covertă / puntea inferioară? Cum e m area astăzi? Astăzi marea e ... agitată.

habor / el estribo r. Mi camarote... está ocupado ya. es ruidoso. Quisiera cambiarlo. La puerta de mi camarote no se abre. La portilla de mi camarote no se abre. ¿Cómo se llega a la cubierta / a la cubierta inferior? ¿Cómo está el mar hoy? Hoy el mar está ... nervioso. 152

2.3 Colatorio cu vaporul sau feribotul cu valuri mari. liniştită. Se stârneşte vântul. Nu mă simt bine. Mă simt rău. Am rău de mare. Daţi-mi, vă rog, un pahar cu apă. o felie de lămâie, o pastilă. Să urcăm pe punte! Care este următoarea escală? Unde debarcaţi?

con olas grandes, tranquilo (calmo). Se levanta el viento. No me encuentro bien. Estoy mal. Estoy mareado. Déme, por favor, un vaso de agua, una rodaja de limón, un comprimido. ¡Subamos al puente! ¿Cuál es la próxima escala? ¿Dónde desembarca?

2.4 Colatoria cu trenul compartimiento revisor jefe de tren tren viajero

2.4 Călătoria cu trenul

compartiment conductor şef de tren tren cursă de persoane tren direct tren expres

tren directo [trén dirékto] tren expreso / directo

tren personal tren rapid vagon

tren personal tren rápido vagón

[kompartimiénto] [rreßisor] [%éfe dé trén] [trén bjaxéro]

[trén ekspréso] / [dirékto] [trén personál] [trén rrâpiöo] [bayón]

Agenţie de voiaj Agencia de viajes [a%én0ja dé bja%és] Bărbaţi / Femei Caballeros / Señoras [kaßaléros] / [serjóras] Birou de informaţii Oficina de información [ofíSína dé informaBjón] Fumatul interzis Prohibido fumar [proißiöo fumár] Fumatul permis Se permite fumar [sé permite fumár] Libre / Ocupado [lißre] / [okupâöo] Liber / Ocupat Nu vă aplecaţi în afară!

¡Se prohibe asomarse por Ia ventanilla!

[sé proiße asomárse pór lá bentaníA.a] Semnal de alarmă Freno de emergencia [fréno dé emer^énOja] 154

Sosiri Spre peroane

Llegadas A los andenes

Unde este gara? Cum se ajunge la gară, vă rog? Du-mă la gară. Mă grăbesc. Unde pot cumpăra bilete de tren pentru Bucureşti? / Madrid? Trenurile către Bucureşti pleacă din gară? Pot rezerva bilete anticipat?

[Xeyâöas] [á lós andénes]

¿Dónde está la estación? ¿Cómo se llega a la estación de trenes, por favor? Lléveme a la estación. Tengo prisa. ¿Dónde puedo comprar billetes para el tren de Bucarest? / de Madrid? ¿Salen de la estación los trenes a Bucarest? ¿Puedo reservar billetes con anticipación? Unde este ... ¿Dónde está ... biroul de informaţii? la ventanilla la oficina de información? biroul de obiecte pierdute? la oficina de objetos perdidos? biroul de schimb valutar? la oficina de cambio de moneda? casa de bilete? el despacho de billetes? peronul? el andén? restaurantul? el restaurante? sala de aşteptare? la sala de espera? snack-barul? el bar? La ce oră pleacă ... ¿A qué hora sale ...

II j

^ W'

2.4 Călătoriacu trenul

qqq q

2.4 Colatorio cu trenul

qqq

B ' Q aQ A c

acceleratul pe ntr u...? rapidul pentru...? expresul pentru ...? La ce oră am tren spre Bucureşti? Când plea că... primul ultimul următorul tren către Bucureşti? / Barcelona?

el tren acelerado par a...? el tren rápido para ...? el tren expreso (directo) de para..? ¿A qué hora tengo un tren para Bucarest? ¿Cuá ndo s ale e l ... primer último próximo tren para Bucarest? / Barcelona?

Aş vrea să consult mersul ferrocarriles. Querría ver el horario de trenurilor. Quiero un billete... Aş vrea un bilet... de segunda clase par a... clasa a doua până la ... clasa întâi până la ... de primera c lase par a... con descuento para... cu preţredus pentru ... de ida y vuelta para ... dus şi întors până la ... numai dus până la ... de id a pa ra ... Cât costă? ¿Cuánto es? Există bilete cu reducere ¿Hay descuento para ... pentru ... copii? los niños? familii? familias? los pensionistas? persoane în vârstă? studenţi? los estudiantes? 156

Pentru copii se plăteşte jum ătate de bilet? Cât timp e valabil biletul?

¿Para niños se paga medio billete? ¿Para cuánto tiempo vale este billete? Aş vrea să rezerv trei locuri Deseo reservar tres asientos pentru rapidul de Bucureşti, para el tren rápido que va sâmbătă la o ra ... a Bucarest el Sábado a las... horas. Aş vrea un compartiment Quisiera un compartimento de ... para ... fumători. fumadores, nefumători. no fumadores.

Aş vrea un loc la vagonul de cochecama. Quiero una litera en el dormit. Aveţi un pat la clasa întâi? ¿Queda alguna litera de E un tren direct? Da, este un tren direct. Nu. Trebuie să schimbaţi la... Pot lăsa bagajele la magazia de bagaje de mână? Aş putea să îmi iau bicicleta în tren? Pot să mă întorc cu acelaşi bilet?

primera clase? ¿Es un tren directo? Sí, es un tren directo. No. Tiene que cambiar en... ¿Puedo dejar el equipaje en el despacho de equipajes (la consigna)? ¿Puedo llevar mi bicicleta en el tren? ¿Puedo volver con el mismo billete?

157

2.4 Colatoria cu trenul ¿Hay coche-restaurante en el tren? ¿Puede usted encargarse del equipaje? Hamal, du bagajele la ¡Mozo, lleva el equipaje al tren de...! trenul de ...! Cât îţi datorez? ¿Cuánto te debo? Am două valize. Tengo dos maletas. Când soseşte trenul de ...? ¿Cuándo llega el tren de...? A venit trenul de ...? ¿Ha llegado el tren de (para)...? Când pleacă trenul de ...? Cuándo sale el tren de ...? Există vagon-restaurant în tren? Te poţi ocupa de bagaje?

De la ce linie? De la ce peron pleacă trenul De ¿Dequé quéandén? andén sale el tren pe ntru...? a...? ¿Dónde está el andén Unde este peronul nr. 2? Trenul pleacă peste cinci minute. în ce direcţie merge trenul acesta? Unde trebuie să schimb pe nt ru ...? Cât timp trebuie să aştept pentru o legătură? Aş dori să cumpăr nişte ziare. Unde e un chioşc de ziare?

número dos? El tren sale dentro de cinco minutos. ¿En qué dirrección va este tren? ¿Dónde tengo que cambiar para...? ¿Cuánto tiempo tengo que esperar para un enlace? Querría comprar algunos periódicos. ¿Dónde hay un quiosco?

2.4 Colatorio cu trenul Acesta este peronul pentru trenul d e ...? Acesta este trenul de ...? Se poate fuma aici? E liber / ocupat locul acesta? Cred că acesta este locul meu. Nu, este ocupat. Acestea sunt locurile noastre. Iată rezervarea mea. Ce loc aveţi, vă rog?

¿Es éste el andén para el tren a ...? ¿Es éste el tren a ...? ¿Se puede fumar aquí? ¿Está libre / ocupado este asiento? Creo que ése es mi asiento.

No, está ocupado. Estos son nuestros asientos. Aquí tengo la reserva. ¿Qué asiento tiene usted, por favor? Eu am locul nr. 40. Yo tengo el asiento número 40. Sunt locuri libere? ¿Hay asientos libres? Pot să-mi pun valiza ¿Puedo colocar mi maleta deasupra? encima? Vă deranjează dacă ... ¿Le / Les mol est a s i ... mă aşez aici? me siento aquí? închid fereastra? cierro la ventanilla ? deschid fereastra? abro la ventanilla? îmi permiteţi să închid / să ¿Me permite abrir / cerrar la puerta? deschid uşa? Scuzaţi-mă, acesta e Disculpe, éste es mi locul meu. asiento. Era ocupat. Lo tenía ocupado.

2.4 Colatoria cu trenul ¡Billetes, por favor! Espere un poco, no encuentro mi billete. He perdido mi billete. ¿Cómo se puede llegar al coche-restaurante? ¿Dónde está el servicio? ¿Qué estación es ésta? ¿A qué hora llega el tren a...? Are întârziere? ¿Lleva retraso el tren? Are zece minute întârziere . Llevamos diez minutos de Biletele la control! Aşteptaţi puţin, nu-mi găsesc biletul. Mi-am pierdu t biletul. Cum se poate ajunge la vagonul-restaurant? Unde este toaleta? Ce staţie este aceasta? La ce oră sosim la ...?

Soseşte ... Llega... retraso. mai devreme? antes de su hora? cu întârziere? con retraso? la timp? puntual? Cum se numeşte următoarea ¿Cómo se llama la próxima staţie? estación? In cât timp ajungem? ¿Dentro de cuánto tiempo Aveţi vreo cuşetă cu un pat liber? Unde este cuşeta mea?

llegamos? ¿Hay algún compartimento con una litera libre? ¿Dónde está mi litera?

160

2.5 Colatorio cu taxiul Găsesc un taxi? Unde pot găsi un taxi? Caută-mi un taxi, te rog. Taxi! Liber? Nu, îmi pare rău, am ieşit din tură. Da, sunt liber. Repede, la gară! Mai repede. Sunt grăbit. Care e tariful până la ...? O să aplicaţi taxa ... interurbană? de vacanţă? pentru timp de noapte? Opreşte aici! Vreau să fac câteva fotografii. Aşteaptă-mă aici, mă întorc repede (imediat). Cât marchea ză taximetrul? Vă rog să mă duceţi... în centru, în piaţa... la această adresă, la aeroport, la gară.

¿Encontraré un taxi? ¿Dónde puedo encontrar un taxi? Búscame un taxi, por favor. ¡Taxi!¿Está libre? No, lo lamento, he terminado mi turno. Sí, estoy libre. ¡Rápido a la estación (de trenes)! Más rápido. Tengo prisa. ¿Cuál es la tarifa hasta ...? ¿Practicará la tarifa ... interurbana? de vacaciones? de noche? ¡Para aquí! Quiero hacer unas fotos. Espere aquí, vuelvo rápidamente (enseguida). ¿Cuánto ha registrado el taxi? Quiero que me lleve ... al centro, a la plaza ... a esta dirección, al aeropuerto, a la estación.

161

2.5 Călătoria cu taxiul al ho tel... al hospital, a la caile... En la esquina, gire a la derecha. Siga todo recto. Mergeţi drept înainte. Se poate să deschid geamul? ¿Puedo abrir la ventanill a? Vă rog, puteţi să mergeţi ¿Puede ir más despacio, por favor? mai încet? ¡Pare aquí, por favor! Vă rog, opriţi aici. la hotelul... la spital, pe strada ... La colţ, viraţi la dreapta.

2.6 Mijloacele de transport în comun ___________________ IH I Autobuzul

autogară

terminal de autobuses

cap de linie

estación final / fin del recorrido

circuit

recorrido

controlor

revisor

fumatul interzis

prohibido fumar

[terminál de autoßuses] [estaGjón finál] / [fin dél rrekorföo]

[rrekorföo] [rreßisör] [proißiöo fumár] ieşire de urgenţă linie

salida [saliöa de de emergencia emer%énGja] línea

staţie de autobuze

parada de autobuses

staţie facultativă

parada solicitada

[línea] [parâöa dé autoßuses]

[parâöa soliGitâöa] Aveţi un ghid al ¿Tiene una guía de los transportului în comun, transportes en común, vă rog? por favor? La ce interval circulă ¿Cuál es el transcurso de autobuzul...? circulac ión del auto bús ...? ¿A qué hora pasa el La ce oră trece primul / ultimul autobuz? primer / el último autobús ...? 163

2.6 Mijloacele de transport în comun

■b u h

¿Dónde está... el terminal de autobuses? la oficina de biroul de informaţii? informaciones? la taquilla? casa de bilete? la estación / la parada? staţia de autobuz? ¿Dónde está la parada del Unde are staţie autobús no .... que v a autobuzul nr. ... dirección a ...? în direcţia ...? De unde pot lua un autobuz ¿Dónde puedo tomar un pentru ...? autobús para...? Unde este ... autogara?

¿Qué autobús tomo para...? ¿Dónde se pueden comprar billetes? Del autobús. Dónde ve una señal con ... De los tonomatos que están en las paradas de autobús. ¿Cuá nto cuesta. .. un billete para un adulto? un bilet pentru un copil? un billete para un niño? un bilet cu / fără bagaj? un billete con / sin equipaje? un bilet pentru un billete para un o călătorie? recorrido?

Ce autobuz pentru ...? trebuie să iau De unde se pot cumpăra bilete? Din autobuz. Unde vedeţi un semn cu ... De la tonomatele aflate în staţiile de autobuz. Cât costă ... un bilet pentru un adult?

164

2.6 Mijloacele de transport în comun

■ asgas

un bilet pentru un billete para 10 călătorii? 10 recorridos? un bilet pentru o oră / un billete para una o 2 ore? 2 horas? un abonament pentru un abono para un día? o zi? un abonament un abono semanal / săptămânal / lunar? mensual? Cât costă biletul până la ...? ¿Cuánto cuesta el billete

hasta...?

Există bilete / abonamente ¿Hay billetes / abonos con cu reducere ... descuento ... pentru copii? para niños? pentru studenţi? para estudiantes? pentru persoane cu para personas handicap? minusválidas? Aş dori un bilet pentru Quisiera un billete para două călătorii. dos recorridos. Autobuzul acesta merge la...? ¿Va este autobús a...? Autobuzul acesta ajunge ¿Este autobús llega a la în strada ...? calle...? Nu, vă trebuie nr. ... No, el número ... Un b ile t..., vă rog! ¡Un billete ..., por favor! dus de ida dus-întors de ida y vuelta pentru toată ziua para todo el día pentru toată săptămâna para toda la semana pentru toată luna para todo el mes 165

12.6

Mijloacele de transport în comun

2.6 Mijloacele de transport în comun

îmi puteţi spune când ¿Puede decirme cuándo tengo que bajar? trebuie să cobor? ¿Es este e l autobú s a ...? Acesta este autobuzul pen tru...? Trebuie să schimb ¿Tengo que cambiar de autobuzul? autobús? Quiero bajar en... Vreau să cobor la ... Locul acesta este liber? ¿Este asiento está libre? Câte staţii sunt până la ...? ¿Cuántas paradas hay

Unde este staţia de metrou ¿Dónde está la más cea mai apropiată? próxima / cercana

Se fac opriri pe traseu?

Există abonamente speciale pentru turişti? Vreau să ajung la ... Ce linie trebuie să iau pentru ...? Trebuie să luaţi linia ... în direcţia ..., până la staţia ..., apoi să luaţi linia ... spre ... De la ce peron / nivel pleacă linia .. . în direcţia .. .? Acesta este trenul pentru...? Câte staţii sunt până la...?

hasta...? ¿Tiene paradas durante el recorrido? Vă rog, opriţi la următoarea Por favor, pare en la staţie. próxima parada. Perdone / Disculpe, tengo Mă scuzaţi, trebuie să cobor aici. que bajar aquí. ¿Me permite pasar, por Scuzaţi, îmi permiteţi să trec? favor? ¡Próxima parada, por favor! Prima staţie, vă rog! Vă rog, puteţi opri un pic? ¿Puede parar un poco, por favor? Mi s-a făcut rău. Estoy mareada. Metroul

Aveţi metrou? Unde este o staţie de metrou?

¿Hay metro? ¿Dónde hay una estación de metro? 166

estación de metro?

Aţi putea să-mi daţi o hartă ¿Podría darme un mapa del metro? a metroului? ¿A qué hora pasa el La ce oră trece primul / primer / el último tren? ultimul tren? ¿Hasta qué hora circula? Până la c e oră circulă? De unde se cumpără bilet e? ¿Dónde se compran los

billetes? ¿Hay abonos especiales para turistas? Quiero llegar a ... ¿Qué línea tengo que coger para...? Tiene que coger la línea ... dirección a ..., hasta la estac ión . .., despué s coger la línea... hacia ... ¿De qué andén / piso / nivel sale la línea ...? ¿Es este el tren para ...? ¿Cuántas estaciones quedan para...? ¿Cuántas paradas hay hasta Câte staţii sunt până la la ca lle...? strada...? Cum se numeşte staţia unde ¿Cómo se llama la parada trebuie să cobor? dónde debo bajar? 167

H f gi

3.1 La hotel

EiSS!

pat cama [káma] pătură manta [mánta] pătuţde copil camita de bebé [kamíta dé beßé] pensión completa pensiune completă [pensjón kompléta] pensiune / hotel mic pensión / hotel pequeño [pensjón / otél pekéqo] pernă almohada [almoáda] portar portero [portéro] prânz (masă) almuerzo [almwéröo] recepţie recepción [rreGepGjón] rezervare reserva [rresérßa] sală de baie baño [báqo] spălătorie [laß andería] lavandería sufragerie salón / comedor [salón] / [komectór] telefonistă telefonista [telefonista] umeraşe perchas [pértjas] Alegerea şi rezervarea la hotelprintr-un oficiu turistic, telefonic sau la recepţia hotelului

Unde pot să fac o rezervare la hotel? Doresc să fac rezervare la un hotel din centrul oraşului. Aş dori un hotel în apropiere d e ... lo V */ \ fa 1 0

¿Dónde se puede hacer una reserva en el hotel? Quiero hacer una reserva en un hotel del centro de la ciudad. Quisiera un hotel cerca de (del / de la )...

174

----------------L .nX — Ir

3.1 La hotel aeroport, el aeropuerto, centrul oraşului, el centro de la ciudad, gară. la estación, la pista de esquí, pârtia de schi. port. el puerto, stadion. el estadio. Quiero un hotel... Vreau un hotel... bun. bueno. con precios medios. cu preţuri medii, de lujo. de lux. ieftin. barato. Lo lamento, todos los Regret, toate hotelurile hoteles están llenos. sunt pline. Puteţi încerca prin ¿Puede intentar por los alrededores? / ¿por aquí împrejurimi / prin apropiere? cerca? Sí, haga la reserva a Da, faceţi rezervarea pe nombre de... numele... Llego a las ... Sosesc la ... Trebuie să ajungeţi înainte Tiene que llegar antes de... de... Trebuie să plătiţi... în avans,Tiene que pagar ... por adelantado y el resto en el iar restul la hotel. Am nevoie de un act de identitate / carte de credit. Aveţi camere libere?

hotel. Necesito una cédula de identitad / una tarjeta. ¿Tienen habitaciones libres?

175

3.1 La hotel

;S i» |

USssss

Aveţi o cameră pentru diseară / pentru mâine? Aveţi o cameră pentru o săptămână? Nu, regret, toate camerele sunt ocupate. Da, avem o cameră. Regret, dar nu acceptăm rezervări prin telefon.

¿Tienen un cuarto para esta noche / para mañana? ¿Tienen un cuarto para una semana? No, lo lamento, todos los cuartos están ocupados. Sí, tenemos un cuarto. Lo lamento, pero no aceptamos reservas por teléfono. Va trebui să veniţi personal.Tendrá que venir personalmente.

îmi puteţi da o hartă? îmi puteţi da adresa exactă a hotelului? Cum ajung la hotel? Unde sunteţi acum?

¿Me puede podríadar darlaundirección mapa? del hotel? ¿Cómo llego al hotel? ¿Dónde se encuentra usted ahora? E prea scump, puteţi căuta Es muy caro, puede buscar altceva, vă rog? otra cosa, por favor? Hotelul are garaj / ¿El hotel tiene garaje / restaurant / ascensor / restaurante / spălătorie / piscină? elevador / piscina? Aş dori o cameră cu un pat / Deseo una habitación cu un pat dublu. sencilla (individual) / doble (de dos camas). Aş dori o cameră cu două / Deseo una habitación de trei paturi. dos / tres camas. 176

Aş dori un apartament. Quisiera una suite. Aş vrea o cameră pentru o Quisiera una habitación noapte / o săptămână. para una noche / una semana. Pentru câte zile / nopţi? ¿Para cuántos días / noches? La sosirea iii hotel

Am rezervat o cameră pe He reservado una numele... habita ción a nombre d e ... Am rezervat ... He reservado... telefonic por teléfo no printr-o agenţie por una agencia prin biroul de informaţii por la oficina de pentru turişti informaciones para turistas ... o cameră / ... una habi tación / două camere dos habitaciones pe numele... a n omb re d e ... Câte nopţi rămâneţi? ¿Cuántas noches se queda? O să rămân ... nopţi. Me quedo... noches. Nu ştiu cât, deocamdată. No sé cuánto por el momento. O să rămân... Me quedaré... d el... ha sta e l... de l a ... până la ... doar astă-seară. solamente esta noche, unos cuantos días, câteva zile. una semana. o săptămână.

3.1 La hotel

3.1 Lo hotel

Quisiera una habitación con baño / ducha / teléfono. Quisiera una habitación con televisión / aire acondicionado. Quisiera una habitación tranquila / con vistas al mar. ¿En qué piso está? La ce etaj este? Camera aceasta îmi place. ¿Este cuarto me gusta. Camera are baie? ¿Tiene baño el cuarto? Nu, are duş. No, tiene ducha. Aş dori o cameră cu baie / duş / telefon. Aş dori o cameră cu televizor / aer condiţionat. Aş dori o cameră liniştită / cu vedere la mare.

fisa m s! Micul dejun e deja inclus în Incluido el servicio (el preţul camerei. desayuno) en el precio de

la habitación.

Camera are aer condiţionat / ¿La habitación tiene aire acondicionado / teléfono? telefon? Pot să văd camera? ¿Puedo ver la habitación? Daţi-mi camera aceasta. Me quedo con esta

No, los piso. baños están en el mismo ¿Hay alguna habitación mayor / más barata? Es demasiado grande / pequeña / ruidosa. ¿Cuánto cuesta la habitación al día? Cât costă apartamentul ¿Cuánto cuesta el pentru o noapte? apartamento para una noche? Cât costă cu cină / cu mic ¿Cuánto cuesta con cena / dejun / cu toate mesele? desayuno / con todas las comidas? Include micul dejun? ¿Incluye el desayuno?

habitación. Hay un error, yo he pedido un apartamento. ¿Puede entregarme una habitación más? ¿Puede traerme una cama más / una camita de bebé? ¿Dónde puedo aparcar el coche? Ce număr are camera mea? ¿Qué número tiene mi cuarto? Unde este cheia mea? ¿Dónde está mi llave? Puteţi chema pe cineva ¿Puede llamar a alguien ca să-mi ducă bagajul în para llevar / subir mi cameră? equipaje al cuarto? Adu-mi toate bagajele în Suba usted todo mi camera mea. equipaje al cuarto. Completaţi, mai întâi, Tiene que rellenar, acest document. primero, este documento. Paşaportul dvs., vă rog. Su pasaporte, por favor.

178

179

Nu, sălile de baie sunt la acelaşi etaj. Aveţi o cameră mai mare / mai ieftină? E prea mare / mică / zgomotoasă. Cât costă camera pe zi?

E o greşeală, eu am cerut un apartament. Se poate să-mi mai daţi o cameră? Se poate să-mi mai daţi un pat / un pătuţpentru copil? Unde pot parca maşina?

Supina

3.1 La hotel

■ m J

Im iu l

Nume Apellido Prenume Nombre Locul naşterii Lugar de nacimiento Profesiunea Profesión Domiciliul stabil Lugar de residencia Adresa Dirección Data sosirii Fecha de entrada Data plecării Fecha de salida Naţionalitate Nacionalidad Cetăţenie Ciudadanía Semnătura Firma îmi p uteţi înap oia actele ¿Me puede devolver los de identitate? La ce oră se serveşte micul papeles? ¿A qué hora se sirve el dejun / prânzul / cina? desayuno / el almuerzo / la

cena?

La ce oră încuiaţi, noaptea? ¿A qué hora cierran la Dacă uşa din faţă este încuiată, sunaţi la sonerie.

puerta, por la noche? Si la puerta de enfrente está cerrada, toque al timbre.

Serviciul în cameră

Centrala? Stau în camera nr....

¿La central telefónica? Estoy en el cuarto número

Vă rog, mă puteţi trezi la ... ?

¿Me podría despertar a las ..., por favor? 180

3.1 Lo hotel Vă rog să nu-mi daţi nici o leg ătură telefonică în cameră. Aş vrea să dau un telefon, îmi puteţi da u n fir cu exteriorul? îmi puteţi face legătura cu numărul... din ... ? Rămâneţi, vă rog, la aparat.

¡No me pase ninguna llamada telefónica, por favor! Querría llamar por teléfono. ¿Me puede dar una línea con el exterior? ¿Me puede poner al habla con el número ... de ... ? Permanezca al habla, por favor. închideţi. Vă sun eu Cuelgue. Yo le vuelvo a din nou. llamar. Numărul este ocupat. Suena ocupado. Doriţi să mai încerc? ¿Quiere que vuelva a intentar? Sună. Suena. Se poate să-mi mai aduceţi ¿Puede traerme unas nişte umeraşe? perchas? Se poate să-mi mai aduceţi ¿Me podría traer una săpun / un prosop? pastil la de jabón / una toalla? Se poate să-mi mai aduceţi ¿Puede traerme papel hârtie igienică? higiénico? Se poate servi micul ¿Se puede servir el dejun / prânzul în cameră? desayuno / el almuerzo en la habitación? îmi puteţi pregăti un mic ¿Puede prepararme un dejun la pachet? desayuno para llevar? 181

3.1 La hotel

3.1 La hotel

Se poa te să-mi m ai aduceţi ¿Puede traerme una o pernă / o pătură? almohada / una colcha

(manta)?

Se poate să daţi căldura mai ¿Puede poner la calefacción tare / mai încet? más alta / más baja? Se poate să porniţi / opriţi ¿Puede encender / apagar aerul condiţionat? el aire acondicionado? Pot să depozitez ceva în ¿Puedo depositar algo en seif? la caja fuerte? Ce voltaj are curentul ¿Qué voltaje / tensión tiene electric? la corriente? Bufetul? ¿El bufete? Puteţi aduce ... la camera ¿Puede traer al cuarto n r ..... vă rog? número ..., por... favor? câteva sandvişuri unos bocadill os nişte ceai té micul dejun el desayuno o gustare una merienda o sticlă de ... una botella de ... puţină cafea un poco de café Aşteptaţi o clipă, vă rog. Espere un momento, por Cine e? Intră! E deschis. Vă rog, aşezaţi-o / aşezaţi-1 acolo.

favor. ¿Quién es? ¡Pase! / ¡Adelante! La puerta está abierta. Por favor, póngal a / póngalo allí. 182

■m j

Treceţi totul în contul meu, Ponga todo a m i cuenta, por favor. vă rog. în timpul şederii

Unde este sala de mese / barul? Unde este piscina / spălătoria? Dacă mă caută cineva ..., mă întorc l a ...

¿Dónde está el com edor / el bar? ¿Dónde está la piscina / la lavandería? Si alguien me busca ... regreso a las ... / a la ... (pt. ora 1).

estoy en el bar / en el restaurante, mă poate găsi după puede encontrarme después de las ... ora ... Voy al centro (a la ciudad) Plec în oraş şi mă întorc y volveré dentro de (en) peste o oră. una hora. Aş vrea un plan al oraşului. Quisiera un plano de la ciudad. ¿El hotel tiene un servicio Hotelul are un serviciu de de autobuses / de taxis? autobuze / taximetre? Llámeme un taxi, Chemaţi-mi un taxi, por favor. vă rog. Dacă mă caută d l ..., vă rog Si me busca el señor ..., entregúele este recado. să-i înmânaţi acest mesaj. ¿Tiene algún recado para Aveţi vreun mesaj mí? pentru mine? sunt la bar / la restaurant.

183

3.1 La hotel

3.1 La hotel ¿Me ha buscado alguien? ¿Dónde está el restaurante (el comedor)? Puteţi să-mi serviţi nişte ¿Puede servirme unos bocadillos? sandvişuri? Prepare la cuenta. / Faceţi-mi nota. La cuenta, por favor. Quisiera cambiar... Aş dori să schimb ... dólares / euros. dolari / euro. Aş dori să-mi prelungesc Quisiera prolongar mi estancia con un día. şederea cu o zi. M-a căutat cineva? Unde se află restaurantul?

sertarul. sistemul de încălzire. telefonul. televizorul. Uşa dulapului nu se deschide / închide. Uşa / fereastra / oblonul nu se deschide / închide. Patul e prea tare / moale. Prosoapele / cearşafurile

Redtmurtii

Aş dori să schimb camera. Camera e p rea zgomotoasă / mică. In camera mea nu s-a făcut curat. Nu funcţionează ... aerul condiţionat, apa caldă, apa rece. duşul, lumina. rezervorul de la toaletă, robinetul. scurgerea de la chiuvetă / de la cadă.

Quisiera cambiar el cuarto. El cuarto es muy ruidoso / pequeño. La habitación no está limpia. No funciona... el aire acondiciona do, el agua caliente, el agua fría, la ducha, la luz. el wáter / el tanque, el grifo. el sudadero del lavabo / de la bañera.

184

suntpierdut murdare. Am cheia. Am rămas încuiat pe dinafară. Am fost jefuit în interiorul hotelului. Vreau să fac o reclamaţie / o plângere. Vreau să vorbesc cu directorul. Ne cerem scuze, dar va trebui să vă schimbăm camera. Ascensorul este defect.

lili

«iiigj 8

el estante, la calefacci ón, el teléfono, la televisió n. La puerta del armario no se abre / s e cierra. La puerta / la ventana / el postigo (la contraventana) no se abre / no se cierra. La cama es muy dura / blanda. Las toallas / las sábanas están sucias.la llave. He perdido Me he quedado encerrado por fuera. He sido atracado en el interior del hotel. Quisiera hacer un informe / una reclamac ión. Quiero hablar con el director. Le pedimos escusas, pero tendremos que cambiarle la habitación. El ascensor / el elevador no funciona. 185

3.1 La hotel

3.1 La hotel Serviciul în cameră nu este disponibil până la ...

El servicio en la habitación no está disponible hasta las

Pentru acest serviciu se Para este servicio se cobra percepe o taxă suplimentară. una tasa suplementaria. Direcţiunea nu este La dirección no se hace răspunzătoare pentru responsable de los eventualele pagube materiale posibles daños materiales suferite de clienţii hotelului. que pueden sufrir los

clientes del hotel.

Cazarea în alte locuri decât la hotel

Aveţi o cameră pentru astă-seară? Regretăm, dar toate camerele sunt ocupate. Mă puteţi îndruma către un alt loc cu cazare şi mic dejun? Cât costă camera pe noapte? Cum ajung acolo? La ce oră se încuie uşa de la intrare? Micul dejun nu e prea consistent.

¿Tiene una habitación para esta noche? Lamentamos mucho, pero todos los cuartos están ocupados. ¿Me podría indicar otro lugar para alojarme y tomar el desayuno? ¿Cuánto cuesta la habitación por noche? ¿Cómo puedo llegar allí? ¿A qué hora se cierra la puerta de acceso? El desayuno no es demasiado consistente. 186

ln camping sau în satul turistic

¿Hay por aquí cerca un Există vreun camping / camping / una estación vreo staţiune turistică turística? în zonă? ¿Dónde puedo acampar? Unde pot să campez? în această zonă camparea En esta zona está este interzisă. prohibido acampar. ¿Tiene un lugar para ... Aveţi un loc pentru ... esta noche? diseară? tres días? trei zile? una / două / trei săptămâni? una / dos / tres semanas? una caravana? o rulotă? un cort/ mic / de mărime medie mare? Aveţi o cabană pentru ... săptămâna aceasta? săptămâna viitoare? următoarele două / trei săptămâni? Care este preţul pe zi pentru... un automobil? o bicicletă? o motoretă? o parcelă? o persoană? o rulotă?

una tienda de campaña pequeña / mediana / grande? ¿Tiene una caba ña pa ra ... esta semana? la próxima semana? las próximas dos / tres semanas? ¿Cuál es el precio por día para ... un automóvil? una bici? una moto? una parcela? una persona? una caravana? 187

3.1 La hotel un adult? un copil? un cort? Include şi costul conexiunilor? Aş dori două parcele apropiate. Unde este (sunt) baia / duşurile / apa potabilă? Unde este punctul de conectare la reţeaua de apă / gaz / electricitate? Unde este magazinul / restaurantul / magazinul universal? Până la ce oră trebuie să părăsesc zona?

Im un adulto? un niño? una tienda de campaña? ¿Está incluido el coste de las conecciones? Desearía dos parcelas cercanas. ¿Dónde está(n) el baño / las duch as/ el agua potable? ¿Dónde está el punto de conección a la red de agua / de gas / de electr icidad ? restaurante ¿Dónde está/la tienda / el el supermercado? ¿A qué hora tengo que eliberar / dejar / abandonar la zona?

Cazarea într-o pensiune

¿Hay algún hostal por aquí cerca ? ¿Existe algún límite de edad? Trebuie să stau un anumit ¿Tengo que quedarme un cierto número de días? număr de zile? Aveţi nevoie de o legitimaţieNecesita un carnet de miembro. de membru. Există vreo pensiune prin zonă? Există limită de vârstă?

188

3.1 La hotel ¿Cuántas camas hay en un Câte paturi sunt într-o cameră? cuarto? Camerele au câte ... paturi. Los cuartos tienen ... Cât costă micul dejun / cearşafurile / duşul? Până la ce oră trebuie să confirm / să eliberez camera / patul? Obiectele de valoare pot fi lăsate la direcţiune?

camas. ¿Cuánto cuesta(n) el desayuno / las sábanas / la ducha? ¿Hast a qué hora tengo que confirmar / eliberar el cuarto / la cama? ¿Los objetos preciosos se pueden dejar en la

Unde pot să-mi las bagajul? dirección? ¿Dónde puedo dejar mi

equipaje?

Cazarea într*un apartamentsau într-o alta reşedinţă

Aş dori un apartament mobilat c u ... paturi pen tru... Cât costă pentru o săptămână / lună? Preţul include ... electricitate? căldură? apă? curăţenia la plecare?

Desearía un apartamento amueblado con ... camas para... ¿Cuanto cuesta a la semana / al mes? ¿El precio incluye... electricidad? calefacción? agua? la limpieza al dejar el apartamento? 189

3.2 Alîmentofie

3.2 Alimentarte

Aş dori un mic dejun Quisiera un desayuno continental. continental. Aş vrea o cană cu ceai. Quisiera una taza de té. Mai ad uce ţi-mi... Tráigame también ... brânză şi pâine prăjită, queso con tostada, nişte och iuri româneşti, unos huevos escalfados, o omletă. una tortilla, o omletă cu brânză, una tortilla de queso, o omletă cu şuncă, una tortilla de jamó n, o omletă cu verdeaţă, una tortilla de verduras, o sticlă de apă minerală. una botella de agua

mineral. un ou cu cartofi prăjiţi. un huevo con patatas fritas. un pahar cu lapte, un vaso con leche, un sandviş cald. un bacadillo tostado. Cafeaua nu e dulce El café no está dulce (no (nu are zahăr). tiene azúcar). Mai daţi-mi nişte zahăr, Déme más azúcar, por vă rog. favor.

ba r

aici se consumă băuturi, inclusiv băuturi calde, pre cum şi diverse gustări. ca fé

cafenelele se găsesc practic la fiecare colţ de stradă; aici se consumă diferite tipuri de cafea, limonadă sau oranjadă, sau se poate servi câte un paha r cu vin. Oamenii se întâlnesc aici pentru a socializa. cafe ter ía

este un gen de cafenea-restaurant; totul se serveşte la tejghea sau la masă. Servirea este rapidă, iar meniul zilei — foarte atrăgător. ca sa de com idas

un restaurant pentru cei cu venituri modeste, care oferă mâncăruri ieftine şi consistente, cu o servire ireproşabilă. hela der ía

aici se servesc toate tipurile de îngheţată, precum şi prăjituri dintre cele mai delicioase.

Alegerea unui restaurant h om o asa do r

Restaurantele fac parte din cultura spaniolă de secole, astfel că există o mare varietate de localuri unde se mă nâncă regeşte. Iată câteva dintre locurile a căror savoare este unanim şi pretutindeni recunoscută:

restaurant span iol prin excelen ţă, construit în jurul unu i enorm cuptor încălzit cu lemne, care creează o atmosferă strălucitoare şi împrăştie arome ce îi pun pe jar pe ama torii de came.

196

197

■

3.2 Alimentaţie

3.2 Alimentaţie

- j a ja m on en a

interiorul acestui restaurant reflectă pasiunea spanio lilor pentru şuncă, fiind împodobit cu nenumărate bucăţi lungi şi aromate, care se consumă ca aperitiv; aici, ca o ironie, se servesc fructe de mare. mer ende ro

tab ern a

restaurant mic, de categorie medie; din punct de ve dere al atm osferei, est e asem ănător taver nelor franţuzeşti; aici se pot consuma oricând vinuri şi alte băuturi alcoo lice, precum şi diverse gustări. tas ca

terasă-bar cu preţuri mici, situată în aer liber; mânca rea şi băuturile se servesc rapid şi se consumă stând în picioare. pa ra do r

bar gen tavernă, unde se servesc aperitive aromate şi apetisante şi unde regăseşti o atmosferă veselă; în general te serveşti singur şi consumi stând în picioare. terr aza

restaurant situat într-un castel sau într-o veche m ănăs tire, unde se consumă savuroase mâncăruri regionale.

restaurant în aer adeseori cu terase o sală(cu de meniuri mese în interior, de multe ori liber, înconjurat de alte foarte asemănătoare), în centrul oraşelor.

pa ste ler ía/ confi terí a

patiserie / cofetărie - unele servesc cafea şi ceai, altele — şi băuturi. po sa da

tip de restaurant unde mâncarea este în general simplă, dar foarte gustoasă.

venta

restaurant de categorie medie, specializat de regulă în bucătărie tradiţională şi situat de-a lungul şoselelor şi autostrăzilor; oferă inclusiv cazare. ba r birt

bar [băr] hoste ría / bodegón / posada

bodegă

bodega / bodegón

bufet expres cafenea

cafetería cafete ría / café

res tau ran te

[osteria] / [boöeyon] / [posâöa]

un restaurant propriu-zis, cu locuri pe scaune, foarte asemănător cu cele din Occident, doar că în Spania aces tea sunt de obicei mici, intime şi foarte frumos decorate; sunt consid erate ade vărate instituţii sociale. 198

[boöéya] / [boöeyon] [kaferería] [kafetería] / [kafé] 199

3.2 Alimentaţie

ceainane

3.2 Alimentatie

teteria / salón de té [teteria] / [salón de té]

chioşc de hamburgheri chioşc

hamburguesería [amburyesería]

quiosco / kiosco [kjósko] / [kjósko] bodega / depósito de vinos [boöéya] / [depósito dé bínos]

fast food

restaurante de comida rápida

han îngheţată lacto-bar

mesón/ venta heladería granja

[nrestauránte dé komiöa rrâpiöa] [mesón] / [bénta] [eladería] [granea]

patiserie pastelería [pastelería]/ /bollería [botería] pizzerie pizzeria [pitsería] restaurant restaurante chino chinezesc [rrestauránte tjíno] restaurant cu marisquería [mariskería] fructe de mare restaurant cu restaurante con jardín grădină [rrestauránte kón xarcíín] restaurant cu peşte pescadería [peskaderia] restaurant de tip parrillada / asador grill bar [parriXáQa] / [asaöor] restaurant grecesc restaurante griego [rrestauránte gijéyo] restaurant grill churrasquería [tjuiraskeria] 200

restaurant italian

restaurante itaUano

restaurant tradiţional restaurant unde se bea cidru restaurant vegetarian rotiserie snack bar tavernă terasă

restaurante típico

[rrestauránte italjáno]

[rrestauránte típiko] sidrería [sidrería]

restaurante vegetariano [rrestauránte be^etarjáno] rotisería [rrotisería] snack bar [esnákbar] taberna / tasca [taßéma] / [táska] terraza [terrá6a]

Unde pot mânca ceva cald? ¿Dónde puedo comer algo

caliente?

Există vreun restaurant ¿Hay un restaurante cerca prin apropiere? de aquí? Unde se poate merge ¿Adonde se va para ... pentru .. a sări iori un eveniment? celebrar? o ma.vi ieftină? comer barato? comer comida típica? specialităţi regionale? îmi puteţi spune unde ¿Me podría decir dónde găsesc un re staura nt... puedo encontrar un prin apropiere? obişnuit? vegetarian?

restaurante... por aquí cerca? normal? vegetariano?

201

3.2 Alimentatie

3é2 Alimentatie

abierto hasta muy deschis până noaptea târziu? tarde por la noche? ¿Puede recomendarme... îmi puteţi recomanda ... un bar? un bar? un café? o cafenea? un restaurant? un restaurante? Puteţi să-mi recomandaţi ¿Puede recomendarme un buen restaurante? un restaurant bun? La ce oră se deschide / ¿A qué hora se abre / se se închide? cierra? Se poate ajunge acolo pe jos? ¿Se puede llegar a pie? E necesar să fac rezervare? ¿Hay que hacer una Vă rog, îmi puteţi scrie numele şi adresa localului? Aş vrea să-mi rezervaţi o masă de două persoane. La noi nu se fac rezervări. Regret, totul este ocupat. îmi puteţi recomanda un alt restaurant aflat în apropiere? Am rezervat o masă pe numele... Avem rezervare.

reserva? ¿Me podría escribir el nombre y la dirección del restaurante, por favor? Quiero que me reserve una mesa para dos personas. Nosotros no hacemos reservas. Lo lamento, todo está ocupado. ¿Me podría recomendar otro restaurante por aquí cerca? He hecho una reserva a nom bre d e ... Tenemos una reserva. 202

Pe ce nume, vă rog?

¿A nombre de quién, por favor? Aveţi o masă liberă ¿Hay una mesa libre para pentru două persoane? dos personas? Aş dori o masă bună. Quiero una buena mesa. Ne puteţi da o masă lângă ¿Nos puede dar una mesa fereastră? al lado / cerca de la ventana? îmi pare rău, trebuie Lo siento, tiene que să aşteptaţi. esperar. îmi pare rău. Este multă Lo siento. Tenemos mucha lume. gente. Din păcate, închidem. Lo siento, estamos cerrando. Tendremos una mesa libre dentro de dos minutos. Tendrá que volver dentro de dos minutos. Ne putem aşeza aici? ¿Podríamos sentarnos aquí? Fumător sau nefumător? ¿Fumador o no fumador? Masa ac easta este liberă? ¿Esta mesa está libre? Această masă este rezervată. Esta mesa está reservada. Aş dori o masă ... Quisiera una mesa ... afară. afuera. departe de fereastră, lejos de la ventana, în sectorul pentru en el sector de (ne)fumători. (no)fumadores. lângă fereastră. al lado de la ventana. Vom avea o masă liberă în două minute. Reveniţi în două minute.

203

3.2 Alimentaţie

¿Dónde está el bar / el perchero / el lavabo (el baño)? Servimos solamente a la Servim doar la masă. mesa. Servim doar meniu Servimos solamente menú completo. complet. Unde este barul / cuierul / toaleta?

Componenţa meniului

băuturi alcoolice fíne licores antreuri de entrada

[likóres] [dé entrâöa]

aperitiverăcoritoare băuturi bere desert digestive feluri de bază

aperitivos refrescos cervezas postre digestivos segundos platos

[aperi tiß os] [rrefréskos] [0erßé8as] [postre] [dixestißos]

salate supe vinuri albe vinuri dulci vinuri roşii vinuri spumoase

ensaladas caldos vinos blancos vinos dulces vinos tintos vinos espumosos

[ensaládas] [káldos] [bínos blánkos] [bínos dúlGes] [bínos tintos]

[seyúndos plátos]

[bínos espumosos]

204

Aranjarea mesei

carafă castrón ceaşcă cupă de şampanie

garrafa [garráfa] escudilla [eskuöiXa] taza [tá0a] copa para el champán

[kópa pára él tjampán] cuţit cuchillo [kutfíXo] farfurie adâncă plato hondo [pláto óndo] farfurie întinsă plato llano [pláto Xáno] farfurie mică plato de postre [pláto dé póstre] farfurioară plato pequeño [pláto pekérp] faţă de masă mantel [mantél] furculiţă [teneQór] tenedor lingură cuchara [kutfára] linguriţă cucharilla [kutJáriXa] oţetar vinagrera [binayréra] pahar vaso / copa [báso] / [kópa] pahare pentru apă vasos para agua [básos pára áywa] pahare pentru vin vasos para vino [básos pára bino] păhărele copitas [kopítas] pai pajita [paxíta] piper pimie ita [pimjénta] pipemiţă pimentero [pimentéro] scobitori palillos [palíaos] scrumieră cenicero [0eni0éro] şervet paño de mesa / servilleta / salvamanteles [páqo dé mésa] / [serßiXéta] / [salßamantéles] 205

3.2 Alimenfatie şerveţele solniţă [cu sare] supieră tacâmuri tavă vas pentru servit brânză rasă

3.2 Alimentaţie

servilletas salero [con sal] sopera cubiertos bandeja [sopéra]

m [seißiA.étas]

[saléro (kón săi)]

[kußjértos] [bandé^a]

recipiente para servir el queso rallado

Ne mai trebuie tacâmuri Necesitamos unos [rre0ipjénte pára seißir él késo rralâöo] cubiertos más para una pentru o persoană.

persona. ¿Puede traer un tenedor / cubiertos / pan? ¿Puede traer un cenicero / algo para limpiarse / secarse las manos? ¿Puede traerme una silla Puteţi aduce un scaun pentru copil? para el niño? ¿Puede limpiar / recoger la Puteţi debarasa? mesa? Puteţi aduce încă un pahar / ¿Puede traer un vaso más / un cuchillo más? cutit? Puteţi aduce o furculiţă / tacâmuri / pâine? Puteţi aduce o scrumieră / ceva de şters?

A face comanda

Chelner, meniul, te rog! Poftiţi meniul!

¡Camarero, el menú, por favor! ¡Aquí tiene el menú! 206

¿Puedo ver la lista de vinos? ¿Tienen un menú del día? ¿Van a pedir ya? ¿Qué va a tomar? ¿Quieren beber algo primero? încă nu ne-am decis. Todavía no nos hemos decidido. Aş dori să comand. Quisiera pedir ya. Ce îmi recomandaţi? ¿Qué me recomienda? Vă recomand ... Le recom iendo.. . Care este specialitatea casei? ¿Cuál es el plato del día? îmi puteţi recomanda câteva ¿Puede recomandarme specialităţi regionale? algunos platos típicos de la zona? Aveţi un meniu vegetarian / ¿Tiene un menú pentru turişti / cu preţ vegetariano / para los fix? turistas / con precio fijo? Serviţi prânzuri uşoare / ¿Sirven comidas ligeras / supeuri? cenas? Aveţi porţii la jumăta te / ¿Tiene porciones para pentru copii? niños? Legumele sunt incluse ¿Las legumbres están în preţul porţiei? incluidas en el precio de la porción? Servirea şi tacâmul sunt ¿El atendimiento y los incluse? cubiertos están incluidos? Aş putea să văd lista de băuturi? Aveţi un meniu al zilei? Doriţi să comandaţi? Ce doriţi să luaţi? Doriţi să beţi ceva înainte?

207

3.2 Alimentatie

3.2 Alimentaţie Totul este inclus. Servirea nu este inclusă.

Todo incluido. El atendimiento no está incluido. Vreau... Quiero... La primul fel o să iau ..., De primer plato quisier a iar la felul doi ... cu ... ... y de segundo ... con ... Pentru acest fel de mâncare Para este plato tendrá que va trebui să aşteptaţi puţin. esperar un poco. Aceasta durează... minute. Eso tar dar á... min utos. Pentru acest fel de mâncare Para este plato servimos servim minimum două por lo mínimo dos porţii. porciones. Mâncarea este servită cu Viene la comida con legume / cartofi? verduras / patatas? Aş putea să iau o salată în Podría tomar ensalada en loc de legume, vă rog? lugar de verduras, por favor? îmi pare rău, nu mai avem. Lo lamento, ya no ten emos. Nu a vem ... No tenem os.. . Felul doi îl vom comanda El segundo plato lo mai târziu. ordenaremos luego / más tarde. Sunt grăbit. / Suntem Tengo prisa. / Tenemos grăbiţi. prisa. Se poate să ne serviţi ¿Puede atendernos imediat? inmediatamente? Nu mai putem aştepta. No podemos esperar más. 208

Aşteptăm cam de mult, se poate să né serviţi? Am o poftă de mâncare grozavă. Mi-e foame / sete. Vă place? Cum vi se pare? îmi place. Aveţi mâncăruri / băuturi pentru diabetici? Aveţi mâncăruri vegetariene? Mai doriţi ceva? Nu, mulţumesc! Nu mai vreau nimic.

Esperamos demasiado, ¿nos podría atender? Tengo mucho apetito. Tengo hambre / sed. ¿Le gusta? ¿Qué le parece? Me gusta. ¿Tienen comidas / bebidas para diabéticos? ¿Tienen comidas vegetarianas? ¿Desea algo más? Nada más, gracias. No tomo ya nada más.

Pregâtirea şi prepararea alimentelor (vezi şi Carne)

mod de preparare modo de preparación [moöo dé preparaSjón] cocinar / preparar a găti [koGinár] / [preparár] a fierbe în suc propriu a frige a prăji afumat

estofar / guisar

[estofar] / [gisár]

asar freír ahumado

209

[asár] [freír] [aumádo]

3.2 Alimentarte asezonat

3.2 Alimentatie

aderezado / sazonado

cu smântână [kón náta] con nata hecho făcut, pătruns medio [médjo étjo] (mediu) fezandat, asezonatadobado [aöoßâöo] fierbere cocimiento / ebullición [köGimjénto] / [eßuXiGjon] fiert în suc propriuguisado [gisâöo] fiert [erßiöo] hervido foarte puţin făcut muy poco hecho [múi póko étfo] fraged tierno [tjémo] fript asado [asádo] gratinat gratinado [gratinádo] în sânge echando sangre [etjânöo sángre] înăbuşit estofado [estofáSo] încălzit... calentado... [kalentâöo] ...

într-o tavă pentru a la tortera [á lá tortéra] copt cocido al vapor [koGído ál bapór] Ia aburi la cuptor al horno [ál ómo] / cocido al horno [koGído ál ómo] la grătarul cu a la brasa [á lá brása] mangal la grill al grill [ál grü] la tavă (fript) a la plancha [á lá plántja] la tigaie en la sartén [á lá sartén] marinat escabechado / marinado [eskaßetjâdo] / [marináSo] normal normal [normál] ornat adornado / ornamentado [aöomâöo] / [omamentâöo] pane cu pesmet rebozado [reßoGâöo] pe jar, la grătar a la brasa [á lá brása] prăjit [frito] frito salteado prăjit uşor [salteáóo] fresco proaspăt [frésko] puţin făcut poco hecho [póko étjo] ras, dat prin rallado [rraXáóo] râzătoare empanada ruladă [empanáda] (plăcintă umplută) rumenit dorado [dorâöo] rumenit la cuptor dorado al horno [dorâöo ál ómo] simplu simple / solo [simple] / [sólo]

210

211

[aöereGâöo] / [saGonâöo] bien hecho [bjén étfo] refrito [rrefiríto] congelado [kon^eládo] cocido [koGiöo] crudo [krnöo]

bine făcut călit în tigaie congelat copt crud cu sosul separat con el aliño aparte [kón él alÍQOapárte] cu condimente / con especias mirodenii [kón espéGjas] cu piure en puré [én puré]

3.2 Alimentarte

3.2 Alimentarte

stufat estofado [estofádo] suculent jugo so [xuyóso] tăiat(ă) cubuleţe cortado en taquitos [kortááo én takítos] umplut relleno [rreA.éno]

zahăr? Aveţi ... pentru diabetici? dulciuri îndulcitor un desert un meniu îmi puteţi aduce un îndulcitor artificial?

m

Cum este gătit acest fel de mâncare? Ce (ingrediente) conţine acest fel de mâncare? îmi place carnea ... prăjită (friptă),

La carne me gusta ... asada,

biscuiţi

bizcochos / galletas

fiartă. friptă [la tavă], în suc propriu, la grătar, cu sos. Nu pot m ân ca ... Cum preferaţi? Bine făcut, vă rog. Conţine ... alcool? brânză? came de porc? făină? grăsime? ouă? peşte?

cocida, a la plancha, en su jugo, a la parrilla, en salsa. No puedo comer... ¿Cómo prefiere? Bien hecho, por favor. ¿Contiene... alcohol? queso? carne de cerdo? harina? grasa? huevos? pescado?

chifle lămâie maioneză margarină muştar oţet pâine (vezi şi Micul dejun) pâine albă pâine integrală pâine prăjită piper sare sos sos de roşii

panecillos limón mayonesa margarina mostaza vinagre pan

¿Cómo está cocinado este plato? ¿Qué contiene este plato?

212

m

azúcar? ¿Tiene... para diabéticos? dulces edulcorante un postre un menú ¿Me podría traer un edulcorante artificial?

Sosuri, tipuri de pâine şi condimente de bază

[biQkótJos] / [gaXétas] [paneGíAjos] [limón] [majonésa] [maryarína] [mostáGa] [bináyre] [pan]

pan blanco pan integral pan tostado pimienta sal salsa salsa de tomate 213

[pán blánko] [pán inteyrál] [pán tostâöo] [pimjénta] [sál] [sálsa] [sálsa dé tomáte]

3.2 Alimentarte

sos de soia sos de usturoi sos picant sos tartar ulei ulei de arahide

[sálsa dé sóxa] salsa de soja [sálsa aljóli] salsa alioli [sálsa pikante] salsa picante [sálsa tártara] salsa tártara [aGéite] aceite aceite de aráquidas

salsa española

aceite de girasol

sos din ardei verzi, ardei iuţi şi usturoi (vinegretă pentru peşte)

[a6éite dé arákidas]

ulei de floarea-soarelui ulei de măsline ulei de porumb unt zahăr

[a0éite dé xi rasól]

aceite de oliva aceite de maíz mantequilla azúcar

[aGéite dé olißa] [aSéite dé maíG] [mantekíXa] [aGúkar]

Quiero una salsa picante. ¿Está ya asezonado / condimentado? Aş dori legume / salată fără Quisiera legumbres / dressing. ensalada sin dressing. Aş vrea un sos picant. Este deja condimentat?

Câteva dintre sosurile specifice

salsa a la catalana

sos tomat cu ardei verzi

salsa a la vasca

sos din pătrunjel, mazăre, usturoi (o vinegretă fină pentru peşte)

salsa en escabeche

sos dulce-acrişor (marinat) 214

sos brun cu mirodenii şi vin

salsa mayordoma

sos de unt cu pătrunjel

salsa romana

sos din smântână cu ouă şi bacon sau jambon

salsa romesco salsa verde

sos de pătrunjel

Băuturi

apa agua [áywa] apă minerală agua mineral [áywa minerál] apă minerală agua mineral con gas gazoasă [áywa minerál kón gás] apă minerală plată agua mineral sin gas [áywa minerál sin gás] agua tónica apă tonică [áywa toníka] chocolate caliente ciocolată caldă [tjokoláte kaljénte] lapte leche; [létje] limonadă limonada [limonáda] oranjadă / suc naranjada [naranxáda] de portocale shake / frappé batido [batiöo]

3.2 Alimentarte

Z J l Alimentarte

sifon suc de fructe cu gheaţă pisată

soda granizado

bere blondă

cerveza rubia / dorada

bere brună bere fără alcool

cerveza negra [0erßé0a négra ] cerveza sin alcohol

bere la cutie bere la halbă

cerveza en lata [0eißé0a én lata] cerveza en doble

[soöa] [graniSâöo]

[0erßé0a rrüßja] / [doráda ]

[0erßé0a sin alk(o)ól]

[0eißé0a én doßle] bere la sticlă bere medie

cerveza [0erßé0aen énbotellas botéXas] cerveza mediana

[0erßé0a meöjâna] bere mică / mare cerveza pequeña / grande [0erßé0a pekéi]a] / [gránde] bere slabă cerveza floja [0eißé0a flóxa] bere străină cerveza extranjera [0eißé0a e(k)stranxéra] cidru muscat must must cu alcool porto

sidra [sidra] moscatel [moskatél] mosto / zumo de uva

[mósto] / [0úmo dé ußa] mistela [mistéla] oporto [opórto] 216

sangría şampanie frapată şampanie vin vin nou vin alb vin de Andalusia vin de calitate vin de Malaga vin de marcă vin de masă vin de recoltă vin de regiune vin de Xeres vin din butoi vin dulce vin foarte sec vin îmbuteliat

sangría champán helado champán / cava vino vino joven vino blanco manzanilla vino de calidad málaga vino notable vino de mesa vino de cosecha vino del país Jerez vino del tonel vino dulce vino muy seco vino embotellado

vin la carafă vin la gheaţă vin la rece vin la temperatura camerei vin rosé

[bino én garrafa] vino en garafa [bino ál jélo] vino al hielo [bino én frío] vino en frío vino a la temperatura del cuarto

vin roşu

vino tinto

[sangría] [tjampán eláóo] [tfampán] / [kâßa] [bino] [bino xoßen] [bino blánko] [man0aníXa] [bino dé kaliöâö] [malaya] [bino notâßle] [bino dé mésa] [bino dé kosétja] [bino dél país] [%eré0] [bino dél tonél] [bino dulce] [bino múi séko]

[bino emboteXâöo]

[bino á lá temperatura dél kwárto]

vino clarete / rosado [bino klaréte] / [rrosâöo] [bino tinto] 217

3.2 Allmentatie

3.2 Alimentarte

vm sec vin spumos vin tratat vin vărsat vin vechi vinul casei

vino seco vino espumoso vino de crianza vino suelto vino añejo vino de la casa

brandy, coniac

coñac / brandy / coñá

cocktail...

cóctel / co mbin ado...

[bino séko] [bino espumoso] [bino dé kijánGa] [bino swélto] [bino aqéxo] [bino dé lá kása]

[kot]ák] / [brándi] / [kói]a] [koktél] / [kombinâöo]

flojo / ligero seco gin ginebra [%inéßra] gin cu lămâie ginebra con limón gin tonic ginebra con tónica lichior de anason ams [anís] slab sec

lichior de fructe lichior rachiu, ţuică rom tequila vermut vodcă whisky... cu apă cu gheaţă

pacharán

licor aguardiente ron tequila vermut vodka whisky / giiisqui con agua con hielo 218

[patJarán] [likór] [aywardjénte] [rrón] [tekíla] [bermút] [bóflka] [gwíski] / [gwíski]

cu sifon / apă tonică con soda / tónica simplu (fără apă) solo dublu doble băutură cu alcool bebida con alcohol [beßiöa kón alkól] băutură fără alcool bebida sin alcohol [beßiöa sin alkól] o cană de bere una jarra de cerveza [úna %árra dé Gerßéöa] o cană mare una jarra [úna xárra] o carafă una garafa [úna garrafa] o halbă de bere una pinta de cerveza [úna pinta dé GeißéGa] o jumătate de sticlă una media botella [úna méöja botéA,a] o sticlă una botella [úna botéXa] un litru un litro [ún litro] un pahar de bere una caña de cerveza [úna káqa dé GerßéGa] un vaso un pahar [ún báso] Ce doriţi să beţi? îmi puteţi aduce lista de vinuri? Serviţi vin la pahar? Ce vin doriţi? O carafă d e ...

¿Qué desea tomar? ¿Me puede traer la lista de vinos? ¿Quiere tomar el vino en vaso? ¿Qué vino quiere usted ? Una g ara fa d e ... 219

3.2 Alimenfafle Avem doar vin îmbuteliat. Tenemos sólo vino

ü

embotellado. Quiero una botella de vino. Aş dori o sticlă de vin. ¿Cuáles son los vinos de la Care sunt vinurile din región? regiune? ¿Cómo es el vino de la casa? Cum e vinul casei? îmi puteţi recomanda un vin ¿Me podría recomendar pentru acest fel de mâncare? un vino para este plato? Aş dori o bere. Quisiera una cerveza. Aveţi bere? ¿Tienen cerveza? ¡Una cerveza, por favor! O bere, vă rog! ¿Qué marcas de cerveza Ce mărci de bere aveţi? Avem doar bere la halbă / la sticlă. Avem bere blondă / brună / amară. Puteţi să-mi aduceţi un pahar de apă, vă rog? Un suc de fructe, vă rog! îmi puteţi aduce un pai? Noroc! / în sănătatea dv.!

tiene? sólo cerveza en Tenemos pinta / en botella. Tenemos cerveza rubia / negra / amarga. ¿Puede darme un vaso de agua, por favor? ¡Un refresco de fruta, por favor! ¿Me podría traer una paja? ¡A su salud!

Aperitive

aperitiv(e)...

el primer plato / los entremeses ... [él primér pláto] / [lós entreméses] 220

(ul) casei de la casa alcoolizat alcoholizado nealcoolizat noalcoholizado sec seco simplu simple uşor ligero antreuri entrantes [entrántes] (hors d’oeuvre) calde calientes din fructe de mare de mariscos mixte mixtos reci fríos anşoa

boquer on / anchoa

ardei avocado bacon bacon afumat câmăciori castravete caviar ciuperci

pimiento [pimjénto] avocado [aßokâöo] bacón [bakón] bacón ahumado [bakón aumádo] salchichas [saltjítjas] pepino [pepino] caviar [kaßjâr] champiñones / setas

crab crevete hering homar

cangrejo gamba arenque bogavante

[bokerón] / [antjóa]

[tjampiipnes] / [sétas] [kangré%o] [gámba] [arénke] [boyaßânte]

3.2 Alimentotie

3.2 Alimentatie legume în ulei

legumbres en aceite

[leyúmbres én aGéite]

limbă în saramură lengua en salmuera [léngwa én salmwéra] macrou caballa [kaßâXa] macrou afumat caballa ahumada [kaßaXa aumáda] măsline aceitunas [aGeitúnas] melci caracoles [karakóles] midii mejillones [mexiXónes] ouă huevos [wéßos] pateu de ficat fiambre de hígado [fiámbre dé íyado] pepene galben melón [melón] ridichi [rrâßano] rábano salam [saltfitjón] salchichón salată rusească ensaladilla rusa [ensaláda rrúsa] sardine sardina [sardina] scoici / moluşte almejas [alméxas] somon salmón [salmón] somon afumat salmón ahumado [salmón aumádo] stridii ostra [óstra] şuncă jam ón [xamón] jamó n ah umad o / jamó n se rrano şuncă afumată [%amón aumádo] / [xamón serráno] jamó n c ocido [xamón koGído] şuncă fiartă [xamón krúdo] şuncă nepreparată jam ón crudo (crudă) [rreßanâdas] rebanadas tartine 222

tartine ton trufe

tapas [tápas] atún [atún] trufa / turma de tierra [trúfa] / [turma dé tjérra]

Ne puteţi aduce un antreu? ¿Nos puede traer un

aperitivo?

Există un bufet cu antreuri? ¿Existe un buffet con Ne puteţi aduce un meniu cu antreuri? Ce vin îmi puteţi recomanda la aperitiv?

aperitivos? ¿Nos podría traer el menú de los aperitivos? ¿Qué vino me recomendaría para el aperitivo?

Salate

muraturi salată asortată

encurtidos ensalada mixta

salată cu orez

ensalada con arroz

salată de cartofi

patatas en ensalada

salată de roşii

ensalada de tomates

salată de sezon

ensalada del tiempo

[enkurtídos]

[ensaláda mí(k)sta]

[ensaláda kón arróG] [patátas én ensaláda]

[ensaláda dé tomátes] [ensaláda dél tjémpo] 223

3.2 Alimentarte salată rusească salată simplă salată verde salată... cu ulei cu vinegretă cu smântână cu muştar

ensalada rusa ensalada sola lechuga ensalada... con aceite con vinagreta con nata con mostaza

Aş dori o salată verde / o salată asortată cu un dressing franţuzesc. Aveţi cumva un fel principal din salată?

w

[ensaláda rrúsa] [ensaláda sola] [letjúya] [ensaláda]... [kón aGéite] [kón binayréta] [kón náta] [kón mostáGa]

Quisiera una ensalada de lechuga / una ensalada mixta con salsa francesa. ¿Tenéis algún plato principal de ensalada?

Supe, ciorbe, consomeuri

consomé... cu tăiţei de legume de pui de vânat de văcuţă îm ă... de ceapă de ciuperci de mazăre de praz

consomé... [konsomé] ... con fideos de legumbres de pollo de caza de ternera crema ... [kréma] de cebolla de champiñones de guisante de puerro 224

3.2 Alimentatie

de espinaca de spanac de sparanghel de espárragos sopa... supă... [sopa] de cartofi de patatas de cebolla de ceapă de cangrejo de crab de fidea / tăiţei de fideos de fructe de mare de mariscos de verduras de legume de arroz de orez de pescado de peşte de tomates de roşii de usturoi de varză

de ajo de col

¿Cuál es la sopa que se sirve hoy? Aş dori o supă fără carne. Desearía una sopa sin carne. Care este supa zilei?

Spedalitofi ajo blanco ciorbă (servită rece) din usturoi şi migdale, garnisită cu struguri

gazpacho ciorbă (servită rece) din roşii, castraveţi, piper verde, pâine, ceapă şi usturoi

sopa castellana ciorbă de usturoi cu bucăţi mari de jambon şi ouă Mi

sopa de cocido ciorbă din carne de vită, jambon, câraaţi, năut, varză, napi, ceapă, usturoi şi cartofi caldo gallego ciorbă din Galicia din carne şi legume Orez şi paste

macaroane orez orez cu bulion orez cu curry (picant) oiez cu ulei de măsline orez cu unt

macarrones [makarrónes] arroz [arró6] arroz con salsa de tomate [arróG kón sálsa dé tomáte]

arroz salsa picante [arró0con kóncurry kúrri]/ con / [kón sálsa pikánte] arroz con aceite de olivas [arró6 kón aOéite dé olißas] arroz con mantequilla [arróO kón mantekíXa] paste fideos / pasta [fiöéos] / [pásta] paste bolognese espaguetis boloneses (cu sos de came) [espayétis bolonéses] paste cu sos de espaguetis con salsa de t omate roşii [espayétis kón sálsa dé tomáte] paste cu unt espaguetis con mantequilla [espayétisdé mantekíXa] espaguetis spaghetti [espayétis]

Garnituri din legume, arome şi condimente

legume fierte

legumbres cocidas [leyúmbres koOiöas] legume la caserolă legumbres en cacerola [leyúmbres én kaSeróla] legume la cuptor legumbres al horno [leyúmbres álómo] legume la grătar legumbres a la parilla [leyúmbres á lá parida] legume prăjite legumbres asadas [leyúmbres asádas] legume... legumbres... condimentate aderezadas / con especias cu smântână con nata cu ulei şi lămâie con aceite y limón anason andive anghinare ardei galben ardei gras ardei iute ardei roşu ardei verde arpagic broccoli

anís [anís] endibias [endißias] alcachofa [atkatjofa] pimiento amarillo [pimjénto amarino] pimiento morrón [p imjénto morrón] guindilla / chile [gind&a] / [ tjíle] [pimjénto rróxo] pimiento rojo pimiento verde [pimjénto béröe] [GeßoXéta] cebolleta brécol [brékol]

3.2 Alimentarte busuioc caperă cartofi...

albahaca alcaparra patatas...

prăjiţ fierţii la cuptor castravecior murat castravete ceapă chimen cicoare cimbru

patatas cocidas fritas patatas patatas al horno pepinillo [pepinito] pepino [pepino] cebolla [SepóXa] comino [komíno] achicoria [atjikóija] tomillo [tomíXo]

ciuperci în conservă ciuperci

setas [sétasen énconserva konsérßa] champiñones / setas

[alßaâka] [alkapárra] [patátas]...

conopidă cuişoare dafin dovleac / bostan dovlecel

[tjampii]ónes] / [sétas] coliflor [koliflór] clavo [klaßo] laurel [laurél] calabaza [kalaßâ9a] calabacín [kalaßaGin]

fasole verde uscată fasole

alubias ju dí as verde s ju dí as / frij oles

ghimbir hasmaţuchi linte

[%udías] / [frixóles] jen gi br e [xenxißre] perifollo [perifóX.o] lentejas [lentéxas] 228

[alußjas]béröes] [xuöias

3.2 Alimentarte mazăre măcriş măghiran mărar

mentă morcov napi năut nucşoară oregano orez paprica / boia păstâmac pătrunjel piper piper alb piure de cartofi porumb praz ridiche roşii

rozmarin salată verde salvie scorţişoară sfeclă spanac sparanghel

guisante acedera mejorana hinojo menta zanahoria nabos garbanzo nuez moscada orégano arroz pimentón pastinaca perejil pimienta pimienta blanca puré de patatas maíz puerro rábano tomate romero lechuga salvia canela remolacha espinacas espárrago 22 9

[gisánte] [aöedéra] [mexorána] [inóxo] [ménta] [Banaoría] [naßos] [garßânGo] [nué0 moskâöa] [orégano] [arróG] [pimentón] [pastináka] [perejil] [pimjénta] [pimjénta blánka] [puré dé patátas] [maí0] [pwérro] [rrâßano] [tomáte] [rroméro] [letjúya] [salßia] [kanéla] [rremólatja] [espinákas] [espárrayo]

3.2 Alimentarte azafrán [aQafirán] estragón [estragón] grelos [grélos] apio [apio] ajo [áxo] berenjena [berenxéna] vainilla [bainíXa] berza / col / repollo [bérGa] / [kól] / [rrepóXo] varză de Bruxelles col de brus elas [kól dé brusélas] varză roşie lombarda [lombâröa] şofran tarhon trufanda de nap ţelină usturoi vânătă vanilie varză

Corne

came came albă came roşie

carne carne blanca carne roja

berbec bibilică cal capră came de vită

carnero pintada caballo cabra carne de ternera /

căprioară cerb

corza ciervo / venado

[käme] [käme blánka] [käme rróxa] [kaméro] [pintáda] [kaßâA.o] [käßra]

de vaca

[káme dé teméra] / [dé báka] [kór0a]

[Gjérßo] / [benáóo] 230

clapon curcan fazan gâscă gâscan găină ied iepure de câmp iepure de casă miel mistreţ păsări de curte porc

capón pavo faisán oca ganso gallina cabrito liebre conejo cordero jab alí aves de corral cerdo

porumbel potâmiche prepeliţe pui aripă picior pulpă piept

pichón / paloma [pitjón]//palomo [palómo] / [paloma] [peröiG] perdiz [koöomiGes] codornices [póXo] pollo ala [ála] [páta] pata [pjéma] pierna pechuga de pollo

purcel de lapte raţă vacă vânat viţel

cochinillo pato vaca caza ternero

[kapón] [pâßo] [faisán] [óka] [gánso] [gaXína] [kaßrito] [ljéßre] [konéxo] [koröéro] [xaßali] [âßes dé korál] [Géröo]

[petjúga dé póXo] [kotjiníXo] [pato] [báka] [káGa] [teméro]

3.2 Alimentaţie

3.2 Aiimentatie

Porţionari şi diverse moduri de preparare (vezi şi Pregătirea şi prepararea alimentelor)

antricot chuleta [tfuléta] bacon bacón [bakón] biftec bistec [bisték] caltaboş cu sânge / morcilla [morGíXa] tobă în sânge cap cabeza [kaßéGa] câmat [saltfítja] salchicha came tocată carne picada [káme pikáda] chiftea albóndiga [alßondiga] (perişoară) ciolan afumat lacón [lakón] coastă [kostiX.éta] costilleta costiţă costilla [kostíXa] cotlet chuleta [tjuléta] creier seso [séso] creier (pané) seso [empanizado] [séso] [empaniGáóo] escalop escalope [eskalópe] ficat hígado [ígaao] filé solomillo / filete [solomíXo] / [filéte] friptură de oaie carne frita de oveja [káme frita dé opé^a] friptură la tavă carne a la plancha [káme á lá plántja] friptură carne asada [káme asáda] 232

gelatina [%elatina] carne a la brasa

gelatină grătar pe cărbuni (pe jar) gulaş hotdog inimă împănat cu bacon

guisado [gisádo] perrito caliente [perrito kaljénte] [koraGón] corazón mechado / enlardado con bacón

lebărvurst

morcilla de hígado

limbă marinată măruntaie

lengua [léngwa] escabeche [eskaßétfe] callos / menudillos / visceras

medalion mezeluri momiţe de miel

medallón [medaXón] fiambre [fiámbre] lechecillas de cordero

momiţe de viţel

lechecillas de ternero

muşchi brisé

filete de carne picada

pastramă picior (de porc etc.) pui la grătar

[QeGína] cecina pierna (de cerdo etc)

[káme á lá brása]

[metjâöo] / [enlaröâöo kón bakón]

[morGíXa dé igaöo]

[kálos] / [menuöiX,os] / [bísGeras]

[letJetJíXas dé koróéro]

[letjetfíXas dé teméro]

[filéte dé káme pikáSa] [pjéma (dé Qéröo)]

pollo a la parrilla [póXo á lá parriza] 233

I

3.2 A li m en ta tí e

3.2 A li m e n ta rt e rasol

carne cocida (estofada) [káme koGída (estofâöa)] raţă, gâscă, curcan, găină umplut(ă) pato, ganso, pavo, gallina relleno(a) [páto] / [gánso] / [pâßo] / [gaXína] [rreXéno/a] rinichi riñón [rrirjón] rosbif rosbif [rrösßif] ruladă empanada [empanáda] ruladă cu came tocată empanada de horno ruladă / plăcintă cu filé empanada gallega de porc, ceapă şi chili salam catalan butifarra [butifárra] salam slănină stufat şniţel (fără ou şi pesmet) şniţel vienez

LAveţi mâncare rece ¿Tenéis algún plato frío de din came? carne? Aş dori un escalop deviţel. Quisiera un escalope de ternero. Aş doriun antricot la grătar. Quisiera una chuleta a la parilla. Peste si fructe de more

peşte peşte alb

pescado [peskádo] pescado de carne blanca [peskádo dé káme blánka] peşte gras pescado graso / grasoso [peskádo gráso / grasoso] peşte la cuptor pescado al horno [peskádo ál ómo] peşte la grătar pescado a la parilla [peskádo á lá parriza] peşte prăjit pescado asado [peskádo asádo] peşte rasol pescado cocido / cocido de pescado [peskádo koGído] / [koGído dé peskádo]

salch [salt tocinoichón [toGjitjon íno] ] estofado [estofádo] chuleta empanada [tjulétaempanáda] escalope a la vienesa [eskalópe á lá bjenéGa] şuncă jamón [xamón] şuncă afumată jamón serrano [xamónserráno] şuncă York jamón york [xamónjórk] tăiat(ă) cubuleţe cortado en taquitos [kortádo én takítos] tocat picado [pikádo] vacă la grătar carne de vaca a la parrilla [káme dé ßâka á lá parriza]

anşoa / hamsie boquerón / anchoa [bokerón] / [antjóa] barbun salmonete [salmonéte] batog merluza [merlúGa] biban perca / percha [pérka] / [pértja] bucată / felie trozo / rebanada [tróGo] / [rreßanâd a]

234

235

3.2 Alîmentatîe

si

calamar

calamar / chipirón

calcan caracatiţă chefal cod crab

[rrodaßâA,o] rodaballo pulpo [pulpo] mújol / múgil [múxol] / [múxil] [bakaláo] bacalao centollo / cangrejo demar

crap crevete

[kárpa] carpa camarón / gamba

[kalamár] / [tjipirón]

[0entóA,o] / [kangréxo dé már]

[kamarón] / [gámba]

gambas a la plancha crevete cu usturoi gambas al ajillo crustacee crustáceos [krustá0eos] doradă dorada [doráda] drac de mare rape [rrápe] fructe de mare mariscos [marískos] guvid gobio / cadoce [goßio] / [kaóóGe] hering arenque [arénke] homar bogavante / cigala crevete fript

langustă langustină limbă de mare macrou melci merluciu

[bogaßânte] / [Siyála] [langosta] [langostino] [lengwádo] [kaßaAa] [karakól] [merlú0a]

langosta langostino lenguado caballa caracol merluza

3.2 Alimentarte midie moluscă morun icre negre păstrăv peşte-spadă pisică de mare plătică plevuşcă porc-de-mare pui de baltă rac sardină scoici scrumbie scrumbie albastră sepie somon sparid sparid roşu stridii sturion ştiucă ştiucă în sos de roşii ton ţipar / anghilă

[mexi^ón] mejillón [molúsko] molusco [estuijón] esturión huevas de esturión [trútja] trucha [pé0 espáda] pez espada [rrája] raya [bréma] brema alevín / alevino [aleßin] / [aleßino] [eskorpéna] escorpena anca de rana [ánka dé rrána] [kangréxo] cangrejo [sardina] sardina [alméxas] almejas [arénke] arenque [kaßäXa] caballa [sépia] sepia [salmón] salmón [besúyo] besugo [paxél] pajel [ostras] ostras [estuijón] esturión [1Ú0ÍO] lucio pescadilla [peskaöiXa]

atún anguila

236 237

[atún] [angfla]

3.2 Alimentarte în compot asortate uscate confiate fructe exotice

en almíbar / en compota surtidas secos escarchadas frutas exóticas

[frutas e(k)sótikas] jalea de frutas [%aléa dé frutas] jeleu de fructe salată de fructe macedonia (de frutas) [maGeóónja] arándano afină [arándano] agrişă grosella espinosa [groséXa espinosa] alună ananas arahidă avocado banană boabe caisă castană căpşune cireaşă coacăză coacăză neagră coacăză roşie curmală fistic grepfrut gutuie

avellana piña cacahuete aguacate plátano bayas albaricoque castaña fresa cereza grosella grosella negra grosella roja dátil pistacho pomelo membrillo

[aßeXâna] [píi)a] [kaka(g)wéte] [aywakáte] [plátano] [bájas] [alßarikoke] [kas tarja] [frésa] [GeréGa] [groséXa] [groséXa négra] [groséXa rró^a] [dátil] [pistátjo] [pomélo] [membröio]

kiwi lămâie mandarină mango măr migdală mură nectarină nucă de cocos nucă papaya

kiwi limón mandarina mango manzana almendra [zarza] mora nectarina coco nuez papaya

[kíywi] [limón] [mandarína] [mángo] [manQána] [alméndra] [móra] [nektarína] [kóko] [nwéG] [papája]

pară pepene galben pepene verde piersică portocală prună prune uscate rodie smochină stafide strugure struguri albi struguri negri vişină zmeură

pera melón sandía melocotón naranja ciruela ciruelas secas granada higo uvas pasas uva uvas blancas uvas negras guinda frambuesa

[péra] [melón] [sandía] [melokotón] [narán%a] [Girwéla] [Girwélas sékas] [granáda] [íyo] [ußas pásas] [ußa] [gínda] [frambwésa]

3.2 Alimentatîe

3.2 Alimenfatîe Desert

patiserie / cofetărie biscuiţi biscuiţi săraţi biscuiţi cu cremă budincă

bollería / pastelería [botería] / [pastelería] bizcochos / galle tas [biGkótfos] / [gaA-étas] galletas saladas [gaAétas saladas] brazo de gitana / galletas de nata [bráGo dé %itána] / [gaXétasdé náta] budín / natillas

(din lapte şi ouă) preparate [budín] /în[nativas] clătite (cu dulceaţă, gelatină) panqueques [rellenos de mermelada] [pankékes] [rreAénos dé mermeláda] compot compota / almíbar [kompóta] / [almißar] covrigi ros qui lla s [rroskíXas] cremă crema [kréma] cremă caramel fla n [flan] cremă chantilly crem a chan till y [kréma tjantilí] cremă caramel cre ma catal ana [kréma katalána] cremă de ciocolată crema de chocolate [kréma dé tjokoláte] desert postre [póstre] frişcă nata bat ida [náta batida] gogoşi mici (cu buñu elos [buqwélos] sau fără umplutură)

iaurt natural îngheţată marţipan orez cu lapte plăcintă din foi plăcintă cu mere

yogur natural [joyúr naturál] helado [eládo] mazapán [maGapán] arroz con leche [arróQ kón létje] hojaldre [oxáldre] tarta de manzana [tárta dé manQána] prăjitură pastel [pastél] prăjitură cu brânză pastel de queso [pastél dé késo] prăjitură cu untură ma nt eca do [mantekádo] de porc prăjitură tradiţională de Crăciun turrón (conţine migdale, miere, ouă şi zahăr)[turrón] prăjitură tradiţională polvorón (din faină, zahăr şi untură) [polßorön] şarlotă cariota [karlóta] tartă tarta [tárta] tartă cu brânză tarta de queso [tárta dé késo] tartă cu fructe tarta / tarteletas de fruta [tárta / tartelétas dé fruta] tort, prăjitură tort a / past el [torta] Aveţi laborator ¿Tenéis laboratörio (de cofetărie) propriu? propio? îmi puteţi aduce meniul ¿Me podría traer el menú cu deseturi? de los postres? Din ce anume este făcut? ¿De qué está hecho? 245

3.2 Alimentarte

3.2 Alimentaţie

Aş vrea să-mi aduceţi o prăjitură cu ... cremă de ciocolată, frişcă. nuci. alune, migdale, brânză. brânză [de vaci].

Querría que me trajese un pastel con ... crema de chocolate. nata batida. nueces. avellanas. almendras. queso. requesón. Gustări

chiflă umplută chips-uri

panecillo relleno [paneGiXos rreA.éno] patatillas / papas

felie

rebanada / tajada / raja / racha

[patatiXas] / [pápas]

[rreßanâda] / [ta^áSa] / [rrá%a] / [rrátja] o porţie de tapas una ración de tapas [úna rraGjón de tápas] porţie medie [meöja rraGjón] media ración sandviş bocadillo [bokadíXo] sandviş cu pâine bocadillo con tostada prăjită [bokaöüo kón tostada] Tapas

Sunt gustări rafinate ce se servesc în baruri şi în anu mite cluburi, la orice oră a zilei. Sunt foarte gustoase şi 246

3JI

I

constituie un deliciu atât pentru localnici, cât mai ales pentru turişti. Idealul este să fie degustate într-o tasca, într-o taberna sau într-o taperia. Vă prezentăm câteva dintre cele mai căutate sortimente:

Anchoas fritas a la catalana Bacalao

anşoa bine prăjite, în stil catalan cod - de obicei sărat şi foarte uscat Boquerones anşoa proaspete marinate în oţet din vin Callos tartă cu măruntaie - o tapa foarte căutată în Madrid melci - uneori serviţi a la do Caracoles ja na (cu sos iute) Gambas al ajillo crevete cu usturoi Garbanzos con espinacas năut cu spanac Pulpo gallego caracatiţă fiartă în sos picant Tortilla española omletă cu cartofi şi ceapă Unde pot lua o gustare? Aş vrea ceva uşor. Ce gustări aveţi? Aş dori un hotdog / un hamburger. Aş dori o chiflă cu... Aş dori o felie / o porţie / o bucată de...

¿Dónde podría merendar? Quisiera algo ligero. ¿Qué entremeses tienen? Quisiera un perrito caliente / una hamburguesa. Quisiera un panecillo con. .. Quisiera una rabanada / una porción / un trozo de ... 247

3.2 Alimentarte

3.2 Alimentarte Aş dori o salată asortată.

Desearía mixta. ¿Qué es ésto? ¿Me podría indicar los ingredientes de esta lista?

cocido madrileño (Madrid) rasol de came cu legume şi năut

Ce este aceasta? îmi puteţi indica ingredientele de pe această listă? ¿Está picante? Este picant? Serviţi mâncare caldă? ¿Sirven comida caliente? îmi puteţi aduce un şervet? ¿Me podría traer una

cordero asado (Castillia) miel la tavă (fript la cuptor) empanada gallega (Galicia)tartă cu came sau cu peşte brioşă cu glazură ensaimada (Baleares) supă rece de roşii cu legume gazpacho (Andalucía) iahnie de fasole boabe cu habas a la asturiana

îmi puteţi aduce nişte

servilleta? ¿Me podría traer unos

paella valenciana

tacâmuri vă rog? şi o chiflă,

cubiertos por favor?y un panecillo,

Specialităţi culinare din diverse regiuni

albóndigas (Extremadura) chifteluţe din carne cu miro denii

arroz y negra (Valencia) orez cu cerneală de sepie şi

cu crevete morun cu roşii, ardei iute şi (Ţara bascilor) usturoi brazo de gitano sortiment de biscuiţi acoperiţi (Andalucía) cu cremă chocolate con churros ciocolată caldă servită cu (Madrid) gogoşi cochinillo asado(Madrid) purcel de lapte fript

bacalao a la vizcaína

248

(Asturias)

câmat afumat

lacón con grelos (Galicia) ceafă de porc cu frunzeuscate

de napi orez cu şofran, came (pui, (V alenda) iepure, câmat picant etc.), peşte sau fructe de mare (cre vete, homar, scoici) şi legume pulpo a la gallega(Galicia) caracatiţă asezonată cu pi per, ardei iute şi usturoi rabo de torn(Andalucía) tocană cu ciuperci şi morcovi riñones al jerez rinichi de Jerez (Extremadura) o felie de pâine frecată cu torrada o tostada (Cataluña) usturoi şi cu roşie, stropită cu ulei de măsline şi presă rată cu sare tortilla española (Castillia) omletă cu cartofi şi ceapă nuga cu migdale (specialita turrón (Andalucía) te de Crăciun) vieiras de Santiago de scoici Saint Jacques Compostela (Galicia) 249

3.2 Alimentarte

3.2 Alimentarte zarzuela de marisco

casoletă cu fructe de mare şi roşii

(Cataluña şi Baleares)

Schimbarea comenzii, sesizări şi reclamaţii

agrio [áyrjo] quemado / demasiado asado

acru ars / prea prăjit

[kemâöo] / [demasjâöo asádó] cu gust înţepător ácido / acre / agrio [âöiöo] / [ákre] / [áyrjo] maloliente / apestoso cu miros rău [maloljénte] / [apestóso] fară gust, insipid sin sabor / insípi do [sin saßor] / [insípido]

indigesto

indigest

[indixesto] rânced / trezit

rancio, rancioso / torcido, alterado

[rránGjo] / [rránGjóso] / [torGído] / [alterado] malo / alter ado [málo] / [alterado] reclamación [rreklamaGjón] salado [saládo]

rău / alterat reclamaţie sărat tare / rigid / uscat duro / rígido / seco [duro] / [m'xido] / [séko] aceitoso / oleoso uleios [aQeitóso] / [oleoso] Aş putea să schimb comanda?

¿Podría cambiar el pedido? 250

N-am comandat asta. Am comandat..., nu asta. Aţi uita t să-mi adu ce ţi.. . îmi puteţi aduce încă ...? La restaurantul dvs. porţiile sunt foarte mici. Am comandat o porţie la jumătate. Această mâncare are un gust / miros cam ciudat. Cred că mâncarea aceasta este alterată. Aluatul este ars / prea prăjit.

Eso no es lo que he pedido. He ordena do ... , no ésto . Se le ha olv idado traerme.. . ¿Me podría traer más ...? En su restaurante las raciones son muy pequeñas. He pedido media porción.

Esta comida tiene un sabor / un olor extrañ o. Creo que esta comida está alterada. La masa está quemada / demasiado asada. Carnea est e alterată. La carne está alterada. Carnea e tare / crudă. La carne está du ra / cruda. Supa e rece / prea caldă / La sopa está fría / fierbinte. demasiado caliente / caliente. Mâncarea este rece / La comida está fría / no nu este proaspătă. está fresca. Nu vreau / pot să mănânc No quiero / puedo comer mâncare ce conţine sare. comida que tenga sal. Nu-mi place. Esto no me gusta. E prea dulce / amar / sărat. Esto está demasiado dulce / amargo / salado. Salata nu a fost spălată La lechuga no ha sido cum trebuie. lavada adecuadamente. 251

3.2 Alimentarte EI pan está sentado. Llame, por favor, al director / al propietario. ¿Está contento / agradecido? Această mâncare este Esta comida está muy foarte bună. buena. Complimente bucătarului. Cumplidos al cocinero. Mulţumesc. A fost o masă Gracias. Ha sido una excelentă. comida excelente. Pâinea este veche. Vă rog să-l chemaţi pe director / proprietar. Sunteţi mulţumit?

Verificarea şi achitarea notei

Vă rog să-mi aduceţi nota Me puede traer la cuenta, por favor. de plată. Aş dori să plătesc. Quiero pagar. Doriţi să vă fac nota ¿Quiere que le haga la cuenta por separado? separat? Queremos pagar por Dorim să plătim separat. Nu, vrem o singură notă de plată. Calculaţi totul împreună. La ce anume este acest preţ? Tacâmurile şi servirea sunt incluse?

separado. No, queremos una cuenta comun. Póngalo todo junto. ¿De qué es este precio exactamente? ¿Los cubiertos y el servir están incluidos?

252

3 .2 Alimentaţ ie

Totul este inclus. Pot plăti cu un cec de călătorie? Pot să plătesc cu această carte de credit? Cred că există o eroare în notă. Aţi putea să-mi daţi o notă detaliată? Eu nu am comandat

Todo está incluido. ¿Puedo pagar con un cheque de viaje? ¿Puedo pagar con esta tarjeta de crédito? Creo que hay un error en esta cuenta. ¿Podría darme una cuenta detallada? Yo no he ordenado ésto.

aşa ceva. Vă rog să plătiţi la casă.

Pague en la caja, por favor. No tengo dinero suficiente. Quédese con la vuelta.

Nu am bani suficienţi. Păstraţi restul.

3.3 Banca, poşta, telefonía

3.3 Banca, posta, telefonía

nsfer

Banca

a depune bani a plăti a schimba bani a scoate bani

ingresar [ingresár] pagar [payar] cambiar [kambjár] retirar / sacar dinero

bancă bancnotă bancomat

banco [bánko] billete de banco [biléte dé bánko] cajero automático

[rretirár] / [sakár dinéro]

bani lichizi carnet de cecuri

cec cec de călătorie dolar formular ghişeu, tejghea intrare (de bani) liră sterlină retragere de bani ridicarea banilor schimb transfer internaţional

un cajero?

[dinéro efektißo] dinero efectivo talonario de cheques

[Aş dori să schimb 1000 de euro în lei.

[tai^éta dé crédito]

cheque cheque de viaje dólar impreso mostrador ingreso libra esterlina retirada recogida tipo de cambio giro internacional

[tjéke] [tféke dé bjáxe] [dólar] [impréso] [mostrador] [ingréso] [lípra esterlina] [rretíráda] [rrekoxída] [tipo dé kámbjo]

[xíro intemaGjonál]

i

Care este programul băncii? ¿Cuál es el horario del fcât este comisionul?

tarjeta de crédito

[Xfro]

i

înde este cea mai apropiată ¿Dónde está el banco más ancă? cercano? ¡Aveţi un birou de schimb ¿Tenéis una oficina de valutar? cambio de moneda? [Unde găsesc un bancomat? ¿Dónde puedo encontrar

[kaxéro automatíko] [talonárjo dé tjekes] carte de credit

giro

____________

banco? ¿Cuánto es el comisión? Quisira cambiar 1000 euros en lei.

¿Cuál es el cambio del día ¿Puedo sacar dinero con esta tarjeta (de crédito)? ¿Me lo puede dar en billetes de cinco mil, por favor? Mi-aţi putea da bancnote ¿Podría darme billetes mai mici? más pequeños? Aş vrea să schimb în bani Quisiera hacer efectivos lichizi aceste cecuri de estos cheques de viaje. Care este cursul zilei? Pot scoate bani cu acest card de credit? îmi puteţi da în bancnote de cinci mii, vă rog?

călătorie. Aş dori să fac o alimentare Quisiera hacer un ingreso a cărţii de credit. a mi tarjeta de crédito.

3.3 Banca, poşta, telefonia

Aş dori să fac un depozit în contul nr ..... pe numele... Aş dori.... în bancnote. Aş dori.... în monede. Aştept un transfer de bani de la ....

Quisiera hacer un ingreso' en la cuenta número .... a nombre de... Quisiera... en billetes. Qu isiera ... en mon edas. Espero un giro de ... Poşta

a expedia o scrisoare echar una carta [etjár úna kárta] a pune în cutía poştală echar al buzón [etjár ál bu6ón] căsuţă poştală apartado de correos [apartâöo dé korréos] cod poştal [kódiyo postál] código postal colet [pakéte] paquete correo aéreo [korréo aéreo] corespondenţă par avion buzón [bu6ón] cutie poştală destinatario [destinatáijo] destinatar remitente [iremiténte] expeditor funcţionar al poşteiempleado de correos [empleádo dé korréos] hârtie de scrisori papel de cartas [papél dé kártas] mandat telegrafíe giro telegráfico [%nro teleyráfiko] oficiu poştal oficina de correos [ofiGina dé korréos] plic sobre [sößre] post-restant lista de correos [lista dé korréos]

3 ¿ Banca, po şta , te lefonia

poştă poştaş preaviz provincie, judeţ ridicarea corespondenţei scrisoare scrisoare expres scrisoare par avion scrisoare recomandată

correo cartero preaviso distrito recogida

[korréo] [kartéro] [preaßiso] [distrito] [rreko%ída]

carta carta expresa carta por vía aérea carta certificada

[kárta] [kárta eksprésa] [kárta pór vía aérea] [kárta GertifikáSa]

ştampila poştei taxă poştală taxe poştale timbru transfer poştal (mandat poştal) vedere

matasellos franqueo tarifas postales sello giro postal

[mataséA,os] [frankéo] [tarifas postáles] [séA,o] [xíro postál]

postal

[postál]

De unde pot cumpăra timbre? Unde este cel mai apropiat oficiu poştal? Care es te programul poştei? Există aici un serviciu poştal rapid /expres?

¿Dónde puedo comprar sellos? ¿Dónde está la más cercana oficina de correos? ¿Cuál es el horario de la oficina de correos? ¿Hay aquí un servicio de correos rápido / expreso?

257

3.3

Banca, poşta, telefonia

I

tfjZ,

Quisiera mandar este fax al núm ero.. . ¿Cuál es el número de fax / direcció n de email? ¿No han recibido nuestro fax? Textul nu se vede bine El texto no se ve muy bien (nu se poate citi). (no se puede leer). Faxul este defect. El fax está defecto. Ce număr de fax este aici? ¿Qué número de fax tenéis aquí? Aţi primit faxul / e-mail-ul ¿Recibió mi fax / email? Aş dori sa trimit acest fax la nr. ... Care este numărul de fax / adresa de e-mail? Nu aţi primit faxul nostru ?

meu? Aţi primit cumva un fax ¿Ha recibo algún fax para pentru d l ...? el señ or... ? Pot folosi copiatorul / faxul? ¿Puedo usar la

fotocopiadora / el fax?

Internet

Unde se găseşte un internet café în zonă? Cât costă o oră? Cât costă o pagină? Cât costă pe CD? Cum mă conectez? S-a deconectat.

¿Dónde hay un cibercafé cercano? ¿Cuánto cuesta por hora? ¿Cuánto cuesta por página? ¿Cuánto cuesta por compact? ¿Cómo entró al sistema? Se ha quedado colga do.

264

3.3

Banca, poşta, telefonia

He terminado. Quisiera... revisar mi correo electrónico, usar el Internet, intru pe Internet, să folosesc o imprimantă, usar una impresora, usar un escáner. să folosesc un scanner. ¿Tiene... Aveţi... Apples? computere Mackintosh? PCs? PC-uri? unidad de Zip? o unitate Zip?

Am terminat. Aş dori s ă ... îmi verific e-mailul.

3.4

Igiena, curăţenie, îngrijire personala

burete curat hârtie igienică igienă jet de apă lavoar murdar pastă de dinţi periuţă de dinţi

m — esponja [esponja] Pímpjo] limpio papel higiénico [papél ixjéniko] higiene [ixjéne] chorro de agua [tjórro dé áywa] lavabo [laßâßo] sucio [súGjo] pasta dentífrica [pasta dentífrika]

cepillo de dientes

[9epíA.o dé djéntes] periuţă de unghii cepillo para las uñas [0epíA.o pára lás úr)as] paño de manos / toalla prosop pentru mâini [páip dé mános] / [grifo] [toáXa] grifo robinet jabón [%aß0n] săpun Unde este baia? Unde este toaleta? Toaleta este ocupată. Vă rog, îmi puteţi da un săpun? un prosop? nişte hârtie igienică? cheia de la baie?

¿Dónde está el baño? ¿Dónde está el servicio / el tocador / el lavabo? El lavabo / el tocador está ocupado. Por favor, me podría dar... un jabón? una toalla? un papel higiénico? la llave del cuarto de baño? 266

3.4

Igiena, curăţenie, îngrijire personala

Baia este murdară.

H

El cuarto de baño está sucio.

Igiena şi alimentaţia nou-nâscutului

bavetă biberon

babero / babera [baßéro] / [baßéra] biberón / chupete

omogenizat pampers

homogeneizado [omoxeneiQâöo ] pampers / pañales

[bißeron] / [tjupéta]

[pámpers] / [perjáles] polvo de talco [p01ßo dé tálko] pudră de talc [paqál dé lino] scutec din pânză de in pañal de lino botella [botéXa] sticlă Produsecosmetice şi de înfrumuseţare

acetonă apă de colonie ceară pentru depilat creion pentru sprâncene cremă / loţiune cremă ... antiacnee

quita esmaltes [kitaesmáltes] agua de colonia [áywa dé kolónja] cera depiladora [Géra depiladora] lápiz de cejas

[lápiG dé Géxas]

crema / loción [kréma] / [loGjón] crema ... [kréma] ... antiacné 267

3.4

Igiena, curăţenie, îngrijire personala

dezi de día de noche de noapte depilatoare depiladora hidratante hidratan tă para piel (cutis) seco / pentru ten uscat / grasoso / normal gras / normal para el cutis de faţă para las manos de mâini para la playa pentru plajă desodorante [desodoránte] deodorant dizolvant pentru solvente para la laca de uñas lac de unghii [solßénte pára lá láka dé úr)as] fard de pleoape afeite / colorete [aféite] /[koloréte] fijador fixativ [fi%aSórpara páraelél pelo pélo] lampă cu raze lámpara con ultravioletas ultraviolete [lámpara kón ultraßjolétas] lapte demachiant leche desmaquill ante [létje desmakiXánte] loţiune tonică loción tónica [loGjón tónika] oglindă pentru espejo para el maquillaje machiaj [espéxo pára él makiA,á%e] pensetă [pínGas] pinzas pensulă pentru pincel para el maquillaje machiaj [pinGél pára él makiXáxe] perie de haine cepillo para la ropa / para las botas / de ghete [GepiXo pára lá rrópa / pára lás botas] 268

§11

3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire personala

pieptene [péine] peine ' pilă de unghii lima para uñas [lima pára úqas] plasture împotriva emplasto / apósito bătăturilor [emplásto] / [apósito] pudră de faţă [pólpo] polvo puf de pudrat plumero para los polvos [pluméro pára lós polßos] pintalabios [pintalâßjos] mi ir* şampon [tjampú] champú săruri pentru baiesales de baño < [sáles dé báip] spumă de ras espuma de afeitar [espuma dé afeitár] spumă fixativă tampoane pentru demachiat ulei de plajă unt de cacao vată hidrofilă

espuma fijadora [espuma fixadórá] tampones para desmaquillars e [tampónes pára desmakilárse] [aGéite solár] aceite solar manteca de cacao [mantéka dé kakáo] algodón [alyoóón]

Unde găsesc o ¿Dónde podría encontrar parfumerie / raionul una perfumería / la de cosmetice? sección cosméticos? Unde găsesc... ¿Dónd e encu entro... o baie de aburi? un baño d e vapores? o saună? una sauna? un salon de hidromasaj? un salón de hidromasaje? 269

3.4

Igiena, curăţ enie, îngriji re pe rsonală

-J(( m

un salon de înfrumuseţare ? una peluquería? Aş dori să fac o Quisiera hacer una programare la ora ... programación a la s ... pentru ... para... una manicura, o manichiură, una depilación, o epilare. una sesión de maquillaje, o şedinţă de machiaj, una pedicura. o pedichiură, un tratamiento facial. un tratament facial. ¿Puedo probar este Pot să încerc acest ruj / lac de unghii / parfum? pintalabios / este esmalte /

este perfume?

îmilac puteţi arăta aveţi? ce nuanţe matices ¿Me podría los de losmostrar esmaltes? de de unghii

Quisiera un matiz / un tono Aş dori o nuanţă más claro / más oscuro. mai deschisă / închisă, îmi puteţi aplica un machiaj¿Podría maquillarme discretamente? discret? Aş dori un ruj de nuanţa Quiero un pintalabios de este matiz. aceasta. Bătătura aceasta mă doare. Este callo me duele. Ceara este prea fierbinte. La cera está muy caliente. ¿Tengo que esperar Am mult de aşteptat? mucho?

270

3.4 Igiena, curăţenie,

îngriji re p erson ala

■ J¡(

Brrmmrs

La coafor si la frizerie

aparat de ras rasuradora [rrasuraöora] aparat de ras electric maquinilla de afeitar [makiníA,a dé afeitar] acondicionador [akondiGjonaóór] balsam barbă barba [bârßa] barbero bărbier [baißéro] bărbierit afeitado / rasurado [afeitâöo] / [rrasurâöo] bigudiu rulo [rrúlo] breton flequillo [flekíXo] brici [naßâxa] navaja coafură peinado [peinâöo] cremă de ras crema de afeitar [kréma dé afeitár] decolorant descolorante [deskoloránte] foarfece tijeras [tixéras] frecţie fricción [frikGjón] frizer peluquero [pelukéro] lamă de ras cuchilla de afeitar [kutJíXa dé afeitár] loţiune după ras loción [loGjón] mătreaţă caspa [káspa] mustaţă bigote [biyóte] oxigenat oxigenado [oksixenâöo] pămătuf pentru brocha de afeitar bărbierit [brótfa dé afeitár] păr pelo [pélo] 271

3.4

Igiena, curăţenie, îngrijire personala

păr drept păr gras păr normal păr ondulat păr uscat perciuni perucă pieptene săpun de bărbierit

pelo liso pelo grasiento pelo normal pelo ondulado pelo seco patillas peluca peine jabó n de afeitar

SU

[pélo liso] [pélo grasjénto] [pélo normál] [pélo ondukáóo] [pélo séko] [patinas] [pelúka] [péine]

[%aßon dé afeitár] spumă de bărbierit espuma de afeitar [espuma dé afeitár] şuviţe

mechas

[métjas]

Mă puteţi îndruma spre un coafor / frizerie? Aş dori să fac o programare pentru mâine.

¿Me podría indicar una peluquería? Quiero pedir hora para mañana. / Desería tomar cita para mañana. Mă puteţi servi chiar dacă ¿Podría atenderme aunque nu am programare? no haya tomado cit a? Mă pot întoarce peste ¿Puedo volver dentro de puţin timp? un rato?

La ce oră să revin? Aş putea să vin un pic mai devreme / mai târziu? Aş dori un ras / un tuns şi un ras.

¿Puedo venir un poco más temprano / tarde? Quisiera un afeitado / un cortado y un afeitado. 272

3.4

Igiena, curăţenie, îngrijire personala

M

:------------------------

Quiero que me haga la permanente. Quisiera un lavado y un Aş dori un spălat şi un tuns / un vopsit. cortado / un teñido. Quisiera un cortado de Aş dori să-mi scurtaţi barba / de pelo. barba / părul. Puteţi să-mi radeţi barba? / ¿Podría afeitarme la barba să-mi tăiaţi mustaţa? / cortarm e el bigote? Corte un poco más ... Mă tundeţi un pic ... la spate, por atrás, por delante, în faţă. în părţi. por lo's lados. Aş dori un permanent.

Ce tunsoare îmi recomandaţi? ¿Qué corte me aconseja? Nu mi-1 scurtaţi prea mult. No me lo corte demasiado. Prefiero que lo corte... Prefer să-l tundeţi... con tijeras, cu foarfecele, con la navaja, cu lama. cu maşina de tuns. con la m aquinilla. Podría... Aţi p ut ea ... să-mi scurtaţi bretonul? cortarme el flequillo? să-mi scurtaţi vârfurile? cortarme las puntas? să mă tundeţi scurt? cortármelo corto? hacerme mechas? să-mi faceţi şuviţe? să-mi schimbaţi culoarea? cambiarme el color? Doriţi să vă dau cu o ¿Desea que le eche loción loţiune pentru păr? para el pelo? Me gustaría un moldeado. Mi-ar plăcea un coafat. 273

m

3.4 Igiena, curăţenie, îngrijire personala

Am părul ... Tengo un pelo, uscat, seco. gras. grasiento. normal. normal, fragil. fragil. Aş dori ... Quisiera... ablandar el color del să estompaţi culoarea părului spre pelo hacia las vârfuri / la bază. puntas / a la base. să nu-mi scurtaţi / no me corte / sablee tapaţi părul el pelo prea mult. demasiado. să-mi lăsaţi părul un pic que me dejase el pelo mai scurt / lung în un poco más corto / faţă / la spate / largo enfrente / atrás / în părţi / în creştet. en las dos partes / en la

coronilla.

îmi puteţi aplica un şampon ¿Me podría aplicar un antimătreaţă / normal? champú anticaspa / Vă rog să folosiţi un şampon pentru păr gras / uscat.

normal? Utilice por favor un champú para pelo grasiento / seco.

3.5 Locaşuri de cult iB

U

Biserici, locaşuri sacre şi de cult

abaţie absidă altar amvon baptisteriu, cristelniţă bazilică biserică capelă catedrală cimitir

abadía [aß adía] ábside / ábsida [âßsiöe] / [âßsiöa] altar [altár] púlpito [pulpito] baptisterio / pila (bautismal) [baptistéijo] / [pila (bautismál)] [basílika] [iylésja] [kapíX,a] [katedrál]

basílica iglesia capilla catedral

clopotniţă confesional cor criptă crucifix cult

[kamposánto]/ /cementerio [Gementérjo] camposanto campanario [kampanárjo] confesionario [konfesjonáijo] coro [kóro] cripta / bóveda [krípta] / [bößeöa] crucifijo [kru6ifí%o] culto / veneración

cupolă dom faţadă

cúpula [kúpula] domo / cúpula [dómo] / [kúpula] fachada / frontispicio

locaş de cult mănăstire

aposento [aposénto] monasterio / convento

[kúlto] / [beneraGjón]

[fatjâöa] / [frontispíGo]

[monastéxjo] / [konbénto] 275

3.5 Locaşuri de cult moaşte moschee naos, navă orgă portal, arcadă rozariu sacristie sinagogă turlă

__ [Oii] [rrelíkjas] reliquias [meSkíta] mezquita nave / naos [nâße] / [náos] órgano [óryano] portal / arcada [portál] / [arkáda] rosario [rrosárjo] [sakristía] sacristía sinagoga [sinayóya] torre / campanario / torrejón

vitraliu

vidriera

[torre] / [kampanárjo] / [torrejón] [biöriéra]

Bisericavizitare? este deschisă ¿La iglesia está abierta a la pentru visita? Când a fost construită? ¿Cuándo fue construida? Unde este ... ¿Dónde hay ... una iglesia ortodoxa? o biserică ortodoxă? una iglesia católica? o biserică catolică ? o biserică protestantă? una iglesia protestante? La ce oră se ţine slujba? ¿A qué hora hay misa? Aş dori să vorbesc cu Quisiera hablar con el preotul. cura. E vreun preot care ¿Hay algún cura que hable vorbeşte englez a / româna? el inglés / el rumano? Aş dori să mă împărtăşesc. Quisiera recibir la sagrada Care este sfântul patron al oraşului?

comunión. ¿Cuál es el santo patrón de la ciudad?

276

4.1 Calamităţi şi per icole 4.2 Furturi, pagube, molestări * 1 Sănătate şi tratamente

4.1 Calamităţi şi pericole

4.1 Calamităţi şi pericole

a avea o defecţiune tener una avería [tenér úna aßeria] agredir a ataca [ayredír] remolcar a remorca [rremolkár] accidente accident [ak6idénte] agent de circulaţie guardia civil de tráfico [gwâröja Gißil dé tráfiko] alarma [alárma] alarmă ambulancia [ambuIánGja] ambulanţă quemadura [kemadúra] arsură taller [taXér] atelier [kaöâßer] cadáver cadavru caída [kaída] cădere casă de ajutor casa de socorro [kása dé sokórro] ciocnire choque / colisión / encontrón / encontronaz o [tfóke] / [kolisión] / [enkontrón] / [enkontronáGa] colisión [kolisión] coliziune avería [apena] defecţiune sabañón [sapai]ón] degerătură abierto las 24 horas del día deschis 24 [apjérto lás 24 orás dél día] de ore din 24 farmacie non stop farmacia de guardia [farmáQja dé gwáróia] fuego [fuéyo] foc robo [rrößo] furt ladrón [ladrón] hoţ [kaiterísta] hoţde buzunare carterista incendio [inGéndjo] incendiu

mec infarct înţepătură (de insecte) inundaţie macara otrăvire poliţist pompieri prim-ajutor

278

ahogo [aóyo] infarto [infárto] picadura / picada [pikadúra] / [pikáóa] [inundaQjón] [serpíGjo dé grúa] [embenenamjénto] [poliGía] [bombéros]

inundación servicio de grúa envenenamiento policía bomberos primeros auxilios

[priméros auksíljos] post de prim-ajutor puesto de socorro [pwésto dé sokórro] rănit [erído] herido scurgere de gaz fuga de gas [fúya de gás] secţie de poliţie comisaría [komisaría] servicii de salvare servicios de rescate [serßiGjos dé rreskáte] şoc choque [tjóke] strivire aplastamiento [aplastamjénto] sufocare ahogo / ahogación [aóyo] / [aóyaGjón] traumă trauma [tráuma] trusă medicală botiquín [botikín] urgenţă emergencia [emer^énBja] urgenţe urgencias [urxénGjas] Ajutor! Ai grijă! / Atenţie!

¡Socorro! ¡Cuidado! 279

4.2

Furturi, pagube, molestări

Nu am făcut-o intenţionat. No fue intencionadamente / deliber adame nte. Nu v-am observat. No lo he observado. Unde pot să-mi repar...? ¿Dónde podría arreglar...? Agresiuni şi molestări

Lăsă-mă în pace! Pleacă, altfel chem poliţia! Nu mă mai urmăriţi, altfel chem poliţia! Ajutor! Un individ mă

¡Déjame en paz! ¡Vete, si no llamo la policía! ¡No me persiga más, porque si no llamo la policía! ¡Socorro! ¡Me está

individuo! urmăreşte! ¡Socorro! Un un individuo / un Ajutor! Un individ nu mă persiguiendo señor no me deja en paz! lasă în pace! Quisiera reclamar un caso Aş dori să reclam un de agresión. caz de agresiune. Aş dori să reclam un caz Quisiera reclamar una tentativa de violación. de tentativă de viol. ¿Dónde tuvo lugar? Unde s-a întâmplat? ¿Cuántos eran? Câţi erau? ¿Podría reconocerlo / Aţi putea să-l / reconocerlos? să-i recunoaşteţi? Au existat martori? ¿Han existido testigos?

286

§ ¡ Să nă ta te ş i t ra ta me nt e

Boli, simptome, traumatisme

aciditategastrică acidez del estómago [a0i3é9 del estómayo] ameţeală mareo [maréo] amigdalită amigdalitis [amixSalítis] anemic anémico [anémiko] anemie anemia [anémia] angină angina [anxína] apendicită apendicitis [apenöiGitis] arsură quemadura [kemaóúra] artrită artritis [artritis] astm asma [ásma] ataque cardíaco [atáke karöiako] atac de cord băşică ampolla [ampóA.a] callo bătătură [káX.o] boală enfermedad [enfermeöâö] bronşită bronquitis [bronkítis] cardiopatie cardiopatia [karójopatía] cataractă catarata [kataráta] cistită cistitis [Gistitís] colaps colapso [kolápso] colică hepatică cólico hepático [kóliko epátiko] colică renală cólico renal [kóliko rrénal] colită colitis [kolítis] comă coma [kóma] comoţie cerebrală conmoción cerebral [kommoGjón Gerebrál] 287

4.3

Sănătate şi tratame nte

comoţie congestie conjunctivită constipaţie contuzie crampe

conmoción [kommoQjón] congestión [konxestjón] conjuntivitis [konxuntißitis] estreñimiento [estreqimjénto] contusión [kontusjón] calambre de estómago [kalámbre dé estómayo]

sabañón [saßai)0n] diabetes [djaßétes] difteria [diftéija] disentería [disentería] dolor [dolor] durere de burtă dolor tripa/ dé / deestóm estómago [dolor de dé tripa ayo] dolor de cabeza [dolór dé kaßéGa] durere de cap durere de dinţi dolor de dientes [dolór dé djéntes] dolor de garganta[dolór dé garyánta] durere în gât durere de măsele dolor de muelas [dolór dé mwélas] durere de spate dolor de espalda [dolór dé espálda] durere de stomac dolor de estómago degerătură diabet difterie dizenterie durere

[dolór dé estómayo] durere de urechi dolor de oídos [dolór dé oídos] dureri menstruale dolores menstruales [dolores menstrwáles] electrocución [electrokuGjón] electrocutare enfisema [enfiséma] enfîzem esguince / torcedura entorsă [esyínGe] / [torGeóúra] 288

4.3 Sănătate şi tratamente escoriaţie febră fractură gastrită gripă gută hematom hemoragie hemoragie cerebrală hemoroizi hepatită herpes hipertensiune arterială hipotensiune arterială icter ictus indispoziţie infarct infecţie insolaţie înţepătură intoxicaţie laringită leşin

mu

escoriación [eskorjaGjón] fiebre [fiéßre] fractura [fraktúra] gastritis [gastritis] gripe [gripe] gota [góta] hematoma [ematóma] hemorragia [emorráxia] hemorragia cerebral [emorráxia Gereßrâl] [emorrójóes] [epatítis]

hemorroides hepatitis

[érpes] herpes hipertensión arterial [ipertensjón arteijál]

hipotensión arterial

[ipotensjón arteijál] [ikteríGja] [íktus] [indisposiGjón] [infárto] [infekGjón] [insolaGjón] [pikadúra] [into(k)sikaGjón] [larinxítis] [desmájo]

ictericia ictus indisposición infarto infección insolación picadura intoxicación laringitis desmayo 289

4.3

Sănătate şi tratamente

m

4.3 Sănătate şi tratamente

sciatică (a piciorului) scrantire şoc strănut sufocare

ciática

tăietură tenie tétanos tromboză tumoare tuse ulcer umflătură usturime vărsături vertigo

corte tenia / solitaria tétano trombosis tumor tos úlcera bulto escozor vómitos vértigo

____

leucemie leziune lumbago luxaţie

[leuGémja] leucemia lesión [lesjón] [lumbáyo] lumbago luxación / dislocación

mahmureală malarie mâncărime migrenă muşcătură nefrită nevralgie

resaca malaria picor migraña mordedura nefritis neuralgia

otită ii palpitaţ paralizie peritonită plagă pleurezie pneumonie

[otitis] otitis [palpitaGjónes] palpitaciones parálisis [parálisis] peritonitis [peritonitis] llaga / plaga [láya] / [pláya] pleuresía [pleuresía] pulmonía / neumonía

răceală

resfriado / constipado

boli venerice

enfermedades venéreas

rău de mare

mareo / mal de mar

rău de maşină

mareo / mal de coche

reumatism

reúma

difterie hepatită holeră meningită oreion

difteria hepatitis cólera meningitis paperas

[lu(k)sa6jón] / [disloka0jón] [rresáka] [malárja] [pikór] [miyrána] [moröeöüra] [nefritis] [neurálxia]

[maréo] / [mál dé már]

[maréo] / [mál dé kótje] [rréuma] 290

[Gjátika]

torcedura [torGedúra] choque [tjóke] estornudo [estomuöo] sofoco / ahogo / ahogación

[sofóko] / [aóyo] / [aóyaGjón] [kórte] [ténja] / [solitárja] [tétano] [trombosis] [tumor] [tós] [úIGera] [bulto] [eskoGór] [bómitos] [bértiyo]

Maladii contagioase şi virale

[pulmonía] / [neumonía]

[rresfijáóo] / [konstipâöo]

Im Ä I K 1 h ¡

[enfermeöâöes benéreas] [diftérja] [epatítis] [kólera] [meninxítis] [papéras] 291

4.3

Sănătate si tratamente

parotidită pojar / rujeolă rubeolă scarlatina

parotiditis [parotiditis] sarampión [sarampjón] rubéola [rrußéola] escarlata / escarlatina

seropozitiv SIDA varicelă variolă

seropositivo sida varicela viruela

[eskarláta] / [eskarlatma] [seropositißo] [sida] [bariGéla] [birwéla] Părţi ale corpului

abdomen amigdală antebraţ apendice arteră articulaţie bărbie braţ bronhii burtă

vientre [bjéntre] [anu'xóala] amígdala antebrazo [anteßrâGo] apéndice [apénöiGe] arteria [artéija] articulación [artikulaGjón] mentón [mentón] brazo [ßrâGo] bronquios [brónkjos] barriga / panza / vientre

buză cap claviculă coapsă coastă

labio cabeza clavícula cadera costilla

[barríya] / [pánGa]1 [bjéntre] [lâßio] [kaßéGa] [klaßikula] [kaöéra] [kostfta] 292

coloană vertebrală columna vertebral [kolumna berteßrâl] cot codo [kódo] craniu cráneo [kráneo] [déöo] deget de la mână dedo [esófayo] esofag esófago faringe [farínxe] faringe [fémur] fémur femur [igaöo] hígado ficat [kwéXo] cuello gât [garyánta] gâtlej garganta rodilla [rrodiXá] genunchi [glándula] glandă gleznă [toßiXo] glándula tobillo boca [bóka] gură inimă corazón [koraGón] [intestino] intestin intestino laba piciorului pie [pjé] laringe laringe [larínxe] [léngwa] lengua limbă [máno] mano mână [maksilár] maxilar maxilar músculo [múskulo] muşchi orificio / ventana de la nariz nară [orifíGjo] / [bentána dé lá naríG] [naríG] nariz nas [nérßjo] nerv nervio ojos [óxos] ochi 293

4.3 Sănătate si tratamente

4.3 Sănătate şî tratamente organe genitale os ovar palat pelvis penis peroneu picior piele piept plămâni puls rinichi sân sânge spate splină stomac subsuoară, axilă şold talpa piciorului tendon tibie umăr urechi uter vagin

genitales hueso ovario paladar / cielo de

m m

[%enitáles] [wéso] [oßaijo]

la boca

[palaóár] / [Gjélo dé lá bóka] pelvis [pélßis] pene Tpéne] peroné [peroné] [pjéma] pierna piel fpjél] pecho [pétfo] pulmones [pulmónes]

pulso riñones pecho / seno sangre espalda bazo estómago sobaco / axila cadera pantorilla tendón tibia hombro orejas útero vagina 294

[pulso] [itirpnes] [pétjo] / [séno] [sángre] [espálda] [báGo] [estómayo] [soßâko] / [aksíla] [kaöéra] [pantorríA-a] [tendón] [tißja] [ómbro] [oré%as] [útero] [bacina]

vena vertebră vezică urinară

[béna] [bérteßra] [bexíya]

vena vértebra vejiga

Solicitarea ajutorului de specialitate

Mă simt rău. Nu mă simt bine. Am nevoie de un doctor. Aş dori să chem un pediatru. Există vreun medic

Me siento mal. No me siento bien. Necesito un médico. Quisiera llamar un pediatra. ¿Hay algún médico en

în Sehotel? poate găsi un medic care vorbeşte româna?

el hotel? encontrar un ¿Podría médico que hablara el rumano? ¿El médico puede venir hasta aquí? Llame una ambulancia, por favor. ¿Dónde está la clínica? ¿Dónde encuentro un hospital? ¿Dónde puedo encontrar un punto de primer auxilio?

Medicul poate să vină până aici? Vă rog să chemaţi o ambulanţă. Unde este policlinica? Unde găsesc un spital? Unde găsesc un punct de prim-ajutor?

295

4.3 Sănătate şi tratamente In timpul vizitei

Am temperatură de ... ore. Tengo fiebre desde hace ...

horas. He / ha tomado algo que me ha / le ha hecho daño. Ce aţi mâncat / băut? ¿Qué es lo que ha comido / tomado? Am avut o indigestie. He tenido / Tuve una indigestión. Aşezaţi-vă aici. Siéntese aquí. Dezbrăcaţi-vă. ¡Desnúdese! Dezbrăcaţi-vă până Ia Desnúdese hasta la mijloc. cintura. Intindeţi-vă, vă rog! ¡Acuéstese, por favor! Ce simptome aveţi? ¿Qué síntomas tiene? Am o stare generală de rău. Tengo un malestar general. Mi se învârte capul. Me da vueltas la cabeza. Sunt ameţit. Estoy mareado. Mă simt slăbit(ă). Me siento débil. / Me ecuentro débil. Respir greu. Me cuesta respirar. Tensiunea mea este prea Mi tensión está demasiado ridicată / joasă. alta / baja. Am mâncărimi. Me escuece. Mă ustură. Me pica. Am mâncat / băut ceva care mi-a făcut rău.

296

4*3 Sănătate si tratamente A m ... I cârcei. crampe. ' diaree, febră, frisoane, greţuri, hemoroizi, hernie, indigestie. o mâncărime puternică, un abces. Sunt constipat. Am o criză de astm. Am răcit.

Am vomitat. Mi-a apărut... o erupţie, o umflătură. o mâncărime. o eczemă, o iritaţie. o inflamaţie. Unde vă doare? Peste tot. Vă doare aici?

Tengo... calambres, calambres, diarrea, fiebre, escalofríos, náuseas, hemorroides, hernia, indigestión, un fuerte picor, un abceso. Estoy estreñido. Tengo una crisis de asma. Estoy resfriado. / Hé cogido un resfriado. He vomitado. Me ha surgido / salido ... una erupción, una hinchazón / inflamación, un picor. una eccema / eczema, una irritación, una inflamación. ¿Dónde le duele? Por todas partes. ¿Le duele aquí? 297

4.3

Sănătate si tratamente

Da, mă doare aici. Sí, me duele aquí. Mă doare din când m când. Sólo me duele a ratos. Me duele al tocarlo. Mă doare când ating. Mă doare mai mult noaptea. Me duele más por la noche. Me duele(n)... Mă doare / mă dor ... braţele. los brazos. burta. la tripa / el vientre la cabeza. capul. dinţii. los dientes. în gât. la garganta. în piept. en el pecho. încheieturile. las articulaciones. ochii. los ojos.

lasespalda. piernas. la el estómago. los oídos. Es un dolor ... agudo / punzante. constante. muy fuerte. interrumpido / intermitente. persistentă. persistente / duradero. surdă. indistinguible / vago. leve. uşoară. De cât timp aveţi această ¿Cuánto tiempo hace que tiene este dolor? durere? picioarele. spatele. stomacul. urechile. Este o durere . .. acută / ascuţită. constantă. foarte puternică. intermitentă.

298

u

Sănătate si tratamente

Aţi luat deja vreun medicament? Deschideţi gura. Va trebui să vă examinez cu stetoscopul. Tuşiţi, vă rog. O să vă iau temperatura. O să vă iau tensiunea. Respiraţi adânc, întoarceţi-vă. Fumaţi? Luaţi medicamente? Luaţi anticoncepţionale? Sunteţi însărcinată? Sunt gravidă în ... luni. Sunteţi alergic la ceva? Sunt alergic(ă) la ... Aţi mai avut alte boli? Sufăr / Suferă de ... Sunt epileptic(ă). Sunt diabetic(ă). Ce doză de insulină luaţi de obicei?

¿Ha tomado alguna pastilla / medicina? Abra la boca. Tendré que examinarle con el estetoscopio. Tosa, por favor. Voy a tomarle la temperatura. Voy a tomarle la tensión. Respire hondo.. ¡Vuélvase! ¿Fuma? ¿Toma medicinas? ¿Toma la píldora contraceptiva? ¿Está embarazada? Estoy emba razada de .. . meses. ¿Es alérgico a algo? Soy alérgico(a) al/a la ... ¿Tuvo otras enfermedades antes? Sufro/Padezco/Sufrede... Soy epiléptico(a). Soy diabético(a). ¿Qué dosis de insulina suele tomar de costumbre? 299

4.3 Sănătate si tratamente Pe cale orală sau injectată intravenos? O să vă măsor tensiunea. Este contagioasă? E grav? Nu vă faceţi griji, nu este nimic grav. Luaţi asta de ... ori pe zi, înainte / în timpul / după mese. O să vă scriu o reţetă ca să mergeţi la farmacie.

¿Por vía oral o inyectada intravenoso? Le voy a medir la tensión. ¿Es contagiosa? ¿Es grave? No se preocupe, no es nada grave. Tome ésto ... veces al día antes / durante la mesa / después de comer. Le voy a escribir una receta para que vaya a la

O să vă prescriu un antibiotic. Staţi în pat până cedează febra. Aveţi nevoie de un medic specialist. Trebuie să vă trimit Ia un specialist. Consumaţi mâncare uşoară.

farmacia. Le voy a prescribir un antibiótico. Guarde cama hasta que ceda la fiebre. Necesita un médico especialista. Tengo que mandarle a un especialista. Tiene que comer comida ligera. Renuncie a las comidas picantes. Tendremos que hecharle una ayuda. No salga al aire Ubre.

Renunţaţi la mâncărurile picante. Va trebui să vi se facă o clismă. Nu ieşiţi în aer liber.

Va trebui să faceţi un test.. Tendrá que

hacer un análisis... al sângelui, de la sangre, al urinei, de orina, al fecalelor. de las fecales. Trebuie să vă fac Tengo que hacerle una o radiografie. radiografía. Trebuie să vă fac o Tenemos que ponerle una injecţie ... inyección ... cu antibiotic, con antibiótico, an ti tétanos. antitetánico, pentru a calma durerea. para calmar el dolor.

Va trebui să staţi în spital pentru scurtă vreme. Tendrá que permanecer en el hospital durante un

corto tiempo.

îmi puteţi anunţa familia, ¿Podría anunciar a mi vă rog? familia, por favor? îmi pot continua călătoria? ¿Puedo continuar mi viaje? în caz de an xieta te si alte stări asemăn ătoare

Mă simt foarte agitat(ă). Me siento muy agitado(a). Sufăr de pusee de anxietate. Sufro de accesos de Nu pot să dorm. Sufăr de insomnie şi inapetenţă.

ansiedad. No puedo dormir. Sufro / Padezco de insomnia é inapetencia.

301

4.3 Sănătate si tratamente

I

BBSSBHSHn: ........................." ‘“ .

""ia

absorbante igienice absorbente higiénico [aßsoißénte ixjéniko] alcool medicinal alcohol medicinal [alk(o)ól meöiöinâl] [anal%ésiko>] analgésico analgezic [antißjötiko] antibiotic antibiótico [antipirétiko] antipiretic' antipirético [antiséptiko] antiseptic antiséptico [áywa] ... agua... apă ... [destiláóo] destilado distilată cu un conţinut scăzut de oligominerale con un bajo contenido de oligominerales [kón ún ba%o kontemöo dé oliyomineráles]

■ bxigenată oxigenada [o(k)sixenáóa] ă de gură agua dentífrica [áywadentífrika] Jpl fierbinte agua hirviente [áywa iißjénte] Ispirină aspirina [aspirina] ptringent astringente [astrmxénte|ÍW bandaj veúdaje [bendáfte] bandaj / tifon venda / gasa [bénda] / [gása] jbandaj elastic vendaje elástico [bendá%e elástiko] bandaj hemostatic vendaje hemostático [bendá%e emostátiko] caldera (de calefacción automática) boiler [kaldéra] fcalmant calmante [kalmánte] capsulă cápsula [kápsula] cicatrizant cicatrizante [0ikatri0ánte] rclismă -i-: ayuda / lavativa [ajuöa] / [läßatißä] comprimat comprimido [komprimiöo] contraceptive pfldora contraceptiva / antibeibi [píldora kontraöeptißa] / [antibéibi] cortizon cortisona [kortisóna] cremă de protecţie crema solar [kréma solár] dezinfectant desinfectante [desinfektánte] digestiv; digestivo [di^estípo] , farmacie farmacia [farmáéja] gargară gárgara [gáiyara] granule granulados [granuláóos] injecţie inyección [injekSjón] insecticid insecticida [insektiOída]

310

311

Ha sido atropellado(a). Se ha electrocutado^ Ha hecho un infarto. Hace a menudo convulsiones. Face des crize epileptice. Tiene / hace repetidame nte crisis de epilepsia. E predispus la hemoragii. Está predispuesto a las] hemorragias. Es alérgico al / a la ... Este alergic la... Avem nevoie de acceptul Necesito el permiso de un I unui membru al familiei. miembro de la familia. A fost călcat(ă). S-a electrocutat A făcut un infarct. Face des convulsii.

Pronosticul esteincert.

El pronóstico es incierto. I

La farmacie

4.3 Sănătate si tratamente

m

15

insulină insulina [insulina] laxativ lax ant e [laksánte] medicament ... me dic ina ... [medi0ina] ... cu administrare con administ ración intraven osa intravenoasă [kón administraOjón intraßenosa] cu administrare con administración intramuscular intramusculara [kón administra0jón intramuskulär] cu administrare con administración oral orală [kón.administraOjón orál] cu administrare con administración rectal rectală [kón administra0jónrrektál] pansament steril vend a / gas a [bénda] / [gasa] pastilă pastilla [pastiXa] pastile sterilizante pastilla esterilizante [pastiXa esteriliOánte] penicilină penicili na [peniOilína] picături gota s [gotas] picături pentru ochi colirio [kolfrjo] píldora [píldora] pilulă emplas to / parche plasture [emplásto] / [pártje] prezervative preservativos [preseißatißo] produse ... product os .. . [prodúktos] ... pentru diabetici para los diabéticos [pára lós djaßétikos] homeopate homeopátas [omeópatas] sedativ sedante [sedante] seringă jerin guil la [%eringíXa] 312

4.3 Sănătate si tratamente

JSrop

f l

US

jar abe medicinal [xarâße mediGinál] sirop de tuse jar abe contr a la tos [xarâße kontra lá tós] somnifere somníferos [somníferos] supozitoare supositorio [supositórjo] tampoane externe absorb ente externo [aßsorßénte e(k)stémo] tampoane interne abs orb ent e inte rno [aßsoißénte intémo] tampoane zilnice absorbente de uso diario [aßsorßénte dé úsó djárjp] termometru termómetro [termómetro] tincturăde iod tintura de yodo [tintúra dé jódo] tranchilizant tranquilizante [trankili0ánte] tratament remedio homeopático homeopat [rremédjo omeopátiko] unguent... pomad a .. . [pomáda] ... împotriva înţepăturilor de insecte en contra de las picaduras de insectos [én kóntra dé lás pikadúras dé inséktos] împotriva insolaţiei en c ontra de la insolación [én kóntra dé lá insola0jón] pentru nou-născuţi para recién nacidos [pára rreGjén naOídos] vaccin vacuna [baküna] vaselină vaselina [baselína] vată alg odó n [alyodón] 313

CAPIT0LUL5

SÂ DESCOPERIM Prima abordare

5.1 întâ lniri 5.2 Muzee, arhitectura 5.3 Excursii si călătorii 5 .4 Spectacole şi divertisment 5.5 Sporturi şi discipline sportive 5. 6 Distract» 5.7 Cumpăraturi

De unde veniţi? Sunt român. Sunt... în vacanţă, la o conferinţă, la studiu, venit cu afaceri. Vorbesc doar româna, înţeleg doar puţină engleză. Nu înţeleg. Puteţi repeta, vă rog? Sunteţi pentru prima dată în ...? Am mai fost o dată aici. Unde staţi? La un hotel / într-un camping / la o familie / la nişte prieteni. Vă place ...? Da, îmi place. / Nu, nu îmi place. Aşa de frig / cald este mereu? Azi este o zi frumoasă.

¿De dónde viene? Soy rumano. Estoy aquí... de vacaciones, para una conferencia, para estudiar, con negocios. Sólo hablo rumano. Sólo entiendo un poco de inglés. No comprendo. ¿Podría repetir, por favor? ¿Está por primera vez en...? Sólo he estado una vez aquí. ¿Dónde se ha alojado? En un hotel / en un camping / en una familia / en casa de unos amigos. ¿Le gusta ...? Sí, me gusta. / No, no me gusta. ¿Tanto frío / calor hace siempre? Hoy es un día hermoso / precioso. 317

S . l înt âlni ri Informaţii şi sfaturi

¿Habla el rumano? ¿Me podría ayudar, por favor? Aţi putea vorbi mai rar / ¿Podría hablar más mai tare, vă rog? despacio / más fuerte, por favor? Puteţi să-mi notaţi undeva, ¿Me podría anotar en vă rog? alguna parte, por favor? Puteţi să-mi traduceţi ce ¿Me podría traducir qué scrie, vă rog? es lo que escribe, por favor? îmi puteţi arăta cuvântul ¿Me podría enseñar la în dicţionarul de expresii, palabra en el diccionario vă rog? de expresiones, por favor? Cum se pronunţă? ¿Cómo se pronuncia? Vorbiţi româna? Mă puteţi ajuta, vă rog?

Cum fací cunoştinţă şi invitaţii

Aşteptaţi pe cineva? Abia am sosit. Deranjez? Vă deranjează dacă... mă aşez aici ? fumez? Pot să intru / să vin şi eu?

¿Espera a alguien? Apenas he llegado. ¿Molesto? ¿Le imp orta s i ... me siento aquí? fumo? ¿Puedo entrar / venir yo también? 318

¡Déjeme en paz, pori ¿Es usted de aquí? ¿Dónde vive? ¿De qué país es? ¿De qué ciudad? ¿A dónde se dirige? ¿Permanecerá / se quedará mucho aquí? De ce râdeţi? ¿Por qué se ríe? iVorbesc aşa prost spaniola? ¿Hablo español tan mal? I Şi dumneavoastră faceţi ¿Usted también está Io călătorie? haciendo un viaje? Lăsaţi-mă în pace, vă rog! Junteţi din partea locului? ¡tinde locuiţi? Din ce ţară sunteţi? Din ce oraş? încotro vă îndreptaţi? Rămâneţi mult aici?

Sunteţi Dansaţi?singur(ă)? Vă pot oferi ceva de băut? Doriţi să veniţi cu mine / cu n o i... la teatru? la cinema? la discotecă? la o plimbare? Pot să vă invit să bem ceva? Aş dori să vă invit la cină. Mi-ar plăcea să fiu însoţit. Eşti foarte drăguţ.

¿Está seguro(a)? ¿Baila? ¿Le puedo ofrecer algo para tomar? ¿Desea venir conmigo / con nosotros ... al teatro? al cine? a la discoteca? a dar un paseo? ¿Puedo invitarle a una copa? Quisiera invitarle a cenar. Me encantaría estar acompañado. ¡Estás guapísimo!

319

5.1 întâl niri ¿Vamos a otro sitio más tranquilo? ¿Dónde nos podríamos encontrar? Ce număr de telefon aveţi? ¿Qué número de teléfono tiene? Mi número de teléfono es Numărul meu de telefon el... este ... Nos vemos a las ... Ne vedem la ora ... ¿Vengo a recogerle de la Vin să vă iau de acasă / casa / del hotel? de la hotel? Puteţi să-mi daţi adresa ¿Puede darme su


sala [săla] museo [muséo] monumento [monuménto] muestra / obras expuestas

expoziţie

exposición

dumneavoastră? Mă tem că trebuie să plecăm acum. Sper să ne mai vedem. A fost o seară minunată.

dirección? Me temo que tenemos que irnos ahora. Espero volver a vernos. Ha sido una velada / una noche maravillosa. Mulţumesc pentru această Gracias por la velada.

monumentul ...? el entrada monumento...? intrarea în muzeu? la al museo? casa de bilete a muzeului? la taquilla del museo? Care muzeu adăposteşte ¿Qué museo recoge / pictura/ statuia ...? guarda la pintura / la

seară. Cu plăcere! Pot să te sărut? Nu sunt pregătită pentru asta. Pot să vă mai văd mâine?

Muzeul este închis pentru renovare. Cât cost ă biletul? Există un bilet cumulativ pentru toate muzeele din oraş? Există bilete valabile mai mult de o zi? Există o zi cu intrare liberă?

Mergem în alt loc, mai liniştit? Unde ne putem întâlni?

Sunt ocupată. La revedere.

¡Con mucho gusto! ¿Puedo besarte? No estoy preparada para eso. ¿Puedo volver a verle mañana? Estoy ocupada. ¡Hasta luego!

[mwéstra] / [óbras e(k)spwéstas] [e(k)sposi0jón]

Sală / Arip ă închisă pentru restaurare. Sălile nu sunt deschise publicului larg. Unde este...

Sala / Ala cerra da por obras. Las salas no están abiertas al público. ¿Dónde está...

estatua d e ...? El museo está cerrado por obras. ¿Cuánto vale la entrada? ¿Existe una entrada cumulativa para todos los museos de la ciudad? ¿Existen entradas válidas para más de un día? ¿Existe un día de acceso libre / sin entrada?

321 320

5.2 Muzee, arhitectura

.2 Muzee, arhitectură

Când se deschid muzeele? ¿Cuándo se abren los

museos? Când e ultima zi ¿Cuándo es el último día (de vizionare)? de exhibición? Până când este deschisă ¿Hasta cuándo está abierta la exposición? expoziţia? ¿Dónde está el Unde este garderoba? guardarropa(s)? Există ghizi care vorbesc ¿Hay guías que hablen el spaniola / engleza / româna? español / el inglés / el rumano? ¿A qué hora empieza el La ce oră începe turul cu ghid? recorrido con guía? Aveţi un ghid /catalog în ¿Tiene un guía / un catálogo en rumano / română / en inglés? în engleză? ¿Existe audioguía? Există audioghid? Colecţia ... este deschisă ¿La colección ... está abierta a la visita? spre vizitare? Esta sección está abierta Această secţiune este deschisă o zi da, una nu. un día, otro no. Unde este secţiunea de ...? ¿Dónde está la sección de ...?

Unde este sala de ... ? Cine a pictat acest tablou? Operă atribuită lu i... Din ce perioadă datează această lucrare?

¿Dónde está la sala de ...? ¿Quién pintó este cuadro? Obra atribuida a ... ¿De qué período data este trabajo? 322

¿Dónde es tá ... el lavabo / el tocador / el servicio / el aseo? barul? el bar? restaurantul? el restaurante? ascensorul? el ascensor? scara? la escalera? ieşirea? la salida? librăria? la librería? Când se închide muzeul? ¿Cuándo se cierra el museo? Muzeul se închide în El museo se cierra en 30 de minute. 30 minutos. Vă rugăm să vă îndreptaţi Les rogamos que se dirijan spre ieşire. hacia la salida. eeste ... toaleta?

Stiluri, tehnici, obiecte şi materiale

acuarelă acvaforte argint armură arte grafice autoportret basorelief bronz bust capitel

acuarela aguafuerte plata armadura artes gráficas autorretrato bajorrelieve bronce busto capitel 323

[akuaréla] [aywafuérte] [pláta] [armaöura] [artes gráfikas] [autorretrato] [baxorreljéße] [brónGe] [busto] [kapitél]