D E M L E O N C S T Ţ I R A E T I V Ă
INTRODUCERE Schimbările survenite în ultimii ani în societatea româneasc ă au deschis drum unor oportunit ăţi extraordinare extraordinare de lărgire a orizonturilor sociale, culturale şi economice. Pentru a putea exploata aceste posibilităţi, este foarte important ă cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională. În domeniul turismului şi al culturii, al rela ţiilor economice şi politice interna ţionale, stă pânirea limbii franceze, ca limb ă str ăină cu mare r ăspândire în lume, este indispensabil ă. Acest fapt a fost conştientizat de majoritatea ţărilor din lumea civilizat ă, limba francez ă predându-se înc ă de la nivelul claselor ciclului primar de studiu. Metoda introdusă de EUROCOR se utilizeaz ă de mult timp cu succes în ţările vest-europene şi în Statele Unite, mul ţumită accesibilităţii şi atractivităţii prezentării. Cu eforturi relativ mici, se pot obţine în scurt timp rezultate uimitoare. Este su ficient să învăţaţi zilnic câte 15 minute, f ăr ă a parcurge mai mult de o jum ătate de lecţie odată. Esenţiale în asimilarea cuno ştinţelor sunt sistematizările şi evaluările periodice, care v ă dau posibilitatea de a progresa f ăr ă îndoieli şi lacune. Cursul de Limba franceză pentru începători se compune din 40 de lec ţii, grupate în 20 de caiete. Patru dintre aceste caiete, prev ăzute sistematic pe parcursul studiului, cuprind doar exerciţii, ele constituind un foarte util material pentru evaluarea periodic ă a modului în care a fost asimilată materia. Pentru fiecare caiet pute ţi beneficia de un suport audio, ce reprezint ă înregistrarea integrală a conţinutului celor dou ă lecţii. Aceste casete au un rol foarte important în deprinderea şi perfecţionarea pronun ţiei, ele fiind realizate cu participarea unor vorbitori nativi de limba francez ă. Fiecare lecţie tratează un anumit domeniu de interes, tematica cursului acoperind o multitudine de aspecte ce pot fi întâlnite în viaţa cotidiană. O lecţie cuprinde dou ă păr ţi; la începutul fiecărei păr ţi a lecţiei se află câteva exerci ţii de recapitulare a materiei parcurse, apoi v ă este prezentat noul vocabular pentru domeniul domeniul pe care îl vizeaz ă lecţia şi vă sunt propuse o serie de exerciţii de verificare a acestuia. Pentru o mai bun ă fixare, cuvintele şi expresiile noi sunt introduse în propozi ţii sau scurte texte. Fiecare parte a lec ţiei cuprinde, de asemenea, sec ţiuni de prezentare teoretic ă a unor importante aspecte gramaticale şi exerciţii corespunzătoare. A doua parte din cea de-a doua lec ţie a caietului nu introduce elemente de gramatic ă sau vocabular noi, aceasta fiind o parte de veri ficare a cuno ştinţelor din întregul caiet. La sfâr şitul fiecărei lecţii se găsesc o recapitulare şi tema pentru acas ă, pe care, dup ă rezolvare, o pute ţi trimite spre corectare profesorului personal. Faptul c ă a fost acordat ă o atenţie deosebită îmbogăţirii vocabularului se re flectă în existenţa unui vocabular sintetic al cuvintelor şi expresiilor nou introduse, aflat la sfâr şitul fiecărui modul. Profesorii noştri sunt gata s ă vă ajute în a face primii pa şi în cunoa şterea limbii franceze şi vă aşteaptă să deveniţi cursant EUROCOR. Vă dorim mult succes!
1
Pentru majoritatea cursan ţilor noştri, limba francez ă reprezintă un domeniu nou; cu siguran ţă, există printre dumneavoastr ă şi persoane care au avut ocazia de a asimila ceva cuno ştinţe în acest domeniu, lipsite îns ă de o sistematizare clar ă. Cursul EUROCOR pentru începători vă va ajuta să vă familiarizaţi cu regulile gramaticale de baz ă şi să vă formaţi o arie de cuprindere a vocabularului suficientă pentru a putea scrie, citi şi conversa în limba francez ă în variate situaţii uzuale, cotidiene. Pentru ca studiul individual s ă fie cât mai uşor şi eficient, pe marginea lec ţiilor au fost introduse o serie de simboluri grafice, care vă vor ajută să localizaţi mai uşor, în vederea recapitul ării, secţiunile de vocabular sau gramatic ă:
N
semnalează cuvintele şi expresiile noi
atrage aten ţ ia asupra particularit ăţ ilor lexicale sau gramaticale ale limbii franceze
indică exerciţiile de verificare a cuno ştinţelor însuşite
semnalează observaţiile importante, care se refer ă la reguli gramaticale sau de pronunţie esenţiale în însuşirea limbii franceze
3 (21)
indică faptul că problema respectivă a mai fost abordat ă într-o lecţie anterioar ă (în acest caz, la pagina 21 a lec ţiei 3)
Unele exerciţii solicită folosirea filtrului roşu pentru verificare. Textul scris cu caractere ro[ii, precedat de semnul „ >”, dispare odat ă ce este acoperit cu acest filtru. Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte s ă vă familiarizeze cu metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al num ărului de pagini, ea reprezint ă jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Ve ţi g ăsi aici fragmente din lecţiile cursului, exemple de exerciţii, precum şi un model de recapitulare, unul de vocabular şi de temă pentru acasă. 2
Programa cursului de Limba francez ă pentru începători Lecţiile 1-2
Vocabular: Gramatică:
În oraş. Prepoziţiile. Conjugarea verbelor cu termina ţia „-er” la prezent. Pluralul substantivelor. Pronumele personale conjuncte. Adjectivele. Legătura (la liaison) şi eliziunea (l’élision).
Lecţiile 3-4
Vocabular: Gramatică:
Locuinţa. Culorile. Circulaţia. Interogaţia prin inversiune. Adjectivele cu trei forme. „-t” eufonic la persoana a III-a singular. Aplicarea expresiei „aller en”.
Lecţiile 5-6
Vocabular: Gramatică:
Familia. Viaţa de familie. La ţar ă. Adjectivul posesiv („mon”, „ton” etc.). Nega ţia. Termenii de negaţie: „ne … pas”, „ne … jamais” etc. Formele contractate ale prepozi ţiei: au (à + le), aux (à + les ). Adjectivele cu termina ţia „-eau”. Adjectivele cu o singur ă formă.
Lecţiile 7-8
Vocabular: Gramatică:
Zilele să ptămânii. Prietenii. Timpul liber. Adjectivul posesiv. Omisia articolului înaintea substantivelor care denumesc profesiuni. Locuţiunea „il y a”. Interogaţia prin locuţiunea adverbială „est-ce que”. „Vouloir”, „pouvoir” + infinitiv
Caiet de exerciţii I
Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică însuşite în lecţiile 1-8.
Lecţiile 9-10
Vocabular: Gramatică:
Îmbr ăcăminte. Anotimpurile. Ora. Vremea. Adjectivul demonstrativ. Subiectul impersonal „il”. Gradul comparativ al adjectivului. Adunarea. Folosirea prepozi ţiei „pour”. „Quelle heure est-il?”, „A quelle heure?”
Lecţiile 11-12
Vocabular: Gramatică:
La masă. La cumpăr ături. Articolul partitiv. Folosirea prepoziţiei „de” în exprimarea cantit ăţii şi după negaţie. Gradele de comparaţie: gradul superlativ. Folosirea verbului „prendre”. Folosirea prepozi ţiei „comme”.
Lecţiile 13-14
Vocabular: Gramatică:
Jocurile. Arta (pictur ă, muzică). Pronumele personal cu funcţia de complement direct. Imperativul. Formele contractate ale prepozi ţiilor: du (de + le), des (de + les ). Prepoziţia „de” exprimând apartenen ţa.
Lecţiile 15-16
Vocabular: Gramatică:
Ziua de naştere, ziua onomastic ă. Data. Forme de salut. Pronumele personal – complementul indirect. Conjugarea verbelor cu terminaţia „-ir”. Locul pronumelor în propozi ţii. Păstrarea radicalului verbal în conjugare.
Caiet de exerciţii II
Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică însuşite în lecţiile 9-16.
Lecţiile 17-18
În camping. Îmbr ăcăminte. Igienă. Pronumele personal – formele disjuncte („moi”, „toi” etc.). Folosirea complementelor direct şi indirect cu verbele la imperativ.
Vocabular: Gramatică:
3
Lecţiile 19-20
Vocabular: Gramatică:
În buc ătărie. Accidentele. Ambulanţa, poliţia. Propoziţii imperative negative care con ţin pronume. Viitorul apropiat ( futur proche). Trecutul apropiat ( passé récent ). Adjectivul demonstrativ „ça” folosit în limbajul curent. Imperativul verbelor „avoir” şi „être”.
Lecţiile 21-22
Vocabular: Gramatică:
Călătorie în str ăinătate. Harta. Punctele cardinale. Pronumele nehotărât „on”. Perfectul compus ( passé composé ). Participiul trecut. Pronumele adverbiale „en”, „y”.
Lecţiile 23-24
Vocabular: Gramatică:
Parisul cu monumentele sale. Pronumele relativ „qui”. Locu ţ iunea „il faut”. Nega ţ ia în perfectul compus. Folosirea locu ţiunii „il y a” pentru exprimarea complementului circumstanţial de timp.
Caiet de exerciţii III
Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică însuşite în lecţiile 17-24.
Lecţiile 25-26
Vocabular: Gramatică:
Profesiunea, cariera. {omajul. Pronumele relative „que”, „dont”. Exprimarea numeralului ordinal. Verbele reflexive în propoziţii interogative. R ăspunsul afirmativ dat la o interogaţie cu negaţie: „si”. Locuţiunea „qu’est-ce que”.
Lecţiile 27-28
Vocabular: Gramatică:
Corpul uman. La poştă. Pronumele posesiv („le mien”, „le tien” etc.). Exprimarea negaţiei prin conjuncţia „ni … ni”. Sublinierea expresiv ă prin locuţiunea: „c’est … qui” etc. Adverbele cu su fixul „-ment”.
Lecţiile 29-30
Vocabular: Gramatică:
Studiile. Liceul, examenele. Banii. Comparaţia adverbelor. Locul complementului în perfectul compus. Pronumele posesiv „le nôtre”, „le vôtre” etc.
Lecţiile 31-32
Vocabular: Gramatică:
Cr ăciunul. Agricultura. Pronumele reflexiv „soi”. Adjectivele interogative „quel, quelle, quels, quelles”. „Tout, toute” ca adjectiv. Exprimarea restric ţiei prin „ne … que”. Viitorul simplu.
Caiet de exerciţii IV
Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică însuşite în lecţiile 25-32.
4
În caietele destinate începătorilor am utilizat sistemul EUROCOR de transcriere fonetică , pe care l-am conceput ţ inând cont atât de particularit ăţ ile de pronun ţ ie ale limbii române, cât şi de accesibilitatea unui astfel de sistem pentru cei care parcurg aceste etape ale înv ăţării limbii franceze. Vom descrie în continuare simbolurile fonetice folosite, comparându-le cu sunetele române şti similare.
TRANSCRIEREA FONETIC Ă Citiţi cu atenţie transcrierea fonetică din parantezele drepte. În cazul sunetelor care nu exist ă în limba română, vom introduce semne speciale: • ville > [vil] – oraş – în cuvântul „ville” se pronunţă un singur [l]; – vocala „e” de la sfâr şitul cuvintelor nu se pronun ţă. • restaurant
> [RestoR ã]
– restaurant
– [R] difer ă de consoana „r” în român ă: nu se pronunţă cu vârful, ci cu partea din spate a limbii. Ca să vă fie mai uşor, încercaţi să pronunţaţi această consoană cu ajutorul unui „h”; – vocala deschisă [e] se aseamănă cu vocala „e” a limbii române; – când consoana „s” se a flă între două vocale, se citeşte [z]. De exemplu: „maison”. În celelalte cazuri se citeşte [s]; – vocala [o] este deschis ă în cele mai multe cazuri şi se pronunţă ca şi când am pronunţa [o] din limba română cu gura mai deschisă; – vocala [ă] indică o pronunţie nazală. Cel mai simplu mod de a înv ăţa pronunţia vocalelor nazale este prin apăsarea nărilor. Când consoana „n” urmeaz ă unui [ă] nazal, ea nu se aude. Pentru a marca nazalizarea, am folosit acela şi semn pentru toate vocalele limbii franceze: o tildă deasupra vocalei nazalizate [Î]. • café
> [kaf E]
– cafenea; cafea
– când „c” se a flă înaintea vocalelor „e”, „i” sau „y”, el se cite şte ca un [s] românesc. În celelalte cazuri, se citeşte ca un [k] românesc; – vocala [E] se pronunţă mai închis decât vocala „e” din limba român ă; – vocala „a” se pronunţă ca în limba română. • magasin
> [magazẽ]
– magazin
– „s” între două vocale se pronunţă [z]; – „-in” la sfâr şitul cuvântului se pronunţă ca un [ẽ] nazal. • maison
> [mezõ]
– casă
– „ai” se pronunţă [e]; –
„-on” la sfâr şitul cuvântului se pronunţă [õ], deci ca un [o] nazal.
• station
> [stasiõ]
– staţie
– „-tion” se pronunţă [siõ]; – [i] aplecat (italic) marchează un „i” scurt, similar semivocalei române şti întâlnite în cuvinte ca „ieri” sau „iau”. 5
• gare
> [ga:R]
– gar ă
– semnul „:” marchează o vocală care se pronunţă mai lung. • banque
> [bã:k]
– bancă
– „qu” corespunde consoanei [k]; – „e” la sfâr şitul cuvântului nu se pronunţă; – [ã:] este o vocală nazală pronunţată mai lung care seam ănă cu vocala „o”, dar se pronun ţă mai deschis. • voiture
> [vuatUR]
– maşină
– sunetul transcris fonetic prin [U] nu există în limba română. Se pronunţă cu buzele ca pentru „u”, însă îl formăm în gât şi nu în cavitatea bucal ă. – grupul „oi” se citeşte [ua], ca în cuvântul românesc „cuar ţ”. – sunetul din cuvântul „le”, transcris fonetic prin [O], nu există în limba română. Îl pronunţăm prin rotunjirea buzelor ca pentru „o” şi pronunţăm „e”.
În limba franceză există mai multe tipuri de „e”: – [e] deschis, de exemplu: „élève” – [E] închis, de exemplu: „café” – când se află la sfâr şitul cuvântului, „e” nu se pronunţă (cu excepţia cazurilor în care este accentuat). În limba franceză „r” se pronunţă cu partea din spate a limbii. De exemplu: „gare” > [ga:R]. În limba franceză accentul cade întotdeauna pe ultima silab ă. Vocala accentuată va fi scrisă cu caractere îngroşate: [magazẽ].
Citiţi cu voce tare cuvintele urm ătoare. Reţineţi pronunţia corectă: oraş
– ville
> [vil]
restaurant
– restaurant
> [RestoR ã]
cafenea
– café
> [kaf E]
magazin
– magasin
> [magazẽ]
casă
– maison
> [mezõ]
staţie
– station
> [stasiõ]
gar ă
– gare
> [ga:R]
bancă
– banque
> [bã:k]
6
Prezentarea noului vocabular al lec ţ iei este înso ţ it ă , pentru o corect ă şi rapid ă asimilare a cuno ştin ţ elor, de introducerea cuvintelor şi expresiilor noi în propozi ţ ii, precum şi de diverse exerci ţ ii de traducere şi completare. V ă prezent ăm în continuare, pentru exempli ficare, un fragment din partea a doua a lec ţ iei 3. Citiţi cu atenţie propoziţiile următoare. Reţineţi pronunţia corectă, cuvintele noi (care sunt subliniate), precum şi traducerea în limba român ă: Il cherche une chaise sous la table. > [il [e:R[ Un [e:z la tabl]
– El caut ă un scaun sub masă.
Elles regardent un café devant le cinéma. > [el ROgaRd ẽ kaf E dOvã lO sinEma]
– Ele se uită la o cafenea din fa ţa cinematografului.
Marie travaille dans l’usine derrière la gare. > [maR i tRavai dã lUzin deR ie:R la ga:R]
– Maria lucrează în uzina din spatele g ării.
Nous admirons la nouvelle lampe sur le bureau. > [nuzadmiR õ la nuvel lã:p sUR lO bUR o]
– Admir ăm lampa cea nouă de pe birou.
Il habite un petit hôtel devant le théâtre. > [il abit ẽ p(O)titotel dOvã lO tEa:tR]
– El locuieşte într-un hotel mic în fa ţa teatrului.
Paul regarde sous la chaise. > [pol ROgaRd su la şe:z]
– Paul se uit ă sub scaun.
Nous habitons derrière l’école. > [nuzabitõ dER ie:R lEk ol]
– Locuim în spatele şcolii.
Je regarde le tapis bleu sur le plancher. > [jO ROgaRd lO tapi blO sUR lO plã şE]
– Mă uit la covorul albastru de pe du şumea.
Paul et Sophie visitent une ville grise. > [pol e sof i vizit Un vil gRi]
– Paul şi Sofia vizitează un oraş mohorât.
Elle montre un lit blanc. > [el mõ:tR ẽ li blã]
– Ea arată un pat alb.
Nous entrons dans une maison blanche. > [nuzãtRõ dãzUn mezõ blãş]
– Intr ăm într-o casă albă.
În propoziţiile de mai sus a ţi întâlnit câteva cuvinte noi: sous
> [su]
– sub
devant
> [dOvã]
– în faţa, înaintea
derrière
> [dER ie:R]
– după, în spatele
sur
> [sUR]
– pe, de pe, peste 7
Traduceţi în limba română următoarele propoziţii: Marie cherche la nouvelle lampe sous la table. > [maR i şe:R ş la nuvel lã:p su la tabl]
> Maria caută lampa cea nouă sub masă.
Nous habitons la maison derrière le cinéma. > [nuzabitõ la mezõ deRie:R lO sinEma]
> Locuim în casa din spatele cinematografului.
Nous travaillons dans une banque devant l’opéra. > [nu tRavaiõ dãzUn bã:k dOvã lopER a]
> Lucr ăm într-o bancă în fa]a operei.
Pierre regarde le téléphone sur le bureau. > [pie:R ROgaRd lO tElEf on sUR lO bUR o]
> Petre se uită la telefonul de pe birou.
Completaţi propoziţiile în limba franceză cu cuvântul corespunzător. Folosiţi filtrul roşu: Locuieşti într-o casă mare din spatele g ării.
– Tu habites une grande maison > derrière la gare.
Petre arată maşina din faţa operei.
– Pierre montre la voiture > devant l’opéra.
Băieţii caută radioul sub masă. table.
– Les garçons cherchent la radio > sous la
Sofia lucrează în spatele noului hotel.
– Sophie travaille > derrière le nouvel hôtel.
Ne uităm la covorul mare şi nou de pe duşumea.
– Nous regardons le nouveau et le grand tapis > sur le plancher.
Maria se uită sub pat.
– Marie regarde > sous le lit.
Paul admir ă o maşină neagr ă în faţa casei.
– Paul admire une voiture noire > devant la maison.
Te uiţi la lampa de pe birou şi la covorul de sub pat.
– Tu regardes la lampe > sur le bureau et le tapis sous le lit.
În continuare, vă prezentăm verbul auxiliar être: être
> [etR]
– a fi, a exista, a se a fla
Iată câteva exemple în care verbul nou este la modul in finitiv. Citiţi cu voce tare: être à Paris
> [etR a paR i]
– a fi la Paris
être devant la maison
> [etR dOvã la mezõ]
– a fi în faţa casei
être derrière la gare
> [etR dER ie:R la ga:R]
– a fi în spatele gării
être grand
> [etR gR ã]
– a fi mare (înalt)
être sous le lit
> [etR su lO li]
– a fi sub pat
être sur la table
> [etR sU:R la tabl]
– a fi pe masă
8
De foarte mare importan ţă sunt sec ţ iunile de gramatică ale cursului. Ca exemplu, v ă vom prezenta în continuare atât adjectivele posesive la singular din lec ţ ia 6, partea întâi, cât şi conjugarea verbului „aller” din lec ţ ia 4, partea întâi. Regulile gramaticale sunt înso ţ ite, pentru o mai bun ă în ţ elegere, de exemple de propozi ţ ii/fraze concludente, iar în finalul prezent ării sunt propuse exerci ţ ii de traducere. În propozi ţ iile anterioare a ţ i întâlnit cuvintele: „mon”
[mõ]
– se traduce prin „meu”, „al meu”
„ton”
[tõ]
– se traduce prin „t ău”, „al t ău”
„son”
[sõ]
– se traduce prin „s ău”, „ei ”, „lui” („al său”, „al ei”, „al lui”)
Acestea sunt adjective posesive. Ele preced ă substantivele masculine; de exemplu: mon père (=tat ăl meu, tata); ton jardin (=gr ădina ta); son livre (=cartea sa, lui, ei) Adjectivele posesive: „ma”
[ma]
– se traduce prin „mea”, „a mea”
„ta”
[ta]
– se traduce prin „ta”, „a ta”
„sa”
[sa]
– se traduce prin „sa”, „a sa” „a ei”, „a lui”
preced ă substantivele feminine; de exemplu: ma maison (=casa mea); ta mère (=mama ta); sa voiture (=ma şina sa, lui, ei) Aten ţ ie! În fa ţ a substantivelor feminine care încep cu o vocal ă sau cu „h” mut, folosim formele masculine, de exemplu: mon amie >[monami] – prietena mea; ton école >[tonEk ol] – şcoala ta; son usine >[sonUzin] – uzina sa, lui, ei Proced ăm astfel pentru a evita întâlnirea dintre două vocale.
Pentru a reţine mai uşor adjectivele posesive, traduce ţi propoziţiile următoare: Tata şi sora mea se duc la ţar ă.
> Mon père et ma sœur vont à la campagne. > [mõ pe:R e ma sO:R võ(t)a la kãp ãn)
Gradina ta este mare şi frumoasă.
> Ton jardin est grand et beau. > [tõ jaRdeÎ e gRã e bo]
Creionul său (lui, ei) este în geanta ta.
> Son crayon est dans ton sac. > [sõ kREiõ e dã tõ sak]
Suntem în gr ădina mea cu mama lui (ei) şi cu tatăl tău.
> Nous sommes dans mon jardin avec sa mère et ton père. > [nu som dã mõ jaRdeẽ avek sa me:R e tõ pe:R]
Prietenul lui merge (se duce) la concert.
> Son ami va au concert. > [sonami va o kõse:R] 9
Sora mea şi fratele tău merg împreună la plimbare.
> Ma sœur et ton frère vont ensemble à la promenade. > [ma sO:R e tõ fRe:R võ(t)ãs ã bl a la pRom(O)nad]
Cu toate c ă verbul aller se temină la in finitiv în -er , el nu se conjug ă după regulile învăţ ate în prima lec ţ ie. Verbul aller este un verb neregulat şi apar ţ ine grupei a III-a (grupa verbelor neregulate).
Formele deja cunoscute ale verbului aller sunt următoarele: persoana I singular:
je vais
> [jO ve]
– eu merg, eu mă duc
persoana a II-a singular: tu vas
> [tU va]
– tu mergi, tu te duci
Persoana a III-a singular: il va
> [il va]
– el merge, el se duce
> [el va]
– ea merge, ea se duce
elle va
Acest verb este întâlnit mai ales în urm ătoarele situaţii: aller en train
> [alE ã tR ẽ]
– a merge cu trenul
aller en voiture
> [alE ã vuatU:R]
– a merge cu maşina
aller en autobus
> [alE ãnotobUs]
– a merge cu autobuzul
aller en auto
> [alE ãnoto]
– a merge cu maşina
aller en avion
> [alE ãnaviõ]
– a merge cu avionul
aller en (à) vélo
> [alE ã (a) vElo]
– a merge cu bicicleta
aller à pied
> [alE a piE]
– a merge pe jos
După verbul aller se a flă adesea prepoziţia à care precedă un nume de oraş; de exemplu: Je vais à Paris.
> [jO ve a paR i]
– Mă duc la Paris.
sau prepoziţia en în faţa denumirii unei ţări; de exemplu: Tu vas en France.
> [tU va ã fRãs]
– Mergi în Franţa.
Traduceţi în limba română următoarele propoziţii. Reţineţi pronunţia corectă. Folosiţi, ca de obicei, filtrul roşu: Je vais en France.
> [jO ve(z)ã fRã:s]
> Mă duc în Franţa.
Je vais en avion.
> [jO ve(z)ãnaviõ]
> Merg (călătoresc) cu avionul.
Tu vas en France aussi.
> [tU va ã fRã:s os i]
> {i tu megi în Fran ţa.
Mais tu vas en France en train. > [mE tU va ã fRãs ã tR ẽ]
> Dar tu mergi în Franţa cu trenul.
Pierre va aussi en train.
> [pie:R va osi ã tR ẽ]
> Petre călătoreşte şi el cu trenul.
Mais Pierre va en Roumanie.
> [mE pie:R va ã Rumani]
> Dar Petre merge în România.
10
Marie va en Roumanie aussi.
> [maR i va ã Rumani osi]
> Maria merge şi în România.
Elle va à Constan ţa.
> [el va a kõstãtza]
> Ea merge la Constan]a.
Elle va à Constan ţa en voiture. > [el va a kõstãtza ã vuatU:R]
> Ea merge la Constanţa cu ma[ina.
Mais Sophie va à Constan ţa en (à) vélo.
> [mE sof i va a kõstãtza ã (a) vElo]
> Dar Sofia merge cu bicicleta la Constanţa.
Paul va aussi en (à) vélo.
> [pol va osi ã vElo]
> Şi Paul merge cu bicicleta.
Il va à Constan ţa aussi.
> [il va a kõstãtz a osi]
> Şi el merge la Constanţa.
Il va souvent à Constan ţa.
> [il va suvã a kõstãtza]
> El merge des la Constan ţa.
Il visite Galaţi à pied.
> [il vizit galatzi a piE]
> El vizitează Galaţiul pe jos.
Nous visitons Arad aussi à pied. > [nu visitõ aR ad osi a piE]
> Şi noi vizităm Aradul pe jos.
Mais Marie et Sophie visitent Constanţa en autobus.
> [mE maR i e sof i vizit kõstãtza ãnotobUs]
> Dar Maria şi Sofia vizitează Constanţa cu autobuzul.
Sophie va souvent à Paris en avion.
> [sof i va suvã a paR i ãnaviõ]
> Sofia se duce adesea la Paris cu avionul.
În propoziţiile de mai sus a ţi întâlnit trei cuvinte noi: aussi
> [osi]
– şi, de asemenea
mais
> [me]
– dar
souvent
> [suvã]
– des, adeseori
Verificaţi dacă aţi reţinut cuvintele noi traducând propozi ţiile următoare în limba francez ă. Citiţi-le apoi cu voce tare: Merg la Paris.
> Je vais à Paris.
> [jO ve(z)a paR i]
El merge cu trenul.
> Il va en train.
> [il va ã tR ẽ]
Maria merge în Franţa.
> Marie va en France.
> [maR i va ã fRã:s]
{i Sofia merge în Franţa.
> Sophie aussi va en France.
> [sof i osi va ã fRã:s]
Petre merge cu taxiul.
> Pierre va en taxi.
> [pie:R va ã taksi]
Eu merg cu maşina, dar Ana merge pe jos.
> Je vais en voiture, mais Anne va à pied.
> [jO ve(z)ã vuatU:R me an va a piE]
{i Petre merge pe jos.
> Pierre aussi va à pied.
> [pie:R osi va a piE]
Mergi des în România.
> Tu vas souvent en Roumanie. > [tU va suvã ã Rumani]
Paul merge des cu bicicleta.
> Paul va souvent en vélo.
11
> [pol va suvã ã velo]
Finalul fiecărei lec ţ ii este prevă zut cu un exerci ţ iu de traducere (propozi ţ ii separate, text, dialog), ce are rolul veri ficării finale a vocabularului însu şit, urmat de un util exerci ţ iu de fonetic ă. V ă prezent ăm în continuare o astfel de secven ţă din lec ţ ia 5. Rezolvând ultimul exerciţiu al acestei lec ţii, puteţi verifica dacă v-aţi însuşit corect materialul prezentat până acum. Dacă veţi avea dificultăţi în rezolvarea acestui exerci ţiu, va trebui să recitiţi lecţia. Înainte de a trece la lecţia următoare, trebuie să consolidaţi materia învăţată.
Traduceţi în limba franceză propoziţiile următoare, folosind filtrul roşu: Familia locuieşte într-o casă nouă.
> La famille habite une nouvelle maison.
Dimineaţa, părinţii merg la uzină.
> Le matin les parents vont à l’usine.
Copiii merg la şcoală.
> Les enfants vont à l’école.
Vizităm cu plăcere nişte oraşe frumoase.
> Nous visitons volontiers de belles villes.
Ei cumpăr ă rar maşini noi.
> Ils achétent rarement de nouvelles voitures.
Băieţii lucrează cu plăcere cu tata în garaj.
> Les garçons travaillent avec plaisir avec le père dans le garage.
Mama este adesea ocupat ă în gr ădină.
> La mère est souvent occupée dans le jardin.
Mergem cu plăcere cu voi cu ma şina în Franţa.
> Nous allons volontiers avec vous en voiture en France.
Ei se duc rar la teatru, seara sunt obosi ţi.
> Ils vont rarement au théâtre, ils sont fatigués le soir.
Mama şi fiica merg întotdeauna împreun ă la teatru.
> La mère et la fille vont toujours ensemble au théâtre.
Duminică mergem la oper ă şi la restaurant.
> Le dimanche nous allons à l’opéra et au restaurant.
Paul lucrează totdeauna mult, dar nu este obosit.
> Paul travaille toujours beaucoup, mais il n’est pas fatigué.
Nişte fete frumoase merg cu avionul la Bucureşti.
> De belles filles vont en avion à Bucarest.
Noi admir ăm nişte hoteluri noi şi frumoase la Paris.
> Nous admirons de nouveaux et beaux hôtels à Paris.
Duminica nu lucr ăm.
> Le dimanche nous ne travaillons pas.
Merg întotdeauna acas ă cu părinţii.
> Je vais toujours à la maison avec mes parents.
Sofia nu lucrează repede, este obosit ă.
> Sophie ne travaille pas vite, elle est fatiguée. 12
Petre este trist. El nu merge la Paris.
> Pierre est triste. Il ne va pas à Paris.
Dar noi suntem mulţumite.
> Mais nous sommes contentes.
Mergem des în Fran ţa.
> Nous allons souvent en France.
Sunteţi obosiţi? Da, suntem foarte obosi ţi.
> Êtes-vous fatigués? Oui, nous sommes très fatigués.
Părinţii sunt ocupaţi?
> Les parents sont-ils occupés?
Nu, nu sunt ocupaţi.
> Non, ils ne sont pas occupés.
Ei se uită la televizor în salon.
> Ils regardent la télé dans le salon.
Copilaşul este singur în camer ă.
> Le petit enfant est seul dans la chambre.
El nu este mul ţumit.
> Il n’est pas content.
Acasă sunt totdeauna ocupat.
> Je suis toujours occupé à la maison.
Eşti ocupat sâmbăta?
> Es-tu occupé le samedi?
Nu, nu sunt ocupat.
> Non, je ne suis pas occupé.
Mergi cu noi la cinema?
> Vas-tu avec nous au cinéma?
Da, cu plăcere.
> Oui, avec plaisir.
Unde se duc ei?
> Où vont-ils?
La magazinele noi şi frumoase.
> Aux nouveaux et beaux magasins.
Pisica neagr ă şi câinele alb sunt totdeauna împreună în gr ădină.
> Le chat noir et le chien blanc sont toujours ensemble dans le jardin.
Sămbăta mergeţi la muzeu cu p ărinţii.
> Le samedi vous allez avec vos parents au musée.
Maria şi Paul merg şi ei?
> Marie et Paul, vont-ils aussi?
Da, ei merg cu plăcere cu noi.
> Oui, ils vont volontiers avec nous.
În încheiere, iată un exerciţiu fonetic, care con ţine câteva cuvinte în care se repet ă aceleaşi sunete. Citiţi-le cu voce tare: [e]
père, mère, i1 est
[a-]
content, parents, dimanche
[j]
garage, toujours, jardin
[ii]
famille, fille
[Ui]
je suis, cuisine
13
Ultima parte a caietului de studiu nu con ţ ine no ţ iuni de vocabular sau gramatică noi, ci doar exerci ţ ii de recapitulare a celor învăţ ate pe parcursul celor două lec ţ ii. Aceste exerci ţ ii reprezint ă elemente extrem de folositoare în comunicarea uzual ă , cotidiană. V ă oferim în continuare dou ă fragmente din lec ţ iile 4 şi 6. În continuare, vă propunem câteva texte scurte. Citi ţi-le de mai multe ori; ave ţi mare grijă la intonaţie şi la accent (care apare marcat în text). Dac ă aveţi suportul audio, mai întâi asculta ţi, apoi încercaţi să citiţi textul. Vă puteţi verifica traducerea cu ajutorul vocabularului de la sfâr şitul caietului de curs. J’habite avec ma famille | une grande mais on | à la camp agne. | | Mon p ère | aime travailler | dans le gar age. | | Mon fr ère | travaille souvent | avec notre p ère. | | Ma mère | préfère le travail dans la mais on | et dans la cuis ine. | | Elle adore auss i | son jardin. | | Le matin | elle est toujours derrière la ma ison | dans le jard in. | Elle travaille beaucoup | mais elle n’est jamais fatigu ée. | | Ma s œur | n’aime pas du tout travailler. | Elle adore la télé | et la musique moderne. | | Elle déteste le trav ail | et elle est toujours fatiguée. | | Je travaille un peu avec mon p ère | et aussi avec ma m ère. |
Ca şi până acum, la sfâr şitul lecţiei vă prezentăm câteva cuvinte în care se repet ă aceleaşi sunete. Citiţi-le cu voce tare: [ñ]
montagne, campagne
[e]
frère, père, mère, mer, j’aime
[E]
chez, cahier, préfèrer, aimer, détester, adorer, jamais
[U]
musique, pas du tout
[õ]
mon, ton, son, concert
[ẽ]
intéressant, mince
[ã]
danse, intéressant, campagne 14
Vom vedea în continuare câteva fragmente din caietele de exerci ţ ii I şi II, ce au rolul de a evalua modul în care au fost asimilate cuno ştin ţ ele lec ţ iilor 1-8 şi 9-16. Ve ţ i remarca caracterul interactiv al exerci ţ iilor, a căror rezolvare se g ă se şte în cea de-a doua parte a caietului, şi dispunerea gra fică pl ăcut ă. În cadrul acestor caiete au fost folosite alte simboluri gra fice. Acestea sunt:
Exerci ţ iul 49
Propoziţiile care urmează sunt adevărate sau false în funcţie de desenul al ăturat. Marcaţi şi în tabelul alăturat propoziţiile adevărate:
1. Voici le salon.
2. Dans le salon il y a trois personnes.
3. Marie et Pierre regardent la télé.
4. Ils écoutent la radio.
5. Le petit chat est devant la fenêtre.
6. La porte est ouverte.
7. Marie est contente.
8. Ils parlent.
9. Pierre fume une cigarette.
10. Marie travaille avec Pierre.
adevărat 1.
2.
3.
4.
5.
15
fals
Exerci ţ iul 50
Citiţi cu voce tare textul care urmeaz ă şi completaţi propoziţiile cu cuvintele corespunz ătoare: .................................. je ne travaille pas. Je reste un peu avec . ................................. . Nous allons ................................... en promenade. Le soir je vais souvent avec .................................. au théâtre. Le dimanche nous allons chez ................................ . Ils n’habitent pas ................................ . Ils ont une ..................... ........... à la campagne. Nous adorons rester dans ........................ ........ . Il est assez .................................. . L’après-midi la famille est .................................. et écoute de la musique. Exerci ţ iul 12
Priviţi cu atenţie desenele următoare şi scrieţi sub ele propoziţia corespunzătoare: Il fait du soleil Il fait chaud. Il neige. Il fait froid. Il pleut. Il fait du vent.
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
...........................................
16
La sfâr şitul fiecărei lec ţ ii se a fl ă o succint ă recapitulare a celor mai importante aspecte prezentate, având rolul sistematiz ării şi veri ficării modului în care au fost asimilate cuno ştin ţ ele. V ă prezent ăm mai jos un fragment al recapitul ării lec ţ iei 4.
RECAPITULAREA LECŢIEI 4 Reguli gramaticale 4.1
4.2
Adjectivul beau – frumos are trei forme la singular: beau – [bo]
– înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoană; de exemplu: un beau garçon – un băiat frumos
bel – [bel]
– înaintea substantivelor masculine care încep cu o vocală sau cu h mut; de exemplu: un bel enfant – un copil frumos un bel homme – un b ărbat frumos
belle – [bel]
– înaintea substantivelor feminine: de exemplu: une belle fille – o fată frumoasă
Adjectivele rouge, jaune şi orange sunt invariabile în gen (au aceea şi formă la masculin şi feminin); de exemplu: une table rouge, un tapis rouge; une auto orange, un train orange; une moto jaune, un vélo jaune.
4.3
Verbul aller – a merge, a se duce este neregulat. În aceast ă lecţie v-am prezentat acest verb la timpul prezent (présent), la persoanele I, a II-a şi a III-a singular: je vais tu vas il va; elle va
4.4
4.5
După verbul aller veţi folosi mai ales prepozi ţiile à şi en: aller à Paris
aller en France
aller à pied
aller en train (en voiture, en avion)
aller à (en) vélo
aller à (en) moto
După adverbele interogative comment sau où inversiunea predicatului cu subiectul este obligatorie; de exemplu: Comment vas-tu en France? Où habitent-ils?
Reguli de pronunţie 4.6
ain se pronunţă [ẽ]; de exemplu: le train [lO tR ẽ]
4.7
au se pronunţă [o]; de exemplu: jaune [jon]
4.8
g între două vocale se pronunţă [j]; de exemplu: rouge [Ru:j] 17
La sfâr şitul fiecărui caiet se g ă se şte un vocabular al cuvintelor şi expresiilor noi, în ordine alfabetic ă şi cu transcrierea lor fonetic ă. V ă prezent ăm câte un fragment al vocabularului din caietele lec ţ iilor 1-2 şi 3-4.
VOCABULARUL LECŢIILOR 1 ŞI 2 (m.) – masculin, (f.) – feminin appartement
> [apaRt(O)mã]
– apartament
autobus (m.)
> [otobUs]
– autobuz
avec
> [avek]
– cu
banque (f.)
> [bã:k]
café
> [kaf E]
chambre (f.)
> [[ã:bR]
cinéma (m.)
> [sinEma]
dans
> [dã]
– cinematograf Vă reamintim că vocalele limbii franceze se pronun ţă scurt. Dac ă, în anumite cuvinte, vocala se – înfenomen va fi marcat prin semnul :; de exemplu: [a:], [[e:z]. pronunţă lung, acest
de
> [dO]
à
– banc ă VOCABULARUL LECŢIILOR 3 ŞI 4 – cafenea; cafea m. = genul masculin – camer ă f. = genul feminin
– la, până la; în; cu; de
aussi
> articolului [a] – pluralul nehot ărât înaintea unui adjectiv + > [a[tE] substantiv > [admiR E] – pluralul articolului nehot ărât > [alE] – şcoală > [an] – edificiu, clădire > [a piE] – ea > [osi]
– automobilul, ma şina
acheter admirer
– a cumpăra – a admira
des
> [dE]
école (f.)
> [Ek ol]
édifice (m.)
> [Edif is]
elle
> [el]
elles
> [el]
l’auto (f.)
– ele
entrer
> [ãtR E]
l’avion (m.)
– a intra> [laviõ]
– avionul
entrer dans
> [ãtR E dã]
beau
[bo] – a intra>undeva
et
> [e]
– frumos (înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoan ă)
femme (f.)
> [fam]
fenêtre (f.)
> [f(O)netR]
fille
> [fii]
garçon
aller Anne à pied
> [loto]
– şi bel
ţie – femeie, > so[bel]
– a merge, a se duce – Ana – pe jos; la pas – de asemenea, la fel, şi
– fereastr ă
– frumos (înaintea substantivelor masculine care încep cu o vocal ă sau cu h mut)
belle
– fată > [bel]
– frumoas ă
> [gaRsõ]
blanc
– băiat > [blã]
– alb
gare (f.)
> [ga:R]
blanche
– gar ă > [blã[]
– albă
grand (m.)
> [gRã]
bleu
– albastru
grande (f.)
> [gRã:d]
[blO] – mare, >înalt > [blO] – mare, înaltă > [bUkaR est] – om, bă>rbat [lO bUR o]
bleue Bucarest
homme (m.)
> [om]
le bureau
– albastr ă – Bucureşti – biroul
la chaise
> [la şe:z]
– scaunul
chercher
> [şeR şE]
– a căuta
comment
> [komã]
– cu, cu ce
derrière
> [dER ie:R]
– după, în spatele
devant
> [dOvã]
– înainte, în fa ţa
écouter
> [EkutE]
– a asculta
en
> [ã]
– în
18
Tema pentru acasă , a fl at ă la sfâr şitul fiecărei lec ţ ii, reprezint ă modalitatea optimă de a vă evalua progresele înregistrate în studiul limbii franceze. V ă pute ţ i familiariza cu cerin ţ ele de rezolvat urmărind tema pentru acas ă a lec ţ iei 3.
TEMA PENTRU ACAS Ă 3 A.
B.
C.
D.
Traduceţi în limba română următoarele propoziţii: 1.
J’habite à Paris.
2.
Nous habitons Bucarest.
3.
Elle écoute la radio.
4.
Paul cherche le téléphone sous la chaise.
5.
Les garçons sont devant nous.
Traduceţi în limba francez ă propoziţiile următoare: 1.
Ele locuiesc la Bucureşti, în România.
2.
Ar ăţi lampa nouă de pe birou.
3.
Petre intr ă în hotelul nou.
4.
Scaunul este negru, masa este albă.
5.
Cumpăr ăm un telefon nou în magazin.
Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii interogative: 1.
Nous habitons en Roumanie.
2.
Le bureau est noir.
3.
Marie et Sophie travaillent dans l’école.
4.
Le garçon est derrière la voiture.
5.
Vous entrez dans le cinema.
Corectaţi propoziţiile următoare şi rescrieţi-le: 1.
Paul est-elle à Paris?
2.
La fille sont dans la maison.
3.
J’admire un nouveau hôtel.
4.
Le tapis est grise.
5.
La femme est dans le magasin? 19
Cu aceste fragmente dintr-un formular de tem ă pentru acasă corectat ă se încheie lec ţ ia demonstrativă a cursului de Limba francez ă pentru începători. În speran ţ a că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru,
vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCOR înscriindu-vă la cursul de Limba francez ă pentru începători ! tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro 20
