mTest 1
1. Termenele ermenele de prescr prescripţie ipţie în dreptul dreptul familiei familiei 1.1. Definiţi termenul de prescripţie. termenul de prescriptie inseamna dreptul la actiune, posibilitatea reclamantului de a sesiza instan instanta ta de judec judecata ata intr-u intr-unn caz caz concre concrett pentru pentru aparar apararea ea unu unuii drept drept subie subiecti ctivv incalc incalcat at sau sau contestat 1.2. Analizaţi Analizaţi termenele de prescripţie în dreptul familiei. in perioada curgerii termenului de prescriptie,persoana poate sa isi apere dreptul subiectiv incalcat printr-o actiune in justitie. In dreptul familiei,prescriptia etinctiva nu este folosita,doar cu unele eceptii,eistenta acestor eceptii este dedusa din art ! al"#,care al"#,care prevede ca cerintele ce tin de relati relatiile ile famili familiale ale sunt sunt impres imprescri cripti ptibil bile,c e,cuu ecep eceptia tia cazuri cazurilor lor cind cind termene termenele le pentru pentru aparar apararea ea dreptu dreptului lui lezat lezat in cazur cazurile ile epres epresee preva prevazut zutee de lege,p lege,pres rescri cripti ptiaa etinc etinctiva tiva,, se aplica.$1.termenul de % ani,pu cererea unuia dintre soti privind declararea nulitatii conventiei inc&eiate de celalalt sot care a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al 2-lea sot este impotriva conventiei respective 2.termenul de % ani pu impartirea bunurilor ce sunt in devalmasie %.un an pu contestarea paternitatii '. % ani pu incasarea pensiei de intretinere pu perioada anterioara. "urgerea termenului de prescriptie incepe din momentul indicat in articolul respectiv al ".#., in cazul in care termenul nu e prevazut,termenul se calculeaza de la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea dreptului.In dreptul familiei mai eista si alte termene,in cadrul carora pot fi eercitate anumite drepturi$ dretul copilui de a primi pensia de intretinere de la parinti din momentul nasterii si pina la implinirea virstei de 1! ani, dreptul sotiei gravide sau a unuia dintre soti ce ingrijeste de un copil comun pina la virsta de % ani,sau de un copil invalid,pina la virsta de 1! ani de a primi intretinerea de la celalt sot, insa dupa apirarea termenului dat, aceste drepturi nu mai pot fi realizate. (egislatia familiala prevede anumite termene$ 1 de asteptare,fara de care nu pot fi efectuate anumite acte juridice)inregistrarea desfacerii casatoriei la organele de stare civila-o luna* 2 termene necesare pu aparitia anumitor rap. +ur. )virsta de inc&eere a casatoriei*%. termene minimale de indeplinire a obligatiilor familiale prevazute de legislatie pentru a dobindi dr. (a intretinere) ani* '. ermene in limitele carora trebuie sa se produca anumite fapte juridice ce dau nastere la rap jur )pu ca tata al copilui sa fie inscris fostul sot al mamei,copilul tre sa se nasca in timp de % zile de la mom desfacerii casatoriei. alte termene stabilite in scopul ocrotirii dr. "opilului si familiei)declaratia de nastere a copilului sde face in termen de cel mult % luni din ziua nasterii* 1.% Este posibila contestarea paternitatii asupra persoanei ce a fost inscrisa drept tata al copilului,fapt consfintit de articolul 49 CF,care prevede contestarea patrenitatii de catre tatal firesc al copilui, in termen de un an, din momenutl din care a stiut sau trebuia sa stie de inregistrar inregistrarea ea ca tata a copilului copilului pe alta persoana, decit el, el fiind sotul mamei.indiferent mamei.indiferent,, daca din momenul inregistrarii paternitatii au trcut un an si 6 luni, sau doar 6 luni, legislatia prevede ca termenul de un an incepe sa curga din momentul in care a aflat sau trebuia sa afle ca ca tata a opilului a fost inregistrata alta persoana
2. Condiţ Condiţiil iilee de fon fondd pentr pentruu adopţ adopţie ie 2.1. Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de impediment la adopţie. /entru incuviintarea adoptiei este necesara prezenta anumitor circumstante pe care le prevede legislatia, si anume $ "onditiile, adica acele circumstante ce trebuie sa eiste pentru inc&eerea actului juridic de adoptie, si Impedimentele,acele imprejurari de fapt dau de drept,eistenta carora nu permite inc&eerea adoptiei.
2.2. Analizaţi condiţiile de fond pentru încheierea actului juridic al adopţiei .pot fi adoptati copii minori,cu eceptia celor ce au dobindit cap de e pina la virsta de 1! ani. 0 conditie de fond este interesul copilului, el fiind scopul oricarei adoptii, adica de la adoptator se cere garantii morale si materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului,el avind nevoie de sanatate fizica si psi&ica)asigurarea copilului cu conditii de trai ,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical* si de o dezvoltar dezvoltaree spirituala spirituala)drag )dragoste, oste,priete prietenie* nie* o a doua conditie este virsta adoptator adoptatorilor, ilor, minim 2 ani,avind capacitate de eercitiu, virsta maima a adoptatorului fiind ani. 0 alta cerinta de fond este formata de aptitudinea de a adopta a persoanei sau a familiei ce doreste sa adopte,verificarea data se face in etapa administrativa a procedurii de incuviintare,putind fi adoptator adoptatorii doar pesr. "e prezinta prezinta garantii garantii morale si spirituale spirituale pu dezvolta dezvoltarea rea armonioasa armonioasa a copilului. 0 alta conditie este dictata de diferenta de virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel putin 1 ani)eceptie 1 ani* "onsimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la consimtamintul celui ce adopta,fiind de neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu discernamint si care are aptitudinea de a adopta. 0 alta conditie legata de consimtamint se refera la consimtamintul parintilor,care trebuie eprimat in scri,autentificata de notar sau autoritatea tute tutela lara ra si in unel unelee cazu cazuri ri este este ceru cerutt cons consim imta tami mint ntul ul celu celuii ce urme urmeaz azaa a fi adop adopta tat, t, consimtamintul consimtamintul dat se cere copiilor ce au implinit virsta de 1 ani 2.3. /entru aprecierea situaţiei date trebuie de constatat dac3 mama copilului se esc&iveaz3 esc&iveaz3 nemotivat de la întreţinerea 4i educaţia copilului sau nu. "onform situaţiei mama nu avea posibilitatea s3 întreţin3 întreţin3 copilul, pentru care fapt fapt 4i a plecat peste peste &otare. De aceea aceea consider c3 c3 nu este întrunit3 situaţia în care mama nu locuie4te cu copilul 4i se esc&iveaz3 nemotivat de la întreţinerea 4i educaţia copilului mai mult de 5 luni, mai mult ca atît c3 ea a manifestat intenţia 4i dorinţa de a lua copilul. 6n aceast3 situaţie consider c3 s-a înc3lcat procedura pentru încuviinţarea adopţiei, deoarece nu s-a prezentat acordul scris al p3rinţilor la adopţia copilului )în cazul nostru al mamei* 4i din aceste considerente ea poate solicita desfacerea adopţiei. Articolul 29. /reg3tirea pricinii pricinii pentru dezbateri judiciare judiciare 0rganul de de tutel3 4i curatel3 prezint3 în judecat3 judecat3 avizul cu urm3toarele anee$ anee$ f* acordul scris al p3rinţilor la adopţia copilului, cu ecepţia cazurilor prev3zute la art.12 din "odul familiei7 Articolul 12!. Adopţia copilului f3r3 acordul p3rinţilor 8u este necesar necesar acordul p3rinţilor p3rinţilor pentru adopţia copilului copilului dac3 ace4tia$ ace4tia$ a* sînt dec3zuţi din drepturile p3rinte4ti7 b* sînt declaraţi incapabili7 incapabili7 c* sînt declaraţi disp3ruţi7 d* nu sînt cunoscuţi7 e* nu locuiesc împreun3 cu copilul 4i se esc&iveaz3 nemotivat de la întreţinerea 4i educaţia acestuia mai mult de 5 luni. Ap3rarea drepturilor 4i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autorit3ţii tutelare în cazurile de deces al p3rinţilor, de dec3dere a lor din drepturile p3rinte4ti, de abandon, de declarare a p3rinţilor ca fiind incapabili, de boal3 sau absenţ3 îndelungat3, de esc&ivare de la educaţia copiilor, de la ap3rarea ap3rarea drepturilor 4i intereselor lor legitime, inclusiv în cazul refuzului p3rinţilor de a-4i lua copiii din instituţiile educative, curative sau din alte instituţii în care se afl3 ace4tia, precum 4i în alte cazuri de lips3 a grijii p3rinte4ti. Instanţa judec3toreasc3 judec3toreasc3 este în drept s3 desfac3 adopţia 4i în alte cazuri, dac3 aceasta o cer interesele adoptatului.
2.2. Analizaţi condiţiile de fond pentru încheierea actului juridic al adopţiei .pot fi adoptati copii minori,cu eceptia celor ce au dobindit cap de e pina la virsta de 1! ani. 0 conditie de fond este interesul copilului, el fiind scopul oricarei adoptii, adica de la adoptator se cere garantii morale si materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului,el avind nevoie de sanatate fizica si psi&ica)asigurarea copilului cu conditii de trai ,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical* si de o dezvoltar dezvoltaree spirituala spirituala)drag )dragoste, oste,priete prietenie* nie* o a doua conditie este virsta adoptator adoptatorilor, ilor, minim 2 ani,avind capacitate de eercitiu, virsta maima a adoptatorului fiind ani. 0 alta cerinta de fond este formata de aptitudinea de a adopta a persoanei sau a familiei ce doreste sa adopte,verificarea data se face in etapa administrativa a procedurii de incuviintare,putind fi adoptator adoptatorii doar pesr. "e prezinta prezinta garantii garantii morale si spirituale spirituale pu dezvolta dezvoltarea rea armonioasa armonioasa a copilului. 0 alta conditie este dictata de diferenta de virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel putin 1 ani)eceptie 1 ani* "onsimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la consimtamintul celui ce adopta,fiind de neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu discernamint si care are aptitudinea de a adopta. 0 alta conditie legata de consimtamint se refera la consimtamintul parintilor,care trebuie eprimat in scri,autentificata de notar sau autoritatea tute tutela lara ra si in unel unelee cazu cazuri ri este este ceru cerutt cons consim imta tami mint ntul ul celu celuii ce urme urmeaz azaa a fi adop adopta tat, t, consimtamintul consimtamintul dat se cere copiilor ce au implinit virsta de 1 ani 2.3. /entru aprecierea situaţiei date trebuie de constatat dac3 mama copilului se esc&iveaz3 esc&iveaz3 nemotivat de la întreţinerea 4i educaţia copilului sau nu. "onform situaţiei mama nu avea posibilitatea s3 întreţin3 întreţin3 copilul, pentru care fapt fapt 4i a plecat peste peste &otare. De aceea aceea consider c3 c3 nu este întrunit3 situaţia în care mama nu locuie4te cu copilul 4i se esc&iveaz3 nemotivat de la întreţinerea 4i educaţia copilului mai mult de 5 luni, mai mult ca atît c3 ea a manifestat intenţia 4i dorinţa de a lua copilul. 6n aceast3 situaţie consider c3 s-a înc3lcat procedura pentru încuviinţarea adopţiei, deoarece nu s-a prezentat acordul scris al p3rinţilor la adopţia copilului )în cazul nostru al mamei* 4i din aceste considerente ea poate solicita desfacerea adopţiei. Articolul 29. /reg3tirea pricinii pricinii pentru dezbateri judiciare judiciare 0rganul de de tutel3 4i curatel3 prezint3 în judecat3 judecat3 avizul cu urm3toarele anee$ anee$ f* acordul scris al p3rinţilor la adopţia copilului, cu ecepţia cazurilor prev3zute la art.12 din "odul familiei7 Articolul 12!. Adopţia copilului f3r3 acordul p3rinţilor 8u este necesar necesar acordul p3rinţilor p3rinţilor pentru adopţia copilului copilului dac3 ace4tia$ ace4tia$ a* sînt dec3zuţi din drepturile p3rinte4ti7 b* sînt declaraţi incapabili7 incapabili7 c* sînt declaraţi disp3ruţi7 d* nu sînt cunoscuţi7 e* nu locuiesc împreun3 cu copilul 4i se esc&iveaz3 nemotivat de la întreţinerea 4i educaţia acestuia mai mult de 5 luni. Ap3rarea drepturilor 4i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autorit3ţii tutelare în cazurile de deces al p3rinţilor, de dec3dere a lor din drepturile p3rinte4ti, de abandon, de declarare a p3rinţilor ca fiind incapabili, de boal3 sau absenţ3 îndelungat3, de esc&ivare de la educaţia copiilor, de la ap3rarea ap3rarea drepturilor 4i intereselor lor legitime, inclusiv în cazul refuzului p3rinţilor de a-4i lua copiii din instituţiile educative, curative sau din alte instituţii în care se afl3 ace4tia, precum 4i în alte cazuri de lips3 a grijii p3rinte4ti. Instanţa judec3toreasc3 judec3toreasc3 este în drept s3 desfac3 adopţia 4i în alte cazuri, dac3 aceasta o cer interesele adoptatului.
)1* 9ot3rîrea instanţei judec3tore4ti privind încuviinţarea adopţiei poate fi pronunţat3 numai atunci cînd copilul s-a aflat în îngrijirea viitorilor adoptatori )adoptator* nu mai puţin de 5 luni. )2* 6n unele cazuri, adopţia poate fi încuviinţat3 4i f3r3 stabilire acestui termen de încercare, motivele menţionîndu-se în &ot3rîrea instanţei judec3tore4ti.
Test nr. 2 1. Desfac Desfacere ereaa c"s"tor c"s"toriei iei în instan instanţa ţa de judeca judecat" t" 1.1. Definiţi noţiunea divorţului 4i conceptele lui. prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei pintr-o &otatrire judecatoreasca judecatoreasca ,la cererea oricaruia dintre soti atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive serioase pentru cel care solicita desfacerea.In literatura de specialitate se cunosc urmatoarele concepte concepte$a*c $a*conce onceptia ptia divortului-sanc divortului-sanctiune tiune care se prezinta prezinta ca o sanctiune sanctiune pt comporta comportament mentul ul culpabil al sotului nespecific vietii de familie la cererea unuia din soti7b*conceptia divortuluiremediu care sustine ideea ca divortul se produce pt a dezlega o situatie imposibila de mentinut si este o usurare pt soti.7c*conceptia mita presupune doua modalitati$-divortul este intotdeauna un remediu dar de cele mai deseori el presupune vina unuia sau ambilor soti7-divortul este o sanctiune si doar prin eceptie eceptie poate fi un remediu. remediu. 1.2. Analizaţi Analizaţi temeiurile 4i procedura desfacerii c3s3toriei în instanţa de judecat3. temeiurile#sotii au copii minori7lipsa acordului la divort a unuia din soti7cind eista acordul dar dar unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila7convetuirea sotilor si pastrarea fami famili liei ei ma maii in cont contin inua uare re devi devine ne impo imposi sibil bila7 a7in infi fide deli lita tate teaa unui unuiaa dint dintre re soti soti sub sub form formaa adulterului7actele de violenta7alcolismul cronic al unuia dintre soti7interesele contradictorii ale sotilor de ordin intelectual7eistenta unei boli grave de care sufera unul dintre soti si necunoscuta de celalalt sot decit doar dupa inc&eierea casatoriei. procedura$actiunea de divort se intenteaza la instanta de judecata de la locul de trai al sotului pirit iar in cazul in care la locul de trai al reclamantului se afla afla copii minori sau din cauza sanatatii deplasarea lui este imposibila :la instanta de judecata de la locul aflarii reclamantului,in instanta sint eaminate toate motivele de desfacere a casatoriaei de catre judecatorul care c&eama la convorbire sotii,,daca din unele circumstante constatate de judecator rezulta ca este posibila mentinerea familiei sau unul din soti nu-si nu-si da acordu acordull la divort divort atunci atunci se amina amina eami eaminar narea ea cauze cauzeii acord acordind indu-s u-see un terme termenn de impacare de la 1 la 5 luni iar daca masurile de impacare nu au dat rezultate si sotii continua sa insiste asupra divortului instanta va satisface cererea respectiva 1.%. "onsider drept teminic motivul indicat de catre sotul care cere divortul deoarece faptul ca sotia face abuz de alcool si este violenta in familie afecteaza grav raporturile dintre soti,astfel instanta de judecata va constata prin epertiza faptul f aptul ca sotia consuma alcool si in ce masura afecteaza acest consum relatiile de familie,ca familie,ca motiv in acest sens se poate prezenta prezenta doar alcoolismul cronic.referitor la litigiile care se solutioneaza in procesul de desfacere a casatoriei,in "# este stipulat epres ca in cadrul acestui proces se eamineaza doar litigiile cu privire la partaj la copii si la intretinere,acordarea intretinere,acordarea pensiei iar cererea decaderii mamei mamei din drepturile parintesti nu poate fi eaminata in procesul de divort.astfel la cerere poate fi stabilit locul de trai al copilului iar din oficiu instanta se poate pronunta aspupra decaderii decaderii din drepturile parintesti a mamei.
2. $%li&aţia de întreţinere dintre alţi mem%ri ai familiei 2.1. Definiţi obligaţia de întreţinere 4i enumeraţi categoriile altor membri ai familiei. obligatia de intretinere-epresia solidaritatii fata de familie,indatorire legala,morala impusa unei persoane de a acorda altuia mijloace necesare traiului,educatiei.Alti membrii ai familiei sunt
fratii si surorile minore si majore inapte de munca,bunicii,nepotii minori si majori inapti de munca,parintii vitregi inapti de munca,educatorii. 2.2. Analizaţi condiţiile necesare pentru apariţia obligaţiei de întreţinere dintre alţi membri ai familiei. incapaci incapacitat tatee de muncamunca-adic adicaa pers persoa oane nele le inva invali lide de de grad gradul ul 1,2, 1,2,%, %, sau sau au atin atinss virs virsta ta de pensionare."onsider pensionare."onsider ca prin incapacitate de munca nu trebuie sa se inteleaga o incapacitate absoluta,ci si ca icapacitate care deriva din satisfacerea unor cerinte de ordin social incapacitatea de munca poate poate fi totala totala sau partiala,astf partiala,astfel el intretinerea intretinerea se acorda proportion proportional al cu gradul de incapacitate7 starea de nevoie-acesta este situatia in care este o persoana care nu-si poate procura cele necesare traiului,care nu are venituri dobindite prin munca sau produse de bunurile sale,consider ca o persoana nu poate cere intretinere daca are bunuri care nu-i sunt neaparat necesare si care ar putea fi vindute pentru pentru procurarea celor celor necesare traiului. comportarea corespunzatoare fata de cel ce asigura intretinerea-acela care se se face vinovat fata de cel obligat la intretinere de fapte grave nu are dreptul de a cere intretinerea de la acea persoana o persoana are obl de-a acorda intretinere daca dispune de mijloace suficiente de plata-adica se tine cont de veniturile persoanei,se intelege deasemenea ca persoana fara mijloace materiale ori venituri dar capabila de munca nu poate fi obligata la prestarea intretinerii in perioadele de timp in care eista cauze teminice de eonerare cum ar fi boala sau eecutarea serviciului militar sa situatia de somaj7 sa nu existe o persona obligata inaintea sa potrivit ordinii stabilite de lege-aceasta conditie presupune ca eista mai multe persoane care au obligatia de a acorda intretinere insa o acorda doar persoana care a fost investita prima prin lege in acest sens. 2.%. "onsider ca va obtine incasarea pensiei de la fiul Anei deoarece In codul familiei este reglementat dreptul sotului la intretinere care neceseta sprijin material timp de un an dupa desfacerea acestuia, acestuia, deasemenea mai este stipulat faptul ca parintii vitregi deasemenea au dreptul de a cere intretinerea de la copii care ia intretinut si ia educat in timpul casatoriei. est !
1. 'udeni 'udeniaa şi şi impor importan tanţa ţa ei juri juridic dic"" 1.1. Definiţi noţiunea de rudenie. ;ude ;udeni niaa repr reprez ezin inta ta un izvo izvorr al rapo raportu rturil rilor or juri juridi dice ce fami famili lial alee si este este lega legatu tura ra baza bazata ta pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana)linie dreapta* sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent ascendent comun)linie colaterala* colaterala* 1.2. Analizaţi formele 4i determinaţi importanţa rudeniei. ;udenia poate fi dreapta si colaterala, in depndenta de cum cum sunt nascute persoanele, una din alta sau de la un autor comun. /ersoanele nascute unele din altele, in sensul ca una este copilul celeilalte, sau c&iar daca nu sunt nacute nacute una din alta)barbatii<, alta)barbatii<, dar intre ele nu s-a intrerupt intrerupt legatura de la parinte la copil, sunt rude in linie dreapta)bunica,mama,fiul,nepotul de la fiu*. (egatura de singe dintre 2 persoane care nu sunt nascute una din alta,dar au un autor comun,se numeste rudenie in linie colaterala )fratii intre ei,verii primari,veri de-a 2-lea* 2-lea* linia de ;udenie ;udenie dreapta poate fi ascendenta ascendenta )copil)copil parinte-bunic* sau descendenta)parinte-copil* descendenta)parinte-copil* /udele pot fi apropiate sau indepartate,aceasta indepartate,aceasta poate fi stabilita dupa gradul de rudenie,in cazul rudeniei pe linie dreapta,gradul dreapta,gradul rudeniei se socoteste dupa nr nasterilor intervenite intre 2 pesoane )tatal,fiul, gradul 1*.la rudenia pe linie colaterala,gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor pornind de la una din rude in linie ascendenta pina la autorul comun,apoi de la acesta in linie descndenta pina la cealalta
ruda)fratii-grad 2,verii '*.Deasemenea avem rudenie biologica si rudenie ce rezulta prin adoptie )rudenie civila* In dreptul civil dovada rudeniei trebuie facuta in cazul mostenirii legale,in dreptul procesual civil rudenia are importanta la recuzarea judecatorului, epertului,specialistului,grefierului,eecutorului. In dreptul protectiei sociale, rudenia este importanta la stabilirea cercului de persoane ce au dreptul de a primi o pensie de urmasi in cazul decesului intretinatorului. In dr penal, rudenia este temei pu inlaturarea martorilor presupusi spre audiere 1.%. casatoria nu poate fi inc"eiata,datorita faputlui ca legislatia familiei interzice casatoria intre rudele de pina la gradul #$. %i dat fiind faptul ca efectele juridice ale rudeniei de singe sunt identice cu cele ale rudeniei civile inc"eerea casatoriei este imposibila, fapt consfintit si de art &' al CF (&, litera b si e)
2. 'estanţa la plata pensiei de întreţinere 2.1. Definiţi noţiunea de restanţ3 la plata pensiei de întreţinere. pensia la intretinere se incaseaza de la data indicata in titlul eecutoriu in conformitate cu &otarirea instantei judecatoresti, nu de la data prezentarii titlului eecutoriu sau a contractului privind plata pensiei de intretinere, de regula aceste date nu coincid si de aceea se formeaza restante, deci restanta se formeaza numai dupa pronuntarea &ot inst judecatoresti 2.2. Analizaţi condiţiile 4i ordinea de determinare a cuantumului restanţei. restanta la pensia de intretinere se determina de eecutorul judecatoresc,la calcularea sumei acesta se va conduce de cuantumul pensiei de intretinere stabilit de instanta judecatoreasca sau de contractul privind plata pensiei de intretinere, daca pensia este stabilita intr-o suma baneasca fia, calcularea restantei nu prezinta dificultati, deoarece suma lunara se imulteste la numarul de luni in care nu a fost efectuata plata si se obtine suma totala, in cazul minorilor,cind cuantum,ul intretinerii a fost stabilit in cote parti din veniturile debitorului,restanta se va calcula porninduse de la aceasta.=e iau in vedere toate veniturile debitorului. (egea nu prevede epres modalitatea de calculare a cuantumului restantei,dar in practica reiese din salariul mediu pe tara la momentul calcularii restantei.=uma restantei poate fi contestata de ambele parti 2.%. /rin &ot3rîrea instanţei de judecat3 din 2% mai 2% /anfilov /. a fost obligat la plata pensiei de întreţinere pentru fiul >italii. /este 1 an de zile debitorul a disp3rut 4i a încetat plata pensiei de întreţinere. 6n anul 25 a fost stabilit locul afl3rii cet./anfilov /., 4i fiind impus la plata pensiei de întreţinere i s-a calculat o restanţ3 în sum3 de 5 lei. Debitorul s-a adresat în instanţa de judecat3 cu rug3mintea de a fi eliberat de plata restanţei, deoarece fiul >italii a împlinit vîrsta de 1! ani, dar 4i pîn3 atunci el nu se afla în stare de nevoie, pe cînd el )debitorul* pl3te4te întreţinerea pentru un copil din alt3 c3s3torie 4i s3n3tatea nu-i permite s3 lucreze permanent. &. #n dreptul familiei, ca si in dreptul civil o mare importanta o are institutia bunei credinte, consider ca daca in cazul in care * anfilov, nu se esc"iva de la plata de intretinere, prin disparitia lui, ci se adresa in inctanta de judecata, invocind imposibilitatea de plata, instanta putea sa-i modifice sau sa-l scuteasca de plata intretinerii ,insa in acest caz debitorul va fi in drept de a aincasa restanta + dat fiind faptul ca se intrunesc cele + conditi,adica& restanta s-a format din motive temeinice, salariu mic, stare de sanatate rea, prezenta altor copii minori la intretinere +.la momentul dat debitorul nu poate ac"ita restanta....instanta jud va "otari fie modificarea fie scutirea in dependenta de cercetarea administativa,adica daca cele expuse corespun realitatii
Test nr. ( 1. )ta%ilirea filiaţiei faţ" de mam" şi contestarea maternit"ţii
1.1. Definiţi noţiunea de filiaţie şi e*plicaţi importanţa ei juridic". filiatia - desemneaza un sir neintrerupt nasteri care leaga o persoana de un stramos al ei,un sir neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copil in sens restrins filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui,ce se intemeiaza pe legatura de singe dintre copil si parinti care rezulta din faptul nasterii si cel al conceptiei.importanta juridica-filiatia stabileste provenienta copilului si respectiv stabileste si dr si obl reciproce ale parintilor si copiilor 1.2. Analizaţi ordinea de sta%ilire a filiaţiei faţ" de mama în mod o%işnuit şi în cazul folosirii mijloacelor de reproducere medical asistat". 0rdinea de stabilire a filiaţiei faţ3 de mama în mod obi4nuit constituie simplu fapt al nasterii copilului,adica filiatia se stabileste fata de mama care a nascut copilului,in cazul folosirii mijloacelor de reproducere medical asistata orice conventie intre mama surogat si cuplul pentru care se va naste copilul nu poate fi invocat in drept ca izvor de obligatii,iar mama de substitutie nu poate sa primeasca avantaje materiale de pe urma interventiei.ulterior nasterii copilului se poate reglementa transferul filiatiei de la mama de substitutie la mama substituita. 1.3. ?aternitatea poate fi contestata prin orice mijloc de proba pt a se stabili adevarul."onform "# maternitatea poate fi contestata numai in instanta de judecata de catre persoanele inscrise drept tata si drept mama in timp de un an de la data cind a aflat ca copilul i-a fost inlocuit
2. +roprietatea comun" în de,"lm"şie a soţilor 2.1. Definiţi noţiunea de proprietatea comun3 în dev3lm34ie. /roprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de catre soti in timpul casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in tipmul casatoriei si nu face parte din categoria bunurilor personale 2.2. Analizaţi temeiurile apariţiei dreptului de proprietate comun3 în dev3lm34ie a soţilor. temei pentru aparitia proprieteatii comune in devalmasie este casatoria inc&eiata in forma prevazuta de lege, adica inregistrata la oficiul de stare civila.concubinajul,indiferent de durata lui, nu serveste drept temei pentru aparitia proprietatii in devalmasie. emeiuri ce reies din temeiul genereal, adica inc&eierea casatoriei sunt$ apartitia veniturilor, detinerea unor bunuri ce nu fac parte din categoria celor personale 2.%. *otrivit art +& al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile ce se afla in proprietate comuna in devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind prezumat. #n aceste cazuri o mare importanta o are interesul familiei in acest caz, piritul neavind intentii personale, ci a actionat in interesul intregii familii si respectind necesitatile prioritare a bunastarii intregii familiei, adica spre a avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie studiile,din acest fapt reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care piritul ar fi actionat in interes propriu,c"eltuind banii in folosul ei, conventia urma sa fie declarata nula
Testu nr.! 1. raportul juridic familial.
1.1 raportul juridic familial- relatiile de familie reglementate de normele de drept in acea masura in care statul poate actiona asupra purtarii membrilor familiei pentru ai indrepta in partea ce coincide dezvoltarii societatii umane 1.2 ---- dupa continut. --A . personale ) raporturele ce apar la inc&eierea casatoriei, stabilirea paternitatii,adoptiei, instituirea tutelei etc.* @ raporturi patriminiale) rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce le apatin in timpul casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii familiei sunt obligati sa o acorde unul altuia* ------ dupa caracterul de aparare-----------------A drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din partea altor persoane)dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al reprezentantilor legali* @ drepturile absolute cu unele semne ale raporturilor juridice relative) dreptul sotilor asupra patrimoniului comun care este absolut in cazul cand se opune persoanelor straine si manifesta caracterul relativ in cazul eaminarii dreptului comun de proprietate* " raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut) drepturile personale ce apar intre soti in urma inc&eierii casatoriei si care sunt aparate in raport cu celalalt sot.* -------------dupa temeiurile aparitiei-----------A raporturi de casatorie care apar in urma inc&eierii casatoriei @ raporturi dintre copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilor " raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii parinti si care apar in urma adoptiei, tutelei, curatelei. D intre rude frati si surori bunici si nepoti. 1.% s-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice dintre parinti si copii. "f.! parintii au drepturi si obligatii egale fata de copii indiferent de faptul daca copiii sunt nascuti in casatorie sau in afara ei, daca locuiesc impreuna cu parintii ori separat. 2 resta%ilirea in drepturile parintesti 2.1 decaderea din drepturile parintesti este o sanctiune care poate fi aplicata fata de parinti care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiunile fata de copii ori fac abuz de drepturile lor parintesti =anctiunea data are o destinatie tripla ---- scopul principal al sanctiunii este de proteja sanatatea psi&ica si fizica a copilului si de aI crea conditii normale de viata ---- de a pedepsi parintii pentru comportamentul lor daunator ---- pentru a preintampina comportamentul negativ a parintilor fata de copii. 2.2 conform art. cf parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca ----- au incetat imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi ---- daca restabilire in drepturile parintesti este in interesul copilului ---- daca copilul nu este adoptat ;estabilirea in drepturile parintesti se face numai pe cale judecatoresaca la cererea persoanei decazute din aceste drepturi si cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare. (a depunerea cererii parintele trebiue sa aneeze toate probele care dovedesc ca el si-a sc&imbat modul de viata, are un venit stabil, un spatiu locativ si poate sa educe copilul cu respectarea drepturilor lui. Autoritatea tutelara v-a da un aviz in vederea posibilitatilor de a educa copilul bazat pe un control riguros. Autoritatea tutelara se v-a epune daca restabilirea parintilor in drepturi coincide intereselor copilului . daca copiulul are deja varsta de a1 ani v-a fi audiat personal pentru a afla opinia lui privind restabilire parintelui in drepturi. 2.3 in cazul cand copilul a carui parinti a fost decazuti din drepturile parintesti a fost adoptat si adoptia nu a fost desfacuta, restabilirea in drepturi nu poate avea loc deoarece nu este in interesul copilului de a-l desparti de adoptatori pe care el ii considera parinti si care ii asiguira o copilarie fericita. "onform art.121 persoana care a fost decazuta din drepturile parintesti nu poate adopta un alt copil.
Testul 1 o%li&atia copiilor majori de a-si intretine parintii. 1.1 obligatia de intretinere reprezinta : obligatia copiilor majori apti de munca de a intretine si de a ingriji parintii inapti de munca care necesita sprijin material. "aracterele$ ---legatura de rudenie dintre parinti si copii sa fie dovedita prin actele de stare civila --copilul sa fie major si sa fie apt de munca ---parintii sa fie inapti de munca,adica invalizi de gradul1,2,% sau sa aiba virsta de pensionare)femei-ani,barbati-52ani* ---parintii sa necesite sprijinul material,adica nu au posibilitatea sa isi asigure eistenta si traiul din cauza ca nu primesc pensie ori ca sunt mici. 1.2 conform legislatiei in vigoare art ! copiii majori sunt obligati de a-si intretine parintii $ -- copii majori apti de munca sunt obligati sa intretina si sa ingrijeasca parintii inaoti de munca care necesita sprijin material. -- daca nu eista un contract privind intertinerea parintilor inapti de munca care necesita spreijin material problema ac&itarii pensiei de intretinere de catre copii majori se solutioneaza pe cale judecatoreasca --- cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de instanta de judecata intr-o suma baneasca fia platita lunar tinandu-se cont de starea materiala si familiala a parintilor si a copiilor --- la stabilirea cuantumului pensiei instanta judecatoreasca este in drept sa tina cont de toti copii majori ai parintelui respectiv indiferent de faptul daca actiunea a fost pornita fata de unul ori toti copiii. --- copilul poate fi eliberat de obligattia de intretinete a parintilor inapti de munca daca instanta de judecata v-a stabili ca acestea s-au esc&ivat de la indeplinirea obligatiilor perintesti fata de acest copil. --- copiii ai carort parinti sunt decazuti din drepturi se scutesc de obligatia de intretinere 1.3 in caz ca parintii nu doresc ca pensia de intretinere sa fie incasata de la toti copii instanta de judecata poate obliga la plata numai pe unul duntre copii dar l-a stabilirea cuantumului se va lua in vedere ca ceilalti copii acorda intretinerea benevol. 2notiunea su temeiurile incetarii casatoriei 2.1 incetarea casatorieiBincetarea raporturilor juridice dintre soti izvorite din casatoria legala iCn urma survenirii anumitor fapte juridice. 2.2 temeiurile incetarii casatoriei sunt$ ---decesul unuia dintre soti $ casatoria se consitera incetata din siua decesului sotului documantul ce serveste ca dovada este certificatul de deces eliberat de 0=" --- declarare pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti$ persoana poate fi declarata decedata printr-o &ot a instantei daca timp de % ani la domiciliul sau lipseste informatia despre locul unde se afla ori dupa 5 luni daca a disparit in imprejurati ce prezenta o primejdie pentru moarte. Declararea de catre instanta de judec nu eclude faptul reaparitiei persoanei, in urma acestui fapt sotul aparut se restabileste in toate drepturile civile. "asatoria se restabileste in baza cererii ambilor soti cu acordul acestora. "asatoria nu poate fi restabilita daca celalalt sot a inc&eiat o noua casatorie. ---- desfacerea casatoriei prin divort$ la desfacerea casatiriei prin divort este necesar acordul ambilor soti bazate pe motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti. Dreptul de desface casatoria o au fiecare dintre soti cu eceptia cand sotia este gravida si timp de un an de la nasterea copilului.. (egislatia reglementeaza 2 modalitati de desgacere a casatoriei$ 1 judiciara- prin instanta de judec 2 administrativaBprin intermediul organelor de inregistrare a actelor de stare civila 2.3 principiul constitutional : monogamiaBreprezinta faptul ca barbatul femeia care este casatorita nu poate sa se casatoreasca fara a fi desfacut casatoria anterioara. In situatia data
poligamia este sanctionata prin desfacerea ambelor casatorii . In cazul daca nu ar fi eistat o cerere la fel din partea ?ariei 0laru , /antea 0lga putea sa se adreseze cu o cerere privind declararea absentei fara veste a sotului cea ce va simplifica procedura divortului insa doar dupa epirarea termenului de % ani. estul / 1 re&lementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de e*tranietate. 1.1 cetatenii straini si cu domiciliul pe teritoriul ;? in relatiile familiale au aceleasi drepturi si obligatii ca si cet.;?, deci legea aplicabila este "odul #amiliei. 1.2 modul de stabilire a maternitatii si paternitatii se determina pe terit.;? de legislatia nationala. Indiferent de faptul daca copilul este nascut din cet. =traini apatrizi ori este cet.;? . legea nationala guverneaza stabilirea si contestarea maternitatii si paternitatii indiferent de domiciliul copulului cet.;?. paternitatea poate fi stabilita prin depunerea declaratiei comune tatalui impreuna cu mama copilului la 0=" sa prin instanta de judecata. Daca parintii copilului locuiesc in strainatate ei sunt in drept sa se adreseze cu o declaratie privind stabilirea paternitatii ori maternitatii la misiunile diplomatiece ori oficiile consulare ;? cu conditia ca macar unul dintre parinti este cet.;?. 1.3 parintii sunt obligati sa intretina copiii. /ensia de intretinere a copiilor minori se incaseaza din salariul sau din alte venituri ale parintilor in marime de 1% pentru 2 copii. "uantumul pensiei poate fi micsorat majorat de instanta tinandu-se cont de satrea materiala si familiala a parintilor.c&iar daca parintii s-au despartit ei trebuie sa-si respecte obligatia de intretinere a copiilor. 2 notiune de casatorie nula si cazurile de nulitate. 2.1 casatoria nula --- se declara atunci cand cei care se casatoresc nu respecta cerintele pevazute de lege cu privire la inc&eierea casatoriei. Deosebim$ nulitate absoluta---care sanctioneza casatoria inc&eiata cu nerespectarea cerintelor legii fapt pentru care se aduce atingere intereselor generale ale societatii 8ulitate relativa--- care se aplica pentru sanctionarea casatoriei inc&eiate prin vicierea consimtamantului unuia dintre viitorii soti)eroare,dol violenta* 2.2cauzele de nulitate a casatoriei# ----lipsa consimtamantului viitorilor soti----- sotii trebuie sa-si dea consimtamantul personal si in mod public, sa raspunda afirmativ la intrebarea functionarului de stare civila daca se casatoresc de buna voie si constient ---- casatoria a fost inc&eiata intre persoane ce nu au atins varsta matrimoniala)1! barbati, 15 femei*. >arsta natrimoniala la barbati poate fi redusa in baza deciziei autoritaii administrative publice locale in lipsa unei astfel de decizii casatoria poate fi declarata nula --- casatoria a fost inc&eiata fara ca viitorii soti sa fie supusi unui eamen medical. (egislatia prevede ca viitorii soti trebuie sa se informeze reciproc despre starea sanatatii , acesta poate servi ca temei a declararii nulitatii doar in cazul cand se depisteaza ca unul dintre soti este bolnav de o boala venericca =IDA . in cazurile cand sotii sunt sanatosi lipsa eaminarii medicale nu poate servi drept temei petru declararea casatoriei nule. --- casatoria afost inc&eiata cu o persoana care deja este casatorita.,apararea principiului monongamiei adica barbatul femeia poate sa se afle in acelasi timp numai intro singura casatorie. -rudeniaBpoate fi declarata nula casatoria inc&eiata intre rudele de linie dreapta pana la al ' grad.se mai considera nula casatoria inc&eiata intre adoptat si adoptator si intre adoptat si o ruda a adoptatorului pana la al 2 grad de rudenie. ---lipsa capacitatii de eercitiu face imposibila casatoria prin faptul ca starea persoanei eclude manifestarea unui consimtamant liber. /entru ca o casatorie sa fie declarata nula din
acest motiv trebuie sa eista la data inc&eierii casatoriei &otararea inst de judec despre declararea persoanei ca fiind incapabila. ---casatoria inc&eiata intre persoanele condamnate la privetiune de libertate in perioada cand ambele isi ispasesc pedeapsa, cei ce se afla in privatiune de libertate nu au acces la 0=" pentru a depune o cerere de inc&eiere a casatoriei. E--casatoria inc&eiata intre persoane de acelasi se., deoarece aceasta este contrar scopului casatoriei si functiilor familiei. --- casatoria fictiva daca la inc&eierea casatoriei se urmaresc alte scopuri decat intemeierea unei familii .putem spune ca castoria a fost inc&eiat numai de forma iar consimtamantul nu este sincer. (a inc&eierea casatoriei se urmaresc interese de ordin material de alt ordin$ de a dobandi cet. , de dobandi o locuinta etc. 2.3 in situatia creata se poate desface casatoria la 0=" la cererea unui sot cu o persoana ce este condamnata pe un termen mai mare de % ani insa A a incalcat legislatia si in special principiul monogamiei. Instanta poate decide sa declare nula 1 casatorielasand in vigoare a 2 casatorie dat fiind faptul ca au 2 copii si relatiile lor sunt foarte bune.
Testul 0 1 proprietatea personala a sotilor 1.1 proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care dispune de ea independent de celalalt sot 1.2 categoriile proprietatii personale asotilor sunt$ ---- bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana l-a inc&eierea casatoriei--- pentru determinarea unui bun ca fiind proprietate personala urmeaza sa fie concreticzata data l-a care a fost dobantit bunul. Daca aceasta data este anterioara datei la care a fost inc&eiata casatoria acest bun v-a avea calitate de bun personal important este ca trebuie sa eiste o dovata ca aceste bunuri au fost dobandite pana la inc&eierea casatoriei. ot proprietate personala a unuia dintre soti vor fi bunurile procurate de unul dintre ei in timpul casatoriei pe banii care i-au apartinut sau care i-a dobandit din realizarea unui bun personal. ---- bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire ori in baza altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in timpul casatorieiBbunurile primite in dar sunt proprietate personala in cazurile cand au fost primite de unul dintre soti in baza unui contract de donatie in calitate de dar de la diferite institutii pentru merite diferite --- lucrurile de uz personal)imbracamintea, in caltamintea si alte obiecte cu eceptia bijuteriilor de pret si a altor obiecte de lu- sunt proprietate personala lucrurile de uz personal indiferent de modul de dobandire si timpul dobandirii lor. 1.3 conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de inc&eierea casatoriei precum si cele dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie sau mostenire sunt proprietate eclusiva a sotului care le-a dobandit. Instanta de judecata poate &otara restituirea a jumatate din suma pe care au investit-o sotii pentru reparatia capitala a imobilului adica 2 lei. 2 contestarea paternitatii si a maternitatii 2.1conform codului familiei contestarea maternitatii paternitatii poate fi efectuata doar pe cale judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept mamatata sau de catre persoanele care sunt mamatatal firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului, de catre tutorele copiluluitutorele parintelui declarat incapabil. 2.2 contestarea maternitatii$ poate fi efectuata rezultand din certificatul de nastere eliberat pe baza inregistrarii nasterii. =tarea civila se dovedeste cu certificatele de stare civila eliberate in baza actelor de stare civila in modul stabilit de lege. Datele inscrise in certificatele de nastere se prezuma absolute deci si filiatia fata de mama este absoluta dar nu este eclus faptul ca prezumtia nu corespunde realitatii.
"ontestarea paternitatii$ este posibila in acele cazuri cand in registrul de inregistrare a nasterilor nu este inscris tatal care este de fapt.contestarea paternitatii se intampla atunci cand se pune problema fortei juridice a prezumtiei de paternitate si a concordantei acesteia cu realitatea . prezumtia de paternitate nu are caracter absolut pentru ca legea permite sa se faca dovada contrara acestei prezumtii. Imposibilitatea ca persoanele indicate sa fie tatal copilului poate fi $ de natura fizica) lipseste capacitatea de procreare* de natura sociala)imposibilitatea de coabitare a sotilor datorita unei privatiuni de libertate, unei disparitii, unei misiuni in strainnatate* ori morala) conflicte grave intre soti in timpul conceperii copilului*. /entru a rasturna prezumtia de paternitate inst trebuie sa recurga la probele care demonstreaza paternitatea precum si alte probe stiintifice in scopul aflarii adevarului. 2.3 conform codului familiei art ' alin % $ copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de % de zile din momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesul sotului mamei copilului are ca tata pe sotul )fostul sot* al mamei daca nu a fost stabilit contrariul. 0 data ce a fost inscris ca tata a copilului nu poate fi razuit numele lui , insa adeverirea poate fi contestata prin probe ori prin metode stiintifice ca el nu este tatl biologic al copilului.
Testul 9 1 metoda de re&lementare 1.1 metoda dreptului familiei constituie totalitatea procedeelor, mijloacelor si formelor de reglementare a relatiilor care formeaza obiectul dreptului familiei. 1.2 cu ajutorul acestor procedeeie dreptul familiei supune comportamentul membrilor unor limite care asigura intarirea familiei, realizarea drepturilor fiecaruia dintre ei si indeplinirea obligatiilor care le revin. Fista mai multe opinii referitor la metoda drept familiei. Gna dintre ele $ cresterea numarului de norme juridice cu caracter dispozitiv a largit aplicarea metodei permisive pastrand un num mare de norme juridice cu caracter imperativ. In esenta aceasta si determina metoda dr familiei ca imperativ-permisiva. 8ormele juridice ale dr familiei permit participantilor la raporturile juridice familiale sa-si aleaga comportamentul respectand dreturile si interesele celorlalte subiecte. In cazul incalcarii dreptirilor si intereselor altor subiecte se aplica normele imperative ale legii. 1.3 in doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil. Astfel s-au creat 2 opinii 1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia 2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil. (a baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului civilraporturile personale si patrimoniale care apar intre mem brii familiei si metoda de reglementare care este mai mult dispozitiva cat si lipsa altor criterii materiale care ar deosebi relatiile de familie de relatiile reglementate de alte ramuri de drept. /entru a sprijini a 2 ideie se aduc argumente$ --- eistenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a determinat delimitarea relatiilor de familie de relatiile de drept civil ---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic$ de codul familiei si de codul civil. --- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un caracter permisivimperativ. 8ormele dreptului familiei reglementeaza raporturile personale dintre membrii familiei , cele patrimoniale fiind derivate de la primele. =pre deosebire de dreptul civil relatiile patrimoHniale in dreptul familiei caracterizeaza legaturile personale dintre membrii familiei nu sunt niste relatii marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul economic. --- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce determina principiile fundamentale care stau la baza ei. 2 o%li&atia de itretinere a sotilor
2.1legislatia prevede$ ca sotii isi datoreaza intretinerea materiala reciproca care consta in$ ducerea gospodariei casnice comune, participarea la c&eltuielile casnice, la educarea copiilor. . In cazul cand sotii au o convietuire normala , problema obligatiei legale die intretinere dispare , deoarece fiecare din ei contribiue prin mijloace dobandite prin munca la toate c&eltuielile casnice. Astfel prin sentimentele de solidaritate , prietenie, afectiune, care domina raporturile dintre soti si stau la baza familiei , problema obligatorie de intretinere e rezolvata de la sine. 2.2 pensia de intretinere se plateste$ sotului inapt de munca care necesita sprijin material, sotiei insarcinate, sotului care ingrijeste copilul comun timp de % ani dupa nasterea acestuia, sotului care ingrijeste pana la varsta de 1! ani un copil comun invalid daca acest sot nu lucreaza iar copilul necesita ingrijire. /ensia de intretinere se plateste doar in cazul cand persoanele sus enumerate nu au venit propriu suficient iar sotul care datoreaza intretinere are posibilitatea de a o plati. /entru determinarea mijloacelor materiale a ultimului sot se tine seama de veniturile de munca activitatea de antreprenor , activitatea intelectuala si de obligatiile de intretinetre fata de alti membrii ai familiei acestuia. "uantumul pensiei de intretinere se stabileste de catre instanta de judec intro suma baneasca fia platita lunar tinanu-se cont de conditiile enumerate mai sus. 2.3 fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit inapta de munca inca in perioada casatoriei. "auza din care fostul sot a devenit inapt de munca nu are vreo importanta , este important doar momentul cand fostul sot a devenit invalid
Testul 1 1.$%iectul de re&lementare al dreptul familiei 1.1.Definiţi obiectul dreptului familiei. 0biectul dr # il formeaza raporturile de familie si personale si patrimoniale care apar intre membrii unei familii. 1.2.Analizaţi relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei.1*;aporturile de casatorieconditiile si modalitatea de inc&eiere,incetare si declarare a nulitatii casatoriei ,reglementaza relatiile personale napatrimoniale si patrimoniale din casatorie.2*;aporturile care rezulta din rudenie-sin raporturi personale si patrimoniale care apar intre parinti si copii in urma atestaruii provinientii lor,si rap-le dintre frati si surori,bunici si nepoti si obligatia de intretinere dintre aceste pers.%*;aporturi ce rezulta din adoptie si alte forme de ocrotire a copiilor orfani si a celor lipsiti de grija parinteasca. '*?odul de inregistrare a actelor de stare civ aceste rep-ri inclinam mult spre dr administrativ,pu ca sunt implicate organele administrative,obiectul inregistrarii il formaza$nasterea ,decesul,inc&eerea sau desfacerea casatoriei,stabilirea paternitatii, inregistrarea adoptiei s.a ;aporturile da familie au unele particularitati pe care nu le intilnim la alte categorii sociale $a*ele apr din fapte jur deosebite precum casatoria,rudenia, patermitatea,adoptia.b*baza lor o constituie casatoria si rudenia acestea avind caracter de continuitate.c*apar intre pers apropiate-au un caracter strict personal.d*imposlbilitatea instrainarii dr si ob familiale,ele nu pot fi transmise,cedate prin vointa pers.e*relatiile dintre membrii familiei sunt bazate pe emotii,se eprima pein incredere si sunt gratuite. 1.%. Decideţi asupra autonomiei dreptului familiei ree4ind din relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei 4i relaţiile sociale reglementate de dreptul civil Ambele disciplini reglementeaza si relatii sociale diferite dar si unele categorii de relatii care nu sunt autonomr,,relatiile sociale ale dr # tin de casatorie ,adoptie,paternitate,maternitate,daca la desfacerea casatoriei eista m multe probleme de inpartirea averii sau privind calcularea termenelor de prescriptie sau repararea prejudiciului material si moral sau privind plata pensiei de intretinere sau declararea nulitatii casatoriei aceste relatii sociale prevazute in " civil de aici reese ca au o autonomie directa cu relatiile sociale reglementatea de dr familiei. 2.oţiunea şi elementele contractului matrimonial
2.1. Definiţi noţiunea contractului matrimonial.este conventia inc&eiata benevol intre pers care doresc sa se casatoreascasau intre soti,in care se determina drepturile si obligatiile partimoniale ale acestora in timpul casatoriei si sau in caz de divort. 2.2. Analizaţi elementele contratului matrimonial.%copul-inc&eierii " ? este de a modifica regimul partimonial al sotilor,pu ca el sa fatisfaca necesitatile lor,motivul poate fi diferit,de la dorinta sotului de a pastra capitalul comercial care ii apartine,,si dorinta femeii de a abtine egalitate cu sotul ei in toate domeniile.%ubiecte pers care doresc sa se casatoreasca sau sotii./ers care doresc acestea pot fi pers care au depus declaratia de casat la org de inregistrare aacetelor de stare civila,nu pot inc&eia " pers majore incapabile,precum si minorii care nu au inca calitate de soti.biectul -"? il constituie drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor,partea ce reglementeaza regimul jur al bunurilor sotilor.=otii pot include si alte prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale.;elatiile personale familiale nu pot forma obiectul " ?,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi. Continutul-reprezinta alegerea si constatarea regimului jur matrimonial dintre soti sau viitorii soti./ers care doresc sa se casatoreasca pot prevedea in " cine si in ce marime va suporta c&eltuielile pu nunta,care va fi soarta bunurilor primite la nunta.uGn elemen esential al " ? este stabilirea regimului jur al bunurilor sotilor.Astfel "? poate stabili regimul comun,separat sau pe cote patrimoniale asupra tuturor bunurilor sau asupra bunurilor fiecarui sot in parte.In cazul stabilirii regimului pripritatii comune asupra tuturor bunurilor sotilor orice obiect cu eceptia celor ce apartineau unuia dinre soti inainte de inc&eierea casatoriei vedin devin proprietate comuna.In cazul regimului separarii de bunuri-acesta presupune ca intre soti nu eista nici un fel de proprietate comuna,fiecare dintre soti isi procura bunuri pu el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate personala.;egimul proprietatii pe cote parti-trecerea proprietatii fiecaruia dintre soti in proprietatea comuta pe cote parti,acest regim se stabileste in privinta bunurilor comune si celor personale.Fita si regim mit. 2.%.>ladimir 4i amara au &ot3rJt s3 înc&eie un contract matrimonial tr3ind în concubinaj. 6n conţinutul contractului ei au prev3zut c3 bunurile dobîndite de ei în perioada cJt vor tr3i împreun3 le vor aparţine cu drept de proprietate personal37 nu vor fi obligaţi s3 se întreţin3 reciproc nici într-un caz7 dac3 vor avea copii, în caz de divorţ, ace4tea vor locui cu mama7 toate problemele vieţii de familie se vor soluţiona conform art. 15 "odul familiei de comun acord, f3r3 adresare în instanţa de judecat3. ecide/i asupra legalit0/ii contractului. etermina/i data de la care el poate fi valabil 1i care din condi/iile enumerate vor fi legale 2n acest caz. 3rgumenta/i r0spunsul. =ubiectii "m pot fi
sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform "# art 1 pers care doresc sa se casatoreasca acestea sunt pers care au depus declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei >ladimir si amara nu au depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra casatoria nu este determinata si deci " inc&eiat in asa mod va fi lipsit de importanta."onditia contractuala ce tine de drepturile copiilor parintii nu au dreptul sa stipuleze in "?,la fel nu este just includerea in "? a prevederilor ar15 dearece acesta face parte din categoria dr personale ale sotilor care nu pot forma obiectul "?,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.
Testul 11 +rincipiile esenţiale ale dreptului familiei. 1.1. Definiţi noţiunea de principii ale dreptului./rincipiile D;# sunt acele idei calauzitoarea care determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin intrunite in normene luridice ale "# si "onstitutie. 1.2. Analizaţi principiile esenţiale ale dreptului familiei. &)monogamiei-este oprit sa se casatoreasca barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din sentimentele pe care le au cei ce se casatoresc unul fta de altul,din morala societatii,religiei si normelor juridice.2* pr.recunoasterii numai a casatoriei inc"eiata la organele de inregistrare a actelor de
(egii cu privirela actele civile ca nimai casatoria inc&eiata in fata organrlor de stat genereaza efecte juridice."ununia este un obicei care nu duce la recunoasterea casatoriei si nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.8u este recunoscuta de legislatie nici concubinajul.%*casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea ce inseamna dreptulm fiecaruia de asi alege sotul."onform "ostitutiei familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar acordul tertelor pers.'* egalitatea in dr a sotilor in familie-In conformitate cu Declaratia Gniversala a dt 0mului,"onstitutia ;?,"#,relatiile personale si partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin reglementate egal intre barbat si femeie.* pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sasiacorde unul celuilalt aprijin moral si material.In familie eista o comunitate de interese morale ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialeista relatii de afectiune,prietenie,stima dintre membrii familiei.=otii contribuie la c&eltuielile casnice in rapor cu mijloacele iecaria,folosesc di dispun in comun acord de bunurile care le apartin cu dr de proprietate i devalmasie.5* fidelitatea conjugala-sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si deaici se prezum aca tatal copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei.* pr prioritatii a educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr copilului,ca copilul este prsonalitae care dispune de dr respectiv.=tatul trebuie sa ingrijeasca copii lipsiti de mediul familial.!* pr de manifestare a grijii pu intretinerea educarea si apararea dr si intereselor membrilor minori si ale celor inapti de munca,-"# prevede epres ca membrii familiei care majori sint obligatisa intretin acopii minori si membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si intretina copi pina la majoratiar dac asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi obligatie o au si copii majori fata de oarinti,obligatia de intretinere eista intre copii si parinti intre bunici si nepoti intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde toate domeniile vietii de familie,alegerea locului de trai,c&eltuielile casnice,posesia folosinta si dispunerea bunurilor,domiciliu copilului in caz ca parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin pu copii =.a 1.%. =oţii 8egru au înc&eiat c3s3toria în 2'. /este 2 ani relaţiile între ei s-au înr3ut3ţit din cauza c3 mama soţului v3zînd c3 soţia lucreaz3 4i nu prea are timp s3 se ocupe de gospod3rie venea la ei în toat3 ziua, gospod3rea de una singur3, î4i aducea prietene 4i deseori trecea pe la butoiul cu vin. =oţia a cerut de la soacr3 s3 nu mai fac3 t3r3boi la cas3 4i s3-i restituie toate c&eile. =oacra s-a plîns la /rim3rie. stare civila.Conf
ecide/i asupra ac/iunilor *rimarului. Care principiu se va aplica la examinarea litigiului 3rgumenta/i r0spunsul. =e va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii
familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil prin intelegere si medirate./rimarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta poate vor ajunge la un numitor comun.
2.nstituirea tutelei curatelei4 asupra minorilor5 2.1. ;elataţi despre persoanele asupra c3rora poate fi instituit3 tutela 4i curatela 4i scopul acesteia.utela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de catre acestea virsta de 1' ani,"uratela-se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de la 1'-1! ani. 2.2. Analizaţi ordinea 4i organele competente pentru instituirea tutelei 4i curatelei. utela si curatela este o institutie juridica care are o natura complea,ea reprezina o natura jur a dr civ care poate fi acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de eercitiu a lor.otodata reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor ramasi fara ocrotirea parinteasca.=copul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor lipsiti de ocrotirea parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii apropiate celor din familia de origine.utela si curatela este o sarcina de incredere pu ca intre tutore curator si minor se stabiles relatii de familieIn ce priveste educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.utela si curatela este o sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-si eercite dr si
sa-si indeplineasca obligatiile.utela si curatela este o sarcina gratuita,eceptie este atunci cind minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare permanenta. utela si curatela urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii informatiei.8umirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul administratii publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si acordul scris alautoritatii tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului conditiilor de trai ale copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care doreste sa eercite tutela sau curatel aacestui minor. 2.%. Dup3 moartea p3rinţilor minorului Dumitru în vîrst3 de ! ani autoritatea tutelar3 a încercat s3-l plaseze sub tutela unc&iului s3u >asile în vîrst3 de ' ani. Acesta nu era de acord, motivînd refuzul prin faptul c3 nu a avut copii, nu are eperienţ3 în educarea copiilor, este bolnav 4i ii va fi greu s3 îndeplineasc3 funcţia de tutore. Autoritatea tutelar3 a considerat c3 argumentele nu sunt serioase 4i l-a numit tutore asupra minorului. ecide/i asupra "ot0r2rii autorit0/ii tutelare. Care sunt cerin/ele stipulate 2n CF 5 fa/0 de persoanele ce urmeaz0 a fi numite tutori (curatori). *-uca sa fie numit tutore este mai intii
nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl >asile,in al doilea rind dl>asle este bolnav si starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da tutela asupra copilului."erintele stipulate in cod$la numirea se iau in consideratie calitatile morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 1 ani numai cu acordul copilului
Testul 11 +rincipiile esenţiale ale dreptului familiei. 1.1. Definiţi noţiunea de principii ale dreptului./rincipiile D;# sunt acele idei calauzitoarea care determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin intrunite in normene luridice ale "# si "onstitutie. 1.2. Analizaţi principiile esenţiale ale dreptului familiei. &)monogamiei-este oprit sa se casatoreasca barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din sentimentele pe care le au cei ce se casatoresc unul fta de altul,din morala societatii,religiei si normelor juridice.2* pr.recunoasterii numai a casatoriei inc"eiata la organele de inregistrare a actelor de stare civila.Conf (egii cu privirela actele civile ca nimai casatoria inc&eiata in fata organrlor de stat genereaza efecte juridice."ununia este un obicei care nu duce la recunoasterea casatoriei si nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.8u este recunoscuta de legislatie nici concubinajul.%*casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea ce inseamna dreptulm fiecaruia de asi alege sotul."onform "ostitutiei familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar acordul tertelor pers.'* egalitatea in dr a sotilor in familie-In conformitate cu Declaratia Gniversala a dt 0mului,"onstitutia ;?,"#,relatiile personale si partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin reglementate egal intre barbat si femeie.* pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sasiacorde unul celuilalt aprijin moral si material.In familie eista o comunitate de interese morale ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialeista relatii de afectiune,prietenie,stima dintre membrii familiei.=otii contribuie la c&eltuielile casnice in rapor cu mijloacele iecaria,folosesc di dispun in comun acord de bunurile care le apartin cu dr de proprietate i devalmasie.5* fidelitatea conjugala-sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si deaici se prezum aca tatal copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei.* pr prioritatii a educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr copilului,ca copilul este prsonalitae care dispune de dr respectiv.=tatul trebuie sa ingrijeasca copii lipsiti de mediul familial.!* pr de manifestare a grijii pu intretinerea educarea si apararea dr si intereselor membrilor minori si ale celor inapti de munca,-"# prevede epres ca membrii familiei care majori sint obligatisa intretin acopii minori si membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si
intretina copi pina la majoratiar dac asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi obligatie o au si copii majori fata de oarinti,obligatia de intretinere eista intre copii si parinti intre bunici si nepoti intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde toate domeniile vietii de familie,alegerea locului de trai,c&eltuielile casnice,posesia folosinta si dispunerea bunurilor,domiciliu copilului in caz ca parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin pu copii =.a 1.%. =oţii 8egru au înc&eiat c3s3toria în 2'. /este 2 ani relaţiile între ei s-au înr3ut3ţit din cauza c3 mama soţului v3zînd c3 soţia lucreaz3 4i nu prea are timp s3 se ocupe de gospod3rie venea la ei în toat3 ziua, gospod3rea de una singur3, î4i aducea prietene 4i deseori trecea pe la butoiul cu vin. =oţia a cerut de la soacr3 s3 nu mai fac3 t3r3boi la cas3 4i s3-i restituie toate c&eile. =oacra s-a plîns la /rim3rie. ecide/i asupra ac/iunilor *rimarului. Care principiu se va aplica la examinarea litigiului 3rgumenta/i r0spunsul. =e va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil prin intelegere si medirate./rimarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta poate vor ajunge la un numitor comun. 2.nstituirea tutelei curatelei4 asupra minorilor5 2.1. ;elataţi despre persoanele asupra c3rora poate fi instituit3 tutela 4i curatela 4i scopul acesteia.utela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de catre acestea virsta de 1' ani,"uratela-se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de la 1'-1! ani. 2.2. Analizaţi ordinea 4i organele competente pentru instituirea tutelei 4i curatelei. utela si curatela este o institutie juridica care are o natura complea,ea reprezina o natura jur a dr civ care poate fi acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de eercitiu a lor.otodata reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor ramasi fara ocrotirea parinteasca.=copul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor lipsiti de ocrotirea parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii apropiate celor din familia de origine.utela si curatela este o sarcina de incredere pu ca intre tutore curator si minor se stabiles relatii de familieIn ce priveste educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.utela si curatela este o sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-si eercite dr si sa-si indeplineasca obligatiile.utela si curatela este o sarcina gratuita,eceptie este atunci cind minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare permanenta. utela si curatela urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii informatiei.8umirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul administratii publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si acordul scris alautoritatii tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului conditiilor de trai ale copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care doreste sa eercite tutela sau curatel aacestui minor. 2.%. Dup3 moartea p3rinţilor minorului Dumitru în vîrst3 de ! ani autoritatea tutelar3 a încercat s3-l plaseze sub tutela unc&iului s3u >asile în vîrst3 de ' ani. Acesta nu era de acord, motivînd refuzul prin faptul c3 nu a avut copii, nu are eperienţ3 în educarea copiilor, este bolnav 4i ii va fi greu s3 îndeplineasc3 funcţia de tutore. Autoritatea tutelar3 a considerat c3 argumentele nu sunt serioase 4i l-a numit tutore asupra minorului. ecide/i asupra "ot0r2rii autorit0/ii tutelare. Care sunt cerin/ele stipulate 2n CF 5 fa/0 de persoanele ce urmeaz0 a fi numite tutori (curatori). *-uca sa fie numit tutore este mai intii
nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl >asile,in al doilea rind dl>asle este bolnav si starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da tutela asupra copilului."erintele stipulate in cod$la numirea se iau in consideratie calitatile morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 1 ani numai cu acordul copilului
Testul12 1)ta%ilirea paternit"ţii în instanţa de judecat"
1.1.Definiţi noţiunea de paternitate.-/rovinienta copiilor de la anumiti parinti se numeste filiatie,filiatia este raportul de descendenta dintre copil si fiecare din parintii lui,filiatia fata de tata se numeste paternitate. 1.2.Determinaţi cercul persoanelor care pot înainta acţiunea în instanţa de judecat3 4i actele care se aneeaz3 la cerere.persoanele care pot inainta cererea invederea stabilirii paternitatii o pot face$-unul dintre parinti-tutorele sau curatorul copilului,-copilul la atingerea majoratului.(a cerere se aneeaza certificatul de nastere al copilului in care rubrica unde este mentionat tatal este complectat cu numele de familieal mameisau rubrica a ramas necompletata,ceea ce este o dovada ca filiatia a fost stabilita fata de mama.de cele mai dese ori cererea privind stabilirea paternitatii este depusa de mama copilului. 1.%./ropuneţi argumentele care pot stabili paternitatea 4i faptul paternit3ţii$-/aternitatea copilului din casatorie se stabileste prim prezumtia de paternitate,paternitate se stabileste in baza certificatului de casatorie a sotilor,este necesar de prezentatactul medical constatator al nasterii copilului,documentele de identitate a parintilor,un argument este faptul ca casatoria a fost inc&eiata inaintea conceperii copilului,convetuirea mamei copilului cu pretinsul tata,pretinsul tata a acordat benevol intretinere copilului,mama si pretinsul tata au educat impreuna copilul ,epertiza medico-legala,insa cel mai veridic argument este ca sotul mamei copilului este tatal copilului.
2.Actele de stare ci,il" şi modul de înre&istrare a acestora. 2.1. Definiţi actele de stare civil3. :sunt inscrisuri autentice de stat pri care se confirma faptele si evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea dr si obligatiilor persoanelor si se caracterizeaza statutul de dr al acestora. 2.2. Determinaţi faptele juridice care urmeaz3 a fi înregistrate la organele de înregistrare a actelor de stare civil3 4i persoanele care se pot adresa.=unt inregistrate urmatoarele fapte cum ar fi nasterea ,moartea,ca urmare a inc&eierii unor acte juridice$casatoria,adoptia,recunoasterea filiatiei,sau pronuntarea si raminerea definitiva a unor &otatariri jud cu efecte asupra starii civile$&otarirea de divort,de stabilire sau contestarea a paternitatii,de declarare a casatoriei nule,de declarare a mortii./ersoanele care se pot adresa sunt in dependenta de caz in caz de divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil s.a 2.%. Din iunie 2 cet3ţenii ;? soţii >icol lucrau în baza unui contract în #ranţa, venind acas3 numai în concediu. 6n 2 relaţiile între ei s-au înr3ut3ţit 4i ei au divorţat în #ranţa, la locul de trai, în conformitate cu legislaţia francez3. /este un an soţul Ion >icol s-a întors în ţar3 4i a vrut s3 se rec3s3toreasc3. (a depunerea declaraţiei de c3s3torie la 0=" cu cet.8eagu A. el a prezentat &ot3rîrea instanţei de judecat3 din #ranţa, tradus3 în limba romJn3 4i legalizat3 în ordinea stabilit3 de lege. Keful 0ficiului de =tare "ivil3 i-a propus s3 perfecteze desfacerea c3s3toriei în conformitate cu legislaţia ;?. ecide/i asupra cerin/elor efului %C 1i argumenta/i r0spunsul. "ererea de perfectare este neintemeiata deoare ce conf "# In ;? este recunoscuta valabila desfacerea casotorie intr-un stat strain cu conditia ca au fost respectate prevederile legislatiei statului corespunzator privind competenta organelor care au adoptat &otarirea si privind desfacerea casatoriei.
Testul 13 1Temeiurile şi procedura dec"derii din drepturile p"rinteşti 1.1. Definiţi noţiunea de dec3dere din drepturile p3rinte4ti.-este o sanctiune care poate fi aplicata fata de parintii care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiile fata de copii sau fac abuz de drepturile lor parintesti.
1.2. Analizaţi temeiurile 4i procedura de dec3dere din drepturile p3rinte4tiemeiurile $a*se esc&iveaza de la eercitaea obligatiilor parintesti-acestea sunt actiunile sau inactiunile care pun in pericolsanatatea fizica sau psi&ica a copilului,dezvoltarea lui morala ,asigurarea conditiilor de trai,invatatura si instruirea copilului .b*refuza sa ia copilul din maternitate sau alta institutie curativa,educativa din aceste prevederi pot face ecepti cazurile cind copilul are un &andicap vadit si la cererea sau la acordul lor este plasat intr-o instuitutie curativa.8u se constituie refuz si acordul parintelui dat pu adoptia copilului c*fac abuz de dr parintesti-ccea ce include folosirea dr parintesti pu a impune copilul la cersit,consumul de alool,droguri implicarea in activitatea criminala,primejdia consta ca copilul are incredere in parinti si ei folosesc neputinta lui. d*se comporta cu cruzime fata de copil,aplicind violenta fizica sau psi&ica,atenteazala inviolabilitatea seuala a copilului.>iolenta psi&ica se poate eprima se poate eprima in insuflarea spaimei prin difrita amenintari,inclusiv epoatarea la munca peste puterile lui si lipsirea de &rana si apa. e*prin comportarea amorala influenteaza negativ asupra copilului cum ar fi participarea la prostitutie la transformarea domiciliului comun in casa de toleranta.f*sufera de alcoolism cronic sau de narcomanie.acerstea sint niste boli care duc la degradarea persoanelor de regula parintii nu-si dau seama de actiunile care le savirsesc sunt agresivi sau daca nu ei oricum prezinta primejdie,acesti copii sunt flaminzi,niengrijitim,sufera de diferite boli.g*au savirsit actiuni premeditare contra vietii si sanatatii copiilor sau a sotului.-atentarea la voata copilului,vatamarea grava a inteegritatii corporale,comtaminarea cu maladia =IDA,lasaera in primejdie.&*in alte cazuri cind acestea o cer in interesele cipilolui.atunci cind sunt incalcate dr si interesele copiilor. /roceduraActinea poate fi pornita de unul dintre parinti,autoritatea tutelara,procuror,Decaderea din dr parintesti este inaintata la cererea unuia dintre parinti instanta judecatoreasca este obligata in fiecare caz separat sa stabileasca locul aflarii celuilalt parinte sa puna in discutie c&estiunea ."erearea privind decaderea din dr parintesti se eamineaza cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare,aceasta trebuie sa rezinte actul de cercetare in care sa elucideze circumstantele constatate.In sedinta de eaminare a cererii privind decaderea din dr parintestiinstanta judecatoreasca este obligata sa solutioneze c&estiuneadespre incasarea pensiei de intretinere de la parinti.Lplata intretinerii se va efectua indiferent de faptul daca copilul va fi plasat intr-o familie sau intri institutie de stat.Instanta de udecata esre obligata sa anunte procurorul despre faptele infractiunale in privinta copiilor,daca acestea nu au fost constatate.Instanta este obligata ca in termen de % zile de la data cind &otarireav privind decadeera din dr parintesti a ramas definitiva,o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza teritoriala instantei./arintii care au fost decazuti din dr parintesti nu pot primi dublicate ale certificatului de nastere al copilului. 1.% "omparaţi asem3n3rile 4i deosebirile dintre dec3derea din drepturile p3rinte4ti 4i luarea copilului f3r3 dec3derea din drepturile p3rinte4ti. Ldecadere-defititiva sau eista eceptii de restabilire a dr parintesti dar lasarea-inseamna limitarea dr parintesti,o alta deosebire este ca decaderea se aplica in toate cazurile cind este prezenta culpa parintilor,luarea poate avea loc si in cazul cind parintele nu constientizeaza actiunile sale si deci nu poate fi stabilita vinovatia lui.(a luare unicul temei este aflarea copilului ca aflarea impreum cu parintii prezinta un pericol pentru viata si sanatatea lui iar la decadere la viata si sanatate la abuzuri de drepturi comportamentul parintilor fata de copii s.a ambele sunt o sanctiune pu parintii din cauza culpei lor in ambele cazuriocrotite intereseHe cipiilor.
2 Datoriile soţilor 2.1. ;elataţi despre noţiunea de datorie 4i categoriile ei. Datoriile dintre soti sint determinate de regimul jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei.Datoriile sotilor pot fi personale sau commune.Fle pot aparea din cauzarea de daune de catre soti sau copii lor minori,restanta la posesia de intretinere,obligatiile nascute din raporturile de munca s.a
2.2. Determinaţi care sunt temeiurile juridice ale apariţiei datoriilor personale 4i ale datoriilor comune. Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina la casatoria sau in timpul casatoriei ,dar in legatura cu proprietatea personala unuia dintre soti si nu sint presupuse pu a fi folosit in interesul celuilalt sot sau al intregii familiei./ersonale sunt si obligatiile patrimoniale care au un caracter personal si nu pot fi transmise e datorii la plata pensieide intretinere pu membrii minori,"onf "# fiecare sot raspunde pu datoriile proprii cu bunurile proprietate personala a lui."omune-atunci cind ele au aparut in timpul casatoriei din aceasi baza jur.Acestea sunt datorii aparute dintr-o conventie inc&eitata de ambii soti in puterea careia sotii si-au asumat obligatiuni patrimoniale.8G are nici o importanta daca conventia a fost semnata de ambii soti sau numai de unul din ei."omuna este si obligatia are rezulta din cauzarea de daune in comun de soti si cea care rezulta din dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul terteloor pers./-u datoriile comune sotii raspund cu bunurile care constituie proprietate comuna in devalmasie iar daca aceasta nu acopera creantele sotii raspund solidar cu bunurile care le apartin cu dr de proprietate personala. 2.%. Decideţi care bunuri pot fi urm3rite$ A*în cazul r3spunderii p3rinţilor pentru prejudiciul cauza de copilul lor minor, care a s3vîr4it o infracţiune. . conform legislatie civile parintii recupereaza prejudiciul cauzat de minorul de pina la 1' ani , dac3 nu demonstreaz3 lipsa vinov3ţiei lor în supraveg&erea sau educarea minorului. In cazul minorilor de la 1'-1! ani ei r3spund personal pentru prejudiciul cauzatin cazul in care nu are bunuri sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau în partea nereparat3, de c3tre p3rinţi )adoptatori* sau curator dac3 nu demonstreaz3 c3 prejudiciul s-a produs nu din vina lor. In cazul eecutarii silite se urmaresc bunurile proprietate comuna in devalmasie, @*în cazul cînd un soţ a luat un împrumut s3 fac3 reparaţie în apartamentul care îi aparţine cu drept de proprietate personal3, #iecare soţ r3spunde pentru obligaţiile proprii cu bunurile proprietate personal3 4i cu cota-parte din proprietatea în dev3lm34ie, care poate fi determinat3 de c3tre instanţa judec3toreasc3 la cererea creditorului "*în cazul cînd soţii au înc&eiat un contract matrimonial. . in cazul prezentei contractului matrimonial in cazul in care prevederile legale vor fi respectate, sotul va raspunde doar din bunurile personale sau din cota parte din proprietate comuna in devalmasie.comf codulu de eecutare unele benuri nu pot fi urmariteCF &ainele personale*
Test nr. 19 1. +rocedura adopţiei 1.1 ;elataţi despre competenţa în materia adopţiei. Adopţia poate fi realizat3 de c3tre orice persoan3 care corespunde cerinţelor legii privitor la adopţia. Adoptatorii obţin informaţii cu privire la procedura adopţiei. /ersoanele sau familia care dore4te s3 adopte este luat3 la evidenţ3 de c3tre autoritatea tutelar3, care ţine evidenţa copiilor ce urmeaz3 s3 fie adoptaţi precum 4i evidenţa persoanelor care doresc s3 adopte. Fvidenţa copiilor 4i p3rinţilor care doresc s3 adopte copii se ţine de c3tre autorit3ţile tutelare la nivel local 4i de c3tre ?inisterul ?uncii, /rotectiei =ociale 4i #amiliei. 6ncuviinţarea adopţiei copilului se face de c3tre instanţa judec3toreasc3 la cererea persoanelor care solicit3 adopţia. "ererea de adopţie se eamineaz3 în 4edinţ3 secret3 cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutel3 4i curatel3 4i a copilului dac3 acesta a împlinit vîrsta de 1 ani. 6n proces pot fi atrase, dup3 caz, 4i alte persoane interesate de actul adopţiei. 1.2 Analizaţi procedura prealabil3 în materie de adopţie 4i efectele nerespect3rii ei.
Dorinţa persoanelor de a adopta este un element al capacit3ţii juridice familiale 4i poate fi realizat de c3tre orice persoan3 care corespunde cerinţelor legii privitor la adopţie. Fa se manifest3 printr-o cerere scris3, depus3 la autoritatea tutelar3 de la domiciliul copilului sau al solicitantului. (a cerere se aneeaz3 actele necesare - buletin de identitate, acte ce confirm3 locul de trai, veniturile, starea s3n3t3ţii a celor ce doresc s3 adopte etc. 6n momentul adres3rii viitorii adoptatori obţin informaţii cu privire la procedura adopţiei. Autoritatea tutelar3 discut3 cu candidatul adoptator, afl3 motivul acţiunii de adopţie 4i d3 sfaturi necesare persoanei în cauz3. Dup3 ce candidatul la adopţie a f3cut cuno4tinţ3 cu copilul care urmeaz3 s3 fie adoptat el poate fi încredinţat persoanei care urmeaz3 s3-l adopte. (a cererea de adopţie se aneeaz3 actele ce confirm3 c3 persoanele ce doresc s3 adopte îndeplinesc condiţiile de fond 4i nu eist3 impedimente pentru ca actul juridic de adopţie s3 fie înf3ptuit. "ererea se eamineaz3 în 4edinţ3 secret3 cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului autorit3ţii tutelare 4i a copilului. Instanţa judec3toreasc3 poate admite sau respinge cererea de adopţie. 9ot3rîrea instanţei judec3tore4ti privind încuviinţarea adopţiei poate fi pronunţat3 numai atunci cînd copilul s-a aflat în îngrijirea viitorilor adoptatori )adoptator* nu mai puţin de 5 luni. 6n unele cazuri, adopţia poate fi încuviinţat3 4i f3r3 stabilire acestui termen de încercare, motivele menţionîndu-se în &ot3rîrea instanţei judec3tore4ti. 1.% =oţii ;ailean au depus o cerere de adopţie a minorului Dumitru în vîrst3 de ani. Instanţa de judecat3, dup3 primirea avizului autorit3ţii tutelare privind raţionalitatea adopţiei, a certificatului de na4tere a copilului, a adeverinţei medicale privind starea de s3n3tate, dezvoltarea fizic3 4i mental3 a copilului, a acordului casei de copii unde se afla Dumitru, a cerut de la autoritatea tutelar3 actul verific3rii condiţiilor de trai al soţilor ;ailean, veniturilor lor 4i caracteristica lor moral3, cît 4i faptul dac3 nu au copii din c3s3toriile anterioare. ecide/i asupra corectitudinii cerin/elor instan/ei de judecat0, f0c2nd trimitere la normele juridice respective.
Instanţa de judecat3 a procedat corect deoarece pentru a lua &ot3rîrea de adopţie instanţa trebuie s3 cunoasc3 toate datele despre soţi - identitatea, starea s3n3t3ţii, precum 4i locul de trai 4i veniturile persoanei adoptator. Aceasta este o condiţie de fond cu privire la procedura adopţiei 4i este necesar3. Aceasta rezult3 din prevederile codului familiei conform c3rora nu poate fi adoptator )adoptatori* perosoana care în virtutea calit3ţilor morale sau a st3rii s3n3t3ţii, nu sînt în stare s3-4i îndeplineasc3 drepturile 4i obligaţiile p3rinte4ti de întreţinere 4i de educaţie a copilului adoptat 4i cele ale codului de procedura civila )prevederile referitoare la procedura speciala* conform c3rora la cererea de adoptie se aneez3 certificatul de la locul de munc3 al adoptatorului despre funcţia deţinut3 4i cuantumul salariului sau copia de pe declaraţia veniturilor sau un alt act similar, copia autentificat3 de pe actul ce confirm3 dreptul de folosinţ3 sau dreptul de proprietate al adoptatorului asupra unui spaţiu locativ. Aceasta rezult3 din faptul c3 adopţia se face strict în interesele copilului )adopţia fictiv3 fiind un temei de declaratie a nulitatii acesteia*.
2. Drepturile şi o%li&aţiile nepatrimoniale ale soţilor 2.1 8umiţi principiul de baz3 pe care se întemeiaz3 drepturile 4i obligaţiile nepatrimoniale ale soţilor 4i articolele din "odul #amiliei în care el este stipulat. Drepturile 4i obligaţiile nepatrimoniale dintre soţi se întemeiaz3 pe principiul egalit3ţii soţilor în relaţiile familiale. Fste prev3zut în art. 2, 4i 15 din "odul familiei. Fgalitatea soţilor în drepturi 4i obligaţii presupune$
1* dreptul fiec3ruia dintre soţi de a-4i alege ocupaţia 4i profesia, de a-4i determina domiciliul7 2* soluţionarea de comun acord a problemelor maternit3ţii 4i paternit3ţii, educaţiei 4i cre4terii copiilor 4i a altor c&estiuni familiale7 %* obligaţia soţilor de a crea raporturi familiale bazate pe stim3 4i sprijin moral reciproc, pe grija pentru bun3starea familiei, obligaţia de a ocroti 4i înt3ri familia, de a avea grij3 pentru cre4terea 4i dezvoltarea copiilor s3i. oate problemele vieţii de familie se soluţioneaz3 de c3tre soţi în comun în conformitate cu principiul egalit3ţii lor în drepturi 4i obligaţii. Amestecul în problemele vieţii de familie nu se permite nici rudelor apropiate 4i nici organelor care reprezint3 puterea de stat. 2.2 Analizaţi conţinutul drepturilor 4i obligaţiilor nepatrimoniale ale soţilor. *ersonale s2nt drepturile 1i obliga/iile so/ilor care nu au un con/inut economic. "onţinutul
lor reiese din prevederile codului familiei. Astfel toate problemele vieţii familiale se soluţioneaz3 de c3tre soţi în comun, în conformitate cu principiul egalit3ţii lor în relaţiile familiale. #iecare dintre soţi este în drept s3-4i continue ori s3-4i aleag3 de sine st3t3tor îndeletnicirea 4i profesia. =oţii î4i determin3 domiciliul în mod liber 4i independent. ;elaţiile dintre soţi se bazeaz3 pe stim3 4i ajutor reciproc, pe obligaţii comune de întreţinere a familiei, de îngrijire 4i educaţie a copiilor. =oţii sunt liberi la înc&eierea c3s3toriei s3-4i aleag3 numele de familie al unuia dintre ei sau cel format prin conearea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei î4i poate p3stra numele de familie pe care l-a purtat pîn3 la c3s3torie, ori pot conea numele de familie al celuilalt soţ la numele de familie propriu. De asemenea în momentul înregistr3rii divorţului, soţii pot p3stra numele de familie ales la înc&eierea c3s3toriei sau pot reveni la numele de familie purtat pîn3 la înc&eierea acestei c3s3torii. =oţii î4i datoreaz3 reciproc sprijin moral 4i fidelitate conjugal3, un lucru foarte important, a c3rui înc3lcare duce la efecte negative )certuri în familie, divorţ, omor în stare de afect 4i altele*. 2.% Dup3 sfatul prietenelor sale Angela, muncitoare la uzina de pîine a &ot3rît s3 devin3 frizeriţ3. =oţul ei nu a fost de acord cu aceast3 idee 4i ei s-au certat. /este o s3pt3mîn3 el a aflat c3 soţia totu4i s-a înscris la cursuri de frizeriţ3. Acesta i-a interzis frecventarea cursurilor, în caz contrar el va divorţa. Afirmaţiile soţului au convins soţia c3 el are dreptate 4i, dorind s3 p3streze familia, ea a renunţat la intenţiile sale. ecide/i c2t este de argumentat0 pozi/ia so/ului. escrie/i con/inutul dreptului so/ilor de a-1i alege 2ndeletnicirea 1i profesia.
/rincipiul egalit3ţii soţilor în relaţiile familiale presupune 4i faptul c3 f iecare dintre soţi este în drept s3-4i continue ori s3-4i aleag3 de sine st3t3tor îndeletnicirea 4i profesia. "onform aceluia4i principiu toate problemele vieţii familiale se soluţioneaz3 de c3tre soţi în comun. Din cele menţionate se poate de afirmat c3 la alegerea unuia dintre soţi a altei profesii sau îndelitniciri sau la continuarea celor vec&i soţii trebuie s3 ajung3 la un numitor comun, reie4ind din faptul c3 soţii trebuie s3 î4i bazeze relaţiile pe stim3 reciproc3. 6n cazul dat soţul nu a menţionat careva motiv întemeiat pentru ca soţia s3 nu î4i sc&imbe profesia. Fl a MameninţatN soţia cu divorţul în cazul frecvent3rii cursurilor. /rin aceasta consider c3 a fost înc3lcat principiul egalit3ţii soţilor în relaţiile familiale. Aceast3 situaţie este strict de McompetenţaN soţilor, rudele, alte persoane sau careva autorit3ţi publice nu se pot implica direct în alegerea profesiei de c3tre unul din soţi 4i nici la impunerea altui soţ de a accepta sc&imbarea profesiei sau prelungirea celei vec&i )cu unele ecepţii, spre eemplu în cazul în care soţul practic3 o profesie contrar3 bunurelor moravuri sau ilegal3 care afecteaz3 copilul*.
Test nr. 2 1.Contractul pri,ind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial 1.1. Definiţi contratul privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial. "ontractul privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial este contractul care se înc&eie în form3 scris3 între p3rinţii educatori 4i autorit3ţile tutelare, avînd ca obiect educarea 4i întreţinerea copiilor orfani 4i a celor lipsiţi de ocrotirea p3rintesc3, contractul fiind un temei pentru realizarea deciziei autorit3ţilor administraţiei publice locale. 1.2. Analizaţi elementele contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial. Flementele contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial sunt$ %ubiec/ii contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial sunt pe de o parte p3rinţii educatori 4i pe de alt3 parte autoritatea tutelar3. Forma contractului este cea scris3 4i se poate aproba de c3tre conduc3torul direcţiei generale de înv3ţ3mînt. biect al contractului îl constituie educarea 4i întreţinerea copiilor orfani 4i a celor lipsiţi de ocrotirea p3rinteasc3. ermenul contractului este pîn3 la împlinirea de c3tre copii a vîrstei de 1! ani,iar în cazul în care ei î4i continu3 studiile pîn3 la împlinirea vîrstei de 2% ani. *re/ul este remuneraţia acordat3 p3rinţilor educatori în conformitate cu legislaţia în vigoare, lor calculîndu-se stagiul de munc3 în aceast3 perioad3. (a fel ca preţ al acestui contract pot fi 4i îndemnizaţiile acordate de stat )deoarece p3rinţii educatori nu sunt obligaţi s3 întreţin3 ace4ti copii din sursele proprii* sau diferite sponsoriz3ri 4i alte surse acordate în acest sens, îns3 ele nu reprezint3 remuneraţie pentru aceast3 munc3, aceste sume fiind dedicate strict pentru copii. 1.%. /3rinţii educatori ?3riţoi Flena 4i udor au înc&eiat cu autoritatea tutelar3 un contract privind plasarea copiilor în casa de copii de tip familial pe care au creat-o. 6n contract era stipulat termenul de educaţie a copiilor prev3zut de legislaţia în vigoare 4i condiţiile de reziliere a acestui contract. /este un an de zile soţii ?3riţoi s-au adresat la autoritatea tutelar3 cu rug3mintea de a rezilia contractul din motivul c3 copii se poart3 urît 4i ei au numai nepl3ceri din pricina lor. ecide/i asupra rezilierii contractul7ui privind plasarea copiilor 2n casele de copii de tip familial. Enumera/i cazurile de reziliere anticipat0 a contractului privind plasarea copiilor 2n casele de copii de tip familial.
(egislaţia în vigoare nu prevede un a4a temei pentru rezilierea contractului , din aceste considerente trebuie de refuzat în aceast3 cerere. "onform regulamentului casei de copii de tip familial, casa de copii î4i înceteaz3 activitatea în baza$ - &ot3rîrii autorit3ţilor administraţiei publice locale cu privire la desfiinţarea casei de copii7 - &ot3rîrii instanţei judec3tore4ti cu privire la anularea &ot3rîrii de creare a casei de copii. Decizia privind încetarea activit3ţii casei de copii poate fi luat3 4i la cererea p3rinţilor educatori sau în temeiul demersului autorit3ţii tutelare 4i este condiţionat3 de urm3torii factori$ - atingerea majoratului de c3tre toţi copiii luaţi în îngrijire7 - decesul p3rinţilor-educatori sau al unuia dintre ei7 - depistarea oric3rei forme de abuz asupra copiilor din partea p3rinţilor-educatori sau a altor membri ai familiei7 - reintegrarea copiilor în familia lor biologic3 sau adopţia lor, precum 4i instituirea tutelei asupra acestora7
- depistarea la p3rinţii-educatori sau la membrii familiei lor a maladiilor specificate în anea din regulament, care nu permit aflarea copiilor în casa de copii. 1. +rocedura încheierii c"s"toriei 2.1. ;elataţi despre formalit3ţile premerg3toare. /entru a înc&eia o c3s3torie este nevoie de a fi îndeplinite unele condiţii de form3 în scopul asigur3rii prezenţei condiţiilor de fond 4i lipsei impedimentelor, recunoa4terii publice a c3s3toriei cît 4i dovada acesteia. "ondiţiile de form3 ale c3s3toriei se împart în formalit3ţi prem3rg3toare sau anterioare c3s3toriei 4i formalit3ţi privind îns34i înc&eierea c3s3toriei. #ormalit3ţile anterioare sunt declaraţia de c3s3torie 4i opoziţia la c3s3torie. Declaraţia de c3s3toria de c3s3torie se depune personal de c3tre viitorii soţi la organul de stare civil3 de la domiciul unuia dintre soţi. Declaraţia trebuie s3 cuprind3 consimţ3mîntul soţilor,declaraţia c3 au f3cut cuno4tinţ3 cu impedimentele c3s3toriei, c3 sunt îndeplinite condiţiile de fond ,declaraţia c3 au luat cuno4tinţ3 cu starea s3n3ţii a fiec3ruia dintre soţi,date privitoare la identitea soţilor, doleanţa cu privire la numele de familie, datele despre copii dac3 au din c3s3toria anterioar3. Declaraţia se face în form3 scris3 4i se semneaz3 de c3tre viitorii soţi 4i se depune la organul de înregistrare a actelor de stare civil3. 0poziţia la c3s3torie este actul prin care o persoan3 aduce la cuno4tinţ3 funcţionarului de stare civil3,4i ea poate fi f3cut3 de c3tre orice persoan3 în form3 scris3. 0poziţia la c3s3toria se poate face în perioada de timp cuprins3 între data depunerii declaraţiei de c3s3torie 4i momentul înc&eerii c3s3toriei. 2.2. Analiaţi procedura înc&eierii c3s3toriei în faţa funcţionarului de stare civil3. "3s3toria se înc&ee de c3tre organul de stare civil3 în a c3rui raz3 teritorial3 domiciliaz3 unul dintre soţi. 6n ziua fiat3 pentru înc&eierea c3s3toriei funcţionarul de stare civil3 identific3 viitorii soţi, constat3 c3 sunt îndeplinite condiţiile de fond 4i nu eist3 impedimente la înc&eierea c3s3toriei, constat3 c3 nu eist3 opoziţii la c3s3torie sau c3 acestea nu sunt întemeate. Deasemenea aduce la cuno4tinţ3 viitorilor soţi drepturile 4i obligaţiile lor de soţi 4i de p3rinţi, ia consimţ3mîntul viitorilor soţi în vederea înc&eierii c3s3torie, declar3 c3s3toria înc&eiat3 4i întocme4te actul de c3s3torie care se semneaz3 de soţi 4i de funcţionarul de stare civil3, apoi elibereaz3 soţilor certificatul de c3s3torie. 2.%. ;oman >ictor a depus o cerere de înregistrare a c3s3toriei la 0=" sect. @uiucani mun."&i4in3u cu cet. Oape4 >ictora. 6n buletinul de identitate al lui ;oman >. nu era 4tampila c3 c3s3toria anterioar3 a fost desf3cut3. Keful 0=" l-a crezut pe cuvînt 4i a primit cererea, deoarece el a promis c3 în ziua fiat3 pentru înregistrarea c3s3toriei el va aduce certificatul de divorţ. /este o lun3 de la data fiat3 pentru înregistrarea c3s3toriei el a prezentat &ot3rîrea r3mas3 definitiv3 a instanţei de judecat3 privind divorţul din 1 februarie 21. =-a constatat c3 aceast3 &ot3rîre nu fusese înregistrat3 la 0=". ecide/i asupra ac/iunilor %C.
0=" nu a procedat corect în cazul dat, deoarece el nu trebuia s3 accepte cererea din motivul c3 nu era 4tampila care constat3 c3 c3s3toria anterioar3 a fost desf3cut3 la momentul depunerii cerii. 6n codul familiei ca impediment la c3s3torie este 4i faptul dac3 cel puţin una dintre persoanele ce doresc s3 se c3s3toreasc3 este deja c3s3torit3. 8eîndeplinirea condiţiilor de fond )prezenţa unui impediment* este un motiv de a refuza cererea.
Test nr. 21 1. Depistarea şi plasamentul copiilor r"maşi f"r" ocrotirea p"rinteasc" 1.1. 8umiţi cauzele care determin3 copilul ca fiind r3mas f3r3 ocrotirea p3rinteasc3 - decesul p3rinţilor7 - dec3derea p3rinţilor din drepturile p3rinte4ti în baza unei decizii a instanţei judec3tore4ti7 - copilul minor nu locuie4te cu p3rinţii 4i ei nu vor s3 ia copilul la educaţie 4i întreţinere din motive neîntemeiate7 - copilul a fost luat de la p3rinţi în baza unei &ot3rîri judec3tore4ti f3r3 dec3derea din drepturile p3rinte4ti7 - p3rinţii au fost recunoscuţi în modul stabilit de lege ca fiind incapabili sau avînd capacitate restrîns37 - în caz de boal3 sau absenţ3 îndelungat3 a p3rinţilor7 - în cazul refuzului p3rinţilor de a lua copilul din instituţiile curative sau educative7 - alte cazuri de lips3 a grijii p3rinte4ti 1.2. Analizaţi funcţiile autorit3ţii tutelare în domeniul depist3rii 4i plasamentului copiilor orfani 4i a copiilor r3ma4i f3r3 ocrotire p3rinteasc3. /reocuparea de problemele minorilor r3ma4i f3r3 grija p3rinteasc3 se pune în sarcina autorit3ţilor publice. Fle sunt obligate s3 depisteze 4i s3 duc3 evidenţa tuturor copiilor r3ma4i f3r3 grija p3rinteasc3. Fle trebuie s3 culeag3 informaţii privind copii r3ma4i f3r3 din diferite motive f3r3 grija p3rinteasc3, cît 4i s3 efectueze controale în diferite instituţii educative, curative, locuri unde se adun3 copii, case p3r3site, locuri unde lipsesc maturii etc, din raza teritorial3 a autorit3ţilor tutelare. /rimind informaţia despre un copil r3mas f3r3 grija p3rinteasc3,autoritatea tutelar3 este obligat3 ca în termen de % zile s3 efectueze un control al condiţiilor de trai ale copilului în scopul confirm3rii faptului c3 copilul este lipsit de ocrotirea p3rinteasc3. /în3 la numirea tutorelui sau curatorului a adopţiei copilul va fi reprezentat de c3tre autoritatea tutelar3. Autoritatea tutelar3 dup3 ce a depistat 4i a luat la evidenţ3 copiii r3ma4i f3r3 grija p3rinteasc3 ea trebuie s3 le asigure plasamentul lor prev3zut de legislaţia în vigoare. 1.%. /3rinţii minorului >ictor : 1 ani, au plecat la lucru peste &otare, iar el a r3mas cu bunica. /rimele luni p3rinţii trimiteau bani, telefonau, apoi au disp3rut. /este un an a murit bunica 4i minorul a r3mas singur în cas3. Gn an de zile el mînca la vecini. Ace4tea încercînd s3 afle ceva despre p3rinţi, 4i v3zînd c3 nu pot afla nimic : au anunţat autoritatea tutelar3. Aceasta a întreprins m3suri s3 plaseze copilul în localitatea dat3, dar v3zînd c3 nu-i nici o posibilitate : au transmis datele la 0rganul central pentru protecţia copilului peste % luni. 3precia/i ac/iunile autorit0/ii tutelare 1i concretiza/i termenii privind eviden/a 1i plasamentul copiilor lipsi/i de grija p0rinteasc0.
Autoritatea tutelar3 care a fost informat3 despre copilul r3mas f3r3 ocrotire p3rinteasc3 este obligat3, în termen de % zile, s3 efectueze un control al condiţiilor de trai ale copilului 4i, dac3 se confirm3 lipsa îngrijirii din partea p3rinţilor, s3 emit3 o decizie privind luarea copilului la evidenţ3, asigurînd ap3rarea drepturilor 4i intereselor lui legitime printr-un plasament provizoriu, admis de lege, pîn3 la determinarea, în modul prev3zut de prezentul cod, a formei de protecţie adecvate. 6n termen de 1 zile din momentul lu3rii la evidenţ3 a copilului r3mas f3r3 ocrotire p3rinteasc3, autoritatea tutelar3 este obligat3 s3 comunice informaţia respectiv3 autorit3ţii centrale pentru protecţia copilului. 6n dependenţ3 de forma de protecţie a copiilor r3ma4i f3r3 ocrotire p3rinteasc3 aleas3 de c3tre autoritatea tutelar3 4i se determin3 termenul de plasament a copiilor lipsiţi de grij3
p3rinteasc3 acordîndu-se prioritate formelor de protecţie de tip familial faţ3 de cele rezidenţiale. Dac3 vorbim de adopţie, îns34i mecanismul ei de realizare este mai complicat 4i deci va dura mai mult timp decît spre eemplu instituirea tutelei sau curatelei faţ3 de copil )în practic3 cel mai des în calitate de tutore sau curator sunt numite rudele apropiate*, care va putea fi realizat3 mai repede, ulterior, cu acordul tutorelui )curatorului* putînd fi 4i adoptat copilul. 6n cazul nostru autoritatea tutelar3 nu a informat în termen de 1 zile din momentul lu3rii la evidenţ3 a copilului r3mas f3r3 ocrotire p3rinteasc3 autorit3ţii centrale pentru protecţia copilului, ci le-a informat peste % luni. 6n rest autoritatea tutelar3 a procedat conform legii, încercînd plasarea copilului în localitatea unde se afla.
2.6odificarea cuantumului pensiei de întreţinere sta%ilit" de instanţa judec"toreasc" sau scutirea de plata acesteia 2.1. 8umiţi organul competent 4i persoanele care pot depune cererea. "ererea o poate depune una dintre persoanele care au dreptul de a primi întreţinerea de la alţi membri ai familiei c&iar 4i în cazul în care plata se efectueaz3 în mod benevol. "ererea o pot adresa persoanele care pretind plata întreţinerii 4i o pot adresa în instanţa de judecat3. 8u este eclus3 posibilitatea solicit3rii ac&it3rii pensiei de întreţinere de c3tre autoritatea tutelar3 sau procuror, în vederea ap3r3rii drepturilor 4i intereselor copiilor minori, precum 4i tutorii sau p3rinţii sau alte rude, în vederea ap3r3rii drepturilor copiilor minori, deoarece de la 1' copii pot s3 se adreseze personal în instanţa de judecat3, iar pîn3 la 1' ani la autoritatea tutelar3 dac3 ocrotitorii legali nu le ap3r3 drepturile. 2.2. Analizaţi condiţiile scutirii sau modific3rii cuantumului pensiei de întreţinere. =cutirea poate fi efectuat3 de c3tre instanţa judec3toreasc3 cîn sunt îndeplinite cumulativ 2 condiţii 4i anume 1 restanţa s-a format din motive întemeate, cum ar fi salariul mic,copii minori la întreţinere, boala grav3, sc3derea brusc3 a veniturilor 4i a 2 condiţie este cînd la data eamin3rii cererii este imposibil3 lic&idarea restanţei la pensia de întreţinere, ree4ind din situaţia material3 4i familiar3 a debitorului. ?odificarea are loc în cazul în care starea material3 sau familial3 a uneia dintre p3rţi s-a sc&imbat, inst.jud. luînd în considerare 4i alte circumstanţe importante ale p3rţilor, este în drept la cererea uneia dintre p3rţi s3 modifice cuantumul pensiei de întreţinere sau s3l scuteasc3 pe debitorul întreţinerii de plata acesteia. 2.%. =moc&in3 A. pl3tea în baza unei &ot3rîri ai instanţei judec3tore4ti 15 din venituri pentru un copil din prima c3s3torie 4i 15 din venituri pentru alt copil din a doua c3s3torie. (a momentul cînd copilul din prima c3s3torie a împlinit majoratul mama celui de-al doilea copil s-a adresat cu o cerere de majorare a pensiei de întreţinere pîn3 la P din venituri. /îrîtul nu era de acord, deoarece era c3s3torit a treia oar3 4i mai avea un copil minor 4i soţie care nu lucra, fiind ocupat3 cu îngrijirea copilului. ecide/i asupra "ot0r2rii instan/ei de judecat0.
Din prevederile legale, reiese c3 instanţa de judecat3 ar trebui s3 m3reasc3 pensia de întreţinere, deoarece ea nu se acord3 copilului din c3s3toria recent3 dac3 p3rinţii î4i îndeplinesc obligaţiile legale, deci pensia de întreţinere pentru copilul minor se încaseaz3 din salariul 4isau din alte venituri ale p3rinţilor în m3rime de 1' - pentru un copil. Al 2 copil nu prime4te pensia de întreţinere, îns3 faptul c3 el este instanţa de judecat3 poate lua în consideraţie. "onform legislaţiei în vigoare cuantumul cotelor stabilite de lege poate fi mic4orat sau majorat de instanţa judec3toreasc3, ţinîndu-se cont de starea material3 4i familial3 a p3rinţilor, de alte circumstanţe importante. 6n cazul nostru pîrîtul afirm3 c3 mai are un copil minor la întreţinere, iar soţia nu lucreaz3, fiind ocupat3 cu îngrijirea copilului. Instanţa de judecat3 nu
poate leza drepturile unui copil în favoarea altuia. Deci, în cazul în care situaţia material3 nu va permite, atunci instanţa nu va majora cuantumul pîn3 la 1' din venituri sau la alt3 cot3. Din aceste considerente dac3 instanţa de judecat3 va constata situaţia material3 grea a pîrîtului ea nu va m3ri cota, iar dac3 instanţa va constata c3 pîrîtul poate ac&ita o sum3 mai mare, va dispune m3rirea cotelor.
Test nr.22 1. Desfacerea c"s"toriei cu element de e*traneitate 1.1.8umiţi (egea care guverneaz3 desfacerea c3s3toriei cu element de etraneitate în ;epublica ?oldova 4i organul competent. Desfacerea c3s3toriei cu elemente de etraneitate pe teritoriul ;epublicii ?oldova are loc conform legislaţiei ;epublicii ?oldova. Deci se aplic3 prevederile naţionale cu privire la divorţ. /ersoanele putînd divorţa fie la oficiul de stare civil3, fie s3 se adreseze în instanţa de jucat3 în aceast3 privinţ3. 1.2.Determinaţi organul competent 4i modalitatea pentru desfacerea c3s3toriei cet3ţenilor ;? care locuiesc în afara &otarelor ţ3rii. "onform prevederilor legale naţionale, cet3ţenii ;epublicii ?oldova care locuiesc în afara ţ3rii au dreptul la desfacerea c3s3toriei în instanţele judec3tore4ti ale ;epublicii ?oldova, indiferent de cet3ţenia 4i domiciliul celuilalt soţ. Dac3, conform legislaţiei ;epublicii ?oldova, c3s3toria poate fi desf3cut3 de oficiul de stare civil3, aceast3 problem3 poate fi soluţionat3 de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale ;epublicii ?oldova. De asemenea este posibil3 desfacerea c3s3toriei în afara ;epublicii ?oldova 4i ea va fi recunoscut3 valabil3 dac3, la soluţionarea acestei probleme, au fost respectate cerinţele legislaţiei statului corespunz3tor privind competenţa organelor care au adoptat &ot3rîrea 4i privind desfacerea c3s3toriei. 1.%.6n anul 2 cet.;? ?alai Ion 4i cet.#; Gte&ina A. au înc&eiat o c3s3torie la ?oscova. Dup3 aceea au locuit la "&i4in3u. 6n septembrie 2 cet.Gte&ina A. din cauza neînţelegerilor în familie a plecat la mama sa în ?oscova, unde a depus o cerere de desfacere a c3s3toriei. ?alai I. a epediat o plîngere în care a indicat c3 cerere de divorţ trebuie s3 fie eaminat3 la locul de trai al soţilor în conformitate cu legea statului unde ei au domiciliu comun, indiferent de cet3ţenia soţilor. Decideţi asupra organului competent s3 desfac3 c3s3toria . "onform convenţiei cu privire la asistenţa juridic3 4i raporturile juridice în materie civil3, familial3 4i penal3 din 22.1.C% dac3 unul din soţi domiciliaz3 pe teritoriul unei /3rţi "ontractante, iar cel3lalt - pe teritoriul altei /3rţi "ontractante, atunci în acţiunile de divorţ sunt competente instituţiile ambelor /3rţi "ontractante, pe teritoriile c3rora domiciliaz3 soţii. Din prevederile acestei convenţii rezult3 c3 este competent3 atît instanţa de judecat3 a #ederaţiei ;use, cît 4i cea a ;epublicii ?oldova.
2.+articularit"ţi la înre&istrarea naşterii copilului 2.1.;elataţi despre termenii de prezentare la 0=" a declaraţiei de na4tere.
"oform legii cu privire la actele de stare civil3 0bligaţia de a declara na4terea copilului o au p3rinţii sau unul dintre ei, iar dac3 p3rinţii nu au posibilitatea de a declara personal na4terea copilului, declaraţia respectiv3 se face de c3tre rudele p3rinţilor sau o alt3 persoan3 împuternicit3 de ei, de c3tre administraţia unit3ţii sanitare în care s-a produs na4terea sau în care se afl3 copilul, de c3tre autoritatea tutelar3, precum 4i de c3tre alte persoane. Declaraţia de na4tere se face în termen de cel mult % luni din ziua na4terii copilului. Dac3 declaraţia de na4tere a fost f3cut3 dup3 epirarea termenului de % luni, dar în3untrul termenului de un an de la na4tere, întocmirea actului de na4tere se face de c3tre oficiul stare civil3 cu acordul 4efului acestuia. Dac3 declaraţia de na4tere a fost f3cut3 dup3 epirarea unui an de la data na4terii, întocmirea actului corespunz3tor se face la oficiul stare civil3 pe baza avizului privind înregistrarea tardiv3 a na4terii copilului, fiind cercetate cauzele înc3lc3rii termenelor stabilite 4i eceptat3 o eventual3 dublare a înregistr3rii na4terii respective De la regula general3 sunt 4i unele ecepţii. Gna din ele este c3 întocmirea actului de na4tere al copilului g3sit se face, în termen de o lun3 de la data g3sirii acestuia. Alta este referitor la înregistrarea na4terii copilului n3scut mort decedat în prima s3pt3mîn3 dup3 na4tere. "onduc3torul unit3ţii sanitare în care s-a produs na4terea sau decesul copilului ori medicul care a constatat faptul na4terii copilului mort sau faptul decesului noun3scutului în prima s3pt3mîn3 dup3 na4tere este obligat, în termen de % zile de la data constat3rii faptelor respective, s3 declare na4terea sau na4terea 4i decesul. 2.2. Analizaţi înregistrarea na4terii copilului g3sit sau abandonat 4i înregistrarea tardiv3 a na4terii. /ersoana care a g3sit copilul este obligat3 s3 anunţe în termen de 2' de ore poliţia 4i s3 prezinte copilul cu toate obiectele 4i înscrisurile aflate asupra lui. 6ntocmirea actului de na4tere al copilului g3sit se face, în termen de o lun3 de la data g3sirii acestuia, la oficiul stare civil3 în a c3rei raz3 teritorial3 a fost g3sit. 6nregistrarea se face pe baza procesului-verbal întocmit de un colaborator al poliţiei, un medic 4i un reprezentant al autorit3ţii tutelare c3reia îi revine 4i obligaţia de a face declaraţia scris3 de înregistrare a na4terii. 6n procesul-verbal trebuie s3 fie consemnat3 - data, locul 4i împrejur3rile în care a fost g3sit copilul7 - seul 4i data presupus3 a na4terii copilului, care, concomitent sau ulterior, vor fi confirmate sau precizate printr-un act aparte al unit3ţii sanitare. 6n situaţia în care copilul este abandonat de c3tre mam3 în spital )maternitate*, conduc3torul unit3ţii sanitare are obligaţia s3 sesizeze poliţia în termen de 2' de ore de la constatarea faptului. 6ntocmirea actului de na4tere în acest caz se va face pe baza certificatului medical constatator al na4terii 4i a procesului-verbal întocmit de colaboratorul poliţiei, de conduc3torul unit3ţii sanitare 4i de reprezentantul autorit3ţii tutelare c3ruia îi revine 4i obligaţia de a face declaraţia scris3 de înregistrare a na4terii. 6n cazurile înregistr3rii na4terii a copilului g3sit sau abandonat, dac3 nu se cunosc numele de familie 4i prenumele lui, acestea se stabilesc de c3tre oficiul de stare civil3 care înregistreaz3 na4terea. (a întocmirea actului de na4tere, la rubrica privind datele despre p3rinţi se va înscrie QnecunoscuţiQ. Dac3 declaraţia de na4tere a fost f3cut3 dup3 epirarea termenului prev3zutde % luni din, dar în3untrul termenului de un an de la na4tere, întocmirea actului de na4tere se face de c3tre oficiul stare civil3 cu acordul 4efului acestuia. Dac3 îns3 declaraţia de na4tere a fost f3cut3 dup3 epirarea unui an de la data na4terii, întocmirea actului corespunz3tor se face la oficiul stare civil3 pe baza avizului privind înregistrarea tardiv3 a na4terii copilului, fiind cercetate cauzele înc3lc3rii termenelor stabilite 4i eceptat3 o eventual3 dublare a înregistr3rii na4terii respective.
6n caz de necesitate, oficiul stare civil3 solicit3 poliţiei verific3rile corespunz3toare, precum 4i avizul medicului legist cu privire la vîrsta 4i seul copilului a c3rui na4tere urmeaz3 a fi înregistrat3. 6ntocmirea actului de na4tere în aceste cazurile atrage dup3 sine aplicarea sancţiunilor administrative faţ3 de persoanele care au obligaţia de a face declaraţia de na4tere în termenele stabilite de lege.
2.%. Ralina, în vîrsta de 2% ani a n3scut un copil la maternitatea nr. 1 din or. "a&ul. 8a4terile au fost complicate, copilul slab 4i ei se aflau permanent la spital. (a a -a zi dup3 na4tere copilul a decedat. ?ama fiind stresat3 a stat la spital înc3 2 luni, copilul fiind înmormîntat f3r3 ea. Dup3 ce s-a îns3n3to4it ea s-a adresat la 0=" "a&ul pentru a primi certificatul de deces al copilului, dar a primit refuz deoarece nu avea documentul de na4tere a copilului. ecide/i asupra situa/iei. Care acte trebuiesc 2ndeplinite de c0tre %C 1i cine urma s0 prezinte datele despre na1terea 1i decesul copilului. Cum se 2nregistreaz0 la %C na1terea copilului n0scut mort8
"onsider c3 0=" "a&ul a procedat corect, deoarece el nu a fost sesizat în aceast3 privinţ3 4i deci nu are temei juridic 4i nici material )nu eist3 careva documente* pentru a putea elibera certificatul de deces. 6n cazul decesului copilului în prima s3pt3mîn3 dup3 na4tere se va elibera doar certificatul de deces al copilului. "onform prevederilor codului familiei conduc3torul unit3ţii sanitare în care s-a produs decesul copilului ori medicul care a constatat faptul decesului nou-n3scutului în prima s3pt3mîn3 dup3 na4tere este obligat, în termen de % zile de la data constat3rii faptelor respective, s3 declare na4terea sau na4terea 4i decesul. Declaraţia se depune la organul de stare civil3 în a c3rui raz3 teritorial3 se afl3 unitatea sanitar3. Dac3 copilul a decedat în prima s3pt3mîn3 dup3 na4tere, 0=" înregistreaz3 atît na4terea cît 4i decesul copilului, eliberînd numai certificatul de deces. 6n situaţia dat3 este necesar de a se adresa cu o cerere conduc3torului 0=" "a&ul, fie adresarea în instanţa de judecat3 pentru a constata aceast3 situaţie 4i de a elibera certificatul solicitat.
Test nr. 23 )78 Drepturile şi o%li&aţiile tutorilor şi curatorilor 1 Definiţi noţiunea de tutore şi curator. utore este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 1' ani, care inc&eie in numele si in interesul lui actele juridice necesare, aparin drepturile si interesele copilului in relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special7 Curator este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 1' ani la 1! ani isi da consimtamintul la inc&er actelor juridice pe care cel aflat sub curatela nu este in drept sa le inc&eie de sinestatator, aparind drepturile si interesele copilului in relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special7 2 conţinutul dr şi o%li& tutorilor şi curatorilor Dr-le si oblig-le tuturilor si curatorilor reies din prevederile "#, care stipuleaza ca tutela si curatela se instituie in scopul educatiei si instruirii copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca, precum si al apararii dr-lor si intereselor lor legitime. "ontinutul dr-lor si oblig tutorilor si curatorilor, spre deosebire a rudeniei de singe, apare in baza actelor administrative. De mentionat, ca dr-le si oblig-le si " sunt cele privind persoana
minorului, care sunt reglementate de legislat familiala si cele privind bunurile minoului, de legislat civila. Asadar$ - si " are dr si este obligat sa educe)incluzind si grija de sanatate, dezvolt sub toate aspectele ale copilului* copilul aflat sub tutela sau curatela7 -sa creeze , in depend de virsta copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura dezvolt normala a celui pus sub tutela sau curatela7 -sunt in drept sa determine independent procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati ca acestea sa corespunda recomandarilor autoritatii tutelare7 - si " sa duca o evidenta despre starea sanatatii copilului, fiind obligat sa informeze autoritatea tutelara si dupa caz, sa cerara plasarea copilului intr-o institutie curativa sau sanatoriala7 - si " sunt obligati sa asigura invatamintul obligatoriu al copilului aflat sub tutela sau curatela, si sunt in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de studii7 - si " nu este in drept sa impiedice contactele copiluilui cu rudele lui, cu eceptia cazurilor in care acestea ar leza interesele copilului7 -" si este in drept sa ceara pe cale judecatoreasca de la orice persoana, inapoierea copilului pa care acestea il retin fara temei legal7 - si " nu pot reprezenta minorul tutelat in inst de jud daca cealalta parte in proces este sotul sau ruda pina la gradul al '-lea cu el. 3 )peta 1 ) din punct de vedere juridic, bunica este in drept si poate fi numita tutore, daca ea va putea asigura conditii optime dezvoltarii si educarii copilului )de e c&iar daca este inapta de munca, are o avere destul de impunatoare sau suficienta nivelului de intretinere a copilui*, dar la numirea tutorelui, inst de judecata este obligata sa tina cont de interesele copilului, prin urmare din punct de vedere juridic si unc&iul este indreptatit sa fie numit tutore daca acesta a pretins, precum si datorita faptului ca acesta dispune de o posibilitate de vadita de ingrijire si crestere a copilului, astfel daca de drept prioritate au ambii de a dobindi calitatea de titutore, de fapt se va da prioritate celui care corespunde cel mai mult eigentei tutelare . +) Cerinte fata de tutore$ pot fi numii tutori o singura pers fizica sau sotul si sotia impreuna daca nu se afla in vreunul din cazurile de incompatibilitate prevaz de "#7 -la numirea tutorelui se iau in considerare calitatile morale si alte calitati personale, posibilitati7e acestuia de a-si indeplini obligatiile de tutore, relatiile lui si ale membrilor familiei lui cu copilul7 -numirea tutorelui la copilul care a atins virsta de 1 ani se face numai cu acordul copilului. %* potrivit "# copii aflati sub tutela au dreptul de a locui impreuna cu tutorele lor, de asemenea "civil prevede ca domiciliul minorului, in cazul in care el se afla sub tutela sau curatela, este al reprezentantului legal, adica tutore sau curator '* /otrivit "# si a (eg priv pensiile de asigurari sociale de stat, copilor, a caror parinti au decedat, li se poate stabili o pensie de urmasi pt munca , sau in caz contrar acest ava dispune de o alocatie sociala de stat prevazuta de (eg priv alocatiile sociale de stat. De asemenea, copilul aflat sub tutela poate beneficia si de alte indemnizatii si compensatii care se platesc familiilor cu copii pt ameliorarea situatiei vulnerable. (a fel, de mentionat ca daca locuinta ocupata anteriror de parintii care au decedat le-a apartinut cu dr de propritate privata, copilul are dr la mostenire, devenind proprietatea lui, pe cae o administreaza tuturele )curatorul* . De asemnea, daca copii aflati sub tutela nu au avut anterior spatiu locativ,la implinirea majoratului ei urmeaza sa fie asigurati cu spatiu locativ conform legisalt in vigoare. S/otrivit "civil tutorele administreaz3 4i dispune eficient de bunurile celui pus sub tutel3, în numele acestuia, dac3 nu este numit un administrator al bunurilor. =umele de bani care dep34esc necesit3ţile întreţinerii celui pus sub tutel3 4i ale administr3rii bunurilor lui se depun pe numele acestuia la o instituţie financiar3 de unde nu pot fi ridicate decît cu autorizaţia autorit3ţii tutelare.
)78 +rocedura declar"rii c"s"toriei nule 1 umiţi or&anul competent pentru declararea c"s"toriei nule şi momentul din care c"s"toria se consider" nul". 8ulitatea casatoriei este o sanctiune care se aplica in urma nerespecatrii, de catre cei ce se casatoresc, a unora dintre cerintele prevazute de lege cu privire la inc&eierea casatoriei. 0rganul competent pt decal casatoriei nule, potrivit "# il reprez instanta judecatoreasca. "asatoria decalarata nula se considera ca atare din momentul inc&eierii ei. 2 Determinaţi su%iectele dreptului la acţiune. Dreptul de a cere declararea nulit3ţii c3s3toriei îl au urm3toarele persoane$ a*soţul minor, p3rinţii lui )tutorii*, autoritatea tutelar3 sau procurorul, dac3 c3s3toria a fost înc&eiat3 de o persoan3 care
nu a atins vîrsta matrimonial3 4i aceast3 vîrst3 nu a fost redus3 în modul stabilit. Dup3 atingerea de c3tre soţul minor a vîrstei de 1! ani, dreptul de a cere declararea nulit3ţii c3s3toriei îi aparţine numai lui. De mentionat, ca casat poate fi declare nula contrar vointei minorului in cazul cind eista o primejdie pt viata si sanatatea lui, de e$ antrenarea minorului in activitatea criminala7 b*soţul ale c3rui drepturi au fost înc3lcate prin înc&eierea c3s3toriei, precum 4i procurorul în cazurile viciului de consimţ3mînt7 c*soţul care nu a 4tiut despre eistenţa impedimentelor la c3s3torie, tutorele soţului declarat incapabil, soţul din c3s3toria precedent3 nedesf3cut3, alte persoane ale c3ror drepturi 4i interese au fost lezate în urma c3s3toriei înc&eiate cu înc3lcarea prevederilor"#, precum 4i autoritatea tutelar3 sau procurorul, în cazurile prevaz de "#. Alte personae pot fi mostenitorii oricaruia dintre soti )de e$ copiii din casatoria anterioara* sau persle care au dr la pensie pt pierderea intretinatorului7 d*soţul de bun3-credinţ3 4i procurorul, în cazul în care a fost înc&eiat3 o c3s3torie fictiv3.
3 )peta ecide/i asupra normelor juridice care trebuie s0 fie aplicate la solu/ionarea cazului. (a sotlutioanarea litigiului se vor aplica dispozitiile "# privind modalitatea de desfacere a casatoriei, decalrarea nulitatii casatoriei , consecintele de declarare a nulitatii casatoriei, precum si dispozitiile "civil privind impartirea bunului proprietate comuna in devalmasie )imparteala se face proportional aportului fiecaruia la dobindirea bunului* *oate oare fi declarat0 nul0 c0s0toria dup0 desfacerea ei. Da, desfacerea casatoriei nu este un impediment pt decalararea ulterior si a nulitatii acesteia, intruct nulitatea produce efecte specifice in raport cu cele ale desfacerii, bunaoara, bunurile procurate în comun de c3tre persoanele a c3ror c3s3torie a fost declarat3 nul3 aparţin acestora cu drept de proprietate în diviziune, iar contractul matrimonial se consider3 nul7 soţul de bun3-credinţ3 este în drept s3 cear3, în modul stabilit de legislaţia civil3, repararea prejudiciului moral 4i material cauzat, etc precum si alte efecte prevaz de "#. /rin divort poate fi desfacuta doar casatoria legala care a fost inc&eiata cu incalcarea prevederilor legale, nula se declara casatoria inc&eiata cu incalcarea prevederilor legale. De asemenea, spre deosebire de desfacere, dr-le si oblig-le sotilor inceteaza din momentul inc&eierii casatoriei, precum si pot cere nulitatea orice pers ale carei drepturi au fost lezate.
Test nr. 2( =G@ I Drepturile 4i obligaţiile p3rinţilor-educatori 1.Definiţi noţiunea de p3rinţi-educatori. =e numesc parinti-educatori fondatorii caselor de copii de tip familial, care se considera infiintate de la data cind a fost luata decizia autoritatii administratiei publice locale. De asemnea , se considera parinti-educatori sotul si sotia, care se ocupa de ingrijirea si educatia copiilor, purtind totodata responsabilitatea pt indeplinirea functiilor ce le revin. De mentionat, ca parintii-educatori sint reprezentantii legali ai copiilor plasati in casa lor si apara, fara procura speciala, dr-le si interesele acestora in toate rel7atiile cu pers-le fizice si juridice, inclusive in inst de judecata 2.Analizaţi drepturile 4i obligaţiile personale nepatrimoniale 4i patrimoniale ale p3rinţiloreducatori. In conformit cu prevederile "# parintii-educatori au fata de copiii plasati in casele de copii de tip familial drepturi si obligatii similare celor ale tutorelui .. ei sunt obligati sa educe copiii, respectindu-le demnitatea7 -sa organizeze traiul comun a copiilor care au fost plasati la ei pt crestere si ingrijire7 - sa le educe deprinderi necesare in viata, sa aiba grija de sanatatea si instruirea fiecaruia dintre ei7 -au dr prioritar la adoptia copiilor aflati in propria casa de copii7 -sint obligati sa asigure ingrijirea permanenta, asist medicala necesara fiecarui copil in conformit cu virsta acestuia7 -este obligat sa aplice metode de educatie care sa nu prejudicieze sanatatea fizica si psi&ica a copiilor ingrijiti7- obligatia de a duce evidenta starii sanatatii, fiind obilgati ca o data in an sa treaca eamenul medical prevazut de ;egulamentul asei de copii de tip familial7 sunt in dr sa aleaga institutia de invatamint tinind cont de dorinta si aptitudinile copiilor. S Daca
sa vorbim de dr si oblig patrimoniale, de mentionat ca parintii-educatori sint obligati sa tina evidenta bunurilor, veniturilor casei de copii si a c&eltuielilor efectuate si sa prezinte o data in an autoritatilor publice darea de seama respectiva7 prin indeplinire dr-lor si oblig-lor sale parintiieducatori isi eercita functiile fiind remunerati, iar perioada de activitate in casele de copii de tip familial se include in stagiul de munca general neintrerupt7 -ei nu sunt obligati sa intretina copii plasati in casa de copii de tip familial din cont propriu, adica nu are loc o obligatie de intretinere7 -autorit tutelara asigura pastrarea patrimoniului copilului prin eercitarea unui control continuu al activitatii parintilor-educatori 1.%.#ormulaţi deosebirile 4i asem3n3rile dintre drepturile 4i obligaţiile p3rinţilor-educatori 4i drepturile 4i obligaţiile tutorilor 4i curatorilor. Asemanarile. In primul rind atit parintii-educatori cit si tutorele sau curatorul apara drepturile si interesele copiilor plasati spre ingrijire in toate relatiile cu pers7-le fizice si juridice. Atit parintii-educatori cit si tutorii si curatorii au urmatatoarele dreprturi si obligatii$ dr si obligati sa educe)incluzind si grija de sanatate, dezvolt sub toate aspectele ale copilului* copilul plasat la ingrijire7 -sa creeze , in depend de virsta copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura dezvolt normala7 -sunt in drept sa determine independent procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati ca acestea sa nu prejudicieze sanatatea fizica si psi&ica a copiilor ingrijiti 7 - sa duca o evidenta despre starea sanatatii copilului7 - sunt in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de studii, etc. S/rincipala deosebire, avind in vedere ca dr-le si oblig-le parintilor-educatori fiind similare celor ale tutorelui, consta in faptul ca ei isi eercita functiile fiind remunerati, iar iar perioada de activitate in casele de copii de tip familial se include in stagiul de munca general neintrerupt. Acestia sunt remunerati la nivelul lucratorilor institutiilor de ingrijire si instruire pt copii orfani, in functie de numarul copiilor aflati in plasament. De asemnea, potrivit "# nu apare nici obligatia de intretinere. /recum si raporturile de familie din casa de copii de tip familial apar in momentul inc&eierii contr de plasare a copiilor, fiind inc&eiat intre parintii-educatori si autorit tutelara.
)78 Cuantumul şi modul de încasare a pensiei pentru alţi mem%ri ai familiei 2.1.8umiţi creditorii 4i debitorii obligaţiei de întreţinere respective. /otrivit "# contractul privind plata pensiei de intretinere poate fi inc&eiat intre persoana care datoreaza intretinere adica :debitorul intretinerii si persona care ar dreptul la intretinere :creditorul intretinerii, adica intre personale care au obligatia de a se intretine reciproc conform prevederilor legale. =ubiecte ale contractului pot fi numai personae fizice cu capacit deplina de e. In cazul cind creditorul intretinerii este un minor sub virsta de 1' ani, contr va fi inc&eiat in numele minorului de catre parinti, adoptatori sau tutori. In cazul minorilor intre 1'-1!, contr va fi inc&eiat de insusi minorul cu consimatmintul parintilor, adoptatorilor sau curatorilor. ;espective la categoria de alti membri ai familiei "# atribuie in calitate de debitor$ a*0bligaţia de întreţinere dintre fraţi 4i surori 7 b*0bligaţia bunicilor de a-4i întreţine nepoţii c*0bligaţia nepoţilor de a-4i întreţine bunicii d*0bligaţia copiilor vitregi de a-4i întreţine p3rinţii vitregi7 e*0bligaţia copiilor de a-4i întreţine educatorii. 2.2.Analizaţi modul de încasare a pensiei de întreţinere. De mentionat, ca anume continutul pensiei de intretinere consta in stabilirea cuantumului si a modului de plata a pensiei de intretinere. In conformit cu "# daca sa ne referim la cuantumul si a modul de plata a pensiei de intretinere a debitorilor intretinerii, acesta se stabileste printr-un contract intre parti. =ubiectele contr pot stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote-parti7 in procente fata de veniturile debitorului intretinerii,7 prin plata sumei totale o singura data. Fste relevant faptul ca in contract poate fi prevazuta si caluza privind posibilitatea indearii pensiei de intretinere S"onform "# dac3 nu eist3 un contract între p3rţi, pensia de întreţinere se stabile4te de c3tre instanţa judec3toreasc3 în sum3 b3neasc3 fi3 ac&itat3 lunar, ţinîndu-se cont de starea material3 4i familial3 a persoanei care datoreaz3 întreţinere 4i a persoanei care are dreptul la întreţinere, precum 4i de alte circumstanţe importante.S Dac3 unul dintre membrii familiei are dreptul la
pensie de întreţinere concomitent de la mai multe persoane, instanţa judec3toreasc3 determin3 cuantumul acesteia pentru fiecare dintre cei ce o datoreaz3, ţinînd cont de starea lor material3 4i familial3. Instanţa judec3toreasc3 este în drept s3 ia în considerare toate persoanele care datoreaz3 întreţinere, indiferent de faptul dac3 acţiunea a fost pornit3 faţ3 de una, cîteva sau toate persoanele în cauz3. 2.%. ecide/i, care din persoanele enumerate pot fi obligate la plata 2ntre/inerii 1i cum se va calcula cuantumul acesteia.&) >or fi ambii obligate $ si fratele si buneii, intrucit "# prevede dreptul la întreţinere de la surorile 4i fraţii majori apţi de munc3 care dispun de mijloace suficiente, precum si obligaţia bunicilor de a-4i întreţine nepoţii daca dispun de mijloace suficiente7 2* se va stabili in suma fia in functie de venituri acestora
Test nr. 2! )78 aptele juridice în dreptul familiei şi tipurile lor Definiţi noţiunea de fapt juridic în sens larg 4i în sens îngust. In sesn ingust, faptul juridic este imprejurarea prevazuta de norma juridical care, realizata in concret, are consecinte juridice, adica da nastere, modifica sau inceteaza raportul juridic familial, iar in sens larg, faptele juridice, dupa cum se epun savantii nu se reduce doar la nasterea , sc&imbarea sau incetarea rap juridice, ci atrag dupa sine nasterea si incetarea capacitatii de folosinta si de eercitiu )de e &ot inst de jud despre declararea persoanei ca fiind incapabila* 1.2. Analizaţi criteriile de clasificare a faptelor juridice în dreptul familiei. In modul cel mai general in lit de spec clasificarea are loc dupa raportarea faptelor jur la vointa omului )adica daca depend sau nu de vointa omului* respective se impart in$ 1*actiuni fapte voluntare ale omului de care norma de drept leaga anumite consecinte juridice, acestea se mai clasifica in raport cu dipozitia reguluii de drept in$ -licite) de e$ stabilirea paternitatii* si :ilicite )care contravin legislatiei, de e$ inc& casatoriei cu vicierea consimtamintului*. S2*evenimente imprejurari, fenomene, care se petrec indifferent si independent de vointa omului, si carora norma de drept le da o semnificatie juridical prin retinerea lor in ipoteza ei. (a rindul sau evenimentele pot fi$ -absolute )de e$ decesul unei personae*7 -relative )nasterea copilului*. SSGn alt crietriu este cel conform umarilor, avem$ 1* de nastere a dr-lor si oblig-lor familiale )de e$ adoptia*7 2* de modificare a dr-lor si oblig-lor sub-lor rap juridice familiale7 %* de impiedicare a dr-lor sint acelea eistenta carora impiedica realizarea unui dr stabilit de legislatie7 '* de incetare a dr-lor si oblig-lor familiale sint acele actiuni si evenimente ca decesul, incet casatoriei. S=unt discutabile in lit de spec asa categorii de fapte juridice ca cele de restabilire, precum si calsific faptelro juridice ca situatie sau stare, insa importanta acesteia este diminuata datorita faptului ca nu au o insemnatate de sinestatatoare. 1.%. Fpuneţi-v3 opinia asupra faptelor juridice în dreptul familiei 4i faptelor juridice în dreptul civil. Din start as dori sa mentionez ca desi faptele juridice in dr familiei au anumite momente specifice, clasificarea lor se face dupa aceleasi criterii ca si in dreptul civil. In dr civil , in functie de originea faptelor juridice, la fel se impart in 2 categ$ actiuni si evenimenet. 1*Actiunile sunt fapte volunatre a caror savirsire in conditiile prevaz de lege atarge consecinte juridice, la rindul lor de asemenea se impart in licite si ilicite )asa-numitele delicte* In lit de specailit civila se sustine ca un rol important in procesul de aparitie, modificare si stingere a rap-lor jur il au actele administrative de inregistrare a faptelor juridice, indeosebi a evenimentelor. 2*Fvenimentele ca si in dr familiei, sunt fapte care se produc independent de vointa omului, dar carora legea le atribuie anumite consecinte juridice, acestea fiind deasemnea de 2 categorii$ -relative si : absolute. SDe mentionat, ca in lit de spec civila in raport cu pluralitatea elementelor componente, faptele juridice se calsifica in simple si complee. A*faptele jur simple constau in elemente
unice, care produc efecte jur prin ele insele )de e$ moartea pers fizice*. @*#aptele jur complee sunt alcatuite din maimulte elemente, care numai realizate impreuna, simultan ori succesiv produc efecte juridice prevazute de lege. =G@ II =cutirea soţului )fostului soţ* de obligaţia de a :l întreţine pe cel3lalt soţ sau limitarea acestei obligaţii la un anumit termen 2.18umiţi organul competent pentru &ot3rJrea de scutire sau limitare 4i delimitaţi noţiunea de scutire de noţiunea de limitare în termen. Doar inst judecatoreasca este in drept sa-l elibereze pe unul dintre soti de obligatia de intretinere sau sa limiteze aceasta obligatie la un anumit termen in conditiile prevazute de "#. 8otiunea de limitare in termen, la fel ca si cea de scutire presupune o masura intreprinsa de inst judecatoreasca, insa spre deosebire de aceasta nu reduce continutul obligatiei de intretinere, ci satbileste o limita in timp de eerciatrare a acesteia in acest sens. 2.2Analizaţi temeiurile . /otrivit "# instanţa judec3toreasc3 este în drept s3-l elibereze pe unul dintre soţi )fostul soţ* de obligaţia de întreţinere sau s3 limiteze aceast3 obligaţie la un anumit termen dac3$ 1*incapacitatea de munc3 a soţului )fostului soţ* inapt de munc3, care necesit3 sprijin material, este rezultatul abuzului de b3uturi alcoolice sau substanţe stupefiante ori al unei infracţiuni premeditate. De mentionat ca acest temei are un support juridic bazat pe morala, intrucit ar fi incorrect de a se sigura dim sursele banesti familiale pe acela care prin comportamentul si atitudinea sa nedemna n-a contribuit la pastrarea familiei. 2*soţul )fostul soţ* care necesit3 sprijin material a avut o comportare amoral3 în familie. De atentionat, ca comportamentul amoral urmeaza sa fi avut loc in timpul casatoriei sau dupa desfacerea ei. De asemenea prin comportament amoral se intelege purtarile defaimatoare, nedemne ale fostului sot fata de celalalt7 %*soţii )fo4tii soţi* s-au aflat în relaţii de c3s3torie cel mult ani, aceasta eprima faptul o astfel de casatorie neindelungata nu poate duce la stabilrea unor relatii familiale trainice7 '*s-a dovedit, pe cale judec3toreasc3, c3 c3s3toria a fost desf3cut3 din culpa fostului soţ care necesit3 sprijin material, presupune ca daca se va dovedi vinovatia fostului sot car necesita sprijin material, acesta va urma sa suporte consecinta respective. SFste important ca toate aceste motive sa fie dovedite pri probe incontestbile, analizate de inst jud in fiecare caz concret 2.% ecide/i asupra "ot0r2rii instan/ei de judecat0. /otrvit "# dreptul de a pretinde întreţinere de la fostul soţ pe cale judec3toreasc3 îl are fostul soţ, care necesit3 sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun invalid pîn3 la vîrsta de 1! ani sau a copilului comun invalid de gradul I din copil3rie, respective sotiei Dumtru I se va ac&ita o pensie de intretinere pe durata restabilirii sanatatii copilului, adica atit timp cit copilul va necesita o asemnea ingrijire. "uantumul pensiei de întreţinere încasate de la un soţ )fost soţ* în favoarea celuilalt soţ se stabile4te de c3tre instanţa judec3toreasc3 într-o suma b3neasc3 fi3 pl3tit3 lunar. (a stabilirea sumei pensiei de întreţinere, se ţine cont de situaţia material3 4i familial3 a soţilor )fo4tilor soţi*, de alte circumstanţe importante.
est 2!
1. +artajul %unurilor soţilor 1.1 @unurile sotilor pot fi impartite in % cazuri$ 1in timpul casatoriei 2 dupa desfacerea casatoriei,la cerea partilor % la cererea creditorilor sotilor. /articipa sotii )copii minori nu participa,neavind dr de proprietate asupra punurilor parintilor,* T creditorii 1.2 Determinaţi cotele-p3rţi ale soţilor în proprietatea comun3 în dev3lm34ie a lor.
(a impartirea proprietatii comune in devalmasie a sotilor si determinarea cotelor-parti din caestea,instanta judecatoreasca reiese din principiul egalitatii dintre barbat si femeie si considera ca partile sotilor sunt egale, deasemenea instanta judecatoreasca este in drept sa diferentieze cotele parti, tinind cont de interesele unuia din soti si interesele copiilor minori. ?ajorarea cotei parti a unuia dintre soti poate avea loc in cazul cind prin impartirea patrimoniului in parti egale interesele copiilor minori pot fi lezate,adica cota parte din casa de locuit a sotului care va locui cu minorii va fi mai mare, bunurile copiilor nu sunt supuse partajarii. /entru majorarea sau micsorarea cotei-parti mai eista si temeiul privind interesul unuia dintre soti,care merita atentie )incapacitate de munca,* 1.% "onform prevederilor legale 4i reie4ind din conţinutul speţei instanţa de judecat3 va trebui s3 restituie acele bunuri care constituie proprietate personal3 )deoarece conform speţei ele nu provin din activitate criminal3*. "eea ce prive4te cota parte din proprietatea în dev3lm34ie, ea va fi restituit3 )deoarece aici nu merge vorba de confiscarea averii* dac3 nu eist3 suficiente probe c3 proprietatea comun3 este dobîndit3 sau majorat3 pe cale criminal3, atunci putînd fi pus3 sub sec&estru întreaga proprietate a soţilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei propriet3ţi. "onform prevederilor "odului de /rocedur3 /enal3 se pun sub sec&estru bunurile ce constituie cota-parte a b3nuitului, învinuitului, inculpatului în proprietatea comun3 a soţilor sau familiei. Art. 2' "// - =ub sec&estru pot fi puse bunurile b3nuitului, învinuitului, inculpatului, precum 4i ale p3rţii civilmente responsabile, în cazurile prev3zute de lege, indiferent de natura bunurilor 4i de faptul la cine se afl3 acestea. =e pun sub sec&estru bunurile ce constituie cota-parte a b3nuitului, învinuitului, inculpatului în proprietatea comun3 a soţilor sau familiei. Dac3 eist3 suficiente probe c3 proprietatea comun3 este dobîndit3 sau majorat3 pe cale criminal3, poate fi pus3 sub sec&estru întreaga proprietate a soţilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei propriet3ţi. Art. 15 "/ - Dac3 bunurile rezultate sau dobîndite prin s3vîr4irea infracţiunii 4i veniturile de la aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobîndite legal, se confisc3 acea partea din bunuri sau contravaloarea acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate sau dobîndite prin s3vîr4irea infracţiunii 4i a veniturilor de la aceste bunuri.
2. 'olul autorit"ţii tutelare în e*aminarea cauzelor de educare şi ocrotire a copiilor minori 2.1. ;elataţi despre organele care eercit3 funcţiile de tutel3 4i curatel3 4i actele normative ce reglementeaz3 activitatea acestor organe.0rganele care eercita functiile de tutele si curatela sunt organele autoritatilor publice locale-aceste organe au un sir de atributii de cotrol si de indrumare,este un organ de decizie si de sesizare,ea poate sesiza instanta de judecata pentru luarea unor masuri cerute de interesul copilului ,avid in acest caz drepul la actiune conform dreptului procesual civil. Autoritatea tutelara supraveg&eaza educarea copiilor aflati sub tutela si curatela ,da recomandari necesare tutorilor si curatorilor,iar in caz de necesitate ia masuri concrete cu tutorele sau curatorul care nu-si indeplineste obligatiile puse pe seama lui. tutela si curatela este regelementata in "#. 2.2. Determinaţi cazurile cînd solicitarea avizului autorit3ţii tutelare este obligatorie. =olicitarea avizului este obligatorie atunci cind$se instituie tutela si curatela de catre autoritatile publice locale asupra copiilor in virsta de 1'-1!ani precum si in cazul cind se infiinteaza casele de copii de tip familial
2.%. "onform legii privatiz3rii fondului de locuinţe vînzarea locuinţei dup3 privatizare la care au participat indirect copii minori poate fi efectuat3 numai cu consimţ3mîntul autorit3ţii tutelare, atît timp cît copii sunt minori.
Test 29
1.Conţinutul contractului matrimonial 1.1.Definiţi contactul matrimonial. "ontractul matrimonial este conventia inc&eiata benevol intre persoanele care doresc sa se casatoreasca sau intre soti,in care se determina dr si obl patrimoniale ale acestora in timpul casatoriei si sau in cazul desfacerii acesteia 1.2.Analizaţi clauzele contractului matrimonial. &)contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobindite in fiecare dintre soti in timpul casatoriei sint proprietate personala a sotului care lea dobindit sotii sint in drept sa stabileasca
regimul separarii bunurilor,acesta presupune ca intre soti nu eista nici un fel de proprietate comuna,fiecare isi procura bunuri pt el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate personala,aceasta clauza este convenabila in special in familia unde ambii soti au venit stabil si de sine statator si impart egal obl casnice. +)bligatia de intretinere reciproca atunci cind un sot este inapt de munca si are dr la intretinere conform legii,conditiile acestei intretineri pot fi doar imbunatatite si nu defaforizate. !)partile pot stabili ordinea impartirii patrimoniului in caz de desfacere a casatorieiacest fapt are relevanta atunci cind unul dintre soti se ocupa cu gospodaria casnica si ingrijirea copiilor,renuntind la interesele profesionale pt binele familiei !)stabilirea ordinii de participare la veniturile reciproce-aceasta este in situatia cind cind fiecare din soti are surse proprii de venit,de eemplu sotul se obliga sa transmita sotiei o jumatate din veniturile sale din activitatea de antreprenor ,iar sotia o parte din salariul ei. 4)stabilirea ordinii de participare a fiecaruia la c"eltuielile comune- prin c&eltuieli comune intelegem c&eltuieli familiale precum plata c&iriei si a serviciilor comunale,c&eltuieli pt alimentare ,c&eltuieli legate de ac&itarea studiilor,de odi&na si calatorii,sotii pot stabili limitele in care fiecare sot trebuie sa contribuie la c&eltuieli familiale,ei pot conveni nu doar asupra c&eltuielilor comune dar si asupra celor personale ')stabilirea a caroror bunuri vor fi transmise fiecaruia dintre ei in caz de divort: este o clauza importanta deoarece sotii stabilesc concret bunurile care vor apartine concret fiecaruia dintre ei in caz de divort si prin acesta sint omise aparita temeiurilor litigiilor ulterioare 1.%. "onsider neintemeiat refuzul notarului deoarece odata ce sotia este de acord asupra acesti clauze contractuale contractul matrimonial trebuie inc&eiat,deoarece partile pot inculde in contract prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale ,un refuz intemeiat al notarului ar putea fi doar in cazul cind sunt inculse in contract relatii personale familiale sau se lezeaza considerabil princiipile si natura relatiilor familiale
2. :ncetarea tutelei şi curatelei 2.1 8umiţi temeiurile încet3rii tutelei 4i curatelei f3r3 &ot3rJrea organului respectiv
utela inceteaza la atingerea virstei de 1' ani si tutorele devine curator intre 1' si 1! ani fara o &ot a autorit tutelare in acest sens,curatele inceteaza la implinirea de catre minor a virstei de 1! ani fara o decizie speciala a autoritatii tutelare 2.2.Analizaţi încetarea tutelei )curatelei* prin &ot3rJrea organului respectiv.utela si curatela pot inceta prin &otarirea autorit tutelare daca aeista temeiuri juridice$copilul este inapoiat parintilor pt educatie si intretinere de mai departe7copilul este adoptat7copilul este plasat intr-o casa de copii sau intr-o institutie educativa sau curativa la intretinerea deplina a statului,copilul care se afla sub curatela s-a casatorit la virsta de 15 ani sau a fost emanicipat7la cererea tutorelui sau curatorului daca cererea este intemeiata7in cazul decesului tutorelui sau a minorului aflat sub curatela7in cazul indepartarii tutorelui sau curatorului de la indeplinirea obligatiilor sale daca nu si le-a indeplinit in mod corespunzato,si a savirsit careva abuzuri neglijente grave in acest sens 2.%.conform prevedrilor legale tutorele nu este obligat sa intretina minorul din mijloace proprii are dreptul la pensiile si la sursele de venit destinate anume pt intretinerea copilului,astfel consider ca autoritatea tutelara ar trebui sa intervina pt al dezinvesti de rolul de tutore pe girlea ion si pt a fi numita in calitate de tutore bunica minorului pt a beneficia de pensia acestuia in vederea folosirii ei in scopul de-a intretine si educa copilul.pt aceasta bunica trebuie sa se adreseze autoritatii tutelare sau dupa caz instantei de judecata dar nu la oficiul postal.
T;)T 3 1.Exercitare drepturilor parintestiin cazul cind parintii locuiesc separate
1.18umiti dr.parintelui care locuieste separate. /arintele care locuieste separat de copil are aceleasi dr. ca si parintele care locuieste cu copilul.si anume$-poate comunica cu copilul-poate participa la educarea copilului si instruirea lui-poate primi informatiile necesare de la toate institutiile educative,curative,de asistenta sociala in legatura cu copilul sau. otodata el are si obl.de a intretine copilul,de a participa la c&eltuielile suplimentare cauzate de circumstante eceptionale si poarta raspundere pentru prejud cauzat de copilul minor. 1.2Determinati actiunile parintelui care locuieste separate in cazul incalcarii dr.sale parintesti . In cazul incalcarii dr.sale parintele care locuieste separate se poate adresa la autoritatea tutelara din raza domiciliului copilului.Aut.tutelara in prezenta ambilor parinti scoate la iveala cauza neintelegerii, si reesind din interesul minorului,stabileste un orar care sa satisfaca cerintele ambilor parinti.Daca parintele cu care locuiesta copilul impiedica mai departe accesul celuilalt la intrevedere el va raspunde conform legislatiei contraventionale.In caz de incalcare repetata ,la cererea parintelui a caror dr.au fost incalcate litigiul va fi solutionat de inst.jud.Inst.poate refuza actiunea daca va constata ca comportamentul paintelui este in detrimental copilului )batie, narcomanie*, sau ca acesta prezinta pericol pentru viata si sanatea copilului)copilul nu &rani ingrijit*. In lipsa acest, temeiuri instanta &ataraste ordinea de participare a parintelui care locuieste separate. In caz ca &otariurea instantei se incalca fata de parintele ninovat se vor aplica sanstiuni aplicate de leg. /rocesual civil. Daca incalcarile au c&aracter repetat la cererea parintelui care locuieste separate de copil, instanta poate sai transmita copilul spre crestere si educare. In acest caz se vor respecta interese copilului, iar daca acesta a implinit 1 ani se va tine cont si de opinia lui. In process va fi atrasa si autoritatea tutelara. 1.%=/FA .Dup3 desfacerea c3s3toriei soţilor Grsu, feciorului lor minor în vîrst3 de ani i s-a stabilit domiciliu la mama. /3rinţii s-au înţeles c3 tata va vizita copilul de 2 ori pe lun3. Dup3 un
an de zile fosta soţie s-a c3s3torit 4i pentru a înt3ri relaţiile familiale cu soţul s3u nou a început s3 împiedice întrevederile tat3lui cu copilul 4i l-a dus la bunica în sat. at3l copilului aflînd unde se afl3 acesta, l-a luat de la bunica contra voinţei ei. =oţia s-a adresat în instanţa de judecat3. ecide/i asupra ac/iunilor fostului so/ din punct de vedere juridic. Ce organ trebuie de atras 2n proces8 Ce "ot0r2re va adopta instan/a de jud ecat0 8 3rgumenta/i r0spunsul. Actiunele fostului
sot cad sub incidenta legisl.penale.=i anume art15' 1 care prevede ca pedeapsa inc&isoarea de pina la 5 luni.?ama copilului avea insa obligatia sa informeze tatal copilului precum si autoritatea tutelara din raza domiciliului sau,mai ales ca intreb ea si fostul ei sot a fost stabilita o intelegere.Inst de judecata va atrage in process si autoritatea tutelara pentru a stabili daca afost avertizata despre sc&imbarea domiciliului copilului cauza data
2.'e&imul juridic al %unurilor sotilor 2.1. Definiţi noţiunea de regim juridic al bunurilor soţilor. 2.1Prin regim jur. al bunurilor sotilor se intelege totalitatea bunurilor ce pot face obiectul unui patrimoniu care sunt dobindite de soti pina la inc&eerea casatoriei precum sin timpul acesteea."odul fam. =tipuleaza in art.1C ca bunurile dobindite de soti in timpul casatoriei sint supuse regimului proprietatii in devalmasie . 2.2. Analizaţi regimurile matrimoniale reglementate de legislaţia ;epublicii ?oldova ;egimul matrimonial al bunurilor sotilor prezinta un caracter dublu,adica patriminial el depinde de dr comun al relatiilor patrimoniale si matrimonial este legat de dr familiei si de ideologia acestuia,acestea sunt bunurile supuse regimului proprietatii in devalmasie. ;egimurile matrimoniale sunt 7In functie de izvorul lor-regimul legal :este stabilit prin normele juridice in vigoare la momentul inc&eierii casatoriei si pe tot parcursul eistentei ei care sunt dobindite de soti in timpul casatoriei,indiferent de faptul care dintre soti acest bun si pe numele caruia este scris sau procirat.;egimul conventional-este stabilit de soti prin intermediul contractului matrimonial inc&eiat inainte inc&eierea casatoriei sau pe parcursul ei,contractul matrimonial este inc&eiat benevol intre pers care doresc sa se casatoreasca sau sunt casatoreite,prin care se etermin adr si obligatii patrimoniale in timpul casatoriei sau in caz de divort..dupa structura regimului matrimonial$-regim de separatie de bunuri care poate fi un regim propriu zis de separatie de bunuri sau un regim dotal.;egimul separatiei de bunuri presupune cafiecare dintre soti ii apartin cu dr de proporietate personaola toate bunurile avute inainte de casatorie si cele dobindite in timpul casatoriei.;egimul dotal-nu eista in legislatie ;?.Fistz regim mutabil care pozte fi modificzt si imutabil care nu poate fi modificat. Dar in legislatia ;? sut reglementatea doar regimul matrimonial si legal. 2.%.(a data de 1.!.2 /opescu Ion a procurat un lot de p3mînt pentru construcţia casei de locuit. 6n 2% s-a c3s3torit 4i împreun3 cu soţia a ridicat pe lotul respectiv o cas3 de locuit în valoare de lei. (a finele anului 2 relaţiile dintre soţi s-au agravat datorit3 comportamentului amoral al soţiei. Astfel, în luna noiembrie 2 a fost pronunţat3 &ot3rîrea despre divorţ. (a data de 1.1.2C în instanţa de judecat3 de la soţie a parvenit o cerere privind partajul averii comune. Determinaţi obiectul partajului. Decideţi asupra posibilit3ţii partajului 4i m3rimii cotei-p3rţi în casa de locuit în cazul cînd eist3 înc&eiat un contract matrimonial 4i în cazul lipsei acestuia obeictul partajului /entru împ3rţirea bunurilor proprietate în dev3lm34ie a soţilor a c3ror c3s3torie a fost desf3cut3, se stabile4te un termen de prescripţie de % ani. Dup3 aceast3 perioad3 consider c3 litigiul va fi rezolvat conform prevederilor "odului "ivil referitoare la proprietatea comun3 pe cote p3rţi. @unurile ce aparţin fiec3ruia dintre soţi pot fi recunoscute de instanţa judec3toreasc3 proprietate în dev3lm34ie a acestora dac3 se va stabili c3, în timpul c3s3toriei, din contul mijloacelor comune ale soţilor sau al mijloacelor unuia dintre soţi ori în urma muncii numai a unuia dintre soţi, valoarea acestor bunuri a sporit simţitor )reparaţie capital3, reconstrucţie, reutilare, reamenajare etc.*. ;eie4ind din aceste prevederi legale putem afirma c3 în cazul în care instanţa de judecat3 va recunoa4te lotul de p3mînt ca proprietate în dev3lm34ie, atunci obiectul partajului va fi casa cu întreg lotul de p3mînt. Dac3 lotul nu va fi
recunoscut ca proprietate în dev3lm34ie atunci obiect al partajului va fi doar casa. (a împ3rţirea propriet3ţii în dev3lm34ie a soţilor 4i determinarea cotelor-p3rţi din aceasta, p3rţile soţilor sînt considerate egale dac3 contractul matrimonial nu prevede altfel )adic3 le revine cîte 12 cot3 parte*. Deci prin proba contrar3 se poate demonstra contrariul, aceasta fiind o prezumţie )sintagma Use consider3N*.Instanţa judec3toreasc3 este în drept s3 diferenţieze cotele-p3rţi în proprietatea în dev3lm34ie a soţilor, ţinînd cont de interesele unuia dintre soţi 4isau de interesele copiilor minori. "ontractul matrimonial poate stabili c3 toate bunurile dobîndite de fiecare dintre soţi în timpul c3s3toriei sînt proprietate personal3 a soţului care le-a dobîndit sau poate prevedea cote diferite pentru fiecare. 6n cazul contractului matrimonial trebuie de ţinut cont de fiecare caz în parte. 0 situaţie ar fi atunci cînd obiect al partajului va fi doar casa )cîte 12 cot3-parte sau o alt3 cot3 prev3zut3 de contract*. 0 alt3 situaţie poate eista atunci cînd contractul prevede clauze care lezeaz3 drepturile 4i interesele unuia dintre soţi, ale copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege. 6n acest caz el poate fi declarat nul, respectîndu-se prevederile "odului "ivil. 6n orice caz cînd obiect al partajului va fi doar casa asupra terenului cel3lalt soţ va avea drept de folosinţ3 )ar putea fi 4i un drept de servitute sau uz*. De asemenea dac3 unuia dintre soţi îi sînt transmise bunuri care dep34esc cota ce-i revine, celuilalt soţ i se poate stabili o compensaţie b3neasc3 sau de alt3 natur3. De asemenea trebuie de atras atenţia c3 clauzele contractului matrimonial se sting din momentul încet3rii c3s3toriei, cu ecepţia celor care au fost stipulate pentru perioada de dup3 încetarea c3s3toriei.
Testul 31 1.
judecat0 s0-l lipseasc0 pe p0rintele care locuie1te separat de copil de dreptul de a
comunica cu el8 Ce m0suri pot fi aplicate fa/0 de p0rintele care locuie1te cu copilul 1i-l 2mpiedic0 pe cel0lalt s0-1i exercite drepturile p0rinte1ti8"erinţa tat3lui este legal3. Divorţul
p3rinţilor nu trebuie s3 afecteze drepturile 4i interesele copilului. "opilul are dreptul s3 comunice cu ambii p3rinţi. Desfacerea c3s3toriei p3rinţilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afecteaz3 drepturile copilului. 6n cazul cînd p3rinţii au domiciliul separat, copilul are dreptul s3 comunice cu fiecare dintre ei. 8u eist3 îns3 o prevedere direct3 care ar indica dreptul p3rintelui ce tr3ie4te separate de a comunica 4i a se vedea cu copilul. /rin analogie se poate aplica prevederile referitoare la dreptul bunicilor, fraţilor 4i surorilor copilului de a comunica cu acesta. Acţiunea privind înl3turarea impedimentelor de comunicare cu copilul a bunicilor, fraţilor 4i surorilor lui poate fi respins3 numai în cazul eistenţei unui pericol pentru viaţa 4i s3n3tatea copilului, pentru dezvoltarea lui spiritual3. Deci putem aplica aceste prevederi 4i soţului care nu locuie4te împreun3 cu cel3lalt soţ cu care st3 copilul. Din cele epuse se poate de afirmat c3 p3rintele va putea fi lipsit de acest drept numai în cazul eistenţei unui pericol pentru viaţa 4i s3n3tatea copilului, pentru dezvoltarea lui spiritual3. 6n cazul dat p3rintele care împiedic3 pe cel3lalt s3-4i eercite drepturile p3rinte4ti el poate fi supus r3spunderii administrative. "onform art. 5' al "odului "ontravenţional împiedicarea neîntemeiat3 a unuia dintre p3rinţi )a ambilor p3rinţi* s3 comunice cu copilul ori s3 ia parte la educarea lui, precum 4i împiedicarea copilului s3 comunice cu bunicii, fraţii 4i surorile se sancţioneaz3 în m3rimea stabilit3 de cod. 2.oţiunea şi importanţa adopţiei- 2.1. Definiţi adopţia actul juridic incuviintat de organul restectiv competetninstanta de judecata-in rezultatul caruia intre adoptat si descendentii sai si adiptator si redele acestuia apar drepturi si obligatii assimilate de lege cu cele dintre parinti si copii si inceteaza dr si oblogatiile adoptatorului fata de rude%le sale de provinienta. 2.2. Determinaţi importanţa adopţiei 4i domeniul ei de aplicare. Adoptia isi are radacini din cele mai vec&i timpuri si este cunoscuta de toate popoarele.pe parcursul istoriei adoptia avea diferite scopuru$Fconomice,de succesiune la tron.Insa in prezent adoptia este de ai oferi copilului minor o familie pu ai asigura c crestere si dezvolotarearmonioasa.Importanta primoeriala este de a crea conditii prielnice si adecvate de dezvoltare fizica si spirituala pu copii."opii sunt crescuti si educati intr-o atmosfera de dragoste,stima si intelegere.Adoptia seefectuaeaza in interesul copilului sa asigure copilului lipsit de grija parinteasca un mediu familial adecvat o educatie buna un climat de iubire,fericire,intelegere,peroana care l-a adoptat trebuie sa-i inlocuiasca parintii.0 alta importanta a adoptiei in aceeea ca multe cupluri nu au copii si doresc sa se realizeze ca parintiA"easta are o importanta pu inlaturarea pricinei principale ca cuplul sa se mentina si sa creasca copilul.In tara noastra ca si in alte tari nr divorturilor creste si casatoriile care se desfac au copii minori si evident ca copii lipsiti de grija parinteasca e in crestere. 2.%. "omparaţi adopţia cu alte forme de ocrotire a copiilor orfani 4i a celor lipsiţi de grija p3rinteasc3. Adoptia si tutela curatela asupra minorilor,ambele institutii sunt indreptate spre ocrotirea copiilor,asigurarea educatiei,apararea dr si intereselor minorilor.utela se instituie pina la virsta de 1' ani aminorului,curatela pina la 1! iar adoptia nu se stabileste o perioada anumita ci pu totdeuna,acordindu-i copilului o ingrijire permanenta a copilului.8umirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul adm publice cu acordul pers care pretinde .dar la adoptie pers care doreste sa adopte un copilea transmite o cerere scrisa la autoritatea tutelara de la domiciliul copilului.Alte forme de ocrotire a copiilor orfani sunt casele de copii de tip familiat care la fal ca adoptia are scopul intretinerii numai ca partiale si educatia a copiilor orfani.In comparatie cu adoptia plasarea in casa de copii de tip familial se face in baza unui contractinc&eiat intre parinti si autoritatea tutelara si termenul contractului este pina la virst ade 1! ani sau la 2% daca copilul isi continua studiile.
Test nr. 33
1.z,oarele dreptului familiei 1.%. Apreciaţi corelaţia izvoarelor naţionale cu izvoarele internaţionale rezolvînd problema$ care va fi soluţia în cazul în care un tratat internaţional, ce nu vizeaz3 drepturile omului, ratificat de /arlament vine în contradicţie cu "onstituţia.
2.+lata întreţinerii pentru copiii minori 2.%. ecide/i asupra posibilit3ţii mic4or3rii cuantumului pensiei de întreţinere pentru copiii minori, folosind argumentele respective în urm3torul caz$ "et3ţeanul V pl3tea în baza unei &ot3rJri a instanţei judec3tore4ti pensie de întreţinere pentru 2 copii minori în cuantum de 1% din toate veniturile. Glterior a devenit invalid de gr. II 4i s-a adresat în instanţa de judecat3 cu o cerere privind mi4carea cuantumului de întreţinere pentru copii din motivul c3 pensia de invaliditate este mic3, iar el are nevoie de tratament medical 4i sumele primite nu-i ajung.
7=;')TAT;A D; )TAT D 6$eful catedrei /rof.univ. R&."&ibac ???????????????? Test nr. 3( Dreptul familiei /entru eamen la Drept Anul <<<<<< grupa<<<<<< #acultatea 1.Drepturile copiilor minori 1.1.8umiţi cadrul legislativ internaţional 4i naţional în materie.
repturile personale si cele patrimoniale ale copilului sunt reglementate atit de legislatia nationala cit si de cea internationala; ca Conventia <= din &9>9 ratificata de 5 in &99? si care a intrat in vigoare in &99!, de Constitutia 5, @egea privind drept... copilului din &994, Codul Familiei si anume capi. A si alte acte normative.
1.2.Analizaţi drepturile reglementate de legislaţia în vigoare. Copilul este privit ca o fiinta ce se bucura de anumite drepturi si ale carui insusiri trebuie respectate. 3stfel dupa nastere copilul are dreptul la nume , ce consta din numele de familie si prenume si care se inregistreaza conform legislatiei, in toate cazurile copilul are dreptu la numele parintilor sai. #n cazul unui copil gasit daca nu se cunoaste numele de familie si prenumele copilului acestea se stabilesc de oficiul de stare civila. *ina la virsta de &6 ani copilul isis poate sv"imba num.de familie si prenumele dar cu o cerere depusa de catre parinti la of de stare civila. Cel care a implinit virsta de &6 ani sau are deja pina la &> ani poate sa-si sc"imbe num de familie si prenumele in baza unei cereri depuse deja personal. =n drept din cele mai importante este dreptul copilului de a locui si a fi educat in familie anume abitatia in familie ii ofera garantia dezvoltarii fizice normala, spirituala, intelectuala si sociala a copilului ca el sa devina o personalitate, si toate acestea pot fi oferite numai de catre familie. =n alt drept al copilului este regl.de Constitutia 5 ce prevede ca fiecarui cetatean este garantata libertatea gindirii, opiniei precum si libertatea exprimarii in public , acest drept si-a gasit reflectare si in legea privind dre. Copilului. in toate aceste reesa ca copilul este in drept sa se expuna in privinta tuturor problemelor care ii ating interesele de la orice virsta, atunci cind el isi poate
formula o opinie proprie. in drepturile patrimoniale copilul are dre. e a primi intretinerea dela parinrii sai, dreptul copilului de posesie si folosinta a bunurilor parintilor, dreptul la succesiune, copilul are dreptul si la securitate sociala, nu sunt si restrictii privind dreptul la autor. 1.%. ecide/i asupra realiz3rii drepturilor patrimoniale ale copiilor minori în ;epublica ?oldova,
aplicînd prevederile actelor normative ale altor ramuri de drept. =n drept patrimonial ce este reg de o alta ramura de drept este dreptul de proprietate reg de CC conform caruia copilul poate avea in proprietate orice bun care nu este exclus din circuitul civil. 3cestea sunt bunurile primite in dar, mostenite cit si cele dobindide din sursele de venit proprii. =n alt drept ce este tot reg de CC este dreptul la succesiune conform caruia copilul are dreptul la mostenirea patrimoniiului parintilor sai ca mostenitor legal de claca a #c"iar din momentul cind este conceput. #n scopul ocrotirii drepturilor succesorale ale copiilor minori, legislatia stabileste ca acestia au dreptul la mostenirea patrimoniul parintilor sai c"iar si in cazul succcesiunii testamentare. Statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta majoratului este tot reg de legislatia civila. Dreptul copilului la securitate sociala este si el reglementat de un sir de acte care prevad mecanismul de acordare a diferitelor plati (pensii, indemnizatii, ajutoare) prin sistemul de securitate sociala.
2.6omentul încet"rii c"s"toriei în cazul di,orţului. ;fectele juridice ale desfacerii c"s"toriei 2.1. ;elataţi despre momentul încet3rii c3s3toriei. 5omentul incet. Casat. are o importanta juridica deoarece de la aceasta data inceteaza raporturile personale si patrimoniale aparute intre soti in urma inc"eerii casat. #n cazul desf casat la organele de inregistrare de stare civila casat inceteaza din ziua inregistrarii divortului, iar daca casat a fost desfacuta pe calea judecat ea inceteaza din ziua cind "ot instantei judecatoresti a ramas definitiva.#nst de jud care a solutionat divortul este obligata sa transmita in termen de ! zile de la data cind "ot de desfacere a casat a ramas definitiva o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza ei teritoriala. *rimind actul of de stare civila intocmeste actul dedivort, la cererea sotilor li se elibereaza certificatul d edivort si pe buletinele de identitate se face mentiunea despre desf casat. Fostii soti nu pot inc"eea o noua casat pina cing nu peimesc de la of de stare civ certificatul de divort.
2.2. Analizaţi efectele juridice ale desfacerii c3s3toriei. in momentul divortului acesta produce efecte juridice pentru viitor. Efectele tin de rel personale si cele patrimoniale ale sotilor si cele dintre parinti si copii. Fostii soti nu mai au obligatia de sprijin moral si fidelitatea conjugala ei pot dupa divort sa se recasatoreasca. Conform preved legale sotul care si-a sc"imbat numele de familie la inc"eerea casat luind numele celuilalt sot sau le-a conexat are dreptul de a-si mentine acets nume dupa divort, sau sa revina la numele de familie care il avea innainte de casat. #n cazul de divort inainte de implinirea de &> ani a unui dintre soti capacitatea deplina de exercitiu dobindita prin inc"eerea casat de sotul minor se mentine.daca un sot este inat de munca si care necesita sprijin material poate pretinde intretinerea de catre celalalt sot. @a prop comuna in devalmasie sotii impart bunurile in procesul de divort printr-un acord intocmit in scris, regimul matrimonial al comunitatiide bunuri inceteaza o data cu desf casat. *entru actiuna de impartire a bunurilor proprietate comuna in devalmasie care au capatat acest regim din momentul cind bunurile au fost dobindite in timpul casat a sotilor divortati se aplica termenul de prescriptie de ! ani, acest termin se calculeaza din momen cind unul dintre soti a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea derp de proprietate. Fostul sot nu are dreptul de mostenire asupra bunurilor ramase dupa moartea celuiilalt sot. @a rindul sau desf casat nu afecteaza situatia juridica a copiilor
nascuti din aceasta casat. *arintii sunt in drep si obligati sa-si ezercite drepturile parintesti cu privire la persoana si bunurile copilului.
2.%. "onform &ot3rîrei instanţei de judecat3 din 2 octombrie 25 soţii >oinovan au divorţat. @unurile proprietate comun3 în dev3lm34ie a lor nu au fost împ3rţite. (a data de 25 octombrie 25 soţia î4i cump3r3 un automobil. /este o lun3 soţul se adreseaz3 în instanţ3 cu o cerere privind partajarea bunurilor proprietate comun3 în dev3lm34ie. 6n lista bunurilor este insclus 4i automobilul procurat de soţie la 25.1.25, invocînd faptul c3 acesta este procurat în timpul c3s3toriei 4i, deci, din banii lor comuni. ecide/i asupra posibilit0/ii partajului automobilului 1i argumenta/i r0spunsul.
M<<<
7=;')TAT;A D; )TAT D 6$eful catedrei /rof.univ. R&."&ibac ???????????????? Test nr. 3! Dreptul familiei /entru eamen la Drept Anul <<<<<< grupa<<<<<< #acultatea 1.;*ercitarea drepturilor p"rinteşti 1.1.8umiţi principiul de baz3 al eercit3rii drepturilor p3rinte4ti.
=n principiu de baza putem mentiona ca parintii care isi exercita drepturile si obligatiile fata de copii sai sa le exercite numai in interesul copilului. 3dica sa creasca copilul, sa-l igrijeasca, sa-i dee o educatie, o instruire si pregatire prifesionala in conformitate cu capacitatile copilului si posibilitatile parintilor.
1.2.Analizaţi procedeele 4i mijloacele care nu pot fi aplicate de p3rinţi la educarea 4i ap3rarea drepturilor 4i intereselor copiilor minori. Exercitindu-si drepturile, parintii trebuie sa excluda la educarea 1i ap0rarea drepturilor 1i intereselor copiilor minori; -comportamentu abuziv, acesta se poate exprima prin diferite forme ex ( copilul este pus la o munca fortata care nu coincide cu virsta si starea sanatatii a cestuia) -insulte si maltratari de orice fel, discriminare. 3cetee actiuni folosite de parinti duc la formarea unei persoane cu deficiente care ulterior se pot manifesta prin agresivitate, cruzime, lasitate.... -antrenarea in actiuni criminale. #n afara de faptul ca aceasta se pedepseste de legea penala, societatea nu permite ca copiii care sunt viitorul natiunii sa fie educati intr-un astfel de mediu -violenta fizica si psi"ica care poate duce la imbolnavirea copilului acestea pot sa se manifeste atit in copilarie cit sin maturitate. -consumul de bauturi alcooolice, folosirea sub stupifiante si psi"otrope, deoarece aceasta este o actiune negativa asupra psi"ologiei care duce la degradarea personalitatii, imbolnavirea copilului si care poate provoca si moartea acestuia. -practicare jocului de noroc, cersitul si alte acte ilicite. *rin toate acestea copilul este lipsit de posibilitatea de a-si dezvolta aptitudini pozitive care l-ar ajuta sa duca un mod decent de viata.
1.%. Evalua/i posibilitatea eercit3rii drepturilor p3rinte4ti de c3tre p3rinţii minori. ?inora Flena de 15 ani, nec3s3torit3 a n3scut un copil. Fa s-a adresat la "asa de asigur3ri sociale pentru a primi îndemnizaţia de îngrijire a copilului pJn3 la vJrsta de % ani a acestuia. #uncţionarii casei de asigur3ri au refuzat s3-i perfecteze actele 4i s3-i pl3teasc3 îndemnizaţia, motivînd prin faptul c3 nu are capacitatea de eerciţiu. 2.$%li&aţia de întreţinere dintre foştii soţi 2.1.Definiţi noţiunea 4i caracterele obligaţiei de întreţinere. bligatia legala de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si in cazul parintilor fata de copiii mijloace pentru eduvare, invatatura si pregatirea lor profesionala. Carac intretinerii sunt; arac strict personal , care reese din faptul ca exista o legatura strinsa a pers care beneficiaza de pensia de intretinere, precum si a pers obligate sa o presteze ca insasi obligatie, nu poate fi transmisa prin mostenire, contracte, debitorul nu poate trece datoria sa altora.. aract de intretinere reciproca asta nu inseamna ca intotdeauna el este realizat, deoarece nu intotdeauna parintii la o virsta inaintata au nevoie de intretinere de la copiii sai si tot asa. arac indelungat sa succesi! asBceasta se manifesta prin faptul ca din momentul nasterii oblig si pina la incetarea ei se scurge un timp destul de indelungat. "ceste obligatii de intretinere sunt stabilite de lege ce inseamna ca indatoririle sunt impuse de lege in tot timpul cit creditorul se afla in nevoie, ceea ce fac ca partile sa n-o poata inlatura sau restringe prin acte juridice.
2.2.Analizaţi condiţiile de apariţie a dreptului de întreţinere între fo4tii soţi. Conditiile de aparitie a dreptului de intretinere intre fostii soti sunt urmatoarele; # cond Sotul care pretinde intretinerea sa fie inapt de munca si sa necesite sprijin material nea!ind un !enit propriu suficient aceasta stare de nevoie se stabileste de catre in stanta de judecata in fiecare caz concret. ## cond sotul obligat la plata intretinerii trebuie sa aiba mijloace suficiente pentru intretinerea sa si pentru plataintretinerii ati fostului sot , cit si a altormembrii ai familiei, cuantumul pensiei de intretinere pentru sot sau fostul sot se stabileste de catre inst de judec. #ntr-o suma baneasca fixa platita lunar. 5ai sunt si un sir de conditii de a pretinde dreptul de intret si pe cale judec...; a) fosta sotie in timpul graviditatii acest drept apare daca graviditatea a aparut inaintea desf casat., b) fostul sot care necesita sprijin material ocup cu ingrijirea copil. Comun timp de ! ann,i c) fostul sot necesita sprijin mater daca a fost ocupat cu ingrijirea copilului pina la virsta de &> ani sau daca este invalid de gr # copilul, d) fostul sot devenit inapt de munca in timpul casat sau timp de un an dupa desfac casat., e) fostul sot necesita sprijin mater si a atins virsta de pensionare in termen de cel mult ' ani din mom desf casat daca sotii au fost casat ce putin &' ani..
2.%."et. >î4cu Diana 4i >î4cu @oris au fost c3s3toriţi din 1C!2 pîn3 la 1 aprilie 22. (a 1 mai 2% >î4cu Diana s-a adresat în instanţa de judecat3 cu o cerere privind plata pensiei de întreţinere de la fostul soţ pe motivul c3 i s-a stabilit gradul 2 de invaliditate. (a eaminarea cauzei soţul a obiectat împotriva cerinţelor reclamantei, invocînd faptul c3 la moment fosta soţie se afl3 în relaţii de concubinaj cu cet. Albu Ion. ecidei/i asupra posibilit0/ii 2ncas0rii pensiei de 2ntre/inere de la fostul so/
M<<<
>eful catedrei /rof.univ. R&."&ibac ???????????????? Test nr. 3
Dreptul familiei /entru eamen la Anul <<<<<< grupa<<<<<< #acultatea
Drept
1.
1.2.Analizaţi ordinea de eaminare 4i soluţionare a litigiilor 4i organul competent în domeniu. @a deter locului de trai al copilului cind parint traiesc separat si lipseste un acord intre ei intervine instanta de fudecata care stabileste cu cine dintre parinti vor lacui copiii. @a determinarea locului de trai instanta va tine cont de egalitatea in drepturi si obligatii mamei si tatalui precum si de opinia copilului, de virsta copilului, de calit morale ale parintilor, rel existente intre fiecare copil si parinte.... 3poi instanta cere un aviz de la autoritatea tutelara in care se elucideaza conditiile de trai a fiecarui parinte, aspectele psi"ologice, prezenta altor rude si rel cu copilul, sa. @a examinarea cauzei autorit tut participa obligatoriu pentru a sustine avizul si a-si expune opinia. ot inst privind determinarea locului de trai poate fi modificata la cererea oricarui parinte. @itigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintii locuiesc separat se solutioneaza de catre autoritatea tut iar decizia poate fi atacata in inst de judec care va emite "ot respectiva.. =n alt litigiu privind educarea copiilor poate aparea nu numai intre parinti, dar si intre parinti si alte rude, deoarece leg invigoare prevede ca bunicii, fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta, daca unul din parinti refuza acest drept litigiul este este solutionat de autorit tut., acesta din urma emite o "ot si daca aceasta este incalcata de catre parinti atunci este aplicat codul contraventional, la rindul daca acestea nu aduc rezultate bunicii, fratii surorile pot solutiona litigiul in inst de judecata.
1.%.6ntre soţii >î4cu a ap3rut litigiu privind instruirea fiicei 0lga în vîrst3 de ani. at3l dorea ca fiica s3 înveţe la (iceul în care mai multe obiecte se predau în limba englez3, iar mama era categoric împotriv3, deoarece ea considera c3 din cauza st3rii s3n3t3ţii 0lga nu va putea rezista ritmului stabilit în liceu. @unicii care locuiau împreun3 cu soţii >î4cu erau de acord cu mama copilului. ecide/i asupra solu/ion0rii acestui litigiu, argument2nd r0spunsul cu prevederile legisla /iei.
2.Contractul pri,ind plata pensiei de întreţinere. 2.1.Defniţi noţiunea şi enumeraţi caracterele juridice ale contractului. Contactul privind marimea, onditile si modul de plata a pensiei de intretinere poate incheiatintre persoana care datoreaza intretinerea(debit intretinerii) si persoana care are dreptul la intretinere (creditorul intretinerii). In cazul cind debitorul intretinerii si\sau creditorul intretinerii sint declarati incapabili, contractul este incheiat de catre reprez legali ai acestora. Persoanele cu capacitatea limitata de eercitiu incheie contractul cu acordul curatorului, acest contract se intocmeste in scris si este autenticat la notar. !cest contract are urmatoarele carac "uridice# este un contract bilateral, cu titlu gratuit, consensual dupa opinia unor autori, unibligational si are caracter solemn.
2.2.Analizaţi conţinutul contractului. Continutul contracat Contractului privind plata pensiei de 2ntre/inere consta in stabilirea cuantumului si a moduluide plata a pensiei de intretinere, cuantumul pens de intret stabilite prin contract se deermina de catre parti la inc"eerea contractului, partile rees din situatia materiala
si familiala a debitorului intretinerii cit si necesitatea creditorului. esi partile sunt libere in stabilirea marimiii pensiei de intretinere conform cod fam in cazul copiilor minori aceasta nu poate fi mai mica decit cea stabilita de cod familiei. %ubiectele contractului pot stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote partiD in procente fata de veniturile debit intretD intr-o suma baneasca fixa platita lunarD prin plata sumei totale o singura data s.a. 5odul de plata a pensiei de intret la fel poate fi stabilit de catre parti; prin ac"itarea personala de catre debit intretD prin ac"itarea de catre debit prin intermediul unei pers terteD prin transfer postal pe adresa la domiciliu s.a. in contract poate fi prevazuta clauza privind posibilitatea indexarii pensiei de intretinere. aca in condit de inflatie marimea pensiei de intret se devaloreaza si nu corespunde c"eltuielilor efectuate pentru intretinerea creditorului. Contractul privind plata pensiei de intret poate fi modoficat sau reziliat in orice moment in baza acordului dintre parti..
2.%."omparaţi contractul privind plata pensiei de întreţinere cu alte contracte similare$ a* "u contractul de donaţie sub form3 de prestaţii periodice7 b* "u contractul de rent3 gratuit3 viager37 c* "u contractul de înstr3inare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţ3.
M<<<
A+'$8 >eful catedrei /rof.univ. R&."&ibac ???????????????? Test nr. 3/ Dreptul familiei /entru eamen la Anul <<<<<< grupa<<<<<< #acultatea
Drept
1.'e&lementarea juridic" a încheierii c"s"toriei cu element de e*traneitate 1.1.8umiţi (egea ţ3rii care guverneaz3 condiţiile de fond ale c3s3toriei cu element de etranietate. #n cazul in care 5 a inc"eiat tratate internationale , legea aplicabila raporturilor de familie cu element de extranietate se determina in baza acestor tratate. #ar in cele mai dese cazuri se aplica Codul fam si legea privind actele de stare civila.
1.2.Analizaţi condiţiile de fond 4i de form3 pentru înc&eierea c3s3toriei cu element de etranietate pe teritoriul ;?. Conditiile pentru inc"eierea casat pe terit 5 de catre cet straini sau apatrizi sint determinate de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif eliberat de autorit competente ale statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei au dreptul de a inc"eia casat. #n rest se conditiile de fond si lipsa impiedimentelor la inc"eierea casat trebuie sa coincida cu codul fam si ele sunt; Casat trebuie inc"eiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat personal si neconditionat al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale. *ersoanele ce doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor.
1.%.6n anul 1CC cet. ;? ?odîrc3 ?aria 4i "alestru Ion, aflîndu-se la odi&n3 în =pania au înc&eiat acolo o c3s3torie religioas3 în conformitate cu legislaţia spaniol3. Dup3 întoarcere ei au tr3it împreun3 f3r3 a mai întreprinde vreo acţiune în vederea înregistr3rii c3s3toriei în ţar3. 6n
anul 2 ei s-au desp3rţit 4i ?odîrc3 ?aria a plecat la lucru în Italia. /este 2 ani "alestru Ion a înc&eiat o nou3 c3s3torie cu >olcova A., înregistrînd-o în ordinea stabilit3 de lege. (a finele anului 2' "alestru I. a decedat într-un accident rutier. ?odîrc3 ?. s-a reîntors din Italia 4i avînd pretenţii la mo4tenire s-a adresat în instanţa judec3toreasc3 cu o cerere privind nulitatea c3s3toriei înc&eiat3 de "alestru Ion cu >olcova A. Drept dovad3 ea a prezentat actul de c3s3torie din =pania. ecide/i care va fi solu/ia.
2.)tin&erea o%li&aţiei de întreţinere 2.1.Definiţi noţiunea de stingere a obligaţiei de întreţinere. %tingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza unui contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului uneia dintre parti, a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor acestuia.dar deobicei se stinge si prin executarea acesteia.
2.2.Analizaţi temeiurile stingerii obligaţiei de întreţinere. emeiurile de stingere a obligatiei de intretinere sunt daca obligat de intret a luat nastere in baza acordului dintre platitor si beneficiarul obligatiei de intretinere, ea se stinge la expirarea termen actiunii contract, la decesul uneia dintre parti sau baza altor temeiuri prevazute de acest contract. aca pensia de intret este incasata in baza "ot inst de judecata, obligat se stinge o data cu decesul platitorului sau al beneficiarului pensiei de intretinere. *lata pensiei de intret pentru copii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau obtinerii capacitatii de exercitiu sub virsta de &> ani in rezultatul inc"eierii casat sau emanciparii. bligatia de intret care se plateste in baza "ot ins de jud pers inapte de munca si care necesita sprijin material inceteaza din momen restabilirii capacitatii de munca sau imbunatatirii situat mater. aca unul din soti s-a casat obligat de intret intre ei inceteaza. Ca raport juridic concret obligat de intret se stinge in mod obisnuit prin executare adica prin plata asa cum indeobste se sting si celelalte obligatii.
2.%.;obu 0lga îngrije4te de un copil comun invalid în vîrst3 de 1' ani, nefiind angajat3 în cîmpul muncii. at3l copilului, fostul soţ ;obu Ion pl3te4te o pensie de întreţinere pentru fosta soţie în m3rime de % lei lunar. /este 2 ani de zile ;obu 0lga se c3s3tore4te. ecide/i asupra pl0/ii pensiei de 2ntre/inere 2n continuare 1i argumenta/i r0spunsul.
M<<<
Test nr. 3/ 1.'e&lementarea juridic" a încheierii c"s"toriei cu element de e*traneitate 1.1.8umiţi (egea ţ3rii care guverneaz3 condiţiile de fond ale c3s3toriei cu element de etranietate. #n cazul in care 5 a inc"eiat tratate internationale , legea aplicabila raporturilor de familie cu element de extranietate se determina in baza acestor tratate. #ar in cele mai dese cazuri se aplica Codul fam si legea privind actele de stare civila.
1.2.Analizaţi condiţiile de fond 4i de form3 pentru înc&eierea c3s3toriei cu element de etranietate pe teritoriul ;?. Conditiile pentru inc"eierea casat pe terit 5 de catre cet straini sau apatrizi sint determinate de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif eliberat de autorit competente ale
