Sociopsihologia si Antropologia Familiei P. Ilut, Polirom, 2005
CAP 1. Caracterul stiintific al cercetarii familiei: - Date exacte despre finamica functiilor grupului familial - Abordare globala, comparatii temporale si spatialo-culturale - Validitatea si verificarea ipotezelor - Baza pentru interventii practice - Cercetari cu caracter pluridisciplinar, interdisciplinar, transdisciplinare Interdisciplinaritatea studiului familiei: - Coordonate macrosociale (sociologie, economie, demografie, istorie) - Coordonate microsociale (psihologia sociala, psihiatria) - Coordonate formativ-normative (politice, juridice, etnice) - Coodonate descriptiv-informale (sociologia, antropologia, demografia) Interferente intre sociologia familiei si psihologia sociala: - Statusuri si roluri in familie - Afectivitate si cooperare - Socializarea si educatia - Alegerea partenerului si tensiunile de cuplu etc Sociologia familiei si antropologia culturala: - Suprapunere aproape perfecta/identificare a domeniilor - Construirea unei imagini globale a familei 1
-
Mixarea metodologica cantitativa (ce apartinea sociologiei) cu cea calitativa (antropologie)
Tendinte in studierea familiei: - Abordarea macrosociologica – familia ca institutie sociala, locul si rolul sau in ansamblul societal - Abordare microsociologca - structurile si procesele din interiorul grupului familial Sociologia si antropologia familiei – abordare holistica, interdisciplinara (date istorice, etnologice, ecnomoce, de psihologie sociala si asistenta sociala) Tendinte in studierea familiei: - Statutul femeii in familie – diviziunea sociala a muncii in relatie cu diviziunea muncii casnice - Imbinarea studiilor si a datelor istorice cu psihologia sociala si demografia in studiul cursului de viata familial (perioada premaritala, nasterea copiilor, socializrea, batranetea etc.) - Relatia dintre tehnologia de producere a mijloacelor de subzistenta si modelele de familie - Divortialitatea si recasatorirea: variabile implicate in divort – conditii premaritale, investitii materiale si psihologice in timpul casatoriei, piata de munca (ocupatia sotilor, venit, somaj) - Studiul asupra consecintelor divortului sdi impactul asupra parintiilor si copiilor, cat si probabilitatea de recasatorire - Stiluri de viata familiala alternative- concubinajul, coabitarea - Efectele reciproce in relatia parinti-copii (copii si calitatea mariajului, copii si statutul economic al parintilor etc.) Orientari teoretico-metodologice 1. Abordarea holistica a studiului familiei – imaginea globala a grupului - teorii globale dar si cu un grad mare de exactitate si validitate - utilizarea unor metode de cercetare exacte (metoda panel, analiza longitudinala a datelor) 2. Abordarea sistemica a familiei - studiul retelelor (network analysis) de familie 3. Abordarea conflictualista - teoriile marixiste in care familia e micromediul de exploatare a omului. Femeile sunt exploatate de catre barbati si copii de catre parinti. Barbatul nu este sclavul gospodariei, dar este sclavul sistemului capitalist industrial. - “Familia traditionala este organizata in beneficiul barbatului pe seama sotiei lui. Sotul are mai multa autoritate, prestigiu si independenta, in timp ce sotia e constransa sa indeplineasca un rol subordonat” (Coleman, Cressey, 1990) - solicitari conflictuale: sotii concureaza pentru autoritate dar si coopereaza pentru a putea supravietui. - teoriile ce vizeaza tensiunile ce apar intre membrii familiei vs. deciziile democratice din familie 4. Abordarea feminista a familiei - inegalitatile din cadrul familiei in defavoarea sotiilor 2
- rolurile sexuale mentin femeile subordonate barbatului; barbatii isi apara status-quoul - reevaluarea rolurilor si invatarea sociala 5. Abordarea relatiei cost/beneficiu - teoria alegerii rationale si a schimbului social - aspectele de familie pot fi explicate in raport cu costuri, capital, beneficii, strategii rationale - legea reciprocitatii in familie, schimburi de bunuri si servicii in cadrul cuplului 6. Abordarea interactionist-simbolica - simboluri atribuite interactiunilor sociale - rolurile din familie sunt construite de pe urma negocierilor - importanta “rolului” individului in raport cu ceilalti - casatoria = un proces de redefinire simbolica permanenta Revizuirea istorica a studiilor familiei: a) studiul familiei prin analiza miturilor - reconstruirea institutiei familiei prin examinarea miturilor din antichitate - trecerea de la matriarhat la patriarhat prin aparitia zeitatilor noi la greci (Bachofen, 1861) b) studiul familiei tribale - observatia directa si participativa a tribului de irochezi (SUA)(Lewis Morgan, 1851) - evolutia formelor de organizare familiala de la nestructurarea relatiilor, pana la relatii monogame - relatii libere – familia inrudita dupa sange – familia pe grupe – familia pereche - familia monogama - explicatii economice, demografice, sociale si de mentalitate c) studiul familiei nucleare moderne (Frederic le Play, 1981) - involutia de la familia patriarhala la forma ei moderna in marile aglomerari urbane si comericale - tipuri de familii: - familia patriarhala – tatal e seful familiei, fii se stabilesc in aceeasi gospodarie - familia instabila moderna – copii parasesc familia si devin independenti - familia tulpina – un singur copil ramane cu parintii - individualismul din familiile moderne duce la distrugerea stabilitatii familiei - studiul pe familiile muncitoresti si influenta moral-religioasa in analiza familiei moderne d) studiul familiei din perspectiva asistentei sociale, anii 30’ - impactul somajului, crizei economice si adaptarii culturale la nivelul familiei - Znaniecki (1918-1920) studiul famililor de imigranti polonezi - studii privind problemele din familii, asteptarile de rol ale vietii de familie etc. e) studiile postbelice - cresterea economica, sporeste calitatea vietii, boom demografic - Talcott Parsons (1955) familia nucleara – functiile productive, politice religioase si parentale sunt minimizate in familia largita, ramane doar functia de echilibru psihologic al sotilor si cea de consum.
3
CAP. 2 Startegii metodologice in studiul familiei Ancheta: - Chestionarea subiectilor familiei in mod separat - Efectul dezirabilitatii sociale (conformism verbal, efect de fatada) - Date din gospodarie si locuinta Metode directe de studiu al familiei: - Studiul valorilor, atitudinilor si conduitelor indivizilor - Scalele atitudinale (Likert, Guttman) - Ierarhizarea atributelor-valorilor de catre subiecti - Metoda inventarului de valente (scoruri pentru valente “iubire”, “familie”, “casatorie” etc.) - Testul valorilor personale (Allport) in situatii cotidiene - Metode vizuale a studiului hartilor emotionale (la copii) Ex: Metode indirecte de studiu al familiei: - Studiul reactiilor subiectilor, a manifestarilor si comportamentelor acestuia Analiza documentelor de familie - Jurnale, scrisori, insemnari, poze etc. - Analiza de continut si grila de analiza - Analiza frecventei si a tendintelor unitatilor de analiza - Avantajul sinceritatii declaratiilor vs. cenzura individuala Intervievarea familiei - Interviul individual si ghidul de interviu, la interviul creativ si polifonic - Apelul la “povestea vietii”, la biografii individuale si la “povestea familiei” - Problemele in intervievarea copiilor - Interviul de grup pentru surprinderea dinamicii familiei - Interventii limitate ale operatorului in interviul de grup Observatia familiei: - Avantaje si dezavantaje - Observatia video a tabieturilor familiei CAP 3 Tipuri si structuri maritale Familia si aparitia ei: Murdock (1949) – Familia e un grup social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperare economica si reproductie. Levi-Strauss – Familia e un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si copii sau alte rude, grup unit prin drepturi si obligatii morale, juridice, economice, religioase si sociale. - Dificila definirea familiei si acceptiunea ei 4
Functiile sociale ale familiei: 1. regularizatea comportamentului sexual - tabuul incestului 2. reglementarea modelelor reprudcerii - modele de reproducere sexuala - se promoveaza moduri de evaluare a divortului, recasatoriei 3. organizarea productiei si a consumului (functia economica) - functia productiva a familiei (soc. preindustriale), functia de consum (societati industriale si postindustriale) - organizarea bugetului familiei 4. functia de socializare a copiilor - promovarea valorilor de catre parinti si societate 5. functia de solidaritate psihoafectiva - fundalul socioafectiv a membrilor familiei - cultivarea laturei emotionale si spirituale 6. prefigurarea statutului social - acordarea directa, nemijlocita a pozitiei sociale Originea grupului familial: - Analogii cu lumea animala (primatele) - Patternurile genetice sunt voalate si transformate de parametrii sociali - Rolul ratiunii, a mediului sociocultural, a autocontrolului si limbii - Relatia femelei cu puii si capacitatea de a le oferi hrana e un predictor pentru stabilitatea in cuplu - Reducerea competitiei sexuale prin reglementarea relatiilor membrilor unui grup - Principiul legitimitatii – functia mariajului si a familiei e de a identifica barbatul responsabil pentru protectia femeii si a copiilor si pentru plasamentul lor in societate Tipologia familiei: - Varietate de criterii. Tipuri ideale dar care pot avea abateri de la model. Familia nucleara: - Pereche maritala (sot, sotie) + copii - Unitate minimala panumana a organizarii sociale - Caracteristica in societatea industriala si postindustriala - Sistem familial modern Familia extinsa: - Nucleu familial + alte rude si generatii - De regula : parinti + copii+ parintii parintilor - Familia poligama (mai multi parteneri conjugali, mai multi copii sau inrudire frateasca) - Caracteristica in societati nonindustriale - Sistem familial traditional 5
Familia tulpina: - Reuneste 3 generatii: parinti, copii si copiii copiilor - Transmiterea din generatie in generatie a bunurilor (casei+pamantului) - Gospodaria e mostenita de fiul mai mare (+sotie si copii). Ceilalti copii sunt exclusi de la mostenire. - La Play – asigurarea valorilor generationale si a autoritatii patriarhale - Disensiuni si conflicte in grupul largit - Avantaje in cresterea copiilor Familia extinsa si modificata: - Cupluri noi independente dar in context de familie extinsa - Legaturi socioafective puternice - Ex: Transilvania anii 70’ familile prospere erau cele extinse si modificate: familia “batrana” lucra in agricutura, iar familia “tanara” la oras - Facilitarea legaturilor dintre cupluri conjugale datorate industrializarii si modernizarii Alte tipuri de familii: Familia consangvina: - Familia din care provin individizii (tata, mama, frati, surori) – “legaturi de sange” - Sursa de socializare primara - Crearea valorilor si comportamentelor copiilor Familia conjugala -familia de procreare Familia patriarhala – dominatia in viata sociala si in familie a barbatului Familia matriarhala – dominata de femei Familia matrifocala – cresterea copiilor doar de mama, copii cu un singur parinte Mariajul si fomele sale Universalitatea mariajului: - Uniune dintre indivizi de sex opus, recunoscuta si legitimata social (! vs. casatorii homogamice) - Forma publica de relatie - Contactele sexuale sunt un element explicit al relatiei - Tendinta de relatie stabila si de durata Ex. Cazul Nayar din India - Casatoria fetelor pubescente cu un “sot de ritual” - Dupa ceremonie fetele au libertate de relatii sexuale cu ceilalti barbati, dar cu restrictii de casta si incest - “soti vizitatori” care se cupleaza doar o noapte - Nevoia de dovedire a copiilor proveniti de la sotul ritual sau sotul vizitator - Institutionalizarea diferentei dintre tatal biologic si tatal social - Unele dimensiuni ale casatoriei sunt anulate (convietuire, relatii sot-sotie, stabilitate)
6
Ex. Tabuul incestului - Interzicerea relatiilor sexuale dintre rude apropiate si interzicerea casatoriilor dintre acestea - Valenta aproape universala (vs. incestul selectiv la unele comunitati) - O cauza a tabuului incestului ar fi suprasaturatia de stimuli. Atractia erotica scade unde transferul de stimuli e mic. - Vs. efectul familiaritatii – formarea de prietenii si iubiri - Freud – impulsul incestuos este innascut, dar prin dezvoltare, tabuul incestului a devenit ereditar - Interdictia de mariaj inter-familial duce la aliante cu alte familii - Motivatia degenerarii biologice - Ex: casatoriile in kibbutzuri evreiesti – cuplurile sunt formate din parteneri din kibbutz-uri diferite - Ex: mariajele din Taiwan formate din soti care copilaresc impreuna esueaza mai des – relatii mai frecvente, numar de urmasi mai mic, divorturi frecvente Tipuri de mariaj: Monogamia: - Casatoria doar cu o singura persoana - Monogamie seriala – mai multi parteneri conjugali pe perioada vietii Poligamia: - Corelata cu factori economici si ecologici - Poliginia – un barbat casatorit cu mai multe femei (mai frecventa, Africa, Australia, indieni SUA) - Sororala (casatoria cu surorile sotiei) sau nonsororala - Poliginia elitista –un individ cu resurse intretine mai multi parteneri conjugali - Poliginia populara – uniunea pentru maximizarea beneficiului economic - Poliandria- o femeie e casatorita cu mai multi barbati (India, Nepal, Africa) - Fraternala sau nonfraternala - Aparitia poligamiei datorita disproportiei dintre sexe si infanticidului selectiv - Tabuul sexului postantal – restrictionarea relatiilor sexuale la 1-2 ani - Ponderea raspandirii (descrescator): monogamie, poliginia, poliandria, casatoria in grup Rezidenta: - Locul de fixare a configuratiei maritale - Rezidenta patrilocala – stabilirea la parintii mirelui - Rezidenta matrilocala - Rezidenta ambilocala - Rezidenta avuncolocala – stabilirea la unul dintre unchii sotului sau sotiei - Modelul nelocal – stabilirea cuplului intr-o locuinta proprie Reguli de casatorie: Endogamia – mariajul are loc intre membrii aceluiasi grup - Stabilitatea si reproducerea contextului sociocultural 7
Exogamia – casatoria in afara grupului - Schimburi cu alte populatii pentru revigorarea grupului Reguli de casatorie: 1. Cu cine te casatoresti (aranjamente, restrictii, tabuul incestului) 2. Cand (varstam statut socioeconomic, anotimp etc) 3. Cum (ritualuri) - ritualurile de casatorie sunt incarcate emotional - componenta economica a casatoriei – “cumpararea miresei”, prestarea de servicii in contul miresei, schimbul de femei in actul casatoriei, schimbul de daruri, marimea zestrei si valoarea fetelor pe piata maritala, “cinstitul mirilor”, nasitul
CAP4. Parentalitate si descendenta Parentalitate – rude de sange si de alianta - Relatii dinamice - Reglementeaza raporturile dintre viata sociala - Kinship Descendenta –filiatia de reproducere a indivizilor de-a lungul generatilor si in interioriul familiei - Regulile socioculturale de recunoastere si agreditare in functie de persoanele considerate semnificative din grupul de rude - Nu se confunda cu dimensiunea biologica (tata biologic, tata legal, tata psihologic sau mama biologica sau sociala/legala/psihologica) Principii cognitive universale de organizare a vietii domestice: - Principiul afilierii (affinity) – relatii prin mariaj - Principiul descendentei - Rudenie (kin) – afiliere si/sau descendenta - Kinship – crezuri si asteptari ale rudelor una fata de alta Descendenta uniliniara - Importanta scazuta fata de trecut a “clanului” - Memoria genealogica a identificarii tine pana la 3 generatii - Importanta grupului de descendenta la societati primitive - Descendenta aloca drepturi, privilegii si indatoriri - Functia economica, de prestigiu social, de mariaj selectiv si politico-militar si functia religioasa Reguli de descendenta: 1. Cognatica – recunoasterea descendentilor pe linie barbateasca si femeiasca 2. Uniliniara – legaturile parentale, drepturile, indatoririle si privilegiile sunt date fie de barbat, fie de femeie 8
Descendenta Uniliniara Matriliniaritatea - Linia genealogica a femilor, ca descendenta si urmasi - Barbatii sunt scosi din linia filiatiei si nu reprezinta purtatori de descendenta - Rezidenta matrilocala - Mobilitatea sotilor si a fiilor, divorturile mai facile - Femeia are privilegii in domeniul descendentei si rezidentei - Fratele sotiei detine puterea politica si economica si nu sotul! - Autoritatea si deciziile asupra copiilor sunt luate de catre frate - Culturi: cherokee, irochezi, navajo in America de Nord, in Sumatra de vest, Indonezia, Malayezia, India, bascii din Spania si Franta, mosuno in China, comunitatile evreiesti - Nume de familie pe axa feminina - Eva mitocondriala – cel mai recent stramos, persoana de unde toti deriva - Existenta clanurilor matrilineare cu mai multe grupuri de descendenta - Ex: Membrii clanului matrilinear Minangkabu (Indonezia), care nu au nume de familie sau prenume, ci au un nume de clan - In unele clanuri tatii si au grija de nepoti si ofera protectie copiilor surorii sale Patriliniaritatea - Descendenta pe linie barbateasca - Membrii de ambele sexe au statut egal - Copii femeilor (indiferent ca sunt baieti sau fete) sunt exclusi de la participarea la descendenta - Rezidenta patrilocala (soc. agricole si pastorale) - Dominatia economica si politica a barbatului - Excluziunea femeilor de la guvernare si ereditatea monarhica prinLegea Salica - Mosternirea tronului si a averii se face de catre barbati - Teoria unei singure seminte – germenele fiecarui embrion e continut in totalitate de catre samanta masculina, si rolul mamei este de a fi un simplu incubator si furnizor de alimente. - Legea Romana- anganti – persoana inrudita cu barbatii. Cetatenii impartiti in ginti/clanuri si familii pe baza paternala (ex: Gaius Iulius Caesar – ginta Iuliana, familia Cezar). Descendenta cognatica Biliniaritatea – considerarea descendentei pe linie materna si linie paterna - Participare egala si simetrica - Averea si drepturile vin de la ambii parinti Ambiliniaritatera – linia materna si cea paterna dar in proportii diferite - Linia de descendenta include unele femei si barbati si ii exclude pe altii - Putine cazuri de ambiliniaritate pura - Proprietatea, bunurile si averea vin de la tata si mama - Numele de familie e preluat de la tata Sistemul terminologic parental 9
-
Folosirea unui sistem terminologic care nu face apel la cuvintele ce desemneaza gradele de rudenie Reducerea entocentrismului prin atasarea cifrelor la schemele de rudenie Cu cat cifra e mai mica, cu atat gradul de rudenie e mai apropiat
CAP 5. Alegerea partenerului conjugal. Piata maritala
CAP 6. Dinamica rolurilor in familie Statut/status – pozitia indivizilor in spatiul social. Totalitatea atitudinilor, opiniilor, reactiilor comportamentale la care un individ se asteapta din partea celorlalri in virtutea pozitiei pe care o ocupa Rolul – trecerea de la pozitia bastracta la comportamentul concret. Asteparile celorlalti fata de o persoana ce detine o anumita pozitie. Asteptari de rol – continuturi diferite culturale Rolurile de sex – asteptari mai clare si accentuate prin rolurile innascute Stereotipii sociale Femeile- supuse, mai putin aventuroase, agresive, competitive, mai usor influentabile, mai emotionale, preocupate de aspect si mai putin preocupate de stiinta. - Stereotipii de sex incetatenite si in favoarea barbatului - Asteptari de rol generale cultural – femei pasive, dependente, asucltatoare, emotionale si barbati independenti, competitivi, controlati emotional, rationali, mai putin interesati de sentimentele celorlalti - Exista o diferenta intre – la ce se asteapta societatea de la barbati si femei sa se comporte vs. cum se comporta in realitate - Nu exista diferente intre coeficientul de inteligenta si creativitate la F si B - Asteptarile de rol creeaza diferente reale intre comportamentele B si F prin socializare - Efectele etichetarii, profetiile care se autoimplinesc – mecanisme psihosociale - Etichetele de roluri de sex au consecinte asupra vietii de familie - Inegalitati pe campul muncii intre castiguri si tipuri de job-uri - Femeile ocupa profesii cu incarcatura emotionala si dosonanta emotionala (educatoare- mereiu amabile si binevoitoare) - Inegalitatea muncii e majora pe orizontala - aceleasi profesii si munci si pe verticala – barbatii au job-uri mai bine platite Teorii despre structura si dinamica rolurilor in familie 1. Abordarea psihosociala integralista Familia= sistem psihosocial puternic integrat, in care trasaturile de personalitate ale membrilor sunt un feedback de mare intensitate cu realitatea psihosociala a familiei ca intreg 10
-
Membrii familiei interactioneaza continuu, iar prin imagini, perceptii recirpoce si prin modul in care se definesc Viata de familie = contruire-reconstruire de realitati simbolice Paradigma interactionismului simbolic Importanta inregistrarii metodologice a reprezentarilor familiei si a vedea daca imaginile sunt consensuale Cercetarea temelor dominante de familie – mentalitatea unei familii, cine suntem noi/ce facem Temele de familie afecteaza comportamentul Importanta comunicarii in familie – patternuri de comunicare in familie Conceptul de situatie de cerinta dubla contradictorie – individul primeste in familie mesaje cu sens contradictoriu. Contradictie de la aceeasi persoana sau de la persoane diferite. Conduce la stres, depresii etc.
Familia integrativa: - legaturi emotionale puternice intre membrii, contacul cu lumea exterioara e redus, presiunile asupra copilului adolescent se manifesta din cauza izolarii familiei si datorita obsesiei de “armonie” in familie Tatal- relatii dictatoriale emotionale fata de fiica. Mama- temeri cu rpivire la lumea exterioara proiectate asupra fiicei. Mama si Tatal front comun in ciuda frustrarilor reciproce. Fiica – tentative de a scapa de presiunile parintilor -
-
Familia centrifuga – Tata- relatii sociale si de munca. Mama – stereotip de sotie autoritara si sot dezinteresat. Fiu-nevoia de evadare din situatie – relatii maniace in cercul de prieteni, relatii de prietenie cu o fata. Mama isi proiecteaza insatisfactia asupra fiului si ii transmite involuntar in afara vietii de familie.
2. Abordarea dezvoltarii sistemice – accent pe evolutia familiei, dezvoltarea copiilor in context interactionist. - dezvoltarea in contextul familial mai larg al rudeniei, in care functioneaza sub-sisteme si interactiune sot-sotie, parinte-copii, frati-surori 3. Teoria presiunii de retea – rolurile de sot si sotie in corelatie stransa cu legaturile din reteaua sociala (rude, prieteni, vecini, colegi). Cu cat reteaua e mai densa, si sotii mai putrin integrati in ea, rolurile masculine si feminine sunt mai puton segregate si ierarhizate. - cu cat reteaua e mai densa, cu atat cerintele de rol sunt mai omogene si suportul extrafamilial e mai mare Exemplu- sot si sotie care practica slujbe cu inalta calificare, responsabilitate comparabila, cum impaca campul profesional cu cel domestic? - Supraincarcarea de rol – profesional, domestic - Schimbarea de ideologie, mentalitate cu privire la femeia ce lucreaza in afara gospodariei - Problematica mentinerii identitiatii personale – roluri egale B si F - Ce castiguri si pierderi sunt in mentinerea unor relatii de prietenie, rudenie sau cum se alege reteaua sotiei sau a sotului? 11
-
Asteptarile de rol sunt greu de indeplinit. Sotii sunt angrenati in 3 sisteme – sistemul profesional al unuia, al altuia si cel familial,
4. Abordarea microeconomica a rolurilor de familie - asteptarile si comportamentele de rol in functiede variabile economice. - variabile economice 0 raportul costuirilor de oportunitate (salariul sotului asupra salariul sotiei). Raportul de dotare in capital uman (numarul de ani de scolaritate) - studii care spun ca e necesar sa existe o diferenta economica intre sot si sotie Schimbul e mai intens si fuziunea conjugala e mai pyternica daca sunt prezente familii cu statut social scazut si inegalitate intre soti - Treburile casnice se rezolva prin negocierea sarcinilor – siponibilitati de participare si partile de castig (socioafectiv) implicate 5. Teoria echitatii – casatoria vazuta ca o continua negociere de roluri - raportul dintre ce dau si ce primesc si ajustarea de roluri - adaptarea de strategii de rezolvare a inegalitatii
CAP 6. Distributia sarcinilor domestice Profesia si viata maritala Planificarea bugetului familiei Planificare familiala si costul copilului Satisfactia vietii de familie Ciclul vietii de familie Violenta in familie
CAP 7. Divortialitate Recasatorire Alternative nonmaritale Celibatul - Gospodarii de o singura persoana - Creste durata medie de viata, diferenta de varsta la casatorie si nr. vaduvelor - Casatoria la o varsta avansata a tinerilor, sau optiunea pentru o viata necasatorita - Independenta economica si socioculturale a femeii, cunostiinte de educatie sexuala, optiunea pentru o cariera - Dezavantaje: consecinte la batranete • • •
Mituri ale celibatului: Persoanele singure sunt mai legate de parinti si rude Persoanele singure sunt mai egocentrice Cei singuri au mai multi bai decat cei casatoriti 12
•
Persoanele singure sunt mai fericite - barbatii singuri sunt mai nefericiti decat femeile singure
Propozitii adevarate: • Persoanele singure nu se apropire mult de societatea casatoritilor – o dubla excluziune • Cei singuri au mai mult timp de distractie/loisir ( nu echivaleaza cu fericirea) • Celibatarii sunt insingurati psihosocial (lonely) • Ro. Date recensamant 2002 – B 18%, F 10% Familii monoparentale - Motive: divortul sau separarea, moartea unuia dintre soti, nasterile neprogramate in afara casatotirie, decizia de a avea copii fara casatorie - Explicatii: dificultatea feneuu de a se recasatori (criza de barbati precum in razboi, decesul timpuriu al barbatilor) - Familia monoparentala e incurajata de ajutorul substantial de la stat - Familii monoparentale rezulta dintr-o nevoie (femeile se pot casatori sau recasatori cu greu), fie dintr-o optiune de viata (stabilitate financiara), fie ca o strategie de a obtine ajutor de la stat. -
Saracia familiilor monoparentale: copii au sanse mai mari sa nu termine liceul, adolescentele sa ramana insarcinate, baietii sa comita infractiuni Nasteri neintentionate, fara job si fara tata identificat Deprecierea venitului la sotii vaduve Saracia corelata cu statutul socioeconomic si etnia
Coabitarea - Convietuirea cu un partener intr-o relatie sexuala si afectiva si de gospodarie - Coabitare, concubinaj (usoara diferenta), uniune libera, cupluri informale - Din anii 60’ numarul cuplurilor in coabitare a crescut - In 2000 in Ro, coabitarea nu e o alternativa la casatorie pentru populatia tanara, ci e vorba mai mult de concubinaj - 56% din cupluri in concubinaj se afla in mediul rural si au statut social mai scazut Afecteaza coabitarea rata casatoriei? - Nu – “casatorii de proba”, coabitari premaritale - Partenerii isi verifica compatibilitatea de a locui impreuna - Exista si coabitari ca alternative la singuratate - Intruneste avantajele mariajului, inlaturand costurile divortului - Coabitarea mai ales in cadrul cuplurilor scolite, afirmate profesional si in cautare de suport afectiv si sexual - La nivel societal avem o atitudine relaxata legata de viata sexuala premaritala - Sociosexualitate nerestrictiva (fara legaturi emotionale si sentimentale) si sociosexualitatea restrictiva (sentimente pozitive reciproce)
13
-
Coabitarea vazuta si ca o forma oarecum oficializata social a sexualitatii nonmaritale, pe langa functiile psihologice, sociale si economice
Dezavantaje coabitare: - Lipsa de suport complet din partea partenerilor - Lipsa de responsabilitate a partenerilor fata de copii comuni - Nerecunoasterea de institutii a drepturilor de cuplu oficial (asigurari medicale, imprumuturi la banci, mostenire, impartirea bunurilor la despartire etc) - SUA, Danemarca, Suedia, Islanda – concubinajul are recunoastere juridica
CAP. 8
14
