Dezvoltarea doctrinei Trinitatii in Biserica Adventista de Ziua a Saptea
„Cararea celor neprihaniti este ca lumina stralucitoare, str alucitoare, a carei stralucire merge merge crescand, pana la miezul zilei” ( Proverbe 4,18 ) „Mai am sa va spun multe lucruri, dar acum nu le puteti purta. Cand va veni Mangaietorul, Duhul adevarului, are sa va calauzeasca in tot adevarul; caci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, si va va descoperi lucrurile viitoare” ( Ioan 16, 12.13 )
Cum este posibil ca o doctrina atat de importanta, ca cea a Trinitatii, sa devina o doctrina oiciala a !isericii "dventiste de #iua a $aptea ("#$) abia dupa un secol de la aparitia %iscarii "dvente& Ce s'a intamplat cu !iserica in toata aceasta perioada si care au ost convinerile primelor eneratii de adventisti pana cand doctrina Trinitatii a ost adoptata oicial& "doptarea doctrinei Trinitatii este un prores pe calea inteleerii adevarului biblic, sau dovada apostaiei& "rticolul care urmeaa isi propune sa raspunda (cel putin partial) la aceste intrebari. Insa inainte de orice inormatie leata de subiectul in discutie, este necesar sa inteleem un principiu simplu dupa care se *ideaa +umneeu atunci cand reveleaa adevarul unui individ sau unei biserici lumina vine treptat . +e ce +umneeu descopera adevarul treptat, si nu dintr'o data& -aspunsul il alam c*iar de la Isus ristos, in cuvintele de ramas bun spuse ucenicilor cu putin timp inainte de patimile si moartea $a „Mai am sa va ( Ioan 16, 12 ). va spun multe lucruri, lucruri, dar acum nu nu le puteti purta” ( Probabil ca unii s'au asteptat ca a doua i dupa deamairea din toamna anului 1844, adventistii sa aiba intreaa doctrina deinitivata, asa cum o are !iserica astai. Insa realitatea a ost cu totul alta. "devarurile pe care astai le teaurieaa si le predica !iserica "#$ au ost descoperite treptat, uneori dupa ani sau eci de ani de cercetari si debateri, insotite de post si ruaciune. /n lucru asemanator s'a intamplat si cu doctrina Trinitatii, a carei devoltare a cunoscut o perioada mai luna de timp. Care a ost procesul trecerii de la o anumita ambiuitate si un amalam de vederi ariene, semiariene si trinitariene la doctrina clara pe care !iserica "#$ o declata astai& "cesta este c*iar subiectul articolului de ata.
Vederi pro si antitrinitariene in randul pionierilor miscarii advente
0ste un apt de netaaduit ca cei mai multi dintre pionierii %iscarii "dvente au avut, cel putin in aele de inceput ale activitatii lor, vederi antitrinitariene ( ariene si semiariene ). earea divinitatii depline a +omnului Isus C*ristos, precum si pe cea a personalitatii si divinitatii +u*ului $ant apar adesea in declaratiile unora dintre liderii miscarii advente din secolul al I'lea. James White, unul din ondatorii !isericii "dventiste de #iua a $aptea ( "#$ ), scria despre doctrina Trinitatii in revista +a $tar din 24 ianuarie 1846, p. 2, ca este 5 vechiul crez trinitarian nescripturistic”. nescripturistic”. Cu toate acestea, ames 7*ite nu a ost un antitrinitarian radical, deoarece in prima sa culeere de imnuri crestine, publicata in 184, apare do9oloia traditionala ( ortodo9o' ortodo9o' catolica ) catolica ) „lava !atalui, !atalui, "iului si Duhului fant #: #:
Uriah Smith, autorul 09plicatiei cartilor +aniel si "pocalipsa, si multa vreme redactor al revistei -evie; and erald, a ost initial un arian convins, considerand ca Isus C*ristos a ost prima iinta creata din /nivers. $pre sarsitul secolului al I'lea, el si'a sc*imbat conceptia, creand ca Isus nu a ost creat, ci $'a nascut din Tatal candva, in vesnicia trecutului. Cat despre +u*ul $ant, /ria* $mit* credea ca 0l este doar o emanatie divina impersonala, conceptia sa semiariana pastrand'o pana la sarsitul vietii. John Loughborough, un alt lider al %iscarii "dvente, sustinea in -evie; and erald din noiembrie 1861 ca doctrina Trinitatii este contrara bunului simt, contrara $cripturilor si de oriine paana. Joseph Bates , unul din ondatorii !isericii "#$, si cel care a descoperit adevarul despre $abatul biblic, airma si el ca doctrina Trinitatii este nebiblica. In autobioraia sa, el airma „$n ceea ce priveste !rinitatea, am a%uns la concluzia ca imi este imposibil sa cred ca Domnul $isus Christos, "iul !atalui, este si Dumnezeul &totputernic, una si aceeasi "iinta.” ! "otrell sustinea in -evie; and erald din 6 iulie 186 ca doctrina Trinitatii este dovada „imbatarii cu vinul 'abilonului” si ca papalitatea a ost inaltata pe baa acestei doctrine nebiblice. John #! Andre$s, primul misionar oicial al !isericii "dventiste in 0uropa ( 18<4 ), credea ca =iul lui +umneeu are un inceput al e9istentei candva in vesnicia trecutului. John Waggoner, iul unui credincios semiarian, credea ca =iul $'a nascut din Tatal candva in trecutul indepartat, insa 0l este de aceeasi natura cu Tatal> ?a*;e* e9istand prin $ine Insusi.
Intre pionierii %iscarii "dvente au e9istat si credinciosi trinitarieni, care, spre deosebire de antitrinitarieni, nu au dat publicitatii vederile lor. "stel, %! &! White, unul din ondatorii !isericii "dventiste de #iua a $aptea ( "#$ ), era trinitariana, provenind din randurile !isericii 0piscopale %etodiste. 0ste adevarat ca in primele sale scrieri, ea nu abordeaa acest subiect, ie din prudenta ata de conceptiile antitrinitariene ale unor pionieri ai miscarii, ie din lipsa unor descoperiri din partea lui +umneeu. Insa, incepand cu anul 186, 0. @. 7*ite ace primele declaratii trinitariene in poida vederilor ariene si semiariene ale coleilor sai. In 186, ea declara ealitatea deplina dintre =iul si Tatal ( %arturii vol. II, p. 2AA in oriinal ). In 18<<, ames 7*ite va declara acelasi lucru in -evie; and erald din 2 noiembrie 18<<. Insa punctul de cotitura pentru devoltarea doctrinei Trinitatii in !iserica "#$ a ost anul 18<, odata cu publicarea in revista $ins o t*e Times ( $emnele Timpului ) a unui articol al lui 0. @. 7*ite intitulat 5Chistos, Datatorul vietii”. In acel articol, ea airma „$n El ( $sus Christos n.n. ) era viata originara, neimprumutata, nederivata” ( $ins o t*e Times, 8 aprilie, 18<, p. 6.< ). Contrar credintei celor mai multi adventisti din acea vreme, 0. @. 7*ite Il descria pe Isus C*ristos nu ca pe o iinta derivata din Tatal, asa cum se credea in eneral, ci in plinatatea dumneeirii Bui. In acelasi an, 18<, autoarea americana airma intr'o brosura ca +u*ul $ant este cea de'a treia Persoana a +umneeirii ( $pecial Testimonies or %inistries and 7orers nr. 1AD18< ). Cele doua airmatii evident trinitariene si in deplina contradictie cu conceptiile celor mai multi adventisti din acea vreme au ost repetate in volumul 5C*ristos Bumina Bumii:, publicat in 188 „$isus Christos este viata originara, neimprumutata, pe care o are prin ine $nsusi :, iar +u*ul $ant este 5cea dea treia *ersoana a Dumnezeirii” ( C*ristos Bumina Bumii, p. 3A. 6<1 ). Trecand in revista conceptiile despre +ivinitate ale pionierilor si liderilor miscarii advente din secolul al I'lea, se ridica cateva intrebari Eustiicate avand in vedere dierentele de conceptii ale primilor adventisti cu privire la +ivinitate ( ariene, semiariene si trinitariene ), cine a detinut adevarul& $i daca adevarul cu privire la +ivinitate este cuprins in doctrina ariana sau semiariana, oare nu cumva !iserica "#$ a apostaiat acceptand doctrina Trinitatii&
"auze ale prezentei conceptiilor antitrinitariene in randurile 'iscarii Advente
+aca studiem cu atentie conte9tul in care a aparut si s'a devoltat %iscarea "dventa, ne va i mai usor sa inteleem de ce multi dintre pionierii ei au avut vederi antitrinitariene ( ariene si semiariene ). /n prim apt care trebuie subliniat este acela ca in "merica secolelor al FIII'lea si al I' lea ideile antitrinitariene erau la moda. =iind sustinuta de bisericile istorice inca din "ntic*itate, doctrina Trinitatii era privita cu ostilitate de miscarile protestante, acestea avand puternice obsesii si resentimente anticatolice. =aptul este e9plicabil deoarece in numele acestei doctrine a ost varsat mult sane. "sa se e9plica de ce adeptii %iscarii %illerite de la miElocul secolului al I'lea erau inclinati mai mult spre unitarianism decat spre trinitarianism. +esi s'au diluat treptat odata cu aparitia dar;inismului si universalismului ( credinta ca toti oamenii vor i mantuiti, indierent de viata traita pe pamant ), aceste conceptii antitrinitariene au inluentat oameni de cultura si de stat ca !enEamin =ranlin ( 1
T*omas Paine ( 1<3<'18A ), scriitor> T*omas eerson ( 1<43'1826 ), iloso, om de cultura si presedinte american> ames %adison ( 1<1' 1836 ), al patrulea presedinte si parinte al Constitutiei americane. /n alt element care a avoriat preenta conceptiilor antitrinitariene ( nontrinitariene ) in randul liderilor %iscarii "dvente de la miElocul secolului al I'lea a ost aptul ca unii din acesti lideri proveneau din conesiuni crestine nontrinitariene. +upa cum se stie, %iscarea "dventa a adunat in randurile ei credinciosi din dierite conesiuni crestine e9istente la acea data pe continentul american. 0ste cunoscut aptul ca doi dintre ondatorii !isericii "#$ ames 7*ite si osep* !ates proveneau din "one(iunea "restina ( C*ristian Conne9ion ), o retea de conreatii crestine independente din "merica in care se promova unitarianismul rationalist. "semenea celor doi, os*ua imes, un alt lider adventist, a venit din Cone9iunea Crestina cu intreul baaE de conceptii antitrinitariene. Insa mai e9ista o caua importanta care a enerat poitii antitrinitariene in randul pionierilor %iscarii "dvente unele conesiuni crestine trinitariene americane promovau un en de trinitarianism spiritualist) in care Persoanele +umneeirii erau descrise ca iind distante, aproape impersonale si abstracte. /na dintre declaratiile trinitariene ale vremii, imbratisata de unele rupari protestante americane, sustinea ca „e+ista un singur Dumnezeu viu si adevarat, vesnic, fara trup sau madulare” ( +octrines and +iscipline o t*e %et*odist 0piscopal C*urc*, e; ?or Carlton and Porter, 186, p. 1 ). Primii adventisti au respins o asemenea conceptie despre o +ivinitate aproape impersonala. !aandu'se pe declaratiile $cripturii, ei au sustinut ca Tatal si =iul sunt persoane reale, iar +umneeu, desi este +u* ( vei Ioan 4,24 ), nu inceteaa sa ie o Persoana reala si tanibila, milostiva si iubitoare. =iind preocupata de acest subiect, si neiind de acord cu conceptiile propriei biserici din care provenea ( !iserica 0piscopala %etodista ) cu privire la e9istenta unui +umneeu aproape impersonal ( desi se vorbea de trei entitati ale +ivinitatii ), in primele sale viiuni in care i s'a descoperit Persoana lui Isus, ea B'a intrebat despre inatisarea Tatalui. Intr'una din aceste viiuni, ea relateaa „&m vazut un tron si pe el stateau !atal si "iul. &m privit la fata lui $isus si $am admirat minunata$ *ersoana. *ersoana !atalui nu o puteam privi, caci era acoperita cu un nor de slava. am intrebat pe $sus daca !atal au avea o forma ca a a.
Mia raspuns ca da, dar eu nu o puteam privi, intrucat, a zis El, daca vei privi o singura data slava a, vei inceta sa e+isti” ( 0. @. 7*ite, " $etc* o t*e C*ristian 09perience and Fie;s o 0. @. 7*ite, $aratoa $prins, ? ames 7*item 181, retiparita in $crieri Timpurii in 1882 si 14, p. 4 ). In 18A, 0. @. 7*ite scria „am vazut adesea pe $sus cel minunat si am vazut ca El era o *ersoana. am intrebat daca !atal au era o *ersoana si avea o forma ca a a. $sus a raspuns„unt imaginea e+acta a *ersoanei !atalui Meu” ( 0. @. 7*ite, $crieri Timpurii, p. << ). Pe baa viiunilor primite, 0. @. 7*ite a dobandit convinerea tot mai clara ca ceea ce invatau unele biserici din acea vreme despre Trinitate ( intre acestea iind si !iserica 0piscopala %etodista din care provenea ) nu era intemeiat pe $criptura. Iata ce marturiseste autoarea americana despre aceasta conceptie trinitariana spiritualista, cu care primii adventisti nu erau de acord „unt sfatuita sa spun ca opiniile acelora care cerceteaza idei stiintifice avansate nu sunt demne de incredere. unt formulate conceptii de felul celor urmatoare- „!atal este invizibil, asemenea luminii. "iul este lumina intrupata. Duhul fant este lumina raspandita pretutindeni.” „!atal este ca roua, un abur invizibil. "iul este ca roua adunata intro forma plina de frumusete. Duhul este ca roua ce cade peste verdeata plina de viata.” alta reprezentare- „!atal este ca un abur invizibil. "iul este asemenea norului plumburiu. Duhul este ploaia ce cade si aduce puterea invioratoare.” !oate aceste interpretari spiritualiste nu sunt nimic. Ele sunt neadevarate si imperfecte. Ele slabesc si micsoreaza Maiestatea care nu poate fi comparata cu nicio asemanare pamanteasca. Dumnezeu nu poate sa fie comparat cu lucrurile facute de mainile ale. &cestea sunt doar niste lucruri pamantesti, care sufera sub blestemul lui Dumnezeu, din cauza pacatului omului. !atal nu poate sa fie descris prin lucrurile de pe pamant. !atal este plintatea intruchipata a Dumnezeirii si este invizibil ochilor muritori. "iul este plinatatea manifestata a Dumnezeirii. Cuvantul lui Dumnezeu declara ca El este „intiparirea "iintei ui”. „"iindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul ui "iu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.” Mangaietorul, pe care Domnul Christos a fagaduit ca $l va trimite dupa ce e va inalta la cer, este Duhul fant in toata plinatatea Dumnezeirii, care face vizibila puterea harului divin pentru toti aceia care $l primesc pe Christos ca Mantuitor personal si cred in El. unt trei *ersoane vii in acest !rio ceresc, si in /umele acestor trei puteri 0 !atal, "iul si Duhul fant 0 sunt botezati cei ce $l primesc pe Christos cu o credinta vie, si aceste *uteri vor conlucra cu supusii ascultatori ai cerului, in eforturile lor de a trai o viata noua in Christos.” ( $pecial Testimonies, seria !, nr. <, pa. 62.63 ( 1A ). "cestia sunt doar cativa actori care e9plica intr'o anumita masura e9istenta unor vederi antitrinitariene in randul primilor adventisti. Insa ceea ce este important de observat in istoria !isericii "#$ este permanenta crestere spre o lumina mai mare cu privire la adevarurile biblice. Iar atunci cand +umneeu a descoperit aceasta lumina la timpul potrivit, !iserica a acceptat'o, teauriand'o in doctrinele sale.
De la ambiguitate la o doctrina clara
-enuntarea la conceptiile ariene sau semiariene ale primilor adventisti, si adoptarea oiciala de catre !iserica "#$ a doctrinei Trinitatii nu s'a produs brusc, ci a necesitat un timp destul de indelunat. +aca in 1846 ames 7*ite, unul din ondatorii !isericii "#$, respinea doctrina traditionala a Trinitatii, airmand despre aceasta ca este „vechiul crez trinitarian nescripturistic” ( +a $tar, 24 ianuarie 1846, p. 2 ), un secol mai tariu, in 146, !iserica "#$ a votat aprobarea doctrinelor undamentale cu ocaia $esiunii Conerintei @enerale, sustinand e9plicit doctrina Trinitatii.
Intrebarea care se ridica in mod iresc in leatura cu acest proces indelunat de sc*imbare a conceptiilor cu privire la +ivinitate este urmatoarea +e ce primele eneratii de adventisti nu au acut aceasta sc*imbare mai devreme& =aptul ca intre pionierii %iscarii "dvente au e9istat si credinciosi trinitarieni, si ca studiul $cripturilor cu multa ruaciune era o preocupare constanta a lor nu ar i trebuit sa'i conduca pe pionieri la credinta trinitariana mult mai curand& -aspunsul trebuie cautat in preocuparile prioritare ale primilor adventisti. $ubiectele care ii preocupau in acea perioada erau a doua venire a lui Iisus C*ristos si preatirea in vederea intalnirii cu 0l, cele trei solii ineresti din "pocalipsa 14 ( predicarea 0van*eliei, inceputul Eudecatii lui +umneeu, pairea poruncilor, iesirea din !abilonul modern ), $abatul ilei a saptea, sluEirea lui Isus in sanctuarul ceresc, darurile spirituale si problema starii omului in moarte si a nemuririi conditionate a suletului. -eolvarea dierentelor de conceptie cu privire la +ivinitate nu intra in sera preocuparilor primilor adventisti, in aceasta privinta e9istand o atmosera de toleranta. =ie arieni, semiarieni sau trinitarieni, cu totii asteptau cu dor revenirea in lorie a %antuitorului, punand accent pe preatirea caracterului in vederea intalnirii cu 0l. "sa cum am airmat deEa, trecerea de la conceptiile ariene sau semiariene la doctrina e9plicita trinitariana a ost un proces indelunat. Insa nu doar doctrina Trinitatii a cunoscut aceasta evolutie. $i alte adevaruri biblice, care acum ac parte din punctele undamentale de credinta ale !isericii "#$, au necesitat timp pentru a i intelese, acceptate si traite de credinciosi. Iata cateva e9emple 1) +esi 0. @. 7*ite a avut prima viiune in 1844, anul de debut al %iscarii "dvente, adevarul despre $abatul ilei a saptea a ost inteles de primii adventisti de abia in 1846, in urma studiilor publicate de osep* !ates. Intre 1844 si 1846, primii adventisti au pastrat iua intai a saptamanii ca $abat. 2) +upa acceptarea $abatului ilei a saptea in 1846, timp de noua ani adventistii l'au serbat incepand de vineri seara de la ora 18 pana sambata seara la aceeasi ora. "bia in 18, in urma studiilor acute de un alt pionier al %iscarii "dvente, on* . "ndre;s, adventistii au inteles ca $abatul trebuia sintit de la apusul soarelui la urmatorul apus de soare, conorm modelului de calcul al ilelor in poporul evreu. 3) Pana in 1863, maEoritatea adventistilor, inclusiv amilia 7*ite, erau mari consumatori ai carnii de porc. "dventistii cresteau porci pe care ii taiau c*iar ei insisi. Insa incepand cu anul 1863, adventistii au inceput sa inteleaa vointa lui +umneeu cu privire la dieta si la un stil de viata sanatos. Inteleand beneiciile unei diete veetariene sau ovo'lacto'veetariene, ei au renuntat deinitiv la consumul carnii de porc. +e asemenea, primii adventisti mestecau si umau tutun, obicei pe care l'au practicat timp de doua decenii dupa 1844, anul de debut al %iscarii "dvente. Insa odata ce au inteles ca aceasta practica este contrara principiilor biblice de inriEire a sanatatii, incepand cu anul 1863 ei au renuntat complet si deinitiv la olosirea tutunului. $i nu doar a tutunului, ci si la olosirea alcoolului si a altor drouri care distru sanatatea. 4) +octrina despre indreptatirea pacatosului doar prin credinta, nu prin aptele Beii, a necesitat cateva decenii pentru a i inteleasa si acceptata de adventisti. "bia dupa conerinta de la %inneapolis, din 1888, aceasta invatatura de baa a $cripturii a inceput sa ie inteleasa si predicata de !iserica. In concluie, nu este de mirare ca s'a produs o sc*imbare de conceptie si in privinta +ivinitatii, trecandu'se nu de la anti la protrinitarianism, ci mai deraba de la o anumita ambiuitate cu privire la adevarul despre +umneeire la o clariicare ulterioara. "cest proces a cunoscut mai multe etape
a* +erioada ,-../,--- 0 o perioada de ambiguitate, intre pionierii %iscarii "dvente e9istand deopotriva conceptii ariene, semiariene si trinitariene.
Cei mai multi adventisti din acea perioada se opuneau credintei ca Isus ar i eal cu Tatal, iar +u*ul $ant ar i o Persoana divina. In primii ani ai adventismului domina credinta ariana, potrivit careia Isus ar i prima iinta creata de Tatal si ridicata apoi la ran de +umneeu ( insa un +umneeu mai mic decat Tatal G ). Conlictul de idei era insa mai vec*i. Inca din timpul %iscarii %illerite, cei doi lideri ai acesteia 7illiam %iller si os*ua imes aveau vederi opuse cu privire la +umneeire. In timp ce 7. %iller era trinitarian, provenind din !iserica !aptista, . imes era antitrinitarian, provenind din Cone9iunea Crestina. Insa dierentele de conceptii cu privire la +ivinitate din sanul %iscarii %illerite, si mai tariu din randurile !isericii "#$, nu au ocupat un loc important, deoarece preocuparile prioritare erau cu totul altele. Ceea ce se poate observa in randul unor pionieri si lideri adventisti din aceasta perioada este sc*imbarea conceptiei cu privire la +ivinitate. "stel, ames 7*ite, unul din ondatorii !isericii "#$, din antitrinitarian devine un trinitarian convins. +aca in 1846 el airma ca doctrina Trinitatii este nescripturistica ( +a $tar, 24 ianuarie 1846, p. 2 ), in 18<<, iind reales in unctia de presedinte al Conerintei @enerale, el airma ca „Christos este cu adevarat egal cu Dumnezeu”, descuraEand opiniile coleilor sai /. $mit* si . 7aoner, care Il considerau pe C*ristos inerior Tatalui ( -evie; and erald, 2 noiembrie 18<< <2 ). /ria* $mit*, mult timp redactor la -evie; and erald si autor al unor comentarii la cartile +aniel si "pocalipsa, credea in 186A ca Isus este prima iinta creata din /nivers. Insa pana in 181, el a renuntat la conceptia sa ariana, devenind un semiarian. Pentru el, Isus C*ristos nu mai era prima iinta creata, ci o Persoana nascuta din Tatal, candva in vesnicia trecuta. Totusi, in poida conceptiilor antitrinitariene aproape enerale, in 186 0. @. 7*ite a acut prima sa declaratie in disonanta cu acestea. In lucrarea sa 5$uerintele lui C*ristos:, pe baa te9telor din 0vrei 1,3, Coloseni 1,1 si =ilipeni 2,6, ea declara ca C*ristos este eal cu Tatal. +esi coleii sai nu au acordat atentie acestei declaratii, sotul sau, ames 7*ite, a acceptat acest adevar, devenind trinitarian. b* +erioada ,---/,122 0 necesitatea inlocuirii conceptiilor antitrinitariene!
$esiunea Conerintei @enerale de la %inneapolis din 1888 a repreentat un punct de cotitura pentru !iserica "#$. In urma debaterilor care au avut loc cu acea ocaie, Persoana lui Isus C*ristos a intrat in centrul preocuparilor adventistilor de iua a saptea in leatura lucrarea indreptatirii prin credinta. +evenea tot mai evident ca marele Plan al %antuirii, alcatuit de +umneeire candva in vesnicie, impunea ca =iul lui +umneeu sa ie +umneeu in cel mai deplin sens al cuvantului, pree9istent din vesnicie, si nu o iinta creata sau aparuta candva in trecut. . 7aoner, desi nu era trinitarian, simtea nevoia sa accentuee ealitatea dintre Tatal si =iul in cadrul discutiilor despre indreptatirea prin credinta. +aca C*ristos nu ar i eal cu Tatal, 0l nu ar putea sa ne duca la 0l, airma 7aoner. In 182, $ammuel T. $pear a publicat brosura 5T*e !ible +octrine o t*e Trinit:, in care airma ca e9istenta a trei Persoane divine nu insemna triteism, caci in +umneeire e9ista unitate si armonie deplina. "sa cum am airmat mai devreme, in 18<, 0. @. 7*ite a publicat in revista $ins o t*e Times ( $emnele Timpului ) a unui articol intitulat 5Chistos, Datatorul vietii”. In acel articol, ea airma „$n El ( $sus Christos n.n. ) era viata originara, neimprumutata, nederivata” ( $ins o t*e Times, 8 aprilie, 18<, p. 6.< ). In acelasi an, 18<, autoarea americana airma intr'o brosura ca +u*ul $ant este cea de'a treia Persoana a +umneeirii ( $pecial Testimonies or %inistries and 7orers nr. 1AD18< ).
Cele doua airmatii evident trinitariene si in deplina contradictie cu conceptiile celor mai multi adventisti din acea vreme au ost repetate in volumul 5C*ristos Bumina Bumii:, publicat in 188 „$sus Christos este viata originara, neimprumutata, pe care o are prin ine $nsusi :, iar +u*ul $ant este 5cea dea treia *ersoana a Dumnezeirii” ( C*ristos Bumina Bumii, p. 3A. 6<1 ). Printre primii care au vorbit despre eternitatea lui C*ristos a ost si pastorul ". T. ones, care, desi a evitat sa oloseasca cuvantul 5Trinitate:, in 18 a acut o airmatie evident trinitariana „Dumnezeu este 1nul; $sus Christos este 1nul; Duhul fant este 1nul. i acestia trei sunt 1na. $ntre ei nu e+ista disensiune si nici dezacord” ( ". T. ones, 0ditorial, "dvent -evie; and $abbat* erald, 1A ianuarie 18, p. 24 ). Perioada 1888'1AA se caracterieaa printr'o stare de insatisactie ata de invataturile antitrinitariene care dominasera pana atunci, impunandu'se o noua viiune asupra +ivinitatii. Iar doctrina Trinitatii reusea sa raspunda mai bine noilor cerinte aparute prin studiul $cripturilor. c* +erioada ,122/,13, 0 tranzitia de la invataturile antitrinitariene la doctrina Trinitatii
Ba inceputul secolului al 'lea, !iserica "#$ era inca impartita cu privire la divinitatea lui Isus C*ristos. In timp ce unii adventisti Il considerau =iul cel vesnic al Tatalui, subliniind divinitatea $a deplina si ealitatea cu Tatal, alti adventisti erau inca tributari conceptiei semiariene care sustinea ca =iul este nascut din Tatal, avand un inceput al e9istentei. Intre 1 si 1 iulie 11, a avut loc la Taoma Par, 7as*inton +.C., o Conerinta !iblica in cursul careia s'au purtat discutii aprinse intre cele doua tabere pro si antitrinitariene. In aceste discutii, c*iar si aparatorii conceptiei trinitariene evitau sa oloseasca cuvantul 5Trinitate:. Insa actorul care i'a unit in inal pe pastorii adventisti in Eurul Persoanei lui Isus, aparand divinitatea "cestuia, a ost aparitia 5inaltei critici: si a liberalismului modern, curente care respineau divinitatea lui C*ristos si nasterea $a din ecioara. -eultatul a ost recunoasterea tot mai lara a divinitatii lui C*ristos, in timp ce termenul 5Trinitate: a inceput sa ie acceptat in cercuri tot mai lari. "nul 131 a repreentat un an important pentru devoltarea doctrinei Trinitatii, prin aparitia +eclaratiei de Credinta a !isericii "#$, publicata in "lmana*ul "dventist. 0ra o declaratie a doctrinelor undamentale ale !isericii, in care cea de'a doua si a treia declaratie au repreentat un prores semniicativ spre actuala doctrina trinitariana. „Dumnezeirea sau !rinitatea consta in !atal cel vesnic, o "iinta personala, spirituala, atotputernica, omniprezenta, omniscienta si infinita in intelepciune si dragoste; Domnul $isus Christos, "iul !atalui vesnic, prin care au fost create toate lucrurile si prin care a fost realizata mantuirea celor rascumparati; Duhul fant, a treia *ersoana a Dumnezeirii, marea putere regeneratoare a lucrarii de mantuire.” ( 131, ?ear !oo o t*e $event*'da "dventists +enomination, 7as*inton, -evie; and erald, 1<1 ). d* +erioada ,13,/,1.4 0 acceptarea o5iciala a doctrinei Trinitatii
+esi cativa pastori adventisti au continuat sa aiba reerve cu privire la divinitatea deplina a +omnului C*ristos si cu privire la personalitatea si divinitatea +u*ului $ant, cei mai multi adventisti au imbratisat doctrina trinitariana. /n rol important l'a avut publicarea cartii 5Huestions on +octrine: ( Intrebari despre doctrina ), lucrare care a consolidat doctrina Trinitatii. Bipsa reactiilor neative ata de airmatiile din aceasta lucrare denota aptul ca !iserica "#$ acceptase aceasta doctrina in marea ei maEoritate. Ba $esiunea Conerintei @enerale din anul 146, +eclaratia de Credinta in 22 de puncte, publicata in anul 131, a ost votata, doctrina trinitariana devenind una din doctrinele undamentale ale !isericii "#$.
"stel s'a inc*eiat lunul proces, care a durat circa un secol, in care vec*ile conceptii ariene si semiariene ale primilor adventisti au ost inlocuite cu doctrina Trinitatii, undamentata biblic si in deplina armonie cu toate celelalte doctrine ale !isericii. +e remacat este aptul ca in toata aceasta perioada de inceput a %iscarii "dvente, de la 1844 si pana in 11, anul mortii sale, 0. @. 7*ite nu ne'a lasat nicio declaratie antitrinitariana. +aca ea s'a opus unei anumite conceptii trinitariene, aceasta a ost acel trinitarianism spiritualist, care incerca sa descrie cele trei Persoane divine ca iind aproape abstracte, intanibile si distante, in contrast cu revelatia biblica care le preinta ca iind reale, tanibile si apropiate de om. Ceea ce se poate observa in declaratiile ei este o evolutie de la niste declaratii ambiue la unele cat se poate de clare in avoarea doctrinei Trinitatii. Prin poitia si inluenta sa, 0. @. 7*ite a consolidat trecerea de la niste conceptii resite, nebiblice despre +umneeire la o doctrina trinitariana clara si biblica. Iar aceasta trecere nu inseamna apostaie, ci mai deraba o inteleere proresiva a unui mare adevar biblic. 0ste demn de retinut ca pana in anul 131, cand a ost data +eclaratia de Credinta a !isericii "#$, respectiv anul 146, cand cele 22 de puncte undamentale de credinta ale +eclaratiei au ost votate la $esiunea Conerintei @enerale, !iserica "dventista de #iua a $aptea nu a avut o doctrina oiciala cu privire la Trinitate. "u e9istat doar creuri personale sau de rup, insotite de un spirit de toleranta reciproca, ara sa e9iste preocuparea de a asi un numitor comun acestei probleme. Procesul prin care s'a aEuns la doctrina Trinitatii este acelasi pe care l'au parcurs si ucenicii +omnului C*ristos. $i ei au avut nevoie de timp pentru a intelee si a accepta adevarul ca Isus C*ristos este cu adevarat =iul lui +umneeu, iar +u*ul $ant este cea de'a treia Persoana a +umneeirii, „un alt Mangaietor” de aceeasi natura si cu aceeasi autoritate cu cea a =iului lui +umneeu.
6einviorarea conceptiilor ariene si semiariene in zilele noastre
Ideile antitrinitariene au reaparut in !iserica "#$ dupa $esiunea Conerintei @enerale de la +allas din aprilie 18A. $ustinatorii lor airma ca acceptarea doctrinei Trinitatii ar i o dovada de apostaie a !isericii "#$ si ca credinciosii adventisti ar trebui sa se intoarca la credinta pionierilor %iscarii "dvente. C*emarea de a ne intoarce la credinta primilor adventisti este Eustiicata si reormatoare in aparenta. Insa, daca privim lucrurile in prounime si cu serioitate, se ridica o serie de intrebari Care este acea credinta a pionierilor adventisti la care ar trebui sa ne intoarcem pentru a evita apostaia& "sa cum am airmat deEa, cei mai multi dintre pionierii si liderii %iscarii "dvente si'au sc*imbat conceptiile despre +ivinitate de'a lunul vietii. James White, unul din ondatorii !isericii "#$, a devenit din antitrinitarian un trinitarian convins spre sarsitul vietii. Uriah Smith, redactor al revistei -evie; and erald si autor de lucrari teoloice, a renuntat la conceptiile sale ariene initiale, devenind semiarian pana la sarsitul vietii. +aca la inceput credea ca =iul este prima iinta creata de +umneeu, spre sarsitul vietii creul sau s'a sc*imbat =iul $'a nascut din Tatal cel vesnic, candva, in vesnicia trecutului. W! +resott, un alt lider adventist, sustinea la inceput ca C*ristos $'a nascut din Tatal, deci are un inceput al e9istentei. 23 de ani mai tariu, in 11, el isi e9prima convinerea ca C*ristos este la el de vesnic ca si Tatal, de aceeasi natura si eal cu 0l. %! J! Waggoner , desi nu era trinitarian, aEune sa recunoasca ealitatea deplina dintre Tatal si =iul in cadrul discutiilor despre indreptatirea prin credinta.
Ceea ce este demn de remarcat este aptul ca pionierii %iscarii "dvente nu au ramas blocati intr'o anumita conceptie atunci cand au primit o lumina mai mare. "tunci cand +u*ul $ant le'a adus o noua inteleere a $cripturii cu privire la un subiect anume, ei au renuntat la vec*ile conceptii. $i atunci ne intrebam Ba care credinta a pionierilor ar trebui sa ne intoarcem la cea de la inceputul sau cea de la sarsitul vietii lor & $i daca pionierii %iscarii "dvente nu au avut toti aceleasi vederi cu privire la +ivinitate ( dat iind aptul ca preocuparile lor aveau alte prioritati la acea data ), pe care dintre ei ar trebui sa'i luam ca model& $i inca o intrebare +intre toti pionierii si liderii adventisti din secolul al I'lea, cine a ost investit cu mai multa autoritate de +u*ul lui +umneeu& u trebuie sa pierdem din vedere un mare adevar Teoloia este mereu perectibila, caci „cararea celor neprihaniti este ca lumina stralucitoare, a carei stralucire merge mereu crescand pana la miezul zilei” ( Proverbe 4,18 ). Intr'o revista a !isericii "#$ aparuta in 182, 0. @. 7*ite scria „&vem multe lectii de invatat si multe, multe de dezvatat. /umai Dumnezeu si cerul sunt infailibili. &ceia care cred ca niciodata nu vor avea ocazia sa abandoneze o intelegere indragita, ca nu vor avea niciodata ocazia de asi schimba o parere, vor fi dezamagiti. Cat timp tinem la propriile idei si opinii cu persistenta hotarata, nu putem avea unitatea aceea pentru care a rugat Christos” ( 0. @. 7*ite, "dvent -evie; and $abbat* erald, 182'A<'26 ). +esi au ost elevi in cea mai inalta scoala care a e9istat vreodata, nici ucenicilor nu li s'a descoperit adevarul dintr'o data. " ost nevoie de venirea unui 5a lt %anaietor:, +u*ul adevarului, . „Cand va veni Mangaietorul, care sa completee in timp instruirea si calauirea lor in adevar Duhul adevarului, are sa va calauzeasca in tot adevarul; caci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit , si va va descoperi lucrurile viitoare” ( Ioan 16,13 ). +e aceea, sa im mereu desc*isi ata de lumina pe care +u*ul lui +umneeu o va aduce asupra $cripturilor la timpul potrivit si prin miEloacele *otarate de 0l.
@abriel Panea
