Diagnoza, intervenţia şi prevenţia anxietăţii la copii şi adolescenţi
Petrovai Pet rovai Domnica Bălaj Anca Ciuca Amalia
De unde pornim? ANXIETATEA NORMAL
PATOLOGIC
• “Ce “Ce ees est ste fr fric fri ric ica ca şi ce eest este ste anx anxiet anxietatea?” ietate atea?” a?” Film Film 1. Film Film 2. • Frica Frica – – re reac acţi acţţia ţia a na natu tura tural rală lă ă a or orga gani nism smul ului ui llaa un un pe peri ric rico col coll pre preze prezent. zent nt. • Anxietatea Anxi An xiet etat atea ea – – re reac acţi acţţia ţia a lla a un un pe peri rico coll po posi possibi sib ibil bil, il,l,, o ffri frică riccăă anticipativă. antici ant icipat pativă ivă.
Anxietatea de la normal la patologic • Anxietatea Anxiet Anx ietate ateaa poa poate poat po ate te e cr creş creşte cre eşte şte te per perfor performan perf forman ormanţele manţel ţelee noast noastre noastre. re.
• Anxietate Anxiet Anx ietate ate pat patolo pato pa tolo ologic logi gică că ă – – INT INTENS INTE IN TENS ENSITA NSIT ITATE ITAT ATE TE E şşii DU DURA DURATĂ. RATĂ TĂ. • Frica Frica exa exager exag ex ager gerată erat atăă şi nej nejust ustifi ificat catăă î în în n ra rapo rap apo port ort cu pe peri rico colu lull re real real al şi cca care arre e de devi vine ne cr cron cronic oniică on ică ă--înseamnă - înseamnă tulburare tulb tu lbur urar aree de an anxi anxietate. anxietate xiet etat atee. • Semne Semn Se mnee sp spe specifice: eci cifi fice ce: eev evit viitar taarea reea a ex exce excesi cesivă sivă vă a st stimuli stimu imulilo lilor lor co cons nsid ider eraţ aţii pe peri ricu culo loşi şi,, re reac reacţii acţi ţiii fiziol fiz fiziologice iologi ogice ce cre crescu scute te nej nejust ustifi ificat cate, e, ate atenţi nţiee foc focali foca fo cali alizat liza zată tă ă pe pe peri rico cole le şi în îngri îngr în grij grijor ijor jorări orăr ării faţ faţăă de vi viit itor or,, fr fric icaa fa faţă faţă ţă d de e fr fri frică că – – llilips ip psa sa d de e co cont ntro roll a fricii. friici fr ciii.
• Cum Cum nor norma norm no rmal malu alul lul ull de devi devine dev vine ine ne patologic? patolog pat ologic? ic? gene ge neti tica ca şi tem temper perame amentu ntull nos nostru tru a. genetica a. b. pr b. prin prin in î înv învă în nvăţ văţa ăţar ţare are re e – – exp experi expe ex peri erienţ rien enţe ţe e dir direct ecte, e, ind indire indi in dire irecte rect cte e sa sau u in info informare. form rmar aree. exemple c. ex c. expe peri rien enţe ţe de vvi viaţ iaţ ia aţă ţă ne nega gati tive ve – – lip ipssa de co cont ntro roll – – neli nelinişt nelini nişte, nişt şte, e, nesig nesiguran nesigu nes iguran uranţă ranţă ţă cro cronic cronică. nicăă. d. st d. stre resu sull – – sup supras rasoli olicit citări ări car care care e sc scad sca ad d res resurs ursele ele per person personale. sonale ale. ee.. stimuli ccu u po pote tenţ nţia iall ri ridi ridica dicat cat de pericol - lips psa psa m mame ma amei am mei, ei,i,, st stră răin ini,i, pă păia ianj njen eni,i, şe şerp şerpi, rpi,i, cu ite eetc. tc. Friica şşii an Fr Frica anxi anxiet anx xiet ietate etat atea eaa -------- arsenalul arsena ars enalul lul spe specie spec sp ecie ciei ieii um uman umane în umane anee în în ffaţ faţa aţa per perico pericolelor. icolel lelor or. Devi De Devin vin n pa pato tolo logi gice ce câ când cân nd d int intens ensita itatea tea cre creşte creş cr eşte şte te ex exag ager erat at,, ap apar apar ar î în în co cont conte ntexte ntex exte xte te nea neadec neadecvate decvat vatee şi sse şi e cro cronic cronicizează. nicize izează ază.
Scopul nostru este readucerea anxietăŃii la nivelul niv elul normalului nor malului şi nu eliminarea acesteia.
Caracteristicile Caracteri sticile fricii în funcţie de vârstă Vârsta
Aspectele dezvoltării
Frica şi anxietatea
0-6 luni
Reglarea biologică
6-18 luni
Permanenţa obiectului Formarea relaţiei de ataşament Explorarea lumii externe Gândire magică Autonomie Autocontrol
2-3 ani 3-6 ani
6-10 ani
10-12 ani 13-18 ani
Adaptare şcolară Operaţiile concrete: inferenţa relaţiilorr cauză –efect şi anticiparea relaţiilo evenimentelor negative Înţelegerea socială Prieteniile Identitatea Operaţiile formale catastrofarea simptomelor fizice Schimbări fizice Relaţii sexuale
Frica de zgomote puternice Frica de pierdere a suportului Frica de străini Anxietatea de separare Frica de animale Frica de creaturi imaginare Frica de întuneric Frica de furtuni Frica de şcoală Îngrijorare Preocupări legate de rănirea corpului şi pericolul fizic Preocupări şi frământări sociale Anxietatea socială Panica
Warren & Sroufe (2004); (2004); Ollendick & March March (2004)
Tulburările de anxietate 8-12% dintre copii prezintă tulburări de anxietate . Tulburarea de an anxietate
Caracteristici esenţiale
Fobiaa spec Fobi specific ificăă
Teama pronunţată şi persistentă de obiecte o biecte şi situaţii specifice. Tipuri Tipu ri frecvente: animale, injecţii, mediul înconjurător înconjurător,, altele. Prezenţa unui atac de panică recurent şi neaşteptat (ex. perioade de frică intensă, însoţite de simptome somatice şi cognitive). Apar preocupări persistente legate de posibilitatea de a face un nou atac precum şi îngrijorări cu privire la implicaţiile sau consecinţele atacului de panică. Anxietatea legată de prezenţa în locuri sau situaţii din care este dificil să ieşi sau în care nu poţi primi ajutorul de care ai nevoie (de pildă în cazul în care ar surveni un atac de panică sau apar simptome specifice). Teama pronunţată şi persistentă de situaţii sociale sau care presupun performanţă.
Tulbu ulburar rarea ea de pani panică că
Agorafobia
Fobia socială Tulburar ulburarea ea obsesiv-co obsesiv-compulsivă mpulsivă
Obsesii recurente şi/sau compulsii. Obsesiile sunt idei persistente, gânduri, impulsuri sau imagini trăite ca fiind intruzive şi inadecvate, ceea ce generează o anxietate pronunţată. Compulsiile sunt comportamente sau acte mentale repetitive care au scopul de a reduce anxietatea. Urmează expunerii la un eveniment traumatic extrem care determină o frică intensă, Stresul posttr posttraumatic aumatic neajutorare sau groază. Persoana dezvoltă un tipar caracteristic al simptomelor care include: retrăirea ev. ev. traumatic, evitarea persistentă a stimulilor asociaţi asoc iaţi cu trauma, o activare crescută psihofiziologică. Tulburarea de anxietate generalizată Anxietate şi îngrijorare excesive şi de durată în legătură cu anumite evenimente sau activităţi. excesivă ce apare în legătură cu separarea de casă sau de persoanele de care Tulburarea de anxietate de separare Anxietate excesivă copilul este ataşat.
American Psychiatric Association (2000)
Importanţa abordării problemelor de anxietate • Reprezintă Reprezintă cea mai frecventă formă de de ps psih iho ihop opa opat pat atol tolog ologie ie (B (Bar (Barre arret ret şşii Turn Tu Turner, rner er,, 2001) 2001 20 01). ). • Interferează Interferează semnificativ cu funcţionarea interpe int interpersonală erperso rsonal nalăă (L (Las (Last, (La ast, st, t, Han Hanso Hans Ha nson son on n şi Ha Hans nso nson o on, n,, 19 1997 1997) 97). ).
academică
şi şi
• Reprezintă Repr Re prez ezin intă tă u un n ri risc risc sc cr cres escu cutt pe pent ntru ru tu tulbu tulb lburăr lbur urăr rări ării co como morbi rbide de (C (Col (Cole ole şi ccolab. olab. 1998)). 1998 ). • Are Are o evoluţ uţi uţie cronică – probleme de anxietate la vârsta adultă adultă (Bar (Barret arre rett şi Tu Turn rner er,, 2001) 2001 20 01). ). ImportanŃa identificării timpurii a problemelor de anxietate şi oferirea unor intervenŃii terapeutice adecvate (Spence, 1998)
Prevalenţa tulb. de anxietate Tulburare de anxietate
Prevalenţa
Gen
Vârsta
Anxietatea de separare
3.5-12.9%
Mai frecventă la fete, dar fără Puncte critice între 5 şi 6 ani, 7 şi diferenţe semnificativ semnificativee 9 ani, 12 şi 14 ani.
Tulburarea de anxietate generalizată
2.9-12.4%
Rezultate mixte
Mai frecventă în preadolescenţă şi adolescenţă
Anxietatea socială
1.1-6.3%
Rezultate mixte
Mai frecventă în preadolescenţă şi adolescenţă
0.8-4%
Mai frecventă în rândul baieţilor
Mai frecventă în adolescenţă
Tulburarea de panică
4.7%
Mai frecventă în rândul fetelor
Mai frecventă în adolescenţă
Tulburarea de stress posttraumatic
1-3%
Mai frecventă în rândul fetelor
Rezultate mixte
.
Tulburarea obsesiv-compulsivă
- .
Chorpita, 2007 apud Mash şi Barkeley, 2007
De ce sunt anxioşi copiii? Vulnerabilitate
Evenimente Evenimen te stresante
Vulnerabilitate genetică 1. Temperament – – modul în care copilul reacţioneză la stimuli şi situaţii noi 2. Inhibiţia comportamentală . –– experienţe emoţionale negative. 4. Sensibilitatea faţă de anxietate – – fric fricaa de anxietate, anxietate, de senzaţiil senza senzaţiile ţiilee fizice. Influenţele mediului – – ataşamentul ataşamentu ataşa mentull nesigur, nesigur, nesigu r, comportamentele comportamen compor tamentele tele parentale parentale (critica, hiperprotecţia, rejecţia, controlul maternal, modelarea comport. anxioase, reacţia la anxietatea copilului).
De ce sunt anxioşi copiii? Factori de protecţie
Factori de menţinere
Controlul vo voluntar (c (control at aten enţţional)
Biasarea at aten enţţională
Controlul perceput
Biasarea interpretării
Autoeficacitatea Autoeficacit atea
Biasarea memoriei
Mecanisme de coping şi apărare apărare atitudinea proactivă
Gândirea emoţională
Reglarea emoţională
Gândirea neg. disfuncţională: îngrijorarea, erori cognitive, evaluarea evaluarea neg. a sinelui , perfecţionism, fuziunea gând-acţiu gând-acţiune ne
Suport social
Comportamente disfuncţionale: evitare, reasigurare etc.
Normalizarea Normalizar ea exprimării emoţionale
Comorbidităţi şi diagnostic diferenţial • Importanţa Import Imp ortanţ anţaa ide identi ntific ficări ăriii como comorbi comorb rbidit rbid idit dităţi ităţ ăţilor ăţililor lor or – – im impl pli plic icaţ ica caţi aţii ţiiiii pe pent pentru: ntru ru: tipul tipul de int interv inte in terv ervenţi rven enţie, enţi ţie, e, int intensi inte in tens ensitat nsit itat tatea atea ea eei ei,i, d dura du urrata atta, a, ne neces nece cesit cesi sita itat tate atea tea eaa un unei ei ab abo abordări ord rdăr ării mult mu multinivelare ltin iniv ivel elar aree etc etc.. • Diagnostic Diagno Dia gnosti sticc dif diferen dife di fere erenţia renţ nţia ţial iall – î în în fu func ncţi ncţţie ţie ed de e vârstă vârs rsttă 1. preşcolari – anxietate difuză, frici de animale şi ccreaturi 1. reaturi mag narre re, e, ngr or r egate e starea z c . u e p pos os stab st stabilirea abililir irea ea u unui un nui di diag diag. ag. di dife diferenţial. fere renţ nţia iall. 2. şcoala primară – nu 2. nu e uşor de stabilit, există o oarecare arecare supra su suprapunere prapun puner eree da darr to totu tuşi tuşşi şi es este te po posi sibi bill de realizat. real re aliz izat at. 3. aad 3. ado dolle lesc esscen ceenţi nţţii – lu lucr lucrur cruril uri rilile le sst stau taau u similar cu si situ situaţ tuaţia aţia ia aad adul dulţi ulţilo ţillor or – este este reco re recomandat coma mand ndat at ssă ă se ffa facă acă că diag. diag di ag. di dife diferenţial. fere renţ nţia iall.
Comorbidităţi Relaţiile existente între tulb. de anxietate. AGO – agorafo AGO agorafobie; bie; ASP – anx. de separar separaree FSO – fobi fobiaa socială; socială; FS – fobi fobiee specifi specifică; că; TAG TA G – anxi anxietate etate general generalizată izată;; TP – panic panică. ă. TOC – tulburare obsesiv-comp obsesiv-compulsivă. ulsivă.
Curry,, March, & Hervey, 2004 apud Ollendick & March, 2004 Curry
Exemple comorbidităţi: ASP – – 79% au tulburări asociate: TAG, refuz şcolar, tulburări de învăţare, OCD, panică, panică, FSO. TAG – – 93% au tulburări asociate; asociate; 75% o tulb. de anx, anx, 56% depresie, 21% tulb. tulb. de externalizare
Metode de intervenţie
Expunere Restructurare cognitivă
ANXIETATEA
Management comportamental
Relaxare
Testarea realităţii sau Expunerea E xpunerea • Metoda presupune expunerea intenţionată intenţionată şi repetată la stimulii (obiecte, situaţii, senzaţii, persoane) care provoacă anxietate sau frică şi menţinerea acestui contact până când persoana se convinge în mod direct că nu apar consecinţele extrem de negative de care se teme, iar nivelul de anxietate scade simţitor. • Foarte simplu spus înseamnă “a te confrunta cu propriile temeri şi a învăţa pe propria piele că frica nu este justificată în acele situaţii”. • Versiuni Vers Ve rsiu iuni ni de ex expu expunere: pune nere re: î în în n im imag agin inar ar,, pr prin in te tehn hnic icii de re real realit rea alit litate itat atee vir virtua virt vi rtua tuală, uală lă,, in in vvivo. ivo. • Expunere Expunere gradată, dees esen seens nsib ibi ibiliiliz liizar zaare re pr prog progr ogresiv ivă, ivă, ă, implozivă, eexpunere xpunere interoceptivă.. interoceptivă
Testarea realităţii sau Expunerea E xpunerea • Pregătirea pentru expunere 1. Explicarea raţionamentului tehnicii – ffilm ilm Evitarea patologica. patologica. 2. Setarea expectanţelor – – Grafic 2. 2. Animaţie expunere. expunere. 3. Pr Prez ezen enta tare reaa un unor or urn urnal alee de ex une unere re – cece-ai -ai ai ssim im it it,, cum cum au făcut faţă faţă alte persoane persoane cu cu probleme probleme similare. similare. (colectie colectie))
Testarea realităţii sau Expunerea E xpunerea
Expunerea propriupropriu-zisă -zisă Expunerea gradată. Planificarea expunerii. Stabilirea ierarhiei fricii.
Expunere reală. reală. Expunere fobie socială. socială. Exemplu fişă de expunere expunere..
Testarea realităţii sau Expunerea E xpunerea Expunerea interoceptivă (TP) = simularea sau inducerea panicii în mediu controlat. Expunerea la propriile senzaţii fiziologice.
Exerciţii specifice: Hi erventilare 11-2 min învârtit cu scaunul 1 min res irat rintrun pai (2 min); alergare pe loc (1(1-2 -2 min); ţinerea respiraţiei (15 (15--30 -30 sec); a sta întrîntr-un -un loc aglomerat şi călduros (5 min); acoperirea capului cu ceva (5 min); a bea ceva fierbinte sau a mânca ceva picant; ridicare bruscă, repetată de pe scaun (5(5-12 -12 ori); scuturarea capului (30 sec); holbarea foarte puternică putern ică (3 min) Fişă de expunere Exemplificare.. Exemplificare
Management comportamental • Model ABC comportamental
deter mină
menŃin
Antecedente – Antecedente –– dat date date neur neurobi obiolo ologic gice, e, inf inf.. bi biog biograf bio ograf grafice rafic ice, e,, co cont contex con ntex text extt fi fizic zicc (când, zi (cân ând, d, unde, cu ci unde, cine cine) ne) et etc etc. c. Consecinţe – Consecinţe –– ca care care re cr cres escc fre frecv frec fr ecve cven venţ enţa nţa ţaa unu unui unuii co comp comport com mpor portame orta tame ament ment nt (î (înt (întări (în ntăr tăriri) ărir iri) ri) i) şşii ccare are scad frecvenţa unui comportament (pedepse şi p scad penalizări); enalizări); imed im imediate edia iate te sa sau sau pe pe te term rmen en lung lung
Management comportamental
• Ţinta: comportamentul părintelui –– comportamentul comportame comp ortamentul ntul copilului copilului • PAŞI: 1. Evaluarea Eval Ev alua uare reaa şi an anal analiz ana aliz liza izaa fun funcţi func fu ncţi cţiona ţion onală onal ală lăă a si situ situaţ sit tuaţ uaţiei aţie ieii cur curent curente entee 2. Crearea Crea Cr eare reaa şi menţ menţin iner erea ea un unei ei re rela laţi ţiii poz pozit pozi po ziti itiv tive ive ve e cu co copi copilul. pilu lull. 3. Normalizarea Norm No rmal aliz izar area ea reac re reacţi acţiil ţiilor ilor or - oferirea de explicaţii şi iin info nffor ormaaţ aţii ţiiii d despre esp es pre probl pr problemele oblem emel elee cu cu care sse e confruntă. conf co nfru runt ntăă. . n erven e a n ve ve e an ece en e: s a rea e regu , ar aran aran an ar are area mediului, stabilirea unui program săptămânal, d mediului, dezvoltarea ezvoltarea autoef aut autoeficacităţii, oefica icacit cităţi ăţii,i, dez dezvolt dezv de zvol voltare olta tare area reaa mot motiva ivaţi ţiei ei pe pent ntru ru sc schi himb mbar are, e, mo model modelarea delar area ea comportame comp comportamentelor ortamentelor ntelor dezir dezirabile dezi de zira rabi abile bile le et etc etc. c. 5. Intervenţie Inte In terv rven enţi ţiee la ni nive nivelu niv velu elul lull conse consecinţe consec con secinţ cinţelor inţelo elor lorr compor comportamen comportamentale tamentale tale a. întărirea întărirea î înt ntăr ărir irea ea co comp mpor orta tame mente ment ntelo ntel elor lor orr de de confr fru untare a fricii, de tolerare a incert inc incertitudinii ertitu itudin diniiii şi a di disc disconfortului sconf onfort ortul ului ui b.reducerea b. reducerea şi p reducerea pena pe en nali alliza izzare arrea ea com omp ompor orta ortame tament mente ntelo lor lor de evitare, d dee îngrijorar îngr îngrijorare, ijorare, e, efec efectuare efectu efe ctuare tuarea areaa com compul comp co mpul pulsii ulsi siilor siilo ilor lorr et etc etc. c.
Analiza PISPIS-NIS -NIS Caracteristicile consecinţelor: • Pozitiv – Negativ Negativ • Imediat – Viitor Viitor • Sigur – Nesigur Nesigur • Puterea consecinţelor: PIS/NIS -----PIN PIN----PIN -----PVS/NVS/ ----PVS/NVS/NIN PVS/NVS/ NIN NIN-------PVN/NVN ---PVN/NVN Ex:: Vas Ex asiilic icăă – – bun bunica bun uniica ica (cl (clăti ătite ătite) te), ),, bun bunicu buni bu nicu icul cull (b (băt ătai aie) e) şi mers rsul ul cu văcuţa văcu vă cuţţa Fricil Fri Fricile, cile, e, anx anxie anxi an xiet ietat etat tatea atea ea su sunt nt î înt întă în ntăr tări ărit rite ite te e si sigu sigur gur şi şi im imed imediat. edia iatt.
Tehnici de reducere a unui comportament • Pedeapsa – copilul copilul primeşte ceva ce el consideră a fi negativ/neplăcut, ca urmare a efectuării unui comportament negativ/neplăcut, comportament indezirabil.. indezirabil
• Cost Cost--response -response response p procedure rocedure sau sau penaliiz izar zaare rea ((sancţiunea) sancţiu iun nea)
–
cop copilului opiilului i sse e rre retr ettrag raag g an anum umit itee î înt întă în ntăr tări ărir riri iri rii de de care a be bene nef nefi ffici icia ic ciat iat, at, t,, ca ca urmare a efec ef efectuării ectu tuăr ăriiii un unui unu uii com comport compor portame portam tament ament ent nt ind indezi indezirabil. ezirab rabilil. –– compor amen u nega v nu ma es e n r . consec con consecinţele secinţ inţele ele pozi pozitiv poziti tive ve e al alee ac aces acestuia. estu tuia ia. Ex Ex.. cchiulul. hiul hi ulul ul.
mn m
• Pedeapsa Pedeapsa nu funcţion one onează aproa oap oape deloc în anxietate – ccreşte reşte emoţion emo emoţionalitatea ţionali alitat tatea ea ne nega negativă gati tivă, tivă vă,, d duce du ucce e la şi mai m mult mu ulltă tă in inhi hibi biţi ţiee şi se sens sensi nsib nsibi ibili bilit ilita litat tate ate; te e;; se p se pier pi ieerde rd de e id idee ideea eea d de e co cola labor labo borar bora rare are, re, e,, de co conf confru con nfru frunta runt ntar ntare are re e î îm împreu împ mpr preu reună eună nă a pr prob problemelor oble leme melo lorr de an anxi anxietate. xiet etat atee. • Frica Frica şşii an anxi anxiet anx xiet ietate etat atea eaa rep reprez repr re prez rezintă ezin intă tă îîn n ssi sine in ne e pe pede deps psee pe pent pentru pen ntru tru ru comportamentele compor com portam tament entele ele de co conf nfru runt ntar aree cu st stim imul uliiii – – an anxi anxiogeni. xiog ogen enii. Ex Exti Extinc Ext tinc incţia ncţi ţiaa fricii= fricii fri cii=expunere =expunere. expunere.
Management comportamental în clasă • Aprecierea Aprecierea şi eva valu valuar luarea area ea eef efor fo ort rtu ului ul lu uii şşii a pro rogr rogres gresul esului ului ui pe pers person rsonal onal al şi nu doar a performan performanţelor anţţelo lorr în raport cu ceilalţi. ceilalţi. Stimularea Stimularea colaborării şi şi mai puţin a competiţie compe competiţiei tiţieii distr distructiv distructive. distructive uctivee. • Luarea Luarea î în în co cons nsid ider erar aree a opin inii iniil iilor or şi pr prop opun uner uneri erilo erililor lor orr el elevi elevilor. evilo lorr. Ne Nego Neg ego gocie ociere cier ci erea rea ea a anumitor anum an umit itor or activit acti activităţi, vităţi ăţi,, te tem teme me sa sau u sa sarc sarcini. rcin inii. Ex. Ex.,., at atu atun u unci nci nc cii cân când cân ând d sse e st stab stabil sta abil bilesc iles escc reg reguli ulile le cla clasei clasei. sei. • Conştientizarea Conşti Con ştient entiza izarea rea ele elevil elev el evil vilor ilo or or î în în n pr priv privi ivin ivinţ inţa nţa ţa a ab abili abililităţ ilit ităţ tăţil ăţililor or p pe e care le au şi care sunt utile şşii necesa nec necesare esare re pen pentru tru dif diferi erite te con contex cont co ntex texte exte te sa sau u sa sarc sarcini. rcin inii. • Sprijinirea Spriji Spr ijinir nirea ea el elev elevil ele evil vilor ilor or î în în n st stab abililir irea ea de ob obie obiect obi iect ective ctiv ivee realiste. realis rea liste te. • Oferirea Ofer Of erir irea ea de fe feed edba back ck şi at aten enţi ţiaa fa faţă faţă ţă de de fe feed feedbackedba back ck-ul -ul pr prim imit it de de la elevi. elevi. Pro Promo Promovarea movar varea ea idei id ideii eiii că că di din din gr greş eşel elii se învaţă. înva în vaţă ţă. • Promovarea Promov Pro movare areaa res respec pectul tului ui rec recipro reci re cipr iproc, proc oc, c,, da dar dar şşii a ac acce accept acc cept eptări ptăr ăriiiii nec necond ondiţi iţiona onate te faţ faţă faţă de ssine, ine, dar şi dar şi a celorlalţi. celo ce lorl rlal alţi ţi. • Recompensarea Reco Re com mpe pen nsa sare reaa sis iste istem temat atic atică ică a co com compor ort ortam amen amente entelo telor lor po pozi pozit zitiv ive ive (atenţie, llaudă, audă, reco re recompense comp mpen ense se sp spec specif ecific ifice) ice ce) e)) şi pen enal enaliz alizar izarea areea ar ea ce celo lorr ne nead adec ecva vate te (i (ign gnor orar area ea,, pe pede pedepsele deps psel elee naturale).. naturale) • Normalizarea Normalizar Norm alizarea ea re reac reacţiilor reacţi acţi ţiililor or şi of ofer erir irea ea de mo mode dele le pe pent pentru pen ntru tru ru com compor compo portam porta rtamen tament mente ente te e noi noi..
Relaxarea • Relaxarea Rela Re laxa xare reaa î în îns în nsea eamn mnăă el elib iber erar area ea vvo volu ollun untta tară arră ă a te ten tensi siu siuniiii mu mus muscul ular ulare are sau a tensiu ten tensiunii siunii nii ps psihi psihice. ihice ce. • Relaxarea Relaxarea aduce beneficii maxime atunci când este practicată cu cu regu re regularitate gular larit itate ate şi imp imple impl im plem leme emen ment enta ntat tată ată tă ă de î în înd în ndat ată ată ă cce e aap apar paarr pr prim imel elee sse semn em mne ne d de e te tens tensiune nsiu iune ne şi anxietate. anxi an xiet etat atee.
fiziologic:: fiziologic – – – – – – –
Reducerea Redu Re ducer cerea ea tensiunii tens te nsiu iuni niii musculare musc mu scul ular aree Redu Re Reducerea duce cere reaa tens te tensiunii nsiu iuni niii arter art arteriale eria iale le Redu Re Reducerea duce cere reaa rit rritmului itmu mulu luii car ccardiac ardi diac ac Reduce Red Reducerea ucerea rea rat ratei ei metabolisnului metabol meta bolisn isnulu uluii şi a con consum consumului sumulu uluii de oxigen oxigen oxige n Scăder Scă Scăderea derea ea nivelu ni nivelului velului lui de hormoni hormoni horm oni care care măresc mărescc răspun măres răs răspunsul punsul sul de tip tip anxios anxioss anxio Reducerea Redu Re ducer cerea ea ratei rate ra teii transpiraţiei tran tr ansp spir iraţ aţie ieii Redu Re Reducerea duce cere reaa rate ra ratei teii resp re respiraţiei. spir iraţ aţie iei. i.
Relaxarea • Alte beneficii: redu re reducerea duce cere reaa an anxi xiet etăţ ăţiiii gen gener gene ge nera eral rali aliz liza izat zate ate, te, e,, re redu duce cere reaa fr frec frecve ecvenţ venţei nţei ei şşii a sseverităţii everităţii atacurilor de panică, prevenirea acumulării stresului, ccreşterea atacurilor reşterea prod pr productivităţii oduc ucti tivi vită tăţi ţiii şi a eene energi nerrrgiei, ne giei gi ei,, îm îmbun îmbună îmb bunătă unătăţ ătăţir tăţire ţirea irea eaa ca capac capa pacită paci cită ităţii tăţi ţiii de co conc ncen entr trar aree şi a memo me memoriei, mori riei ei,, re redu reduc red duce ucer cere erea rea ea a in insom insomni som omn niil niilor ilor or şi şi a o obos ob bo ose selii, so omn om mn mai adânc şi m mai ai bun, cre bun, creşte creş cr eşte şterea tere rea a abi abilit abililit ab lităţi ităţ ăţiiiii de con conşti conş co nşti ştient tien entiza enti tiza izare zare re a pr prop propri pro opri priilor riililor or em emoţ emoţii oţiiii etc. etc.
Metode de re Metode rela relaxare laxa xare re: • • • •
respir res respiraţie piraţi aţiee abd abdomi ominal nalăă len lentă, tă, imager ima imagerie gerie ie dir dirija dirijată, ijată, tă, relaxa rel relaxare axare re pro progre progresivă, gresiv sivă, ă, traini tra training ining ng au auto autoge aut toge ogen gen n etc. etcc. et
Relaxarea –– Con Contro Controlul trolul lul respiraţiei respir res piraţi aţiei ei – – Res Respir Respiraţia piraţi aţiaa abdominală abdomina abdom inală lă • Hiperventilaţia şi efectele ei • = respiraţie respiraţie mai rapidă rapidă şi mai mai profundă profundă decât este este necesar pentru organism ---- scăder scăderea ea cantităţii cantităţii de dioxid dioxid de carbon carbon din celule şi automat a cantităţii de oxigen care ajunge să fie utilizat de către celule.
Relaxarea –– Con Contro Controlul trolul lul respiraţiei respir res piraţi aţiei ei – – Res Respir Respiraţia piraţi aţiaa abdominală abdomina abdom inală lă • Rezultatele Rezu Re zult ltat atel elee hiperventilaţiei hipe hi perv rven enti tila laţi ţiei ei : ameţeală, ameţeală, senzaţia de leşin, stare de de conf co confuzie, nfuz uzie ie,, ve vede dere re în înce înce în ceţoş ceţo ţoşat ţoşa şată ată, tă, ă,, se senz senzaţ nzaţia aţia ia de ir irea ireali ire eali alitat lita tate tate, te, e,, in inten tensi sifi fica carea rea ritmului ritmu rit mulu luii card ca cardiac, rdia iac, c, se senz sen enza nzaţ zaţi aţia ţia iaa de de su sufo sufoc suf foca ocare, care are, re,, amo amorţe amor am orţe rţeală ţeal alăă şi fu furn rnic icăt ătur urii în în ex extre extr tremi trem emit mită ităţi tăţi, ăţi, ţi,, mâini mâini reci şi um reci umed umede, ume ede, de, e, rig rigidi iditate tate musculară. muscul mus culară ară. senz se nzaţ aţia ia in int inte ttens ens en nsă să de vertij (se î înv învâ în nvâr vârt ârte rte te e tto totu ottul ul ccu u • Hiperventilaţie Hiperv Hip ervent entila ilaţie ţie pre prelun prelungită lungit gităă: senzaţia noi) noi), i),, ameţeală lă şi gr grea greeaţă aţă, ţă, in inc inca ccap apac ap pacit acitat ate atea eea a de de a respira cu uşşu şuri urrin inţţă ţă, ă, du dure dureri reri ri intense în pi intense piep piept, ept, t, p paral pa aral ar raliz aliz izia ia tte temp em mpor po orar raară ră a unor muşchi din diiv iver veerse rsse ep părţ pă ărrţi ţi ale ale corpu co corpului, rpului lui,, pie pierde rderea rea te temp tempo tem mpor porar orar rară arăă a co conş nştii nşti tiinţ tiin inţe nţei ţei eii – – le leş leşin şin, in, ggr groaz roaz ro oaza azaa că ceva rău se vvaa întâmpla: întâm întâmpla pla:: un in infa farc rct, t, u un n aata atac tac ce cere rebr bral al ssa sau au u cch chia hiar hi iar arr moartea. moar mo arte teaa.
• Respiraţia Respira Resp iraţia ţia abd abdomi ominal nalăă ver versus vers ve rsus sus us toracică. tora to raci cică că. Film Fillm Fi Fi Fil Filip. Filip lip. • Tehnica Tehnic Teh nicaa în înceti înceti înc cetinir etinir niriiii rit ritmul mului ui resp respira respir irator irat ator tor or . Film Film..
Relaxarea musculară progresivă • tehnică tehnică d de e rre rela elax el laxa axa xar are ce pr pres presup pre esu supune upu pune une ne ten tension tens te nsio sionare iona nare area reaa şi rrel relaxa elax el axar axarea area rea ea pri princi principalelor ncipal palelo elorr grupe de m grupe muşchi. uşchi. Prin exerciţii succesive de rrelaxare/tensionare elaxare/tension onaare cop copilul/adolescentul opililu ul/ l/ad adol oleesc scen enttul în înva învvaţă aţă ţă ssăă-şi -şşii relaxezze e musculatura, se rreduce educe activa act activarea ivarea rea sis sistem temulu uluii ner nervos nerv ne rvos vos os au auton aut uton tonom onom om ( tr trăi ăire reaa un unei ei sst stăr tăări ri de ccalm). alm).
• Exem lificare: artea artea I i artea artea a IIII--a -a.
Restructurarea cognitivă • Combaterea perfecţionismului. Tehnica contrapunctului. • Excelenţă versus Perfecţionism. EXCELENŢĂ
PERFECŢIONSIM
Excelenţa înseamnă asumarea riscului. riscului.
Perfecţionismul în înseamnă frică frică..
Excelenţa înseamnă efort efort..
Perfecţionismul Perf ecţionismul înseamnă furie şi frustrare frustrare..
acceptar accep tare e a faptului faptului că poţi greşi greşi..
avea av ea me mere reu u dr drep epta tate te..
spontaneitate.. Excelenţa înseamnă spontaneitate
control.. Perfecţionismul Perf ecţionismul înseamnă control
implicare.. Excelenţa înseamnă implicare
presiune.. Perfecţionismul Perf ecţionismul înseamnă presiune
Excelenţa înseamnă încredere înseamnă încredere..
Perfecţionismul înseamnă îndoială îndoială..
Excelenţa este o călătorie. călătorie.
Perfecţionismul este o destinaţie. destinaţie.
Excelenţa înseamnă acceptare acceptare..
Perfecţionismul înseamnă Perfecţionismul înseamnă judecată judecată,, evaluare.. evaluare
Excelenţa înseamnă a încuraja. încuraja.
Perfecţionismul înseamnă a critica. critica.
Aplicaţii creative • Ineficienţa intervenţiilor „corect teoretic, prost aplicat practic” • Aplicarea tehnicilor prin poveşti, jocuri şi metafore. • Mecanisme de coping împotriva anxietăţii. Exemple Exemple.. • Metafore pentru înţelegerea situaţiei proprii. Psihoeducaţie. Metafora lupei Metafora alarmei Fuga de probleme – – Fu Fuga ga de no noi noi. i.
Utilizarea poveştilor • O modalitate de învăţare şi implicit de modelare comportamentală nouă, interesantă, captivantă şi mai uşor uşor de înţeles şi de reţinut. “Teach me and I will forget. Show me and I remember. But involve me and I will understand.”
Variante de ut Variante utiliz util ilizar izare are ((p (par part pa arti rtic ticu icul cula ular lari ariz riză izăr zări ări rii îîn n funcţie de vâ vârstă vârs rstă, tă, abilităţile abililit ab ităţ ăţililee copiilor):: copiilor) • Lectura Lect Le ctur uraa un unor or po pove veşt ştii ga gata gata ta ăcute ăcute • Poveşti Pove veşt ştii cu sc scen scenari sce enar narii ariiiii al alte altern alt tern ernati rnat ative ativ ive ve e – se se su subl sublini blin iniază inia iază ază ză con consec conse co nsecin secinţ cinţel inţele ţele ele e dez dezirab dezirabile irabile ile şi ccel şi cele ele inde indezir indez in dezir zirabi irab abile, abilile, le, e, pe te term rmen en ssc scur cur urtt d dar da ar şi lung; • Poveşti Poveşti cu scenarii deschise – copiii sunt cei care continuă şi şi finali fin finalizează alizea zează ză povestea. povest pov estea ea. Exemplu:: Esecuri Exemplu Esec Es ecuri uri fai faimo faimoase. faimoase moas asee. Po oves ov vest ve est ste te de de drum. drum.
Dezvoltarea acceptării necondiţionate şi a încrederii • Exerciţii concrete • Metafora palmei • Criticăm/lăudăm comportamente şi nu persoanele în general • Administrăm Adm dmin iniist stră răm m cco cons on nsec seecin ciinţe nţţele ele ne neg negat ati ative astfel încât să nu aafecteze fecteze rela re relaţiile laţi ţiililee em emoţ emo oţio oţi ţion iona onal nale ale le e cu cu cel p ped pe ede dep depsit ((ex.: ex.: “r “rel “re rela elaţ laţi aţii ţiil iile ile le ed dint di in ntre trre e noi rrămân ămân neschimbat neschimbate atee da dar darr fi fiin indc dcăă aaii făcut X vvaa tre rebu rebui bui să su or i edea sa Y . • Focalizarea Foca Fo caliliza zare reaa şi co cons nstr trui uire reaa pe as aspe pect ctel elee po pozi ziti tive ve al alee in inte terac racţi ţiun uniiii unu unuii copil cu an copil anx anxietate; xie iettat atee; ap aprec apr pre recier ecierea iere rea eaa aat aten teenţi nţţiei ieei,i, a pl plani plan anifi aniifică ficări rii, riii,i, ca capa capac paci pacit cita itat tate atea tea eaa de auto au autoanaliză, toan anal aliz iză, ă, p prec pr reecau caauţ uţiia a acestor copii şi utilizarea acestor ccalităţi alităţi pent pe pentru ntru ru pro progre progr gresul gres esul sul ul cop copilu copil co pilului ilului ului lui afec afectat afecta tatt şi aall clasei cla lassei • Utilizarea Utililiz Ut izar area ea şi mo mode model dela delarea lare area reaa fo folos losiri iriii lim limbaj limbajului limba bajulu jului uluii res respon responsabil respo ponsab nsabilităţi sabili ilităţ ităţii/me tăţii/ ii/me i/mesaje mesaj sajee de ttip ip ““eu”– eu”– cco cons onsec nsecin eciinţe nţţele ele le ac acţi acţiun ţiunil unilor ilor or lor asupra propr propriei riiei ei persoane, a adul ad adultului, ultu tulu lui,i, a colegilor cole co legi gilo lorr • “Eu şi cu m mine” ine”
Aplicaţii creative - Dezvoltarea Dezvoltar Dezv oltarea ea motivaţiei motivaţieii pentru schimbare motivaţie schimbare
• D Discurs iscur urss motivaţional motivaţ mo aţiiona nall 1 • D Discurs iscur urss motivaţional motivaţ mo aţiiona nall 2 •
sscurs curs
• D Despre espre decizii decizii de • TTrăiţi răiiţi vviaţa ră iaţ aţaa din din plin plin
Sugestii pentru adulţi • Dezvoltaţi Dezvoltaţi--vă -vă vă p prop pr ro opri prria ia to tole lera ranţ nţăă la fr frus frustrare ustr trar aree • Nu Nu vă aşteptaţi la prea mult, prea repede; repede; lucrurile vor vo r evol ev evolua olua ua si sinu sinusoidal. nuso soida idall. • Nu Nu încercaţi să lucraţi cu toate problemele în acelaşi acelaşi timp – paşi mici dar ssiguri timp iguri • Lucraţi Lucraţi în eechipă. chipă. C Col Co olaab abor bo orar raarea rea şi co con cons n nsec seecve cve cv venţ en nţa ţa ssu sunt un ntt ccheia heia reuşitei.. reuşitei
