Cererea Agregata Si Oferta Agregata

Decalajele de producție: Cerere Decalajele Cerere agregată-ofertă agregată-ofertă agregată agregată pe termen scurt – ofertă agregată agregată pe termen lung

Echilibrul macroeconomic cu preţuri variabile

Cererea agregată (figura dreapta) dreapta)

"#$

"#$&

&

Cag = C + I + G + Expnet IGP = indicele general al preturilor sau deflatorul PIB Y = producţie/ producţie/ venit național sau PIB

"#$'

'

Cag

Pot Potrivi rivitt fig figuri urii alăt alătur urat ate, e, o odi odificar icaree a  preţurilor deterină o deplasare pe aceea!i cur"ă a % %& %' cererii agregate, de la # la B, !i nu cre!terea/scăderea cererii agregate $adică o deplasare a %ntregii cur"e spre dreapta sau spre st&nga'( #stfel, #stfel, o scădere scădere a IGP conduce conduce la o creștere a cantită cantității cerute cerute la nivel naţional naţional,, de la Y # la YB( Invers, Invers, c&nd IGP cre crește, cantitatea cantitatea cerută cerută se reduce( reduce(  actorii care e!plică panta negativă a cererii agregate

$pen $pentr truu o vari varian antă tă exti extins nsăă ) *ttp)//econ *ttp)//econoics(a"out(co/o oics(a"out(co/od/aggregatesup d/aggregatesuppldeand/a/ pldeand/a/-*e -*e .lopef-*e#ggregate0eandCurve(*t'' .lopef-*e#ggregate0eandCurve(*t 

 Efectul de avuț ie)

atunci atunci c&nd Indicel Indicelee General al Pre Prețurilor urilor crește are loc o scădere scădere a puterii puterii de cupărare, care se traduce apoi %n %n ai puține "unuri cupărate, cupărate, deci cantitatea cerută se reduce1 altfel altfel 2is, are loc loc o scădere a puterii puterii de cupărar cupăraree a averii pe care care o deţin indivi indivi2ii 2ii și, cu aceeași suă, suă, pot ac*i2i ac*i2iționa ai puține "unur "unuri(i(



 Efectul ratei de dobândă)

o cre creștere a nivelulu niveluluii general general al prețurilor urilor tinde tinde să ducă ducă la o scădere scădere a econoiil econoiilor or pe care indivi2i indivi2iii le fac, ceea ce diinuea2 diinuea2ăă oferta de fonduri fonduri pe pia ța onetară, a3or& a3or&nd nd ratele ratele reale reale ale do"&n2ii do"&n2ii,, și diinu diinu&nd &nd nivelul nivelul investi investițiilor iilor(( Eviden Evident,t, o reduce reducere re a investițiilor duce apoi și la o scădere a cererii agregate( Invers, c&nd IGP scade, indivi2ii au ai ai ult venit real disponi"il disponi"il și, prin urare, pot aloca aloca o ai are parte pentru econoisire( Cresc&nd econoisirea $un nuăr ai are de depo2ite  plasate %n "ănci', cre ște și oferta de fonduri disponi"ile, disponi"ile, scade rata reală a do"&n2ii și investi țiile cresc, cresc, ceea ce duce duce ș i la o cre creș tere a cererii cererii agregate( agregate(



 Efectul cursului de schimb)

c&nd nivelul general general al pre țurilor urilor scade, rata do"&n2ii do"&n2ii %n econoie econoie tinde tinde să scadă, scadă, așa cu a explica explicatt ai sus, sus, datorit datorităă creșterii terii fonduri fondurilo lorr disponi disponi"il "ilee pe pia ța onetară( #ceastă scădere a ratei de do"&ndă face ca econoisirea prin interediul activelor  interne să fie %nsă ai pu țin atractive cu privire la econoisirea prin interediul interediul unor active din alte state, astfel astfel că o să crească crească cererea pentru active active străine( străine( 4n scopul de a ac*i2iționa aceste aceste activ activee străin străine, e, oaenii oaenii tre"uie tre"uie să sc*i" sc*i"ee on onedă edă na țional ionalăă %n valută valută străină, străină, iar o cre ștere tere a cererii de valută străină străină duce la la o apreciere apreciere a acesteia și la o depreciere a onedei naționale, deci

la o creștere a cursului de sc*i"( #cest lucru face ca oneda națională să devină relativ ai ieftină $cu același euro să spune, se pot ac*i ționa ai ul ți lei'( #ceastă scădere a nivelului  prețurilor relative face ca "unurile interne să devină ai ieftine dec&t erau %nainte pentru consuatorii străini( -otodată, deprecierea onedei na ționale face iporturile ai scupe  pentru consuatorii interni fa ță de cu erau %nainte( #stfel, o scădere a nivelului pre țurilor  interne duce la creșterea exporturilor și la scaderea iporturilor, re2ult&nd la o cre ștere a exporturilor nete( 0acă exporturile nete cresc, cererea agregată va crește( Invers, atunci c&nd nivelul prețurilor crește, are loc o creștere a ratelor de do"&ndă, ceea ce duce la o cerere ai are din partea investitorilor străini pentru active na ționale și, prin extensie, la o creștere a cererii de lei( #ceastă creștere a cererii de lei face ca nivelul cursului să scadă și leul să se aprecie2e, oneda națională devenind ai scupă, iar oneda străină să se deprecie2e( 5educerea cursului de sc*i" descura3ea2ă exporturile $"unurile ro&ne ști devin ai scupe relativ la "unurile din 2ona euro' și %ncura3ea2ă iporturile( Prin urare, va avea loc o scădere a exportului net, ceea ce duce la o reducere a cererii agregate( actorii care determină cre+terea,reducerea cererii agregate:  

Cre!terea Cag se repre2intă grafic prin deplasarea acesteia către dreapta .căderea Cag se repre2intă grafic prin deplasarea acesteia către st&nga

"#$

"#$(

Cag) Cag( Cag*

%*

%(

%)

 Consumul Consumul . /0 Cag .

Creșterea consuului poate fi generată de) 

Politică onetară expansionistă) reducere a ratei do"&n2ii la creditele de consu



Politică fiscală expansionistă, prin reducerea ratei de taxare, nivelului fiscalității



Creșterea gradul de %ncredere %n evoluţia econoiei

Consumul 1 /0 Cag 1

5educerea consuului poate fi generată de) 

Politică onetară restrictivă, printro a3orare a ratei de do"&ndă la creditele de consu



Politică fiscală restrictivă, prin creșterea nivelului fiscalității



.căderea gradul de %ncredere %n evoluţia econoiei

%

* "nvestiţiile "nvestițiile . /0 Cag .

Creșterea investițiilor poate fi generată de) 

Politică onetară expansionistă) reducere a ratei do"&n2ii la creditele pentru investiții



Politică fiscală expansionistă, prin reducerea ratei de taxare, nivelului fiscalității



Creșterea gradul de %ncredere %n evoluţia econoiei

"nvestițiile 1 /0 Cag 1

.căderea investițiilor poate fi generată de) 

Politică onetară restrictivă, printro a3orare a ratei de do"&ndă la creditele pentru investiții



Politică fiscală restrictivă, prin creșterea nivelului fiscalității

-

.căderea gradul de %ncredere %n evoluţia econoiei

2 Cheltuielile guvernamentale #. /0 Cag . # 1 /0 Cag 1

3 E!portul net (E!pnet / E!p – "mp) $rincipalii factori care influenţea4ă e!portul  Cererea e!ternă 6 relaţie directă cu veniturile $Y7' pe care le %ncasea2ă agenții

econoici din țările partenere la export( 0acă Y  8 =9 cererea pentru produsele o"ţinute %n 5o&nia 8 =9 Exp 8 =9 Exp net 8 =9 Cag 8 0acă Y7 : =9 cererea pentru produsele o"ţinute %n 5o&nia : =9 Exp : =9 Exp net : =9 Cag : 7

* Cursul de schimb

0acă oneda se deprecia2ă, cursul de sc*i" crește, iar "unurile și serviciile produse intern se ieftinesc %n onedă străină( #cest lucru duce la creșterea exporturilor( Pe de altă parte, dacă oneda națională se aprecia2ă, cursul de sc*i" scade, iar "unurile și serviciile produse intern se scupesc %n onedă străină( #cest lucru duce la reducerea exporturilor( $rincipalii factori care influenţea4ă importul  5eniturile interne

0acă veniturile interne : =9 Iporturile : 0acă veniturile interne 8 =9 Iporturile 8 * Cursul de schimb

0acă oneda se deprecia2ă, cursul de sc*i" crește, iar "unurile și serviciile produse %n exterior, expriate %n onedă națională, se scupesc( #cest lucru duce la reducerea iporturilor(

Pe de altă parte, dacă oneda națională se aprecia2ă, cursul de sc*i" scade, iar "unurile și serviciile externe se ieftinesc %n onedă națională( #cest lucru duce la creșterea iporturilor(  conclu4ii legate de cursul de schimb: Dacă leul se deprecia4ă  

Exportul 8 Iportul :

Expnet 8 =9 deficitul coercial :

Dacă leul se aprecia4ă  

Exportul : Iportul 8

Expnet : =9 deficitul coercial 8

6ferta agregată pe termen scurt (6&78)

ferta agregată repre2intă cantitatea de "unuri pe care producătorii interni sunt dispu!i să o producă !i să o ofere la un anuit nivel general al preţurilor( -. $terenul scurt' 9 situaţia %n care factorul capital $;' este constant $capacităţile de producţie ale firelor ră&n neodificate'(

"#$

E!plicarea formei 6&78

6ag78

9ona ") 6&78 este perfect elastică (partea ori4ontală) adică firele interne pot ări

 producţia p&nă la Y<, c*iar dacă preţurile nu cresc( #ceastă situaţie poate avea loc atunci c&nd firele au capacitate de producţie neutili2ată(

9ona """

"#$ "#$ 9ona "

9ona ""

%

%

%

9ona "") 6&78 are pantă po4itivă, adică firele %!i ăresc cantitatea produsă deoarece există

o cre!tere a preţurilor( $anta po4itivă a 6&78 se e!plică prin:

.) salariul noinal = sua de "ani priită de salariat pentru unca depusă .5) salariul real = puterea de SN 

cuparare a salariului noinal .5 =

 P

P 8 =9 . nu cre!te iediat $nu cre!te %n aceea!i proporţie cu a3orarea preţurilor' =9 .5 : =9 costul firelor scade =9 profitul cre!te =9 firele %!i ăresc producţia Pr  = >- 6 C- = $P  C-?'@

P 8 =9 C-? nu cre!te iediat $nu cre!te %n aceea!i proporţie cu a3orarea preţurilor' =9 profitul ediu cre!te =9 Y8

9ona """) 6&78 perfect inelastică (partea verticală)) c*iar dacă există o cre!tere a preţurilor,

firele nu ai dispun de resurse pentru a!i a3ora producţia( "#$

actorii care influenţea4ă 6&78

 

Aactorii care influenţea2ă  ag-. $%n afara de IGP' deterină) Cre!terea ag-. prin deplasare către dreapta .căderea ag-. prin deplasare către st&nga

6ag78*

.caderea ag-.

6ag78 6ag78

Cresterea ag-.

"#$

&nali4a factorilor care influenţea4ă oferta a) Evoluţia preţurilor factorilor de producţie

0aca preţul unui factor de producţie 8 $de % %* % % exeplu a3orarea preţului ondial al  petrolului' =9 costul de producţie 8 =9 cantitatea produsă de către firele interne : =9 #-. se deplasea2ă către st&nga( 0aca preţul unui factor de producţie : =9 costul de producţie : =9 cantitatea produsă de catre firele interne 8 =9 #-. se deplasea2ă catre dreapta( b) ;aportul dintre salarii +i productivitate la nivel naţional

C*eltuielile salariale edii = Cu

Q =¿  L

cheltuieli salariale Q

 =9 C*eltuieli salariale edii =

=

salarii∙ L Q

=

salarii Q  L

salarii WL

0acă salariile 8 ai ult dec&t  =9 costurile edii de producţie 8 =9 #-. :( 0acă salariile 8 ai puţin dec&t   =9 costurile edii de producţie : =9 #-. 8( c) Condiţiile naturale din economie E!emplu: %n ca2ul unor condiţii nefavora"ile %n agricultură se %nregistrea2ă o scădere a #-.( d)
0acă se reduce fiscalitatea, atunci costurile firelor vor scădea, iar #-. 8( 0aca taxele cresc, atunci costurile firelor vor cre!te, iar #-. :(

Echilibrul macroeconomic pe termen scurt

.e reali2ea2ă atunci c&nd cererea agregată este egală cu oferta agregată pe teren scurt( Cag / 6ag78 "#$ (;i)

5 i = IGP 6 D<
"#$

E

Cag

%

%

=odificările echilibrului macroeconomic pe termen scurt: Variaţia cererii agregate

Variaţia ofertei agregate ;i

;i 6ag78*

;i) ;i( ;i*

E) E*

%*

E(

Cag) Cag(

;i) ;i( ;i*

6ag78)

E( Cag

Cag*

%(

%)

#re loc trecerea de la E< la ED Producţia 8 =9 veniturile 8 =9 rata !oa3ului :1 5 i 8

Efecte ale scăderii Cererii agregate

%* %( %)

%

Efecte ale creșterii Cererii agregate

 

6ag78(

%

Efecte ale ofertei agregate pe 78

 

Econoia se deplasea2ă de la E< la E Y 8 =9 rata !oa3ului : $!oa3ul constituie un de2ec*ili"ru al pieţei uncii caracteri2at  prin existenţa unei oferte de uncă superioare cererii de unca'1 5 i : $5 i< 6 5 iD'

Efecte ale scăderii ofertei agregate pe 78



Econoia se deplasea2ă de la E< la E  Producţia : =9 rata !oa3ului 8 =9 5 i  : $are loc reducerea ritului de cre!tere a preţurilor, proces de dezinflaţie'( Ex) 5 i : F 9 HF =9 P au crescut cu F, apoi cu HF, adică  prețurile tot au crescut, dar cu o rată ai ică1  #tunci c&nd varia2ă Cag, există o relaţie inversă %ntre 5 i !i rata !oa3ului "nflaţia prin cerere +i inflaţia prin ofertă D( Inflaţia prin cerere este re2ultatul

  

Econoia se deplasea2ă de la E< la ED Y : =9 rata !oa3ului 8 =9 5 i 8 #tunci c&nd varia2ă #-. există o relaţie directă %ntre 5i !i rata !oa3ului(

;i

cre!terii cererii agregate, ca urare a  proovării unor politici acroeconoice expansioniste $de exeplu, cre!terea ofertei de onedă sau creșterea c*eltuielilor "ugetare'(

6&g78

E)

;i ;i

E(

%(

( Inflaţia prin ofertă este re2ultatul scăderii ofertei agregate $deterinate de 8 costurilor de producţie, a3orarea salariilor %ntro proporţie ai are coparativ cu productivitatea, cre!terea fiscalităţii suportată de către fire'(

Cag Cag

%)

%

;i 6ag78 6ag78

;i ;i

E

E

% %

Cag

%

(Spirala inflaţionistă 6 apare atunci cand !ocurile negative pe latura ofertei $care deterină scăderea #-.' sunt acoodate onetar, ceea ce generea2ă cre!terea cererii agregate(

;i 6ag78*

6ag78 6ag78

E!emplu Presupune că are loc o

cre!tere a preţului ondial al ateriilor   prie care se reflectă %n a3orarea costurilor de producţie !i %n 5o&nia( Preţurile "unurilor finale vor cre!te =9  puterea de cupărare scade =9 salariaţii,  prin interediul sindicatelor, solicită !i  priesc venituri ai ari ari pentru a rec&!tiga din puterea de cupărare =9 cererea acestora cre!te =9 inflaţia cre!te( 4nsă, dacă a3orările salariale acordate nu au fost susţinute de cre!terea  productivităţii =9 costurile de producţie cresc =9 inflaţia cre!te =9 din nou se solicită venituri ai ari ari(((( =9 se intră %ntro spirală inflaţionistă(

;i2 ;i* ;i ;i

E2 E

E* E

% %

Cag Cag

%

.căderea ofertei agregate de la ag-.< la ag-.D, este deterinată de cre!terea preţului ondial la ateriile prie1 .căderea ofertei agregate de la ag-.D la ag-., este deterinată de cre!terea salariilor ai ult dec&t a3orarea productivităţii, care duce la o creștere și ai are a prețurilor1

6ferta agregată pe termen lung (6&7>) (Long Run Aggregate Supply)

Sursa: The Economist 

6fertă &gregată pe 7ermen >ung  repre4intă acel volum al producţiei care ar putea fi obţinut la nivelul $"'-ului potenţial

repre2intă acel nivel al producţiei care poate fi o"ţinut %n condiţiile utili2ării resurselor la capacitatea norală $utila3ele sunt folosite confor fi!ei te*nice1 lucrătorii uncesc c&te  ore $"' potenţial – 2 interpretări:  pe 2i etc'1 repre2intă acel nivel al producţiei o"ţinut fără a genera o cre!tere a preţurilor1 - repre2intă trendul PIBului real( -

7econoia $PIB real' cre!te ai ult dec&t PIB potenţial 77econoia cre!te ai puţin dec&t PIB potenţial

"#$ ;i

?@%

6ag7>

6ag7>

crestere

7rend / $"' potential *

**

timp

%p

%p

%

actori care determină cre+terea $"' potenţial (sau 6&7>):

Pute pleca %n anali2a factorilor care deterină PIB potenţial de la o func ție de tip Co"" 0ouglas) Ypotențial=f$P-A,;,', unde P-A=productivitatea totală a factorilor, ;=factorul capital, =factorul uncă(

a'  "' c' d'

#stfel, g*id&ndune după func ția de ai sus, pute avea ca factori principali ) Cre!terea stocului de capital la nivelul unei econoii $firele fac ai ulte investiţii'1 Cre!terea nuărului de lucrători $ca urare a investiţiilor efectuate'1 Cre!terea productivităţii uncii     $prin %"unătăţirea calificărilor forţei de uncă1 cre!terea investiţiilor'1 4"unătăţirea te*nologiilor utili2ate la nivelul unei econoii(

0e reținut ar fi și faptul că potențialul econoiei este o varia"ilă neo"serva"ilă, care tre"uie estiată( Estiarea se poate face prin diferite etode econoetrice) filtrul JodricKPrescott, ;alan, funcția de producție Co""0ouglas pre2entată ai sus, etc( 0iferite studii privind estiarea PIBului potențial se pot găsi pe siteul Coisiei Europene, pe cel al EC0 sau la B5(

Echilibrul macroeconomic pe termen lung

.e reali2ea2ă atunci c&nd ec*ili"rul acroeconoic pe teren scurt coincide cu PIBul potenţial, deci #-.=Cag=#- ;i

6ag7>

6ag78

Ep ;i Cag

%p

%

8ituaţii de de4echilibru macroeconomic pe 7> (decalajele de producţie)  Decalajul recesionist de producţie: situaţia %n care producţia efectivă $actuală' 6Y real

este ai ică dec&t PIBul potenţial $Y p'(

Dacă %real A% $ atunci vom avea o rată a +omajului 0 rata +omajului e!istentă la nivelul $"' potenţial 5ata soa3ului care corespunde PIB potenţial se nueste rata naturală a +omajului $o

rată a !oa3ului cu care funcţionea2ă econoia %n condiţii norale'( 5ata naturală a !oa3ului ≈  #I5L $acea rată a șoa3ului care nu generea2ă 8 5 i'( 0eoarece se produce ai puţin dec&t %n condiţii norale =9 cererea de resurse scade =9  preţul resurselor tinde să scadă la nivelul unei econoii(

Decalajul de producţie recesionist poate fi eliminat Bn * moduri: Creşterea CA g  p&nă c&nd econoia se va afla la

I(

nivelul de ec*ili"ru acroeconoic E ,prin)   olitica fiscal!bugetară e"pansionistă) adică  printro reducere de -axe, creștere de c*eltuieli guvernaentale sau a3orare a transferurilor =9 deficitul "ugetar cre!te $sau, %n ca2ul unui surplus "ugetar, acesta scade'(   olitica monetară e"pansionistă  $scăderea ratei do"&n2ii la credite'(

6ag78

;i

6ag7>

E* E

;i

Cag

Efectele . C&g :

Y 8 $de la YD la YP' Moa3ul : 5 i 8 $de la 5 i< la 5 iD'

Cag*

E

;i

  

6ag78

%

%p

%

?ăsurile de stiulare a cererii agregate $politica fiscală/onetara expansioniste' pot deterina revenirea ai rapidă a econoiei $ie!irea ai rapidă din recesiune', dar cu costul unei inflaţii ai ridicate( 0e aseenea, dacă guvernul proovea2ă o politică expansionistă, are loc cre!terea deficitului "ugetar( II(

Creșterea #A g TS  $de la ED la E<'

#ceasta cre!tere se poate produce %n od autoat, datorită ieftinirii resurselor ( #tunci c&nd econoia se află %ntrun decala3 recesionist, c*eltuielile ateriale !i salariale se reduc $deoarece scade cererea pentru factorii de producţie', ceea ce duce și la o diinuare a costurilor  de producț ie pentru fire( oral, prin reducerea costurilor de produc ție, firele pot produce ai ult, oferta agregată se poate a3ora, iar șoa3ul va scădea) Conclu4ie:

5evenirea econoiei prin cre!terea ofertei agregate, generea2ă efecte ai "une coparativ cu cre!terea cererii, %nsă se poate reali2a %ntro perioadă ai are de tip( 4n plus, este posi"il să existe o rigiditate la scădere a costurilor de producţie $ca urare a reducerii cererii de factori de  producţie, preţurile acestora scad %ntro ai ică ăsură' astfel %nc&t va exista o cre!tere redusă a ofertei agregate(

 

4n teoria econoică există $ abordări privind eliinarea decala3ului recesionist $ie!irea din recesiune') enesi+tii  consideră că econoia %!i va reveni nuai prin stiularea cererii agregate $deoarece costurile sunt rigide la scădere, ceea ce va genera o cre!tere lentă a ofertei agregate pe teren scurt'
* Decalajul inflaţionist de producţie: situaţia %n care  %real (efectiv) 0 %p

Cererea de resurse cre!te =9 resursele vor fi utili2ate peste capacitatea norală =9 are loc scupirea resurselor $a factorilor de producţie'( 5ata !oa3ului este ai redusă dec&t #I5L(

;i

6ag78) 6ag7>

6ag78(

E*

;i* ;i) ;i(

E)

Cag*

E(

Cag)

%p

%)

%

#plicație ) Presupune că econoia se află la nivelul de ec*ili"ru pe teren lung, iar guvernul decide să a3ore2e transferurile( a' 5epre2entaţi grafic(  "' Explicaţi natura decala3ului de producţie apărut( c' .ă se anali2e2e odalităţile prin care poate fi eliinat decala3ul de producţie( 5e2olvare)

 "' -5 8 =9 C#g 8 =9 se deplasea2ă spre dreapta  C#gD Efecte) Y 8 $de la Yp la YD' =9 decala3 inflaţionist $siilar fa2ei de expansiune econoică' 5i 8 $de la 5i< la 5iD' c' 0eoarece econoia se află %ntrun decala3 inflaţionist, resursele devin suprautili2ate, iar costurile acestora vor cre!te %n od autoat( >a avea loc scăderea #g-. p&nă %n oentul %n care econoia va a3unge la nivelul său potenţial( #g-.< se deplasea2ă la #g-.D =9 se sta"ile!te noul ec*ili"ru E( 0rept urare a faptului că guvernul a stiulat econoia atunci cand acesta producea la nivelul său potenţial, nu va exista dec&t o cre!tere teporară de producţie $Y 8 de la Yp la YD, după care va reveni la Yp', dar o cre!tere peranentă a preţurilor $de la 5i< la 5i'( Guvernul nu ar tre"ui să proove2e politici expansioniste decat in situaţia %n care econoia se află %n recesiune $decala3 recesionist'( 4n ca2 contrar, nu va exista dec&t o cre!tere a preţurilor  fără o a3orare a producţiei( Pentru ca să nu ai ai"ă loc cre!terea inflaţiei de la 5i< la 5i, atunci autorităţile $"anca centrală !i guvernul' tre"uie să proove2e ăsuri restrictive( #cestea deterină reducerea cererii agregate de la C#gD la C#g<(

 de exeplu, o politică fiscală restrictivă $8-, G:, -5:' =9 deficitul "ugetar :1 surplusul "ugetar 8 sau  o politică onetară restrictivă $8dN' .căderea cererii agregate deterină reducerea PIB de la YD la Y< !i a inflaţiei de la 5iD la 5i<(