Ce este un studiu de caz ?
Studiul de caz este un document realizat si publicat in scopul prezentării modului în care a fost analizată şi evaluată o situaţie, pentru a elabora şi implementa decizii vizând soluţionarea uneia sau mai multor probleme, în cadrul unei organizaţii, de regulă profitabile. Studiul de caz nu este un document publicitar vizând manipularea informaţională a clienţilor potenţiali/ reali ai furnizorului ce elaborează studiul de caz (de exemplu prin mesaje de propagandă comercială bazate pe calificative nesusţinute de fapte, auto-supraestimarea unor iniţiative sau rezultate, denigrarea unor concurenţi, etc.) Deşi nu este un document publicitar, prin credibilitatea intrinsecă a faptelor, f aptelor, argumentelor logice şi deciziilor prezentate, studiul de caz este - după "Cartea Albă" ("Raportul anual") a organizaţiei - unul dintre cele mai eficace şi eficiente instrumente de promovare pe piaţă a acesteia. Pe baza unui studiu de caz se pot realiza discuţii în scop consultativ, de regulă pentru a evalua eficacitatea şi eficienţa soluţiilor prezentate dar şi pentru a identifica soluţii alternative (cu evaluarea efectelor lor potenţiale). în funcţie de identitatea organizaţiei la care se referă, un studiu de caz poate fi: - faptic * întrucât descrie situaţii existente ce implică organizaţii şi persoane cu nume reale - fictiv ** întrucât deşi se bazează pe evenimente, situaţii şi persoane reale sau imaginare, prezintă organizaţii şi persoane cu nume fictive. are avantajul de-a fi mai credibil decât cele fictiv întrucât se bazează pe fapte şi soluţii practice, reale, verificate şi verificabile. El oferă răspunsuri valabile la întrebări legitime de tipul: "Cum a reuşit oare organizaţia X să soluţioneze problema?" "De ce la organizaţia X a funcţionat soluţia Z ?" "Dacă organizaţia X a avut succes de ce nu am avea şi noi succes?", etc. Dar un studiu de caz faptice pot avea şi anumite dezavantaje dezavantaje ca, de exemplu: datele incluse se pot învechi rapid odată cu evoluţia situaţiei la organizaţia X, discuţia studiului de caz se poate limita la precizia şi actualitatea detaliilor datelor incluse (în loc să se concentreze pe evaluarea gradului de adecvare a soluţiilor prezentate), eventualele aspecte negative, negative, incriminări şi/ sau critici incluse într-un asemenea studiu pot genera reproşuri privind interesele şi loialitatea autorului studiului sau chiar acuzaţii de calomnie, etc. * Studiul de caz faptic
are dezavantajul dezavantajul de-a nu fi suficient de credibil mai ales atunci când au un caracter pur teoretic şi nu se poate şti dacă soluţiile prezentate au dat rezultatele scontate. Dar el are un avantaj considerabil: în elaborarea lui, autorii nu sunt constrânşi să se limiteze la fapte reale şi pot chiar inventa unele situaţii, probleme, cauze, soluţii şi persoane ce permit prezentarea optimă a unei/ unor probleme de soluţionat. De regulă, soluţia optimă pentru realizarea unui studiu de caz de uz didactic constă în elaborarea unui studiu de caz fictiv care se raportează la situaţii faptice (reale) paralele. ** Studiul de caz fictiv
Cum se elaborează un studiu de caz ?
Există în practica mondială actuală două modalităţi de elaborare a unui studiu de caz, în funcţie de clienţii/ utilizatorii acestuia: - Studiul de caz (de uz) didactic conceput, de regulă, de profesori şi utilizat de profesori şi
studenţi în procesul de predare-educare/ instruire, pentru a transfera cunoştinţe şi a induce atitudini/ comportamente pro-active. Pentru a-l elabora, autorul cercetează diferite fapte relevante în legătură cu un anumit subiect şi/ sau una sau mai multe organizaţii, colectează documente pertinente ilustrând aceste fapte şi tehnoredactează textul studiului de caz (la un rând) incluzând material ilustrativ adecvat (extrase din mass-media, desene, tabele, diagrame, grafice, hărţi, scheme, fotografii, etc.) şi problematizându-l, astfel încât, după parcurgerea studiului de caz, studentul să fie pus în situaţia de-a decide atât soluţiile posibile cât şi soluţia optimă ce ar trebui să fie implementată, în condiţiile menţionate, pentru a soluţiona problema prezentată. Un asemenea studiu de caz include, în ultima sa parte, o Notă a autorului (NA) prin intermediul căreia autorul studiului sugerează genul de soluţii aşteptate, prin raportare la concepte, tehnici, metode, abordări relevante şi/ sau prin menţionarea unor referinţe bibliografice. Un studiu de caz (de uz) didactic conţine, de regulă, între 2-4 pagini de text şi între 5-10 pagini de material ilustrativ. Nota autorului poate avea între 4-6 pagini şi poate include o bibliografie adecvată. Pentru a obţine o claritate maximă, este recomandabil ca atunci când există mai mult de cinci probleme de soluţionat prin decizii adecvate, studiul de caz să fie structurat în capitole (având fiecare maximum 5 probleme) iar fiecare problemă să fie prezentată în cadrul unui paragraf propriu al cărui titlu va exprima problema de soluţionat. -Studiul de caz (de uz) ştiinţific conceput de cercetători ştiinţifici, în cadrul unui proces de cercetare ştiinţifică aplicativă, pentru a prezenta rezultatele investigaţiilor realizate. în prima parte a unui asemenea studiu, autorul său prezintă aspectele teoretice şi conceptuale ce urmează a fi ilustrate. Apoi sunt prezentate - de regulă, în ordine cronologică - faptele ce urmează a fi analizate şi evaluate. Este preferabil ca, la acest tip de studiu de caz, să nu se solicite utilizatorului său să elaboreze o soluţie, ci să se prezinte soluţiile efectiv stabilite şi implementate de organizaţia avută în vedere. în continuare sunt prezentate - comparativ cu conceptele prezentate în prima parte a studiului, evenimentele produse şi rezultatele obţinute, astfel încât să se poată stabili dacă teoria s-a verificat practic. Pot apărea două situaţii: fie evenimentele au fost prezise de teorie şi rezultatele au fost la înălţimea aşteptărilor, fie evenimentele nu au fost prezise de teorie şi rezultatele au fost slabe. În unele situaţii, mai rare, teoria poate fi invalidată (cel puţin în situaţia descrisă în studiul de caz), fie atunci când, deşi evenimentele s-au desfăşurat conform teoriei, s-au obţinut rezultate slabe, fie atunci când, deşi evenimentele nu s-au desfăşurat conform teoriei, s-au obţinut rezultate bune. În asemenea situaţii, autorul sugerează unele modificări ale elementelor teoretice/ conceptuale menţionate astfel încât acestea să poată prezice mai bine evenimentele de tipul celor prezentate în studiu. Un studiu de caz (de uz) ştiinţific poate avea între 10-20 de pagini de text şi material ilustrativ (dacă este cazul). Structura unui asemenea studiu de caz este clasică şi include: introducere, conţinut, concluzii, bibliografie.
Studiul de caz După R. Yin (1998) Case Study Research , Sage.
Studiul de caz Definiţie: investigaţia prin studiu de caz este situaţia de cercetare în care numărul variabilelor
este mai mare decât numărul unităţilor de analiză
Studiul de caz poate să fie explorativ, descriptiv sau explicativ. Etape: proiectare, culegerea datelor, analiza şi elaborarea raportului de cercetare Precondiţii pentru realizarea unei cercetări prin studiu de caz de calitate 1. Fii expert în manipularea unor tipuri diferite de date a. Se utilizează analiza docuemtară, date de arhivă, interviuri, observaţie directă, observaţie participantă, analiza artefactelor 2. Caută serii de date convergente! Un scop metodologic – stabilirea de fapte robuste prin triangulaţie (trei surse de date) Trebuie evitată obţinerea de serii de date divergente sau indiferente. 3. Articulează-ţi întrebările de cercetare cu grijă! Studiul de caz este potrivit pentru întrebări Cum…?, De ce….?, dar nu De câte ori…? 4. Trebuie formulate propoziţiile teoretice cât mai bine! Vom construi un fel de ipoteze, care fac inteligibil fenomenul prin lanţuri cauzale. Trebuie dezvoltată teoria pentru a ajuta proiectarea studiului de caz. Teoria arată tipul de informaţie necesar pentru testarea ipotezelor. Trebuie propuse: - Explicaţii, ipoteza nulă - Teorii rivale, care ajută la identificarea celor mai potrivite serii de date Construcţia teoriei presupune: - trecerea în revistă a literaturii - discuţii cu colegii/ specialişti - experimente mentale, meditaţie, reflecţie
Proiectarea studiului de caz Figura 2. Funcţia centrală a proiectului de cercetare
Obiective şi întrebări de cercetare
Modele şi perspective teoretice
Resurse pentru cercetare (timp, bani)
Proiectul de cercetare (logica investigaţiei)
Identitatea câmpului empiric (adică alegerea site-urilor) cazuri ţintă unităţi de analiză
Procesul de culegere a datelor
Procesul de gestiune (management) a cercetării
variabile date primare date secundare
studiul pilor analiza datelor redactarea raportului
Proiectul – plan de acţiune pentru realizarea obiectivelor Schiţa proiectului Unitatea de analiză - cazul (sau iniţiativa) - arată graniţele cercetării - nu interzice investigarea contextului (colectivitatea umană, satul biserica, etc.) - poate avea alte unităţi de analiză incluse – de exemplu, indivizi (pe care putem face analiză cantitativă) Clasificări ale studiilor de caz; - cu un caz - cu mai multe cazuri (generalizările se fac analitic nu statistic) Studiile cu multiple cazuri permit replicarea şi fac generalizările mai certe. Tipuri de replicare: - literală – situaţii similare - teoretică – pe situaţii contrastante
Nu există reguli pentru stabilirea numărului de cazuri pentru un bun studiu de caz. Evaluează în permanenţă calitatea proiectului de studiu de caz! Calitatea – se referă la validitate, care poate fi de mai multe feluri. Pentru urmărirea validităţii, sunt 11 tactici recomandate de Yin. Tabel 2. Tactici de verificare a calităţii în studiul de caz pentru 4 teste Test Tactica pentru studiul de Faza cercetării în care se
Validitatea de construct
Validitatea internă
Validitate externă
Fidelitate
caz Foloseşte mai multe surse de date Stabileşte lanţuri de date Informatorii principali să revizuiască raportul privind studiul de caz Potriveşte modelele Construieşte explicaţii Analizează datele longitudinal Realizează modele logice Foloseşte teorii rivale în acelaşi caz Foloseşte logica replicării în studiile cu cazuri multiple Folosiţi protocol de studiu de caz Dezvoltă o bază de date a studiului de caz
aplică tactica Culegerea datelor Culegerea datelor Compunerea Analiza datelor Analiza datelor Analiza datelor Analiza datelor Planificarea cercetării Planificarea cercetării Culegerea datelor Culegerea datelor
Pregătirea culegerii datelor Recomandări
Dezvoltă-ţi calităţile de cercetare dorite! - formularea întrebărilor - ascultarea - adaptabilitatea/ flexibilitatea - înţelegerea problemelor studiate - lipsa distorsiunilor (obiectivitate) Planifică şi implementează instruire specifică! Se pot organiza seminarii de pregătire a culegerii datelor. Culegerea datelor Recomandări Folosiţi un protocol formal pentru studiul de caz. Acesta să conţină: - întrebările de cercetare - procedurile şi regulile care trebuie respectate în cercetare - idei preliminare despre raportul de cercetare final Utilizarea protocolului (în locul unui sistem improvizat) ajută la menţinerea controlului asupra desfăşurării cercetării. El se poate schimba pe parcursul studiului.
Colectaţi date din mai multe surse Şase surse de date Sursă de date Avantaje Documentare Stabilă- poate fi accesată în mod repetat Non-obtrusivă
Slăbiciuni Accesibilitatea poate fi slabă Accesul poate fi blocat în mod deliberat
Exactă- conţine nume exacte, referinţe şi detalii ale unui eveniment O mare acoperire – intervale mari de timp, multe evenimente, în multe situaţii Aceleaşi ca şi pentru documentare Precise şi cantitative
Selectivitatea distorsionată – dacă colecţia de date este incompletă Distorsiune în raportare – reflectă distorsiunile autorului
Observaţie participantă
Aceleaşi ca şi la observaţia directă Oferă acces la motive şi comportamente interpersonale
Artefacte fizice
Oferă acces la caracteristici culturale Oferă acces la operaţiuni tehnice
Aceleaşi ca şi la observaţia directă Distorsiuni datorate manipulării de către observator a evenimentelor Selectivitate Disponibilitate
Date de arhivă Interviuri
Observaţia directă
Aceleaşi ca şi pentru documentare Accesibilitate scăzută din motive de confidenţialitate Ţintite – se concentrează pe tema Distorsiuni datorate întrebărilor studiului de caz formulate greşit Inspiratoare – sugerează inferenţe Distorsiuni în răspunsuri cauzale Inexactităţi datorate memoriei slabe Reflexivitate – cei intervievaţi oferă ceea ce doreşte intervievatorul Realitate (realism) descriu Consumatoare de timp evenimentele în timp real Selectivitate, în afara unei Contextuale – acoperă şi acoperiri largi contextele evenimentelor Reflexivitate – evenimentele se desfăşoară în mod diferit datorită observaţiei (efectul de observator)
Figura 1. Convergenţa surselor de date multiple
Documente
Date de arhivă
Interviuri nestructurate
FAPT
Observaţii (directe sau participante)
Artefacte fizice
Interviuri focalizate
Creaţi o bază de date a studiului de caz Baza de date conţine datele provenite din teren şi alte date, de obicei de tip narativ care organizează datele din teren. Pe baza întrebărilor de cercetare şi a protocolului cercetării se pot stabili temele care organizează baza de date. Noi teme pot apărea pe parcursul cercetării. O asemenea bază de date ajută la realizarea sintezelor ulterioare. Practic: rezultatele textuale (protocoale, sau fragmente de protocol etc.) pot fi grupate în bibliorafturi corespunzătoare temelor. Menţine un lanţ de date Principiu: un lanţ de date trebuie să fie continuu de la întrebările de cercetare iniţiale până la concluziile finale. Cum se asigură o astfel de coerenţă a argumentaţiei? - Raportul trebuie să facă trimiteri suficiente la porţiunile relevante ale bazei de date (protocoale de interviu, documente, observaţii) - Baza de date odată analizată trebuie să dezvăluie datele reale şi circumstanţele în care documentele au fost colectate - Circumstanţele trebuie să fie consistente cu procedurile şi întrebările specifice conţinute în protocolul studiului de caz - Protocolul trebuie legat de întrebările iniţiale Analiza datelor în studiul de caz Avem două momente de analiză: - în timpul culegerii datelor – triangulaţia, ajustări ale protocolului studiului de caz - după finalizarea studiului de caz – inspectare, categorizare, tabulare, recombinare
Pentru analiza finală, recomandări: - Urmează o strategie analitică generală (adică nu improviza analiza datelor). Aceasta poate fi finalizată în urma unei etape pregătitoare de joc cu datele (categorizare, sumarizare). Pot fi folosite două strategii opţionale: Urmărirea propoziţiilor teoretice care conduc studiul de caz (deductiv) o
o
Dezvoltarea unui cadru descriptiv pentru organizarea studiului de caz (inductiv)
Analiza prin urmărirea propoziţiilor teoretice: a. Potrivirea modelelor – compararea modelelor observate cu cele prezise – când cercetarea este explicativă; comparăm variabile independente şi dependente, într-o manieră analitică, nu statistică, astfel că analistul are o mare discreţie b. Construcţia explicaţiilor (pentru cercetări explicative şi exploratorii) a. Caz 1 ----> explicatie (“teorie”) b. Caz 2 ----> modificarea explicatiei c……. c. Analiza longitudinală – urmărirea schimbărilor mai multor caracteristici ale cazului sau cazurilor în timp Recomandare Dezvoltă şi foloseşte modele logice, mai ales pentru cercetările evaluative Modelul logic - combină potrivirea modelelor cu analiza longitudinală - stipulează în mod deliberat un lanţ complex de evenimente, acoperind relaţiile cauzale dintre variabilele independente mediatoare şi dependente Avantaj: Modelul logic face necesară conceptualizarea lanţului de evenimente suficient de detaliată a.î. se pot formula măsuri operaţionale pentru fiecare etapă. Oferă şi soluţii de intervenţie. Faceţi presiuni pentru o analiză de înaltă calitate Verificaţi dacă aţi realizat următoarele criterii de calitate: - Fii sigur că ai examinat şi deţii toate datele empirice relevante! - Include interpretările rivale majore şi abordează-le prin date - Concentrează-te pe întrebările de cercetare cele mai importante iniţiale pentru a arăta că analiza nu a urmat calea minimei rezistenţe. - Compară procedurile analitice şi descoperirile tale cu cercetările anterioare Scrierea raportului de cercetare
