Carte Finisaje Curs

5/24/2018

Ca r te Finisaje Curs - slide pdf.c om

Capitolul 2 ÎNVELITORI LA ACOPERIŞURI ÎNCLINATE Învelitorile fac parte integrantă din anvelopa clădirii, fiind componente ale subansamblului acoperiş. Funcţiunea principală a învelitorii este protecţia clădirii la acţiunea factorilor climatici, dar în acelaşi timp, aceasta trebuie să răspundă şi condiţiilor de calitate derivate din exigenţele esenţiale, formulate în Legea 101!!". 2.1. Exigenţe şi !ite!ii "e pe!#o!$anţ% on#o!$ Legii alit%ţii &n on't!uţii

(Legea 1)*1++,Exigenţa A  Re/i'tenţa şi 'ta0ilitatea • #apacitatea de re$istenţă şi stabilitate Limitarea deformaţiilor şi /sau degradărilor sub efectul presiunii şi sucţiunii vântului prin asigurarea forţei de aderenţă la suport (realizată prin fixare mecanică, ancorare, greutate proprie, lipire sau combinat ) •

%ptitudinea de exploatare

Limitarea deformaţiilor şi /sau degradărilor sub acţiunea sarcinilor uniform repartizate şi /sau concentrate (săgeata limită sub sarcină a învelitorii în raport cu suportul) •

&urabilitatea structurală

enţinerea proprietăţilor funcţionale iniţiale, pe minimum durata de garanţie stabilită Exigenţa   igu!anţa la #o • •

'revenirea iniţierii şi propagării unui incendiu !lasa de combustibilitate şi rezistenţa la foc exterior" pentru învelitorile

combustibile se pun condiţii privind posibilitatea contactului elementelor de învelitoare (inclusiv suportul direct) cu focul desc#is (scântei, corpuri incandescente etc$ ) •

%ropagarea incendiului" la învelitorile combustibile cu suprafeţe mari

aflate în acelaşi plan (peste &'' m  ) se vor prevedea bariere sau zone incombustibile care să limiteze propagarea incendiului conform normelor %*+ în cazul zonelor dens construite , cu clădiri cu acoperişuri şi învelitori combustibile se vor prevedea la noile construcţii învelitori incombustibile sau greu combustibile$ (1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

1/195

5/24/2018


•

%cţiune fi$iologică

*n cazul producerii unui incendiu, produsele de combustibil (fum şi gaze rezultate din ardere ) să nu afecteze utilizatorii, în timpul calculat pentru evacuare, prin efecte asupra oc#ilor, căilor respiratorii, piele$ Exigenţa C  igu!anţa &n exploata!e •

)iguranţa în utili$are

!omportarea la încărcări concentrate care apar în procesul de exploatare şi întreţinere" rezistenţa la perforare statică, rezistenţa la perforare dinamică, rezistenţa la şoc din grindină, siguranţa la căderi masive de zăpadă, g#eaţă, ţurţuri şi la şiroiri de apă (prevederea elementelor de siguranţă ca grătare, parazăpezi etc$) •

'revenirea alunecării iguranţă la acces şi circulaţie ocazională pe învelitoare" la pante mai mari de '- este obligatorie prevederea elementelor suplimentare de asigurare (podine, scări, balustrade, puncte de ancorare etc$) •

*e$istenţa la agenţi atmosferici şi c+imici

•

!omportarea

la

agenţi

atmosferici

"

temperaturi

extreme

(pozitive/negative), stabilitate dimensională la variaţii de temperatură, rezistenţă la gelivitate, absorbţie de apă, formarea condensului, comportarea la radiaţii solare (ultraviolete, infraroşii), menţinerea în timp a caracteristicilor geometrice, fizico geometrice şi a aspectului) •

!omportarea la eroziune abraziune" rezistenţa feţei superioare (expuse a

învelitorii faţă de particule aflate în suspensie în aer şi apă şi faţă de alunecările de zăpadă şi g#eaţă$ •

!omportarea la particule mecanic active (praf, nisip, cenuşă) apreciată

prin posibilitatea şi viteza de sedimentare precum şi prin încărcarea din depuneri şi identificarea zonelor de aglomerare$ •

!omportarea la atacul agenţilor biologici" ciuperci, muşc#i, mucegaiuri,

insecte, rozătoare, păsări$ Exigenţa 3  Igiena4 '%n%tatea oa$enilo!4 !e#ae!ea şi p!oteţia $e"iului •

giena aerului şi a apei

.ivelul apariţiilor şi degaărilor de substanţe nocive sau insalubre (gaz, lic#id, praf, mucegai, ciuperci) pe suprafaţa superioară şi /sau inferioară a învelitorii" la utilizare nu se admit apariţii sau degaări de substanţe nocive sau insalubre$ (http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

2/195

5/24/2018


Exigenţa E  P!oteţia te!$i%4 i/ola!ea 5i"!o#ug% şi eono$ia "e ene!gie • 'rotecţia termică +igrotermică/ •

0iminuarea şocului termic spre suport şi spre izolaţie, în sensul limitării

deformaţiilor şi degradărilor acestora datorită acţiunii directe a temperaturilor ridicate pe suprafaţă+ •

1ezistenţa la transfer termic prin învelitorile complete termoizolate+

•

#omportarea raţională la difu$ia vaporilor

2vitarea apariţiei condensului pe suprafaţa rece a termoizolaţiei, respectiv la partea interioară a învelitorii . •

$olarea +idrofugă

3sigurarea evacuării apelor şi a etanşeităţii la nivelul cerut de funcţionalitatea elementelor de învelitoare şi a spaţiilor interioare aflate sub învelitoare$ Exigenţa 6  P!oteţia &$pot!i7a /go$otului •

$olare la $gomot aerian

3tenuarea zgomotului aerian prin acoperiş spre interior la nivelurile admisibile, funcţie de destinaţia şi condiţiile de funcţionalitate ale spaţiilor interioare$ •

Limitarea nivelului de $gomot generat de învelitoare şi transmis spre

interior la max.  d % peste nivelul $gomotului de fond 4gomote generate de învelitoare împreună cu suportul sub efectul variaţiilor dimensionale din variaţii termice, vibraţiilor şi şuierăturilor produse de acţiunea v2ntului şi al impactului precipitaţiilor ploaie, grindină/.

2.2 6ato!ii a!e t!e0uie luaţi &n on'i"e!a!e la alege!ea tipului "e &n7elitoa!e A'petul pla'ti u!$%!it expresivitatea acoperişului obţinută prin volum, culoare, textură/ •

#aracterul ar+itectural al clădirii, categoria de importanţă caracter

monumental, tradiţional, provi$oriu etc./ •

#ontribuţia acoperişului la volumetria clădirii

•

*elaţia cu caracterul ar+itecturii specifice locului contrast, acordare sau

încadrare în specificul local/ *nvelitori considerate ca elemente specifice anumitor regiuni 5igle solzi 6 3rdeal ( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

3/195

5/24/2018


7indrilă 8 4onele montane şi sub montane, centrul şi nordul oldovei, aramureş 9lane 6 0obrogea, câmpia 0unării (pe cale de dispariţie) tuf 6 0elta 0unării

Ca!ate!i'tiile li$ei • 3ariaţia anuală a temperaturii 4 valori medii dar în special maxime comportarea +idroi$olaţiilor/ şi minime acţiune îng+eţ 4 de$g+eţului/ • 'recipitaţiile atmosferice 4 cantitate, reparti$area pe durata anului •

*egimul v2nturilor 4 direcţia dominantă, intensitatea, frecvenţa.

Con'i"e!ente te5nio 8 eono$ie • *elaţia structura clădirii 5 structura acoperişului, suportul învelitorii5 invelitoare • 'osibilitatea aprovi$ionării cu anumite materiale •

6xistenţa m2inii de lucru calificate

•

#osturi de investiţie, costuri de întreţinere.

7ipul învelitorii determină greutatea şi panta acoperişului. 'anta unui acoperiş este cu at2t mai mare cu c2t soluţia constructivă adoptată asigură o etanşeitate mai redusă, necesarul de material pentru structura acoperişului în general lemn/ cresc2nd cu creşterea pantei.

2.9. Cla'i#ia!ea &n7elito!ilo! Funcţie de nivelul de asigurare a etanşeităţii8 nvelitori etanşe • • •

9embrane +idroi$olante fixate mecanic de support 'anouri metalice profilate complexe, fixate mecanic pe rigle şi +idroi$olate

continuu pe suprafaţă • •

Învelitori semietanşe Foi din tablă plană subţire, fixată mecanic pe suport şi îmbinate în falţ, cu

sau fără folie substrat •

6lemente plane bituminate autoprote:ate, fixate mecanic pe suport, lipite

între ele la suprapuneri prin puncte 4 ben$i autoade$ive, cu sau fără folie substrat

(( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

4/195

5/24/2018


•

'anouri metalice profilate, cu sau fără etanşare suplimentară a

suprapunerilor, fixate mecanic pe rigle, cu sau fără folie substrat •

Învelitori discontinue

5 6lemente de dimensiuni reduse, trase sau presate, ceramice sau din mortar de ciment ţigle, olane/, fixate mecanic pe rigle 5 'anouri ondulate din ciment armat, fixate mecanic pe rigle 5 'anouri bitumate rigide, ondulate, fixate mecanic pe rigle 6unţie "e $ate!ial •

Învelitori din materiale organice 5 paie, trestie, lemn sc2nduri, şiţă, şindrilă/, materiale bituminoase

•

Învelitori din piatră naturală 4 arde$ie Învelitori din materiale ceramice piatră artificială/

•

Învelitori din mortar de ciment sau beton

•

• •

nvelitori din tablă plană sau ondulată Învelitori din sticlă

2.:. Al%tui!ea şi exeuţia in7elito!ilo! "in "i#e!ite $ate!iale 2.:.1 In7elito!i "in le$n ;nul din cele mai vec+i materiale folosite pentru reali$area învelitorilor pe teritoriul *om2niei şi în $onele învecinate este lemnul, înt2lnit nu numai la locuinţe ci şi la clădiri de cult sau social 4 culturale. )pecific $onelor împădurite, executate cu măiestrie de meşteri populari, acest tip de învelitoare conferă clădirilor o plastică ar+itecturală cu totul specială, casele din ucovina şi bisericile din 9aramureş fiind exemple c2t se poate de grăitoare referitor la trasarea graniţei între artă şi meşteşug fig. -.1/.

(" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

5/195

5/24/2018


:ig$ $& *nvelitoare din lemn la o biserică din aramureş

&upă o perioadă de scădere a interesului pentru asemenea învelitori, înregistrată în
9ultiplele calităţi fi$ice ale lemnului, asociate cu cele de ordin estetic, conferă învelitorilor din lemn o serie de avanta:e, cum ar fi8 5 greutate proprie redusă> 5 etanşeitate la apă şi aer> 5 re$istenţă la şocuri grindină/> 5 i$olare acustică, $gomotul produs de ploaie sau grindină fiind mult atenuat faţă de alte tipuri de învelitori> 5 facilitate în executarea remedierilor şi reparaţiilor. #a de$avanta:e trebuie menţionate 8 5 *e$istenţa redusă la foc, lemnul fiind un material combustibil> 5 )ensibilitatea la agenţi biologici putre$ire/. %ceste inconveniente pot fi atenuate în bună măsură prin lucrări de protecţie împotriva putre$irii, ignifugare etc. 9aterialele utili$ate pentru reali$area învelitorilor din lemn se pre$intă sub formă de plăci de dimensiuni şi forme diferite, cele  sortimente cunoscute în *om2nia fiind şindrila, şiţa şi draniţa fig. -.-.a/

(? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

6/195

5/24/2018


)uportul este discontinuu, alcătuit din şipci dispuse la distanţe diferite, funcţie de dimensiunile pieselor de învelitoare şi numărul de straturi în care se reali$ea$ă aceasta fig. -..b/. 'entru re$olvarea $onelor sensibile, coamă, creastă, dolie, streaşină se folosesc aceleaşi forme şi dimensiuni pentru sortimentele utili$ate, etanşeitatea fiind asigurată prin modul de dispunere fig.-. c,d,e/ Fiind $ona cea mai expusă infiltraţiilor de apă, dolia poate fi reali$ată tot din material lemnos, într5o dispo$iţie specifică, sau se poate reali$a o etanşare suplimentară cu carton bitumat sau tablă.

(@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

7/195

5/24/2018


:ig$ $ ;nvelitori tradiţionale din lemn" a8 materiale+ b8 moduri de dispunere în câmp, ,  şi < straturi+ c8 învelitoare din şindrilă d8 streaşină+ e8 dolie+ &8 şiţă+ 8 şindrilă+ 8 draniţă+ <8 şipcă+ =8 ciocârlan+ >8 piese de coamă+ ?8 şiţe tăiate mai scurt+ @8 pazie+ A8 căprior+ &'8 pană+ &&8 cleşti

2.:.2. În7elito!i "in $ate!iale e!a$ie Învelitorile din materiale ceramice argilă arsă/ sunt cunoscute din antic+itate, mărturiile ar+eologice semnal2nd utili$area lor la etrusci. Faţă de cele din lemn, sunt superioare prin gradul mai ridicat de re$istenţă la foc. În pre$ent, sunt utili$ate pe scară extinsă la clădiri de (A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

8/195

5/24/2018


locuit şi social culturale datorită, în principal, următoarelor calităţi8 aspect agreabil, durabilitate relativ mare, re$istentă mecanică, re$istenţă la foc. #a de$avanta: poate fi menţionat, în primul

r2nd, greutatea mare care conduce la necesitatea unor secţiuni mari pentru elementele şarpantei şi implicit la un consum ridicat de material lemnos. %cesta este determinat şi de faptul că fiind învelitori discontinui, deci cu etanşeitate redusă, reclamă pante relativ ridicate tabelul .1/ Babelul $& %antele învelitorilor din materiale ceramice

Învelitoare Bigle %şe$are simplă sol$i %şe$are dublă Bigle profilate trase Bigle profilate presate

minime ?0 (" (" "

'ante cm m/ u$uale @0C!0 ""C@0 ""C@0 ("C@0

maxime -@" -@" 1-0 1-0

'anta şi înălţimea acoperişurilor cu învelitori ceramice contribuie la reali$area unor clădiri de un anumit rafinament, specific $onelor montane, dar nu numai. fig. -./

:ig$ $ *nvelitoare din ţigle ceramice de tip solzi

9aterialele folosite se pre$intă sub formă de piese de dimensiuni reduse, care pot fi manipulate cu uşurinţă. %u forme şi dimensiuni diferite şi se dispun, în mod obişnuit, pe suport discontinuu.

(! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

9/195

5/24/2018


'rodusele ceramice pentru învelitori se pre$intă sub formă de 8 5 ţigle sol$i 5 elemente plane cu caneluri pe faţa superioară> 5 ţigle profilate obţinute prin presare sau tragere la filieră> 5 olane. )uportul învelitorilor ceramice este discontinuu, constituit din şipci dispuse la distanţe determinate de dimensiunile şi modul de dispunere a pieselor. &acă se urmăreşte creşterea etanşeităţii la aer, în $onele cu climă severă, cu cantităţi mari de precipitaţii şi v2nturi puternice peste căpriori se reali$ea$ă o podină continuă din sc2nduri, astereala, şi o folie de carton bitumat. În acest ca$, suportul învelitorii este asigurat de o reţea de şipci, dispuse după ambele direcţii. &acă se urmăreşte amena:area unor spaţii încăl$ite sub învelitoare, la mansardă, este necesară şi i$olarea termică. La invelitorile alcătuite din plăci, trebuie acordată o atenţie deosebită re$olvării corecte a $onelor sensibile cum sunt coama, creasta, dolia, sreaşina şi racordările la calcan sau la elemente verticale. #oamele şi crestele se reali$ea$ă din piese speciale, cunoscute sub numele de olane de coamă, care se suprapun în sens longitudinal şi se fixea$ă cu mortar de ciment. Îmbinarea între coame şi creastă se reali$ea$ă printr5un rost de minimum 10 cm umplut cu mortar de ciment, care obturea$ă secţiunea pieselor de coamă creastă/. *ostul dintre elementele de intersecţie ale versanţilor coama, creasta/ şi piesele adiacente de pe versanţi se completea$ă cu mortar de ciment. 'entru a evita fisurarea mortarului, în ca$ul rosturilor de dimensiuni importante, în compo$iţia acestuia se introduc spărturi din materiale ceramice cloţărie/. 'rin po$iţia sa, dolia se găseşte plasată în condiţiile cele mai defavorabile din punct de vedere al cerinţelor de etanşeitate din următoarele motive8 5 panta sa este inferioară celei a versanţilor adiacenţi> 5 fiind amplasată la intersecţia a - versanţi, dolia colectea$ă o mare cantitate de apă. #a urmare, execuţia doliilor impune o atenţie cu totul specială. În general, la dolii nu se poate obţine o bună etanşare din materialele constituente ale învelitorii, motiv pentru care se foloseşte tablă plană sau alte materiale sub formă de foi care permit reali$area unor suprafeţe etanşe prin extinderea lor pe planurile care se intersectea$ă. Foaia de tablă se dispune pe suport continuu astereală/, urmărind panta doliei şi fiind acoperită pe cel puţin A cm de piesele constituente ale versanţilor. 'entru dolii de lungimi reduse se pot folosi şi piese speciale de dolie din materiale ceramice. "0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

10/195

5/24/2018


*acordarea la calcan se face cu olane de coamă, iar la suprafeţe verticale cu foi de tablă prelungite peste învelitoare. Fixarea foilor de tablă la dolii şi racordări se face în aşa fel înc2t să permită dilatareacontracţia determinată de variaţiile de temperatură şi să nu favori$e$e coro$iunea. 6xecuţia învelitorilor ceramice se face încep2nd de la streaşină spre coamă, după finali$area lucrărilor de tinic+igerie :g+eaburi, dolii, racordări etc./ La creastă, spaţiul rămas, în cele mai multe ca$uri dimensiune versantului după linia de cea mai mare pantă nefiind multiplu de lungimea pieselor de învelitoare/, poate fi completat cu piese tăiate la dimensiunea necesară sau cu mortar de ciment. a. In7elito!i "in ţigle 'ol/i 9aterialele folosite pentru acest tip de învelitoare sunt plăci ceramice plane, de formă specială sol$i/ pentru c2mpul învelitorii şi olane de coamă fig. -.(.a/. )e pot reali$a învelitori din ţiglă sol$i cu aşe$are simplă sau dublă, pe suport discontinuu din şipci. În sistemul de aşe$are simplă, pe fiecare şipcă este
"1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

11/195

5/24/2018


:ig$ $< ;nvelitoare din ţigle solzi a8 materiale+ b8 învelitoare ţiglă solzi cu aşezare simplă (detaliu coamă)+ c8 idem, vedere+ d8 învelitoare din ţiglă solzi cu aşezaredublă pe astereală şi şipci pe două direcţii+ secţiune câmp curent+ e8 învelitoare din ţiglă solzi cu dublă aşezare+ secţiune câmp curent+ f8 idem, vedere+ g8 detaliu discontinuu)+ racordare la calcan+ &8 ţigle solzide piese de câmp+ 8 oloane coamă (creastă)+ 8 şipci (suport <8 căprior+ =8 pană coamă+ >8 astereală+ ?8 de carton bitumat+ @8 agrafă din tablă fixată în rostul zidăriei+ A8 şorţ din tablă "http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

12/195

5/24/2018


0. În7elito!i "in ţigle p!o#ilate 'au u ;g5ea0 Biglele profilate sunt piese de formă dreptung+iulară în plan, fiind prevă$ute cu profile şi caneluri. %cestea servesc, pe de o parte, pentru reali$area unei secţiuni transversale cutate, cu modul de re$istenţă sporit faţă de o secţiune plană, iar pe de altă parte, formea$ă dispo$itive de etanşare şi îmbinare sub formă de :g+eaburi. Bigla profilată se obţine prin presare cu - tipuri de secţiuni ţigla olande$ă şi ţigla tip 9arsilia/ şi este prevă$ută cu - :g+eaburi de etanşare şi ( ciocuri de fixare. 'iesele se aşea$ă într5un singur strat, în r2nduri decalate, pe un suport format din şipci dispuse la o distanţă corelată cu dimensiunile pieselor, normal pe căpriori, sau pe reţea de şipci dacă se introduce astereală sub învelitoare. &oliile şi racordările la suprafeţele verticale se reali$ea$ă cu tablă plană. Fixarea ţiglelor de suport se face prin legare cu s2rmă. &etalii de principiu referitoare la învelitorile din ţigle profilate sunt pre$entate în figura -.". . În7elito!i "in olane Dlanele sunt piese din materiale ceramice arse, de formă semitronconică. Învelitorile din olane repre$intă tipul cel mai vec+i de învelitoare, utili$at iniţial în #+ina, apoi la construcţiile greceşti din %sia 9ică şi pe ţărmul 9ării 9editerane. În *om2nia se înt2lnesc învelitori din olane în regiunile sudice, regiuni caracteri$ate prin v2nturi puternice şi precipitaţii reduse &obrogea/. )uportul învelitorilor din olane este din astereală şi şipci, cu carton bitumat. Învelitorile din olane sunt alcătuite din două straturi, formate din r2nduri, paralele cu linia de cea mai mare pantă. )tratul inferior este format din piese dispuse cu concavitatea în sus :g+eaburi, uluce/, iar cel superior din piese dispuse cu concavitatea în :os, capace/.

" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

13/195

5/24/2018


:ig$ $= ;nvelitori ceramice din ţigle profilate" a8 materiale+ b8 secţiune (coamă, streaşină)+ c8 vedere+ d8 detaliu dolie+ e8 idem, pentru învelitoare din ţiglă profilată, cu astereală şi reţea de şipci+ &8 ţiglă profilată+ 8 olan de coamă+ 8 şipcă+ <8 căprior+ =8 mortar etanşare+ >8 astereală+ ?8 pazie+ @8 şipci în lungul pantei+ A8 tablă fixată cu agrafe în falţ$

În lungul r2ndurilor olanele se suprapun pe cca (0 mm, în sensul scurgerii apelor. 'anta acestui tip de învelitoare este redusă, de 1"C-0 °. &etalii de principiu referitoare la învelitorile din olane sunt pre$entate în figura -.?. "( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

14/195

5/24/2018


:ig$ $> ;nvelitori ceramice din olane a8 materiale+ b8 mod de dispunere+ c8 secţiune după linia de cea mai mare pantă+ d8 vedere+ e8 detaliu dolie+ &8 olane cu concavitatea în sus (g#eaburi)+ 8 idem, cu concavitatea în os (capace)+ 8 astereala+ <8 carton bitumat+ =8 căprior+ falţ >8 pazie+ ?8tablă zincată fixată cu agrafe în

2.:.9. În7elito!i "in ţigle "e 0eton Biglele din beton, apărute pe piaţa rom2nească după 1!A!, fac concurenţă cu succes ţiglelor ceramice datorită durabilităţii superioare, a re$istenţelor mari la şocuri şi la agenţi exteriori, dar mai ales a aspectului deosebit de atrăgător. La aceasta contribuie at2t aspectul în sine al materialului c2t şi multitudinea de piese speciale de streaşină, laterale, de aerisire, para$ăpadă etc./ care permit execuţia îngri:ită a $onelor sensibile fig.-.@/. 9aterialul folosit pentru reali$area ţiglelor din beton este betonul colorat în masă în componenţa căruia intră8 nisip de cuarţ spălat, ciment 'ortland, coloranţi pe ba$ă de oxi$i de fier care conferă produselor diverse culori. Biglele din beton se pre$intă sub formă de ţigle sol$i fig. -.A/ şi ţigle profilate de dimensiuni diferite faţă de ţiglele ceramice fig. -.!/. )uportul învelitorii este format din şipci sau din astereală şi reţea de şipci în ca$ul podului mansardat. În această situaţie peste astereală se aplică +idroi$olaţie şi se prevede un strat de aer în contact cu exteriorul care să permită preluarea eventualelor acumulări de vapori. 6vident, este "" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

15/195

5/24/2018


obligatorie prevederea unui strat termoi$olant pentru limitarea pierderilor de căldură iarna şi evitarea supraîncăl$irii în condiţii de vară fig. -.10/. La dolii şi racordări se folosesc şorţuri din tablă pentru reali$area etanşeităţii optime.

:ig $ $? ortimente de ţiglă din beton "? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

16/195

5/24/2018


:ig$ $@ ;nvelitoare din ţigle din beton tip solzi" a8 detaliu streaşină, b8 detaliu coamă+ c8 detaliu dolie+ &8 ţiglă curentă+ 8 şipcă suport+ 8 şipcă longitudinală+ <8 strat de aer ventilat+ 8 ţiglă de streaşină+ ?8 bandăaerisire streaşină+ @8 g#eab+ A8 consolă g#eab+ &'8 picurător tablă zincată+ &&8 placare cu scândură+ &8 termoizolaţie+ &8 ţigle de coamă+ &<8 element aerisire protecţie coamă+ &=8 fâşie de folie impermeabilă+ &>8 clemă fixare coamă+ &?8 şipcă de coamă+ &@8 suport metalic fixare şipcă de coamă+ &A8 element %D! dolie+ '8 scândură suport pentru elementul de dolie+ &8 folie impermeabilă protecţie dolie+ 8 şipci longitudinale+ 8 montarea corectă a foliei în zona de dolie+ <8 element lateral dolie+=8 căprior dolie+ >8şipcă de dolie+ ?8 căprior$

"@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

17/195

5/24/2018


:ig$ $A ;nvelitoare din ţigle profilate din beton" a8 detaliu streaşină+ b8 detaliu coamă+ c8 detaliu streaşină la calcan+ &8 ţiglă curentă+ 8 şipcă suport paralelă cu streaşina+ 8 şipcă longitudinală normală pe streaşină+ <8 strat de aer ventilat între şipcile longitudinale+ 8 ţiglă de streaşină+ ?8 bandă aerisire streaşină+@8 g#eab+ A8 consolă g#eab+ &'8 picurător tablă+ &&8 placare cu scândură+ &8 izolaţie termică+ &8 ţiglă de coamă+ &<8 element aerisire protecţie coamă+ &=8 clemă de fixare coamă+ &>8 şipcă de coamă+ &?8 suport metalic fixare şipcă de coamă+ &@8 fâşie de folie impermeabilă+ &A8 ţiglă de aerisire+ '8 ţiglă laterală+ &8 fixare in cuie+ 8 scândura de pazie+ 8 limita superioară a termoizolaţiei

"A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

18/195

5/24/2018


:ig$ $&' ;nvelitori din ţigle din beton sau ceramice pentru mansarde (cu termoizolaţie)+ a8 învelitoare cu termoizolaţie pe astereală (detaliu coamă)+ b8 învelitoare cu termoizolaţie între căpriori şi spaţiu dublu de ventilare (detaliu streaşină)+ c8 învelitoare cu astereală cu termozolaţie între căpriori (detaliu fereastră mansardă)+ &8 ţiglă normală+ 8 ţiglă de coamă+ 8 ţiglă de aerisire+ <8 ţiglă parazăpadă+ =8 şipci din lemn transversale pentru fixarea ţiglelor+ >8 folie #idroizolantă+ ?8 şipci din lemn longitudinale pentru fixarea termoizolaţei+ @8 astereală+ A8 spaţiu de aer+ &'8 termoizolaţie între căpriori+ &&8 termoizolaţie căpriori+ &8 folie barieră de vapori+ &8 tavan, scânduri din lemn fălţuite şi finisate+ &<8 tavan plăci g#ips8carton+ &=8 căpriori din lemn ignifugat+ &>8 pană de coamă lemn ignifugat+ &?8 cleşti scândură lemn ignifugat+ &@8 fereastră mansardă

"! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

19/195

5/24/2018


2.:.:. În7elito!i "in ta0l% plan% a. In7elito!i t!a"iţionale "in ta0l% plan% Învelitorile din tablă plană fac parte din categoria învelitorilor continui, ceea ce le asigură o bună etanşeitate şi ca urmare necesitatea unei pante reduse pentru asigurarea scurgerii rapide a apelor pluviale8 @E în ca$ul îmbinării în falţ dublu şi 1" E pentru îmbinarea în falţ simplu. )unt utili$ate pe scară largă la clădiri de locuit şi social culturale fără cerinţe deosebite din punct de vedere estetic şi sunt preferate datorită etanşeităţii pe care o asigură, a durabilităţii, re$istenţei la foc şi greutăţii reduse. 'entru executarea învelitorilor poate fi utili$ată tabla din oţel simplă neagră/ sau tabla $incată. În ca$uri cu totul special se foloseşte tabla de aluminiu, de $inc, de cupru sau de plumb, care au o bună comportare în exploatare, dar şi costul lucrărilor creşte semnificativ. 7abla neagră şi $incată se livrea$ă sub formă de foi av2nd dimensiunile8 5 tabla neagră ?"0 x 1000 x 0," sau 0,? mm> 5 tabla $incată ?"0 x 1000 x 0,( sau 0,@" mm> 1000 x 1000 x 0,( sau 0,@" mm. 7abla $incată pre$intă proprietăţi mecanice şi elastice superioare, durabilitate şi posibilităţi de întreţinere uşoară. 7abla neagră necesită lucrări de protecţie împotriva coro$iunii prin grunduire la intervale de max. ...( ani. Foile de tablă se dispun sub formă de f2şii, cu latura lungă după linia de cea mai mare pantă şi rosturi decalate, pe un suport continuu din sc2nduri de -," cm grosime şi carton bitumat fig.-.11.a,b,c/. #artonul se dispune în scopul evitării condensului pe faţa interioară a tablei. 'entru a preînt2mpina formarea unor focare de coro$iune prin perforarea tablei şi a permite depalsarea liberă sub acţiunea variaţiilor de temperatură, coeficientul de dilatare termică a tablei fiind mai mare dec2t cel al suportului, prinderea tablei de suport se face prin intermediul unor copci, confecţionate din deşeurile rămase de la prelucrarea tablei fig. -.11.d/. Între foile de tablă se execută de asemenea o îmbinare flexibilă în falţuri cute sau bucle/. Falţurile pot fi executate cu cute simple sau duble, asigur2nd diferite grade de etanşare fig.-.11.d, e, f, g/ Foile care formea$ă o f2şie se imbină prin falţuri ori$ontale sau culcate, simple sau duble, iar f2şiile între ele prin falţuri verticale, simple sau duble. Falţurile ori$ontale sunt orientate spre streaşină pentru a împiedica pătrunderea apei în cutele tablei. ?0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

20/195

5/24/2018


La coamele oblice şi la creastă îmbinarea se face prin falţuri verticale. La dolii se execută f2şii continui, îndoite după cei - versanţi alăturaţi, în falţuri duble rabătute. &acă pantele celor - versanţi sunt foarte mici aceste îmbinări se cositoresc. 'anta învelitorilor din tablă este de @E dacă îmbinarea se face în dublu falţ şi 1" E dacă îmbinarea se face în falţ simplu.

:ig$ $&& ;nvelitori din tablă plană" a8 dispunerea foilor de tablă pe versantul învelitorii+ b8 secţiune după linia de cea mai mare pantă+ c8 detaliu coamă+ d8 agrafe (copci) pentru fixare+ e8 îmbinarea foilor de tablă+ &8 foaie de tablă+ &C8 carton bitumat+ 8 astereală+ 8 izolaţie termică simplu+ în cazulA8mansardei+ agrafă pentru <8 căprior+ falţ dublu+ =8 pană+ &'8 fixarea >8 falţînvertical+ falţ vertical ?8 falţsimplu+ orizontal+ &&8 @8 fixarea agrafă in pentru falţ vertical falţ dublu+ &fixare în falţ orizontal simplu+ &8 fixarea în falţ orizontal dublu ?1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

21/195

5/24/2018


0. i'te$e $o"e!ne "e &n7elito!i "e ta0l% plan% În pre$ent, pe piaţa materialelor de construcţii există sortimente deplăci plane pentru învelitori cu calităţi superioare celor folosite în mod tradiţional. %cestea sunt tratate împotriva coro$iunii cu produse pe ba$ă de polimeri, ceea ce le conferă o durabilitate mai mare, elimin2nd lucrările periodice de protecţie cu minium de plumb, cerute de tabla neagră. n plus, foile au o rigiditate sporită datorită canelurilor cu care sunt prevă$ute şi pre$intă un aspect deosebit de agreabil fig.-.1-/

:ig$ $& *nvelitoare din tablă plană cu falţuri prefabricate şi nivel ridicat de protecţie

*eali$area falţurilor în fabrică şi nu pe şantier reduce timpul de execuţie şi contribuie esenţial la o calitate superioară a lucrărilor.

2.:.,. În7elito!i "in ta0l% tip ţigl% Învelitorile din tablă tip ţiglă sau ţiglă din tablă au aspectul asemănător cu al ţiglei şi se reali$ea$ă din f2şii ondulate sauşi cutate cu lăţimi şi lungimi diferite, la diferite firme producătoare. 9aterialul din care se confecţionea$ă f2şiile este tabla $incată la cald, prote:ată pe ambele feţe cu un strat primar şi o peliculă de poliester. %ceastă protecţie îi asigură tablei o durabilitate superioară. În plus, tabla tip ţiglă are o greutate redusă şi un aspect estetic

deosebit fig.-.1/. &imensiunile mari ale f2şiilor garantea$ă rapiditatea şi simplitatea execuţiei.

?http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

22/195

5/24/2018


:ig$ $& *nvelitoare din tablă profilată tip ţiglă

&eterminările privind protecţia acustică au condus la conclu$ia că nivelul de $gomot generat de ploaie pe suprafaţa învelitorii, nu este mai mare de (0 d, încadr2ndu5se în limitele admisibile. Biglele din tablă pot fi utili$ată at2t pentru acoperişuri noi c2t şi pentru renovarea celor existente, folosind un suport discontinuu format din şipci metalice sau din lemn, la distanţa de (0 cm. ama de accesorii include profile de etanşare, borduri de acoperire, dispo$itive de aerisire, folie anticondens, permiţ2nd reali$area corectă a oricărui detaliu. 'entru fixare se folosesc şuruburi auto filetante în culoarea tablei. 6tanşeitatea este asigurată c+iar în ca$ul ploilor abundente şia viscolelor puternice dacă panta învelitorii este de minimum 1(° -"E/. Învelitorile din ţiglă de tablă se montea$ă întotdeauna împreună cu o folie anticondens, reali$ată din fibre de material plastic, asigură scurgerea apei din condens şi aerisirea învelitorii. &etalii de principiu referitoare la învelitorile din ţiglă de tablă sunt pre$entate în fig.-.1(.

? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

23/195

5/24/2018


:ig$$&< *nvelitori din tablă tip ţiglă a8 materiale+ b8 detaliu coamă+ c8 detaliu streaşină+ d8 detaliu dolie+e8 detaliu racordare la suprafaţa verticală+ &8 tablă cutată tip ţiglă+ 8 şipci paralele cu streaşina+ 8 carton bitumat+ <8 astereală >8 izolaţie termică+ ?8 tavan+ @8&8 pană de coamă+ elementpede coamă++=8 &'8căprior+ cosoroabă+ &&8 streaşină înfundată+ carton bitumatA8 racordat

verticală+ &8 şorţ tablă+ &<8 căprior de dolie

?( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

24/195

5/24/2018


2.:.< În7elito!i "in a!ton 0itu$at a. i'te$e t!a"iţionale "e &n7elito!i "in a!ton 0itu$at nvelitorile din carton bitumat se folosesc la construcţii provi$orii de importanţă redusă, construcţii agro$oote+nice la care aspectul estetic nu este deosebit de important, etc. Fiind învelitori etanşe, reclamă pante reduse ceea ce înseamnă consumuri reduse de material lemnos pentru executarea şarpantei. La execuţia acestui tip de învelitori, se folosesc - categorii de materiale 8 • 9ateriale bituminoase sub formă de foi 5 5 5 5 5 •

cartoane bitumate> împ2slituri din fibre de sticlă bitumată> p2n$e bitumate> ţesături din fibre de sticlă bitumate> foi +idroi$olante cu bitum aditivat.

9ateriale bituminoase pentru amorsare, lipire şi etanşare

5 bitum pentru lucrări de +idroi$olaţii> 5 bitum cu adaos de cauciuc> 5 bitum industrial parafinos> 5 emulsie bituminoasă cationică sau anionică> 5 suspensie din bitum fileri$at, );F> 5 c+it de suspensie din bitum fileri$at . )uportul învelitorilor din carton bitumat este continuu, format din astereală de sc2nduri, plăci din înlocuitori din lemn ameliorat sau din beton. În ca$ul stratului suport din beton executarea învelitorii începe cu aplicarea stratului de amorsa: reali$at din soluţie bituminoasă sau suspensie de bitum.

?" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

25/195

5/24/2018


:ig$ $&= ;nvelitori tradiţionale din materiale bituminoase (carton bitumat)" a8timpan+e8 moduri dedetaliu dispunere streaşină+ a foilor &,&C8 de carton carton bitumat bitumat+b8 în unul/două detaliu coamă+ rânduri+ c8 detaliu 8 astereală+ dolie+d88detaliu strat suplimentar+ <8 pazie din lemn+ =8 şipcă de fixare timpan+ >8 şipcă de fixare în lungul pantei+ ?8 capac din carton bitumat+ @8 pazie din tablă ?? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

26/195

5/24/2018


6lementele accesorii şorţuri, pa$ii, ventilaţii, coşuri, conducte, ancore etc./ se montea$ă înainte de execuţia învelitorii. &irecţia de aplicare a foilor este paralel sGu perpendicular faţă de streaşină la pante p2nă la -0 E şi paralel cu direcţia pantei, la înclinări mai mari ale acoperişului. Foile bitumate se petrec pe @C10 cm, petrecerile decal2ndu5se între straturi cu 1-, 1 sau 1 ( din lăţimea foii. La învelitorile cu pante ce depăşesc pe cele u$uale, precum şi în regiunile cu v2nturi puternice, se recomandă ca fixarea foilor bitumate să se facă cu şipci din lemn, acoperite cu o f2şie de carton bitumat. &upă executarea ultimului strat al învelitorii se recomandă prote:area acestuia cu un strat de mastic bituminos, peste care se presară nisip cu granulaţia 1C. mm. &etaliile de execuţie sunt pre$entate în fig. -.1".

0.i'te$e $o"e!ne "e &n7elito!i 0itu$inoa'e= ţigle*şin"!ile 0itu$inoa'e Învelitorile din şindrile bituminoase pot fi considerate o replică modernă la invelitorile bituminoase tradiţionale, fiind una din cele mai populare soluţii pentru reali$area învelitorilor. )e pre$intă sub formă de plăci profilate pe o singură latură, cu lăţimi de 0...(0 cm, imit2nd un număr de ...( ţigle. 'ot avea diferite forme 5 sol$i, dreptung+i, +exagon etc. 5 şi culori fig. -.1?/

:ig $ $&> %lăci tip ţiglă /şindrilă bituminoasă

Bigla sau şindrilă bituminoasă este reali$ată dintr5un complex de materiale care are la ba$ă p2n$a sau ţesătura din fibre de sticlăpe care se aplică bitum oxidat de înaltă calitate. Faţa vă$ută, expusă radiaţiei solare, este prote:ată cu granule de ba$alt cu rol ?@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

27/195

5/24/2018


de protecţie dar şi de a asigura aspectul final, inclusiv culoarea foarte re$istentă în timp. 'entru aderenţa la suport, intradosul plăcilor este acoperit cu material autoade$iv pe ba$ă de bitum şi cauciuc care contribuie şi la o mai bună etanşeitate. '2nă în momentul monta:ului, stratul autoade$iv este prote:at cu o peliculă de +2rtie siliconi$ată care se înlătură la monta:. Faţă de învelitorile bituminoase tradiţionale, cele din ţiglă şindrilă bituminoasă sunt superioare prin durabilitate, determinată de comportarea mai bună la variaţii de temperatură, şi aspect estetic. Faţă de alte soluţii de învelitori, pre$intă avanta:ul greutăţii reduse, posibilitatea de a se adapta oricăror forme în spaţiale, inclusiv curbe/ şi pante de la 1- grd. la suprafeţe verticale. 9ai trebuie subliniată capacitatea superioară de protecţie acustică, prin atenuarea $gomotului produs de picăturile de ploaie sau grindină. )uportul învelitorii este continuu, alcătuit din astereală din sc2nduri sau înlocuitori din lemn, dispus pe o reţea de şipci, pentru a crea sub invelitoare un spaţiu de aer ventilat fig. -.1@/. %cesta este necesar deoarece etanşeitatea sporită a învelitorii bituminoase îi conferă o re$istenţă mare la difu$ia vaporilor, favori$2nd formarea condensului. &acă sub învelitoare sunt spaţii încăl$ite, în spaţiul dintre şipci se prevede material i$olant termic, iar căpriorii pot fi lăsaţi aparenţi sau mascaţi printr5un tavan din lemnsc2nduri îmbinate în falţ/ sau gips carton.

?A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

28/195

5/24/2018


:ig$ $&? ;nvelitori din şindrile (ţigle) bituminoase" a8 materiale+ b8 învelitoare termozolată ventilată (detaliu cosamă)+ c8 învelitoare termoizolată ventilată(câmp curent)+ d8 învelitoare termoizolată neventilată (câmp curent)+&8 şiţă (ţiglă) bituminoasă+ 8 puncte de fixare cu adeziv+ 8 fixare cu tie+ <8 astereală+ =8 termoizolaţie (vată minerală)+ >8 şipci paralele cu streaşina+ ?8 astereală suport termoizolaţie+ @8 căprior+ A8 aer ventilat+ &'8 şipci normale pe streaşină+ &&8 scânduri de fixare coamă+ &8 membrană (şindrile bituminoase) coamă

?! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

29/195

5/24/2018


Capitolul 9 ACOPERIŞURI 3E TIP TERA> 9.1 A'pete gene!ale %coperişurile de tip terasă se caracteri$ea$ă printr5o pantă redusă 1,"C@ E/, motiv pentru care sunt cunoscute şi sub denumirea de acoperişuri plate. În principiu, un acoperiş terasă este o structură complexă, care asigură în afara siguranţei la acţiuni mecanice, etanşeitatea şi protecţia termică. 9.1.1 u!t i'to!i #unoscute şi utili$ate în anumite $one încă din antic+itate, acoperişurile plate au cunoscut o adevărată înflorire odată cu elanul modernităţii care a marcat multe decenii ale secolului trecut. În acelaşi timp, modul de alcătuire şi de funcţionare cunoaşte o evoluţie rapidă, determinată evoluţia materialelor şi a te+nicilor constructive, dar şi de modificarea condiţiilor de exploatare şi creşterea nivelului exigenţelor de utili$are. niţial, acoperişurile plate erau de fapt o placă din beton sau o astereală din sc2nduri prote:ate cu gudron, pentru a le mări etanşeitatea şi durabilitatea. %pariţia bitumului cu caracteristici te+nice superioare, a marcat un prim pas în direcţia perfecţionării sistemului. 7rebuie menţionat că în această perioadă încăl$irea se făcea cu sobe, coşurile de fum aveau un bun tira: pentru evacuarea aerului viciat încărcat cu vapori, iar neetanşeităţile uşilor şi ferestrelor asigurau alimentarea cu aer proaspăt. n plus, ferestrele simple, cu o singură foaie de geam, favori$au condensarea surplusului de vapori. #a urmare, regimul de umiditate interioară nu solicita sistemul de acoperiş. ntre timp, sistemele de etanşare s5au perfecţionat odată cu apariţia p2n$ei bitumate şi apoi a împ2sliturii din fibră de sticlă bitumată, dar s5au sc+imbat şi condiţiile de exploatare prin introducerea sistemelor de încăl$ire centrală şi a t2mplăriei duble, etanşe. 9odificarea regimului de umiditate a condus la apariţia condensului în structura acoperişului şi a petelor de ume$eală pe plafon. 6voluţia exigenţelor de confort, la care s5au adăugat mai t2r$iu rigorile cri$ei energetice, a determinat necesitatea unui strat termoi$olant alcătuit din materiale mai mult sau mai puţin permeabile la vapori. 'roblema condensului interstiţial a rămas in continuare, găsindu5şi re$olvarea în de$voltarea soluţiei de acoperişuri, reci, ventilate. &ificultăţile de ordin te+nologic asociate sistemului au incura:at perfecţionarea soluţiei

@0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

30/195

5/24/2018


de terasă compactă, prin introducerea barierei de vapori, apoi a straturilor de difu$ie amplasate sub bariera de vapori şi sub +idroi$olaţie. D etapă importantă o constituie apariţia terasei inversate, cu avanta:ele şi de$avanta:ele ei şi apoi, ca o variantă, a terasei &;D. n afară de materialele de reali$are a +idroi$olaţiei şi a celor termoi$olante, stratul de protecţie a +idroi$olaţiei la acţiunea radiaţiei solare a cunoscut diferite variante de reali$are, de la nisipul mărgăritar lipit pe suprafaţa bituminoasă, la pietriş, dale şi plăci mo$aicate. n pre$ent, păm2ntul s5a dovedit a fi cel mai bun material de protecţie, terasa grădină cunosc2nd o arie largă de aplicare, at2t în 6uropa, c2t şi în #anada, );%, %ustralia. n *omania utili$area pe scară largă a acoperişurilor plate este legată de av2ntul pe care l5a cunoscut construcţia de locuinţe colective blocuri/, declanşată la începutul secolului trecut. niţial, sistemul aplicat a fost cel utili$at pe plan european, evoluţia fiind întreruptă totuşi de unele aspecte specifice, Horiginale= cum sunt8 5 introducerea în anii ?0, fără a fi efectuate cercetări preliminarii temeinice, a Hprafului +idrofob=, material pulverulent care se pretindea a fi at2t i$olant termic c2t şi +idrofug> după puţin timp, materialul şi5a dovedit totala ineficienţă, fiind necesară refacerea teraselor la un număr foarte mare de blocuri la care a fost aplicată această soluţie> 5 iner$icerea, în anii A0, a folosirii materialelor energointensive polistiren, vată minerală, b.c.a./ pentru i$olarea termică a teraselor, apel2ndu5se în acest scop la materiale re$ultate ca deşeuri sau produse secundare în urma unor procese te+nologice. )e utili$a $gura de furnal, cenuşa de termocentrală etc. în grosime variabilă, asigur2nd şi panta de evacuare a apelor pluviale> utili$area acestor materiale în cadrul unor soluţii de terasă cu strat de pantă termoi$olant, asociată cu încăl$ire deficitară şi ventilare insuficientă, a condus la construirea unor locuinţe în care, în apartamentele de la ultimul nivel, în special, nu erau asigurate nici condiţiile minimale de confort iar fenomenele de condens superficial erau o pre$enţă permanentă. n pre$ent, în *om2nia, sunt utili$ate soluţiile şi materialele termo şi +idroi$olante existente pe piaţa europeană. )e manifestă o reţinere faţă de aplicarea soluţiei de terasă inversată, iar terasa grădină încă nu şi5a găsit locul pe care îl merită.

@1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

31/195

5/24/2018


9.1.2 Al%tui!ea "e p!inipiu a aope!işului te!a'%. Cla'i#ia!e %coperişul terasă este un sistem constructiv, în cadrul căruia straturi de materiale diferite, îndeplinesc funcţiuni bine determinate, pentru satisfacerea exigenţelor esenţiale la care trebuie să răspundă subansamblul acoperiş$ 'rincipalelor funcţiuni le corespund principalele componente ale sistemului. • *e$istenţă şi stabilitate I 'lanşeul peste ultimul nivel • 'rotecţie termică şi I )tratul termoi$olant economia de energie 'rotecţia +idrofugă I

•

$olaţia +idrofugă

'entru o bună comportare a sistemului la acţiunea factorilor agresivi exteriori şi interiori, acestor componente li se adaugă8 stratul de pantă, bariera de vapori, straturi de protecţie şi de egali$are, straturi de difu$ie fig..1/.

:ig$ $& 3coperiş terasă compactă+ alcătuire completă a8pe planşeu orizontal+ b8pe planşeu înclinat$&8element de rezistenţă, din=8 beton armat monolit sau prefabricat+ 8strat de pietriş+8mortar de egalizare+ < stratplanşeu de difuzie+ barieră de vapori+ >8 strat de poză+ ?8 termoizolaţie+ @8 strat suport termoizolaţie+ A8 #idroizolaţie+&'8 protecţie #idroizolaţie din nisip grăunţos+ &'E8 protecţie #idroizolaţie din pietriş mărgăritar+&'EE8 protecţie #idroizolaţie din dale din beton mozaicat pe suport de nisip.

Funcţie de modul de reali$are care determină şi comportarea +igrotermică, acoperişurile de tip terasă se împart în două mari categorii8 5 terase compacte caracteri$ate prin faptul că toate straturile componente se află în contact> 5 terase ventilate care înclud în alcătuirea lor canale sau straturi de aer> sunt utili$ate în ca$ul în care acestea delimitea$ă spaţii cu dega:ări importante de vapori. @http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

32/195

5/24/2018


7erasele mai pot fi clasificate şi funcţie de po$iţia reciprocă a straturilor, a modului de reali$are a stratului de protecţie a +idroi$olaţiei, sau a planşeului suport fig. .-/.

@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

33/195

5/24/2018


@( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

34/195

5/24/2018


:ig$$ !lasificarea acoperişurilor terasă

9.2 Te!a'a o$pat% 9.2.1 Reali/a!ea 't!atu!ilo! o$ponente Ele$entul "e !e/i'tenţ% constituit de planşeul de peste ultimul nivel are rolul de a prelua acţiunile permanente din greutatea proprie a sistemului/ precum şi a celor temporare $ăpadă, sarcini din exploatare etc./ şi a le transmite elementelor structurale verticale. 'lanşeul poate fi reali$at din beton armat monolit sau prefabricat, oţel tablă cutată/, lemn sau alte materiale, în corelaţie cu alcătuirea generală a structurii de re$istenţă. În general, planşeul peste ultimul nivel este ori$ontal. În situaţia în care ar+itectura clădirii permite reali$area unui planşeu înclinat, nu mai este necesară pre$enţa stratului de pantă. t!atul "e pant% se reali$ea$ă sub forma unui strat de material de grosime variabilă, care are rolul de a diri:a apele pluviale spre gurile de colectare şi evacuare. 'entru reali$area straturilor de pantă se folosesc betoane sau materiale granulare cu densitatea de cel mult 1A00 Jgm , pentru a reduce încărcarea suplimentară a structurii. rosimea minimă a betonului de pantă la gura de scurgere este de  cm. 'e suprafeţe mici, stratul de pantă poate fi reali$at din mortar de ciment, constituind în acelaşi timp şi o şapă suport pentru bariera de vapori. a!ie!a "e 7apo!i are rolul de a împiedica trecerea vaporilor din mediul interior spre exterior, pentru a evita condensarea lor în structura terasei, respectiv în stratul termoi$olant. 'entru execuţia barierei de vapori pot fi folosite o multitudine de materiale, cele mai importante fiind8 5 materiale bituminoase în foi carton bitumat, p2n$ă bitumată/, lipite cu mastic de bitum, funcţie de regimul +igrotermic al spaţiilor de sub învelitoare> 5 folii din material plastic lipite cu bitum la cald sau nelipite dar sudate între ele> 5 folii de aluminiu pe suport de carton sau împ2slitură bitumată> 5 mastic bituminos turnat la cald> 5 vopsele greu permeablie la vapori, emailuri vinilice, vopsele clor cauciuc>

Te!$oi/olaţia reali$ea$ă protecţia termică la partea superioară a clădirii, asigur2nd satisfacerea următoarelor exigenţe8 @" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

35/195

5/24/2018


5 reducerea pierderilor de căldură, respectiv a necesarului de energie pentru încăl$ire, pe durata anotimpului rece, intervenind esenţial în valoarea nivelului de performanţă energetică a clădirii> 5 evitarea supraîncăl$irii şi asigurarea confortului de vară pentru spaţiile situate la ultimul nivel> 5 evitarea riscului de condens superficial şi în structura terasei. 9aterialele din care se reali$ea$ă termoi$olaţia au cunoscut o spectaculoasă evoluţie în timp din punct de vedere al performanţelor de i$olare, a durabilităţii păstrării în timp a caracteristicilor te+nice/ şi a aspectului general. %u fost utili$ate8 betoane uşoare, materiale granulare naturale sau ca re$ultat al unor procese te+nologice cenuşa de termocentrală, $gura de furnal, granulit, perlit etc/, beton celular autoclavi$at. n pre$ent locul acestora este ocupat de polistiren, vată minerală, vată de sticlă, sticlă spongioasă, spume poliuretanice, materiale i$olante performante din folii de aluminiu şi lame de aer, materiale i$olante sub vid. %ceste materiale au o densitate foarte mică şi caracteristici superioare de i$olare termică date de valoarea redusă a conductivităţii termice. ?i"!oi/olaţia este componenta principală a terasei, asigur2nd protecţia la acţiunea apelor meteorice. %v2nd în vedere riscurile pe care le implică defectele în reali$area +idroi$olaţiei, este necesară acordarea unei atenţii deosebite acestei lucrări, încep2nd din fa$a de concepţie şi proiectare p2nă la executarea celor, aparent, mai nesemnificative detalii. 9aterialele de reali$are a +idoi$olaţiei au evoluat în timp, de la un complex de foi de carton bitumat altern2nd cu p2n$ă sau împ2slitură din fibre de sticlă bitumată, la membrane din polimeri sau clor cauciuc, aşe$ate sau lipite pe suport. P!oteţia 5i"!oi/olaţiei este necesară din următoarele considerente8 datorită culorilor înc+ise cu valori importante ale coeficienţilor de absorbţie a radiaţiei solare, caracteristice materialelor +idroi$olante, însorirea provoacă încăl$irea +idroi$olaţiei la valori de temperatură mult superioare faţă de aerul exterior A0CA" °# faţă de "C A°# temperatura aerului/. %ceastă creştere de temperatură determină in primul r2nd un efect de supraîncăl$ire a spaţiilor de la ultimul nivel cu urmări total defavorabile asupra condiţiilor de confort în anotimpul cald. n plus, bitumul se moaie sub acţiunea temperaturii ridicate, devine casant şi fisurea$ă. #a urmare, protecţia +idroi$olaţiei trebuie g2ndită în sensul diminuării capacităţii de absobţie, în favoarea creşterii capacităţii de reflexie a radiaţiei solare. n acest scop se folosesc materiale de culoare desc+isă sau cu suprafaţă lucioasă, reflectantă. @? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

36/195

5/24/2018


t!atu!ile "e "i#u/ie4 "e "eo$p!e'ie şi o$pen'a!e îndeplinesc funcţiuni complexe şi diferite după cum urmea$ă8 5 asigură difu$ia spre exterior a eventualelor acumulări de vapori provenite din procesele umede care se desfăşoară la ultimul nivel > 5 asigură difu$ia vaporilor proveniti din evaporarea umidităţii existente 5 din construcţie sau din precipitaţii 5 în straturile dintre +idroi$olaţie şi barieră şape din mortar sau termoi$olaţii din betoane uşoare/> 5 împiedică producerea presiunii sub +idroi$olaţie prin dilatarea aerului din porii straturilor datorită încăl$irii ca urmare a însoririi, permiţ2nd evacuarea volumului suplimentar spre exterior> se evită astfel formarea băşicilor sub +idroi$olaţie, asigur2nd decompresia. În anotimpul rece, are loc fenomenul invers, aerul rece contract2ndu4se, se crea$ă depresiune sub +idroi$olaţie care determină tasări şi fisuri> stratul de decompresie permite pătrunderea aerului din exterior şi preînt2mpină formarea depresiunii> 5 asigură reali$area unei discontinuităţi de aderenţă între +idroi$olaţie şi stratul suport şapa suport/ care compensea$ă deformaţiile diferenţiate sub influenţa variaţiilor de temperatură, mai ales în dreptul micilor fisuri ce apar în şapele de mortar ca urmare a contracţiei, în ca$ul unor mortare cu do$a: ridicat de ciment. 'entru reali$area difu$iei şi decompresiei, aceste straturi sunt puse în contact cu atmosfera exterioară prin intermediul deflectoarelor. )tratul de difu$ie se dispune sub bariera de vapori iar cele de decompresie şi compensare sub +idroi$olaţie. ntre aceste straturi nu trebuie să existe legătură pentru a nu favori$a pătrunderea vaporilor proveniti din interior deci cu temperatura mai ridicată/, în spaţiul mai rece de sub +idroi$olaţie unde ar putea condensa. 9aterialele folosite pentru reali$area straturilor de difu$ie sau de decompresie sunt8 5 carton bitumat perforat blindat, obţinut prin lipirea prin presare pe una din părţi a granulelor de nisip grăunţos> 5 împ2slitură din fibre de sticlă bitumată blindată. 5 carton bitumat sau împ2slitură din fibre de sticlă bitumate neblindate. )traturile de decompresie se dispun sub +idroi$olaţie peste şape suport din mortar cu grosimi mai mari de 1cm, peste termoi$olaţii din materiale cu pori desc+işi, peste elemente suport cu rosturi dese cum ar fi astereala din sc2nduri, platela:e metalice sau planşee din f2şii prefabricate. %cestea pot fi reali$ate şi din foi din carton @@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

37/195

5/24/2018


bitumat
@A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

38/195

5/24/2018


:ig$ $ Bipuri de terasă funcţie de modul de realizare a protecţiei termoizolaţiei a8terasă necirculabilă/circulabilă+ b8terasă circulabilă cu pantă nulă (cu dale rezemate pe ploturi)+ c8terasă grădină+ &8pietriş de râu, protecţie #idroizolaţie terasă necirculabilă+ 8dale beton mozaicat, strat de uzură şi protecţie #idroizolaţie terasă circulabilă+ 8 strat de nisip, suport dale mozaicate+ <8#idroizolaţie+ =8plot reglabil pentru susţinerea dalelor la terasa cu pantă nulă+ >8 plăcuţă de g#ida+ ?8sol vegetal+ @8strat filtrant (geotextil)+ A8 strat drenant, pietriş sau piatră concasată+ &' 8 barieră contra rădăcinilor+ &&8 strat de poză$

a.Te!a'e nei!ula0ile În ca$ul teraselor necirculabile protecţia la acţiunea radiaţiei solare se poate reali$a prin8 5 nisip grăunţos 1Cmm/ presărat şi presat bine pe ultimul strat de bitum încă moale, pentru a se încrusta sau lipi> 5 'ietriş mărgăritar sau cribluri din alte materiale de culoare desc+isă granulaţie "C@ mm/ în strat de 1" mm. pentru asigurarea stabilităţii pietrişul poate fi amestecat cu suspensie degrosime> bitum, dar aceasta îi modifică culoarea, reduc2n5 du5i eficienţa cu -0E> 5 'ietriş de r2u granulaţie @C1" mm/ în grosime de (0 mm> 5 vopsele speciale pe ba$ă de cauciuc sintetic sau polimeri a căror eficienţă depinde de culoare> cu c2t culoarea este mai desc+isă cu at2t capacitatea de absorbţie a radiaţiei solare este mai redusă şi terasa se încăl$eşte mai puţin> 5 dale din mortar presate aşe$ate pe strat de nisip pentru terase necirculabile> acestea asigură o protecţie mai bună dec2t nisipul mărgăritar sau pietrişul, dar sunt mai costisitoare şi necesită lucrări de întreţinere. @! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

39/195

5/24/2018


n ultima perioada se reali$ea$ă şi se comerciali$ea$ă membrane
0. Te!a'e i!ula0ile 7erasele circulabile sunt prevă$ute la partea superioară cu o pardoseală pentru a putea fi utili$ate în scopuri utilitare sau de agrement. 'ardoseala, care îndeplineşte şi rolul de strat de protecţie a +idroi$olaţiei la acţiunea radiaţiei solare şi la solicitări mecanice, poate fi reali$ată în mai multe soluţii constructive fig...a/8 5 dale din mortar de ciment presate de - cm grosime şi diverse dimensiuni în plan, dispuse pe un strat suport de nisip cu rosturile completate cu lapte de ciment> mărimea dalelor este determinată şi de cerinţe de stabilitate a pardoselii, funcţie de destinaţie> soluţia este indicată pentru terase cu circulaţie uşoară, fără solicitări locale care ar putea deplasa dalele> 5 dale prefabricate din beton de (C" cm grosime şi 0,AC1.0 m latură, aşe$ate pe nisip> rosturile între dale, de cca - cm, se completea$ă cu nisip sau bra$de de iarbă. 5 dale mo$aicate pe strat de po$ă din mortar de ciment, cu rosturile completate cu mastic bituminous> stratul de po$ă este recomandabil să fie armat cu plasă de rabiţ> 5 mo$aic turnat în c2mp continuu pe strat suport de nisip. &acă se doreşte reali$area unei terase circulabile, cu suprafaţa ori$ontală, cu pantă nulă, se utili$ea$ă o protecţie superioară din dale re$emate liber pe
. Aope!işu!i 7e!/i> te!a'a g!%"in% %coperişurile ver$i se caracteri$ea$ă prin pre$enţa vegetaţiei pe suprafaţa expusă radiaţiei solare. %cestea pot fi acoperişuri ver$i înclinate sau acoperişuri de tip terasă fig. .(/.

A0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

40/195

5/24/2018


:ig$ $< 3coperişuri verzi

#onsiderată mult timp ca un lux re$ervat imobilelor cu un standard înalt, în pre$ent a început să fie frecvent utili$ată pentru aportul de vegetaţie pe care il poate oferi $onelor urbane dens construite, efectele beneficele asupra mediului const2nd în 8 • &iminuarea efectului insulei de căldură> •

estionarea apelor pluviale prin reducerea sarcinii care revine reţelei de canali$are>

•

%sigurarea ec+ilibrului ecologic

La nivel de clădire, inerţia termică oferită de stratul vegetal, contribuie la evitarea supraîncăl$irii şi asigurarea condiţiilor de confort pe timp de vară în încăperile adiacente. &eşi păm2ntul vegetal pentru plantaţie prote:ea$ă +idroi$olaţia de acţiunea radiaţiei solare, apar alte inconveniente de care trebuie să se ţină seama cum ar fi riscul de degradare a +idroi$olaţiei datorită rădăcinilor şi acţiunea distructivă a unor factori biologici care se de$voltă în păm2nt alge, ciuperci, r2me, insecte/. #a urmare, în structura unei terase grădină apar straturi cu funcţiuni specifice la execuţia cărora trebuie acordată deosebită etenţie Fig. ..c, tabelul .1/. 'ăm2ntul vegetal poate avea grosime diferită funcţie de tipul de plante care urmea$ă a se cultiva. &in acest punct de vedere terasele grădină se încadrea$ă în  categorii8 de tip intensiv, semiintensiv şi extensiv tab. .-/. )istemul intensiv permite plantarea de arbori decorativi sau c+iar legume sau arbuşti fructiferi. 3egetaţia extensivă necesită o preocupare minimală, fiind formată din plante de dimensiuni reduse, re$istente, care supravieţuiesc în condiţii dificile lipsa apei/.

A1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

41/195

5/24/2018


3egetaţia semintensivă include plante diverse, de la pelu$e la plante decorative flori/ şi arbuşti. Kecesită lucrări de întreţinere, asigurarea umidităţii prin stropire regulată fiind esenţială. Babel$& traturile componente ale acoperişului verde, funcţiunile şi materialele utilizate

Co$ponente 6unţiuni idroi$olatie 'rotecţia +idrofugă a claădirii la partea superioară.

)trat de protectie bariera/ contra rădăcinilor )trat drenant

)trat filtrant

@ate!iale 5membrane bituminoase 5poliester armat cu fibre de sticlă 5membrane 'revenirea pe termen lung 5şapă de mortar a 5 folii metalice deteriorării +idroi$olaţiei 5geocompo$ite datorită rădăcinilor.

%sigură drenarea, împiedic2nd staţionarea îndelungată a apei în stratul cultivabil. *eţine sedimentele fine antrenate de apă din stratul cultivabil şi contribuie la protecţia +idroi$olaţiei impotriva rădăcinilor

9ateriale poroase sau granulare8 5pietriş monogranular 5granule polistiren 5materiale neţesute, nebiodegradabile, pe ba$a de polipropilenă sau polietilenă> 5 geotextile

Babelul $$ Bipuri de terasă grădină funcţie de natura plantelor şi grosimea stratului vegetal

Ca!ate!i'tii

Exten'i7

e$iinten'i7

%d2ncimea mediului ?C 1" cm 1-C"0 cm cultivabil %ccesibilitatea inaccesibil parţial accesibil reutatea redusă variabilă sub în :ur de 00 00daKm- daKm3egetaţia mică 5 iarbă, medie 4 flori, flori de arbusti dimensiuni mici

Inten'i7 "C1"0 cm accesibil mare peste 00 daKmmare 5 arbori

Ahttp://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

42/195

5/24/2018


D atenţie deosebită trebuie acordată racordărilor la suprafeţe verticale, relaţiei cu $onele circulabile sau necirculabile. urile de scurgere trebuie să fie prote:ate contra înfundării cu păm2nt sau pietriş şi să fie vi$itabile pentru curăţire.

9.2.9 Va!iante "e aope!işu!i te!a'% #unţie "e po/iţia !eip!o% a 't!atu!ilo! "in $ate!iale "i#e!ite a.Te!a'e u 't!atul "e pant% pe'te te!$oi/olaţie În această variantă, betonul de pantă este dispus peste termoi$olaţie fig..".a/.

:ig$$= Bipuri de acoperiş terasă funcţie de poziţia straturilor în cadrul ansamblului a8Berasă cu stratul de pantă plasat deasupra termoizolaţiei+ b8 terasă cu strat de pantă termoizolant+ c8 terasă inversată+ d 6 terasă 0F9+ &8 planşeu peste ultimul nivel+ 8 strat de egalizare+ 8 barieră de difuzie vapori++ <8 termoizolaţie+A8protecţie =8strat de #idroizolaţie pantă+ =E8strat de geotextil pantă termoizolant+ >8 #idroizolaţie+ ?8 strat @8#idroizolaţie+ + &'8

)oluţia, folosită mai mult în trecut, se adoptă doar în situaţii speciale cum ar fi existenţa unor $one fără termoi$olaţie în contact cu cele termoi$olate, care reclamă continuitatea terasei, cu conditia ca sa existe posibilitatea executării unor planşee decalate. 're$intă de$avanta:ul că reduce inerţia termică a sistemului, ceea ce influenţe$ă negativ confortul de vară în încăperile adiacente şi necesită folosirea unor materiale termoi$olante rigide, cu re$istenţe mecanice mari.

A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

43/195

5/24/2018


0. Te!a'e u 't!at "e pant% te!$oi/olant %semenea alcătuire, fig. .".b/ folosită în mod current în anii A0, implică utili$area unor betoane şoare cu calităţi termoi$olante sau a unor materiale granulare de tip granulit, $gură expandată, cenuşă de furnal etc. %ceste materiale, av2nd o conductivitate termică destul de ridicată, reclamă o grosime mare, iar comportarea lor în timp este afectată de tasări şi de umiditatea din condens. &easemenea, grosimea variabilă conduce la diferenţe mari între re$istenţele termice ale diferitelor $one. .Te!a'e in7e!'ate 7erasa inversată se carateri$ea$ă prin dispunerea stratului termoi$olant, deasupra +idroi$olaţiei fig. .".c/. )istemul este deosebit de avanta:os din punct de +igrotermic, elimin2nd în totalitate riscul de condens în structura elementului. n plus, mai trebuie menţionate următoarele avanta:e8 5 este mai economică, ne mai fiind necesare o serie de straturi, cum ar fi bariera de vapori, rolul acesteia fiind îndeplinit de +idroi$olaţie> 5 execuţia este mult mai rapidă şi mai puţin dependentă de intemperii> 5 +idoi$olaţia este supusă unor variaţii de temperatură $i noapte, iarnă vară/ mult mai reduse întruc2t acestea se consumă la partea superioară termoi$olaţiei> ceea ce conduce la creşterea durabilităţii şi a duratei de viaţă a +idroi$olaţiei> 5 te+nica terasei inversate oferă o posibilitate facilă de reabilitare termică a acoperişurilor la clădiri existente. 7rebuie atrasă insă atenţia asupra unor probleme specifice, care, dacă nu sunt corect re$olvate, pot duce la compromiterea sistemului. %stfel8 • )tratul termoi$olant trebuie reali$at dintr5un material rigid, cu re$istenţe mecanice bune, cu o absorbţie de apă c2t mai redusă> aceste condiţii sunt îndeplinite, la ora actuală, de polistirenul extrudat şi spuma de sticlă foamglas/. • 're$enţa unui film de apă între termoi$olaţie şi +idroi$olaţie, c+iar de grosime redusă, intensifică fenomenul de sc+imb de căldură, evident funcţie de intensitatea şi frecvenţa ploilor> ca urmare grosimea i$olaţiei se ma:orea$ă cu cca -0 E faţă de o terasă clasică, care lucrea$ă în aceleaşi condiţii> •

6ste necesară o protecţie grea reali$ată dintr5un strat gros de pietriş de

r2u sau dale grele din beton pe pat de nisip, în ca$ul teraselor circulabile. %cest strat trebuie să fie suficient de greu pentru a ec+ilibra efectul de smulgere provocat de v2nt şi de plutire sub acţiunea forţei ar+imedice. rosimea stratului de lestare re$ultă din A( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

44/195

5/24/2018


calcul. 6xistă însă recomandarea ca aceasta să fie cel puţin egală cu grosimea termoi$olaţiei. 'rintre de$avanta:ele sistemului trebuie menţionate şi pre$enţa cvasi permanentă a apei care poate favori$a de$voltarea unor ciuperci sau c+iar a vegetaţiei, dificultatea de remediere a eventualelor degradări ale termoi$laţiei şi costul mai ridicat.

". Te!a'e 3UO )e obţin prin divi$area stratului termoi$olant în două prin stratul de +idroi$olaţie fig. .".d/, re$ult2nd o combinaţie între terasa compactă, caldă şi terasa inversată. &in punct de vedere +igrotermic, sistemul cumulea$ă avanta:ele celor două soluţii. %stfel8 • )tratul i$olant termic de la partea superioară a +idroi$olaţiei asigură protecţia +idrio$olaţiei la temperaturi ridicate şi la şocuri termice, mărindu5i durabilitatea. • )tratul i$olant termic de la partea inferioară a +idroi$olaţiei atenuia$ă fluctuaţiile de re$istenţă termică determinate de filmul de apă stagnant. 7rebuie evidenţiat şi costul mai redus, datorită faptului că stratul inferior poate fi reali$at din materiale mai puţin rigide şi cu absorbţie de apă mai mare, cum ar fi polistirenul expandat. )oluţia se aplică cu succes în ca$ul lucrărilor de reabilitare termică la care se păstrea$ă stratul termoi$olant existent. 9.2.: Lu!%!i auxilia!e la aope!işu!i te!a'% 9.2.:.1.Ele$ente "e "eli$ita!e pe!i$et!al% 'e conturul terasei sunt prevă$ute elemente de delimitare cu rol funcţional şi decorativ sub forma de atice şi cornişe fig..?/. a.Atiul fig..?.a/ este un element vertical, în continuarea faţadei care, în afară de contribuţia la estetica generală trebuie să răspundă şi unor restricţii de ordin te+nic. #ea mai importantă este accea de a asigura etanşeitatea sistemului terasă pe contur, evitarea infiltraţiilor de apă pluvială şi a scurgerii acesteia pe faţadă. n acest scop, aticul este astfel conceput înc2t să permită racordarea pe verticală a +idroi$olaţiei pentru a forma o cuvă etanşă. 6ste expus şocurilor termice, acţiunii v2ntului şi altor acţiuni mecanice re$ultate din pre$enţa unor eşafoda:e sau c+iar din funcţiunea de balustradă pe care o îndeplineşte în ca$ul teraselor circulabile. &in punct de vedere termic, aticul este o punte termică importantă, reclam2nd măsuri speciale pentru reducerea acestui efect. A" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

45/195

5/24/2018


%ticul poate fi reali$at din beton armat, $idărie şi, în anumite ca$uri, c+iar din elemente metalice uşoare, în ca$ul teraselor necirculabile. )e înt2lnesc aticuri :oase, care servesc exclusiv la racordarea +idroi$olaţiei, depăşind cu minimum 1" cm suprafaţa stratului de protecţie a +idroi$olaţiei, sau aticuri înalte, care au şi rol de protecţie la terase circulabile. %cestea trebuie să aibă o înălţime de minimum A0 cm, re$ultată din condiţia de siguranţă în exploatare. *olul de protecţie poate fi asigurat prin intermediul unei balustrade metalice in prelungirea aticului de dimensiuni reduse. 'artea superioară a aticului se prote:ea$ă cu o copertină din tablă $incată sau din beton mo$aicat. 0. Co!nişa fig. .?.b/ este un element ori$ontal care iese din planul peretelui exterior, cu rolul de a îndepărta apele pluviale de faţadă, susţin2nd dispo$itive de colectare şi evacuare a acestora. #ornişele pot fi reali$ate din $idărie, beton armat monolit sau beton armat prefabricat. &in punct de vedere mecanic, cornişele lucrea$ă ca elemente în consolă, motiv pentru care trebuie acordată o atenţie specială îmbinării cu peretele, dacă sunt executate din beton prefabricat.

A? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

46/195

5/24/2018


:ig$ $> 2lemente perimetrale la acoperişuri terasă a8atic+ b8 cornişă" &8pardoseală la terasă circulabilă sau protecţie la terasă necirculabilă din dale prefabricate pe suport de nisip+ 8 protecţia #idroizolaţiei care se racordează pe verticală, din tencuială din mortar de ciment, armat cu plasă de rabiţ+  8 #idroizolaţie+ <8balustradă de protecţie cazul teraselor circulabile+ =6tub plastic din pentru dedin difuzie+ >8 copertină în prefabricată din beton mozaicat+ ?8 din copertină tablăaerisirea zincată+stratului @8 agrafă oţel lat+ A8 opritor din tablă zincată cu pantă pentru scurgerea apelor+ &'8pazie din tablă zincată fixată cu agrafe din bandă de oţel+ &&8 dren din pietriş ciuruit+&8g#eab din tablă zincată susţinut cu cârlige fixate pe aceleaşi dibluri cu agrafele paziei$

9.2.:.2 3i'po/iti7e "e oleta!e şi e7aua!e a apelo! plu7iale. #olectarea şi evacuarea apelor din precipitaţii se poate reali$a prin exterior, cu :g+eaburi de colectare în spatele aticului sau susţinute de cornişe şi burlane adosate pereţilor exteriori, sau, prin interior prin guri de scurgere racordate la coloane de colectare legate la canali$are. A@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

47/195

5/24/2018


)curgerea exterioară pre$intă numeroase inconveniente8 este necesară traversarea aticului, este pre$ent riscul de îng+eţ în anotimpul rece, întreţinerea este dificilă şi aspectul nu este in general agreabil. )curgerea interioară prin intermediul coloanelor este uşor de reali$at şi mai economică, întruc2t în absenţa unor solicitări importante, permite folosirea unor materiale mai puţin re$istente, cum ar fi masele plastice. 'iesele receptor pluvial gurile de scurgere/ se execută din plumb sau aluminiu şi sunt prevă$ute cu un guler ori$ontal pentru asigurarea etanşeităţii, peste care se aplică un strat +idroi$olant suplimentar, sub structura +idroi$olantă, care depăşeşte cu min.10 cm marginea gulerului. *eceptorii pluviali sunt prevă$uţi la partea superioară cu grătare de protecţie care se dispun în planul pardoselii la terase circulabile fig. [email protected]/ sau depăşesc terasa sub forma unui capişon la terase necirculabile. fig. [email protected]/. La amplasarea gurilor de scurgere trebuie luate în considerare următoarele 8 5 )uprafaţa maximă deservită de un receptor pluvial este de @00 m.p> 5 )e recomandă ca indiferent de suprafaţă să se prevadă minimum două receptoare pluviale şisau un preaplin/ pentru evitarea ca$urilor de înfundare sau suprasolicitare> 5 *eceptoarele pluviale se reparti$ea$ă astfel înc2t apa de ploaie să nu parcurgă mai mult de 0 m de la cel mai îndepărtat punct p2nă la colectare şi evacuare> 5 &istanţa dintre receptorul pluvial şi alte elemente de construcţii, atic, perete, canal de ventilare etc./ nu trebuie să fie mai mică de "0 cm> 5 &istanţa maximă între două receptoare pluviale este de 0 m.

:ig$$? 0ispozitive de colectare a apelor pluviale de pe terasă+ scurgeri interioare a8terasă circulabilă+ b8 terasă necirculabilă+&8receptor pluvial metallic din plumb sau aluminiu (pâlnie) cu guler+  6 #idroizolaţie suplimentară care depăşeşte cu &' cm marginile gulerului+ AA http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

48/195

5/24/2018


8 #idroizolaţie cu protecţie înglobată în cazul terasei necirculabile)+ <8 dren din pietriş cu granulaţie &=G' mm în urul receptorului pluvial (gurii de scurgere)+ =8ţeavă metalică+ >8receptor pluvial cu capac perforat sau capişon în cazul terasei necirculabile+ ?8 dale mozaicate pe suport de nisip sau pe ploturi+ @8coloană de scurgere+ A8protecţie din pietriş+

9.2.:.9 Rao!"%!i la 'up!a#eţe 7e!tiale La intersecţiile dintre terasă şi elementele verticale pereţii casei liftului, coşuri de fum sau ventilaţie etc./ se intoarce pe verticală suportul +idroi$olaţiei, stratul de difu$ie şi +idroi$olaţia ca şi în ca$ul aticului. *acordarea se face după un arc de cerc cu ra$a de min. " cm. sau după un ung+i mai mare de !0 grd. 'entru a se evita fisurarea +idroi$olaţiei, se prote:ea$ă cu mortar armat pentru a forma o scafă etanşă. La limita superioară, rostul se prote:ea$ă cu un şorţ din tablă sau un element în consolă din beton sau $idărie fig. .A/.

:ig$$@ 1acordări la suprafeţe verticale &8%rotecţie <8ancora #idroizolaţie+ 8 #idroizolaţie verticală+ 8 strat suportcu #idroizolaţie+ cu piroane din =' înîntoarsă =' cm+ pe =8profil din beton proteat tencuială pentru înc#iderea rostului+ >8şorţ din tablă zincată+ ?8agrafe din bandă de oţel la =' cm distanţă+ @8bolţuri împuşcate+ A8straturi de difuzie

9.2.:.: Ro'tu!i "e ta'a!e şi "ilata!e n dreptul rosturilor de tasare şi dilatare apare o întrerupere a +idroi$olaţiei. La terasele necirculabile se execută de o parte şi de alta a rostului un rebord din beton armat sau din $idărie, pe care se racordea$ă +idroi$olaţia. #ele - reborduridin sunt prote:ate cu o copertină din tablă cu buclă de compensare sau cu o copertină beton mo$aicat  fig..!.a/. A! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

49/195

5/24/2018


*ostul de tasare între - tronsoane cu înălţimi diferite se prote:ea$ă cu tablă cu buclă de compensare fig. .!.b/. La terasele circulabile, continuitatea +idroi$olaţiei se reali$ea$ă în planul terasei, în stratul suport al dalelor fig..!.c/ sau sub ploturi, la terasele cu pantă nulă fig. .!.d/.

:ig$ $&' 1osturi de tasare şi dilatare a8cu reborduri ridicate pentru terase necirculabile+ b8rost între tronsoane sau clădiri alăturate cu înălţimi diferite+ c8rost pentru terase circulabile+ d8rost pentru terase cu pantă nulă$ &8copertină cu profil de compensare din tablă zincată de ',= mm fixată cu agrafe din oţel lat+ 8fâşie din pânză bitumată în lungul rostului+ 8 protecţie #idroizolaţie+ <8 #idroizolaţie cu buclă de compensare+ =8 fâşii din plăci semirigide de vată minerală sau câlţi bitumaţi+ >8copertină mozaicată din beton prefabricat sau turnat pe loc+ ?8 pardoseală din dale mozaicate+ @8 strat de nisip+ A8compensator acoperitor de rost din tablă zincată de ',= mm+ &'8 ploturi reglabile+ &&8fixarea cu oc a care copertinei+ din tablă din zincată+ din tablă zincată de ',= mm grosime înc#ide&8şorţ rostul+&<8fâşie pânză&8copertină bitumată prelungită peste rost$ !0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

50/195

5/24/2018


9.9 Te!a'e 7entilate 7erasa ventilată se caracteri$ea$ă prin pre$enţa unui strat de aer ventilat în contact cu exteriorul, care separă stratul termoi$olnt de +idroi$olaţie. %cesta antrenea$ă umiditatea re$ultată din migraţia vaporilor dinspre interior spre exterior, evit2ndu5se astfel formarea condensului pe faţa rece a termoi$olaţiei. 3entilarea spaţiului de aer se reali$ea$ă prin intermediul unor orificii amplasate pe contur, ale căror secţiuni sunt stabilite prin calcul funcţie de debitul de aer necesar a fi ve+iculat. &acă panta este mai mare de 10E este necesară amplasarea unor astfel de orificii şi la coamă pentru a se evita apariţia unor $one de aer stagnant fig. .10 /.

:ig$ $&'$ %rincipiul de funcţionare a teraselor ventilate &8strat termoizolant din material rigid (b$c$a)+ 8canal ventilare transversal+ 8canal ventilare longitudinal+ <8suport #idroizolaţie+ =8 deflector pentru evacuarea aerului+ >8 orificiu de admisie$

)unt folosite peste spaţii cu dega:ări importante de vapori, cu umidităţi mai mari de @0 E, cum ar fi +alele din industria textilă sau cea a panificaţiei. )unt cunoscute mai multe modalităţi de reali$are a teraselor ventilate fig. .11/. a. Te!a'% u anale "e ae!a!e 7erasa ventilată cu canale aerare este o combinaţie între terasa compactă şi cea ventilată. #analele de aerare sunt incluse în materialul termoi$olant, reali$2ndu5se prin dispunerea decalată a plăcilor sau prin utili$area unor plăci cu o geometrie specială, prevă$ute cu caneluri fig..11.a/. #analele pot fi dispuse pe una sau două direcţii şi sunt puse în contact cu exteriorul, ca şi stratul de difu$ie, prin intermediul deflectoarelor.

0.Te!a'e u planşeu "u0luB şi 'paţiu "e ae! 7entilat )uportul +idroi$olaţiei este constituit dintr5un planşeu uşor din elemente prefabricate din beton, re$emat pe planşeul de la ultimul nivel prin intermediul unor dispo$itive simple fig. .11.b/

!1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

51/195

5/24/2018


:ig$$&& Berase ventilate a8 terasă ventilată cu canale de aerare incluse în termoizolaţie+ b8 terasă ventilată cu spaţiu de aer ventilat (planşeu dublu)+c8 alcătuire cu spaţiu de aer şi sarpantă de lemn de ȋ nălţime redusă+ d8 alcătuire cu tavan suspendat termoizolat şi spaţiu de aer+ &8 planseu+ 8 barieră de vapori pe un strat de egalizare (la planşeu monolit)+ 8 termoizolatie+ <8 canale de aerare+ =8 suport #idroizolaţie+ >8 #idroizolaţie+ ?8strat protecţie #idroizolaţie+ @8strat de aer ventilat+ A8suport #idroizolaţie, planşeu uşor din elemente prefabricate+ &'8astereală din lemn sau înlocuitori+ &&8 element de rezistenţă (planşeu din elemente prefabricate)+ &8 tiranţi pentru susţinerea tavanului suspendat

'entru a compensa pierderile de căldură datorită permeabilităţii la aer a termoi$olaţiei, se ma:orea$ă grosimea acesteia cu o valoare depin$2nd de poro$itatea materialului termoi$olant. 'ot fi menţionate următoarele avanta:e ale sistemului, în afară de eliminarea riscului de condens8 5 dispar straturile de difu$ie şi bariera de vapori> 5 o mai bună comportare la însorire> 5 diminuarea riscului de infiltraţii de apă în termoi$olaţie, defecţiunile +idroi$olaţiei fiind mai uşor de identificat şi remediat. #a de$avanta:e trebuie menţionate consumurile suplimentare de beton şi oţel şi manopera mai complicată.

!http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

52/195

5/24/2018


.Te!a'% 7entilat% u "i'pune!ea 5i"!oi/olaţiei pe şa!pant% "e le$n "e &n%lţi$e !e"u'% %lcătuirea şi modul de funcţionare sunt similare cu cele pre$entate anterior cu deosebirea că cel de al doilea planşeu este reali$at dintr5o astereală din sc2nduri sau înlocuitori din lemn 'FL, '%L/ susţinută de o şarpantă simplă, de dimensiuni reduse fig..11.c/. )istemul este utili$at în reabilitarea termoenergetică a clădirilor, +idroi$olaţia fiind reali$ată dintr5o membrană +idroi$olantă, sau c+iar sub forma unei invelitori adecvate pantelor reduse, cum ar fi tabla. nconvenientele soluţiei constau în consumul ridicat de material lemnos şi re$istenţa redusă la foc. ". Al%tui!e u pla#on 'u'pen"at te!$oi/olant şi 'paţiu inte!$e"ia! "e ae! 7entilat. )pecific acestui sistem, aplicabil în special la +ale industriale, este pre$enţa unui tavan suspendat care susţine stratul termoi$olant. idroi$olaţia este aplicată pe planşeul de acoperiş fig. .11.d/. 7avanul poate fi reali$at din casete de aluminiu, '3#, gipscarton etc., iar pentru termoi$olaţie se folosesc materiale uşoare, eficiente, fără rigiditate cum sunt saltelele din vată minerală, vată de sticlă, spume poliuretanice moi etc.

! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

53/195

5/24/2018


Capitolul :

T@PLDRIE PENTRU CONTRUCII :.1. Fene!alit%ţi )fera noţiunii de t2mplărie include toate lucrările de înc+idere a golurilor în pereţi, planşee sau acoperişuri. niţial, numai t2mplăria din lemn executată de t2mplari în ateliere purta acest nume, iar pentru a se evita confu$ia cu t2mplăria de mobilă, executată de aceeaşi meseriaşi, cea pentru construcţii se mai numea şi Mt2mplărie de binaM sau MbinaleM. 6lementele de t2mplărie înc+id golurile, care au rolul de asigurare a iluminatului natural, a accesului din exterior sau a comunicării între diferitele piese ale clădirii. :.2. @ate!iale La execuţia elementelor de t2mplărie sunt necesare  categorii de materiale8 - materiale pentru partea opacă de re$istenţă/ a t2mplăriei> - materiale pentru partea vitrată 5 geamuri> - materiale auxiliare. :.2.1 @ate!iale pent!u pa!tea opa% Le$nul este materialul tradiţional pentru executarea t2mplăriei fiind caracteri$at prin posibilitatea de prelucrare uşoară, at2t manual c2t şi mecanic, un raport favorabil între re$istenţă şi greutate, capacitate de protecţie termică bună în raport cu alte materiale. &e$avanta:ele lemnului constau în sensibilitatea accentuată la variaţii de umiditate şi la acţiunea microorganismelor care produc putre$irea sau combustibilitatea. 'entru a evita variaţiile dimensionale ale elementelor de t2mplărie 5 umflare la umiditate mare şi contragere la uscare 5 care produc deformarea diferitelor piese componente, respectiv mărirea rosturilor 5 este foarte important ca umiditatea lemnului în momentul monta:ului să nu depăşească 1@E. #reşterea re$istenţei lemnului la acţiunea microorganismelor se obţine prin lucrări de protecţie, cum sunt lăcuirea sau vopsirea. *educerea combustibilităţii se obţine prin ignifugare. 6senţele de lemn folosite pentru t2mplărie sunt cele de răşinoase şi foioase. !( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

54/195

5/24/2018


Le$nul 't!ati#iat fig. (.1/ este un produs derivat din lemn care pune în valoare calităţile lemnului şi îi diminuea$ă semnificativ defectele. 6ste alcătuit din  straturi dispuse fibră contra fibră cu fibrele perpendiculare/, solidari$ate între ele cu ade$ivi speciali, prin presare la prese +idraulice. &eformabilitatea este practic eliminată, re$istenţa la microorganisme şi incombustibilitatea fiind reali$ate prin tratamentele menţionate anterior. ;tili$area lemnului stratificat este de dată relativ recentă.

:ig$ <$& %rofil pentru tâmplărie din lemn stratificat

Oţelul a început să fie utili$at pentru t2mplărie la sf2rşitul secolului al NN5lea. 'rocesul de coro$iune care afectea$ă acest material i5a restr2ns sfera de utili$are, revenind în actualitate abia în deceniul " al secolului NN sub formă de oţel galvani$at. 'rincipalul avanta: al t2mplăriei din oţel constă într5o re$istenţă şi rigiditate sporite, obţinute cu secţiuni mult mai reduse, ceea ce permite înc+iderea unor goluri de dimensiuni mai mari şi obţinerea unui raport mai favorabil între suprafaţa vitrată şi suprafaţa golului în ca$ul ferestrelor. reutatea mare şi conductivitatea termică ridicată sunt principalele de$avanta:e ale acestui material. Alu$iniul fig. (.-/ pre$intă în plus faţă de oţel avanta:ele greutăţii reduse, a re$istenţei la coro$iune, a varietăţii secţiunilor de profile care pot fi executate şi a aspectului estetic deosebit.

!" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

55/195

5/24/2018


:ig$ <$ %rofil de tâmplărie din aluminiu

#onductivitatea termică este mai ridicată dec2t a oţelului, dar în pre$ent se produc profile cu mai multe camere şi rupere de punte termică cu performanţe energetic apropiate de profilele din '3#. 72mplăria din aluminiu este, în general, mai costisitoare faţă de cea din lemn sau oţel obişnuit. Oţelul inoxi"a0il este un alia: de fier cu crom, nic+el şi molibden în proporţie de 1A, 10 respectiv E. 'rincipalele calităţi ale acestui material sunt re$istenţa la coro$iune şi aspectul estetic, iar principalul de$avanta:, costul foarte ridicat. Dţelul inoxidabil se foloseşte numai în ca$uri cu totul speciale, în medii cu un înalt grad de agresivitate c+imică sau c2nd se urmăreşte un aspect plastic deosebit. @ate!ialele pla'tie4 PVC ext!u"at4 fig. (./4 au început să fie folosite pentru reali$area t2mplăriei pentru locuinţe şi clădiri social5culturale în ermania, imediat după cel de al doilea ră$boi mondial, oferind avanta:ul greutăţii reduse, al unei capacităţi de i$olare termică superioare celorlalte materiale şi re$istenţei la coro$iune.

!? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

56/195

5/24/2018


:ig$ <$ %rofil din tâmplărie din %D! ranforsat cu profile din oţel

9aterialul folosit la reali$area profilelor este un amestec de policlorură de vinil, stabili$ant cu rolul de a contracara efectele căldurii şi ale luminii/ şi materiale de umplutură, în general carbonat de calciu, pigmenţi, coloranţi şi lubrifianţi. 'rofilele din '3# se obţin prin extrudere. 'roblema rigidităţii inferioare faţă de lemn, oţel şi aluminiu poate fi re$olvată prin introducerea unor profile de rigidi$are din oţel în interiorul profilelor din mase plastice. %v2nd în vedere costul ridicat al tiparelor folosite pentru formarea profilelor se impune reducerea numărului de tipodimensiuni.

:.2.2 Fea$u!i Fea$u!ile la!e, în grosime de 1,A p2nă la  mm, se folosesc la ferestre obişnuite, iar cele de (...A mm sunt folosite la vitrine, ferestre de dimensiuni mari sau în situaţiile în care se urmăreşte o creştere a gradului de protecţie acustică. Fea$u!ile !iglate tu!nate au pe una din fete striuri paralele şi se fabrică în grosime de "," mm. )e utili$ea$ă la luminatoare, permiţ2nd trecerea luminii în proporţie de ?05@0E. Fea$u!ile o!na$ent tu!nate au pe una din feţe desene în relief, obţinute prin presare şi îşi găsesc întrebuinţare în special pentru reali$area părţii vitrate la uşi. Fea$u!ile a!$ate au o grosime de ?," mm şi includ în masa lor o plasă de s2rmă din oţel de 0," 5 0,? mm diametru, cu oc+iuri de @51( mm. %ceasta le conferă o re$istenţă mai bună la acţiuni mecanice, dar le reduce transparenţa la "0E. !@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

57/195

5/24/2018


Fea$u!ile $ate sunt obţinute din geamuri clare de -5 mm grosime, av2nd o faţă lucie şi una lăptoasă, re$ultată în urma tratării cu un acid. 7ransparenţa este de "0... ?0 E. sunt geamuri ornament, cu desene în relief reali$ate printr5o g!a7ate sunt, de asemenea, geamuri ornament, cu desene variate, te+nicăFea$u!ile manuală. 3itrourile în culori diferite. Fea$u!ile u p!op!iet%ţi "e on'e!7a!e a ene!giei se pre$intă sub formă de8 5 produse reali$ate din sticlă cu o compo$iţie c+imică specială, ce le conferă anumite calităţi în raport cu radiaţia luminoasă, cum sunt geamurile absorbante, geamurile reflectori$ante sau cele absorbant5reflectori$ante> 5 geamuri termoi$olante de tip termopan sau triverre, formate din două sau trei foi de geam fixate pe distanţieri metalici centrali la distanţă de 0,A mm, stratul de aer de$umidificat dintre foile de geam av2nd proprietăţi termoi$olatoare> eficienţa energetică poate fi îmbunătăţită prin introducerea unui ga$ inert, argon sau Jripton, în spaţiul dintre geamuri> 5 geamuri cu emisivitate scă$ută LoG5e/, acoperite cu o peliculă de oxi$i metalici care reflectă radiaţia cu lungime de undă mare radiaţia terestră/> emisivitatea suprafeţelor este redusă de la valoarea 0,! în ca$ul geamului clar transparent/ la mai puţin de 0,1, iar capacitatea de a reflecta radiaţia cu lungime de undă din registrul 50, O, emisă de obiectele cu temperatură scă$ută, pereţi, ferestre, mobilier/, creşte cu A0 E. Fea$u!ile $ulti't!at în documentaţiile străine pre$intă capacităţi sporite de protecţie acustică. Fea$u!ile !e#letante au prevă$ută pe una din feţe o peliculă de oxi$i metalici, care reflectă lumina.

:.2.9 @ate!iale auxilia!e 6e!one!ia cuprinde piese şi accesorii metalice absolut necesare bunei funcţionări a elementelor de t2mplărie, cum sunt8 - piese de asamblare şuruburi, ştifturi, nituri, cuie etc./> - piese de funcţionare care asigură înc+iderea5desc+iderea părţilor mobile ale t2mplăriei balamale, pivoţi, cabluri, şine etc./.

!A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

58/195

5/24/2018


Feroneria trebuie concepută şi reali$ată astfel înc2t să asigure funcţionarea şi întreţinerea uşoară, să fie re$istentă la coro$iune şi să poată fi remediată fără dificultăţi. La elementele de t2mplărie metalică feroneria trebuie reali$ată din acelaşi material ca şi restul componentelor, pentru a nu favori$a fenomene de coro$iune electro5statică. @ate!ialele "e #ixa!e a elementelor vitrate se pre$intă sub formă de c+ituri şi bag+ete din lemn sau metalice. @ate!ialele "e etanşa!e au rolul de a reduce permeabilitatea la aer şi apă a t2mplăriei şi se pre$intă sub formă de garnituri din cauciuc, materiale plastice sau spume poliuretanice.

:.9. 6e!e't!e #onform &irectivelor comune ale ;6%7# ;nion 6uropPenne pour lQ%grPment 7ec+niRue dans la #onstruction/, ferestrele sunt lucrări executate într5un perete exterior, în scopul de a asigura pătrunderea luminii în interiorul unei încăperi şi de a asigura eventual şi ventilarea acesteia. 6xcepţie fac ferestrele de mansardă care sunt amplasate în învelitoare. :.9.1 Al%tui!e gene!al%. Cla'i#ia!e În principiu, ferestrele sunt alcătuite dintr5o parte fixă, numită toc şi o parte mobilă numită cercevea$ Funcţie de modul de desc+idere, fig. (.(, ferestrele pot fi8 oscilante pe balamale sau pivoţi> glisante în plan ori$ontal sau vertical> t2mplării complexe, repre$ent2nd combinaţii de suprafeţe fixe şi mobile, oscilante şi glisante..

:ig$ <$ :erestre funcţie de modul de desc#idere a8 oscilante in plan orizontal+ b8 oscilante în plan vertical+ c8 pivotante+ d8 $glisante !! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

59/195

5/24/2018


:.9.2 Exigenţe "e pe!#o!$anţ% şi on"iţii "e alitate 'entru a contribui la satisfacerea exigenţelor esenţiale pentru clădiri, ferestrele trebuie să răspundă condiţiilor de calitate formulate în &irectivele comune pentru agrementarea ferestrelor elaborate de ;6%7#. a. eu!itate Fereastra în ansamblu sau componentele sale trebuie să5şi păstre$e integritatea să nu se distrugă sau deteriore$e într5un mod periculos/ sub acţiunea agenţilor atmosferici, a vibraţiilor, a reacţiilor pereţilor în care sunt amplasate sau solicitărilor re$ultate din exploatare. n afara ca$urilor de efracţie, ferestrele în po$iţie înc+isă trebuie să asigure protecţia ocupanţilor şi a bunurilor lor contra pătrunderii oamenilor sau animalelor. 0. Re/i'tenţa şi 'ta0ilitatea la aţiuni $eanie reclamă ca ferestrele şi componentele acestora să suporte, fără deteriorări sau deformaţii excesive, solicitări din8 acţiunea v2ntului, vibraţiile produse de v2nt sau de circulaţie, tasările $idăriei, şocurile, presiunile şi solicitările utili$atorului. . Re/i'tenţa la 'oliit%!i 5ig!ote!$ie se traduce prin condiţia ca deformaţiile dimensionale determinate de variaţiile de temperatură şi umiditate să nu afecte$e sensibil stabilitatea ferestrei în sensul de a nu compromite securitatea ocupanţilor. ". Co$po!ta!ea la #o se consideră satisfăcătoare dacă materialele din care sunt reali$ate ferestrele nu favori$ea$ă propagarea focului şi nici nu produc ga$e toxice în cantitate periculoasă . e. Etanşeitatea la ae! , respectiv permeabilitatea la aer a unei ferestre, este caracteri$ată prin curba care dă debitul de aer ce traversea$ă fereastra sub influenţa diferenţei de presiune între cele două feţe. Funcţie de această caracteristică, ferestrele pot fi încadrate în una din cele trei categorii de permeabilitate. n general, nu este recomandabilă o etanşeitate totală la aer a ferestrelor dec2t în ca$ul încăperilor presuri$ate, cu aer condiţionat sau expuse unei presiuni puternice a v2ntului, întruc2t o anumită permeabilitate la aer poate fi utilă pentru reali$area unei ventilări naturale moderate dar permanente. În ca$ul în care rosturile sunt aproape total etanşe, o soluţie de asigurare a ventilării constă în a prevedea ferestrele cu orificii speciale. 'e de altă parte, se cere ca permeabilitatea la aer să fie limitată, în special în ca$ul v2nturilor puternice, în scopul de a evita pierderile de căldură excesive şi de a nu provoca curenţi de aer care să :ene$e pe ocupanţi. 100 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

60/195

5/24/2018


#. Etanşeitatea la ap% se referă la inter$icerea completă, în limite date, a pătrunderii apei de ploaie în interiorul încăperilor sub acţiunea combinată a ploii şi v2ntului. )atisfacerea acestei condiţii impune ca prin forma geometrică şi concepţia profilelor şi a rosturilor, apa de ploaie să fie diri:ată spre exterior. 6tanşeitatea la nisip, praf şi insecte este asigurată, de asemenea, prin forma şi concepţia profilelor componente. g. P!oteţia te!$i% nu apare ca o condiţie de calitate în ca$ul ferestrelor obişnuite, care folosesc vitra:e cu capacitate de i$olare termică redusă. 6ste evident faptul că ferestrele cu două sau mai multe foi de geam sunt mai eficiente din punct de vedere termic dec2t ferestrele simple. 5. Con"en'ul 'upe!#iial nu poate fi evitat în special în ca$ul ferestrelor simple, cu o singură foaie de geam, ceea ce poate afecta calitatea finisa:elor. 'entru evitarea acestui nea:uns, secţiunile profilelor componente trebuie astfel concepute înc2t să permită evacuarea apei provenite din condens. În ca$ul vitra:elor multiple nu se admite formarea condensului în spaţiul dintre vitra:e, mai ales dacă acesta nu este accesibil pentru curăţire. La încăperile cu +igrometrie ridicată, favorabilă pre$enţei permanente a condensului pe faţa interioară a ferestrelor simple, se recomandă utili$area vitra:elor multiple sau a geamurilor cu proprietăţi termoi$olante. i. P!oteţia au'ti% la /go$ot ae!ian nu poate fi luată în consideraţie ca o condiţie de calitate în ca$ul ferestrelor obişnuite întruc2t aceasta este determinată de vitra: 5 care intervine cu ponderea cea mai mare în suprafaţa ferestrei 5 şi de etanşeitatea rosturilor între părţile mobile şi părţile fixe. 3ibraţiile generatoare de $gomote în procesul de exploatare trebuie evitate printr5 o concepţie corectă a secţiunii componentelor ferestrei asociată cu prevederea unor materiale sau dispo$itive de absorbţie sau amorti$are a vibraţiilor. ;. A'pet 7oate suprafeţele trebuie să aibă un aspect cu granulo$itate fină, fără neregularităţi sau deformaţii aparente. *osturile între profile şi fixarea accesoriilor nu trebuie să producă discontinuităţi supărătoare privind aspectul general. G. Ilu$inat natu!al *andamentul luminos, determinat de raportul dintre suprafeţele transparente şi opace ale ferestrei, trebuie să fie compatibil cu exigenţele impuse de natura activităţii care se desfăşoară în spaţiul respectiv. 3i$ibilitatea clară dinspre interior spre exterior 101 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

61/195

5/24/2018


trebuie asigurată de părţile transparente ale ferestrelor care trebuie să poată fi menţinute permanent curate şi uscate. l. P!oteţia ont!a !a"iaţiei 'ola!e poate fi reali$ată cu a:utorul unor elemente integrate dispuse de asemenea manieră înc2t să reali$e$e şi un control al iluminatului. %ceste elemente trebuie să fie manevrabile din interiorul încăperii pentru a fi fixate într5o po$iţie stabilă, bine determinată.

$. @ane7!a0ilitate @anipula!ea uşoară este asigurată de modul de reali$are şi funcţionare a feroneriei şi a celorlalte dispo$itive auxiliare. %cestea trebuie să asigure o funcţionare normală c+iar în condiţiile unui v2nt puternic. n. 3u!a0ilitate Con'e!7a!ea alit%ţilo! iniţiale pe întreaga durată de viaţă a ferestrelor este determinată de măsura în care se manifestă influenţa diferiţilor agenţi agresivi climatici, biologici etc./ asupra comportării materialelor constituente. D atenţie deosebită trebuie acordată conservării caracteristicilor de etanşeitate ale ferestrelor. 3u!ata "e 7iaţ% a #e!e't!elo! trebuie să fie de acelaşi ordin de mărime cu durata de viaţă a clădirii. 'oate fi admisă o durată de viaţă inferioară pentru anumite componente, care pot fi uşor înlocuite. Înt!eţine!ea şi !epa!aţiile regla:ul, gresa:ul, vopsirea etc./ trebuie să necesite un consum raţional de timp şi de bani. 9ecanismele trebuie să fie accesibile, astfel ca demontarea şi repararea lor să se facă cu uşurinţă, fără a fi necesară demontarea ferestrei în întregime, să nu implice nici un risc pentru utili$atori sau personalul de întreţinere şi să nu afecte$e finisa:ele. :.9.9 Îne!%!i pent!u 7e!i#ia!ea on"iţiilo! "e alitate &ată fiind complexitatea cerinţelor de calitate la care trebuie să răspundă ferestrele iar, pe de altă parte, varietatea materialelor care pot fi utili$ate ca şi diversitatea de concepţie, de fabricaţie şi de funcţionare, este dificil de stabilit o listă de încercări aplicabilă în orice situaţie, oric2t de completă ar părea. &in acest motiv, lista de încercări pentru elaborarea agrementului te+nic şi acordarea certificatului de calitate se întocmeşte în conformitate cu cerinţele de calitate, pentru fiecare nou tip de fereastră, funcţie de solicitările dominante şi condiţiile de utili$are. Încercările trebuie efectuate de asemenea manieră înc2t să reproducă cu maximă fidelitate fie acţiunea 10http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

62/195

5/24/2018


factorilor exteriori, fie condiţiile de utili$are. )e efectuea$ă pe ferestre complet finisate şi în deplină stare de funcţionare, respectiv vopsite, cu dispo$itivele de manevrare în stare de funcţionare şi cu partea vitrată reali$ată din materialul indicat de fabricant, fixată definitiv. )e consideră cunoscute caracteristicile materialelor, determinate în conformitate cu prescripţiile te+nice de utili$are în domeniu. Încercările mecanice diferă funcţie de tipul de fereastră fixă, mobilă, pe balamale, pe pivoţi, glisantă ori$ontal sau vertical etc./ însă cele de etanşeitate şi permeabilitate răm2n aceleaşi indiferent de tipul de fereastră.

:.9.: 6e!e't!e "in le$n &eşi materiale moderne, ca aluminiul sau materialele plastice, c2ştigă din ce în ce mai mult teren, ferestrele din lemn ocupă în continuare primul loc în construcţia de locuinţe şi clădiri social5culturale, nu numai în *om2nia ci şi în ţările #omunităţii 6uropene, unde acestea intervin cu o pondere de cca. "0E, potrivit unor statistici relativ recente. *e$olvările constructive specifice răspund at2t criteriilor de performanţă re$ultate din exigenţele esenţiale, c2t şi celor mai diverse tendinţe de exprimare ar+itecturală. La alcătuirea ferestrelor din lemn se utili$ea$ă un număr relativ redus de secţiuni prin combinarea cărora pot fi reali$ate diferite tipuri de ferestre. :.9.:.1 6e!e't!e #ixe Ferestrele de acest tip servesc exclusiv pentru reali$area iluminatului, neexist2nd posibilitatea de a fi desc+ise. 'ot fi utili$ate în special la construcţii industriale. %cestea se execută dintr5o singură piesă din lemn prevă$ută cu falţ sau uluc, care să permită fixarea foii de geam. 'rin re$olvările de detaliu se urmăreşte asigurarea etanşeităţii la aer şi apă, protecţia suprafeţei vitrate contra efectelor dilataţiei şi contracţiei proprii sau a elementului în care este înglobat. În ca$ul în care, prin po$iţia sa în cadrul clădirii, fereastra este inaccesibilă pentru spălare periodică, pot fi folosite geamuri riglate sau ornament cu partea plană spre interior.

:.9.:.2 6e!e't!e 'i$ple &in punct de vedere constructiv, acestea se caracteri$ea$ă prin pre$enţa unei singure cercevele, pe care se montea$ă foaia de geam şi a cărei mobilitate poate fi 10 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

63/195

5/24/2018


reali$ată în toate modurile cunoscute. #ele mai des înt2lnite sunt însă ferestrele oscilante pe balamale, care se pot desc+ide spre exterior 5 desc+idere obişnuită 5 sau spre interior fig. (."/

:ig$ <$= :erestre simple din lemn" a8 într8un canat+ b8 în  canaturi+ c8 în  canaturi+ d8 fereastră simplă în  canaturi cu un canat fix şi supralumină+ &8 toc+ 8 cercevea+ 8 montant+ <8 traversă

La ferestrele cu desc+idere exterioară etanşeitatea la aer şi apă este asigurată prin însăşi presiunea v2ntului, care determină o reducere a dimensiunii rostului între toc şi cercevea. 10( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

64/195

5/24/2018


Ferestrele cu desc+idere interioară permit o manevrare şi întreţinere mai comodă şi nu sunt expuse riscului de smulgere în po$iţia desc+is, în ca$ul unui v2nt puternic. n sc+imb, prin desc+idere, ocupă spaţiu în încăpere şi nu oferă suficientă etanşeitate la aer şi apă. 'entru ameliorare, forma componentelor ori$ontale ale cercevelei este astfel aleasă înc2t să permită îndepărtarea apei, iar pe conturul tocului se practică un uluc care creea$ă un spaţiu de decompresie, în scopul fr2nării curenţilor de aer şi al diminuării infiltraţiilor.

:.9.:.2 6e!e't!e "u0le Ferestrele duble sunt alcătuite din toc şi două foi de geam montate pe cercevele separate la distanţă de !...1( cm cele tradiţionale/ şi ! cm după prescripţiile actuale $ )unt utili$ate în mod curent la clădiri de locuit şi social culturale datorită capacităţii superioare de protecţie termică şi acustică în raport cu ferestrele simple. a. 6e!e't!e "u0le u "e'5i"e!e o0işnuit% #ele două cercevele au profile identice, permiţ2nd desc+iderea spre exterior, cerceveaua exterioară şi spre interior, cea interioară fig. (.?/. )oluţia pre$intă anumite avanta:e privind consumul de material lemnos, raportul favorabil între suprafaţa golului şi cea a vitra:ului şi etanşeitatea la aer şi apă. 6xistă însă pericolul smulgerii cercevelelor exterioare în po$iţia desc+is în ca$ul v2nturilor puternice, apar dificultăţi de spălare a geamurilor la suprafeţe de dimensiuni mari situate la eta: şi pot provoca accidente dacă sunt lăsate desc+ise în încăperile de la parter.

10" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

65/195

5/24/2018


:ig$ <$> :erestre duble din lemn cu desc#idere obişnuită" a8 într8un canat+ b8 în  canaturi+ c8 în  canaturi+ &8 toc+ 8 cercevea+ 8 înc#idere în falţ+ C8 idem, în gură de lup+ <8 montant+ =8 şpros

0. 6e!e't!e "u0le u "e'5i"e!e inte!ioa!% &in punct de vedere constructiv, tocul este completat cu o ramă care oferă posibilitatea desc+iderii cercevelei exterioare spre interior fig. (.@/. )e elimină în felul acesta de$avanta:ele ferestrelor cu desc+idere obişnuită, însă pre$enţa ramei conduce la un raport mai puţin avanta:os între suprafaţa golului şi cea a vitra:ului, în defavoarea iluminării. 9ai trebuie menţionată manopera mai complicată şi consumul mai ridicat de material lemnos. 'entru ameliorarea caracteristicilor de etanşeitate la apă şi aer se adoptă aceleaşi soluţii ca şi în ca$ul ferestrelor simple. . 6e!e't!e uplate. )unt ferestre cu două foi de geam, separate printr5un spaţiu de aer de (5" cm, montate pe cercevele separate dar fixate între ele, desc+iderea făc2ndu5se printr5o manevră unică. n mod obişnuit fixarea cercevelelor se face cu a:utorul balamalelor, pentru a permite decuplarea periodică pentru spălare şi curăţire. 10? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

66/195

5/24/2018


Faţă de ferestrele duble obişnuite, folosirea ferestrelor cuplate conduce la reducerea consumului de material lemnos. 'e de altă parte, forma mai complicată a secţiunilor, mecanismele speciale de înc+idere şi cuplare complică execuţia. &eşi în principiu ferestrele cuplate se pot desc+ide at2t spre interior c2t şi spre exterior, în mod curent se folosesc ferestre cuplate cu desc+idere interioară fig. (.A/. 'ot fi reali$ate însă şi ferestre cuplate pivotante sau glisante

:.9., 6e!e't!e $etalie Ferestrele metalice se utili$ea$ă în special la construcţii industriale şi social5 culturale, av2nd în vedere principala calitate a acestora de a acoperi goluri oric2t de mari şi de a prelua valori ridicate ale acţiunilor exterioare care apar în asemenea situaţii. &imensiunile reduse ale profilelor conduc la un raport avanta:os între suprafaţa golului şi suprafaţa vitrată. #onductivitatea termică ridicată a acestor materiale face aproape imposibilă evitarea condensului pe suprafaţa interioară a profilelor.

10@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

67/195

5/24/2018


:ig$ <$? :erestre duble din lemn cu desc#idere interioară a8 într8un canat+ b8 în  canaturi+ c8 în  canaturi şi supralumină+ &8 toc+ 8 piesă fixă pentru asigurarea desc#iderii interioare+ 8 cercevea+ <8 montant+ =8 traversă

10A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

68/195

5/24/2018


:ig$ <$@ :erestre duble din lemn, cu cercevele cuplate a8 într8un canat+ b8 în  canaturi+ c8 în  canaturi+ &8 toc+ 8 cercevele cuplate+ 8 montant+ <8 şorţ tablă

:.9.,.1 6e!e't!e "in oţel a. 3in p!o#ile "e oţel no!$ale la$inate la al" %t2t tocul c2t şi cercevelele se execută prin asamblarea prin sudură a profilelor obişnuite din oţel laminate la cald fig. (.!.a/. 6ste o soluţie economică, dar, datorită execuţiei meşteşugăreşti, preci$ia nu este totdeauna satisfăcătoare şi apar probleme legate de asigurarea etanşeităţii. )e folosesc în exclusivitate la construcţii industriale. 0. )unt 3in p!o#ile la$inate "in oţel "e #o!$% 'peial% (H 'au profile de formă specială, produse printr5o te+nologie de preci$ie, prin a căror asamblare pot fi obţinute secţiuni potrivite pentru partea fixă şi mobilă a ferestrelor fig.(.!.b/. 9obilitatea poate fi asigurată prin intermediul balamalelor sau a pivoţilor .

10! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

69/195

5/24/2018


:ig$ <$A :erestre metalice" a8 simple, din profile obişnuite, laminate la cald+ b8 din profile laminate şi geam termopan+ c8 simple, din profile speciale pentru tâmplării laminate la rece+ d8 duble, din profile pentru tâmplării laminate la cald+ e8 simple, din bandă de oţel prelucrate la presa cu role (profile 2!9)+ f8 duble, din profile din bandă de oţel, prelucrate la presat cu role (2!9)+ &8 toc+ 8 cercevea+ 8 foaie geam+ <8 bag#etă metalică pentru fixarea geamului+ =8 garnitură elastică

. 3in p!o#ile "in ta0l% "e oţel la$inate la !ee ;tili$area profilelor de acest tip permite reali$area unor ferestre uşoare, cu un consum relativ redus de metal, cu o capacitate de i$olare termică superioară celor anterioare şi un pericol de condens mai redus fig. (.!c, d/.'entru etanşare se folosesc garnituri speciale din materiale elastice, cum este cauciucul sau polipropilena. )ensibile la coro$iune, aceste ferestre trebuie prote:ate periodic prin vopsire. În această soluţie pot fi reali$ate ferestre cu una sau două foi de geam, cu oc+iuri fixe sau mobile pe 110 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

70/195

5/24/2018


balamale, cu re$olvarea detaliilor corespun$ătoare pentru evacuarea apei din condens sau infiltraţii .

". 3in p!o#ile "e ta0l% a$0uti'at% #aracteristicile ferestrelor reali$ate în această soluţie sunt asemănătoare cu cele pre$entate anterior, cu menţiune că rigiditatea şi preci$ia de execuţie sunt superioare fig. (.! e, f/. &atorită grosimii reduse a tablei şi a golurilor de aer incluse, efectul de punte termică şi implicit riscul de condens sunt diminuate. În sc+imb, aceeaşi grosime redusă a tablei măreşte sensibilitatea la coro$iune, ceea ce impune o aplicare atentă a măsurilor anticorosive, at2t la exteriorul c2t şi la interiorul profilelor. ;mplerea în întregime ale golurilor din interiorul profilelor cu spumă poliuretanică este avanta:oasă at2t din punct de vedere al protecţiei anticorosive c2t şi al capacităţii de i$olare termică. :.9.,.2 3in p!o#ile o$plexe "e alu$iniu 'rofilele speciale din aluminiu obţinute prin extrudere, deşi sunt folosite mai puţin pentru reali$area ferestrelor în sensul tradiţional al cuv2ntului şi mai mult pentru suprafeţe vitrate mari, de genul vitrinelor sau al pereţilor cortină, repre$intă o soluţie interesantă prin greutatea redusă, rigiditatea bună, preci$ia de execuţie, re$istenţa la coro$iune, comportarea favorabilă la temperaturi scă$ute şi, nu în ultimul r2nd, prin aspectul deosebit de agreabil. *educerea efectului de punte termică se obţine prin compartimentarea golului din interiorul profilelor reali$area mai multor spaţii de aer/ şi întreruperea continuităţii profilelor de aluminiu prin inserţii de fibre, textolit sau alte materiale convenabile din punct de vedere al re$istenţei mecanice şi conductivităţii termice. 6tanşeitatea se obţine cu a:utorul cordoanelor de cauciuc sau polipropilena 'artea vitrată se execută din geam dublu sau triplu stratificat. Ferestrele şi, în general, t2mplăria de aluminiu se utili$ea$ă în special la clădiri social5culturale, în ca$ul locuinţelor favori$2nd fenomene de condens dacă nu este re$olvată corespun$ător problema ventilării.

:.9.< 6e!e't!e "in $ate!iale pla'tie Ferestrele din materiale plastice cunosc o utili$are din ce în ce mai largă at2t la clădirile de locuit c2t şi la cele social5culturale, îmbin2nd în bună măsură avanta:ele ferestrelor din lemn cu ale celor din aluminiu. La reali$area lor, at2t pentru partea fixă 111 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

71/195

5/24/2018


c2t şi pentru cea mobilă, se folosesc profile complexe, obţinute prin extrudare, laminare sau presare. 'rofilele au dimensiuni de acelaşi ordin de mărime ca şi cele de aluminiu, au o rigiditate suficientă pentru a acoperi desc+ideri obişnuite, o conductivitate termică redusă, şi nu necesită lucrări de întreţinere în afară de spălarea periodică cu detergent. 'artea vitrată se reali$ea$ă din geamuri termoi$olatoare cu două sau mai multe foi de geam separate prin lame de aer, iar etanşarea cu profile de neopren. n general, părţile mobile sunt oscilante, pe balamale fig. (.10/, dar se pot reali$a din materiale plastice şi ferestre pivotante, glisante sau pliante.

a$ ;mbinare :ig$toc <$&' cercevea :erestre mobilă+ din profile b$ ;mbinare %D! şi cercevele geam termopan mobile+ &8 toc+ 8 cercevea+ 8 geam termopan+ <8 garnitură etanşare+ =8 profil solidarizare din oţel

:.:. Uşi ;şile sunt elemente componente ale pereţilor care au rolul de a asigura accesul din exterior, comunicarea între diferitele piese ale clădirii şi evacuarea în ca$ de pericol, răspun$2nd exigenţelor de funcţionalitate determinate de destinaţia clădirii, respectiv de cerinţele utili$atorilor. Îndeplinirea acestei funcţiuni esenţiale depinde de dimensiunile şi po$iţia golului, soluţia constructivă, manevrabilitate etc.

:.:.1 Al%tui!e gene!al% şi la'i#ia!e ;şile sunt alcătuite dintr5o parte fixă, toc şi o parte mobilă, foaia de uşă. La acestea se adaugă feroneria, inclu$2nd dispo$itivele de fixare şi manipulare. #lasificarea uşilor poate fi făcută după mai multe criterii cum ar fi8 5 după po$iţia în clădire, în uşi interioare şi exterioare> 5 după modul de desc+idere, fig. (.11/> 11http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

72/195

5/24/2018


5 după material şi caracteristici constructive.

:ig$ <$&& !lasificarea uşilor după modul de desc#idere a8 oscilante+ b8 batante+ c8 glisante+ d8 pliante

:.:.2 Con"iţii "e alitate a. Re/i'tenţa la aţiuni $eanie şi 'ta0ilitatea #o!$ei ndiferent de modul de desc+idere, uşile trebuie să fie capabile să preia acţiunile din greutatea proprie sau din utili$are fără a suferi deteriorări sau deformări. În ca$ul uşilor exterioare se mai pune şi problema preluării în bune condiţii a acţiunii v2ntului, a ploii, sau a altor factori ca diferenţa de temperatură şi umiditate care există între cele două feţe ale uşii, tasările $idăriei sau şocurile, presiunile şi solicitările din utili$are. 3ibraţiile produse de circulaţie sau de acţiunea v2ntului trebuie, de asemenea, să nu producă trepidaţii ale uşii, deteriorarea sau deformarea sa, sau a componentelor sale. 0. igu!anţa la #o #onform normelor de protecţie contra incendiilor, uşile obişnuite trebuie să fie executate din materiale care să nu favori$e$e propagarea focului şi nici să nu producă ga$e toxice în cantităţi periculoase. 11 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

73/195

5/24/2018


6xistă uşi antifoc special concepute, care constituie o barieră în calea propagării incendiului. %cestea pot avea o re$istenţă la foc de la 1- oră p2nă la  ore .

. igu!anţa &n exploata!e 'rin construcţia lor şi modul de funcţionare, uşile trebuie să elimine orice risc de accidentare a utili$atorului, indiferent de modul de desc+idere. În acelaşi timp, trebuie exclusă orice posibilitate de intru$iuni nedorite, din partea oamenilor sau animalelor. )atisfacerea acestei exigenţe implică în special concepţia corectă şi buna funcţionare a feroneriei. ". A'igu!a!ea inti$it%ţii ;şile trebuie să contribuie, în aceeaşi măsură ca şi peretele în care sunt amplasate, la asigurarea intimităţii din punct de vedere8 5 vi$ual, să pre$inte aceeaşi opacitate ca şi peretele adiacent> 5 acustic, în po$iţia înc+is, să asigure indicele de reducţie sonoră cerut de norme. e. P!oteţia te!$i% %v2nd în vedere ponderea redusă care revine uşilor în suprafaţa pereţilor exteriori, problema protecţiei termice nu pre$intă aceeaşi importanţă ca în ca$ul ferestrelor. Luarea unor măsuri de creştere a gradului de protecţie termică apare necesară la uşile de balcon, în ca$ul locuinţelor, sau la cele care separă spaţii caracteri$ate prin diferenţe mari de temperatură, în ca$ul clădirilor de producţie. #. P!oteţia au'ti% %sigurarea unui anumit nivel de protecţie acustică este necesar nu numai din punct de vedere al intimităţii ci şi pentru desfăşurarea activităţii principale adăpostite într5un anumit spaţiu. 6ste ca$ul unităţilor de învăţăm2nt, al sălilor de lectură etc. g. Etanşeitatea 'roblema etanşeităţii la aer, apă, praf şi insecte apare în ca$ul uşilor exterioare iar măsurile de etanşare contribuie şi la creşterea capacităţii de i$olare termică şi acustică. 5. 3u!a0ilitatea 6xigenţele privind durabilitatea au în vedere8 5 păstrarea calităţilor iniţiale pe toată durata de viaţă a uşii, durată care trebuie să fie aceeaşi cu durata de viaţă a elementului de construcţii în care este amplasată> 5 executarea fără dificultăţi a lucrărilor de întreţinere, în special în ceea ce priveşte feroneria. 11( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

74/195

5/24/2018


:.:.9 Uşi "in le$n Lemnul răm2ne materialul cel mai potrivit pentru executarea uşilor la clădiri de locuit şi social5culturale, c+iar dacă în ultima vreme aluminiul şi materialele plastice au început să fie utili$ate şi în acest domeniu. 7ocul uşii din lemn este un complex de t2mplărie format din doi montanţi şi o traversă, prevă$ute cu falţ, executate din dulapi din ste:ar sau fag. La partea inferioară tocul poate avea prag aparent sau ascuns. n mod obişnuit, tocul este fixat de $idărie prin intermediul unor g+ermele şi înglobat în tencuială. Într5o execuţie mai îngri:ită, pentru evitarea degradării tencuielii de pe feţele laterale ale golului de uşă, acestea se îmbracă într5o căptuşeală din lemn care înglobea$ă tocul . 9odul de re$olvare a uşilor din lemn la nivelul tocului este pre$entat în fig. (.1-. Foaia de uşă poate fi reali$ată intr5o multitudine de variante constructive, opţiunea pentru una dintre ele făc2ndu5se funcţie de importanţa clădirii, po$iţia uşii în cadrul acesteia, considerente estetice, exigenţe specifice. ;$ual se folosesc8  6oi "e uş% u "in le$n $a'i7 ( fig. (.1.a/, alcătuite din sc2nduri dispuse alăturat, îmbinate în lambă şi uluc, furniruite pe ambele feţe> o variantă o constituie foaia de uşă cu rame din lemn masiv şi tăblii.  6oi "e uş% u !a$e şi t%0lii , fig. (.1.b/ sunt utili$ate ca uşi de acces în imobile sau apartamente, la clădiri social5culturale sau ca uşi interioare la locuinţe cu grad de finisare superior. *amele se reali$ea$ă din sc2nduri de ste:ar sau brad, sunt prevă$ute cu uluc pe partea interioară şi falţ pe contur. 7ăbliile se execută din sc2ndurele în lambă şi uluc, din foi de placa: tăblii netede/ sau din sc2ndură tăblii profilate/. 7ăbliile pot fi înlocuite parţial sau în totalitate cu oc+iuri de geam. "u0lu plaate (u $ie/ o$pat- fig. (.1(/ alcătuite dintr5un sc+elet interior placat pe ambele feţe cu sc2nduri sau cu foi din placa: furniruit. )c+eletul, la r2ndul său, poate fi constituit din rame din sc2nduri pe contur, şi nervuri din şipci. 5 6oi "e uşi u 't!utu!a elula!% fig. (.1"/ alcătuite dintr5un sc+elet din şipci, dispuse după una sau două direcţii sau ramă din şipci si mie$ celular uşor din înlocuitori din lemn lamele din 'FL dur în forma de 3/, fagure din +2rtie bac+eliti$ată sau impregnată cu alte răşini sintetice, melci din f2şii subţiri din lemn în formă de spirală, - Uşi

bag+ete din 'FL poros, '%L sau alte aglomerate din lemn, spumă din polimeri sau polistiren. 11" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

75/195

5/24/2018


:ig$ <$& 3lcătuirea şi modul de realizare a uşilor din lemn" a8 pe toc+ b8 pe căptuşeli, cu lăţimea egală cu cea a peretelui finisat+ c, d8 pe căptuşeli, cu lăţimea mai mare decât a peretelui finisat+ &8 toc+ 8 foaie uşă+ 8 pervaz+ <8 căptuşeli+ =8 material tasabil

11? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

76/195

5/24/2018


:ig$ <$& :oi de uşă din lemn masiv a8 din scânduri îmbinate în lambă şi uluc+ b8 din rame şi tăblii+ &8 rame din lemn masiv+ 8 scânduri îmbinate în lambă şi uluc+ 8 foaie geam+ <8 tăblii

11@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

77/195

5/24/2018


:ig$ <$&< :oi de uşă cu miez compact a8 din scânduri alăturate şi miez compact+ b8 din  foi de placa şi miez compact+ &8 scânduri rindeluite, lăcuite, îmbinate în lambă şi uluc+ 8 miez compact din scânduri brute+ 8 miez din material izolant+ <8 placa furniruit+ =8 foaie de geam+ >8 bag#etă

11A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

78/195

5/24/2018


:ig$ <$&= :oi de uşă din  foi de placa cu miez celular realizat în diferite variante (dublu placate) a8din şipci dispuse după o direcţie+ b8 pe sc#elet din şipci pe ambele direcţii+ c8 bag#ete din %:L dur+ d8 melci din lemn+ e8 lamele din %:L poros, în formă de D+ f8 melci din #ârtie+ &8 ramă din şipci sau bag#ete din lemn+ 8 foi de placa furniruit sau brut (vopsit)+ 8 miez cu rol de distanţier dispus între cele  foi de placa

:.:.: Uşi $etalie ;şile metalice se folosesc la clădiri destinate producţiei, în special cele din oţel/, sau la clădiri de birouri, de învăţăm2nt sau c+iar la clădiri de locuit. ;şile metalice pot fi concepute şi ca uşi antifoc, cu rol de a separa compartimente cu re$istenţe diferite la foc sau cele cu risc de incendiu 7ocurile se execută din aceleaşi profile din oţel sau aluminiu ca şi ferestrele, iar foaia de uşă din rame din profile şi umplutură din tablă sau geam $

11! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

79/195

5/24/2018


:ig$ <$&> Fşi metalice a 8 cu  feţe din tablă+ b8 cu rame din tablă îndoită şi tăblii din tablă plană+ c8 cu o faţă din tablă pe rame din tablăcu îndoită+ &8 toc din profile din tablă îndoită la rece+ 8 foaie tablă plană+ 8 platbandă rol distanţare/consolidare+ <8 vată minerală+ =8 rame dindin tablă îndoită+ >8 foaie din tablă plană 1-0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

80/195

5/24/2018


Capitolul , PEREI 3EPDRITORI ,.1 Fene!alit%ţi. Con"iţii "e alitate 'ereţii despărţitori, uşori nestructurali/, compartimentea$ă spaţiul interior pe ori$onatală funcţie de necesitaţile impuse de destinaţia clădirii. 'ereţii interiori de compartimentare trebuie sa îndeplineasca exigenţe privind asigurarea securitaţii, confortul utili$atorilor, a durabilităţii si sunt solicitati la greutate proprie, acţiunea focului, acţiunea şocurilor. %legerea materialelor, din care se executa pereţii de compartimentare, se face funcţie de8 destinaţie, re$istentă la solicitări, comportarea bună la diferite sisteme de finisa: si de costul acestora. reutatea relativ redusa a pereţilor de compartimentare conduce la o micşorare a sarcinilor permanente ce incarca structura portanta. )e tinde spre soluţiile care permit montarea si demontarea simpla si usoară pentru a da posibilitatea obţinerii unui Mplan elasticM, adaptabil sc+imbărilor ce pot surveni in exploatarea viitoare a clădirilor birouri, maga$ine/. Co$po!ta!ea la #o. 'ereţii interiori de compartimentare trebuie sa re$iste la încarcarea la şoc, fara a fi strapunşi sau sa fie dislocate bucaţi din ei. )a nu produca dislocări şi căderi a unor portiuni de perete, care ar provoca rănirea utili$atorilor. 'eretele de compartimentare, nu trebuie sa favori$e$e incendiul si nici propagarea cu usurinţa a focului. )e are in vedere folosirea materialelor care nu constituie o sursa a unor dega:ări de ga$e nocive, toxice sau a fumului. Capaitatea "e i/ola!e te!$ia se va impune la pereţii interiori ce despart spaţii cu diferente de temperatura mai mari de "S # +oluri, casa scării, gara:e/. %ceastă cerintă trebuie asigurată pentru garantarea condiţiilor minime de confort termic şi consum minim de combustibil pentru incăl$ire. Capaitatea "e i/ola!e la /go$ot ae!ian este alta exigentă importantă a pereţilor interiori de compartimentare astfel încat sa se asigure confortul acustic.

,.2 Cla'i#ia!e> al%tui!e ţi exeuţie ,.2.1 3in punt "e 7e"e!e al $ate!ialelo! on'tituiente 1-1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

81/195

5/24/2018


a. 'ereţi despărţitori din $idărie de cărămidă La clădirile cu structuri tradiţionale din $idărie, pereţii interiori neportanţi se reali$ea$ă tot din $idărie de cărămidă plină sau cu goluri verticale, cu grosimi de @,", 1" sau -" cm. Legătura de pereţii portanţi adiacenţi se reali$ea$ă direct prin ţesere, cu agrafe de oţel5beton introduse În rosturile ori$ontale sau indirect prin intermediul unor st2lpişori s2mburi/ din beton armat cu armături de legătură introdusă în rosturile ori$ontale şi legată de aceştia. La partea inferioară pereţii neportanţi se fixea$ă în şapa betonului de egali$are, iar la partea superioară se creea$ă rea$eme elastice pentru plăci sau grin$ile de planşeu. )e respectă alternanţa rosturilor verticale, iar pentru Înălţimi mari rosturile ori$ontale se armea$ă la intervale de (5" r2nduri. 0.Pe!eţi "in pl%i e!a$ie. 'lăcile de forme geometrice şi dimensiuni diferite fig. ".1/ au goluri ori$ontale şi se pun În operă după regulile de ţesere ale pereţilor din $idărie de cărămidă plină. 'entru plăcile cu marginile profilate În lambă şi uluc se recomandă folosirea unui mortar ade$iv În rosturi subţiri, care permite finisarea suprafeţelor numai prin gleturi. n plăcile cu goluri de dimensiuni mari nu se pot bate cuie, fiind necesară montarea diblurilor, iar g+ermelele pentru fixarea t2mplăriei se introduc în golurile plăcilor.

:ig$ =$& 2xemple de plăci ceramice cu goluri orizontale pentru pereţi interiori purtaţi (a) şi modul de realizare a peretelui in zona de câmp (b)

.Pe!eţi "in pl%i "e 'til%. La reali$area pereţilor se folosesc plăci din sticlă tip K63%&% sau '*9%L7 fig.".-/

1-http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

82/195

5/24/2018


'ereţii se execută prin $idire cu mortar de ciment, iar În rosturile verticale şi ori$ontale se montea$ă bare din oţel5beton 0( ... 0A mm fig. 10.?, c/. )oluţia se utili$ea$ă c2nd se urmăreşte iluminarea naturală indirectă a unor spaţii :nterioare.

:ig$=$ %ereţi din plăci de sticlă" a 8 placă tip .2D303+ b 8 placă tip %1*3LlBH+ c 8 detaliu de realizare a peretelui .

".Pe!eţi "in pl%i "e 0eton elula! autola7i/at. 'lăcile nearmate din b.c.a. au lungimi de ?0 cm, ăţimi de 0 cm şi grosimi de @,"> 10,0> 1-," şi 1",0 cm reali$2ndu5se ţeserea $idăriei la fiecare r2nd Fig. "./ 'entru amplasamente cu grad de protecţie antiseismică ridicat pereţii se ancorea$ă în elementele structurale adiacente cu platbande din tablă $incată de - mm grosime, amplasate în rosturile ori$ontale la distanţe pe verticală de aproximativ ?0 cm cu st2lpişori din beton armat, înglobaţi în grosimea $idăriei şi legaţi de aceasta pe înălţime cu bare de oţel5beton, introduse În rosturile ori$ontale. 'ereţii din plăci de b.c.a. care sunt în contact cu spaţiile umede se prote:ea$ă cu straturi +idrofuge.

1- http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

83/195

5/24/2018


:ig$ =$ 0etalii de realizare a pereţilor nestructurali din plăci de beton celular autoclavizat"

a 8 placă b$c$a$+ b 8 elevaţie perete

e.Pe!eţi "in pl%i "e ip'o' . 'lăcile de ipsos se produc cu înălţimea de "0 cm, lungimea de ??,? cm şi grosimi de " ... 1( cm, au două canturi adiacente profilate cu lambă şi celelalte două cu uluc 'lăcile sunt reali$ate cu structură monostrat din ipsos simplu, din amestec de ipsos cu agregate de tip cenuşă de termocentrală, rumeguş, fibre celulo$ice, tocătură din fibră de sticlă, polistiren expandat sau cu mie$ din +2rtie fagure, din plăci de deşeuri textile sau din trestie şi se reali$ea$ă cu goluri rotunde sau verticale . 'unerea în operă a plăcilor de ipsos se reali$ea$ă prin $idire cu rosturile verticale decalate şi lipite cu mortar ade$iv fig.".(/.

:ig$=$< %lăci de ipsos pentru pereţi despărţitori

#.Pe!eţi "in #Jşii "e 0eton elula! autola7i/at. )e folosesc f2şii armate cu una sau două plase sudate prote:ate anticorosiv/, cu lăţimea standard de ?0 cm, grosimi u$uale de 10> 1- şi 1-," cm şi lungimi de -,00 ... (,"0 m> canturile sunt drepte sau cu profile tip lambă şi uluc. Fixarea f2şiilor se face prin împănarea faţă de planşeu la partea superioară şi fixarea în stratul de egali$are al pardoselii la partea inferioară. 'entru înlăturarea eventualelor solicitări suplimentare din deformarea planşeelor se recomandă adoptarea prinderilor elastice la partea superioară sau inferioară, prin intermediul unor ben$i elastice compresibile. 'entru a se

1-( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

84/195

5/24/2018


elimina riscul desc+iderii rosturilor verticale dintre f2şii, acestea se pot trata cu ben$i din ţesătură din fibre de sticlă, lipite cu ade$ivi sintetici. ip'o'.

g.Pe!eţi #Jşii de "e (0> "0 şi ?0 cm şi grosimi variind între (0 şi 1-0 mm> se F2şiile au"inăţimi produc f2şii cu goluri longitudinale av2nd profilatura canturilor verticale cu lambă şi uluc sau numai cu uluc, ceea ce influenţea$ă asupra detaliilor de îmbinare 9aterialul curent utili$at în ţara noastră este ipsosul armat dispers cu deşeuri din fibre de sticlă, cunoscut şi sub denumirea de .%.F.). &atorită sistemului de armare, re$istenţa la tensiune din încovoiere creşte de aproximativ trei ori faţă de f2şiile reali$ate din ipsos simplu. În fig. "." sunt pre$entate două tipuri de f2şii, tip .%.F.). şi modul lor de asamblare. 'erformanţele acustice şi termice cresc dacă spaţiul de aer dintre plăci se umple cu materiale i$olatoare8 vată minerală, deşeuri textile, etc. F2şiile din .%.F.). pot fi utili$ate şi pentru reali$area pereţilor ce separă două apartamente vecine> pentru aceasta pereţii se fac dublii în secţiune %vanta:ele folosirii peretilor de compartimentare din placi de gips8 5monta:ul simplu si rapid, astfel un metru de perete se poate obtine din trei placi. 'lacile pot fi taiate cu usurinta, cu un fierastrau de mana, si se lipesc cu ade$iv pe ba$a de gips. 'e un perete astfel executat este suficient un strat subtire de glet, pentru a obtine o suprafata gata de $ugravit. %cesti peretii nu necesita tencuire. 5i$olare acustica foarte buna, astfel un peretele construit dintr5un singur strat de placi cu grosimea de Acm indeplineste toate conditiile privind i$olarea fonica pentru peretii de compartimentare din cladirile multifamiliale.

:ig$=$= %erete interior din făşii de *$3$:$$)

& 8 placă c#esonată+  8 placă simplă+  8 material izolant+ < 8 şuruburi$ 1-" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

85/195

5/24/2018


. ntre locuinte, se construiesc pereti dubli, formati din doua randuri de placi cu grosimea

de Acm si, intre ele, un strat i$olator cu vata minerală. Pereţii din plăci de IAFS prezintă stabilitate si rezistenta mare, preluând în condiţii bune sarcini ce provin din greutatea corpurilor de mobilier de bucătărie, a rafturilor sau a altor obiecte suspendate!easemenea se caracterizează prin rezistenţă sporită la incendiu, " ore pentru peretii cu grosime de #cm si $%cm

'lăcile %F) pot fi montate şi pe sc+elet metalic fig. ".?/

:ig$ =$> ectiune verticală perete pe structură metalică tip Inauf

5.Pe!eţi "in #Jşii "e PAL p!ote;at 'au "in alte $ate!iale #i0!ole$noa'e. )e folosesc f2şii din '%L de " cm grosime, cu feţele finisate cu film din '3# sau melamină. n general, se utili$ea$ă '%L obţinut prin aglomerarea materialului fibro5 emnos cu răşini ureo5formalde+idice> pentru pereţi adiacenţi încăperilor umede se foloseşte '%L aglomerat cu răşini ureo5melaminice sau 'FL. F2şiile au înălţimi de -,"0, -,@", ,00 m şi ăţimi de 0,?0> 0,!0 şi 1,-0 m, iar canturile verticale sunt prevă$ute cu uluc de -0 ... -" mm ad2ncime. ;n alt sistem de pereţi interiori purtaţi este cel reali$at din f2şii de lemn sau ipsos, montate pe un sc+elet de re$istenţă fig. ".@/

1-? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

86/195

5/24/2018


:ig$=$@ %erete interior din fâşie de ipsos8carton sau %3L melaminat, montate pe un sc#elet propriu de lemn"

a 8 elevaţie perete+ b 8 secţiune orizontală+ & 8 fâşie din ipsos 8 carton sau %3L melaminat+  8 montant din lemn+  8 plăci din vată minerală+ < 8 riglă din lemn+ = 8 plintă din lemn+

:ig$ =$A %erete interior din fâşie de ipsos8carton sau %3L melaminat, montate pe un sc#elet metalic"

& 8 fâşie ipsos carton+  8 profil metalic+  8 termoizolaţie

".-.- 3in punt "e 7e"e!e al $o0ilitatii pereţii despărţitori pot fi 8 5 fixi, nu işi modifică forma şi po$itia pe parcursul exploatării> 5 mobili, poate fi modificată forma configuraţia/ dar nu şipo$iţia> 5 demonatabili, îşi pot sc+imba po$iţia în timpul exploatării, prin demontare şi remontare.

a. Pe!eţi "e'p%!ţito!i $o0ili. 'ereţii de compartimentare mobili pot fi plianţi sau glisanţi, pe ori$ontală sau pe verticală. 1-@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

87/195

5/24/2018


'ereţii plianţi pot fi cu canturi care se deplasea$ă independent, cu canturi articulate, În formă de armonică, din rigle articulate etc fig. ".10/ .

:ig$ =$&' Bipuri de pereţi despărţitori mobili

'anourile de pereţi despărţitori mobili se execută cu feţe din materiale dure 'FL, materiale plastice, a$bociment/ sau moi materiale plastice moi, fibre textile/ şi cu materiale de umplutură fonoi$olante, fixate într5un cadru rigid 0. Pe!eţi "e'p%!ţito!i "e$onta0ili.

'ereţii de compartimentare demontabili se utili$ea$ă în ca$ul în care se ţine

seama de flexibilitatea partiului, av2ndu5se în vedere posibilităţile de redistribuire a spaţiului> pot fi reali$aţi sub formă de panouri de umplutură care se fixea$ă pe st2lpi sau sub formă de panouri mari cu sc+elet propriu de re$istenţă fig.".11/ %lcătuirea panourilor poate fi diferită8 din f2şii de ipsos, plăci de sticlă

1-A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

88/195

5/24/2018


& $

a.

' (

)

0.

$

:ig$ =$&& %ereţi demontabili cu sc#elet şi elemente de umplutură a$!u sc#elet din lemn, rezolvări la partea superioară şi inferioară+b$ idem, ramificaţie+ c$ !u sc#elet metalic$ & 6 sc#elet 8 elmeent de umplutură+  6 profil de etanşare+< 6 plintă+ = 6 pardoseală finită+> 6 profil

(

*

îmbinare+ vertical  ? 6 planşeu+ @ 6 panou "

#

:ig$ =$& $ %erete tip mobilă$ 1-! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

89/195

5/24/2018


#2nd condiţiile de i$olare fonică o impun se folosesc pereţi din produse de lemn aglomerate, în mai multe straturi, fiecare cu sc+eletul său din lemn, prins elastic de elementele adiacente, între care se prevăd materiale fonoabsorbante. .Pe!eţi "e'p%!ţito!i tip $o0il% fig. ".1-/ sunt alcătuiţi din două r2nduri de rafturi montate pe un panou vertical comun. )e execută dintr5un sc+elet din lemn pe care se fixea$ă plăcile fibrolemnoase şi în interiorul cărora se montea$ă rafturile. %colo unde înălţimea rafturilor este mai mică dec2t înălţimea camerei, spaţiul dintre partea superioară a lor şi tavan se completea$ă cu plăci de tencuială uscată.

10 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

90/195

5/24/2018


PARTEA a IIa

LUCRDRI ŞI ELE@ENTE 3E CONTRUCII CU 6UNCIUNI PECI6ICE 3E PROTECIE ŞI 6INIAK

11 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

91/195

5/24/2018


Capitolul 1 TENCUIELI 1.1. Tenuieli u$e"e. A'pete gene!ale 7encuielile sunt lucrări de finisa: re$ultate prin aplicarea mortarului pe suprafaţa brută a pereţilor şi tavanelor cu rol de protecţie şisau estetic. 9ortarul poate fi aplicat în stare proaspătă, cum este ca$ul tencuielilor tradiţionale, umede, sau, mai nou, în stare întărită, sub formă de plăci obţin2ndu5se astfel tencuieli uscate. #ompo$iţia mortarului pentru tencuieli şi te+nologia de execuţie diferă în funcţie de mediul în care urmea$ă să lucre$e tencuiala, de cerinţele la care trebuie să răspundă. %stfel o tencuială aplicată la interior este mai permeabilă la apă dec2t una aplicată pe faţadă sau pe peretele unui re$ervor de apă. În general, tencuielile contribuie esenţial la conservarea calităţii elementelor de construcţii pe o durată c2t mai mare.

1.1.1 Con"iţii "e alitate pent!u tenuieli u$e"e a. *eferitoare la relaţia cu suportul • 3derenţa %derenţa la suport condiţionea$ă direct durabilitatea tencuielii şi este cu at2t mai puternică cu c2t mortarul are un do$a: de liant mai mare. %ceasta depinde în aceeaşi măsură de modul în care a fost pregătită suprafaţa suport, în special de umiditatea acesteia, şi de caracteristicile mediului pe durata aplicării şi întăririi. • !ompatibilitatea 1http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

92/195

5/24/2018


7encuiala nu trebuie să afecte$e funcţionarea normală a suportului în sensul că trebuie să permită sc+imbul de aer şi de vapori între medii cu potenţiale diferite şi, în acelaşi timp, să împiedice pătrunderea apei prin capilaritate în structura elementului. b. *eferitoare la tencuiala propriu5$isă •

*mpermeabilitatea

6ste necesară în ca$ul tencuielilor exterioare sau care prote:ea$ă pereţi sau tavane care lucrea$ă în contact direct cu apa sau alte lic+ide, cum este ca$ul re$ervoarelor. •

1ezistenţa la fisurare

Fisurarea tencuielii afectea$ă direct impermeabilitatea şi poate fi determinată de mai multe cau$e8 deformaţii ale suportului, solicitări exterioare radiaţie solară, variaţii brusce de temperatură, îng+eţ 4 de$g+eţ/, contracţia mortarului în timp, pe durata pri$ei şi a întăririi. •

1ezistenţa la şocuri şi degradări

&acă tencuiala este aplicată pe pereţi expuşi şocurilor, cum ar fi pasa:ele desc+ise, parterul locuinţelor colective etc., aceasta trebuie să pre$inte caracteristici mecanice ridicate pentru a diminua riscurile de degradare.

1.1.2 Cla'i#ia!ea tenuielilo! u$e"e #onform Kormativului privind executarea tencuielilor umede, groase şi subţiri, lucrările de finisa:e pe ba$ă de mortare se clasifică după următoarele criterii8 • 'o$iţia în cadrul clădirii8 −

tencuieli interioare>

−

tencuieli exterioare.

•

7e+nologia de aplicare8 a. tencuieli groase -0 4 -" mm/, aplicabile în  straturi, manual sau mecani$at> b. tencuieli subţiri - 4  mm/, aplicabile în - straturi, manual sau mecani$at> c. tencuieli subţiri monostrat, aplicabile manual sau mecani$at.

•

)uportul pe care se aplică8 −

pe beton monolit 5 tencuieli subţiri şi groase, interioare şi exterioare>

−

pe beton prefabricat 5 tencuieli subţiri şi groase, interioare şi exterioare> pe $idării sau f2şii din #% 5 tencuieli groase interioare şi exterioare>

−

1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

93/195

5/24/2018


−

pe $idării de cărămidă8 5 tencuieli groase interioare şi exterioare,

−

pe suprafeţe rabiţate sau plase sudate 5 tencuieli groase interioare şi exterioare>

−

pe suprafeţe din şipci şi trestie.

9ortarelor utili$ate la aceste lucrări se adoptă funcţie de criteriile enunţate anterior şi domeniile de aplicabilitate, pre$entate ȋ n tabelul 1.1.

1.2 Tenuieli g!oa'e u lianţi ano!ganii &n 9 't!atu!i 7encuielile groase se utili$ea$ă la clădirile civile locuinţe şi social culturale/ şi la spaţii de producţie fără dega:ări de substanţe agresive pentru8 − finisarea suprafeţelor interioare ale pereţilor şi tavanelor> −

finisarea faţadelor>

−

reali$area elementelor decorative profile, scafe, ancadramente/ la pereţi interiori, tavane şi faţade>

−

protecţia +idroi$olaţiilor.

7encuielile groase, tradiţionale, se reali$ea$ă în general din  straturi, fiecare din ele av2nd un rol bine definit.

Babelul &$& !lasificarea şi domeniile de aplicabilitate a mortarelor pentru tencuieli

Kr. crt.

#riterii de clasificare ale mortarelor de tencuieli

1. &upă natura liantului utili$at

lianţi anorganici +idraulici şisau ne+idraulici lianţi organici polimeri naturali sau sintetici/ lianţi micşti anorganici şi organici/ -. &upă 9ortare obişnuite tencuieli brute te+nologia aplicate în pentru tencuieli drişcuite de -5 simple sau reali$are straturi cu decorative/ şi grosime tencuieli sclivisite sau totală -05 gletuite

9ortare utili$ate pentru8 tencuieli tencuieli interioare exterioare x

x

x

x

x x

x x

x

x

x

5

1( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

94/195

5/24/2018


compo$iţia -" mm mortarului pentru tencuieli groase/

speciale, tencuieli cu praf de pentru decorative piatră tip simili5 piatră

x

x

5

x

cu terasit 9ortare tencuieli subţiri netede gleturi/ aplicate în tencuieli subţiri netede trei straturi decorative subţiri a c2te 1 mm tencuieli subţiri tip strop, grosime decorative pentru8 9ortare tencuieli drişcuite aplicate monostrat , în grosime tencuieli sclivisite de 1051mm

5 x x

x x x

x

x

x

x

x

x

Tpriţul sau stratul de amorsare are rolul de a asigura aderenţa tencuielii la stratul suport prin crearea unei suprafeţe rugoase şi cu o mai mică absorbţie de apă pentru aplicarea stratului principal de tencuială. %cest strat nu acoperă în mod continuu suprafaţa suport, prin urmare nu contribuie la impermeabili$are. 'e plasele de rabiţ se aplică un prim strat şmir/ pentru umplerea oc+iurilor plasei şi asigurarea aderenţei. rundul este stratul principal al tencuielii şi serveşte pentru acoperirea neregularităţilor suprafeţei suport sau remedierea abaterilor de la verticală la pereţi, respectiv de la ori$ontală, la tavane. )e aplică pe grundul întărit în - repri$e a c2te 0,A cm fiecare. &o$a:ul în liant este mai redus şi consistenţa mai mare faţă de stratul anterior pentru asigurarea etanşeităţii şi evitarea riscului de fisurare. 7inciul este stratul vi$ibil care dă aspectul şi forma definitivă a tencuielii. rosimea tinciului, compo$iţia şi consistenţa mortarului se adoptă funcţie de modul de prelucrare a feţei vă$ute, în vederea obţinerii unei tencuieli obişnuite sau decorative.

1" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

95/195

5/24/2018


1.2.1 @ate!iale a.Lianţi Argila a fost primul liant utili$at pentru tencuieli în scopul asigurării etanşeităţii prin completarea rosturilor şi a golurilor, care în amestec cu materiale organice dădea un material lucrabil dar sensibil la acţiunea umidităţii. Varul a fost timp de mai multe secole liantul folosit aproape în exclusivitate pentru lucrările de $idărie şi de tencuieli exterioare. %cest material, obţinut prin calcinarea rocilor calcaroase în cuptoare rudimentare, a:ungea pe şantier sub forma de var bulgări, care ulterior era stins cu apă şi păstrat la adăpost sub formă de pastă de var sau var gras. %cest var nu se poate întări dec2t în aer prin fixarea ga$ului carbonic, de unde şi denumirea de var aerian. Ddată cu descoperirea lianţilor +idraulici, varul +idraulic şi cimentul, mai re$istente şi mai bine adaptate la reali$area elementelor portante, varul aerian amestecat în primă instanţă cu cimentul, form2nd aşa numitele mortare mixte, încet, încet a dispărut de pe şantiere. % început să fie preferat mortarul de ciment care pre$enta avanta:ele unei mai bune etanşeităţi şi a unei re$istenţe sporite. n acelaşi timp însă, mortarul de ciment este mai puţin lucrabil, pre$intă contracţii importante şi, ca urmare, risc de fisurare, reduc2nd şi permeabilitatea la vapori de apă a $idăriei. &in aceste motive, în ultimii 1"5-0 de ani se asistă la o reintroducere a varului în compo$iţia mortarelor de tencuială, mai ales în ca$ul lucrărilor de renovare a clădirilor vec+i din $idărie. În pre$ent, la execuţia tencuielilor se utili$ea$ă următoarele sortimente de lianţi8 5 Darul aerian fabricat prin arderea rocilor calcaroase pure în cuptoare la temperaturi de !0051100U şi stins apoi cu apă, se caracteri$ea$ă prin fineţe mare şi densitate redusă. 'rin folosirea acestuia se obţin mortare de mare plasticitate dar friabile, care ating nivelurile normate ale performanţelor mecanice după un timp îndelungat, prin fixarea ga$ului carbonic din aer. &e aceea varul se foloseşte în asociere cu cimentul care conferă mortarului re$istenţă şi performanţe iniţiale. 5 Darul #idraulic natural se obţine prin arderea rocilor calcaroase5 argiloase la o temperatură de aproximativ 1-00 grade, după care se macină şi se stinge. 'osedă proprietatea de a se întări în apă şi aceasta este cu at2t mai pronunţată cu c2t conţinutul în argilă al rocilor este mai mare. &in punct de vedere al re$istenţei se situea$ă între varul aerian şi ciment. )e foloseşte la fabricarea unor mortare mixte, var5

1? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

96/195

5/24/2018


ciment sau ciment var, cărora le conferă lucrabilitate. #onţinutul de ciment este cu at2t mai redus cu c2t varul este mai +idraulic, obţinut din roci mai bogate în argilă. 5 Darul #idraulic artificial se obţine din clinJer de ciment 'ortland, la care se adaugă materiale inerte sub formă de filer, în special filer de calcar. *e$istenţa la compresiune este apropiată de cea a varurilor naturale, in sc+imb deformaţia la ruptură este mediocră şi c+iar inferioară celei a cimentului. 5 !imentul care, av2nd re$istenţe mecanice mari, se foloseşte la reali$area mortarelor de tencuială numai în combinaţie cu varul, în cadrul unor mortare mixte, în scopul reducerii riscurilor de fisurare. )e preferă ciment de re$istenţă scă$ută, cu contrageri mai mici, care se adaptea$ă mai bine reali$ării tencuielilor. 5 Lianţii speciali pentru tencuială sunt constituiţi în general dintr5un amestec de ciment 'ortland, var aerian sau +idraulic şi diverse adaosuri> aceşti lianţi pre$intă avanta:ul de a avea calităţi +idrofuge şi de lucrabilitate, o compo$iţie uniformă, bine adaptată executării stratului de ba$ă şi a celui de finisa:. )e evită astfel amestecul lianţilor pe şantier. 0. Ni'ip La prepararea mortarelor pentru tencuieli calitatea nisipului este esenţială. Kisipul folosit trebuie să aibă compo$iţia granulometrică optimă, să nu conţină resturi organice sau compuşi c+imici care să reacţione$e cu apa . .Apa La prepararea mortarelor pentru tencuieli se foloseşte apa potabilă, de la reţeaua de alimentare sau din alte surse, cu menţiunea că trebuie să fie c2t mai curată. 're$enţa unor impurităţi în apa de amestec provoacă apariţia unor pete sau eflorescenţe nu numai inestetice, dar care pot afecta comportarea tencuielii în timp.

1.2.2 Exeuţia tenuielilo! t!a"iţionale &n t!ei 't!atu!i (g!oa'e6xecuţia tencuielilor începe după ce toate operaţiile a căror executare ar putea afecta calitatea acestora au fost finali$ate învelitori, terase, t2mplărie, pereţi despărţitori, pardoseli/ 'entru asigurarea calităţii lucrărilor sunt necesare anumite condiţii de temperatură şi umiditate. &acă la interior acestea pot fi controlate, execuţia tencuielilor exterioare este influenţată direct de condiţiile meteorologice.

1@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

97/195

5/24/2018


7e+nologia de execuţie a tencuielilor implică următoarea succesiune de operaţii8 pregătirea suprafeţei suport, trasarea, aplicarea succesivă a straturilor componente, prelucrarea feţei vă$ute şi recepţia lucrărilor. a. include totalitatea lucrărilor destinate asigurării planeităţii, P!eg%ti!ea 'up!a#eţei a aderenţei şi rigidităţii, cele mai importante fiind8 •

%sigurarea încadrării abaterilor dimensionale în toleranţele admisibile prin măsuri specifice ca cioplirea proeminenţelor, completarea intr2ndurilor sau acoperirea cu o plasă de rabiţ în ca$ul în care acestea depăşesc (0 mm>

•

%sigurarea unui anumit grad de curăţenie prin îndepărtarea urmelor de praf, a petelor de grăsime sau de petrol etc>

•

%sigurarea aderenţei rugo$ităţii/ prin ad2ncirea rosturilor la $idăria de cărămidă şi şpiţuirea sau cioplirea suprafeţelor din beton. %morsarea suprafeţelor se reali$ea$ă prin aplicarea unui şpriţ din lapte de ciment de  mm grosime. &acă umiditatea suprafeţei este mai mică de " E aceasta va fi stropită cu apă, iar dacă este mai mare de @E lucrările de tencuieli nu se execută. b. T!a'a!ea tenuielii reali$ată cu repere din mortar st2lpişori/, executaţi din acelaşi mortar din care se execută grundul, scoabe metalice lungi, şipci de lemn sau cu repere metalice de inventar, are în vedere reali$area unei suprafeţe perfect plane, verticale sau ori$ontale> la faţade se fixea$ă obligatoriu repere la toate colţurile faţadei precum şi pe suprafeţele dintre golurile de ferestre sau uşi. c. Aplia!ea g!un"ului se reali$ea$ă manual sau mecani$at, în c2mpurile dintre repere, în una sau două repri$e, grosimea totală fiind de 1" mm p2nă la -0 mm ȋ n funcţie de natura suprafetei suport. 'entru obţinerea unui finisa: de calitate, suprafaţa grundului trebuie să îndeplinească următoarele criterii de performanţă 8 •

un nivel de umiditate măsurat cu aparatul igromette de " 4 @ E>

•

rugo$itatea suprafeţei care asigură aderenţa stratului următor se obţine prin nete$irea grundului cu dreptarul şi nu prin drişcuire, iar în anumite situaţii se recurge la strierea suprafeţei>

•

menţinerea grosimii grundului în limitele stabilite prin operaţiile de trasare se

reali$ea$ă prin verificare cu dreptarul faţă de repere. d. Aplia!ea tiniului se face manual, la anumite intervale de timp, pe grundul întărit şi ume$it în prealabil. %v2nd în vedere că este stratul vi$ibil care dă aspectul şi forma definitivă a tencuielii, grosimea tinciului, compo$iţia şi consistenţa mortarului sunt 1A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

98/195

5/24/2018


funcţie de modul de prelucrare a feţei vă$ute, în vederea obţinerii unei tencuieli obişnuite sau decorative.

1.2.9 Tipu!ide"eprelucrare tenuieli "up% $o"ul "e !eali/a!e p!elu!a!e a #eţei 7%/ute 9odul a feţei vă$ute se adoptăşi funcţie de po$iţia în clădire, parametrii de mediu în care urmea$ă să lucre$e elementul tencuit şi aspectul estetic urmărit. &in acest punct de vedere sunt cunoscute următoarele tipuri de tencuieli8 a.Tenuieli 0!ute se execută din mortar de var cu sau fără adaos de ciment, nete$it în stare brută, fără aplicarea tinciului şi fără drişcuire, în grosime maximă de 1? mm. )e întrebuinţea$ă numai la interior în spaţii care nu reclamă condiţii estetice sau de etanşeitate deosebite subsoluri, depo$ite, poduri, calcane etc./, îndeplinind exclusiv o funcţiune de protecţie. 0.Tenuieli "!işuite, obişnuite sau simple, se folosesc în mod curent la clădiri de locuit şi social culturale, constituind suport pentru finisa:ul definitiv sub formă de $ugrăveli sau spoieli. În scopul asigurării unei suprafeţe plane şi netede, acestea se nete$esc cu drişca. .Tenuielile gletuite obţinute prin aplicarea gletului un strat subţire de var sau ipsos nete$it cu drişca metalică/ dau un aspect mai îngri:it finisa:ului, folosindu5se la încăperile principale ale clădirilor de locuit sau social 4 culturale. letul de ipsos se aplică pe suprafeţele pe care urmea$ă a fi aplicate vopsitorii în ulei.

".Tenuielile 'li7i'ite sunt executate cu mortar de ciment cu faţa vă$ută prelucrată cu pastă de ciment, nete$ită cu drişca de oţel. %cest mod de tratare le conferă o impermeabilitate ridicată, ceea ce le face utili$abile în spaţii care adăpostesc procese umede băi publice, spălătorii, cămine de vi$itare/ sau destinate înmaga$inării diferitelor lic+ide. e.Tenuieli "eo!ati7e folosite cu precădere la exterior asigură clădirii, pe l2ngă un finisa: definitiv 5 fără a fi necesare $ugrăveli sau vopsitorii 5 şi un aspect agreabil. %cesta poate fi obţinut prin compo$iţia mortarului, prin modul de aplicare a stratului vi$ibil sau printr5o prelucrare ulterioară. Bencuielile cu praf de piatră se execută prin aplicarea peste grund a unui strat din mortar preparat din var, ciment, praf de piatră şi eventual pigmenţi. )tratul de vi$ibil se aplică după întărirea grundului şi ume$irea acestuia pentru a asigura o umiditate

1! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

99/195

5/24/2018


uniformă şi a nu afecta culoarea. În afară de drişcuirea obişnuită, prelucrarea suprafeţei se poate face prin8 •

raşc+etare 5 prelucrarea cu o piesă metalică prevă$ută cu dinţi raşc+etă/ şi

•

curăţarea ulterioară cu o perie aspră> stropire 4 aplicarea stratului vi$ibil în două etape, primul prin drişcuire simplă, iar al doilea prin stropire manuală sau mecanică>

•

periere sau pieptănare cu perii aspre pe suprafaţa mortarului după ce acesta făcut

pri$ă, dar înainte de a se fi întărit complet> Bencuielile din piatră artificială (similipiatră) se execută prin aplicarea unui strat de mortar de ciment şi griş de piatră, eventual cu un adaos de colorant, pe un grund din mortar de ciment stropit cu apă, înainte de întărirea completă a acestuia. rosimea stratului vi$ibil depinde de modul de prelucrare a suprafeţei, "C10 cm pentru rostuire şi 1"C0 mm pentru cioplire, buciardare, şpiţuire etc. *ostuirea se execută cu -( 4 (A $ile înainte de întărirea stratului vi$ibil, cuprin$2nd operaţiile de trasare a rosturilor şi de montare în rosturi a şipcilor cu profil> după înc+eierea pri$ei, la @ 4 1" $ile se execută prelucrarea suprafeţei. #ele mai frecvent utili$ate moduri de prelucrare sunt8 5 frecarea suprafeţei cu perii de s2rmă după ce mortarul a făcut pri$ă dar înainte de a se fi întărit complet> 5 buciardarea, prin prelucrarea suprafeţei cu o unealtă specială, buciarda> prin buciardare se obţine o suprafaţă rugoasă care imită aspectul pietrei naturale prelucrate brut> 5 şpiţuirea cu a:utorul şpiţului şi ciocanului, obţin2ndu5se în felul acesta neregularităţi mai mari dec2t în ca$ul buciardării> 5 cioplirea cu a:utorul dălţii şi ciocanului obţin2ndu5se neregularităţi mai mari dec2t în ca$urile precedente> acest procedeu se aplică în special la socluri> 5 tratarea cu acid clor+idric diluat a suprafeţei de mortar cu pietriş colorat, executată în două repri$e, după ce mortarul a făcut pri$ă, dar înainte de a se fi întărit> după apariţia granulelor de pietriş, tratarea se consideră terminată şi tencuiala se spală bine cu apă.

1.2.: Cont!olul alit%ţii tenuielilo! 'entru asigurarea nivelului de calitate necesar se impune verificarea calităţii tencuielilor pe etape de lucru. 1(0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

100/195

5/24/2018


1.9Tenuieli exte!ioa!e $ono't!at "in $o!ta!e u'ate (gata p!epa!ateKecesitatea eliminării operaţiilor de do$are a amestecului pentru mortare pe şantier, în scopul evitării unor erori inerente, a condus la apariţia unor produse industriale, livrate în saci, din care, prin amestecare cu o cantitate de apă bine stabilită, se obţine mortarul pentru tencuială. niţial, compo$iţia acestor amestecuri era identică cu cea a mortarelor executate pe şantier, la care se adăugau în proporţii reduse, adaosuri destinate în special ameliorării aderenţei răşini/ şi impermeabilităţii. În paralel, au început să apară produse de concepţie nouă, care includ şi agregate uşoare, destinate aplicării pe suprafeţe din beton celular. #aracteristicile acestui tip de suport reclamă îmbunătăţirea retenţiei de apă a tencuielii şi diminuarea caracteristicilor mecanice pentru a preînt2mpina fisurarea rapidă după o perioadă relativ redusă de exploatare. 'rincipalele avanta:e ale tencuielilor monostrat din mortare gata preparate constau în8 5 sunt eliminate toate inconvenientele preparării pe şantier> 5 amestecurile sunt do$ate cu metode precise, oferind o calitate constantă, controlată în u$ină şi atestată prin certificatul de calitate> 5 execuţia este rapidă, se aplică în una sau două repri$e, intervalul de aşteptare între ele fiind de la - la " ore, funcţie de produs şi condiţii climatice. 5 în general colorate, aceste produse asigură prin ele însele finisa:ul definitiv. 1.9.1 Co$po/iţia $o!ta!elo! gata p!epa!ate În compo$iţia mortarelor gata preparate, în afară de lianţi şi nisip mai intră o serie de adaosuri cu funcţiuni bine definite, agregate uşoare şi uneori fibre.

a. Lianţii şi ni'ipul Lianţii şi nisipul, constituenţi de ba$ă ai mortarelor uscate, sunt de aceeaşi natură ca şi cele pentru tencuieli tradiţionale. %legerea lor este mai dificilă datorită faptului că ma:oritatea tencuielilor monostrat din mortare gata preparate asigură aspectul definitiv al suprafeţei, fără a mai fi necesare alte lucrări de finisa:. &in acest motiv amestecul se reali$ea$ă cu ciment şi nisip de culoare albă la care se adaugă coloranţi în do$e mici, pentru a se obţine culori pastel> culorile înc+ise, cu valori ridicate ale coeficienţilor de absorbţie, conduc la o supraîncăl$ire a suprafeţei şi implicit, la o creştere a riscului de 1(1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

101/195

5/24/2018


fisurare. #imentul alb, liant cu caracteristici mecanice superioare, este în general utili$at în amestec cu var aerian şi uneori cu var +idraulic natural. 0. A"ao'u!ile %daosurile pot acţiona fie temporar, în timpul aplicării şi pri$ei tencuielii, fie să le modifice caracteristicile de o manieră permanentă. 9a:oritatea adaosurilor au în acelaşi timp mai multe funcţiuni8 cele care reţin apa acţionea$ă şi asupra plasticităţii mortarului ca şi răşinile în general utili$ate pentru a îmbunătăţi aderenţa la suprafaţa suport. 6le pot avea de asemenea efecte contradictorii, de aceea, la elaborarea reţetei, trebuie asigurat un anumit compromis între adaosuri. %daosurile care asigură retenţia de apă au rolul de a evita o uscare rapidă a tencuielii în timpul pri$ei şi de a încetini absorbţia apei de către suport în scopul de a permite ca liantul +idraulic să facă pri$ă în condiţiile cele mai bune. 'ermit reglarea migraţiei apei indiferent de natura suportului, elimin2ndu4se astfel necesitatea stratului de amorsa:. %daosurile de aderenţă contribuie de asemenea la eliminarea stratului de amorsa:, eficacitatea lor fiind uneori afectată de o ume$ire ulterioară a tencuielii. %daosurile +idrofuge, reduc2nd capilaritatea în interiorul produsului, nu fac dec2t să contribuie la o mai bună etanşeitate a tencuielii. 'lastifianţii ameliorea$ă lucrabilitatea mortarului facilit2nd aplicarea mecanică şi reduc2nd cantitatea de apă de amestec> în felul acesta se reduce contracţia. %daosurile de aerare au funcţiuni multiple. În timpul malaxării, ele antrenea$ă în interiorul mortarului un mare număr de microbule de aer, care5i ameliorea$ă plasticitatea şi lucrabilitatea. 'e de altă parte, acestea micşorea$ă caracteristicile mecanice ale tencuielii, modulul de elasticitate în special, tencuiala devenind astfel mai deformabilă şi mai puţin sensibilă la fisurare. 7rebuie menţionată şi contribuţia agenţilor de aerare la creşterea impermeabilităţii şi a re$istenţei la îng+eţ, bulele de aer reali$2nd o rupere a capilarităţii. În sf2rşit, reducerea greutăţii mortarului obţinută prin aerare uşurea$ă operaţia de aplicare şi conduce la creşterea randamentului. #antitatea de aer antrenată de agenţii de aerare în mortar depinde de condiţiile de preparare, o malaxare mai mult sau mai puţin energică, poate conduce pentru acelaşi amestec, la produse cu caracteristici sensibil diferite.

1(http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

102/195

5/24/2018


%genţii fungici$i se folosesc în scopul de a împiedica fixarea şi de$voltarea unor micro5organisme bacterii, alge, muşc+i, ciuperci, lic+eni/ care s5ar putea de$volta datorită pre$enţei compuşilor organici din mortar.

. Ag!egate uşoa!e ;nele din mortarele gata preparate pentru tencuială diferă de cele folosite la tencuielile tradiţionale prin pre$enţa în compo$iţia lor a unor agregate uşoare care pot fi de natură diferită, ca8 vermiculit agregatul cel mai folosit în pre$ent/, perlit, piatră ponce, granule de sticlă expandată, bile din polistiren celular. %ceste agregate uşoare facilitea$ă aplicarea mortarului datorită reducerii densităţii, dar se utili$ea$ă în aceeaşi măsură pentru influenţa pe care o au asupra performanţelor mecanice ale produsului. %cestea provoacă o scădere considerabilă a modulului de elasticitate permiţ2nd astfel reali$area unor mortare mult mai deformabile şi în consecinţă mai uşor adaptabile la suportul constituit din materiale deformabile, cu re$istenţe mecanice reduse cum sunt blocurile din beton celular. 7encuielile pe ba$ă de mortare care conţin şi agregate uşoare sunt adeseori calificate drept tencuieli termoi$olante. 7rebuie însă avut în vedere faptul că densitatea acestora nu scade în general sub 1000 Vgm  şi c+iar dacă prin compo$iţia lor posedă caracteristici intrinseci mai interesante dec2t mortarele tradiţionale, îmbunătăţirea adusă din punct de vedere termic este nesemnificativă datorită grosimii reduse. &e exemplu, înlocuirea unei tencuieli tradiţionale printr5o tencuială cu densitatea de 1000 Vgm  aplicată în grosime de 1-C1" mm ec+ivalea$ă cu ataşarea unui material termoi$olant de tip polistiren expandat de 1 mm grosime. %cestea nu trebuie confundate cu mortarele cu densităţi de max. 00 Vgm  care au într5adevăr calităţi termoi$olante şi aplicate în grosimi de cel puţin (0 mm contribuie la creşterea nivelului de protecţie termică pentru elementul pe care se aplică.

". 6i0!ele "e natu!% "i#e!it% Fibrele de natură diferită a$best, celulo$ă/ au fost iniţial încorporate în anumite reţete de mortar gata preparat, tot în scopul îmbunătăţirii comportării mecanice. În pre$ent, încorporarea fibrelor de sticlă sau polipropilenă se limitea$ă exclusiv la mortarele pe ba$ă de lianţi +idraulici, organici, aplicate pe materiale termoi$olante de gen polistiren sau vată minerală.

1( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

103/195

5/24/2018


1.9.2 C!ite!ii şi ni7elu!i "e pe!#o!$anţ% Kormele france$e recomandă sistemul de clasificare 96*;# care oferă informaţii referitoare la următoarele mărimi criterii de performanţă/ ale căror niveluri permit încadrarea mortarelor în diferite clase8 − masa volumică aparentă densitatea 9/ −

modulul de elasticitate 6/

−

re$istenţa la întindere */

−

retenţia de apă ;/

−

capilaritatea #/ %ceastă caracteri$are comportă, pentru fiecare caracteristică, încadrarea în ?

clase care indică pla:a de variaţie a proprietăţilor în care se situea$ă produsul atunci c2nd este pus în operă în condiţii normale de şantier tabelul 1.-/ 6ste dificil de a atribui unui produs anumite caracteristici at2ta timp c2t acestea varia$ă semnificativ cu condiţiile de punere în operă şi de evoluţie în timp. Babelul &$ !lasificarea mortarelor gata preparate pentru tencuială

@

E

R

U

C

#las &ensitatea 9odul de *e$istenţ *etenţia #apilaritatea a aparentă elasticitate a la de apă întindere 9'a E Vg m dm-min19'a 1 <1-00 <1"00 <1," <@A <1,"  ( " ?

1000C 1(00 1-00C 1?00 1(00C 1A00 1?00C -000 1A00<

"00C@000 1,-C-,0 @"CA"

1,0 C-,"

"000..10000 1," C-," A-C!0

-,0C(,0

@"00..1(000 -,0C,- AAC!(

,0C@,0

1-000 C -00000 1?000<

-.@ C(,0 !-C!@ ,"<

!?C100

",0C110<

1(( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

104/195

5/24/2018


1.9.9 Alege!ea tipului "e p!o"u' %ctualmente, piaţa oferă o gamă foarte variată de produse care se diferenţia$ă at2t prin densitate c2t şi prin caracteristicile lor, modul de aplicare şi tipul de finisa: posibil. #lasificarea 96*;# permite alegerea tipului de mortar funcţie de caracteristicile suportului, condiţiile atmosferice de punere în operă, modul de tratare ulterioară a suprafeţei tabelul 1./.

Babelul &$ 3legerea tipului de mortar •

ituaţia 'upo!tului

5 perete puternic expus la ploaie, faţade neadăpostite cu înălţimi mai mari de 1A m 5 perete puternic expus la şocuri şi degradări parterul accesibil al clădirilor publiceC/

Con"iţiile at$o'#e!ie pe "u!ata apli%!ii 5 aplicare pe timp cald sau cu v2nt cu umidificare simplă a suportului înainte de aplicarea tencuielii 5 aplicarea pe timp friguros, în special cu prelucrare prin pieptănare a feţei vă$ute

7encuială de capilaritate redusă. #lasa #1 sau #7encuială cu caracteristici mecanice superioare. #lasa 6 ≥  şi * ≥ 

•

•

E7entuale &$0!%%$inţi

 placa:e ceramice pe tencuială de impermeabili$are 5 aplicarea unei tencuieli decorative în grosime continuă

7encuială cu bună retenţie de apă #lasa ;" sau ;? 7encuială cu întărire rapidă #lasa 9" sau 9?

9ortar

cu

caracteristici

mecanice ridicate #lasa 6≥( şi *≥( 7encuiala decorativă cu caracteristici 9,6 şi * de 1("

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

105/195

5/24/2018


de cel puţin " mm

clasă inferioară sau egală cu cea a tencuielii de ba$ă

;n criteriu foarte important de alegere a mortarului de tencuială îl constituie compatibilitatea cu stratul suport. %stfel, elementele suport cu caracteristici mecanice reduse, cum este betonul celular autoclavi$at şi suprafeţele vec+i din $idărie puţin re$istente, nu permit utili$area anumitor tencuieli, în general prea rigide care ar putea provoca smulgerea unor porţiuni de suport accentu2nd procesul de degradare. 7encuielile cu modul de elasticitate redus par a fi mai bine adaptate acestui tip de suport dar această caracteristică nu este suficientă pentru a garanta o bună comportare. 6ste necesară raportarea la agrementele te+nice asociate produsului pentru a se asigura asupra compatibilităţii cu suportul din beton celular. %numite mortare de tencuială pre$intă o bună aderenţă cu suprafeţele lise din beton fără a fi necesare măsuri suplimentare. %ltele necesită în prealabil un strat de amorsa:. 'e pereţii în contact cu solul nu se aplică mortare cu adaos de agregate uşoare sau cu conţinut ridicat de var aerian, exist2nd riscul ca acestea să se sature$e progresiv cu apă, respectiv ca varul aerian să nu aibă condiţii de carbonatare.

1.9.: Exeuţia tenuielii 6xecuţia tencuielii presupune succesiunea următoarelor operaţii8 a. P!eg%ti!ea 'up!a#eţei 'upo!t )tarea şi modul de pregătire a suprafeţei suport sunt aceleaşi ca şi al tencuielile tradiţionale cu următoarele excepţii8 5 tencuielile caracteri$ate prin retenţie de apă ridicată nu necesită o ume$ire prealabilă a suportului dec2t în ca$ul în care lucrările se execută pe timp cald, cu v2nt uscat sau pe un suport cu capacitate de absorbţie foarte mare> această ume$ire este obligatorie pentru toate celelalte tipuri de mortar> 5 unele tipuri de mortar reclamă o pregătire specială a suportului cu suprafaţă lisă sau capacitate de absorbţie mare prin aplicarea unui strat de amorsa: sau reali$area unei anumite rugo$ităţi. 5 0. Con"iţii "e aplia!e În plus faţă de condiţiile specifice aplicării celorlalte tipuri de tencuială, unele precauţii trebuie avute în vedere relativ la mortarele colorate> nu este indicată aplicarea

1(? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

106/195

5/24/2018


acestora la temperaturi mai mici de AU#, in special in perioade cu umiditatea mare, în scopul evitării fenomenelor de eflorescenţă foarte vi$ibile.

. P!epa!a!ea La preparare nua$e'teului se adaugă nici un alt component în afară de apă. 'entru a evita apariţia unor nuanţe diferite este necesar să se utili$e$e întotdeauna un număr întreg de saci, cantitatea de apă să fie aceeaşi la fiecare tranşă iar timpul de malaxare să fie respectat. 9alaxarea mortarelor care conţin în compo$iţia lor agenţi de aerare trebuie să fie obligatoriu reali$ată mecanic, respect2nd timpul de malaxare, pentru a obţine un efect de antrenare a aerului suficient şi constant. #elelalte produse pot fi malaxate şi manual. 'entru a se obţine o faţadă cu structura omogenă trebuie amestecată o cantitate de mortar aplicabilă în trei ore. ". Aplia!ea p!op!iu/i'% 9ortarul malaxat poate fi aplicat pe suportul preparat in prealabil, manual sau utili$2nd diferite procedee mecanice, în funcţie de consistenţă, cu menţiunea că aplicarea mecanică implică un consum sporit de mortar. %plicarea se face în una sau două tranşe de 0,"C0,@ cm grosime, intervalul de timp intre acestea fiind de c2teva ore. &acă din anumite motive acest interval depăşeşte -( ore, pentru a se asigura aderenţa, primul strat trebuie ume$it. În ca$ul în care este necesară o încărcare suplimentară a suportului grosimi mai mari de -0 mm/ este obligatorie aplicarea in două repri$e, intervalul dintre ele fiind dictat de tipul de mortar. Faţa vi$ibilă poate să răm2nă brută, sau poate fi finisată în maniere asemănătoare cu cele aplicate tencuielilor tradiţionale. %v2nd în vedere grosimea redusă, la îmbinarea intre două suporturi de natură diferită, tencuiala se armea$ă cu plasă din fibre de sticlă tratate contra acţiunii agresive a compuşilor alcalini, în scopul reducerii riscului de fisurare ca urmare a deformaţiilor diferenţiate ale suportului.

1.: Tenuieli inte!ioa!e "in $o!ta!e u'ate La reali$area tencuielilor interioare monostrat din mortare uscate se folosesc amestecuri preambalate, aplicabile mecani$at, în toate categoriile de încăperi, inclusiv în băi şi bucătării cu umiditate moderată.

1(@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

107/195

5/24/2018


1.:.1 Co$po/iţia $o!ta!elo! #ompo$iţia mortarelor pentru tencuieli interioare diferă funcţie de natura suprafeţei suport, condiţiile de exploatare şi modul de finisare a feţei vă$ute. Liantul este in general ipsosul, dar există amestecuri, cele care urmea$ă a fi aplicate mecani$at, care includ var şi ipsos, în scopul asigurării lucrabilităţii reclamate de modul de aplicare. #a agregat se foloseşte nisipul fin, a cărei natură poate fi aleasă funcţie de natura suportului sau mediul de exploatare. %stfel, pentru a se asigura re$istenţa la substanţe alcaline se foloseşte nisipul cuarţos. În compo$iţia mortarului pot fi incluse adaosuri ca8 materiale uşoare pentru mărirea lucrabilităţii, părţi fine de răşini cu mare capacitate de saponificare pentru asigurarea aderenţei la suprafeţe prăfuite, absorbante sau foarte u$ate etc. 1.:.2 C!ite!ii şi ni7elu!i "e pe!#o!$anţ% 'rodusele sunt însoţite de fişe te+nice în care sunt trecute nivelurile de performanţă determinate în condiţii de laborator. Funcţie de natura suportului şi condiţiile în care urmea$ă a fi exploatată tencuiala, se alege tipul de produs care răspunde cel mai bine criteriilor de calitate. 1.:.9 Exeuţia tenuielii 'entru execuţia tencuielii se parcurg aceleaşi etape ca la toate celelalte tipuri anali$ate anterior. a. P!eg%ti!ea 'up!a#eţei )tratul suport trebuie uscat, permeabil, re$istent, fără praf, fără urme de tencuială vec+e şi eflorescenţe, fără urme de condens. La suprafeţele de beton şi beton uşor se vor îndepărta $onele cu pete de ulei şi peliculele interstiţiale neaderente ca şi eventualele elemente stalactitice existente. 'entru a se asigura respectarea consumurilor indicate în fişa produsului, suprafeţele suport trebuie să fie perfect plane, fără abateri de la verticalitate, respectiv ori$ontalitate. Funcţie de natura elementului suport se vor avea în vedere anumite condiţii de calitate şi aplicarea unor măsuri specifice8

1(A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

108/195

5/24/2018


5 rosturile $idăriei să fie bine umplute cu mortar> în ca$ contrar se procedea$ă la completarea lor, 5 suprafeţele din beton, beton celular autoclavi$at sau cu capacitate de absorbţie diferenţiată se grunduiesc cu produse special destinate acestui scop> 5 pe suprafeţele din plăci aglomerate din fibre din lemn se aplică un şpriţ care se lasă să se întărească minim. ( săptăm2ni sau se armea$ă cu plasă din fibre de sticlă.

. Con"iţii "e aplia!e 7emperatura aerului şi a peretelui pe timpul lucrului şi pe durata întăririi tencuielii trebuie să fie peste "U#. În ca$ul funcţionării instalaţiei de climati$are, nu este permisă încăl$irea directă a suprafeţelor tencuite. Înaintea aplicării unui nou strat de finisa: se va urmări ca stratul anterior să fie complet uscat. 1.,.Tenuieli 'u0ti!i pe $ate!ial te!$oi/olant 1.,.1 Fene!alitati= 'u!t i'to!i n primul r2nd trebuie subliniat faptul că tencuielile subtiri cu lianti organici nu pot fi anali$ate separat, ci în cadrul unui sistem complex, care include obligatoriu materialul termoi$olant, conceput pentru reali$area i$olării prin exterior a faţadelor. )istemele de i$olare prin exterior a faţadelor, cu tencuială subţire pe material termoi$olant au apărut în Franţa în anul 1!@-, cunosc2nd o de$voltare reală in perioada 1!@A51!@!. Folosite iniţial pentru lucrări de reabilitare termică, odată cu cresterea exigenţelor referitoare la economia de energie pentru exploatarea clădirilor, aceasta te+nologie a început să fie aplicată pe scară din ce în ce mai largă si la clădirile noi. n *om2nia, a devenit cunoscut după 1!!0, fiind aplicată cu succes at2t în lucrări de reabilitare c2t şi la clădiri noi. 7encuielile subţiri pe material termoi$olant sunt alcătuite dintr5un ansamblu format din stratul de ba$ă aplicat în - repri$e, care include o plasă de armătură din plasă din fibre de sticlă sau din polietilenă, av2nd o grosime totală de aprox  mm si un strat de finisare, care dă aspectul definitiv al faţadei fig.1.1/.

1(! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

109/195

5/24/2018


:ig$ &$& 3lcăturea generală a sistemelor termoizolante proteate cu tencuială subţire &8 strat suport+ 8 adeziv+ 8 termoizolaţie+ <8 diblu+ =8 strat de armare+ >8 strat de finisa

)tratul de ba$ă grundul/ este reali$at in general dintr5un amestec de răşină organică în dispersie apoasă cu diferite adaosuri. )e aplică pe i$olant în - straturi între care se fixea$ă armătura din plasă din fibre de sticlă, asigur2nd astfel funcţiunea de impermeabili$are, prin prote:area armăturii şi a peretelui de ba$ă de riscul pătrunderii umidităţii. )tratul de finisa: cu funcţiunea principală de a asigura aspectul definitiv al faţadei, este reali$at pe ba$ă de lianţi organici, vinilici, acrilici, silicatici sau siliconici, în amestec cu pigmenţi şi adaosuri care asigură durabilitatea şi lucrabilitatea. Funcţie de natura lianţilor utili$aţi, aceste tencuieli sunt termoplastice şi caracteristicile lor evoluia$ă cu variaţiile de temperatură şi umiditate, în raport cu gradul de expunere. %ceastă comportare provoacă un anumit proces de îmbătr2nire, care se manifestă prin pierderea supleţei, fixarea anumitor săruri şi modificarea aspectului general. ntreţinerea trebuie reali$ată cu produse adaptate fiecărei situaţii în parte. %cest tip de tencuieli aplicate pe suport i$olant, sunt expuse unor solicitări mult mai puternice faţă de tencuielile aplicate pe $idărie, de exemplu. $olantul :oacă rol de ecran în faţa sc+imburilor termice cu peretele şi numai tencuiala va fi cea care suportă şocurile termice. )c+imbările sunt în general rapide, cum ar fi cele care sunt înregistrate pe o faţadă însorită, atunci c2nd soarele este acoperit de un nor şi o aruncă brusc în umbră. #uloarea finisa:ului :oacă de asemenea un rol foarte important> dacă se compară temperatura inregistrată pe o suprafaţă însorită colorată în negru A0W#/ faţă de o faţadă colorată în alb, cu aceeasi expunere la soare, care atinge valoarea de (0W# 1"0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

110/195

5/24/2018


&ar, dacă şocurile termice pot avea o influenţă importantă asupra comportamentului tencuielii, regimul de sc+imburi +igrotermice răm2ne factorul primordial. %cest regim se stabileşte fără dificultăţi pentru tencuielile actuale, care pre$intă în general, o foarte bună permeabilitate la vaporii de apă. nsă, în ca$ul unor lucrări de reparaţii, care se pot reali$a prin aplicarea unui nou strat de finisa: peste cel existent, trebuie avut gri:ă să nu se aducă modificări semnificative regimului de umiditate, care ar putea cau$a umflături, desprinderi şi alte nea:unsuri.

1.,.2 Te5nologia "e exeuţie a unui te!$o'i'te$ a!e inlu"e tenuial% 'u0ţi!e )tratul suport trebuie pregătit cu c2teva $ile înainte de montarea termoi$olaţiei8 verificat şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea av2nd în vedere că în această soluţie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protecţie/ şi curăţat de praf şi depuneri> )tratul termoi$olant din plăci de polistiren expandat ignifugat, este fixat prin lipire şisau mecanic pe suprafaţa suport, reparată şi curăţată în prealabil. )tratul de lipire se reali$ea$ă, de regulă, din mortar sau pastă ade$ivă cu lianţi organici răşini/, lipirea f2c2ndu5se local, pe f2şii sau în puncte. Fixarea mecanică se reali$ea$ă cu bolţuri din oţel inoxidabil, cu expandare, montate în găuri forate cu dispo$itive rotopercutante, sau cu dibluri de plastic cu ro$etă. 9ontarea plăcilor termoi$olante se va face cu rosturile de dimensiuni c2t mai mici şi decalate pe r2ndurile adiacente, av2nd gri:ă ca ade$ivul să nu fie în exces şi să nu a:ungă în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariţiei ulterioare a crăpăturilor în stratul de finisa:. La colţuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoi$olante in formă de L. )tratul de protecţie şi de finisa: se execută, în straturi succesive grundul şi tinciulpelicula de finisare finală/, cu grosime totală de "...10 mm şi se armea$ă cu o ţesătură deasă din fibre de sticlă sau fibre organice. 7encuiala grundul/ trebuie să reali$e$e pe l2ngă o aderenţă bună la suport inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatărilor şi contracţiilor datorită variaţiilor climatice, fără desprinderea de suport/ şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu impermeabilitate la apa meteorică.

1"1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

111/195

5/24/2018


7encuiala subţire se reali$ea$ă din paste pe ba$ă de răşini siliconice, obţinute prin combinarea lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă care reduce coeficientul de absorbţie de apă prin capilaritate. Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele variante8 5 vopsele silicatice care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbţie mare la apă şi re$istenţă mică la agenţi atmosferici> trebuie corectate prin adaosuri de max. "E de răşini sintetice în dispersie şi +idrofobi$area ulterioară a suprafeţelor> pigmenţii sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat> 5 vopsele pe ba$ă de răşini siliconice în dispersie apoasă, care au o bună permeabilitate a vaporilor de apă, absorbţie mică prin capilaritate, aderenţă pe orice tip de suport, aspect mat. #a variantă, finisa:ul se poate reali$a cu un strop din materiale +idrofobe. *eţeaua de armare, fixată pe suprafaţa suport cu mortar ade$iv, este în funcţie de tipul liantului folosit la componenta de protecţie din fibre de sticlă 5 eventual prote:ate cu o peliculă din material plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva compuşilor alcalini în ca$ul tencuielilor cu mortare +idraulice 4 sau fibre organice din polipropilenă, sau poliester. 7rebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de ţesătură din fibră de sticlă sau fibre organice min. 10 cm/. rosimea totală a stratului de tencuială subţire de protecţie a termoi$olaţiei nu trebuie să depăşească 10 mm. În $onele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, pe conturul golurilor de fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă sau fibre organice f2şii de -" cm/ sauşi folosirea unor profile subţiri din aluminiu. La colţurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni -0 x (0 cm, montate la ("U. )e vor prevedea rosturi de dilatare care separă faţada în c2mpuri de cel mult 1( m-, evit2nd alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră, care sunt $one cu concentrări mari de eforturi. 6ste recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. )e pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care să permită mişcarea independentă a faţadei în raport cu elementele de construcţie. 6xecuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firme speciali$ate, care deţin de altfel şi patentele aferente, referitoare în primul r2nd la 1"http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

112/195

5/24/2018


compo$iţia mortarului, dispo$itivele de prindere şi solidari$are, scule, maşini, precum şi la te+nologia de execuţie. În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice, aplicarea soluţiei trebuie să se facă astfel înc2t să se asigure în c2t mai mare măsură continuitatea stratului termoi$olant, inclusiv şi în special la racordarea cu soclul şi cu aticul acoperişului. )e va trata cu deosebită atenţie execuţia acestor $one pentru a elimina posibilitatea infiltraţiilor de apă între i$olaţia termică şi peretele suport. 'e conturul planşeului de peste ultimul nivel, se continuă termoi$olaţia peretelui exterior pe înălţimea aticului lungimea $onei de influenţă/. La partea superioară, pentru protecţia stratului termoi$olant, este prevă$ut un profil din tablă $incată cu grosimea de 0," mm, continuu, care se prelungeşte şi sub tencuială. 'e conturul t2mplăriei se reali$ea$ă racordarea i$olaţiei termice pe o grosime de cca ,0 cm, în $ona glafurilor exterioare şi a solbancurilor, prevă$2ndu5se profile de întărire şi protecţie adecvate din aluminiu/ precum şi ben$i suplimentare din ţesătură de fibră de sticlă sau fibre organice.

1.<. Tenuieli u'ate Folosirea tencuielilor uscate constituie o posibilitate de reducere a proceselor umede pe şantier, oferind în plus8 5 5 5 5

reducerea duratei de execuţie> economie de material şi manoperă> aspect agreabil datorită acoperirii tuturor neregularităţilor> un spor de i$olare acustică şi termică. 'entru execuţia tencuielilor uscate se folosesc plăci din ipsos armate pe ambele fete cu carton, cu înălţimea egală cu cea a unei încăperi. ;tili$area ipsosului este benefică şi pentru că acţionea$ă ca un volant de umiditate. &in punct de vedere al te+nologiei de execuţie, există - te+nici de lucru 8 5 procedeul tencuirii uscate, în care panourile se montea$ă cu ade$ivi pe un suport masiv cărămidă, beton, .#.%/> 5 procedeul montării panourilor pe structuri proprii, de obicei în ca$ul suporturilor lipsite de capacitate portantă.

1" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

113/195

5/24/2018


a

b

c

d

:ig &$ ontarea panourilor de tencuială uscată (te#nologia 1*J*%) a 8$pe suport masiv+ b8 pe ştraifuri gipscarton+ c8 pe astereală de lemn+ d8 sub formă de coaă de dublare independentă

a.9ontarea panourilor direct pe suport este posibilă numai în ca$ul în care peretele este plan, stabil, prote:at de umiditatea produsă prin capilaritate sau fenomene meteorologice fig.1.-.a/. 6xecuţia presupune parcurgerea următoarelor etape8 - pregătirea suprafeţei, care constă în îndepărtarea resturilor de mortar sau de beton, ceară sau uleiuri folosite la decofrare şi tratarea cu o substanţă specială asigură o mai bună aderenţă> - translarea instalaţiilor do$ele şi întrerupătoarele/ la circa - cm distanţă faţă de perete> -

-

aplicarea pe dosul panoului a ade$ivului, preparat conform reţetei elaborate de fabricant> în dreptul ferestrelor, lavoarelor, consolelor, coşurilor etc., panourile trebuie lipite pe întreaga suprafaţă> lipirea po$iţionarea constă în ridicarea panoului la perete şi baterea uşoară cu ciocanul de cauciuc şi bag+eta de po$iţionare pentru a le aduce în acelaşi plan> la pardoseală trebuie să răm2nă, graţie unui distanţier, un rost de circa 10 mm, iar la planşeu unul de " mm pentru ventilare în timpul pri$ei.

0. @onta!ea pe şt!ai#u!i "in panou!i de gipscarton se aplică în ca$ul în care suportul pre$intă abateri mari de la planeitate. Ttraifurile se lipesc la distanţe de ?0 cm 1"( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

114/195

5/24/2018


sau se fixea$ă în dibluri dacă peretele nu este capabil de a prelua sarcini suplimentare fig.1.-.b/. permite corectarea . @onta!ea pelipsite oa;% de "e planeitate, "u0la!e "ina a'te!eal% "in le$n abaterilor unei $idării unei tencuieli defectuoase sau a unui sc+elet portant din lemn executat greşit. n aceste situaţii se recurge la un raster din şipci din lemn de -00 mm, fixat în perete cu dibluri şi şuruburi rapide. &efectele de planeitate se re$olvă cu a:utorul distanţierelor. &acă odată cu execuţia tencuielii se urmăreşte şi o îmbunătăţirii i$olaţiei termice sau fonice, în spatele panourilor se introduce un material i$olator din fibre minerale. În ca$ul termoi$olării peretelui exterior, pentru evitarea condensului se aplică şi o barieră de vapori fig.1.-.c/. ". @onta!ea pe oa;% "e "u0la!e in"epen"ent% u 'au #%!% 0!i"e "e a;u'ta!e se execută atunci c2nd trebuie compensată lipsa de planeitate sau trebuie introduse instalaţiile în spaţiul re$ultat fig.1..d/. #a structură de susţinere se folosesc profile metalice sau şipci din lemn de 0  "0 mm care se prind între ele şi de cleme cu şuruburi rapide în po$iţie plană şi verticală. &acă se urmăreşte ş îmbunătăţirea i$olaţiei termice şi fonice, se procedea$ă la introducerea unui material pe ba$ă de fibre minerale şi a unei bariere de vapori, dacă este necesar.

1"" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

115/195

5/24/2018


Capitolul 2 PLACAKE 2.1. Fene!alit%ţi 'laca:ele constituie un sistem de îmbrăcare a pereţilor, st2lpilor sau feţelor laterale ale grin$ilor cu plăci din diferite materiale în scopul satisfacerii unor cerinţe de ordin estetic, de protecţie mecanică sau de creştere a durabilităţii prin contracararea acţiunii distructive a unor factori fi$ici. %ltfel spus, placa:ele în afară de rolul estetic pe care îl îndeplinesc în primul r2nd, mai pot prote:a elementele pe care sunt aplicate la acţiunea agresivă a unor factori mecanici, fi$ici, sau biologici. În anumite situaţii pot contribui parţial sau total la asigurarea calităţii acustice a unui spaţiu. )e cuvine de asemenea menţionată contribuţia unor sisteme constructive care includ elemente de placa: la conservarea energiei şi asigurarea confortului în anotimpul cald faţadele ventilate/. &upă po$iţia lor în clădire, placa:ele pot fi exterioare sau interioare. %legerea tipului de placa: se face în funcţie de8 - natura solicitărilor> - mediul în care lucrea$ă umiditate, însorire, dega:ări de noxe, solicitări mecanice/ > - compatibilitatea cu stratul suport.

2.2 6ini'a!ea #aţa"elo! p!in plaa!e 1"? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

116/195

5/24/2018


'laca:ele exterioare trebuie să răspundă unor condiţii de calitate referitoare la 8 - acţiunea apei în fa$a lic+idă combinată cu acţiunea v2ntului> - radiaţia solară, ce determină variaţii de temperatură> - îng+eţ5de$g+eţ> - acţiunea apei din interior în fa$a ga$oasă vapori de apă/ ce migrea$ă spre exterior prin difu$ie. 'laca:ele exterioare executate din piatră naturală, elemente ceramice sau pietre artificiale turnate au repre$entat mult timp o soluţie de tratare a construcţiilor importante, adecvată acestei categorii de clădiri. 6xtinderea utili$ării placării faţadelor la construcţii obişnuite este determinată de8 5 generali$area procedeelor industriali$ate de reali$are a clădirilor prefabricare, turnare în cofra:e de mari dimensiuni/ care face neraţională utili$area tencuielilor> 5 utili$area elementelor de înc+idere uşoare prefabricate, de tipul pereţilor cortină, la care faţa exterioară trebuie prote:ată de acţiunea ploii, v2ntului şi a variaţiilor de temperatură> 5 moderni$area fondului construit existent, în sensul reabilitării termice. 'ractic, există două categorii de soluţii de finisare a faţadelor prin placare8 a/ clasice tradiţionale/8 5 piatră naturală. 5 materiale ceramice poroase cărămi$i de faţadă gla$urate sau nu/> 5 materiale ceramice cu un grad mai redus sau mai ridicat de vitrifiere plăcuţe ceramice gla$urate/> b/ moderne8 5 metalice> 5 polimeri> 5 sticlă securi$ată> 5 fibrociment> 5 piatră artificială. În alegerea soluţiei de placa:, trebuie avute în vedere următoarele condiţii8 

compatibilitatea soluţiei alese cu structura pe care placa:ul urmea$ă a fi aplicat>



stabilirea unei legături organice a porţiunilor placate cu celelalte elemente ale faţadei>



stabilitatea în timp a faţadelor>



asigurarea posibilităţilor de intervenţie pentru înlocuirea elementelor deteriorate>

1"@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

117/195

5/24/2018




asigurarea protecţiei la acţiunea apelor meteorice simultan cu permeabilitatea la vapori.

2.2.2 Plaa;e "in piat!% natu!al% În general acest material se utili$ea$ă pentru placarea faţadelor clădirilor monumentale. Ku este exclusă însă utili$area placa:elor din marmură la interior, la clădiri publice la care se urmăreşte accentuarea impresiei de monumentalitate. 9aterialele utili$ate pentru execuţia placa:elor din piatră naturală sunt8 plăci din marmură #ăprioara, *uşc+iţa, ura 3ăii/, travertin, ba$alt, granit, etc. 'lăcile pot fi de dimensiuni mici 5 -0x-0 cm şi grosimea sub " mm 5 sau de dimensiuni mari 5 de 0x"0 sau "0xA0 cm şi grosime mai mare de " mm. 6xecuţia placa:ului se poate face în două maniere fig. -.1/8 5 monta: uscat 4 placa:e neaderente > 5 monta: umed 4 placa:e aderente.

1"A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

118/195

5/24/2018


:ig$$& %lacae exterioare din piatră naturală a8 placae realizate cu fixare umeda+ b8 placae realizate prn fixare uscată+ &8 plăci piatră naturală+ 8 mortar de ciment+ 8 reţea de armare din plasă de 9K, pentru mărirea aderenţei, fixată ȋ n peretele suport+ <8 ancore din sârmă zincata pentru fixarea plăcilor de reţeaua de armare+ =8 perete suport+ >8 dorn pentru fixarea plăcilor (variantă)+ ?8 şurub de fixare cu cap îngropat+ @8 c#ituire cu mortar de ciment+ A8 furura8distantier+ &'8 diblu din lemn sau %D!+ &&8 diblu metalic expandat+ &8 şurub mecanic cu cap vizibil+ &8 agrafă+ &<8 şliţ continuu sau local tăiat ȋ n cantul plăcii

1"! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

119/195

5/24/2018


9onta:ul uscat se face folosind structuri auxiliare din profile metalice sau a bolţurilor împuşcate. )olidari$area plăcilor ȋ ntre ele se face prin piese speciale fig. -.-/. 9onta:ul umed se reali$ea$ă pe un strat de ciment turnat în spatele placa:ului fixat provi$oriu prin ploturi din ipsos.

:ig$ $ olidarizarea ȋ ntre ele a plăcilor din piatră naturală de placa a8 solidarizarea cu domuri din oţel rotund sau pătrat+ b8 solidarizare cu scoabe+ c8 diferite forme de piese de solidarizare

2.2.9 6aţa"e "in %!%$i"% apa!ent% ;n sistem de reali$are a faţadelor îl constituie cărămida aparentă care poate fi obţinută în două moduri8 5 prin executarea $idăriei în aşa fel înc2t să răm2nă aparentă> 5 prin executarea unui placa: după reali$area peretelui de faţadă, din cărămidă de placa: fără mie$ sau din cărămidă plină clinc+eri$ată fig. -./. În primul ca$, în care $idăria de cărămidă răm2ne aparentă, materialele utili$ate trebuie să îndeplinească anumite condiţii8 5 cărămi$ile să fie bine arse şi să pre$inte un volum minim de pori cărămi$i speciale, calitatea %/> 5 abaterile dimensionale nu se admit> 5 rosturile umplute cu mortar de ciment trebuie să fie de grosime uniformă> 5 detaliile ar+itecturale trebuie astfel concepute înc2t să nu favori$e$e staţionarea apei.

1?0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

120/195

5/24/2018


'laca:ul din cărămidă aparentă propriu $is, se execută din cărămi$i speciale de placa:, fără mie$, cu două feţe vi$ibile, cu două şănţuleţe laterale. La execuţia placa:ului, cărămida se despică în două prin lovirea cu ciocanul de5a lungul acestor şănţuleţe.

.

:ig$ $ %lacae din cărămizi speciale de placa a8 materiale 6 cărămizi speciale de placa+ b8 execuţia placaului+ &8 cărămidă de placa, piesa de câmp+ 8 cărămidă de placa, piesa de colţ+ 8 mortar de ciment+ <8 bag#ete oţel pătrat pentru realizarea rosturilor+ =8 grund din mortar de ciment executat ca la tencuieli+ >8 mortar de ciment pus pe piesa de căramida care se aplică peste grund+ ?8 piesa de cărămidă de placa, umezită ȋ n prealabil prin imersare ȋ n apă câteva minute+ @8 rosturi verticale strânseM (N&mm)+ A8 rosturi orizontale accentuateM

Xumătăţile de plăci se fixea$ă pe $idăria suport cu mortar de ciment cu do$a: 11 sau Y, aşe$2ndu5se bucată cu bucată. &upă executarea placa:ului, rosturile se umplu cu mortar eventual cu ciment alb/ şi se ad2ncesc sau se scot în relief. %linierea şi ori$ontalitatea se reali$ea$ă cu a:utorul sforii, aşe$ate pe plăci de g+ida:, montate la capetele r2ndurilor şi intermediar pentru LZ(m. )uportul placa:ului din $idărie de placa: poate fi8 −

$idăria de re$istenţă, care pre$intă ştrepi de  cm ad2ncime la fiecare -... r2nduri>

−

betonul armat a cărei suprafaţă trebuie pregătită în prealabil pentru asigurarea aderenţei> 1?1


121/195

5/24/2018


−

betonul celular autoclavi$at.

2.2.: Plaa;e "in pl%i e!a$ie gla/u!ate

'lăcile ceramice gla$urate, divers colorate pot fi utili$ate at2t pentru placa:e exterioare, c2t şi pentru cele interioare. 'lăcile gla$urate pot fi de dimensiuni mici -xcm p2nă la "x" cm. În acest ca$ plăcile sunt livrate cu faţa vă$ută lipită de +2rtie, form2nd panouri pătrate cu latura de  cm. 6xistă şi plăci de dimensiuni mai mari av2nd forma dreptung+iulară 1-x? sau 1(x," cm/ sau +exagonală. Faţa plăcilor poate fi netedă, ondulată, boltită, scobită, rombică sau piramidală. )uprafaţa suport se pregăteşte în prealabil prin aplicarea unui grund de mortar de ciment cu do$a: de (00 Jg ciment la m  cu nisip 0... mm. La aplicarea plăcilor grundul trebuie să fie întărit, dar să aibă totuşi o umiditate de "...?E care să asigure legătura dintre grund şi pasta sau mortarul de po$ă. 'anourile de plăci ceramice lipite pe +2rtie se montea$ă în r2nduri ori$ontale aplic2nd pe stratul suport grund/ o pastă de ciment fără nisip/ cu adaos de -"E var pastă, de consistenţă 1-. 'asta se întinde într5un strat uniform de -..." mm grosime. 'entru a asigura uniformitatea grosimii se pot folosi g+ida:e din şipci de lemn, sau fire din material plastic, fixate la nivel pe suprafaţa grundului, cu pastă de ipsos. Înainte de aplicare, panourile se cufundă în apă timp de 0 sec. 'entru a evita ruperea +2rtiei ude sub greutatea plăcilor, acestea se îndoaie la :umătate cu +2rtia la interior.

2.2., Plaa;e "in pl%i e!a$ie po!ţelanate "e "i$en'iuni $a!i 'laca:ele din produse ceramice răspund tuturor exigenţelor impuse acestei categorii de lucrări, dacă materialele utili$ate sunt de calitate corespun$ătoare şi execuţia este corectă. În alegerea materialului trebuie luate în considerare8 5 tipul plăcii> 5 tipul suportului> 5 condiţiile de exploatare. 'lăcile ceramice pentru placa: se încadrea$ă în patru grupe funcţie de clasa de absorbabilitate8 5 grupa  abs 6 [ E/> 5 grupa a abs  [ 6 [ ?/> 5 grupa b abs ? [ 6 [ 10/> 5 grupa  abs 6 Z 10E/. 1?http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

122/195

5/24/2018


;tili$area la exterior a plăcilor se reduce la cele din grupa  absorbabilitate redusă/ şi numai în ca$uri i$olate la grupa a  5 a. nsă cu c2t absorbţia de apă este mai redusă, cu at2t este mai mare re$istenţa la abra$iune. Funcţie de natura suprafeţei suport se aplică ade$ivul standard sau flexibil. Lipirea se execută prin metoda combinată, aplic2nd ade$ivul at2t pe suport c2t şi pe intradosul plăcii.

2.2.< Plaa;e "in #i0!oi$ent Fibrocimentul conţine ciment, nisip, şi fibre lemnoase autoclavi$ate pentru a5i spori re$istenta şi stabilitatea dimensională. Fibrele lemnoase au rolul unei armături în ciment, prevenind apariţia crapăturilor. Folosirea sa la reali$area faţadelor pre$intă numeroase avanta:e8 • aspect plăcut 5 fibrocimentul poate imita prin textura şi culoarea sa lemnul> •

re$istenţă îndelungată la intemperii 5 re$istenţă la îng+eţde$g+eţ, umiditate, radiaţii ;3>

•

re$istenţă mare la impact>

•

re$istenţă la incendiu 5 fibrocimentul nu este un material combustibil>

•

costurile reali$ării lambriului din fibrociment sunt mai mici dec2t în ca$ul folosirii lambriului din lemn sau a finisa:elor de tip tencuială>

•

datorită re$istenţei la umiditate nu putre$eştenu se descompune/ şi la acţiunea unor dăunători organici ciuperci, termite/, este o alternativă eficienta pentru finisarea cladirilor situate într5un climat umed şi cald>

•

re$istenţa ridicată la încărcări generate de v2nt>

•

permit reali$area faţadelor ventilate, cerute de normele de construcţii moderne.

Be#nologia de execuţie 'entru fixarea elementelor din fibrociment sunt disponibile, în funcţie de suport, diferite sisteme cum ar fi8 5 grin$işoare metalice din profile laminate in formă de L> 5 grin$işoare din lemn sau ciment turnate în prealabil, plasate la distanţa de !0051A00 mm în funcţie de grosimea profilului> fixarea se face de obicei la cota de la partea

superioară a elementului, deşi atunci c2nd suportul este format din profile reali$ate la rece, fixarea se face prin ad2ncitura elementului. 1? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

123/195

5/24/2018


#apetele exterioare ale şuruburilor de fixare sunt prote:ate împotriva agresiunii mediului de elemente din plastic. ;nele tipuri de plăci sunt proiectate în aşa fel înc2t să ascundă şuruburile de fixare. În $ona de suprapunere a marginii superioare peste cea inferioara este necesara susţinerea panourilor diagonal opuse, pentru a evita crearea unor grosimi prea mari în $ona de :oncţiune a ( placi. *osturile ori$ontale sunt i$olate împotriva apei cu a:utorul unor profile \ sau a unor piese adiţionale. D serie largă de accesorii este disponibilă, cum ar fi8 piesele de umplutură, perva$uri pentru scurgerea apei, piese în ung+i pentru exterior sau interior. n unele ca$uri placarea exterioară poate include ferestre întregi. 7e+nologia de reali$are a faţadei poate încorpora stratul termoi$olator, în doua variante8 5 utili$area a două straturi de material între care se po$iţionea$ă un material i$olator tip placă> 5 i$olarea cu materiale moi necesită distanţiere între stratul dinspre interior şi cel dinspre exterior pentru a preveni comprimarea materialului termoi$olator/.

9.2. Pa!a$ente u 't!at "e ae! 7entilat 'ereţii cu strat de aer ventilat repre$intă soluţii moderne ce oferă avanta:e deosebite din punctul de vedere al comportării +igrotermice în condiţii de vară şi de iarnă. #irculaţia aerului se reali$ea$ă datorită efectului de coş, sub influenţa diferenţelor de temperatură, at2t iarna c2t şi vara. )e obţine astfel8 5 drenarea activă a vaporilor de apă şi deci uscarea continuă a peretelui> 5 împiedicarea pătrunderii ploii în partea interioară a peretelui> 5 un efect favorabil de răcire în timpul verii. 6fectul de diri:are a vaporilor de apă spre exterior precum şi cel de răcire în timpul verii depinde de intensitatea de circulaţie a aerului prin stratul de aer. &in acest punct de vedere faţadele ventilate se împart în faţade slab ventilate, la care stratul de aer poate fi considerat staţionar, mediu ventilate, la care trebuie cunoscut debitul de ventilare pentru evaluarea performanţei faţadei şi puternic ventilate la care placa:ul are exclusiv rol de protecţie la intemperii, spaţiul de aer av2nd aceeaşi temperatură cu aerul exterior.

1?( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

124/195

5/24/2018


&in punct de vedere constructiv, stratul de aer trebuie amplasat c2t mai aproape de faţa exterioară a peretelui care este doar un ecran foaie de tablă sau a$bociment, $idărie subţire, panou prefabricat, etc./ de protecţie la intemperii.

2.9 Plaa;e inte!ioa!e 'laca:ele interioare au în general rol decorativ dar şi de protecţie la acţiuni mecanice lambriurile aplicate pe suprafaţa pereţilor în spaţii de circulaţie/ sau la acţiune apei în stare de vapori, cum sunt placa:ele de faianţă în băi şi bucătării. 're$enţa lor este obligatorie în spaţii care necesită menţinerea permanentă într5o stare de igienă, cum este ca$ul saloanelor de spital, a sălilor de operaţie, laboratoare etc. 6xistă o gamă largă de materiale şi sisteme constructive folosite pentru placa:e, de la piatra naturală la sticlă sau materiale plastice, o bună parte din acestea fiind utili$ate at2t la interior c2t şi la exterior.

2.9.1 Plaa;e "in pl%i "e #aianţ% )e folosesc în încăperile clădirilor de locuit şi social culturale cu umiditatea superioară valorii de ?0E băi, bucătării, grupuri sanitare etc./ sau în încăperi ce necesită condiţii superioare de igienă saloane de spital, săli de operaţie, laboratoare, cantine etc./ fig. -.(. &e asemenea, se pot folosi şi la placarea exterioară a pereţilor, numai cu luarea de măsuri corespun$ătoare pentru prote:area la trecerea vaporilor, de exemplu8 5 barieră contra vaporilor> 5 interspaţii de ventilare> 5 ventilarea spaţiilor interioare> 5 limitarea la cel mult -"E din suprafaţa aferentă acestor încăperi etc. %ceste măsuri se vor introduce pe ba$ă de calcule +igrotermice, în scopul îndeplinirii condiţiei efectului de acumulare în perete a apei provenite din condensul vaporilor, care poate duce la desprinderea placa:elor 'lăcile de faianţă se fabrică din argile refractare, caolinuri, feldspaţi şi nisipuri cuarţoase acoperite pe una din părţi cu smalţ, iar pe cealaltă cu striuri în relief. 'lăcile de faianţă se fabrică în diverse culori şi forme. 'lăcile speciale se folosesc pentru scafe şi borduri şi pot fi simple sau profilate. 'laca:ul de faianţă se execută după ce au fost finali$ate următoarele lucrări8

1?" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

125/195

5/24/2018


:ig$ $< %lacae interioare umede a8 pozarea faianţei cu metoda clasică+b8 pozarea plăcuţelor ceramice glazurate+ c8 fixarea cu mortar de ciment+ d8 fixare cu adeziv+ e8 fixare cu mortar pe strat de impermeabilizare+ &8 tencuiala gletuită+ 8 plăci faianţă sau plăcuţe ceramice+ 8 mortar de ciment+ <8 placa călcând direct pe pardoseală+ =8 mortar de ciment (eventual aracet pe perete b$a$)+ >8 adeziv+ ?8 scafă sau plintă ȋ n relief+ @8 armătură din reţea de oţel8beton şi plasă de rabiţ+ A8 strat mortar ciment pentru impermeabilizare N&=mm+ &'8 mortar ciment şi var (=-) N&=$$$=mm+ &&8 scafă sau plintă retrasă+ &8 şipcă de spriin şi g#ida pentru primul rând de plăci

'laca:ul de faianţă se execută după ce au fost finali$ate următoarele lucrări8 5 montarea instalaţiilor, inclusiv probele de funcţionare> 1?? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

126/195

5/24/2018


5 5 5 5

executarea stratului de u$ură a pardoselilor reci, exclusiv lustruirea lor> montarea şi verificarea funcţionalităţii t2mplăriei interioare şi exterioare> executarea tencuielilor sau tratamentelor la pereţi şi tavane> trasarea suprafeţelor ce urmea$ă a fi placate. %plicarea plăcilor de faianţă se face pe suprafeţe uscate şi pregătite în prealabil, în funcţie de natura materialului. 'e durata execuţiei placa:ului şi în următoarele 1( $ile după finali$area acestuia, temperatura aerului în spaţiul de lucru trebuie sa fie de cel puţin ]"U#. 6xecuţia placa:elor din plăci de faianţă implică următoarea succesiune de operaţii 8

a.

P!eg%ti!ea 'upo!tului

%plicarea faianţei se poate face pe suport din beton, $idărie de cărămidă, piatră naturală, lemn. În prealabil, suprafeţele se verifică, at2t cu privire la abaterile pe verticală şi ori$ontală, c2t şi cu privire la eventualele vicii sau degradări aparente, pentru a se stabili rectificările care trebuie făcute în vederea placării. În ca$ul suprafeţelor netede ale pereţilor de beton, este necesar să se cree$e o anumită rugo$itate a printr5o uşoară şpriţuire a acestora. În ca$ul pereţilor din $idărie de cărămidă, înainte de executarea placa:ului, rosturile se curăţă pe o ad2ncime de 1cm, după care se aplică un spriţ din mortar de ciment av2nd următoarea compo$iţie8 o parte ciment, - părţi nisip şi apă p2nă la consistenţa de 1051- cm pe conul etalon. )priţul se aplică cu mistria sau canciocul într5 un strat de 5" mm si nu se nete$eşte. În ca$urile speciale de aplicare a placa:elor din placi de faianţă in încăperi cu umiditate mare peste @"E/ ca băi publice, spălătorii sau camere în care se produc vapori de apă suprasaturaţi, se vor executa în prealabil lucrările de +idroi$olaţie la pereţi şi pardoseli. 6tapele execuţiei sunt8 •

curăţirea suprafeţei de pete de grăsime, rosturi de mortar întărit>

•

şpriţuirea suprafeţelor de beton şi amorsarea cu lapte de ciment>

•

stropirea cu apă a suprafeţelor din cărămidă.

)uprafaţa pe care se aplică plăcile ceramice are un rol esenţial în ceea ce priveşte aspectul si durabilitatea în timp a lucrării. n general suprafaţa pe care se aplică faianţa este alcătuită la r2ndul ei, din mai multe straturi compuse din diverse materiale. Fiind vorba de materiale diferite, cu proprietăţi diferite, se creea$ă în interiorul stratului, 1?@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

127/195

5/24/2018


dar mai ales între straturi, tensiuni care pot determina inconvenienţe ma:ore const2nd în desprinderea de substratul pe care sunt aplicate sau fisurarea lor. %ceste tensiuni îşi au originea în comportamentul dilatometric diferit al materialelor în funcţie de temperatura, modul de elasticitate diferit de la un material la altul, contracţia dimensională ca urmare a procesului de maturare a ade$ivului const2nd în pierderea apei, precum şi comprimarea excesivă a unui strat sub greutatea straturilor superioare sau a unei concentrări de sarcină. 0. P!eg%ti!ea pl%ilo! 4 menţinerea în apă cel puţin o oră, pentru a evita absorbţia apei din mortarul de fixare, după care se lasă să se scurgă c2teva minute. . 6ixa!ea u $o!ta! "e i$ent şi 7a! a pl%ilo! "e #aianţ% )tratul de mortar cu discontinuităţi în dreptul rosturilor trebuie să aibă grosime constantă. 9ortarul folosit pentru fixarea faianţei este alcătuit dintr5un amestec de ciment, nisip silicios grăunţos, var gras şi apă. )e pot folosi şi paste subţiri de fixare care conţin şi aracet. n pre$ent există amestecuri gata preparate de ade$ivi, livrate în saci, din care, prin amestecare cu apa conform reţetei, se obţine pasta de fixare a faianţei de suport. 'e intradosul plăcii se aplică pe circa - din suprafaţă un strat de mortar de - cm grosime, după care placa se aplică pe suprafaţa de şpriţ. )e bate uşor cu coada mistriei p2nă c2nd mortarul începe să iasă la partea superioară a faianţei. %şe$area plăcilor se face de la colţurile încăperii şi de la plintă sau pardoseala în sus. *osturile ori$ontale ale placa:elor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă, cu lăţimea uniformă. *osturile verticale pot fi în prelungire fug pe fug/ sau ţesute alternate/ av2nd lăţimea de maxim 1 mm. )paţiile între plăcile ceramice sunt necesare din următoarele motive8 5 constituie un element ar+itectonic> 5 evită contactul direct între plăci, făc2nd astfel mai puţin rigidă suprafaţa placata, în special atunci c2nd rosturile sunt umplute cu c+it elastic> 5 a:ută la compensarea imperfecţiunilor plăcilor ceramice, imperfecţiuni cau$ate de toleranţa dimensională admisă de normele în vigoare. ". 6ini'a!ea "up% &nt%!i!e )e face prin completarea rosturilor cu c+it, îndepărtarea petelor de mortar şi lustruirea suprafeţelor. #+iturile sunt de doua feluri8 5 c+ituri pe ba$ă de ciment, caracteri$ate printr5o elasticitate mică ceea ce face să se murdărească uşor/, sunt atacabile de substanţe acide, dar pre$intă un cost redus. 1?A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

128/195

5/24/2018


#aracteristicile c+iturilor pe ba$ă de ciment pot fi ameliorate prin adăugarea unor compuşi lactici> 5 c+ituri pe ba$ă de răşini cu o elasticitate superioară, o re$istenţă optimă la aci$i şi la pătare, dar cu un cost ridicat.

2.9.2 Plaa;e "in plai "e 'til% 8 opaxit 'lăcile din sticlă, opaxit, au forma pătrată cu latura de 1"0 sau -00 mm şi grosimea de ? mm, av2nd marginile drepte, culoarea alb lăptoasă, una din feţe netedă şi lucioasă şi alta cu striuri în relief. 6xecuţia se face la fel ca la faianţă, cu eliminarea operaţiei de imersare prealabilă a plăcilor. 2.9.9 Plaa;e tip $a!$o!o )e utili$ea$ă ca finisa:e interioare şi sunt alcătuite din elemente prefabricate sub formă de placa:e flexibile pe suport textil, produs industrial din granule de marmură sau roci artificiale, albe sau colorate şi lianţi pe ba$ă de polimeri. 9armorocul se livrea$ă în suluri de 1m lăţime şi "...10 m lungime. Foile flexibile, tip marmoroc, se taie în diferite forme şi dimensiuni şi se montea$ă pe suprafeţe suport plane, din $idărie tencuită, din beton turnat monolit sau prefabricat. 9ontarea se face cu a:utorul unui mortar ade$iv, plastic. Fixarea se face prin presare cu un tampon căptuşit cu cauciuc. *osturile dintre plăci se finisea$ă cu mortar ade$iv preparat cu praf de marmură şi cu pigmenţi în aceeaşi culoare cu placa:ul de marmoroc.

2.9.: Plaa;e "in le$n Lucrările de îmbrăcare a pereţilor cu plăci sau panouri din material lemnos poartă numele de lambriuri. &upă rolul pe care urmea$ă să5l îndeplinească în cadrul construcţiei, lambriurile pot fi8 de u$ură, decorative, sau tratamente acustice. Lambriurile de u$ură şi cele decorative se execută pe o înălţime de 1, 51,? m, iar cele pentru tratamente acustice pe toată înălţimea. a. Lambriurile de uzură se montea$ă în încăperile cu trafic intens pentru prote:area pereţilor împotriva u$urii. )e reali$ea$ă din sc2nduri de răşinoase sau foioase tari, prinse în cuie sau şuruburi de lemn pe două sau trei rigle ori$ontale şi terminate de :oselastică, cu o plintă şi la partea de susşiculovituri, un profil. n felul acesta se reali$ea$ălaopartea suprafaţă re$istentă la şocuri care poate fi uşor întreţinută şi reparată. 1?! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

129/195

5/24/2018


)uprafaţa pe care urmea$ă a se aplica lambriul nu se tencuieşte, n sc+imb se acoperă cu o pelicula de bitum pentru a preînt2mpina ume$irea materialului lemnos. b. Lambriuri decorative se folosesc pentru reali$area unor elemente de decoraţiuni interioare la clădiri social5culturale. &upă sistemul constructiv şi materialul utili$at aceste lambriuri pot fi8 5 lambriuri cu rame şi tăblii din lemn masiv lustruit sau tratat cu lac incolor> 5 lambriuri cu rame din lemn masiv şi tăblii din placa:, panel, plăci fibrolemnoase furniruite etc. Lambriurile cu rame şi tăblii din lemn masiv sunt reali$ate din tronsoane subansambluri/ care cuprind următoarele elemente8 5 rama executată din lemn masiv cu grosimea de -(5- mm şi cu lăţimea de A0...100 mm împărţită în oc+iuri dreptung+iulare sau pătrate> 5 tăbliile executate din lemn masiv sau placa:> 5 profilurile piesele profilate/ care fac legătura între ramă şi tăblii> se execută din aceeaşi esenţă cu rama sau din alte esenţe dacă se urmăreşte un contrast de culoare> 5 plinta care face legătura dintre pardoseală şi lambriuri> 5 profilul de terminaţie la partea superioară a lambriului. 9aterialul lemnos folosit pentru executarea lambriurilor decorative este8 5 c+erestea de ste:ar, clasa %> 5 c+erestea de fag aburit> 5 c+erestea de frasin, ulm, paltin, arţar, nuc, cireş, păr sau tei. &in cau$a suprafeţei desfăşurate mari a lambriurilor, atunci c2nd suprafeţele răm2n natur, acoperite cu lac incolor, se impune o alegere minuţioasă a materialului. 6ste de dorit ca materialul să aibă aceeaşi culoare şi aproximativ aceeaşi structură. #+eresteaua se debitea$ă radial şi nu tangenţial. &etalii de reali$are a lambriurilor din lemn sunt pre$etate în fig. -.".

1@0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

130/195

5/24/2018


:ig$ $= Lambriuri din lemn si ȋ nlocuitori a8 din scânduri verticale+ b8 din scânduri orizontale+ c8 din rame şi tăblii+ d8 moduri de ȋ mbinare la colţuri+ &8 scândură verticală pentru lambriuri+ 8 piese de cornişăM din lemn masiv+ 8 perete suport cu sau fără tencuială+ <8 sipci de fixare cu găuri pentru a permite circulaţia aerului+ =8 spaţiu pentruA8circulaţia aerului+ plintă+ scânduri @8 tăblii lemn masiv+ ramă masivă din>8lemn+ &'8?8piesă de orizontale cornişăM cupentru cantullambriuri+ profilat+ &&8 tăbliedin cu oglindaM din panel furniruit cu profilaţii adăugate+ &8 plintă din panel+ &8 ramă adăugată din lemn masiv+ &<8 traversă a sc#eletului 1@1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

131/195

5/24/2018


2.9., La$0!iu!i "in PAL 'lăcile din aşc+ii de lemn '%L folosite pentru lambriuri sunt triplu stratificate, presate şi +igrofugate cu grosimi de 1- şi 1? mm grosime. &imensiunile în plan sunt multiplu de ?0 cm şi varia$ă de la ?0x1-0 la 1A0x?0 cm. )uprafeţele suport pe care se aplică placa:ele din '%L pot fi8 5 suprafeţe din $idărie tencuită> 5 suprafeţe din beton prefabricate sau turnate monolit/ netede, fără bavuri, denivelări etc.> 5 plăci sau f2şii din ipsos sau din .#.%. cu suprafaţa netedă. a. Lu!%!i a!e t!e0uie te!$inate &naintea exeut%!ii plaa;elo! Înainte de începerea montării plăcilor, trebuie să fie terminate următoarele lucrări8 5 montarea ferestrelor, inclusiv a geamurilor si a tocurilor sau căptuşelilor la uşi, în afară de perva$uri care se vor monta după executarea placa:elor> montarea căptuşelilor se va face astfel înc2t să se asigure ca perva$urile ce vor fi bătute ulterior să acopere rostul dintre toc, respectiv căptuşeala şi peretele placat> 5 finisarea tavanelor> 5 montarea conductelor sanitare, electrice, de încăl$ire fixate sub placa:> probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare cu apa, probele instalaţiilor de încăl$ire la rece şi la cald şi înc+iderea şliţurilor> 5 eventualele lucrări care necesită spargeri pe fata $idului opusă celei placate, pentru a se evita dislocarea placa:ului sau străpungerea peretelui> 5 pardoselile din piatră naturală sau artificială mo$aicuri, plăci de gresie etc./, inclusiv frecarea şi lustruirea lor, precum şi executarea plintelor sau scafelor. 0. P!eg%ti!ea 'up!a#eţelo! )uprafaţa suport trebuie să fie plană şi netedă, fără abateri de la verticală sau ori$ontală. %cestea nu trebuie să depăşească - mm, măsurate sub dreptarul de - m lungime aşe$at pe cant. &acă suprafeţele suport din tencuială sau beton pre$intă neregularităţi, bavurile sau punctele proeminente i$olate se ră$uiesc prin frecare cu piatra de poli$or, iar micile ad2ncituri se c+ituiesc cu pastă de ciment. . Aplia!ea pl%ilo! pe pe!eţi Fiecare placă va fi uniform ume$ită pe spate cu un burete sau perie cu  $ile înainte de montare. &upă ume$ire plăcile se vor stivui una peste alta în încăperile unde 1@http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

132/195

5/24/2018


se vor monta, astfel ca două feţe ume$ite să fie în contact> stiva se va menţine presată cu greutăţi pentru a se asigura planeitatea plăcilor şi se va acoperi cu materiale de protecţie pentru a se evita pătrunderea prafului şi deteriorarea plăcilor, p2nă la punerea in operă. 'lăcile care se vor aplica pe suprafeţe de pereţi cal$i coşuri de fum, conducte de apă caldă, etc./ nu trebuie să fie ume$ite. În dreptul ţevilor ce ies din perete, în dreptul do$elor, pe spatele plăcilor se va însemna po$iţia acestora, iar golurile necesare se vor decupa prin tăiere cu un fierăstrău special. %plicarea plăcilor se va începe de la un colţ al peretelui încăperii opus intrării sau de la linia verticală trasată pe perete în ca$ul în care proiectantul prevede amplasarea placa:ului pe o porţiune din c2mpul peretelui. &upă aplicarea ade$ivului pe spatele plăcilor şi pe suprafeţele suport, acestea se vor lăsa să se $v2nte timp de -0...(0 min, în funcţie de temperatura şi gradul de ventilare al încăperii pentru evaporarea excesului de solvent din ade$iv. 'entru montare, placa av2nd ade$ivul aplicat pe spate, se va spri:ini pe muc+ia plintei sau scafei de racordare cu pardoseala şi apoi se va aplica pe peretele uns cu ade$iv pres2ndu5se şi frec2ndu5se puternic cu o c2rpă suprafaţa emailată sau melaminată. 6ventualele urme de ade$iv de pe suprafaţa plăcilor se vor îndepărta imediat prin frecare cu o c2rpă uscată. 'e suprafeţe mari plăcile se vor menţine presate pe pereţi cu dispo$itive corespun$ătoare de presare. În ca$ul în care placarea se execută la înălţimea de peste 1,@0 m., se vor utili$a sc+ele interioare demontabile, alcătuite din piese uşor manevrabile. n încăperi cu înălţimea p2nă la m. se recomandă folosirea popilor metalici extensibili. Între plăci se vor lăsa rosturi de cca. - mm grosime. &upă cca. 0 minute de la aplicarea plăcilor pe pereţi se vor demonta spri:inirile. %coperirea rosturilor se face cu bag+ete de lemn, profilate sau cu profile din '3#. ag+etele se folosesc pentru rosturile dintre placi în c2mp, la colţuri sau ieşinduri, precum şi pentru înc+iderea marginii superioare a placa:ului sau a conturului acestuia fig. -.?/.

1@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

133/195

5/24/2018


:ig$ $> 3coperirea rosturilor dintre plăci la colţuri (secţiuni orizontale)" a 8 colţ ieşind+ b 8 colţ intrând+ & 8 şuruburi aşezate alternativ la <' cm distanţă+  8 %:L emailat sau melaminat+  8 diblu de lemn+ < 8 perete

1@( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

134/195

5/24/2018


Capitolul 9 PAR3OELI 9.1 Ele$ente gene!ale 'ardoselile sunt elemente de finisa: dispuse pe planşeu sau direct pe teren cu rolul de a asigura circulaţia şi staţionarea persoanelor în condiţii de confort şi deplină siguranţă sau depo$itarea corespun$ătoare a unor bunuri materiale. %doptarea unui anumit tip de pardoseală este dictată de destinaţia încăperii, respectiv de modul în care răspunde exigenţelor specifice, derivate din exigenţele esenţiale şi, nu în ultimul r2nd, de considerente de ordin estetic. 9.1.1 Exigenţe "e pe!#o!$anţ% pent!u pa!"o'eli a. igu!anţa la aţiuni $eanie *e$istenţă la u$ură, şocuri, compresiune locală şi la variaţii de temperatură şi umiditate, funcţie de acţiunile la care sunt supuse 0. igu!anţa la inen"ii radul de re$istenţă la foc al pardoselilor corelat cu re$istenţa la foc a întregii clădiri, funcţie de riscul de incendiu determinat de natura activităţii care se desfăşoară la nivelul pardoselii. . igu!anţa &n utili/a!e 6liminarea oricăror cau$e de accidentare sau de vătămare corporală a utili$atorilor prin asigurarea planeităţii, a ori$ontalităţii a aderenţei la mers excluderea riscului de alunecare/ şi a continuităţii suprafeţei. ". Igiena 5

6xcluderea oricărui risc pentru sănătatea utili$atorului şi calitatea mediului prin dega:ări de substanţe nocive, cau$atoare de boli sau cu implicaţii defavorabile asupra mediului substanţe radioactive, formalde+idă, mirosuri etc/. 5 'osibilitatea de menţinere cu uşurinţă a stării de curăţenie. e. Con#o!tul - acustic 5 capacitate de i$olare la $gomot aerian şi de impact> - vi$ual 5 capacitate optimă de reflexie a luminii

1@" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

135/195

5/24/2018


-

termic 5 asigurarea confortului termic local la contactul cu pardoseala prin respectarea nivelului optim privind temperatura superficială iarna 7 p

1!°#,

>

vara 7p < -@°#/

#. Aptitu"inea "e exploata!e 6xcluderea posibilităţii ca o lucrare să devină improprie exploatării c+iar dacă exigenţele de siguranţă sunt satisfăcute const2nd în principal în 8 - absenţa unor defecţiuni locale ca umflări, desprinderi de suport, deformaţii de lungă durată etc. - posibilitatea de remediere uşoară a defecţiunilor minore > - comportare bună la detergenţi şi alte materiale de întreţinere> -

re$istenţa la contactul cu fumul de ţigară. g. 3u!a0ilitatea 9enţinerea calităţilor iniţiale pe toată durata normată de viaţă a pardoselii.

9.1.2 Al%tui!ea gene!al% a pa!"o'elilo! În principiu, o pardoseală este alcătuită din următoarele straturi8 5 stratul de u$ură sau îmbrăcămintea supus direct acţiunilor exterioare sau re$ultate din procesul de exploatare> 5 stratul suport , care primeşte încărcarea de la stratul de u$ură şi o transmite fundaţiei sau elementului de re$istenţă pe care este amplasată pardoseala. În situaţii specifice, în alcătuirea pardoselii mai pot fi incluse 8 5 stratul de egali$are, cu rol de a asigura planeitatea stratului suport şi de a prelua diferenţele de solicitări din contracţii diferite între stratul suport şi cel de re$istenţă etc> 5 strat din material elastic pentru asigurarea gradului necesar de i$olare la $gomot din impact pardoseala pe dală flotantă/> 5 strat de protecţie termică dacă pardoseala este amplasată direct pe teren, peste spaţii neîncăl$ite sau în contact cu aerul exterior ganguri, loggii etc/> 5 strat de protecţie +idrofugă în ca$ul încăperilor cu dega:ări de apă în stare lic+idă.



9.1.9 Cla'i#ia!ea pa!"o'elilo! 'entru clasificarea pardoselilor pot fi luate în considerare următoarele criterii8 )en$aţia termică la staţionarea pe suprafaţă, determinată de valoarea coeficientului de asimilare a căldurii la contact, b, pentru materialul din care este alcătuit stratul de u$ură8

1@? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

136/195

5/24/2018


b ^ ?C11 _ + Y m- V caracteri$ea$ă pardoselile calde b ≥ - _ + Y m- V caracteri$ea$ă pardoselile reci. 

#ontinuitatea stratului de u$ură -

pardoseli cu suprafaţa continuă cu stratul de u$ură format din materiale turnate sau de tip covor> pardoseli cu suprafaţa discontinuă, formate piese alăturate, dale, sau plăci>

Katura materialului din care este alcătuit stratul de u$ură &in acest punct de vedere diversitatea pardoselilor este foarte mare. 'rincipalele familii de materiale care alcătuiesc stratul de u$ură şi încadrarea lor în categoriile menţionate anterior sunt pre$entate în tabelul .1. 

Babelul $& Bipuri de pardoseli

9aterial strat 'ardoseal 'ardoseal 'ardoseală 'ardoseală u$ură ă caldă ă rece continuă discontinuă 'ăm2nt ` ` Lemn şi ` ` înlocuitori 'iatră ` ` naturală 'iatră artificială ` ` nearsă 'iatră ` ` artificială arsă 'olimeri ` ` 9ateriale ` ` textile )ticlă ` 9ateriale bituminoase ` ` 'ardoseli ` epoxidice

9.1.: Con"iţii a!e t!e0uie &n"eplinite la exeuta!ea pa!"o'elilo! Lucrările de pardoseli pot fi demarate numai după finali$area unor lucrări preliminare cum sunt8 5 lucrări prevă$ute sub pardoseli canale, fundaţii, conducte pentru instalaţii electrice, sanitare sau de încăl$ire etc./ şi efectuarea probelor prescrise> 1@@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

137/195

5/24/2018


5 lucrări de construcţii monta: şi de finisa:e a căror execuţie ulterioară ar afecta calitatea pardoselii pereţi despărţitori, tencuieli, placa:e etc./ 5 străpungeri prin planşee, rosturi între elementele prefabricate tăierea armăturilor sau s2rmelor care eventual ies din planşeul de beton armat/> 5 prote:area cu mortar a conductorilor electrici montaţi sub pardoseală> 5 i$olarea conductelor de apă caldă sau de încăl$ire care traversea$ă planşeul. În ca$ul pardoselilor executate pe păm2nt la nivelul parterului sau subsolului/ înainte de executarea pardoselii trebuie efectuată o cercetare şi verificare atentă a terenului de fundare pentru a constata în ce măsură sunt satisfăcute condiţiile de re$istenţă, umiditate şi structură cerute de funcţionalitatea pardoselii. 'ăm2nturile de re$istenţă scă$ută, cum sunt terenurile de umplutură sau mlăştinoase, vor constitui obiectul unor lucrări de consolidare. 9ăsuri similare se aplică şi în ca$ul păm2nturilor care îşi măresc volumul prin îng+eţare. În condiţiile unui teren normal, execuţia pardoselilor poate fi începută după ce au fost efectuate următoarele operaţii8 5 îndepărtarea stratului de păm2nt vegetal, nivelarea şi compactarea terenului> 5 executarea umpluturilor p2nă la cota de proiect şi compactarea acestora> 5 executarea straturilor de rupere a capilarităţii pentru a împiedica ascensiunea apei din teren.

9.2. Pa!"o'eli "in le$n şi p!o"u'e "e!i7ate "in le$n Lemnul şi derivatele sale a fost folosit pentru pardoseli din cele mai vec+i timpuri, cunosc2nd şi astă$i o largă arie de răsp2ndire datorită multiplelor sale calităţi. 'ot fi menţionate cele mai importante8 5 comportare termică favorabilă, pardoselile din lemn asigur2nd confort maxim la staţionarea pe pardoseală> 5 elasticitate> 5 siguranţă în exploatare> 5 aspect agreabil> 5 re$istenţă la acţiunea unor agenţi c+imici. 7rebuie evidenţiate şi anumite însuşiri care le limitea$ă domeniul de aplicabilitate8 5 deformabilitatea sub acţiunea variaţiilor de umiditate> 5 sensibilitatea la acţiunea microorganismelor> 1@A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

138/195

5/24/2018


5 re$istenţa redusă la foc, lemnul fiind un material combustibil. Funcţie de tipul de material folosit ca strat de u$ură sunt cunoscute următoarele categorii de pardoseli din lemn şi produse derivate din lemn, pardoseli din duşumele, pardoseli din parc+et de lemn masiv> pardoseli din parc+et stratificat, pardoseli din plăci fibrolemnoase, pardoseli din pavele. n pre$ent, reorientarea spre materiale ecologice lărgesc domeniul domeniul de aplicabilitate a acestor soluţii te+nice.

9.2.1 Pa!"o'eli "in "uşu$ele 9aterialele folosite sunt sc2nduri din lemn de foioase sau răşinoase cu grosime de 1A, -( sau -A mm şi lăţime de A...00 mm, care se pot pre$enta sub următoarele forme8 5 sc2nduri brute sau rindeluite pe o singură faţă > 5 sc2nduri rindeluite pe o singură faţă cu canturi profilate în falţ sau lambă şi uluc. &uşumelele se folosesc la clădiri de locuit sau social5culturale din mediul rural, precum şi la construcţii agro$oote+nice. )tratul suport este alcătuit din grin$işoare din lemn dispuse la distanţa de 0,?C 0,A m aşe$ate pe pietriş compactat sau umplutură din păm2nt bătut, şapă suport din beton simplu, planşee din lemn sau din beton armat. Fixarea de suport se face prin batere în cuie, iar rostul dintre pardoseală şi perete se masc+ea$ă cu un perva$ din lemn. Faţa vă$ută a duşumelelor poate fi lăsată în stare brută sau poate fi finisată prin vopsire în culori de ulei. &etalii de reali$are a pardoselilor din duşumele sunt pre$entate în fig. .1. 9.2.2 Pa!"o'eli "in pa!5et "in le$n $a'i7 )unt pardoseli calde, estetice, elastice şi antiderapante. )e utili$ea$ă în încăperi destinate staţionării de lungă durată dar cu circulaţie redusă, cum sunt8 camere de $i şi dormitoare la clădiri de locuit, camere de +otel, de cămin sau de internet, biblioteci, săli de spectacol, birouri, ateliere de proiectare, camere pentru servicii administrative în spitale. 9aterialele folosite fig. .-/ se pre$intă sub formă de8 5 lamele de ste:ar, fag sau carpen prelucrate cu lambă şi uluc> 5 fri$uri de perete din ste:ar fag sau carpen sub formă de lamele dreptung+iulare profilate în lambă şi uluc numai pe trei laturi> 1@! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

139/195

5/24/2018


5 perva$uri sau plinte din lemn sub formă de piese profilate cu rolul de a masca rostul dintre pardoseală şi perete> parc+et mo$aic format din lamele lipite în panouri pe +2rtie

ȋ n lambă şi uluc+ &E8 idem, ȋ n :ig$ %ardoseli din &8 scânduri cu canturile prelucrate falţ+ $& 8 grinzisoare+ 8 dusumele tălpi din dulapi+ <8 umplutură (zgură, moloz, cloţuri din cărămidă)+ =8placă beton armat$

)uportul pardoselii se poate reali$a din duşumea oarbă, dale din rumbeton, şape din mortar sau plăci fibrolemnoase dispuse pe un strat de egali$are din nisip sau un strat elastic. 'entru asigurarea unei protecţii corespun$ătoare la acţiunea $gomotului din impact se adoptă structuri de pardoseli pe dală flotantă, iar în ca$ul pardoselilor dispuse pe placă aşe$ată pe sol se aplică un strat de protecţie termică. &etalii de execuţie a diferitelor tipuri de parfoseli din parc+et din lemn masiv sunt pre$entate în fig. ..

1A0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

140/195

5/24/2018


5 . 5 :ig$ $ %ardoseli din parc#et masiv" materiale 5 a8 parc#et lamba si uluc LF+ b8 parc#et cu uluc F+ c8 parc#et fixat ȋ n asfalt+ d8 parc#et lamelar+ &8 bag#etă pentru solidarizarea parc#etelor cu uluc+ 8friz+ 8 pervaz+ <8 parc#et lamelar lipit pe #ârtie (parc#et mozaic)

:ig$ $ %ardoseli din parc#et din lemn masiv$ isteme de realizare a8 parc#et pe duşumea oarbă fixata pe grinzişoare+ b8 parc#et LF pe dusumea oarbă pe grinzişoare montate ȋ n asfalt şi termoizolaţie+ c8 parc#et LF pe dale de rumbeton+ d8 parc#et montat ȋ n asfalt+ e8 parc#et lamelar pe dala flotantă+ &8 perete+ 8 pervaz+ 8 friz+ <8 duşumea oarbă+ =8 parc#et LF+ >8 grinzisoare+ ?8 fâşii carton bitumat+ @8 placă beton armat+ A8 scândură pentruminerală)+ fixarea duşumelii &'8 mastic bituminos+ &&8 nisip uscat+ &8 izolaţie &8 betonoarbe+ egalizare+ &<8 placă rumbeton+ &=8 parc#et lamelar+ &>8fonică plăci (vată fibrolemnoase+ &?8 diblu din lemn pentru fixare 1A1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

141/195

5/24/2018


Fixarea lamelelor de stratul suport se face prin lipire cu poliacetat de vinil, dispersie apoasă aracet/. 9ontarea parc+etului se începe cu lipirea fri$urilor la o distanţă de 10...1" mm de perete, montarea pieselor de parc+et efectu2ndu5se după minimum  ore de la lipirea fri$urilor. 'entru lipirea pieselor de parc+et în c2mp, aplicarea ade$ivului pe stratul suport se face pe f2şii egale cu suprafaţa unui r2nd complet de piese de parc+et. 'iesele de parc+et se aplică după circa 10 minute de la întinderea ade$ivului, fix2ndu5se în lambă şi uluc. %şe$area pieselor de parc+et se face în r2nduri paralele cu laturile încăperii sau la (" de grade, re$ult2nd diferite desene fig. .(/.

:ig$ $< 0iferite moduri de aşezare a parc#etelor" a 8 la <=O în zig8zag simplu+ b 8 la <=O în şa# bordură+ c 8 paralel cu pereţii în zig8zag cu bordură+ d 8 împletit cu bordură

Finisarea îmbrăcăminţii din parc+et după montare se reali$ea$ă prin curăţire cu maşina de raşc+etat parc+et cu cuţitul/ sau cu maşina de şlefuit parc+et cu +2rtie abra$ivă/. Dperaţia de curăţire a parc+etului este permisă numai după ( $ile de la lipire, c2nd s5a reali$at o întărire suficientă a ade$ivului. #irculaţia peste parc+etul lipit este permisă numai după -( de ore de la aplicare. *acordarea pardoselii de parc+et cu peretele se face prin montarea de perva$uri sau plinte după operaţia de curăţire a parc+etului. %cestea se vor fixa, după ca$, prin lipire sau prin batere în cuie. &upă raşc+etare şi montarea perva$urilor sau plintelor pardoselile din parc+et se lustruiesc cu ceară de parc+et di$olvată în petrosin sau se lăcuiesc prin aplicarea lacului carboamidic, '%L;N, după @- ore de la lipire.

1Ahttp://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

142/195

5/24/2018


9.2.9 Pa!"o'eli "in pa!5et 't!ati#iat Kea:unsurile care apar datorită umflărilor şi contragerilor determinate de variaţiile de umiditate sunt eliminate prin utili$area parc+etului triplu stratificat. %cest material se pre$intă sub formă de f2şii sau panouri cu lungimi de p2nă la -(00 mm, av2nd grosimea totală de @ p2nă la -0 de mm. În principiu, parc+etul triplu stratificat este alcătuit din stratul superior de u$ură din lemn de ste:ar, un strat median din lemn de răşinoase şi un strat de ba$ă, de asemenea din lemn de esenţă tare fig. ."/. .

:ig$ $= %arc#et stratificat & 8 lac acrilic cu formalde#idă aplicat în = straturi+  8 strat de uzură din lemn masiv+  8 miez din lemn masiv+ < 8 strat de bază

#ele trei straturi sunt dispuse cu fibrele perpendiculare între ele şi sunt solidari$ate prin încleiere cu ade$ivi speciali şi presare la cald. 'rin acest mod de alcătuire @0E din deformabilitatea naturală a lemnului este eliminată. )tratul de u$ură este prefinisat cu lac acrilic cu formalde+idă aplicat în " straturi. 'arc+etul triplu stratificat se aplică pe suport continuu din şapă de mortar de egali$are, plăci fibrolemnoase sau discontinuu din şipci din 'FL. Fixarea se poate face prin batere în cuie, lipire cu ade$ivi sau simplă aşe$are, fixarea reali$2ndu5se numai cu a:utorul pieselor de racordare . &omeniul de utili$are este larg şi divers, de la locuinţe, birouri sau la săli de clasă, la săli de sport şi spaţii comerciale.

1A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

143/195

5/24/2018


9.2.: Pa!"o'eli "in plai "in &nlouito!i "in le$n4 P6L4 PAL 'au PA6 9aterialele folosite pentru executarea stratului de u$ură sunt dale din 'FL dur, '%L sau '%F furniruite cu furnir te+nic. )tratul suport poate fi8 5 continuu, din şapă de mortar de ciment sau ipsos sau plăci de 'FL poros pe strat de nisip> 5 discontinuu, pe şipci din '%F de @0 x 1? mm. Fixarea dalelor de stratul suport se face cu mortar ade$iv sau cu ade$iv pe ba$ă de aracet. 6xecuţia pardoselilor din dale de înlocuitori din lemn pe suport din şapă de mortar cuprinde următoarele operaţii8 5 aplicarea şapei suport prin turnare pentru a se obţine o suprafaţă plană şi lipsită de asperităţi> 5 curăţirea şapei întărite de eventualele resturi de materiale de la alte lucrări> 5 verificarea calităţii dalelor dimensiuni, planeitate, ung+iurile de !0U/ 5 aşe$area dalelor în po$iţie de monta:> 5 prepararea amorsei din aracet şi apă în proporţie de 18> 5 prepararea mortarului ade$iv prin amestecare p2nă la perfecta omogeni$are a cimentului cu aracet, în proporţie de -81 şi aducerea mortarului la consistenţa de !," măsurată cu conul etalon> 5 aplicarea amorsei pe toată suprafaţa cu bidineaua dreptung+iulară şi uscarea acesteia timp de 1...- ore> 5 aplicarea mortarului ade$iv cu canciocul şi apoi cu fierul de glet dinţat pentru a se asigura o grosime uniformă de mortar pe fiecare r2nd de dale> 5 po$area dalelor în ordinea în care au fost aşe$ate şi solidari$area lor pe r2nduri, prin introducerea bag+etelor în canturile special prevă$ute, după ce pe acestea a fost aplicată cu pensula o soluţie de aracet> 5 apăsarea dalelor, cu a:utorul ciocanului, pentru a se asigura contactul cu mortarul ade$iv pe toată suprafaţa> 5 verificarea planeităţii întregii suprafeţe, eventualele abateri corect2ndu5se prin şlefuire cu +2rtie sticlată. Fixarea dalelor pe plăci din 'FL poros aşe$at pe nisip se face cu ade$iv pe ba$ă de aracet.

1A( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

144/195

5/24/2018


)uportul din şipci de 'FL sau '%F se reali$ea$ă prin montarea acestora după o singură direcţie, de regulă direcţia scurtă şi fixarea direct de placa de beton cu a:utorul mortarului de ciment cu aracet. Fixarea dalelor de şipci se face cu aracet. Finisarea suprafeţei se reali$ea$ă prin aplicarea, după cel puţin @- ore de la lipire, a lacului carboamidic '%L;N/, după ce în prealabil a fost îndepărtat praful cu a:utorul bidinelei dreptung+iulare. 'ardoselile din dale din înlocuitori din lemn se folosesc la locuinţe, în camere de $i şi dormitoare, camere de cămin sau internat şi la unele clădiri social5culturale.

9.2., Pa!"o'eli "in pa7ele 'ardoselile din pavele sunt pardoseli calde, re$istente la acţiunea agresivă a unor agenţi c+imici. )unt utili$ate în spaţii de producţie fără solicitări importante la u$ură. &acă sunt executate îngri:it şi finisate corespun$ător pot fi utili$ate şi în spaţii publice sau c+iar locuinţe de expresie tradiţională sau rustică, care îşi propun să reflecte respectul faţă de principiile ar+itecturii ecologice. 'avelele se pre$intă sub forma de piese prismatice sau cilindrice din lemn de foioase sau răşinoase prote:ate prin impregnare, cu dimensiunile variabile. )tratul de u$ură re$ultă prin aşe$area pavelelor una l2ngă alta, pe un strat de po$ă din nisip sau bitum în grosime de ..." cm. )tratul suport sau fundaţia pardoselii poate fi constituit din stratul de po$ă din nisip în grosime de " cm sau dintr5un strat de beton simplu de 1051" cm grosime turnat direct pe păm2nt sau pe un strat de nisip, soluţia adopt2ndu5se funcţie de solicitările mecanice determinate de procesul de exploatare fig. .?/. La execuţia pardoselii trebuie să se asigure o bună compactare a straturilor de nisip ca şi a pavelelor montate în acestea, pentru a se asigura stabilitatea şi planeitatea suprafeţei. *osturile între pavele, care trebuie să fie egale între ele şi să nu depăşească 1cm în ca$ul pavelelor prismatice şi 0," cm în punctul de tangenţă în ca$ul celor cilindrice, se desfundă pe o ad2ncime de  cm după care se completea$ă cu bitum. &e5a lungul pereţilor şi în :urul fundaţiilor maşinilor unelte se aşea$ă o sc2ndură în picioare cu rol de plintă. Între plintă şi perete se lasă un rost de  cm care, ulterior, se umple cu mastic bituminos, pentru a permite umflarea pardoselii sub acţiunea umidităţii. %lăturat plintei se montea$ă un şir din pavele speciale care formea$ă bordura.

1A" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

145/195

5/24/2018


:ig$ $> %ardoseli din pavele a8 pavele montate ȋ n nisip pe placă din beton armat+ b8 pavele montate pe strat de beton simplu+ c8 dispoziţia pavelelor+ &8 rost umplut cu bitum+ 8 scândură verticală (plintă)+ 8 pavele speciale (borduri)+ <8 pavele+ =8 rost umplut cu bitum+ >8 pat de nisip+ ?8 placă beton armat+ @8 strat de rupere a capilarităţii+ A8 strat beton simplu

9.9. Pa!"o'eli "in piat!% natu!al% &in punct de vedere al confortului termic se încadrea$ă în categoria pardoselilor reci. )unt re$istente la u$ură şi pot contribui esenţial la estetica unui spaţiu. )e utili$ea$ă în general la clădiri publice, în +oluri sau săli de aşteptare dar pot fi folosite şi la clădiri de locuit sau cu alte destinaţii. 9aterialul din care se reali$ea$ă stratul de u$ură este piatra naturală prelucrată sub formă de plăci sau lespe$i. 'lăcile se obţin din blocuri de piatră prin tăiere cu fierăstrăul la grosimi de -0...(0 mm, cu feţele netede şi plane, reali$ate prin şlefuire, poli$are sau lustruire, mai rar buciardate. &alele sau lespe$ile se obţin prin cioplire şi despicare. #ele mai cunoscute şi utili$ate sortimente de piatră naturală din *om2nia sunt8 1A? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

146/195

5/24/2018


5 5 5 5 5

pietrele ba$altice 5 ba$altul de *acoş> pietre granitice 5 granitul de 9eri, de Terparu 9ăcin > gresia de ;rviş> marmura de alun de #ăprioara, de 9oneasa, de *uşc+iţa, de 3ărănic5ura 3ăii> marmura policromă de 3aşcău. &intre produsele din import, cele mai cunoscute şi apreciate pe plan mondial sunt rocile extrase din $ona %lpilor &olomitici din nordul taliei, centre puternice de prelucrare a pietrei naturale fiind 3erona, 'adova, 3eneţia etc. &upă mărimea şi forma pietrelor care intră în alcătuirea stratului de u$ură sunt cunoscute următoarele tipuri de pardoseli8 5 pardoseli din plăci, dale sau lespe$i> 5 pardoseli din spărturi de piatră montate cu rosturi incerte> 5 pardoseli din mo$aic roman. )tratul suport pentru aceste pardoseli poate fi8 5 rigid 5 planşee din beton armat între eta:e sau placă din beton la parter fără subsol> 5 elastic 5 nisip sau balast pilonat.

9.9.1 Pa!"o'eli "in pl%i 'au le'pe/i (#ig. 9..a'entru fixarea plăcilor sau dalelor în stratul suport se foloseşte mortar de ciment cu do$a:ul de (00 Jg ciment la metru cub de nisip. Lespe$ile, folosite în general pentru pardoseli la terase sau pava:e în curţi interioare, se montea$ă direct pe un pat de nisip. a  P!eg%ti!ea 'up!a#eţei 'upo!t 'entru a se asigura o bună aderenţă a mortarului de fixare a plăcilor la suprafaţa suport, aceasta se curăţă şi se udă cu apă.

1A@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

147/195

5/24/2018


:ig$ $? %ardoseli din piatră naturală a8 pardoseli din dale de marmură+ b8 pardoseală din dale de piatră de formă neregulata (cu rosturi incerte)+ c8 ordinea de aşezare a plăcilor la pardoseli din din piatră naturală+ &8 placă din piatră naturală (marmură) de formă paralelipipedică+ 8 strat suport mortar de ciment+ 8 plintă+ <8 placă din piatră de formă neregulată+ =8 placă de g#idare+ >8 sfoară+ ?8 rând de g#idare de margine+ @8 rând de g#idare central+ A8 rând ȋ n curs de aşezare

0  T!a'a!ea pa!"o'elii #onstă în aşe$area la nivel cu a:utorul bolobocului sau a nivelei de $idar, a plăcilor de g+idare, la colţurile încăperilor şi a r2ndurilor de g+idare pe întreg perimetrul. În acest scop se foloseşte sfoara şi dreptarul. 'lăcile de g+idare de pe contur se aşea$ă la o distanţă de perete egală cu lăţimea bordurii figura [email protected]/. &acă pardoseala nu are bordură, se lasă o distanţă de la perete egală cu lăţimea a două trei plăci pentru ca eventualele abateri dimensionale şi de formă ale conturului încăperii să poată fi corectate în cadrul r2ndurilor marginale, $ona centrală c2mpul pardoselii/ răm2n2nd în felul acesta regulată, simetrică faţă de pereţi. &upă montarea r2ndurilor de g+idare pe contur se montea$ă plăci şi r2nduri de g+idare intermediare la distanţe egale cu lungimea dreptarului.   @onta!ea pl%ilo! 'lăcile, ume$ite în prealabil cu apă, se montea$ă imediat după întinderea stratului de mortar pe o suprafaţă egală cu a c2torva plăci. 'entru a se asigura o bună aderenţă la plăcile mari, pe suprafaţa stratului de mortar se întinde un strat foarte subţire de lapte de ciment, după care se înfundă plăcile. 1AA http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

148/195

5/24/2018


*osturile dintre plăci pot fi filiforme, de 15- mm sau groase, de "510 mm. &upă aşe$are acestea se completea$ă cu mortar de ciment> cele groase pot fi rostuite cu mortar colorat, în contrast cu dalele, form2nd diferite desene.

"&acă  T!ata!ea "up% exeuţie stratul pa!"o'elii de u$ură este executat din marmură, acesta se prote:ea$ă p2nă la darea în folosinţă cu un strat de ipsos turnat pe o foaie de +2rtie întinsă pe toată suprafaţa. &upă (5" $ile de la montare pardoseala se spală cu apă, apoi se lustruieşte, după ce a fost frecată uşor cu maşina pentru corectarea eventualelor denivelări apărute la aşe$are. În ca$ul lespe$ilor, acestea se montea$ă pe un strat de nisip, cu rosturi de 1," 5  cm funcţie de dimensiunile lespe$ilor/ care pot fi umplute cu mortar sau cu bitum. 9.9.2 Pa!"o'eli "in 'p%!tu!i "e piat!%4 u !o'tu!i ine!te (#ig. 9..09aterialele utili$ate sunt spărturi de piatră cu laturi de ?05?00 mm, re$ultate de la tăierea plăcilor fasonate de marmură, granit etc 'regătirea suportului şi trasarea se face în acelaşi mod ca şi în ca$ pardoselilor din dale sau plăci, prin montarea la. nivel a spărturilor 4 reper la distanţe astfel alese înc2t să se poată verifica planeitatea pardoselii cu dreptarul de - m. 9ontarea pieselor componente se face prin aşe$are cu m2na în stratul de mortar de po$ă de 1"5-0 mm grosime, cu rosturi de 1051" mm, în aşa fel înc2t să se forme$e desene prin po$iţia neregulată a asi$elor. 'entru a se asigura o mai bună aderenţă, pe suprafaţa stratului de mortar se presară praf de ciment. &upă montare, îmbrăcămintea se prote:ea$ă timp de (5" $ile cu un strat de rumeguş ume$it după care se freacă uşor cu maşina pentru corectarea eventualelor abateri, se ceruieşte şi se lustruieşte. 9.9.9 Pa!"o'eli "in $o/ai !o$an 'entru execuţia acestor pardoseli se folosesc granule din marmură divers colorată, cu forma apropiată de cea cubică, cu latura de 1"5-0 mm. %ceste granule se lipesc cu faţă vă$ută pe +2rtie, cu rosturi filiforme, de maximum 1," mm form2nd panouri din care pot fi compuse anumite desene decorative fig. .A/. În stratul de mortar, de a lungul a doi pereţi paraleli, se aşea$ă două r2nduri de panouri, pentru a servi drept repere de g+ida: şi de nivel. între r2ndurile reper se întinde sfoara de g+ida:. 'anourile se aşea$ă cu +2rtia în sus pe stratul de mortar, presărat

1A! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

149/195

5/24/2018


suplimentar cu ciment. 'anourile se presea$ă cu mistria p2nă ce printre pietricele iese laptele de ciment şi ume$eşte +2rtia. 7ratarea suprafeţei după execuţie se face la (5" $ile de la montare c2nd se curăţă +2rtia de pe suprafaţa panourilor, se spală suprafaţa cu acid a$otic diluat concentraţie "E/ şi apoi cu apă. )e freacă apoi cu maşina, se ceruieşte şi se lustruieşte. 6xecutarea unor pardoseli combinate, din panouri de mo$aic roman în alternanţă cu c2mpuri din mo$aic obişnuit este un procedeu utili$at frecvent pentru obţinerea unui aspect de monumentalitate 9o$aicul roman este o te+nică decorativă vec+e, aplicată at2t la reali$area unor pardoseli decorative c2t şi pentru decorarea pereţilor.

:ig$ $@ %ardoseală din mozaic roman

ozaicul decorativ$ *storie şi te#nică 3pariţia mozaicului nu poate fi localizată cu precizie nici în timp, nici în spaţiu, întrucât descoperirile ar#eologice au dezvăluit mai multe exemple aparţinând unor perioade diferite şi unor zone care nu ar fi facilitat în vremea aceea sc#imburile de experienţă sau influenţele artistice şi te#nologice$ 0e exemplu, în esopotamia a apărut un tip de mozaic realizat din trunc#iuri de con foarte alungite, din argilă arsă, colorate la partea vizibilă în roşu, negru sau alb (fig$ $A)$ 3cestea erau încastrate în pereţii realizaţi din cărămizi de c#irpici astfel încât să rezulte un înveliş de protecţie cu diverse modele geometrice (presupuse a deriva din motivele materialelor textile)$

1!0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

150/195

5/24/2018


:ig$ $A ozaic descoperit de ar#eologi, FruP, mil$ <8 î$Hr

;n 2gipt, o dată cu descoperirea procesului de topire a sticlei s8au dezvoltat din plin mozaicurile realizate din bucăţi mici de sticlă colorată, aungându8se c#iar la folosirea lor în decorarea corăbiilor$

:ig$ $&'$ ozaic realizat din piatră de râu Dânătoarea de leiM, %ella, acedonia, ?= $ '' î$Hr

ozaicurile din 3lexandria atestă c#iar existenţa a două şcoli" una care va influenţa iria şi Kizanţul, iar cealaltă Jrecia şi *talia$ 1ăspândirea artei şi te#nicii de realizare a mozaicului s8a produs foarte repede în Jrecia, devenind atât de popular încât putea fi regăsit în cele mai modeste locuinţe$ aterialul folosit era piatra de râu, mizându8se pe contrastul generat de zone mai desc#ise la culoare (ilustrând diverse imagini gradate ca şi luminozitate) proiectate pe un fundal întunecos$ Fn exemplu notabil este Dânătoarea de leiM (fig$ $&') (%ella, acedonia, ?= $ '' î$Hr$)$ La sfârşitul secolului *** î$Hr$ această formă de manifestare artistică suferă o modificare fundamentală o dată cu înlocuirea pietrelor de râu cu bucăţi de piatră sau sticlă tăiate$ :eţele netede şi plane ale pieselor mozaicului, posibilitatea de a le tăia la dimensiuni foarte mici au contribuit la conceperea unor imagini în detaliu, fie că erau reprezentate figuri umane, animale, plante sau peisae$ 1!1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

151/195

5/24/2018


:ig$ $&& cene de pe .il$ (anctuarQ of primitive fortune din %alestrina)

9 dovadă a gradului de perfecţiune atins de artizanii eleni este dată de mozaicul cene de pe .il$ ( anctuarQ of primitive fortune din %alestrina) (fig$$&&)$ ;n perioada romană, începând cu prima umătate a secolului * î$Hr$, mozaicul devine o forma autonomă de expresie artistică$ ;n unele momente aunge să fie considerat superior picturii, întrucât decorează un spaţiu străbătut în mers (şi prin urmare perceput în mişcare), iar în acelaşi timp păstrează şi rolul de protecţie devenind astfel ideal atât din punct de vedere estetic cât şi practic$ 3ceastă perioadă cunoaşte mai multe variaţii în te#nica de realizare a mozaicului" opus signium" te#nică dezvoltată de eleni, care folosea pietre de râu, aşezate la

−

întâmplare şi alcătuind desene rudimentare + −

opus vermiculatum" te#nica este asemănătoare celei precedente, diferenţa fiind făcută de modul în care piesele erau tăiate ca formă şi dimensiuni, în funcţie de imaginea pe care trebuiau să o compună+ desenele realizate aveau o mai mare acurateţe + opus sectile" acest tip de mozaic nu folosea pentru realizarea imaginilor bucăţi de

−

piatră ci de marmură sau roci dure astfel încât să creeze culori si modele uniforme (fig$ $&)$ ;n perioada creştină timpurie, mozaicurile reprezintă preponderent figuri umane, animale, plante sau scene de vânătoare încadrate de diverse borduri decorative$ 1!http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

152/195

5/24/2018


2xemple remarcabile se regăsesc pe teritoriul *mperiului Kizantin începând cu mozaicurile de la 1avenna 8 Kunul pastor, din mormântul Jalla %lacidia Kotezul lui Hristos in *ordan, din Kaptisteriul ortodox sau portretele integrale ale împăratului *ustinian si ale împărătesei Beodora din prezbiteriul bisericii an Diatale$

:ig$ $& ozaic realizat din marmură sau roci dure ;n !onstantinopol astfel de reprezentări de diverse teme religioase au fost distruse in perioada iconoclastă$

:ig$ $& ozaic din perioada creştină pretimpurie

;nsă cel mai faimos mozaic bizantin este 0eeis (fig$ $&<), o operă monumentală ca dimensiuni, în care este reprezentat *isus alături de :ecioara aria şi de *oan Kotezătorul$ 0etaliile sunt lucrate foarte atent, folosindu8se pentru redarea imaginilor 1! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

153/195

5/24/2018


cuburi foarte mici de sticlă sau marmură, intens colorate şi proiectate pe un fundal întunecat$ Jăsim exemple de folosire a mozaicului şi in ar#itectura musulmană reprezentative fiind cele din 0ome of t#e 1ocP din *erusalim şi din area osc#ee FmmaQad din 0amasc$ %rima construcţie, datând din secolul D**, este decorate cu motive vegetale, acestea variind de la frunz de acant sau palmier, la copacul vieţii$ *maginile redate folosesc preponderant nuanţe de verde si albastru, cu accente de roşu, argintiu, gri, mov, negru sau alb, fiind proiectate pe un fundal auriu$ ozaicurile arii osc#ei FmmaQad (fig$ $&=) se regăsesc atât în interior, cât şi în exterior, folosind bucăţi de piatră smălţuită, de culoare albastru turcoaz, galben, verde sau alb, pe un fundal albastru cobalt$ $

:ig$ $&< ozaic bizantin 8 0eeis

Be#nica, materialele şi durata de execuţie nu au evoluat considerabil în timp, astăzi existând două metode de realizare a mozaicului %rima se poate folosi la mozaicurile de mici dimensiuni, realizate din bucăţi mai mari şi în cazul domurilor$ %iesele se încastrează direct în mortar, după sc#iţa făcută dinainte în stratul suport+ după nivelarea suprafeţei realizate cu placa de lemn, se umplu si rosturile$ 0ezavantaele acestei te#nici sunt posibilitatea foarte redusă de a interveni pentru repoziţionarea pieselor şi timpul scurt in care trebuie executata lucrarea pentru a nu se întări mortarul$

1!( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

154/195

5/24/2018


:ig$ $&= ozaicuri la area osc#ee FmmaQad

3 doua metodă se pretează si la realizarea unor mozaicuri mai mari, c#iar în cazul folosirii unor piese foarte mici$ ;n acest caz, bucăţile componente sunt fixate de un strat adeziv şi întoarse cu faţa în os pentru a se turna mortar peste ele$ 0upă ce acest sistem se întăreşte, se întoarce şi se fixează în locul dorit$ 3vantaul faţă de metoda precedentă constă în posibilitatea de a modifica poziţia pieselor pe parcurs$

9.: Pa!"o'eli "in piat!% a!ti#iial% 9.:.1 Ca!ate!i/a!e4 "o$eniu "e utili/a!e 'ardoselile din piatră artificială sunt pardoseli reci, re$istente la u$ură şi la acţiunea apei. #a urmare, folosirea lor este recomandată în spaţii în care staţionarea de lungă durată a persoanelor este accidentală, dar există solicitări importante din circulaţie sau dega:ări de umiditate. În funcţie de materialul din care se execută stratul de u$ură, sunt cunoscute două categorii de pardoseli din piatră artificială8 pardoseli din piatră artificială nearsă, cu stratul de u$ură executat din8 beton de ciment turnat monolit> mortar de ciment sclivisit> mo$aic turnat> mo$aic veneţian> dale din beton mo$aicate> •

5 5 5 5 5

•

pardoseli din piatră artificială arsă, cu stratul de u$ură din8

5 gresie ceramică > 5 mo$aic mărunt> 1!" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

155/195

5/24/2018

5


cărămi$i din argilă arsă.

9.:.2 Exeuta!ea 't!atului 'upo!t În marea lor ma:oritate, pardoselile din piatră artificială se toarnă pe un strat suport rigid, reali$at dintr5o placă continuă din beton, care poate fi turnată pe păm2nt, la parter sau subsol sau constituită din însuşi planşeul de re$istenţă, la eta:ele intermediare. a  La pa!te! 'au la ni7elul 'u0'olului La subsol sau la parterul clădirilor, pregătirea terenului în vederea executării pardoselii se face funcţie de intensitatea încărcărilor la care va fi supusă pardoseala, natura terenului şi po$iţia p2n$ei de apă subterană. %stfel, stratul de beton de AC1- cm grosime, se poate turna8 5 pe un strat de umplutură bine compactată în ca$ul terenurilor slabe, cu p2n$a de apă subterană la mare ad2ncime > 5 pe un strat de nisip, balast sau piatră spartă, de "C1- cm grosime, dacă pardoseala se va executa într5o $onă de capilaritate maximă> 5 direct pe păm2nt, în ca$ul terenurilor re$istente şi lipsite de ume$eală. 'laca5suport din beton poate fi armată cu bare din oţel5beton cu diametrul de AC 10 mm la distanţă de -0...-" cm, în ca$ul în care se toarnă pe suprafeţe întinse sau pe terenuri de umplutură sau neomogene. 9ărcile de beton utili$ate sunt #-,A,", pentru plăci nearmate şi #(", pentru plăci armate. În mediul umed, placa din beton se toarnă în două straturi, cu +idroi$olaţie între ele, alcătuită din două straturi de carton bitumat şi trei de bitum. &acă placa se toarnă pe suprafeţe mari, se prevăd rosturi de 10C1" mm grosime, umplute cu mastic bituminos, la (5" m distanţă, în ambele sensuri. %cestea trebuie să coincidă cel puţin cu o parte din rosturile stratului de u$ură. 'entru reali$area grosimii necesare şi asigurarea nivelului prevă$ut în proiect se folosesc rigle de g+idare formate din sc2nduri puse pe muc+ie, între care se toarnă betonul> acesta se bate cu maiul şi se nivelea$ă cu un dreptar care se deplasea$ă pe rigle.

1!? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

156/195

5/24/2018


0  La eta;ele u!ente &acă stratul5suport este format din însuşi planşeul de re$istenţă, figura (.1-, pentru corectarea denivelărilor re$ultate din execuţie şi pentru a se obţine o suprafaţă netedă, cu eventuale pante de scurgere, se aplică o şapă din mortar de ciment cu do$a:ul de -00 Jg ciment la metrul cub de nisip. În ca$ul în care destinaţia încăperii implică scurgerea apei în stare lic+idă direct pe pardoseală, betonul de pantă trebuie să fie prevă$ut la parte superioară cu un strat de egali$are din mortar de ciment de 1" mm grosime, peste care se dispune o +idroi$olaţie din două straturi de carton bitumat şi trei straturi de mastic bituminos, pentru a evita pătrunderea apei la straturile termo sau fonoi$olatoare dacă acestea există/ ori ume$irea tavanului de dedesubt. 'este +idroi$olaţie se toarnă un strat de beton de (..." cm grosime, care va constitui stratul suport al îmbrăcăminţii. 9.:.9 t!at "e u/u!% "in piat!% a!ti#iial% nea!'% a  eton şi $o!ta! "e i$ent 'li7i'it Îmbrăcăminţile din beton8 se execută beton de marcă cel puţin #A10, în grosime de 0..."0 mm turnat peste stratul suport rigid, bine curăţat. #alitatea suprafeţei poate fi ameliorată dacă se presară praf de ciment circa 1,1 Jg ciment la metrul cub/ şi se freacă bine cu mistria de oţel. )e obţine astfel o suprafaţă netedă şi foarte re$istentă, care face corp comun cu stratul de beton, nu crapă şi nu se co:eşte. 'ietricelele care apar la suprafaţă se afundă în masa de beton prin batere. &upă turnare, betonul trebuie prote:at şi menţinut în stare umedă cel puţin @ $ile. 'e suprafeţe mari stratul de u$ură se toarnă în panouri de -x- m, cu rosturi între ele de "...10 mm umplute cu mastic bituminos. La construcţii industriale cu circulaţie uşoară şi sarcini reduse, precum şi la unele încăperi din clădiri civile pivniţe, spălătorii, maga$ii/ pardoseala din beton poate fi alcătuită c+iar din stratul suport, din beton de marcă #("> acesta se bate cu mistria sau se vibrea$ă cu vibratoare de suprafaţă astfel înc2t laptele de ciment ce iese la suprafaţă să forme$e un strat mai re$istent. %ceste pardoseli se întreţin greu curate întruc2t reţin praful, sunt permeabile şi nu au un aspect plăcut. &in acest motiv se utili$ea$ă în spaţii de producţie şi la clădiri civile, în situaţiile menţionate anterior. Îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit oferă o permeabilitate mai redusă şi c+iar un aspect mai agreabil. )e execută dintr5un strat de mortar de ciment de circa -0 1!@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

157/195

5/24/2018


mm grosime, cu faţă vă$ută sclivisită netedă sau rolată cu a:utorul unei role cu dinţi/, aplicată pe stratul suport din beton sau pe planşeul din beton armat. 9ortarul se prepară cu un do$a: de ?00 Jg ciment la metrul cub de nisip cu granule de 0,"5- mm/ şi se toarnă la grosimea indicată în proiect între şipci de reper martor/. )uprafaţa suport se curăţă în prealabil de resturi de praf, resturi de mortar, var sau ipsos şi se ume$eşte din abundenţă. Faţa vă$ută se obţine prin baterea mortarului cu mistria p2nă la apariţia laptelui de ciment după care se aruncă o cantitate mică de praf de ciment. ;rmea$ă operaţia de sclivisire a suprafeţei prin trecere cu mistria. În anumite situaţii, pentru prevenirea alunecării, suprafaţa se rolea$ă cu rola cu dinţi. 'entru a preveni fisurarea determinată de contracţie, se recomandă ca pardoseala să se fragmente$e prin rosturi transversale şi longitudinale în panouri cu suprafaţa de maximum ( mp, urmărindu5se ca rosturile dintre acestea să coincidă pe c2t posibil cu cele ale stratului suport. Fragmentarea se face cu a:utorul unor rigle din lemn sau metalice în forma de pană, unse în prealabil cu ulei pentru a fi extrase cu uşurinţă după întărirea mortarului/ şi aşe$ate cu partea lată în sus, pe traseul rosturilor. %cestea se completea$ă apoi cu mortar cu do$a: redus de ciment sau cu bitum. ;scarea rapidă, de asemenea generatoare de fisuri, va fi evitată prin dispunerea, a doua $i după executarea sclivisirii, a unui strat de rumeguş de -5( cm grosime, care se menţine umed cel puţin @ $ile. &acă în încăperea în care se reali$ea$ă pardoseala există posibilitatea unor scurgeri de apă sau alte lic+ide, aceasta se va executa cu pante de 151," E spre punctele de colectare. 0. @o/ai tu!nat )e execută din mortar de ciment de 105(" mm grosime, la care nisipul este înlocuit cu piatră de mo$aic. %ceasta provine din roci dure granit, marmură, gresii dure etc./ şi poate avea granulaţie continuă sau discontinuă. %stfel, pentru a se obţine un mo$aic frumos se recomandă folosirea a două granulaţii diferite, :umătate din amestec să aibă granulaţia de (5? mm, iar cealaltă :umătate de 0,"5- mm. &e asemenea, pietrele pot fi de aceeaşi provenienţă şi culoare sau de provenienţe şi culori diferite, dar cu re$istenţe la u$ură egale.fig. .1?/. &o$a:ul recomandat pentru prepararea mortarului de mo$aic este de A00 Vg ciment la metrul cub de piatră de mo$aic. #olorarea amestecului se face prin adăugarea unor pigmenţi coloranţi minerali sau cimenturi colorate/, care este bine să nu depăşească "E din greutatea cimentului. În ca$ul c2nd sunt necesare cantităţi mai mari

p2nă la 1"E/ se vor face încercări prealabile pentru stabilirea compo$iţiei optime, în aşa fel înc2t să nu fie afectată re$istenţa mortarului. 1!A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

158/195

5/24/2018


'entru prepararea mortarului se execută amestecul din ciment, piatră de mo$aic şi colorant în stare uscată după care se adaugă apă p2nă c2nd se obţine un mortar care să se întindă uşor fără a fi prea fluid.

:ig$ $&> %ardoseli din piatră artificială nearsă a8 pardoseală din mortar de ciment sclivisit+ b8 pardoseală din mozaic turnat la nivelul parterului+ c8 pardoseală din mozaic la eta intermediar pe dală flotantă (cu fonoizolaţie)+ d8 pardoseala din dale mozaicate+ &8 scafă turnată+ &E8 plintă sau scafă prefabricată+ 8 ciment sclivisit+ 8 şapă+ <8 mozaic turnat+ , >E8 planseu b$a$ monolit/prefabricat+ ?8 pietriş+ @8 plintă turnată+ A8 #idroizolatie+ &'8 plăci semirigide din vată minerală sau alt material elastic

'entru a se evita apariţia fisurilor, în special în ca$ul în care se foloseşte ciment alb, se poate adăuga lapte de var în proporţie de p2nă la 10E din cantitatea de ciment. 6xecuţia stratului de u$ură cuprinde două fa$e8 5 reali$area stratului inferior al pardoselii din mortar de ciment cu un do$a: de (00 Jg ciment la metrul cub de nisip, în grosime de circa 0 mm. 'entru aplicarea acestui strat pe suprafaţa suportului bine curăţată şi ume$ită între şipcile reper, mortarul se îndeasă bine cu cilindri metalici de m2nă sau cu vibratoare de suprafaţă. )uprafaţa se lasă rugoasă pentru a se asigura o bună aderenţă a stratului de mo$aic> 1!! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

159/195

5/24/2018


5 turnarea stratului de mo$aic în grosime de 10mm în dependinţele clădirilor de locuit şi 1" mm în încăperi cu circulaţie mai intensă, la circa două ore după aplicarea stratului inferior. 7urnarea se face tot între şipcile5reper, iar după aplicare mortarul se îndeasă cu dosul mistriei p2nă apare ia suprafaţă laptele de ciment. ;rmea$ă scoaterea şipcilor, completarea golurilor cu mortar de mo$aic şi îndesarea cu cilindree metalice sau cu mistria de mo$aicar. La aplicarea mortarului de mo$aic se va urmări distribuţia uniformă a pietrei de mo$aic at2t ca desime c2t şi ca mărime a granulelor. 'ardoselile din mo$aic turnat se pot executa într5o singură culoare sau cu desene carouri, figuri/ în mai multe culori, în conformitate cu detaliile din proiect. 'entru obţinerea culorilor se foloseşte cimentul obişnuit, pentru roşu, negru şi cenuşiu sau cimentul alb, pentru alb, galben, verde şi albastru. La reali$area desenelor se folosesc şabloane din şipci, ştraifuri de sticlă sau şabloane din tablă care urmăresc forma desenului indicat în proiect. În aceste şabloane se toarnă stratul de mortar cu piatră de mo$aic de culoarea dorită. &upă o $i sau două, timp în care acesta s5a întărit, se scot şabloanele şi se toarnă, în spaţiile rămase, mortar de mo$aic de altă culoare. În încăperi cu suprafaţa mai mare de ! m-, pentru a împiedica fisurarea, mortarul cu piatră de mo$aic se toarnă în panouri cu suprafaţa de maximum - m -, despărţite fie prin rosturi de turnare, fie prin ben$i. În locul ben$ilor de mortar se pot folosi bag+ete din sticlă aşe$ate pe muc+ie, cu faţă superioară la nivelul îmbrăcămintei. &upă (5? $ile de la turnare, timp în care îmbrăcămintea a căpătat o re$istenţă suficientă pentru a nu se disloca piatra de mo$aic, urmea$ă operaţia de finisare. %ceasta se face prin frecare, şlefuire, ceruire şi eventual buciardare dacă această operaţie este prevă$ută în proiect. Frecarea se face cu maşina de frecat mo$aic sau manual, cu piatra de frecat, după ce, în prealabil, s5a turnat lapte de ciment pentru astuparea porilor rămaşi de la turnare. 'rin frecare, se înlătură po:g+iţa de ciment aderentă pe faţa mo$aicului, granula de mo$aic devenind aparentă. În timpul frecării suprafaţa pardoselii se menţine umedă. % doua frecare, denumită şlefuire, se face cu o piatră cu o granulaţie mai fină, p2nă la nete$irea perfectă, pardoseala menţin2ndu5se în stare umedă pe toată durata acestor operaţii, 'asta re$ultată de la frecare se îndepărtea$ă cu rumeguş uscat, după care suprafaţa se spală cu apă. &upă uscare, se impregnea$ă cu ulei mineral subţiat cu ben$ină, cu ulei fierbinte de in fiert sau cu ceară de parc+et, după care se freacă şi se lustruieşte cu o c2rpă moale.

-00 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

160/195

5/24/2018


9.:.: @o/ai 7eneţian 'entru executarea acestui tip de pardoseala se folosesc bucăţi de marmură de

forma neregulată, cu latura de -...10 cm, înglobate într5un pat de mortar de ciment cu piatră de mo$aic de 0 mm grosime, preparat cu un do$a: de (00 Jg ciment la metrul cub de nisip figura .1@/. 9o$aicul veneţian contribuie la aspectul general al spaţiului pre$ent2nd în acelaşi timp şi o bună re$istenţă la u$ură. 9ortarul, de consistenţa v2rtoasă, aproape uscat, se îndeasă şi se nivelea$ă cu dreptarul în raport cu nişte repere de nivel fixate în prealabil. ucăţile de marmură se aşea$ă una l2ngă alta, dar cu spaţii între ele, la înt2mplare sau după un desen prestabilit. )e îndeasă cu m2na, apoi se bate cu mistria, nivelul verific2ndu5se cu dreptarul.

:ig$ $&? %ardoseală din mozaic veneţian" & 8 perete+  8 plintă+  8 bordură

*osturile se completea$ă cu mortar preparat cu nisip mărunt cu granulaţia de p2nă la - mm, cu un do$a: de ?00 Jg ciment la metrul cub, de consistenţă fluidă. În mortar se pot introduce coloranţi în culori contrastante cu cea a spărturilor de marmură. &upă 5@ $ile de la turnare suprafaţa se şlefuieşte cu maşina de frecat iar şlamul se şterge cu rumeguş uscat. ;rmea$ă spălarea cu apă, ceruirea cu ceară de parc+et şi lustruirea. . Pl%i "e 0eton $o/aiate 9aterialele folosite sunt8 5 plăci prefabricate din beton cu strat de u$ură din mortar de mo$aic, în grosime totală de -" mm> 5 plăci prefabricate din beton simplu în grosime de "5"0 mm. -01 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

161/195

5/24/2018


'o$area plăcilor pe suprafaţa suportului se face în aceeaşi manieră ca şi în ca$ul pardoselilor din piatră naturală. 9ontarea plăcilor, ume$ite în prealabil cu apă, se face imediat după întinderea stratului de mortar, aşe$2ndu5se lipite una de alta, cu rosturile de maximum - mm. 'entru a se asigura o bună aderenţă a plăcilor se recomandă ca în momentul aşe$ării lor pe suprafaţa de mortar să se toarne o mică cantitate de lapte de ciment. *osturile se completea$ă cu mortar de ciment fluid. 'e pardoseala proaspăt executată se aşterne rumeguş umed care se menţine în această stare timp de (5" $ile, după care se freacă cu maşina de frecat mo$aic.

9.:., Pa!"o'eli u 't!at "e u/u!% "in piat!% a!ti#iial% a!'% a. F!e'ie e!a$i% %cest tip de pardoseli cunoaşte o frecvenţă de utili$are foarte mare at2t la clădiri de locuit 5 în băi, bucătării sau +oluri de acces 5 c2t şi la clădiri publice 5 în maga$ine, spaţii expo$iţionale, +oluri de acces, spaţii de circulaţie etc. %cest lucru se :ustifică prin aspectul deosebit de plăcut, re$istenţă la u$ură, uşurinţa întreţinerii, dar şi prin oferta deosebit de bogată şi variată cu care se pre$intă pe piaţă fabricanţii auto+toni şi străini. 9aterialele utili$ate sunt8 5 plăci din gresie ceramică de calitate diferită funcţie de natura materiilor prime utili$ate, de procesul te+nologic şi de modul de prelucrare a feţei vă$ute> 5 materiale de fixare care pot fi mortare obişnuite sau ade$ivi speciali. &in punct de vedere al modului de prelucrare a feţei vă$ute plăcile ceramice se pre$intă sub forma de plăci netede mate, striate sau lustruite, porţelanate sau semiporţelanate. În compo$iţia acestor produse intră argile, feldspaţi, nisipuri cuarţoase, caolin şi diverse adaosuri cum ar fi coloranţii. 'rocesul te+nologic, complet automati$at, cuprinde în principiu următoarele operaţii8 5 selectarea şi do$area materiilor prime> 5 prepararea amestecului prin pulveri$are> 5 presarea în stare semiumedă a materialului pus în forme plăci la dimensiunile solicitate/> 5 uscarea completă a plăcilor obţinute prin presare> 5 coacerea treptată a plăcilor la temperaturi de peste 1-00 de grade. În ca$ul gresiilor porţelanate procesul de fabricaţie diferă esenţial. -0http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

162/195

5/24/2018


%stfel se reali$ea$ă iniţial o coacere primară, după care urmea$ă aplicarea prin pulveri$are a celui de al doilea strat, de aderenţă, depunerea stratului de ba$ă al gla$urii şi serigrafierea modelului, uscarea plăcilor şi coacerea secundară la 1-00 de grade. #ondiţiile de calitate la care trebuie să răspundă produsele din gresie ceramică sunt8 5 absorbţia de apă, limita maximă admisibilă fiind de 0,"E> 5 re$istenţa la u$ură apreciată prin pierderea de volum, pierderea în înălţime, pierderea în greutate care se constată în urma unui proces de u$ură accelerat, provocat artificial în condiţii de laborator> 5 duritatea> 5 re$istenţa la radiaţii ultraviolete> 5 re$istenţa la îmbătr2nire> 5 re$istenţa la rupere > 5 re$istenţa la şoc termic> 5 coeficient de dilatare termică liniară> 5 re$istenţa la agenţi c+imici> 5 re$istenţa la compresiune. #alitatea unei pardoselii din gresie nu este dată în exclusivitate de calitatea plăcilor, ci depinde în mare măsură de un complex de factori legaţi de execuţie, cum ar fi8 calitatea suportului şi a stratului de fixare, respectarea riguroasă a indicaţiilor de punere în operă şi de tratare ulterioară. 'entru fixare poate fi aplicat sistemul clasic folosind ca ade$iv mortarul de ciment sau sisteme moderne, ba$ate pe utili$area unor ade$ivi speciali. %ceşti ade$ivi se livrea$ă în stare uscată în saci, la utili$are amestec2ndu5se cu apă într5o proporţie bine stabilită. În afară de eliminarea unor operaţii de do$are a raportului ciment5agregat5apă, de amestecare şi omogeni$are, necesare preparării mortarelor clasice, folosirea ade$ivilor speciali mai oferă avanta:ul reducerii grosimii stratului de fixare, dar mai ales a timpului de pri$ă şi întărire, în ma:oritatea ca$urilor intervalul de pri$ă fiind între - ore începutul pri$ei/ şi -( de ore sf2rşitul pri$ei/. 9ortarul ade$iv se aplică în grosime uniformă pe suport de cca ( mm/, se stria$ă cu mistria la ("U după care se aplică plăcile. 7rebuie urmărit să nu se depăşească timpul de uscare neacoperită de maximum 0 de minute.

-0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

163/195

5/24/2018


În ca$ul suprafeţelor de dimensiuni mari acestea se împart în panouri de max. 0 m- separate prin rosturi de dilatare completate cu silicon. *estul rosturilor, de maximum " mm, se tratea$ă cu c+it de rost. &upă înc+eierea operaţiei de fixare suprafaţa poate fi spălată cu detergenţi speciali, cu acţiune acidă, capabili să îndepărte$e resturile de var sau ciment care reţin2nd sărurile, pot afecta aspectul pardoselii. &upă fixare spaţiul respectiv trebuie prote:at de acţiunea agenţilor exteriori, mecanici şi fi$ici, o perioadă de una p2nă la ( $ile, funcţie de recomandarea fabricantului. &acă fixarea a fost executată în sistem clasic, cu mortar de ciment, interdicţia de a supune pardoseala sarcinilor de exploatare poate a:unge p2nă la o lună. 'lăcile de gresie ceramică fiind suficient de dure şi re$istente, pot fi uşor fasonate sau perforate dacă este necesar pentru montarea instalaţiilor. 'lăcile de gresie ceramică pot fi utili$ate şi pentru finisarea scărilor, anumite firme oferind produse de forma specială, adecvate acestui scop. Întreţinerea în exploatare este simplă. #eruirea nu este indicată. &impotrivă, gresiile porţelanate nu absorb substanţele pe ba$a de ulei şi aplicarea acestora poate afecta aspectul general. )pălarea poate fi făcută cu orice detergent, acidul clor+idric fiind singura substanţă care atacă produsele ceramice.

9.:.< Pa!"o'eli "in $o/ai $%!unt (Glein $o/ai'entru reali$area acestor pardoseli se folosesc plăcuţe din mo$aic din ceramică arsă de formă pătrată de dimensiuni reduse 1C- cm latură/. %cestea se aplică cu faţa vă$ută pe +2rtie obţin2ndu5se panouri de formă dreptung+iulară. )e aplică pe stratul suport din mortar de ciment , iar după întărire se îndepărtea$ă +2rtia. 9.:.. Pa!"o'eli "in %!%$i"% plin% p!e'at% %semenea pardoseli se folosesc în spaţii de producţie cu o solicitare redusă la u$ură dar cu dega:ări de substanţe cu un anumit grad de agresivitate faţă de mortare sau betoane. &ispuse după anumite modele, pardoselile din cărămidă pot crea efecte interesante, ceea ce le recomandă şi pentru clădiri civile fig. .1A/.

-0( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

164/195

5/24/2018


:ig$ $&@ %ardoseli din cărămidă$ 0iferite moduri de aşezare a cărămizilor

9.:.M Plinte şi 'a#e la pa!"o'eli "in piat!% a!ti#iial% *acordarea pardoselilor din piatra artificială la pereţi se face prin intermediul plintelor sau a scafelor fig. .1!/. %cestea sunt obligatorii în încăperile prevă$ute cu instalaţii sanitare şi în cele de colectare a gunoaielor mena:ere. *olul lor este de a împiedica infiltraţiile de apă în rostul dintre pardoseală şi perete ca şi de a prote:a partea inferioară a peretelui de şocuri, $g2rieturi sau alte acţiuni mecanice. La încăperile care au pereţii placaţi cu faianţă sau gresie nu este obligatorie executarea scafelor sau plintelor, cu condiţia ca rostul dintre placa: şi pardoseală să fie bine umplut cu mortar de ciment. La îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit se execută scafe de 100C1"0 mm înălţime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu do$a:ele şi în condiţiile te+nice specifice acestor pardoseli. În ca$ul pardoselilor din mo$aic turnat sau din plăci prefabricate mo$aicate scafele sau plintele pot fi turnate pe loc sau reali$ate din piese prefabricate speciale din beton mo$aicat, de 1-0 mm înălţime pentru plinte şi 100 mm pentru scafe. %şe$area acestora nu se face pe tencuială ci direct pe perete prin intermediul unui strat de mortar de ciment în aşa fel înc2t să depăşească faţă tencuielii cu "....A mm.

-0" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

165/195

5/24/2018


:ig$ $&A Kordură şi scafă de mozaic turnat la pardoseli din plăci de beton mozaicat & 8 plăci+  8 bordură şi scafă+  8 rost de dilataţie

)cafele sau plintele din mo$aic turnat se execută din acelaşi material şi în aceleaşi condiţii te+nologice ca şi pardoseala. La pardoselile din plăci de gresie ceramică se montea$ă piese speciale de racordare colţuri, socluri, scafe/ fixate cu mortar de ciment, astfel înc2t să depăşească faţă tencuielii cu "...A mm. 'ot fi executate şi scafe din beton mo$aicat turnate pe loc sau prefabricate.

9., Pa!"o'eli "in polilo!u!% "e 7inil (PVC'oliclorura de vinil este unul din cele mai cunoscute tipuri de materiale plastice,

fiind utili$at în cele mai diverse domenii, de la conducte la folii +idroi$olante sau straturi de u$ură pentru pardoseli. ;tili$area ca strat de u$ură este :ustificată datorită calităţilor sale, cele mai importante fiind8 re$istenţa la u$ură, re$istenţa la acţiunea apei în fa$a lic+idă, neinflamabilitatea, capacitatea scă$ută de transfer termic, stabilitatea la acţiunea agenţilor coro$ivi. 'roprietăţile materialului pot fi adaptate diferitelor cerinţe şi prin adaosul de stabili$atori, culori, agenţi de flexibili$are etc. )e obţin astfel pardoseli calde, re$istente la u$ură, estetice şi uşor de întreţinut. 9aterialul pentru stratul de u$ură la pardoseli din '3# se poate pre$enta sub formă de covoare cu lăţimi variabile 0.!C1.- m/ sau sub formă de dale sau plăci pătrate sau dreptung+iulare, intr5o multitudine de culori, modele şi decoruri. 'lăcile din '3# pot fi fabricate pe suport din burete, ceea ce le conferă calităţi superioare de i$olare acustică. )tratul suport pentru pardoselile din '3# este reali$at în mod curent dintr5o şapă de mortar de -C cm grosime care trebuie să asigure o suprafaţă plană, lipsită de asperităţi. În acest scop suprafaţa se drişcuieşte cu drişca de lemn şi apoi cu cea metalică. n ca$ul lucrărilor de reparaţii plăcile sau covoarele din '3# pot fi aplicate pe o pardoseală existentă de acelaşi tip, cu condiţia ca peste aceasta să se dispună o ţesătură specială cu rolul de a separa cele - suprafeţe. La aplicarea stratului de u$ură, stratul suport trebuie să fie curat, fără urme de grăsimi, ulei vopsele şi perfect uscat. &acă suportul este umed, există posibilitatea ca umiditatea să se acumule$e şi să provoace desprinderea pardoselii de suport. 6xecuţia unei pardoseli din covor '3# implică derularea următoarelor operaţii8 - covorul '3# se taie în f2şii cu -C cm mai lungi dec2t dimensiunea încăperii, amplasarea f2şiilor făc2ndu5se paralel cu una din laturi, după direcţia de circulaţie maximă> -0? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

166/195

5/24/2018


după ce se lasă întinse -( ore pentru aclimati$are, f2şiile se taie definitiv cu -C mm retras faţă de perete> - covorul din '3# se lipeşte cu ade$ivul adecvat aplic2ndu5se concomitent pe spatele f2şiei şi pe suprafaţa suport> - urmea$ă o operaţie de presare cu un rulou de lemn pentru eliminarea eventualelor bule de aer> - pe conturul pardoselii se montea$ă perva$uri sau plinte din lemn sau '3#. 'lăcile din '3# pot fi aplicate pe orice suprafaţă suport, plană, uscată, curată şi rigidă. )e determină numărul de plăci întregi şi lăţimea segmentelor de plăci necesare pentru acoperirea întregii suprafeţe de la un perete la celălalt. )egmentele de placă trebuie să aibă lăţimea c2t cel puţin :umătate de placă întreagă. Lipirea plăcilor se face prin aplicarea ade$ivului concomitent pe spatele plăcii şi pe suport, după care se presea$ă marginile prin batere cu ciocanul de cauciuc. La trecerea între încăperi cu pardoseală diferită se montea$ă praguri. &etalii de execuţie a pardoselilor din materiale plastice sunt pre$entate în fig. .-0. 9.< Pa!"o'eli "in linoleu$ -

Linoleumul este un material care se fabrică de peste 100 de ani, fiind asemănător ca aspect cu covoarele din '3#. La fabricarea acestui material se folosesc numai componente regenerabile cum sunt inul, c2nepa sau răşinile naturale. *elativ noi sunt prelucrările acoperirilor marmorate care se pre$intă ca o îmbinare de piatră şi parc+et, fiind disponibile într5 o varietate de culori. Linoleumul, în afară de re$istenţa la u$ură şi durabilitate se remarcă prin calităţile ecologice, fiind bine tolerat de alergici, plăcut la mers şi relaxant. Dperaţiunea de montare a covoarelor de linoleum este asemănătoare cu cea a pardoselilor din covoare '3#.

-0@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

167/195

5/24/2018


Fig. .-0 %ardoseli din mase plastice a8 pardoseală din %D! pe sol+ b8 pardoseală %D! la eta intermediar+ &8 strat de uzură din %D!+ 8 pervaz+ 8 adeziv+ <8 strat de egalizare+ =8 beton slab armat+ >8 plăci semirigid din vată minerală pentru izolare lazgomot din impact+ ?,?E8 planşeu b$a$monolit/prefabricat+@8 strat de rupere a capilarităţii

9. @o5ete În categoria de moc+ete intră materiale textile care acoperă integral planşeu încăperilor, de la perete la perete, sau trec2nd în mai multe camere. 6xistă diferite procedee de fabricaţie şi materiale, astfel înc2t moc+etele se pretea$ă la aproape toate domeniile de utili$are, cu excepţia spaţiilor umede. 6le se livrea$ă în ben$i cu lăţimea de @0 şi (00 cm. #ele mai utili$ate materiale pentru moc+ete sunt fibrele sintetice ca poliamidă, poliester, polipropilenă ş.a, acestea deţin2nd o pondere de peste A0E. )e fabrică însă şi moc+ete din l2nă, bumbac, cocos, sisal şi c+iar păr de animale.

&in punct de vedere al procedeului de fabricaţie, moc+etele pot fi împletite sau ţesute. La moc+etele împletite, buclele se fixea$ă pe partea inferioară cu un strat de acoperire din latex sau răşină. )uplimentar, moc+eta este prevă$ută la partea inferioară cu un material spongios. 9oc+etele cu bucle pre$intă o mai bună re$istenţă la u$ură. Funcţie de modul de fabricaţie există - sisteme de fixare a moc+etei pe support 8 - prin lipire pe toată suprafaţa, dacă moc+etele au pe spate material spongios sunt reali$ate prin împletire/ > - prin fixare cu bandă autoade$ivă la suport, în ca$ul moc+etelor ţesute. 'entru ca fixarea prin lipire să dea re$ultate bune, stratul suport trebuie să fie constituit dintr5o suprafaţă absorbantă cum ar fi o şapă din mortar de ciment sau un suport din plăci fibrolemnoase. -0A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

168/195

5/24/2018


)uprafaţa suport se etanşea$ă sau se grunduieşte în prealabil. Înainte de fixare, moc+eta se derulea$ă şi se lasă un timp să se aşe$e perfect neted pe toată suprafaţa. ;rmea$ă
-0! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

169/195

5/24/2018


ANEE Exe$ple "e #aţa"e u 't!at "e ae! 7entilat Re/ol7%!i "e "etaliu la aope!işu!i te!a'% Pa!"o'eli !e/i'tente la u/u!%


170/195

5/24/2018



171/195

5/24/2018


-1http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

172/195

5/24/2018


-1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

173/195

5/24/2018


-1( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

174/195

5/24/2018


-1" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

175/195

5/24/2018


-1? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

176/195

5/24/2018


-1@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

177/195

5/24/2018


-1A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

178/195

5/24/2018


-1! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

179/195

5/24/2018


--0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

180/195

5/24/2018


--1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

181/195

5/24/2018


--http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

182/195

5/24/2018


-- http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

183/195

5/24/2018


--( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

184/195

5/24/2018


Pa!"o'eli !e/i'tente la u/u!%

Pa!"o'eli NORA@ENT  , destinate mediilor intens solicitate mecanic, precum suprafeţe de circulaţie a ve+iculelor de mare tona: motostivuitoare, automacarale, autotrenuri etc./, spaţii cu trafic industrial intens vase de transport naval, rutier şi feroviar, poligoane militare de tragere, gra:duri, săli de fitness, +oluri şi vestiare la patinoare etc./, sau mediilor cu pericol de aprindere şi explo$ie, incinte cu aparatură electrică sau electronică ce necesită condiţii speciale de conductibilitate 5 pardoseală cu reţea de cupru5 şi disipativitate centre de calcul şi de comandă, centrale nucleare, centrale telefonice, săli de imagistică medicală etc./, sau mediilor expuse acţiunii agenţilor c+imici coro$ivi aci$i, ba$e, uleiuri, răşini, vaseline etc./.

Pa!"o'eli NORAPLAN  , destinate suprafeţelor supuse t!a#iului pietonal inten' cum ar fi spaţiile comerciale supermarJeturi, mall5uri, bănci, centre de afaceri, depo$ite fără trafic greu etc./, clădiri ce gă$duiesc instituţii publice mu$ee, expo$iţii, s+oG5 rooms, locaţii de lucru cu publicul ale diferitelor ministere şi agenţii, creşe, grădiniţe, şcoli, licee şi universităţi, a$iluri de bătr2ni, case de copii etc./, incinte antiseptice unde pardoseala se sudea$ă pentru o etanşei$are totală spitale 5 săli de operaţii, laboratoare speciale etc./, $one cu mari aglomerări pietonale aeroporturi, gări, autobu$eautocare, trenuri, vapoare, săli de spectacole şi concerte, spitale, săli de sport etc./ şi traficului pietonal moderat şi locuinţelor etc./.spaţii comerciale de mărime medie şi mică, incinte destinate birourilor

--" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

185/195

5/24/2018


--? http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

186/195

5/24/2018


Apliaţiile pa!"o'elilo! F!anu#lex  sunt multiple, fiind o soluţie ideală pentru8 7erase, balcoane, piscine %lei în grădini, terenuri de golf 7erenuri de sport, săli de gimnastică &epo$ite, săli de expo$iţie )paţii de :oacă pentru copii 'lacări terase şi restaurante 9oteluri, pensiuni ra:duri, ferme $oote+nice

--@ http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

187/195

5/24/2018


Ca!ate!i'tii 3ersatilitate ;şor de instalat şi întreţinut $olare termică şi fonică %tenuare a vibraţiilor 'rotecţie mecanică şi antişoc %bsor b şocul mecanic reduc2nd r iscul de rănire î n ca$ul căderii persoanelor, respectiv al deteriorării la cădere a obiectelor %ntiderapante şi impermeabile 9ai uşoare cu "0Jgmp dec2t betonul )uportă greutăţi mari permiţ2nd traficul utila:elor grele --A http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

188/195

5/24/2018


6cologice şi estetice 3u!ata $ini$% "e 7iaţ% a pardoselii de cauciuc granulat este de 2) "e ani.

<. Pa!"o'eli o$po/ite pent!u t!a#i inten' )ocietatea %596& )*L ucuresti incearca sa va ofere din gama pardoselilor pentru trafic intens, un nou produs8 PLACI CO@POHITE, considerat in )tatele ;nite, Xaponia si 6uropa de vest, ca pardoseala secolului NN. Ca!ate!i'tii gene!ale •

re$istenta mare la u$ura.

•

durabilitate.

•

re$istenta la impact.

•

•

• •

•

•

•

•

•

mentinerea coloritului si al aspectului pe toata durata de viata a pardoselii datorata structurii omogene a texturii in toata gr osimea placii. monta: foarte usor, placile putind fi decupate cu cutter5ul in functie de cerintele spatiului de acoperit tevi, pereti strimbi, tocur i de usi, etc./, de aici re$ultand pierderi mici de material. este o pardoseala calda. intretinerea acestui tip de pardoseala este usoara si nu necesita detergenti speciali sau atentie deosebita. se poate polis+a intreaga suprafata, cu a:utorul unei masini electrice, pentru a reda sisau amplifica luciul pardoselii. in ca$ul deteriorarii unor placi din pava:ul reali$at, se pot inlocui doar placile deteriorate, nefiind nevoie de a inlocui intreaga pardoseala ca in ca$ul linoleumului clasic rola/. se pot face combinatii diverse cu design placut, putind fi personali$ate pardoselile cu sigle sau embleme. proprietati antibacteriene deosebite, fiind impregnate cu substante re$istente la bacterii si mucegai. varietatea de culori si modele.

3ate Te5nie • •

dimensiunile placilor sunt 8 00 x 00 mm. grosimea placilor 8 ,00 mm. --!


189/195

5/24/2018


Co$po/itie •

particule de policlorura de vinil.

•

plastificatori rasini termoplastice/ 4 ofera flexibilitate si elasticitate.

•

•

stabili$atori 5 ofera re$istenta necesara la degradarea cau$ata de caldura si lumina. pigmenti coloranti/ 5 sunt adaugati pentru reali$area intregii game de culori si combinatii de culori existente.

fileri material de umplere5 ingredienti/ 4 argila, calcar carbonat de calciu/, talc, Ruart$, siliciu, substante antibacteriene, etc. @onta; 'i a$0ala!e •

•

•

•

•

• •

• •

placile compo$ite pentru trafic intens se montea$a numai în spatii inc+ise pe suprafete netede, uscate si curate, fara asperitati sau poro$itati. placile compo$ite se montea$a la temperatura camerei a carei suprafata urmea$a a fi acoperita, cu mentiunea ca pardoseala suport, ade$ivul si toate materialele pentru pardoseala trebuie mentinute la o temperatura cuprinsa intre 1AW# 5 -!W# cu (A de ore inainte, in timpul si (A de ore dupa montare. placile compo$ite se depo$itea$a numai in spatii interioare, netede si uscate, la o temperatura de depo$itare pe o perioada mai indelungata cuprinsa intre 10W# 5 -1W#. placile compo$ite se recomanda a fi montate pe pardoseli suport din beton, lemn, metal, mo$aic, ceramica si marmura. nu trebuie montate in $one cu umiditate excesiva sau in conditii alcaline. se recomanda evitarea folosirii solventilor c+imici acetona, diluanti, produse petroliere/ pentru curatirea si intretinerea suprafetei. nu pot fi montate pe suprafete cu incal$ire prin pardoseala. pregatirea suprafetelor pe care urmea$a a se monta placile compo$ite, asperitatile si poro$itatile suprafetelor, constituie un mic de$avanta:, dar acest aspect se poate corecta cu un material auxiliar, ceea ce nu presupune o marire semnificativa a pretului final.

sunt ambalate cate @ placi  cutie  , mp  cutie cele de ,00 mm 3o$enii "e utili/a!e •

birouri, maga$ine, spitale, scoli, supermarJeturi, depo$ite, restaurante, si in orice spatiu interior cu trafic intens.

. In't!utiuni "e $onta; pa!"o'eli autoa"e/i7e Folosirea dalelor de linoleum autoade$iv poate fi o solutie ieftina pentru amena:area pardoselii dvs. %cest produs se montea$a simplu, fiind o operatiune usoara c+iar si -0 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

190/195

5/24/2018


pentru cei fara experienta, necesitind doar putina rabdare si atentie la detalii. *e$ultatul va fi o imbunatatire semnificativa a aspectului camerei pe care vreti sa o redecorati.

Unelte 'i @ate!iale Nee'a!e •

#reion

•

*uleta

•

#iocan de cauciuc

•

#utter, foarfece

•

6c+er !0U

•

#arpa sau burete

&alele de linoleum P!egati!ea "alelo! pent!u $onta!e •

n momentul ac+i$itionarii acestui produs trebuie sa cunoasteti numarul dalelor necesare acoperiri suprafetei dvs. &imensiunile dalelor de linoleum sunt8 0" x 0" x 1.-mm 1-Qx1-Qx1.-mm/, pentru 1mp de acoperit fiind necesare 10,@" placi. 'entru a afla numarul de dale necesar, inmultiti lungimea cu latimea camerei, aflind astfel aria camerei. nmultiti aria aflata cu 10,@" si rotun:iti la parte intreaga numarul aflat. &e exemplu, aveti o camera de lungime m si latime m. %ria camerei este x^!mp. Kumarul de dale necesar este !x10,@"^!?,@" placi, deci trebuiesc !@ de dale. 3a sfatuim sa tineti cont de eventualele pierderi de material si re$erva necesara inlocuirii dalelor deteriorate 10E/, deci ar trebui cumparate aproximativ 10@ dale. &alele de linoleum autoade$iv au in compo$itie vinil pur care, odata cu sc+imbarile de temperatura a mediului incon:urator, se dilata si se contracta. n consecinta, este foarte important ca, inainte de a se monta, acest produs sa fie lasat la temperatura camerei cel putin -( de ore. %ltfel vor aparea probleme imediat ce pardoseala este terminat de montat. P!egati!ea pa!"o'elii a 'upo!t pent!u $onta!ea "alelo! &alele de linoleum autoade$iv sunt recomandate pentru orice suprafata interioara a caror pardoseala indeplineste cateva conditii esentiale. n principal, pentru suportul dalelor estesau de grasimi, a:uns placa de beton plana, praf, uleiuri vopsea, c+it, var, etc. uscata, fara neregularitati, fara urme de

-1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

191/195

5/24/2018


&aca8 5 pardoseala pre$inta neregularitati, acestea trebuiesc indepartate, gaurile si crapaturile trebuiesc reparate, in ca$ contrar pot aparea defecte in timp. 5 pardoseala nu este curata, aceasta se va spala cu o solutie de apa si detergent. Ku folositi solutii de tip saudalelor. tiner pentru curatirea acesteia deoarece se poate deteriora ade$ivul deben$ina pe spatele nlaturati toate urmele de praf cu a:utorul unui aspirator. 5 pardoseala este umeda, aceasta trebuie lasata sa se usuce, in ca$ contrar gradul de lipire a placilor poate fi nul. 3ec+iul covor de linoleum existent intr5o incapere de tip linoleum val/ trebuie inlaturat, neputindu5se folosi ca suport de montare deoarece acesta are un coeficient de dilatare mai mare decit dalele autoade$ive, astfel existind pericolul ca prin fortele de dilatare aparute vara la temperaturi mari, dalele sa fie deteriorate.

Reo$an"a!e D pardoseala ce pre$inta neregularitati poate fi nivelata foarte usor si ieftin astfel8 1. se aplica pe pardoseala suport un strat de prenande$, nivelind apoi cu o linie sau o nivela. )tratul re$ultat trebuie sa aiba o grosime suficienta pentru acoperirea totala a neregularitatilor si poro$itatilor existente anterior. -. dupa -5 ore necesare uscarii si intaririi stratului depus se pot monta dalele autoade$ive

AtentieQ 1. %cest produs se foloseste numai in ca$ul suprafetelor -. Ku instalati dalele autoadea$ive peste pardoseli care radia$a caldura.

interioare.

@onta!ea "alelo! autoa"e/i7e PAUL 1. nainte de instalare luati in considerare grosimea in plus a podelei dvs. terminate, pentru a nu avea surpri$e neplacute ulterior usi care nu se mai desc+id, etc/. )tabiliti centrul incaperii pentru a avea punctul de plecare in montarea dalelor prin trasarea liniilor de referinta intre mi:locul peretilor opusi ve$i figura alaturata/. PAUL 2. ncercati sa potriviti un rand de dale fara sa le fixati deci fara indeprtarea +artiei cerate de pe spate/ pornind din centru spre margine pentru a va forma o idee in privinta oricaror a:ustari ce trebuiesc facute, astfel incat sa aveti pierderi cat mai mici dar si pentru trebuiesa tinutaiba cont de in $ona intalnesc ultima dala ca trebuie o faptul latimecade cel unde putin dalele :umatate de peretii, placa. %:ustati liniile de referinta cat de mult va este necesar pentru a reali$a aran:area care va satisface. -http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

192/195

5/24/2018


PAUL 9. ncepeti montarea dalelor din centrul podelei, in sistem piramidal. ndepartati +artia cerata de protectie de pe spate, fixati dala in locul dorit si prin roluire si apasare se lipeste de pardoseala. Lipirea dalelor se face intr5o anumita directie indicata pe spate cu o sageata pe +artia de protectie. &upa ceacoperirii ati pus toate dalele intregi care%cestea se potrivesc, decuparea PAUL :.necesare dalelelor perimetrului camerei. se potincepeti taia foarte usor cu a:utorul unui cutter sau cu o perec+e de foarfece in functie de cerintele spatiului tevi de calorifer, pereti strambi, tocuri pentru usi, etc./. &aca montati dale pe marginea podelei de5a lungul unei suprafete neregulate, va sfatuim reli$area unui sablon din carton ca a:utor in decupare. In"epa!ta!ea "alelo! "ete!io!ate ai"ental ;nul dintre avanta:ele utili$arii dalelor de vinil este acela ca atunci cand sunt deteriorate, ele pot fi inlocuite fara a afecta dalele din :urul lor. &ala deteriorata se incal$este o sursa de caldura de par>afier de calcat, dar nu direct pe placa ci eventualcuprin intermediul uneiuscator carpe/pentru inmuia ade$ivul. 'uneti lama unui cutit obisnuit sub dala deteriorata ce a fost incal$ita si incepeti sa o ridicati cu atentie. #uratati bucatile din dala deteriorata lucrind din centru spre margine. ndepartind dala in acest fel veti preveni deteriorarea marginilor dalelor inco:uratoare. Luati o dala de vinil noua si o potriviti cu atentie in acelasi loc. Int!etine!ea pa!"o'elelo! 7inilie )uprafata dalelor se poate mentine stralucitoare curatind5o intotdeauna cu apa sau cu solutie de apa si detergent. Ku se folosesc alte substante c+imice de curatare care ar putea afecta suprafata dalelor ex8tiner, ben$ina, ga$, etc./. &alele deteriorate in urma nerespectarii indicatiei de mai sus trebuiesc indepartate in timp util.

M. Pa!"o'eli "e ae' ('up!a&n%lţate 'au 'up!apo/a0ile- , care facilitea$ă accesul la instalaţii electrice, de aer condiţionat sau de ventilaţie. %t2t birourile, c2t şi +alele de producţie, centrele de comandă sau centralele telefonice, sunt astă$i un subiect supus sc+imbărilor frecvente. 'ardoselile trebuie să fie şi ele cu un grad mare de flexibilitate, iar pardoselile de acces oferă posibilitatea adaptării foarte rapide a camerelor la aceste modificări. Pa!"o'elile "e ae' on'tau &n 5 panouri 5 substructură 5 acoperitoare de panou cauciuc, '3#, sau moc+etă/ A7anta;ele 'i'te$ului 5 înaltă flexibilitate 5 construcţie uscată 5 instalare rapidă

5 bune calităţi fi$ice

- http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

193/195

5/24/2018


-( http://slide pdf.c om/re a de r/full/c a r te -finisaje -c urs

194/195

5/24/2018



195/195

Carte Finisaje Curs

Recommend Documents