Finisaje – Anul 3 Semestrul I
Cursuri
Cladirea ca sistem -
Este considerata un ansamblu de elemente interconectate intre ele si cu mediul printr-o serie de relatii complexe care conduc in final la indeplinirea unei functii sociale sau de productie
Cladire
Structura de rezistenta
Elemente de inchidere anvelopa – zid exterior opac ; ferestre si usi; acoperis; planseu cu cota 0 -> Elemente de rezistenta, Izolatie termica > Caramizi si Mortar
Elemente de compartimentare
Instalatii
-
Performanta – exigentele (cerintele) utiliaztorului – de performanta
Legea calitatii in c onstructii – 6 cerinte esentiale:
Rezistenta mecanica si stabilitate
Protectia la incendiu
Igiena, Sanatate si protective
Siguranta in exploatare
Protectia contra zgomotului
Economia de energie si izolare termica
Apa este lichida (-> compresiune hidrostatica / etansare), solida (inghet/dezghet), vapori (condens) Variatia de temperature exterioara – t constant ape parcursul anului; sa nu permita trecerea caldurii int-ext in t impul iernii si ext-int vara. Cantitatea de caldura ce tr averseaza o anumita suprafata in unitatea de timp: Fi; Caldura poate fi transferata prin conductive (solide); convectie (lichide (lichide / gaze) sau r adiatie (intre corpuri aflate la mica distant in spatiu). In functie de tipul de material, poate exista un coefficient de conductivitate mai mare sau mai mic (polistiren vs beton armat) Factor ice influenteaza conductivitatea termica: densitatea / porozitatea (dens, mai putin dens); umiditatea (umed, uscat), temperature.
Aerul – vapori de apa (provenienta: respiratie, gatit, plante). Umiditatea absoluta – concentratie de vapori in apa (cv). Capacitatea aerului limitata – aer saturat / concentratia de saturatie atinsa (cvs) Umiditatea relativa
Temperatura punct de roua – Tr – conducerea la contactul cu o suprafata – formeaza condens artificial in structura elementului. Masuri: Izolare corespunzatoare; reducerea concentratiei de vapori; Ventilare corespunzatoare. Materialele ude: rezistenta termica scade; degradarea in timp (pot exista si riscuri de acumulare progresiva).
1
Finisaje – Anul 3 Semestrul I
Cursuri
Dispunerea rationala a materialelor in structure stratificate – straturi mai poroase spre exterior. Introducerea barierelor
de vapori (pe suprafata interioara) si folosirea structurilor ventilate (ex: placaj; gol (aer liber), apoi izolatie, dupa car e betonul / caramida / bca), folosirea de straturi de difuzie (la terase)
Acustica: Probleme intalnite: protectia impotriva zgomotelor (disarmonice); Punerea in valoare a sunetelor armonice. Ca fenomene fizica – oscilatiile (amplitudine, perioada, frecventa, viteza de propagare a sunetelor) cat si ca fenomen fiziologic. Sunetul e caracterizat printr-o inaltime (frecventa), o tarie (intensitate Sonora) si un timbre (raportul intre perioadele unui sunet). dB – decibel – unitate de masure a nivelului de zgomot prin aer sau structure. (exemple – 85dB -
– trafic urban; 30dB – soapte; 90-95dB (pot cauza problem ale auzului) – muzica rock, ferestrau mecanic; 125dB – dureri ale auzului / capului; 140dB – sunet de avion Masuri ale niv de zgomot din aer : reducerea zgomotului la sursa / zonarea urbana. Evitarea ecoului, uniformitatea campului sonor, durata optima de reverberatie – (persistent sunetului in incapere dup ace sursa a fost oprita).
Invelitori: Rol de a proteja cladirea la actiunea intemperiilor – protectie hidrofuga Poate fi considerata ca un ansamblu ce intra in alcatuirea acoperisului – cele cu plane inclinate – sau poate face parte din structura complexa a acoperisului (tip terasa). Acoperisul este de 2 feluri: cu plane inclinate, cu plane terasa -
Limitarea deformatiilor sau degradarilor sub actiunea greutatii proprii / zapezii / a vantului
-
Aptitudinea de exploatare – limitarea degradarilor ce pot sa apara sub influenta unor factori de exploatare
-
Durabilitatea – mentinerea caracteristicilor initiale o perioada lunga de timp
Invelitorile pot fi din materiale combustibile sau altele rezistente la foc. Clasa de reziste nta la foc e corelata cu cea a intregii cladiri – impiedicarea propagarii incendiilor fiind importanta
Efectele de ordin fiziologic: -
Siguranta in exploatare (rezistenta la soc / caderi masive de zapada etc)
-
Siguranta la acces (Prevenirea alunecarii)
-
Rezistenta la agenti chimici si fizici ai atmosferei
-
Igiena si sanatatea oamenilor (ex: azbociment toxic)
-
Protectia la zgomot
-
Protectia termica si economia de energie
Factori de luat in considerare: -
Arhitectura cladirii
-
Volumetria
-
Relatia cu arh specifica a locului
-
Caracteristici climatice
Clasificare
2
Finisaje – Anul 3 Semestrul I
-
Cursuri
Din punct de vedere al etanseitatii: etanse (membrana fixata pe suport / panouri metalice complexe); semietanse (tabla plana,cutanata); discontinue (piese mici – tigla, olane, sindrila etc)
-
Din punct de vedere al materialului: invelitori din materiale organice (paie, lemn); din piatra naturala (ardezia); din materiale ceramice (tigla, olane); tigle din beton, tabla plana profilata; din sticla/policarbonat
-
In functie de greutate: m2<20kg = usoare; m2 <40kg = semiusoare; m2 >40kg = grele
Acoperisuri cu panta Invelitori ceramice -
Greutate mare, panta mare, aspect discontinuu
-
Din piese de dimensiuni mici pe suport discontinuu
-
Fixarea de suport – simpla asezare sau fixare cu sarma de sipci
-
In zonele cu vant puternic si precipitatii – astereala, bitum si sipci – discontinue pentru pentru a incuraja scurgerea rapida a apei.
-
Consumul materialului lemnos moderator pentru ca sunt invelitori grele (casante)
Tigle solzi : cu asezare simpla / cu asezare dubla (etanseitate sporita)
Tigle profilate (mai etanse, panta redusa)
Olane (cele mai vechi)
Tabla plana -
Invelitori continue – buna etanseitate, panta redusa
-
Se foloseste tabla zincata / cea neagra / sub forma de foi
-
Fixate prin sipci (agrafe speciale)
-
Intre foi prin falturi – simple sau duble.
-
Prindere dubla – panta mica sau prindere simpla – panta mare
Tigla din beton -
Rezistenta mai buna la socuri
-
Beton colorat in mesa
-
Suport la fel ca la ceramica
-
Racordari – foi de tabla la dolie
-
Greutate mult mai mare
-
Forme de baza: (vezi exemple grafice)
-
Aerisirea – prin ventilatoare – scaderea temperaturii
Se vor studia
Tigle beton
Sipci lemn II cu streasina
Hidroizolatie folie
Astereala
Capriori 3
Finisaje – Anul 3 Semestrul I
Cursuri
Izolatie termica intre capriori
Izolatie termica la fata capriorilor
Cosoroava (piesa de rezistenta pe care se sprijina capriorii)
Invelitorile tabla tip tigla -
ondulate sau cutate din tabla zincata pe ambele suprafete
-
Sunt mai usoare
-
25% panta minima, adica 14 grade
-
Fixate pe sipci (metalice – prindere cu suruburi autofiletante) sau lemn)
-
Se prevede si o folie anticondens
-
Zgomot produs in timpul ploii
Invelitori din materiale organice -
Carton bitumat – fasii aplicate pe astereale
-
Paralele cu streasina sau dupa linia de cea mai mare panta
-
Lipite cu bitum intre ele
-
Nu rezista perioade indelungate in timp
Streasina -
Infundata (e dreapta sub forma de triunghi) / Neinfundata ( permite circulatie aer sub ea) sau Semiinfundata (cu o cornisa)
-
60 =< l =< 120; unde l = lungimea streasinei
Acoperisurile plane de tip terasa -
Structuri stratificate alcatuite din mai multe materiale fiecare, indeplinind o anumita functiune (panta 1-7%)
-
Structura compacta sau ventilata; Terasele pot fi circulabile / necirculabile sau gradina.
-
Elemente de rezistenta + strat de panta
-
Oprirea vaporilor de la interior spre termoizolatie
-
Terasa compacta o
clasica (stratul de panta sub termoizolatie)
o
stratul de panta peste termoizolatie
o
terasa inversata – hidroizolatie sub termoizolatie
o
duo – termoizolatie si deasupra hidroizolatie
-
Se doreste dirijarea apelor fluviale spre punctul de colectare
-
Accesul pe terasa (daca este cazul) – printr-o structura acoperita
Terase necirculabile / circulabile -
Strat protectie hidroizolatie – bitum – material cu mare absorbtie a radiatiilor. In zilele calde pot fi at inse chiar si temperaturi de 80 de grade.
4
Finisaje – Anul 3 Semestrul I
-
Cursuri
Diferente de temperatura de forma sinusoidala zi / noapte (de la 80 la 30 de grade). – Procesul repetat – imbatranirea hidroizolatiei si reducerea elasticitatii – apar fisuri.
-
Precedarea unui strat de protectie pentru a reflecta radiatia solara.
-
Suprafata int. a peretelui – 40 – 45 de grade.
-
Materialele hidroizolante tip membrana – prevazute cu strat de protectie –
-
LA terasele circulabile – stratul de protectie are si rol de pardoseala (uzura)
-
Sapa mozaicata sau dale (mortar / mozaicat – pe suport de nisip sau rezemate perimetral – sau beton)
-
Dalele mozaicate au 2,5 – 3 cm grosime. Intre ele pot exista brazete de pamant cu iarba (rol ornamental)
-
Ex de terasa mai speciala: Terasa cu panta nula si cu dale pe platouri (dalele se ridica pe platouri de diferite dimensiuni, sapa fiind dedesubtul acesteia. Pe sub dale apa fluviala se va scurge).
-
Terasa tip gradina -
Strat de pamant pentru a forma vegetatie
-
Gestionarea apelor fluviale
-
Confortul pe timp de vara
-
Izolare acustica f buna
-
Mentinerea biodiversitatii
-
Diminuarea efectului de insula de caldura.
-
Stratul vegetal – apare si un strat de polistiren + spuma poliuretanica.
-
Grosime mai mare a hidroizolatiei pentru a preveni apa.
-
Terasa cu strat de panta termoizolant termo izolant – strat de panta termoizolanta – material granular – expandate, granulate, cenusa etc)
-
Va existe: stratul brut (de deasupra), bariera contra radacinilor (sapa mortar armat / folie tabla); strat geotextil). In functie de dimensiunea vegetatiei plantate, se vor folosi grosimi diferite (iarba / arbusti / flori etc)
Terasa inversata (ranversata) -
Termoizolatia este deasupra hidroizolatiei
-
Deasupra stratului vor fi dale (sau alte elemente de pardoseala ext), urmate de un strat de termoizolatie, apoi unui de hidroizolatie, apoi str. Pantei si un strat de beton.
-
Ca si avantaje: elimina orice risc de condens in structura / protejeaza hidroizolatia
-
Ca si probleme: materialul termoizolant trebuie sa fie imperme abil si sa aiba capacitatea de absorbtie f redusa; Rezistenta mecanica slaba
-
Polistirenul extrudat: Risc de plutire / Risc fata de vant; Stratul de protectie trebuie sa aiba rol de lest (greutatea ca sa echilibreze forta de antrenare a vantului si cea de plutire – dimensiuni mai groase)
Terase ventilate -
Se aplica pentru cladiri ce adapostesc spatii cu umiditate relativa interioara (>70%)
-
Straturi (de sus in jos): o
Protectie hidroizolatie
o
Hidroizolatie 5
Finisaje – Anul 3 Semestrul I
-
Cursuri
o
Suport hidroizolatie
o
Profile metalice (canale de aerare)
o
Tiz
o
Sapa Panta
o
Planseu
Canalele comunica cu exteriorul prin deflectoare. Exista structuri de terasa cu strat de aer ventilat (Camera de aer cu dim 0.6-0.8m intre placile ce gazduiesc hidroizolatie hidroizolatie (sus) si termoizolatie (jos)
Elemente auxiliare -
Detalii de racordari
-
Elemente perimetrale: Atic / Cornisa
-
Racordari la suprafetele verticale (La pereti / cosuri de fum / canale de ventilare) – exemple
-
Guri de scurgere a apelor fluviale (Spre exterior / Spre Interior)
-
Diverse: deflectoare / resturi / ventilatoare etc
-
Se urmareste o continuitate a hidroizolatiei in zonele sensibile
-
In cazul aticului: o
Rol de protectie in cazul terasei circulabile; se rezolva zona per imetrala – necirculabila
o
Poate fi inalt / jos.
o
Inaltime de min 80 a partii dinspre exterior – circulabila; mai mica de 35cm e necirculabila.
o
La margine se foloseste o copertina din beton cu fata mozaicata. Protectia hidroizolatiei. Apare un strat de difuzie, un suport al hidroizolatiei, o bariera de vapori.
6
