Domeniul dezvoltării socio-emoţionale în practica educaţională Abilităţile sociale și emoţionale sunt factori importanți pentru adaptarea la viața școlară și pentru intergrarea socială a copilului pentru tot restul vieții. Competența socială este abilitatea de a atinge diferite ținte personale în interacțiunile sociale și de a cultiva și menține relații pozitive cu ceilalți. În ceea ce privește dezvoltarea socio-emoțională putem spune că aceasta vizează debutul vieţii sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţii şi copiii. În plus, interacțiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jurul lor. Așadar, relațiile dau un înțeles experiențelor din mediul școlar și, implicit, celor din mediul social. Interacțiunile stabile din perioada copilăriei timpurii oferă copiilor un sens al stării de bine, care îi determină să participe pozitiv în activitățile zilnice. În acest context, trebuie să remarcăm faptul că, deși empatia nu este punctul forte al copilului în perioada copilăriei timpurii, el dovedește că poate fi empatic atunci când începe, de bună voie, să împărtășească, în mod voluntar, cât mai multe informații cu cei din jur. De asemenea, ar trebui să mai remarcăm și faptul că, treptat, copilul începe să își dezvolte deprinderi de rezolvare a conflictelor, înțelegând din ce în ce mai mult mecanismele de bază care asigură funcționarea societății, ce este bine și ce este rău printr-o participare activă la activitățile de grup, îndeosebi la jocurile imaginative. Astfel, copiii încep să înțeleagă faptul că acțiunile lor pot avea consecințe și, în acest context, ei învață să își controleze diferitele emoții: frică, mânie, timiditate etc. Pentru a asigura și sprijini dezvoltarea socio-emoţională a copiilor, este necesar ca toate demersurile instructiv-educative din perioada copilăriei timpurii să se focalizeze pe: • formarea şi dezvoltarea la copii a abilităţilor de interacţiune cu adulţii, cu copiii de vârste apropiate, •
acceptarea şi respectarea diversității;
•
formarea comportamentelor prosociale;
•
recunoaşterea, exprimarea şi autocontrolul emoţiilor, a expresivităţii emoţionale;
•
dezvoltarea conceptului de sine.
În acest context, educatoarei îi revine sarcina de a observa acţiunile şi comportamentele copiilor, dar și propriul comportament sau al adulților din jurul copiilor, să inventarieze abilităţile pe care copiii sau adulții din jurul acestora nu le au formate şi care generează, la rândul lor, comportamente indezirabile la nivelul colectivului de copii sau al fiecărui copil în parte şi să-şi proiecteze, săptămânal, conţinuturi (poveşti, jocuri, exerciţii etc.) care să vină în sprijinul copilului pentru formarea, corectarea sau dezvoltarea abilităţilor socio-emoționale. Viorica Preda
De ce dezvoltare socio-emoțională? Abilitățile sociale și emoționale reprezintă resurse importante pe care urmărim să le dezvoltăm la copiii noștri pentru a le asigura adaptarea la viață. Abilitățile se exersează în cadrul relațiilor pe care copilul le stabilește cu persoanele semnificative din viaţa lui. Comportamentele adulților, părinți și educatori, reprezintă principalul context de învățare a abilităților sociale și emoționale. Reacțiile noastre cognitive (ce gândim), emoţionale (ce simţim) și comportamentale (cum reacționăm) modelează atitudinile și comportamentele copiilor.Reacția adulților față de comportamentul copilului este rezultatul unor experiențe de învățare. Modul în care adulții reacționează la ceea ce fac copiii nu este întâmplător, ci este rezultatul unui mod personal de a acorda semnificație comportamentului lor. Suntem obișnuiți să observăm ceea ce se întâmplă în jurul nostru și imediat să facem interpretări asupra lucrurilor observate. Semnificația pe care o acordăm este rezultatul direct al experienței noastre de învățare și determină modul în care ne raportăm la o anumită situație, felul în care reacționăm – emoțiile pe care le simțim (tristeţe, iritabilitate, furie) precum și comportamentele prin care ne manifestăm (ex. ridicăm tonul, țipăm etc.). Comportamentele noastre sau reacțiile noastre emoționale privitor la ceea ce fac copiii sunt determinate de semnificațiile pe care le atribuim comportamentului respectiv și de modul în care percepem și interpretăm contextul în care acesta apare. Confruntați cu aceeași situație, adulții (părinți și educatori) au reacții diferite față de același comportament al copilului. Același tip de comportament al copilului determină reacții emoționale și comportamentale diferite la persoane diferite, în funcție de modul în care fiecare înțelege şi își explică ceea ce face copilul. Același tip de comportament determină reacții diferite chiar și la aceeași persoană, în momente diferite, în funcție de cum este perceput contextul în care se manifestă comportamentul. De aceea e necesar să avem în vedere următoarele aspecte: •comportamentul copilului este rezultatul unor experiențe de învățare (logica lui se înscrie în limitele unei ecuații simple). •comportamentul copilului este o reflectare a abilităților pe care el le deține la un moment dat. •manifestarea comportamentelor inadecvate ascunde un deficit de abilități și reflectă nevoia unor contexte noi de învățare. •comportamentele inadecvate reprezintă un feedback pentru adult, deoarece acesta transmite informații atât despre aspectele pe care copilul le mai are de învățat cât și despre calitatea procesului de învăţare. Părinți și educatori, pregătiți copilul pentru ”afi” pentru că lumea îl pregătește pentru ”a avea” ! Alimentați amfiteatrul gândurilor și teritoriul emoțiilor cu curaj și îndrăzneală, nu le acceptați timiditatea și nesiguranța. Stimulați copiii să aibă obiective, să caute bucuria în relațiile sociale, să nu le fie teamă de insucces! Nu există podium fără înfrângeri! Prof.Dr. Emilia Stana
ALA Denumirea activitӑţii : “Aratӑ ce simţi ! “ Propunӑtor: Cadrele didactice de la Grădinița cu Program Prelungit Nr.7, Brăila Tema din proiect vizatӑ : Educaţia emoţionalӑ Scopul : recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor Materiale necesare : costume de iepuraşi, baghetӑ Desfӑşurare : Copiii sunt iepuraşi şi vor să ajungӑ la Grădiniţa din pădure pe timpul nopţii, dar nu cunosc drumul. Apare Zâna iepuraşilor sӑ le dea o mânӑ de ajutor. Merg pe cărare, unul după altul. Se aud zgomote. Zâna le adreseazӑ întrebӑri: ”Oare o fi un lup? Cum vă simţiţi? V-aţi speriat! Era o pasăre care a zburat. Ce bine că nu a fost lupul! Cum vă simţiţi? Sunteţi veseli! Uite un fluturaş! Hai să alergăm cu el! Cum vă simţiţi? Sunteţi fericiţi! Se aud cantece! Se vede grădiniţa! Ura, am ajuns! Cum vă simţiţi? Sunteţi veseli!” ( Copiii sunt îndemnaţi să-şi exprime emoţiile, trăirile, prin mişcări ale corpului, onomatopee, expresia feţei, etc. Adultul îi încurajează continuu şi trăieşte împreună cu ei emoţiile).
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: ,,Copăcel, copăcel, te iubesc de mititel” PROPUNĂTOR: prof. Covache Raluca-Oana şi ed. Bâtcă Sofia, grupa mică Step by Step, Grădiniţa p.p. nr.11, Brăila TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: Educaţia emoţională
SCOPUL: formarea şi dezvoltarea comportamentului socio-emoţional al copiilor din grupă. MATERIALE NECESARE: inimi decupate, beţişoare, creioane colorate, lipici. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII: Împreună cu copiii am adoptat un copac din curtea grădiniţei. Le-am sugerat copiilor că îngrijind un copac, îl ajutăm să crească sănătos. I-am urmărit evoluţia şi ne-am documentat în ceea ce priveşte îngrijirea lui. Periodic, am observat împreună cu copiii ce modificări a suferit (apariţia mugurilor, înfrunzire). Fiecare copil a desenat feţe zâmbitoare pe inimioare, reprezentând bucuria din inimile lor. Am mers împreună cu copiii în curtea grădiniţei şi am aşezat inimioarele în jurul copacului, apoi am dansat şi am cântat exprimându-ne în acest fel bucuria.
Şcoala Teodoroiu”,
Gimnazială “Ecaterina Grădiniţa nr. 33, Brăila
Grupa mică
(antepreşcolari)
Educatoare:
Necula Mariana
Stan Ionela Educaţia Emoţională Tema activității: Emoţii colorate Scop: identificarea şi eprimarea emoţiilor de bază prin culoare Galben – bucurie Albastru – tristeţe Verde – frică Materiale necesare: baloane, figuri geometrice în cele trei culori, imagini cu expresii faciale, baloane din hârtie, acuarele, lipici, creioane.
Descrierea activităţii: S-a lucrat în cadru a 3 centre: - Alfabetizare – Cărticica Emoţiilor S-au colorat imagini cu cele trei expresii faciale, ale emoţiilor prezentate mai sus, în culorile specificate. Am purtat discuţii, cu privire la expresii faciale şi emoţiile exprimate de acestea. La sfârşit s-au adunat toate în Cărticica Emoţiilor. - Manipulative – Forme colorate şi emoţionate Au lipit pe cercuri, triunghiuri şi pătrate, aceleaşi forme galbene, albastre şi verzi, dar mai mici, formând o piramidă a formelor geometrice.
- Artă – Baloane colorate Au combinat culorile galben şi albastru, obţinând culoarea verde. Au identificat emoţiile şi au încercat să-şi controleze emoţiile. Ziua s-a încheiat cu un jocul ”Baloane emoţionate”, unde şi-au identificat propriile emoţii şi emoţiile colegilor.
TABLOUL DE PREZENŢĂ OPŢIONAL ED. PLASTICĂ - STĂRI EMOŢIONALE TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: EDUCAŢIA EMOŢIONALĂ
Propunător: Işan Viorica, Grădiniţa Nr. 48 Brăila Nivel II, grupa mare ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Întâlnirea de dimineaţă: “Eu sunt important pentru că…” Rutină: deprinderea de se percepe pe sine ca persoană unică Salutul:,, Bună dimineaţa..., eu sunt…de la Grădiniţa..., grupa..., sunt nascut în luna...” Scop: dezvoltarea capacităţii copiilor de a se percepe în mod pozitiv, ca persoană unică, cu caracteristici specifice Obiective operaţionale: să se prezinte precizând numele şi prenumele, luna în care s-au născut, grădiniţa şi grupa la care sunt; să precizeze cel puţin un aspect pentru care se consideră importanţi. Strategii didactice: Metode şi procedee: interviul, conversaţia, posterul Material didactic: microfon, o planşă mare pentru realizarea posterului, postituri Desfăşurarea activităţii: Se realizează salutul, fiecare copil precizând numele, prenumele, luna în care s-a născut, grădiniţa şi grupa la care sunt. Urmează interviul ,, De ce crezi că eşti important”, reporterul fiind unul dintre copii, iar educatoarea notează răspunsurile copiilor pe postituri pe care are scrise numele acestora. Se va realiza un poster cu răspunsurile preşcolarilor, în centru fiind aşezată întrebarea şi două siluete de copii (băiat şi fată). Se precizează că fiecare este unic, este valoros şi important pentru ceilalţi. Posterul se afişează în loc vizibil pentru copii şi părinţi, putând fi adăugate alte răspunsuri ale copiilor.
POSTER: „SUNT IMPORTANT PENTRU CĂ...” Răspunsurile copiilor: Sunt o minune pentru părinţi! Sunt fetiţă! Sunt o parte din tata! Am mulţi prieteni! Sunt năzdrăvan! Sunt drăgălaşă! Sunt ordonat şi desenez frumos! Am un zâmbet unic! Îmi ascult părinţii! Sunt zâmbitoare! Am talent la desen!
Şi răspunsurile continuă..........
TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: EDUCAŢIA EMOŢIONALĂ ACTIVITĂŢI LIBER ALESE Educatoare: Bamiopol Marioara, Apostu Adina, Moisescu Iuliana, Grădiniţa Nr. 48 Brăila Nivel I, grupa mijlocie ADE (DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV) + ALA Tema: „Baloane vesele şi triste” Scop: Formarea abilităţii de a identifica şi recunoaşte stările emoţionale. Obiective operaţionale: să deseneze chipuri vesele/triste/mirate/furioase sa identifice şi apoi să denumească stările emoţionale reprezentate pe balon să interpreteze expresiv un rol ales sau dat redând stări emoţionale adecvate Strategii didactice:
-Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, expunerea, joc de rol, exerciţiul -Material didactic: baloane, carioaca Desfăşurarea activităţii: Fiecare copil desenează pe un balon starea emoţională preferată (vesel,trist, mirat, furios). Cei mai mulţi copii au desenat baloane vesele, puţini triste şi câţiva mirate, niciunul furioase. Baloanele realizate se aruncă în aer , copiii prind câte un balon şi precizează ce emoţie este reprezentată pe balon apoi se grupează în funcţie de acestea. Fiecare grup format desfăşoară un joc de rol: Grupul vesel- „De-a petrecerea”; Grupul trist – „De-a doctorul”(medicul identifică cauza tristeţii fiecărui pacient, prescrie tratament pentru vindecarea acestuia, eventual, îi sugerează să participe la petrecerea grupului vesel); Grupul mirat-„De-a cercetătorii”. În finalul activităţii toţi copiii şi-au exprimat dorinţa de a avea chipuri vesele. TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: INTERACŢIUNEA SOCIALĂ Propunătoare: Sighinaş Nicoleta, Cioroiu Gabriela, Grădiniţa Nr. 48 Brăila Nivelul I, grupa mijlocie Subdomeniul: Dezvoltare socială Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului prosocial Tema activităţii: “Prietenia - dar de preţ” ACTIVITATE INTEGRATĂ - A.D.E. (DOS) + A.L.A. 2 “Cei doi iepuraşi, Puf-Alb şi Puf-Gri “- repovestire + dramatizare Scop: Formarea abilităţii de a atinge diferite ţinte personale în interacţiunile sociale şi de a cultiva şi menţine relaţii pozitive cu ceilalţi Obiective operaţionale: să identifice greşelile în comportament să asocieze trăirile emoţionale cu faptele să interpreteze un rol exprimând adecvat stările emoţionale ale personajului Strategii didactice: - Metode şi procedee: expunerea, demonstraţia, conversaţia, explicaţia, posterul, joc de rol
- Mijloace de învăţământ: jetoane, imagini din poveste, măşti Desfăşurarea activităţii: Ajutaţi de imagini, copiii repovestesc povestea Puf-Alb şi Puf-Gri, punându-se accent pe trăirile emoţionale ale personajelor. La finalul poveştii, ei vor realiza un poster cu imaginile din poveste pe care le vor grupa în funcţie de emoţia pe care o trăiesc privindu-le, ajutându-se de emoticoane. În dreptul feţei zâmbitoare vor aşeza imaginile care înfăţiţează acțiuni pozitive din poveste, iar în dreptul feţei triste, imaginile care indică un comportament eronat al personajelor din poveste. De asemenea, copiii se vor identifica, la alegere, cu un personaj din poveste şi vor motiva alegerea. În cadrul ALA 2 se va realiza dramatizarea poveştii. Copiii vor intra mai uşor în rolul personajului prin purtarea unei măşti sau costum. Ei reproduc dialogul dintre cele trei personaje ale poveştii imitând trăirile şi emoţiile personajelor: bucurie, uimire, tristeţe, supărare.
Grupa mijlocie Educatoare: Babencu Anișoara, Petrov Tincuța, Grădiniţa Nr. 48 Brăila Domeniul limbaj și comunicare Tema: „Cutia pentru supărări, cutia pentru bucurii” Scop: Dezvoltarea vocabularului emoțiilor și a controlului emoțiilor. Obiective operaționale : să identifice stările emoționale de bucurie și de tristețe; să mimeze trăirile de bucurie, tristețe; Strategii didactice: - Metode procedee: conversația, explicatia, problematizarea; - Material: două cutii, foi de desen, creioane colorate DESFASURAREA JOCULUI Copiii vor fi solicitați să-și amintească, verbalizând diferite situații trăite, ce conțin o anumită încărcătură emoțională. Apoi, ei vor experimenta diferite trăiri emoționale asociate, exprimându-le deschis în fața celorlalți. La final, copiii trebuie să găsească o rezolvare creativă frustrarilor, tensiunilor, elementelor de agresivitate identificate. Voi propune copiilor să transforme emoțiile negative în emoții pozitive . Pe rând, fiecare copil iși va exprima verbal o bucurie și o supărare apoi o vor simboliza grafic prin desen. Desenele astfel realizate vor fi puse în cele două cutii, în funcție de ceea ce exprimă.
În final, vor hotărî împreună cu privire la ce se va întampla cu cele două cutii. Copiii s-au lăsat antrenați cu placere, prinși de magia jocului construit pe metafora, pe simbol. În continuare, aceștia s-au jucat liber și dirijat cu emoțiile și sentimentele, propunând variate soluții pentru transformarea unor trăiri tensionate, cu încărcătură negativă, în altele pozitive, adecvate.
Grupa „Albinutelor” Îndrumator: prof.Manolache Paula Gabriela Grad. Nr 2 Buftea Tema: ”Interacțiunea socială” Denumirea activitații: "Cursa cu obstacole"-joc Competenţa generală: competenţe sociale. Competenţa specifică: cooperarea în joc, comportamente prosociale. Obiective: să-şi dezvolte abilităţile de cooperare în joc; să dezvolte încredere în ceilalţi; să înveţe să ofere ajutor. Materiale: diferite obiecte din sala de grupa (popice), eşarfă. Metode: explicatia, demonstratia, jocul. Procedura de lucru: Popicele au fost aranjate astfel încât ele să devină obstacole pe care copiii au trebut să le evite. Copiii au fost imparțiți în echipe de câte doi, un copil a fost legat la ochi cu o eşarfă, în timp ce coechipierul său l-a luat de mână şi l-a ghidat printre obstacole până la punctul de sosire. Jocul a fost repetat până când fiecare copil a participat la joc. Concluzii: Prin această activitate, copiii au învaţat să ofere ajutorul, au exersat oferirea ajutorului şi au învaţat să acorde încredere celorlalţi.
GRUPA MICĂ FLUTURAŞII PROF. ZAMFIR NELA GRAD. PROGRAM NORMAL NR 2 BUFTEA TEMA: Dezvoltarea abilităţilor de autoreglare emoţională „FRICA DE ÎNTUNERIC”: JOC - BABA OARBA SCOP: Dezvoltarea abilităţilor emoţionale care vor contribui la echilibrul emoţional personal al copilului. OBIECTIVE: să gestioneze emoţiile negative; să facă faţă momentelor de frică prin joc; să colaboreze cu toţi copiii grupei. METODE: conversaţia, demonstraţia, exemplul, jocul.
Jocul se desfaşoară prin formarea unui cerc în mijlocul căruia se află un copil legat la ochi cu o eşarfă. Ceilalți copii vor cânta versurile: „baba, baba oarba unde-ţi este roaba, roaba ici roaba colea pune mâna şi vei afla.” Cel din mijloc va atinge un coleg care-i va lua locul în centrul cercului. Jocul se va desfăşura pâna ce toţi copiii vor participa la joc.
ÎN CONCLUZIE Jocul este activitatea principală pe care preșcolarii o realizează și care, pe lângă dezvoltarea cognitivă, duce şi la construirea reprezentărilor despre modul în care copilul trebuie să se comporte în relațiile cu ceilalți. Copiii au fost încurajaţi şi lăudaţi pentru comportamentele de cooperare manifestate pe parcursul jocului.
BUCURIILE COPIILOR TOAMNA Obiectiv: Să recunoască greşelile din timpul povestirii care au provocat stări emoţionale negative. Strategii didactice: - Metode şi procedee: povestirea, conversaţia, explicaţia, jocul de rol - Material didactic: costume (măşti), trusa medicală Scenariu : Copiii ascultă povestea spusă de educatoare, apoi îşi vor asuma roluri şi prin dramatizare vor exprima stările sufleteşti trăite.
Copiii ascultă povestea, se gândesc cum ar trebui să stabilească rolurile, să se poarte în situaţii similare,
Grădiniţa PP Nr.5 Buftea Prof. Moţ Mariana CERCUL PRIETENIEI – JOC OBIECTIVE: Să trăiască stări emoţionale diferite: curiozitate, curaj, bucuria reuşitei; Să aleagă doi colegi care ar putea deveni prieteni. Material: ecusoane cu cifre, cercuri colorate, câte un ghem de lână pentru fiecare cerc format. Scenariul: Copiii primesc ecusoane cu numere de la 1 la 3. Cei care poartă ecusonul cu numărul 3 primesc câte un cerc şi un ghem de lână. La semnalul educatoarei copiii rostogolesc ghemul către unul dintre colegii de grupă preferat. Cel ce primeşte ghemul îl va rostogoli la rândul său către un alt coleg pe care-l preferă şi pe care îl doreşte în grupul celor 3 prieteni. Acesta trage ghemul până ajunge la cel de-al doilea copil care preia ghemul şi-l va strânge în continuare până ajunge în cercul prietenilor. Copiii vor rosti pe rând ,, Prietenii mei sunt ...’’ Echipa care a reuşit să-şi formeze cercul de prieteni este câştigătoare. În timpul jocului multe dintre ghemele aruncate s-au intersectat și s-au încurcat ceea ce a provocat o adevărată distracţie în rândul copiilor. În încheierea jocului copiii au povestit ceea ce au simţit, prezentând emoţiile pe care le-au trăit.
OBSERVATII: Mulţi dintre copii au manifestat pe parcursul jocului nerăbdare, nelinişte, curiozitate, bucurie, fericire. Unii dintre ei au fost surprinşi când au fost aleşi de un anumit copil, neaşteptându-se să fie dorit ca prieten în acel cerc. Alţi copii însă au fost dezamăgiţi, nefiind aleşi de acei copii pe care ei îi considerau prietenii lor.
Grădiniţa Nr.1 Măgurele Grupa mare I Prof .înv.preşcolar Curcan Petronela Ed. Bogdan Angela „Copacul prieteniei - joc Jocul s-a desfăşurat cu preşcolarii grupei mari în cadrul proiectului tematic ”Prietenia”. După scurte discuţii cu copiii despre prietenie şi prieteni, fiecare dintre preşcolari şi-a descris cel mai bun prieten ( culoarea ochilor, a părului, forma feţei, înălţimea, vesel sau trist, vorbăreţ/tăcut, atent, ) Mulţi dintre ei şi-au amintit momente frumoase petrecute împreună cu prietenii ( aniversările zilelor de naştere, petreceri la McDonalds, jocuri distractive în parcul oraşului, plimbări, excursii). Fiecare dintre preşcolari a ales apoi prietenul său, prietenii lângă care se vor aşeza la măsuţe. Educatoarea le spune copiilor că vor desena un copac, dar nu un copac obişnuit. Deoarece au vorbit despre prietenie şi prieteni, despre cum se ajută prietenii între ei, vor desena ”Copacul prieteniei”. Jocul are următoarele obiective: să stabilească relaţii de prietenie cu un copil; să denumească care sunt criteriile personale de alegerea a prietenilor;
să descrie prietenul/prietena de joacă.
Materiale necesare: creioane colorate, foi. Comportamente: socializare, cooperare, iniţiativă, relaţionare, manifestarea simţului artistic. Descrierea activităţii: După ce toţi copiii au primit pe măsuţe materialele de lucru, educatoarea se va asigura că au înţeles ce au de realizat prin jocul respectiv ( să deseneze ”Copacul prieteniei”). Pentru început, copiii vor desena un copac. Apoi, după ce au înţeles că şi copacul are nevoie de priteni pentru a creşte şi a se dezvolta sănătos ( apa, soarele, îngrijre din partea oamenilor şi protejare), preşcolarii vor desena în coroana copacului doi dintre colegii cu care îi place să se joace la grădiniţă. În timp ce copiii vor desena, educatoarea va trece pe la fiecare şi îl va întreba pe cine a hotărât să deseneze şi de ce îi place să se joace cu persoana respectivă.. În cadrul grupei de copii, fiecare îşi va prezenta desenul, va spune cine sunt colegii şi de ce îi place să se joace cu ei. La sfârşit se va realiza o expoziţie în care copiii vor putea aprecia desenele colegilor. Rezultate obţinute: În urma desfăşurării jocului, fiecare dintre preşcolarii grupei va fi mult mai atent cu colegul său, se vor ajuta mult mai mult între ei, se vor sprijini unii pe alţii la activităţi. De asemenea s-au creat alte relaţii de prietenie decât cele existente, a sporit interesul celor mai timizi din grupă pentru relaţionarea cu colegii şi participarea la jocuri împreună.
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: FLORI VESELE, FLORI TRISTE GRUPA MICĂ OBIECTIVE :
să recunoască denumirile diferitelor emoţii (bucurie, tristeţe, furie, teamă/frică);
să descrie manifestările specifice emoţiilor (exersarea ”citirii” expresiilor emoţionale);
descrierea unor modalităţi de control al emoţiilor;
extinderea vocabularului emoţional;
Desfăşurarea activităţii:
1. La începutul activiţăţii se vor prezenta copiilor desene cu flori. Aceştia vor spune ce au ele deosebit faţă de alte flori - florile au în mijloc feţe ale oamenilor. Florile de culori deschise (albe,galbene,roz) vor avea”feţe” care surprind stări emoţionale pozitive, iar cele de culori reci (negru, maro, albastru închis) “feţe” care surprind stări emoţionale negative. 2. Prezint floarea şi întreb: -Priviţi floarea ,cum se simte ea? -Floarea este “veselă”. -Cum mai putem spune că este veselă folosind alte cuvinte? -Floarea este bucuroasă, mulţumită, relaxată. -Cum este aceasta floare? -Floarea este tristă.(supărată, nefericită, necăjită) etc. Copiii vor fi întrebaţi dacă au fost vreodată ca aceste flori. Câţiva copii vor povesti scurte întâmplări din viaţa lor în care au avut diferite stări emoţionale. 3. Copiii vor exemplifica cum erau personajele din poveştile îndrăgite. - Iedul cel mic era trist (nefericit,distrus) pentru că lupul i-a mâncat frăţiorii. - Alba ca Zăpada era deznădăjduită (neajutorată, nesigură, disperată)când a rămas singură în pădure. - Fata moşului era liniştită (mulţumită,calmă, bucuroasă) pentru că a îngrijit bine copiii Sfintei Vineri. 4. Copiii vor desena la finalul activităţii feţe vesele şi feţe triste. Cu toate că activitatea s-a desfăşurat la grupă mică, preşcolarii au fost foarte activi şi au identificat corect toate cele patru emoţii primare: bucurie, frică, tristeţe şi furie. De asemenea, au folosit o paletă variată de sinonime pentru emoţii : furie=nervos, extrem de nervos, exasperat, bucurie=fericire, veselie, tristeţe=supărat, morocănos. Am observat de asemenea, tendinţa copiilor de a classifica emoţiile în bune şi rele: astfel florile cu feţe vesele erau „frumoase” iar cele triste sau furioase erau „urâte”. Această tendinţă exprimă foarte bine nivelul de dezvoltare cognitiv şi emoţional al copilului preşcolar mic. Încă de la această vârstă copiii înţeleg că anumite emoţii „ne fac rău, nu sunt bune” iar altele sunt de dorit, „sunt bune, sunt frumoase”. Preşcolarii au „citit” şi au imitat pe rând diverse emoţii, unii intrând foarte repede în joc faţă de alţii care au avut nevoie de sprijin sau încurajare. Cu toate acestea, am sesizat că şi copiii mai timizi sau care aveau dificultăţi de relaţionare au participat activ la acest exerciţiu în care nu era nevoie decât de limbaj nonverbal.
DENUMIREA ACTIVITATII : CERCUL PRIETENIEI GRUPA MIJLOCIE OBIECTIVE :
Să descrie o relaţie de prietenie pe baza unui scenariu expus;
Să descrie importanţa prietenilor în viaţa lor;
Să iniţieze discuţii pe baza subiectului în cadrul grupului;
Să colaboreze cu ceilalţi colegi în rezolvarea sarcinilor de lucru.
Jocul “Cercul prieteniei”- fiecare copil se prezintă (Bună, eu sunt Ştefan! Vrei să fii prietenul/prietena mea?) iar copilul care a fost întrebat răspunde prezentându-se şi manifestându-şi dorinţa sau refuzul. Daca apar piedici (copii timizi sau care nu doresc să fie preteni cu cel care i-a întrebat, cadrul didactic poate media situaţia găsind o soluţie: “Hai să întrebăm pe altcineva dacă doreşte să fie prietenul tau!” Activitatea “Cum arată prietenia?” Copiii sunt împărţiti în echipe de câte 3-4 şi primesc sarcina de a realiza utilizând împreună aceeaşi bucată de hârtie şi aceleaşi creioane o reprezentare a prieteniei/prietenilor etc. Se exersează abilităţi precum: împărţirea materialelor, aşteptarea rândului etc. Pentru primul exerciţiu preşcolarii nu au întâmpinat dificultăţi în a cere prietenia colegilor având în vedere faptul că o regulă a clasei este “Să fim preteni unii cu ceilalţi”. Copiii erau familiarizaţi cu notiunea de prietenie. Exerciţiul a fost benefic şi pentru copiii care sunt mai retraşi şi nu îndrăznesc să intre în jocul celorlalţi sau să comunice cu ei. Cu ajutorul educatoarei de la grupă s-au găsit repede prieteni şi pentru copiii care spuneau despre ei că nu au prieteni la grădiniţă. Copiii care au primit un răspuns negativ sau un nonrăspuns au fost încurajaţi să ceară prietenia unui alt copil fără a insista asupra unui răspuns pozitiv din partea copilului care a răspuns negativ. Am dorit să le subliniez copiilor că deşi la grădiniţă suntem cu toţii prieteni şi ne manifestăm cu prietenie în relaţiile noastre atunci cand primim un refuz putem să găsim şi o soluţie la situaţia noastră fără să ne supărăm sau să îl blamăm pe celălalt pentru ca ne-a refuzat.
La realizarea desenului de grup, după precizarea regulilor am constatat că preşcolarii care aveau tendinţa să tragă foaia în dreptul lor sau să monopolizeze culorile erau atenţionati de ceilalţi copii din grup asupra comportamentului lor. Exerciţiul a fost util pentru respectarea unor reguli precum şi pentru munca în echipă în ceea ce priveşte colaborarea şi cooperarea.
"Cutia fermecata cu emoţii" Educatoare:Stan Alina Danciu Cătălina Unitatea:G.P.P. Nr.9,Buzău Competenţa generală: competenţe emoţionale Competenţa specifică: conştientizarea emoţiilor, exprimarea emoţiilor, etichetarea corectă a emoţiilor. Obiective:
să identifice şi să conştientizeze emoţiile trăite;
să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale din desen;
să asocieze trăirile emoţionale cu un anumit context.
Procedura de lucru: Se pun într-o cutie toate cartonaşele cu emoţii pozitive si emoţii negative. Cer fiecărui copil să scoată din cutie câte un cartonaş, astfel încât să aibă în mână un cartonaş reprezentând o emoţie pozitivă sau negativă. Cer fiecărui copil să identifice denumirile emoţiilor de pe
cartonaşe şi să se gândească la o situaţie în care s-a simţit bucuros, respectiv o situaţie în care a simţit tristeţe/teamă/furie. Observaţii:
Prin această activitate copiii învaţă să identifice corect emoţiile proprii şi etichetele verbale corespunzătoare şi încep să se familiarizeze cu contextul de apariţie al emoţiilor, ceea ce facilitează identificarea consecinţelor trăirilor emoţionale
Copiii au mimat şi au povestit situaţii în care s-au simţit veseli,trişti,curioşi etc.
VOICU MARINA- GRAD. NR 1 MAGURELE TEMA: INTERACŢIUNEA SOCIALĂ SUBTEMA: COOPERAREA TEMA: “Florile Prieteniei” Competenţa generală:abilităţi emoţionale Competenţa specifică:iniţierea şi menţinerea unei relaţii. Obiective specifice:
să stabilească relaţii de prietenie cu un copil;
să denumească care sunt criteriile personale de alegere a prietenilor.
Materiale necesre:creioane colorate,foi Descrierea activităţii: Copiii vor desena individual câte o floare cu cinci petale.Apoi fiecare va desena pe fiecare petală câte un coleg cu care îi place să se joace la grădiniţă.Educatoarea va trece pe la fiecare şi îi va întreba pe cine au hotărât să deseneze şi de ce le place să se joace cu persoana respectivă. (Pe cine ai desenat? De ce iți place să te joci cu…..?) Încurajaţi fiecare copil să povestească despre preferinţele sale. Apoi cereţi copilului care l-a ascultat să descrie ceea ce a spus celălalt. Asiguraţi-vă de faptul că toţi copiii au participat la această activitate.
Ce învaţă copilul din acestă activitate?
să îşi exprime în mod adecvat emoţiile;
să interacţioneze pozitiv cu colegii la grupă;
să îşi exprime în cuvinte emoţiile faţă de colegii săi.
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,TEDI’’ PROF. TABAC IONICA TEMA: ,,UMBRELA PRIETENIEI’’ GRUPA: MARE DURATA: 30-35 min METODE ȘI PROCEDEE: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, povestirea, dramatizarea, aprecierea verbală. MATERIALE: Umbrelă de dimensiuni mari, magazin (căsuţă de carton), jucării, bani de hârtie, soare şi nori din polistiren.
MOD DE DESFAŞURARE: Educatoarea prezintă copiilor o întâmplare pe care apoi o va pune in scenă… Un copil cumpără de la un magazin o jucărie şi primeşte cadou o umbrelă mare. Pe drum spre casă se stârneşte o ploaie torenţială şi câţiva copii grăbiţi, speriaţi, ingrijoraţi aleargă spre cel cu umbrela. La adăpostul acesteia ei se înseninează, sunt veseli şi prietenoşi.
De sub umbrelă se aud râsete şi chicoteli, deoarece copiii sunt fericiţi. Nici nu realizează că ploaia a trecut şi a răsărit soarele. Copiii îl îmbrăţişează şi îi mulţumesc copilului pentru generozitate. Se îndreaptă cu toţii fericiţi spre casă. Copiii trebuie să identifice cel puţin trei stări emoţionale trăite şi să simuleze situaţii de viaţă reale, să trăiască stări emoţionale de o mare diversitate, în lanţ.
TEMA: ,,ZARUL EMOŢIILOR’’ GRUPA: MARE DURATA: 30-35 min STRATEGII DIDACTICE: PROCEDURALE: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, instructajul verbal, aprecierea verbală. MATERIALE: Zar din carton cu imagini ce exprimă diferite emoţii( bucurie, mirare, furie, tristeţe, mândrie, frica). MOD DE DESFAŞURARE: Educatoarea rostogoleşte zarul, rostind urmatoarele versuri: ,,Zarul se roteşte Şi la tine se opreşte’’.
Copilul la care se opreşte zarul, îşi alege o imagine şi denumeşte emoţia prezentată. Apoi spune ce anume îi poate induce o asfel de stare (o acţiune, o melodie, un joc, o replică) şi mimează emoţia respectivă.
Mândrie
Ruşine
Mirare
Indiferenţă
Copiii trebuie să identifice stările emoţionale reprezentate de imaginile de pe zar, să descrie acţiuni care le induc aceste stări emoţionale şi să le exprime.
JOC PENTRU DEZVOLTAREA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE TEMA: ,, CUTIA FERMECATĂ CU EMOŢII’’ GRUPA: MARE DURATA: 25-30 min STRATEGII DIDACTICE: PROCEDURALE: Explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, conversaţia, instructajul verbal, aprecierea verbală. MATERIALE: Cutie din carton, emoticoane, flipchart , album cu poze ale copiilor ce exprimă diferite emoţii. MOD DE DESFAŞURARE: Copilul ales de educatoare extrage din cutie un emoticon, îl afișează la flipchart, spune ce emoţie exprimă acesta, mimează emoţia respectivă denumind o acţiune care îi determină acea emoţie şi apoi alege din albumul emoţiilor poza care corespunde emoţiei respective, afișând-o lângă emoticon.
Emoţie: Surprindere
Emoţie: Bucurie
Emoţie: Furie Jocul continuă până când se epuizează emoticoanele.
Educatoare: Şerban Tudoriţa GRAD. CASUTA COPILARIEI BUFTEA Grupa: Mare Denumirea activităţii: Jocuri de mişcare de interior Tema activităţii: 1. „Cărăuşii” 2. „Grisina buclucaşă” 3. „Încalţă-te repede!” Scopul activităţii: Cultivarea şi dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale. Obiective: Să trăiască o diversitate de stări: să-şi învingă frica, să acţioneze motric şi emoţional cu curaj, fără a fi frustraţi; Să se amuze trăind sentimentul de bucurie colectivă; Să transpună în joc starea sufletească respectivă; mândrie, prietenie; Să descopere sentimentele declanşate de propriile performanţe obţinute prin perseverenţă, autocontrol, îndemânare.
3. „Încalţă-te repede!” Loc de desfăşurare: Sala de clasă Participanţi: 10-20 de copii Copiii participanţi la joc stau pe câte un scaun, legaţi la ochi şi descălţaţi având lângă ei încălţămintea. La semnalul educatoarei, copiii trebuie să se încalţe cât mai repede. Câştigă cei care au reuşit să se încalţe primii.
COMPORTAMENTE 1.
Copiii respectă regulile jocurilor cu calm şi seriozitate.
2.
Copiii aşteaptă în linişte participarea la joc.
3.
Copiii au încredere în forţele proprii pentru a obţine rezultatul dorit, respectiv: transportarea alunelor, să mănânce grisina fără a se ajuta de mâini, să se încalţe repede.
4.
Copiii trăiesc fiecare moment al jocurilor fiind bucuroşi şi mândrii.
5.
Copiii acţionează motric şi emoţional cu curaj, cu responsabilitate.
6.
Copiii au învăţat să-şi stăpânească emoţiile: frică, frustrare, simpatie, prietenie, etc.
7.
Copiii au interacţionat pozitiv cu colegii de grupă pe tot parcursul activităţii. IMPRESIILE COPIILOR - Au fost jocuri plăcute şi uşoare – P.L. - Am fost foarte fericită – D.C. - A fost foarte frumos şi m-am simţit bine – R.A. - A fost o zi perfectă – P.M.
- Eram supărată că vroiam să fiu aplaudată – A.R. - La „grădi” îmi place cel mai mult – R.A. - M-am simţit bine pentru că am o doamnă aşa de minunată – P.L. - M-am simţit bine că te iubesc – P.M. - Am fost puţin trist să nu greşesc sarcinile – D.R. - Am încredere în mine şi mă simt bine – R.A.
JOC EXERCITŢIU TE IERT – IARTĂ-MĂ PROF. DOBROIU ELENA G.P.P. “Lumea Copilăriei’ DESCRIERE Doi copii construiesc împreună un castel. Un alt copil vine şi loveşte cu piciorul construcţia celor doi.
Adultul poate avea mai multe variante de raspuns la această situaţie. În funcţie de răspunsul adoptat, situaţia poate fi un context de învăţare a comportamentelor potrivite sau nepotrivite. Reacţia adultului este un context de învăţare ce necesită exersarea unor abilităţi. Răspunsul pe care adultul îl adoptă are legatura cu modul în care el înţelege situaţia şi comportamentul copilului care strică jocul. Reacţia adultului congruentă cu nevoia de învăţare a copilulu: - Adultul gandeşte despre copilul respectiv că nu are încă abilitatea de a intra în jocul celorlalţi copii. - Adultul trebuie să îşi păstreze calmul, să trateze situaţia respectivă ca pe un context în care îl învaţă pe copil abilităţi esenţiale pentru buna lui integrare în grup “cum să comunice dorinţa de a se juca şi el”. Această situaţie constă în a-l învăţa pe copil modalităţi adecvate de a se integra într-un joc . Obietive de învăţare: Să exprime verbal dorința de a se juca (doresc să mă joc şi eu cu voi); Să solicite verbal permisiunea de a intra în joc (pot să mă joc şi eu?); Să creeze un rol nou pentru a dezvolta jocul copiilor; Să solicite ajutorul adultului dacă nu reuşeşte singur. Cum poate să raspundă adultul în acord cu obiectivele de învăţare? Identifică şi traduce în cuvinte emoţia copilului care a stricat jocul “observ că eşti furios” Facilitează exprimarea emoţională prin relaţionarea emoţiei cu contextul: Ce s-a întamplat?” (este important ca adultul să comunice cu copilul pe un ton cald, atingând uşor copilul şi aşezandu-se la nivelul lui); Sumarizează informaţia primită de la copil “Înţeleg că eşti furios pentru că iţi doreai şi tu să te joci cu ei şi ei nu te-au chemat şi pe tine!” Încurajează exprimarea emoţiilor celor doi copii a căror construcţie a fost stricată: - “Spune-mi cum te-ai simţit când ţi-a stricat construcţia?” - (“Am fost trist când mi-ai stricat construcţia”) Utilizează schimbarea perspectivei pentru a-i permite copilului care a stricat jocul să înţeleagă consecinţele emoţionale ale comportamentului sau asupra celorlalţi copii “Cand tu te-ai jucat şi cineva a venit să-ţi strice jocul, cum te-ai simţit?”
Face apel la regulă: “Regula este să spui în cuvinte ca îţi doreşti să te joci.” ”Identificarea de soluţii de remedire a situaţiei.” Exemplu – Să-şi ceară scuze apoi cei trei copiii să refacă împreună construcţia . Obiective: Să recunoască greşeala din timpul jocului care a provocat stări emoţionale negative colegilor; Să trăiască o diversitate de stări “îşi învinge teama,acţionează verbal şi emţional cu curaj ; traieşte bucuria împăcării şi sentimentul împăcării prin limbajul verbal. Scenariu La sfarşitul fiecărei zile copiii vor exersa iertarea . Cei care au greşit faţă de colegi, educatoarea, adulţii, părinţii se vor aşeza faţă în faţă cu mana dreaptă pe umarul stang al partenerului şi partenerul invers şi vor rosti pe rand “Te iert,iartă-mă” , “Iartă-mă – Te iert”. Ce învaţă copilul din această experinţă: Că emoţiile lui sunt importante; Că adultul înţelege cum se simte el; Să exprime în cuvinte emoţiile; Sa exerseze alternative din comportament accesibile care să faciliteze integrare în jocul celorlalţi; Să interacţioneze pozitiv cu colegii de grupă.
“ ROATA EMOŢIILOR” – joc educativ Grădiniţa PP Nr.5 Buftea Prof.Manea Tatiana COMPETENŢĂ GENERALĂ: competenţe emoţionale COMPETENŢĂ SPECIFICĂ: conştientizarea emoţiilor, exprimarea emoţiilor, etichetarea corectă a emoţiilor OBIECTIVE : să identifice emoţiile de bucurie, furie, tristeţe, teamă
să exprime corect emoţia observată să eticheteze corect emoţiile prezentate DURATA: 15 - 20 minute MATERIALE: „Roata emoţiilor” - un cadran confecţionat din carton care are un braţ indicator, acest cadran este împărțit în 6 părţi egale; prin rotire, braţul indicator se poate opri aleator în dreptul simbolului unei emoţii (exemplu: bucuros, supărat, furios, mirat, plictisit, plângăcios) şi se va analiza situaţia dată. PROCEDURA DE LUCRU: Prezentaţi copiilor „Roata emoţiilor”, explicându-le că o vor utiliza într-un joc pentru a înţelege mai bine emoţiile lor şi ale celorlalţi. În acest joc, câte un copil va învârti săgeata roţii şi când acesta se opreşte la o emoţie, va încerca să identifice şi să reproducă emoţia, să dea exemple de situaţii în care s-a simţit în acest fel. Precizaţi că, în cazul în care roata se opreşte tot la aceeaşi emoţie, se va roti din nou, pentru a se putea discuta toate emoţiile. OBSERVAŢII: Prin această activitate copiii învaţă: - să identifice corect emoţiile proprii şi etichetele verbale corespunzătoare; - copiii achiziţionează cuvinte care denumesc emoţii. Copiii învaţă despre emoţii şi modul în care acestea pot fi gestionate corect în contextul interacţiunilor sociale. Experienţele lor în relaţiile cu ceilalţi îi ajută să înveţe despre regulile de exprimare a emoţiilor, despre recunoaşterea lor, despre reglarea emoţională.
Nu uitaţi să lăudaţi copiii pentru recunoaşterea şi etichetarea corectă a emoţiilor! Acest joc a captat interesul copiilor prin experienţele trăite de către fiecare copil în parte. Pe parcursul desfăşurării jocului toţi copiii au putut să-şi exprime propriile emotii de bucurie, tristeţe, dezamăgire, teamă, furie iar aceste experienţe le-a adus copiiilor momente de nerăbdare de a se implica cât mai repede în desfăşurarea acestuia.
GRADINITA P.P. NR. 36 GALAȚI PROF. MIHAELA ENUŢĂ PROF. LOREDANA FURTUNĂ Grupa : Mijlocie Tema: „Dezvoltarea abilitatilor de autoreglare emotionala” Mijloc de realizare: joc- ,,NE JUCAM POVESTI’’
ÎMPREUNA CU PERSONAJELE DIN
Scop: Dezvoltarea abilităților de interacțiune socială pozitivă și stabilirea de relații într-un grup. Obiective: Să negocieze prietenia; Să se joace lângă alt copil; Sa imite personajul ales; Să inițieze interacțiuni sociale cu co-varstnici; Să se bucure de compania copiilor în timpul jocului; Strategii didactice: Metode și procedee: explicația, demonstrația, lucrul în echipă. Materiale: costumele personajelor, marionete, cadru de teatru, maști Durata: 20-30 min Desfasurare: Le spun copiilor că am adus costume ale mai multor personaje. Îi îndem să-și aleagă fiecare dintre ei câte un costum și apoi le cer să creeze ei o poveste în care personajele alese să aibă o relație de prietenie. Regula jocului este să nu se certe între ei și să-și facă prieteni. Stau în preajma copiilor în timp ce ei intră în rolurile alese. Îi observ, le pun la dispoziție resursele de care au nevoie, îi încurajez și intervin în caz de conflict explicându-le că prietenii nu se ceartă niciodată. La finalul jocului se fac aprecieri asupra comportamentului copiilor și se exprimă dorința de a se mai juca împreună în acest mod. Așteptări:
-
prin această activitate, copiii exersează comportamentele care facilitează cooperarea şi învaţă să dobândească capacitatea de a se implica în jocurile celorlalţi.
ADE DENUMIREA ACTIVITĂŢII:: ,,Jocul de cărti cu emoţii” Propunător : Olaru Marioara Rosioru Denisa Unitatea: GPP NR.8, Buzau Competenţa generală: emoţionale Competenţa specifică: recunoaşterea emoţiilor, etichetarea corectă a emoţiilor, identificarea cauzelor emoţiilor. Materiale: imagini cu persoane care exprimă diferite trăiri emoţionale (bucurie, furie, tristeţe, teamă, surprindere, dezgust), eşarfă. Metode: conversaţia, explicaţia, exemplificarea, jocul-exerciţiu, demonstraţia Obiective:
să identifice emoţiile în funcţie de indicii non-verbali;
să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale;
să identifice contextele în care se manifestă anumite emoţii şi posibilele cauze ale acestora.
Procedura de lucru: Se utilizează imagini cu persoane care exprimă una dintre emoţiile: bucurie, furie, tristețe, teamă, surprindere, dezgust. Acestea sunt așezate pe masă cu fața în jos. Fiecare copil este invitat în fața celorlalți, este legat la ochi cu o eşarfă. El va alege o imagine. Se cere copiilor să identifice emoţia persoanei din imagine "Cum crezi că se simte?" "Tu când te-ai simţit la fel?". Copiii sunt încurajați să găsească posibile explicaţii pentru modul în care se simte persoana respectivă "Ce crezi că s-a întâmplat?", "De ce e bucuros/furios/trist/ îi este teamă/este surprins?". Observaţii: prin această activitate copiii învaţă să identifice corect emoţiile şi etichetele verbale corespunzătoare.
DENUMIREA ACTIVITĂŢII:”CE trist,înfricoșat, singur)
FAC
CÂND
MĂ
SIMT…”
(fericit,furios,
Propunător: Vechiu Stanca, Grădinița nr. 8, Brăila Tema din proiect vizată: “Dezvoltarea abilităților de autoreglare emoțională” Scopul: identificarea comportamentelor asociate unei emoţii specifice Materiale: pungi de hârtie( sau coala de hârtie), lipici, imagini care exprimă emoţii, creioane colorate Desfășurare: Copiii sunt așezați la masuțe.Cu ajutorul materialelor puse la dispoziție, aceștia vor confecționa o carte a emoțiilor cu titlul: “Ce fac când mă simt......?”. Pungile de hârtie se vor lipi astfel încât partea deschisă a lor să rămână în exterior. Fiecare pungă reprezintă o pagină a cărţii şi va fi marcată cu o faţă care exprimă o emoţie. Pe fiecare pungă va fi scrisă propoziţia ”CÂND SUNT... ex. fericit dansez” În interiorul pungii fiecare copil va desena, decupa sau scrie care este acţiunea pe care o face când se simte în acel mod. În momentul în care copilul exprimă o emoție negativă, educatoarea împreună cu acesta discută ,determină cauza apariției acestei emoții și încearcă să găsească soluții. Prin aceată activitate copiii învață să identifice corect emoțiile, să asocieze comportamentul acestora cu emoția specifică și să exerseze modalități potrivite de gestionare a emoțiilor negative.
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: ”Puzzle-ul emoțiilor” Propunător: Frîncu Silvia, Grădinița nr. 8, Brăila Tema din proiect vizată: “Educația emoțională” Scopul: identificarea emoțiilor Materiale: imagini mari care exprimă diferite emoţii
Desfășurare: Imaginile cu emoţii sunt tăiate în 4 sau 6 piese mari. Piesele fiecărei imagini se pun în plicuri separate şi se denumesc cu emoţia corespunzătoare pentru a evita amestecarea lor accidentală. Copiii vor avea posibilitatea de a face puzzle-urile şi vor da exemple de situaţii în care au simţit emoţia respectivă.
Prin această activitate copiii învață să identifice corect emoțiile, facilitează dezvoltarea vocabularul activ și pasiv cu cuvinte noi care denumesc emoții și ajută copiii să asocieze anumite situații din experiența lor sau contexte cu imaginile care exprimă diferite emoții. Educatoarea sprijină dezvoltarea abilităţilor emoţionale ale copiilor prin: reacţiile pe care le are la emoţiile exprimate de copii, determinând încurajarea sau inhibarea exprimării emoţiilor viitoare ale copilului; modul prin care educatoarea îşi exprimă propriile emoţii, aceasta fiind un model pentru copil; discuţiile despre emoţii care ajută copiii în înţelegerea situaţiilor emoţionale şi în reacţionarea adecvată în astfel de situaţii.
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: „ O inimă plină de culoare (Inimioara emoţiilor)” PROPUNĂTOR: profesor p.p.nr.11, Brăila
Steluţa Dima,
grupa mare Step by Step, Grădiniţa
TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: „Educaţia emoţională” SCOPUL: identificarea şi transpunerea emoţiilor folosind culorile, înţelegând în acest fel locul ocupat de emoţiile pozitive şi negative în inimile copiilor, proporţia dintre emoţiile pozitive şi cele negative pe care le trăiesc cei mici. MATERIALE : siluete de inimi, creioane colorate, emoticoane-autocolante, calculator, CD muzică. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII: Am identificat şi ales împreună cu copiii din grupă trei emoţii pozitive şi trei negative: iubire, fericire, bucurie, furie, tristeţe, teamă. Le-am scris pe o hârtie şi le-am numerotat de la 1 la 6. Ca introducere, le-am spus copiilor că în inima fiecăruia dintre noi se află foarte multe emoţii, pe care le trăim mai des sau mai rar. Dacă fiecare emoţie ar avea o culoare, inima noastră ar fi plină de culori, care se schimbă mereu. Copiii au primit câte o siluetă de inimă şi le-am spus să aleagă câte o culoare pentru fiecare emoţie scrisă pe hârtie. Apoi, le-am propus să îşi imagineze cum ar arăta inima fiecăruia dacă ar fi colorată cu aceste culori. I-am invitat pe copii să aleagă o emoție și să se gândească în ce parte ar vrea să apară ea în inimioară. I-am rugat să delimiteze o porțiune în interiorul inimioarei pe care să o coloreze cu culoarea respectivei emoții. Rând pe rând, au folosit toate creioanele pe care şi le-au ales să
desemneze emoțiile și au umplut inimioara cu culori. Le-am amintit faptul că trebuie ca în inimioară să apară toate emoțiile, pentru că şi în viaţa de zi cu zi fiecare din noi le trăim pe toate, chiar dacă pe unele le trăim mai rar şi pe altele mai des, chiar dacă unele sunt plăcute, iar altele nu. În final şi-au ales câte un emoticon –generic, pe care l-au aplicat pe emoţia pe care a crezut că o trăieşte fiecare cel mai des şi care ocupă un loc mai important în inimă. În final copiii au dansat pe melodia „Zâmbiţi, vă rog!” exprimându-şi în acest fel sentimentele de fericire şi bucurie, sentimente care de altfel au ocupat cel mai mare spaţiu în „inimioarele pline de culori”.
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: ”Trăistuţa cu emoţii” PROPUNĂTOR: prof. Chiriac Frusina, grupa mică Step by Step, Grădiniţa p.p.nr.11, Brăila TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: „Educaţia emoţională” SCOPUL: identificarea stărilor emoţionale ale unui personaj şi asocierea unei etichete verbale cu expresia emoţională din desen. MATERIALE: imagini din povestirea ”Darul Cristianei”, trăistuţe, cartonaşe cu emoţii (bucurie, furie, tristeţe, teamă), pelerine, căciuli. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Copiii au ascultat povestea ”Darul Cristianei”, creaţie proprie. Pe parcursul povestirii copiii au recunoscut situaţiile emoţionale, le-au denumit, apoi au identificat din trăistuţe cartonaşul cu emoţia corespunzătoare. Fiecare copil care a identificat situaţia emotivă din poveste a ales din trăistuţa cu emoţii vesele sau din trăistuţa cu emoţii triste un cartonaş corespunzător. Apoi a reprodus prin intermediul mimicii acea emoţie. Prin intermediul jocului cu acelaşi nume am folosit pelerina, căciula şi trăistuţa lui Moş Crăciun. Copiii au mers pe linia cercului şi au recitat versurile: “Moș Crăciun cu barba deasă, A sosit la noi în clasă În trăistuţa sa daruri aduce La băieţi și la fetiţe.” La terminarea versurilor un copil a scos din trăistuţă o emoţie, a denumit-o şi a povestit o situaţie în care s-a simţit bucuros, respectiv trist/speriat/furios. DARUL CRISTIANEI A fost odată o fetiţă pe care o chema Cristiana. Ea locuia împreună cu bunica ei, căci mama era plecată să muncească în străinătate. Intr-o dimineaţă de iarnă, când s-a trezit şi s-a uitat pe fereastră totul era îmbrăcat în alb. Afară ninsese. Bucuroasă s-a dus la bunica ei:
- Bunico, bunico, afară a nins! Pot să merg şi eu să mă joc? Bunica a îmbrăcat-o şi a atenţionat-o să nu iasă în stradă cu sania. Cristiana a mers la prietena ei, Alexia şi împreună au ieşit să se joace cu zăpadă. Ele au făcut doi oameni de zapadă, cărora le-au pus ochi şi nasturi din cărbune, nas din morcov şi oală în loc de pălărie. După ce i-au terminat s-au jucat cu săniuţa, s-au îmbulgărit, apoi au mers acasă. Era seara de Ajunul Crăciunului. Impreună cu bunica ei, Cristiana a împodobit bradul, apoi a spus rugăciunea frumos şi s-a culcat. Noaptea, ea a visat că era cu Alexia şi cei doi oameni de zăpadă le-a plimbat cu sania până au ajuns în Ţara Oamenilor de zăpadă. Acolo lau întâlnit pe Moş Crăciun, înconjurat de mulţi copii, care aşteptau să primească daruri. S-au oprit şi ele lângă ei, iar când au ajuns la Moş Crăciun, acesta a întrebat-o: - Ce dar vrei să primeşti sub brad? Cristiana a lăsat privirea în jos şi i-a spus: - Moş Crăciune, te rog mult, dacă poţi să o aduci de sărbători pe mama acasă, căci mi-e tare dor de ea. Apoi, s-au urcat pe sanie şi cei doi oameni de zăpadă le-a dus mai departe în Ţara ...Viselor. Aici au ajuns la Bethleem, s-au închinat Pruncului Iisus şi, deodată, s-a întâmplat o minune...lângă ea apăru mama... - Cristiana, Cristiana, trezeşte-te să vezi cine a venit la noi, auzi ca prin vis. Aceasta s-a trezit veselă şi a mers la fereastră. Oamenii de zăpadă stăteau nemişcaţi, parcă aşteptând-o să pornească într-o nouă călătorie. Alergă repede la bunica să-i spună ce a visat, iar lângă bradul împodobit cine credeţi că era? Ei, bine, chiar mama ei. - Mamă, mamă, ce bine-mi pare că ai venit acasă! Tare dor mi-era de tine! Ii povesti visul, apoi bucuroasă despachetă darurile aduse de aceasta. O rugă pe mama să o lase să-i ducă şi Alexiei un dar, pentru că era prietena ei cea mai bună şi a însoţit-o în această minunată călătorie imaginară, care i-a adus darul cel mai de preţ: MAMA .
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: „Prăjiturele vesele şi triste” PROPUNATOR: prof. Anghel Ana-Maria şi prof. Hrimiuc Elena, grupa mică Step by Step, Grădiniţa p.p. nr.11, Brăila TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: „Educaţia emoţională” SCOPUL: identificarea şi exprimarea emoţiilor de veselie şi tristeţe pe baza propriilor lucrări. MATERIALE NECESARE: jetoane cu chipuri vesele şi triste, aluat, şorţuleţe, plastilină, ochişori mobili, platou. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Mai întâi am observat împreună cu copiii câteva chipuri vesele şi triste ale unor oameni, încercând să mimeze emoţiile acestora. Pe baza celor observate copiii au modelat din aluat prăjiturele, pe care le-au personalizat cu ochişori şi guriţă, conform propriilor stări emoţionale din acel moment (vesele sau triste). Apoi s-au jucat „ De-a patiseria”, unde au exersat formulele de politeţe: „Vă rog să-mi daţi(o prăjitură veselă sau tristă)” şi „Mulţumesc”.
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: „Dacă vesel se trăieşte, clownul astfel ne zâmbeşte” PROPUNATOR: prof. Ercuţă Elena şi prof. Roşu Adelina, grupa mică Step by Step, Grădiniţa p.p. nr.11, Brăila
TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: „Educaţia emoţională” SCOPUL: recunoaşterea emoţiilor, a sentimentelor de bucurie şi tristeţe pe baza lucrărilor proprii şi utilizarea acestora pentru a-şi exprima starea din acel moment. MATERIALE NECESARE: fişe de colorat cu chipuri de clowni, culori, lipici, foarfece, hârtie colorată, beţişoare de lemn, carton colorat, scăunele. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Copiii au avut de colorat fişe cu chipuri de clowni fie veseli, fie trişti. Gura clownului a fost confecţionată din hârtie colorată având aceeaşi formă, dar aşezată pe faţa lui încât acesta să arate vesel sau trist. Copiii au încercat să aşeze gura în ambele poziţii şi au recunoscut astfel chipul vesel şi chipul trist. Apoi au hotărât fiecare în parte cum să lipească gura pe faţa clovnului şi au argumentat de ce au ales astfel. Au exersat cu propriul chip diferite stări emoţionale şi apoi au confecţionat guriţele plimbăreţe din carton colorat decupat în formă de gură veselă sau tristă pe care le-au lipit pe betişoare de lemn, putând astfel să le ţină în dreptul feţei proprii şi făcând schimb între ei. Sau privit unii pe alţii, s-au amuzat, s-au privit şi în oglindă, apoi s-au aşezat în horă şi pe melodia cântecului „Dacă vesel se trăieşte” au dansat şi au folosit guriţele-mobile. La sfârşit toţi copiii au urcat în trenuleţul veseliei făcut din scaunelele de la grupă, au cântat şi au „pornit” la drum prin ţara clownilor.
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: „Magia culorilor” PROPUNĂTOR: ed. Pleşea Mirela-Elena şi ed. Burciu Margareta, grupa mare Step by Step, Grădiniţa p.p. nr.11, Brăila TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: „Educaţia emoţională” SCOPUL: dezvoltarea abilităţii copiilor de recunoaştere şi exprimare adaptativă a emoţiilor. MATERIALE NECESARE: balone, carioca, hârtie glasse, aracet, beţişoare, hârtie creponată. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Împreună cu copiii am confecţionat flori de diferite culori. Copiii au decupat, au lipit şi ansamblat componentele florii din hârtie glasse.Tulpina a fost realizată din beţişoare pe care au înfăşurat hârtie creponată. Florile au fost aşezate într-o vază. Culorile lor aveau o anumită semnificaţie: rozveselie, galben-tristeţe, portocaliu-mirare, mov-furie. Copiii şi-au ales fiecare câte o floare, iar în funcţie de culoarea ei au desenat pe balon starea respectivă. Apoi fiecare a mimat emoţia conform culorii florii alese şi s-au jucat cu baloanele.
DENUMIREA PROIECTULUI : “Dezvoltarea socio-emoţională a copilului preşcolarcondiţie a reuşitei şcolare” DENUMIREA ACTIVITĂŢII: “ Marionete pentru teatrul de păpuşi”
Propunător:Grădiniţa cu program prelungit nr.39 Brăila TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: Educaţia emoţională – Exprimarea emoţiilor SCOPUL: Identificarea şi conştientizarea emoţiilor trăite asociind o etichetă verbală expresiei emoţionale din pictură; MATERIALE NECESARE: baloane, acuarele şi pensule. DESFĂŞURARE: Aspectul specific vizat în cadrul acestui joc a fost dezvoltarea comportamentului prosocial. MODUL DE ORGANIZARE : Copiii au fost organizaţi frontal pentru întâlnirea de dimineaţă . S-a purtat o discuţie în legătură cu eroii din poveştile cunoscute de ei de la grădiniţă dar şi din spectacolele de teatru de păpuşi.Discuţia a atins şi starea lor emoţională din momentul respectiv. Ca cerinţă educatoarea a propus copiilor un joc prin care ei să picteze pe baloane de aceeaşi culoare figura unor personaje din poveştile discutate la întâlnirea de dimineaţă din care să reiasă starea de veselie, tristeţe, teamă, singurătate, etc. Ca mod de organizare a grupului pentru acest joc copiii au fost împărţiţi pe grupuri mici sau au lucrat în perechi. În finalul activităţii, cu aceste baloane, copiii au iniţiat un joc de rol „Feţe vesele sau triste” aceştia exprimându-şi starea lor emoţională din acel moment. În timpul jocului s-a făcut schimb de baloane, copiii fiind puşi în situaţia de a trece de la o stare la alta.
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Povestea educatoarei,,POVESTEA LUI ARICEL”-creaţie proprie (Poveste terapeutică) Propunător: Grosu Gena , Grădiniţa Nr. 48 Brăila TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: EDUCAŢIA EMOŢIONALĂ SCOPUL: -educarea comportamentului şi a emoţiilor prin imitaţie; -recunoasterea, intelegerea si exprimarea emotiilor; -dezvoltarea abilităţilor de interacţiune socială pozitivă şi stabilirea de relaţii interpersonale; -constientizarea efectelor unui comportament negativ prin comparaţie cu efectele comportamentului pozitiv;
MATERIALE NECESARE: ilustraţii care să reprezinte comportamentul negativ şi cel aşteptat precum şi stările emoţionale negative/ pozitive DESFĂŞURARE: Povestea se adresează copiilor cu ADHD, copiilor care sunt tot timpul agitaţi, neastâmpăraţi, gata mereu pentru a şicana pe ceilalţi şi care au probleme emoţionale din această cauză, se culpabilizează, sunt introvertiţi, îşi găsesc greu prieteni; Povestea se va spune cu voce tare, însoţită de ilustraţiile corespunzătoare.Ea se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 4- 7 ani Răspunsurile copiilor se vor nota. . ÎNTREBĂRI FINALE: -Ţi-a plăcut povestea? -Ce ţi-a plăcut cel mai mult? De ce? -Ce nu ţi-a plăcut în poveste? De ce? -Cu care arici ţi-ar plăcea să semeni, cu cel de la începutul poveştii sau cu cel de la sfârşitul ei? -Ce trebuie să facă cineva pentru a avea prieteni şi să nu se simtă singuri? POVESTEA LUI ARICEL (Poveste terapeutică) Vreţi sa vă spun o poveste despre un pui de arici? Mă ascultaţi? Trăia odată într-o pădure o familie de arici.Tatăl, Aricilă, pleca toată ziua prin pădure după hrană pentru familia sa, iar mama, Aricina, avea grijă de cei trei pui ai lor.Erau tare drăgălaşi cei trei, numai că, unul dintre ei, cel mic, pe nume Aricel , era tare neastâmpărat de aceea i se mai spunea şi Aricel Năzdrăvănel. Îi necăjea pe ceilalţi fraţi ai lui dar şi pe celelalte animăluţe din pădure. Din această cauză, Aricel, era tare singur, nimeni numai voia să se joace cu el, să îi fie prieten. ( Voi ce părere aveţi despre acest lucru? De ce se simţea singur Aricel?) Când ieşea la joacă, şi îl vedea pe Mormi, puiul de urs, şi pe Urechiuş,iepuraşul, cum se jucau împreună şi cât erau de fericiţi , îi saluta din fuga: ,,Salut!”, sărea la ei şi îi inţepa, le punea piedică şi apoi se ascundea sub o tufă râzând pe săturate de năzdrăvănia lui, fericit că a reuşit să le strice joaca.Din cauza aceasta, toate animăluţele fugeau de el când îl vedeau. ( De ce credeţi că nimeni nu voia să se joace cu Aricel?) Aricel era foarte trist pentru că nimeni nu voia să se joace cu el, şi nu voiau să îi fie prieteni şi se întreba mereu de ce toată lumea îl ocoleşte.Aşa că, de la o vreme se gândea ce să facă, cum să facă ca să nu îl mai ocolească ceilalţi.( Tu ce ai face în locul lui Aricel Năzdrăvănel?) Într-o zi, în timp ce stătea la umbra unei frunze de brustur ronţăind dintr-un măr, şi se gândea ce să facă şi cum să facă, îi apăru în faţă Chiţ, un şoricel micuţ cu ochii jucăuşi.Acesta îi zâmbi, şi îl salută :,,- Salut Aricel, ce bine îmi pare să te văd azi!”Aricel a făcut ochii mari, i-a
zâmbit şi i-a răaspuns: ,, - Salut! Şi mie îmi pare bine să te văd azi!, apoi au vorbit despre căldura de afară, şi despre noua căsuţă a lui Chiţ în care acesta se mutase de curând cu familia sa, Ronţăilă. După ce a plecat Chiţ, pentru că îl strigase mama lui la masă, Aricel a rămas pe gânduri.(La ce credeţi că se gândea Aricel?). Cum se gândea tot mai mult la conversaţia cu Chiţ,auzi deodată un plânset nu departe de locul în care stătea. Apropiindu- se mai mult, a descoperit că plânsetul era al lui Ţestoşel, un pui de broască ţestoasă care îşi prinsese unul din picioruşe între crengile unui copac căzute pe jos de la ultima furtună din pădure.Aricel a văzut lacrimile din ochii bietului pui de broască ţestoasă care plângea de durere şi a hotărât că trebuie să îl ajute.Cu ajutorul ţepilor a tras puţin câte puţin de crengile căzute şi astfel l-a eliberat pe Ţestoşel.Mai mult decât atât , Aricel s-a gândit să îl ducă pe puiul de broască pâna acasă astfel că s-a infăşurat într-un pat de frunze şi l- a urcat pe puiul de broscuţă în spate . Mama broscuţei i-a mulţumit din suflet pentru ajutorul dat şi l-a invitat a doua zi la petrecerea zilei de naştere a lui Ţestoşel. Aricel a plecat spre casă, obosit dar cu toate astea se simţea ciudat de bine şi toată noaptea i-a visat pe Chiţ şi pe Ţestoşel.(De ce credeţi ca i-a visat?) A doua zi, Aricel a venit la petrecere, unde erau invitaţi Mormi , Urechiuş şi Chiţ. Odată ajuns acolo, a spus ,, Salut prieteni!”. Toate animalele invitate au făcut ochii mari, l-au invitat în joaca lor, au petrecut şi s-au simţit bine împreună.Aricel nu i-a mai supărat, nu i-a mai înţepat , nu le-a mai pus piedică şi nu le-a mai stricat joaca.La sfârşitul acestei zile ariciul nostru era tare fericit şi se simţea atât de bine...!(Ce credeţi, de ce i-a plăcut lui Aricel ziua de astăzi?) De atunci , Aricel şi-a făcut mulţi prieteni. Nu mai este singur şi nici trist. Se străduieşte în fiecare zi să se poarte frumos, ca să fie acceptat de ceilalţi.( Ce credeţi , este uşor pentru Aricel să se stăpânească? De ce face totuşi acest lucru?;Ce nume i s-ar potrivi mai bine lui Aricel acum?) CÂTEVA DIN RĂSPUNSURILE COPIILOR: ,,Aricel era tare obraznic şi de aceea nimeni nu se juca cu el,pentru ca nu îi lăsa în pace pe alţii.” ,,Aricel se simţea singur pentru că nu mergea la grădiniţă” ,,Cu Aricel nu se juca nimeni pentru că avea ţepi şi înţepa toate animalele” ,,Eu în locul lui Aricel mi-aş cere scuze de la celelalte animale” ,,Aricel se gândea că a făcut o faptă bună şi când faci fapte bune toţi te iubesc, dar când faci fapte rele toţi te ceartă” ,, L-a visat pe Chiţ pentru că a vorbit frumos cu el şi pe Ţestoşel pentru că a făcut o faptă bună” ,,Lui Aricel i-a plăcut petrecerea pentru că s-a făcut cuminte şi toţi s-au jucat cu el” ,,Cred că mama lui Aricel i-a făcut o hăinuţă mai rezistentă ca să nu mai înţepe animalele”
,,Aricel a făcut o faptă bună şi acum este cel mai fericit că are mulţi prieteni„ ,,Cred că Aricel nu va mai face fapte rele, pentru că va rămâne iar singur” ,, Cred că acum pe Aricel îl cheamă Aricel cel cuminţel” ,,Mie mi-a plăcut povestea asta pentru că Aricel s-a făcut mai cuminte” TEMA DIN PROIECT VIZATĂ: „EDUCAŢIA EMOŢIONALĂ” Propunător: Jinga-Petre Vasilica, Grădiniţa Nr. 48 Brăila Nivel I, grupa mijlocie ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ Întâlnirea de dimineaţă: “Eu mă simt azi… pentru că…” Rutină: deprinderea de a saluta şi a răspunde la salut Salutul:,,Bună dimineaţa..., azi eşti Calendarul naturii,
fericit/trist/ mirat/ nervos/ plictisit…?”, Prezenţa,
Tranziţie:”Dacă vesel se trăieşte”-joc cu text şi cânt Activitate opţională: Educaţie plastică “Cum arăt eu când sunt fericit/trist/ mirat/ nervos”; Limba engleză “ Cum se simte…, cum mă simt?”(cuvinte care exprimă emoţii) Scop: formarea abilităţii de a recunoaşte şi a exprima adecvat emoţii Obiective operaţionale: -să identifice propriile emoţii asociate unui context specific; -să identifice emoţiile altor persoane, recunoscându-le pe baza componenţei nonverbale: expresia facială şi postura; -să- şi deseneze propriul chip exprimând stări emoţionale diferite: fericit, trist, mirat, nervos Strategii didactice: Metode şi procedee: ,,Amestecă, îngheaţă, formează perechi’’, interviul, conversaţia, exerciţiul, mişcarea Material didactic: tabloul de prezenţă, emoticoane reprezentând diferite emoţii (fericit, trist, mirat, nervos, plictisit), microfon, foi desen, creioane colorate, oglinzi. Desfăşurarea activităţii: Fiecare copil salută iar colegul de lângă el îi răspunde precizând starea emoţională pe care o exprimă faţa sa (“Bună dimineaţa Andrei, azi cred că eşti vesel”); merge apoi la tabloul de prezenţă şi îşi aşează fotografia în dreptul emoticonului care reprezintă starea emoţională în care se află el. După ce se face prezenţa, se stabileşte ziua şi starea vremii.
Prin metoda ,,Amestecă, îngheaţă, formează perechi’’(când formează perechi, copiii îşi pun unul altuia întrebarea „Cum te simţi azi?”) urmată de interviul „Cum te simţi, de ce?” copiii află cum se simt ceilalţi colegii. Se realizează tranziţia”Dacă vesel se trăieşte”-joc cu text şi cant, apoi, în funcţie de opţionalul la care sunt înscrişi, copiii se duc la sectorul respectiv: - la Artă realizează în fiecare casetă a unei foi de desen împărţită în patru,ajutându-se de o oglindă, câte un autoportret exprimând stări emoţionale diferite. - la Bibliotecă învaţă în limba engleză cuvinte care exprimă diferite emoţii, mimează emoţii. După terminarea activităţilor din acea zi, se poate relua interviul „Cum te simţi acum? De ce?” Se pot desfăşura activităţi asemănătoare cu alte teme : “Ce mă face fericit?”, “Ce mă sperie?”, “Cum pot face fericiţi pe cei care-i iubesc?”.
IOANA, FRED ŞI SLEEK–FIN NE ÎNVAŢĂ DESPRE PRIETENIE ŞI CUM SĂ REZOLVĂM PROBLEMELE DINTRE PRIETENI Competenţa generală: competenţe sociale Competenţa specifică: cooperarea în joc, rezolvarea de probleme, toleranţa la frustrae Tema: Ioana, Fred si Sleek –Fin ne ne învaţă despre prietenie și cum să rezolvăm problemele dintre prieteni
Grupa: mijlocie Durata: 30 minute Scopul activităţii: Dezvoltarea unor abilităţi interrelaţionare în vederea achiziţionării comportamentelor necesare stabilirii şi menţinerii relaţiilor interpersonal. Obiective: O1 - să înveţe să rezolve probleme care pot să apară într-o relaţie de prietenie; O2 - să exerseze strategii de rezolvare a problemelor; O3 - să reacţioneze adecvat în situaţii conflictuale. Strategii didactice: Metode şi procedee: povestirea, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul Mijloace: păpuşi, scenarii Forme de organizare: frontal Desfăşurarea activităţii: Captarea atenţiei va fi făcută de păpuşa Ioana, (o păpuşă care poate vorbi prin intermediul unui stick de memorie) şoricelul Fred şi Delfinul Sleek-Fin. Pe stick va fi înregistrată povestea Fred şi Sleek–Fin ne ne învaţă despre prietenie. Ioana le spune copiilor că a venit în mijlocul lor pentru a le face cunoscută povestea despre prietenia dintre Fred şi Sleek-Fin dar şi problemele pe care le-au întâmpinat ei. Pentru rezolvarea acestor probleme au nevoie de ajutorul copiilor, motiv pentru care au ales să vină la Grupa Piticilor. Fiindu-le astfel captată atenţia, Ioana îşi va expune povestea asistată de personajele principale, Fred şi Sleek-Fin. După audierea poveştii şi parcurgerea etapelor unei povestiri vor fi interpretate scenariile cu ajutorul păpuşilor (Ioana, şoricelul şii delfinul). Scenariile reprezintă, probleme cu care s-au confruntat fiecare dintre ei cu prieteni de-ai lor. Li se vor cere copiilor soluţii pentru situaţiile problemă ale personajelor din scenarii. Se va recurge şi la cunoştinţele desepre cooperarea în joc şi despre rezolvarea de probleme. Copiii vor fi solicitaţi să exerseze prin joc de rol soluţiile propuse de ei (dacă acestea sunt adecvate). Vor fi lăudaţi pentru prestaţia din timpul jocului de rol. Se va interveni cu sugestii numai în cazul în care copiii nu identifică soluţii adecvate.
Uneori poate fi trist dacă eşti un şoarece care locuieşte de unul singur într-o gaură în peretele din colţul unei case.Uneori te poţi simti la fel de singur chiar dacă măi sunt şi ălţii către locuiesc în aceeaşi căsă cu tine. Fred Soricelul se bucură uneori că trăieşte de unul singur, în special când avea o farfurie de sandwich-uri cu pâine prajită şi branză, toată numai pentru el. Dar cateodată, soricelul se gândea ca i-ar placea să aibă un prieten cu care să se joace. Într-o bună zi, preocupat de acest gând ieşi afară şi o luă spre drumul care ducea la golful unde obişnuia să stea singur pe marginea debarcaderului şi să asculte clipocitul apei. Nici nu ajunse bine acolo când delfinul Sleek-Fin îşi scoase capul din apă şi veni lângă el, privindu-l cu ochii lui mari şi sticloşi. Bună Fred, îl salută el zâmbind. Ce faci aici? Mă gândeam cum să găsesc un prieten cu care să mă joc. Poti să te joci cu mine, spuse Sleek-Fin. Cum? Noi suntem atât de diferiti! spuse Fred. Tu eşti delfin, eu sunt soricel. Tu trăieşti în apă şi eu pe pământ. Ah, exclamă delfinul cu o umbră de tristeţe. Apoi înviorându-se adăugă: Poate există o soluţie. Dacă tu te-ai aşeza pe spatele meu şi te-ai prinde de aripioara mea, te-aş lua la o plimbare prin apă, fără să te uzi... Ei, poate te-ai uda doar aşa, puţin. În timp ce Fred se bucură de plimbare împreună cu Sleek-Fin se gândea că a găsit o cale amuzantă de a-şi face noi prieteni şi anume de a face împreună ceva care să-i bucure pe amândoi. Ca şi când i-ar fi ghicit gândurile, Sleek-Fin spuse: Mă gândeam şi eu la acelaşi lucru: cum să-ţi faci noi priteni? Ştii, sunt o mulţime de lucruri pe care trebuie să le eviţi dacă vrei să-ţi faci prieteni. Îl vezi pe Leaper? spuse el arătând cu nasul spre mare. Fred îl văzuse deja pe Leaper cum aşteptase valul cel mai mare pentru a face apoi un salt uriaş chiar peste vârful lui. Nu-l ajuta să iasă în evident în felul acesta. Leaper nu are prea mulţi prieteni deoarece crede că este mult mai bun decât oricare dintre ei. De asemenea nu ajută nici să fii timid. Îl vezi pe delfinul acela? Nu-l vei vedea iesind în evidenţă precum Leaper. El întotdeauna înoata în spatele celorlalti şi îi lasă pe ei să facă primul pas şi de aceea nu are multi prieteni. Şoricelul Fred începu să se întrebe în sinea lui: "Dacă sunt atât de multe lucruri pe care trebuie să le eviţi, cum este posibil să-ţi mai faci prieteni?" Îşi aduse aminte, însă, de
întâlnirea de la debarcader cu Sleek-Fin şi îşi aminti cât de bine s-a simţit când delifinul îi zâmbise, se uitase în ochii lui şi îl întrebase ce face. Poate că este important ca să-ti făci prieteni să fii interesat de ceilalti, se gândi Fred, să-i întrebi cum se simt şi ce gândesc. Când Sleek-Fin a făcut toate acestea, Fred s-a simţit important şi special. Aşa că ce-ar putea face el Fred, astfel încat Sleek-Fin delfinul ă se simtă la fel de special şi de important? Nu era posibil să-l invite la el acasă. Oare exista vreo soluţie astfel încât delfinul să se strecoare prin gaura mică din colţul casei? Dacă Sleek-Fin ar putea să facă asta, Fred l-ar invita la el şi i-ar arăta că îl place că prieten. Dar pentru că asta nu era posibil Fred s-a gândit că ar putea să-i spună chiar acum delfinului ce anume i-a făcut plăcere: A fost frumos din partea ta să-mi acorzi atenţie când stăteam singur pe marginea debarcaderului, spuse Fred. Pentru ce sunt prietenii? spuse Sleek-Fin şi zâmbi. Prietenii sunt aceia care doresc să stea cu tine atât la bine cât şi la greu, când eşti vesel sau când eşti trist, continuă el. Ai făcut mult mai mult, accentua Fred. Tu eşti foarte amabil şi grijuliu. Când am fost la plimbare împreună, tu nu ai uitat că sunt pe spatele tău şi ai avut grija să nu mă ud.
Multumesc, spuse Sleek-Fin, acceptând complimentele lui Fred. Şoricelul rămase surprins. El fusese învăţat să fie modest, să nege când cineva îi facea un compliment răspunzând de exemplu: "nu sunt chiar aşa" sau "evident, nu mă cunoşti îndeajuns". Totuşi Fred se simţi bine când Sleek-Fin i-a acceptat complimentul iar acesta părea că se simte la fel. Chiar atunci Fred observa ceva la prietenul său: "Ştiai că ai nişte alge prinse de năsuc?" Fred se gândi că nu observase aceasta în timp ce se plimbau prin apă. Da, am tot încercat să scap de ele, răspunse Sleek-Fin. Am tuşit, am strănutat dar degeaba, eu neavând braţe, nu pot să ajung la ele să le înlătur. Lasă-mă să te ajut, spuse Fred. Şi astfel Sleek-Fin sufla iar Fred, cu lăbutele lui, scoase toate algele afară. Ai avut dreptate când ai spus mai devreme că suntem diferiţi, remarca Sleek-Fin. Eu pot să înot şi tu nu poţi, dar putem merge la plimbare dacă suntem prieteni. Iar eu pot să-ţi curăţ năsucul de algele marine, adaugă Fred. Din ziua aceea, Fred ştiu că atunci când va fi singur acasă şi va dori să fie împreună cu cineva, va trebui să meargă la debarcaderul din golf pentru a se întâlni cu Sleek-Fin. Era adevărat că ei doi erau atat de diferiţi dar asta nu avea importantă atât timp cât puteau împărţi o mulţime de lucruri. Un delfin şi un şoarece! 46
O relaţie neobişnuită! spuse Sleek-Fin. Şi o mare prietenie! adaugă Fred.
Joc exercițiu de recunoaștere a emoțiilor-Actorii și spectatorii Prof. Vasiliu Georgeta – Gina Grădinița nr.2 , Buftea/ Ilfov Obiective: -
Să redea emoțiile trăite de personaj printr-o interpretare corectă ;
-
Să identifice emoția personajului ridicând paleta cu emoticonul potrivit ;
-
Să intervină pentru a explica o emoție când nu este redată corect de actor ori nu este recunoscută și de unii spectatori;
-
Să exprime emoția înțeleasă din poveste;
-
Să conștientizeze mesajul poveștii și consecințele ce reies din neascultarea sfaturilor celor mari.
Materiale: costume potrivite pentru dramatizarea poveștii (Ex.: ”Scufița Roșie” – pelerină roșie, căciuliță roșie și coșuleț; lupul – pelerină neagră; vânătorul – pelerină verde și o armă de jucărie; bunica- improvizare pat, băsmăluță, ochelari și un material pentru a fi folosit ca ceaceaf) ; palete cu emoticonuri care sugerează bucuria, speranța, tristețea, furia – pentru fiecare spectator (pentru cei mici numai palete cu bucuria și tristețea); panou magnetic cu emoticonuri Scenariul: Copiilor li se vor prezenta costumele și ei își vor alege personajul pe care doresc să-l interpreteze. Restul copiilor din grupă se vor transforma în spectatori și vor fi invitați să-și aleagă pachetul de palete cu emoticonuri. Povestitorul va povesti , iar actoii vor interpreta personajele spunându-și replicile în derularea poveștii. Spectatorii vor urmări cu atenție dramatizarea și vor ridica paleta atunci când recunosc emoția transmisă de personaj. Când se ridică paleta povestea se oprește și copilul solicitat spune cu glas tare ce emoție trăiește personajul și ce emoție simte el. Se lămuresc și contradicțiile dacă apar. Această modalitate de joc ține atenția trează fiecărui participant la joc, fiind util mai ales în grupele numeroase. După ce s-au lămurit toți asupra emoțiilor transmise ori trăite se continuă derularea poveștii. Opririle se vor face de câte ori copiii consideră că recunosc o emoție și o punctează prin ridicarea paletei cu emoticonul corespunzător. Răspunsurile corecte se vor înregistra pe un panou cu emoticon vesel. La finalul dramatizării copiii vor număra emoticonurile înregistrate de spectatori și va fi stabilit și ”spectatorul câștigător”. Prestația ”actorilor” va fi realizată de ”spectatori” împreună cu educatoarea. Se vor face aprecieri legate de mesajul emoțional, transmis prin rolul jucat, de gestică, de replicile alese, de tonul folosit , de mișcarea scenică, atitudinea , curajul și ușurința interpretării personajului ales. Actorii vor primi aplauze și flori
de la spectatori , iar spectatorii vor avea posibilitatea să-și aleagă rolul în altă poveste pe care o vor interpreta la clasă. Precizări : Jocul se poate desfășura în cadrul jocurilor și activităților liber alese ori ca joc didactic în cadrul activităților pe domenii experiențiale. Jocul propus se poate desfășura și pe fragmente dintr-un text cunoscut de copii, insistându-se pe recunoașterea emoțiilor. Paletele pot să redea și alte emoții în funcție de textul poveștii sau se poate insista pe gruparea emoțiilor pozitive și negative prin două palete cu emoticon vesel și trist. Sarcina educatoarei este să-i învețe pe copii, prin activități premergătoare jocului, o parte cel puțin, din tipurile de emoții întâlnite frecvent. Exemple de emoții pozitive: dragoste, apreciere, bucurie, pasiune, credință, optimism, fericire, speranță, simpatie, încântare, recunoștință, atașament, stimă, entuziasm, încredere, exaltare, iubire, siguranță, acceptare, mulțumire, satisfacție. Exemple de emoții negative: frică, vinovăție, ură, gelozie, disperare, mânie, răzbunare, pesimism, îngrijorare, plictiseală, frustrare, dezgust, tristețe, descurajare, supărare, indignare, invidie, dezamăgire, furie, regret, mâhnire. Variantă de joc: Desfășurarea jocului pe baza tablourilor dintr-o poveste ori secvențe din mai multe povești. Copiii vor reda în grupuri mici dialogurile personajelor poveștii, pentru a exemplifica acțiunea din imaginea prezentată , iar ceilalți copii vor recunoaște emoția transmisă sau vor preciza unde au greșit actorii , exemplificând cu varianta corectă. Copiii se pot folosi de gestică și mimică în exprimarea emoțiilor atunci când nu le pot explica în cuvinte. La finalul jocului copiii vor fi încurajați și apreciați pentru eforturile lor, așa încât să trăiască starea emoțională adecvată aprecierii, respectului, dragostei, speranței, protecției, fericirii. Scenă din joc: Copiii ridică paleta cu emoticonul fericirii la scena cu salvarea bunicii și a fetiței.
GRUPA MARE „PITICII VOINICI” EDUCATOARE: MIRCEA LUANA ANTON GABRIELA
OBIECTIVE:
Sa descrie caracteristicile anotimpului toamna;
Sa identifice emotiile de baza(bucurie,tristete) traite pe parcursul activitatii.
MATERIALE:frunze,castane,cosul cu fructe,panerul cu legume. DESCRIEREA ACTIVITATII: Activitatea se desfasoara intr-un mediu cat mai natural,amenajat de educatoare astfel: in mijlocul salii de grupa se asterne un covor gros de frunze,printre care se gasesc castane.In jurul covorului de frunze sunt asezati copiii,iar in centrul covorului,printre frunze se gasesc vitaminele toamnei (fructe si legume) pe care printr-un joc didactic copiii trebuie sa le descopere si sa numeasca caracteristici ale acestora. Pe parcursul activitatii sunt observate atat trairi de bucurie(la descoperirea obiectelor de printre frunze), cat si de tristete atunci cand un mar are un vierme si o leguma este patata.
Sfarsitul activitatii marcheaza trairile de bucurie ale copiilor printr-un joc liber ce consta in „joaca cu natura”,copiii arunca cu frunze in sus si gusta din bogatiile toamnei.
Interacţiunea pozitivă şi de rezolvare adecvată a conflictelor
Radu Gabriela-Grădiniţa de Aplicaţie a Liceului Pedagogic ,,O întâmplare cu tâlc ,,
- poveste
La grădina zoologică de la marginea oraşului era mare agitaţie. Gureşa vrăbiuţă tocmai adusese vestea că maşina cu zăbrele dese, cea care aduce de obicei animale (prieteni) noi , se îndreaptă către zoo. I se păruse că vede printre gratii o maimuţă şi era sigură că toţi se vor bucura văzând-o, mai ales că bătrâna Cita se prăpădise în urmă cu vreo două luni şi se dorea o ghiduşă acolo. Fiindcă avea o fire veselă şi era bună la suflet, vrăbiuţa încropise un comitet de primire: câţiva iepuraşi care să facă tumbe, nişte veveriţe care să sară dintr-un copac într-altul cu graţie, câteva porumbiţe cu glas suav şi o căprioară. Vulpea, lupul, ursul Martinel, Jupânul bursuc, elefantul se aliniaseră ca la paradă. Toţi erau pregătiţi ca , la un semn, să-i ureze bun venit maimuţicii. Şi iată că maşina se apropie, uşa se deschide, comitetul de primire începe să-şi manifeste simpatia când, deodată, stupoare! Din maşină nu coboară o maimuţă, ci un urs, care , pe deasupra, părea şi cam morocănos, ca şi când tocmai fusese sculat din somn. Iepuraşii, porumbiţele, căprioara se opriră şi se uitau nedumeriţi la vrăbiuţă. - De ce ne-ai păcălit, soro? Eşti o mincinoasă ! - Vă rog să mă scuzaţi, dar chiar nu mi-am dat seama ! Avea blana maronie, stătea cu corpul ghemuit, de am zis că-i sigur o maimuţă! - Eu nu vreau să mă joc cu el! a zis vulpiţa. Urşii sunt prea naivi ! - Nouă nu ne plac morocănoşii! au trâmbiţat şi iepuraşii. Să se ducă de unde a venit! - Haideţi , mai bine, să vedem de ce-i în stare! a grăit vrăbiuţa.
- Ba eu aş fi vrut un partener de joacă, a vorbit Martinel, parcă cu un pic de jenă! Acum , dacă e fată, cu atât mai bine!... - Hai ,Zmeurico, vino să ne jucăm! Dar ursul nou-venit avea o problemă şi nu se putea juca: era rănit la o lăbuţă fiindcă călcase pe un borcan spart. Văzându-l cum şchiopătează, tuturor li se făcu milă de el. Un iepuraş aduse nişte pelin, altul aduse o frunză de pătlagină, iar doctorul pădurii îl pansă. Toţi se oferiră chiar să-i facă mici servicii . În curând rana s-a vindecat şi toţi , după ce şi-au cerut scuze că îi vorbiseră urât, s-au putut juca împreună. Obiective:
Să trăiască o diversitate de stări: curiozitate, bucurie, emoţie, surprindere, revoltă, supărare, milă, înţelegere, generozitate, etc;
-Să recunoască greşelile din timpul povestirii care au provocat stări emoţionale negative.
Strategii didactice: a)Metode şi procedee: povestirea, conversaţia, explicaţia, jocul de rol b)Material didactic: costume(măşti), trusa medicală
Scenariu : Copiii ascultă povestea spusă de educatoare, apoi îşi vor asuma roluri şi prin dramatizare vor exprima stările sufleteşti trăite.
Copiii ascultă povestea,… se gândesc cum ar trebui să se stabilesc rolurile; se poarte în situaţii similare, vrăbiuţa anunţă sosirea toţi se bucură la aflarea iepuraşii şi vulpiţa sunt de zamăgiţi de sosirea ursului
Îşi oferă ajutorul văzând că
se joacă împreună în final şi toţi sunt fericiţi.
Prof. Virginia Chirac Grupa mare A Grădiniţa de Aplicaţie a Liceului Pedagogic, Buzău Zidul Prieteniei-joc
Comportament observat : Identificarea prietenului printre copiii din grupă şi motivarea alegerii. Realizarea zidului sugerează forţa pe care o oferă prietenia în faţa obstacolelor. Strategii: conversaţia, explicaţia
Li se cere copiilor să formeze un „Zid al prieteniei” (aceştia trebuie să se aşeze în linie, ţinându-se de mână, în funcţie de prieteniile dintre ei). Se va alege un conducător şi el va chema în faţă un copil ce va reprezenta prima „cărămidă” din „zidul prieteniei”. Acesta îl va chema lângă el pe prietenul său cel mai bun din grupă. La fel vor proceda şi ceilalţi copii chemaţi să facă parte din „zidul prieteniei”. Jocul se termină, când „zidul prieteniei” este format din toţi copiii din grupă. În timpul jocului cerem copiilor să motiveze alegerile făcute. („De ce l-ai ales pe...?”,„De ce îl consideri pe ..., prietenul tău cel mai bun din grupă?”).
Activităţi de sprijin: ”Îmbrăţişare de grup”, ”Cutia cu îmbrățișări”, ”Acesta mi-e prieten”, ”Noi prieteni”, ”Noi doi și-o umbrelă” Povestire „Împărăţia Emoţiilor” Comportament observat:
consolidarea unui vocabular referitor la emoţii;
identificarea emoţiilor de bază (bucurie, tristeţe, furie, frică) şi exprimarea unor stări emoţionale diferite: curiozitate, curaj, nelinişte, bucurie a reuşitei;
Strategii: tehnica visului, conversaţia, povestirea, explicaţia; Citirea poveştii: “Împărăţia Emoţiilor”: Se zice că Împărăţia Emoţiilor a fost condusă foarte mulţi ani de un împărat înţelept, foarte iubit şi apreciat de supuşii săi. Acest împărat avea o soţie foarte frumoasă, pe nume Emoţia. Aceasta i-a dăruit împăratului foarte mulţi copii, însă numai fete. Nici împăratul şi împărăteasa nu mai ştiau la un moment dat numărul exact al acestora. Fetele împăratului nu semănau deloc între ele, erau foarte diferite una de cealaltă de parcă nu erau surori. Cea mare era tot timpul veselă, iar împăratul i-a pus nume Bucuria, a doua fiică era tot timpul furioasă, iar împăratul i-a pus nume Furia, o altă fiică era tot timpul tristă, iar împăratul a numit-o Tristeţea. La fel şi celorlalte fiice, împăratul le-a pus nume după emoţia pe care o simţeau în cea mai mare parte a timpului: Frica, Îngrijorarea, Mulţumirea, Nemulţumirea, ş.a.m.d După moartea împăratului şi a împărătesei, pentru că fetele acestora nu au reuşit să se înţeleagă, care dintre ele să conducă împărăţia, au hotărât să împartă marea împărăţie în părţi egale şi fiecare să-şi conducă partea ei. Şi până în ziua de azi, fetele împăratului îşi conduc fiecare ţinutul ei.
.......................... După citirea poveştii, copiii sunt aşezaţi pe saltele sau într-o poziţie care să le ofere o stare confortabilă:
“Ne prefacem că dormim. Staţi cu ochii închişi, respiraţi uşor, lăsaţi corpul să se relaxeze, să fie moale. Eu am să vă povestesc ce visăm. În timp ce eu povestesc, voi vă imaginaţi visul: A sosit vacanţa de vară. Ne adunăm şi plecăm în călătorie prin Împărăţia Emoţiilor. Ajungem în Ţinutul Bucuriei. În Ţinutul Bucuriei, soarele străluceşte neîncetat pe bolta cerului. Acest ţinut are doar două anotimpuri: primăvara şi vara. Câmpiile sunt pline de flori multicolore, una mai frumoasă decât cealaltă, fluturaşii zboară veseli, iar din pădure se aude ciripitul păsărelelor, dar şi strigăte de bucurie. Atât stăpâna acestor ţinuturi, cât şi vieţuitoarele şi plantele de aici sunt tot timpul vesele... nu renunţă la chipul şi zâmbetul lor luminos nici măcar atunci când lucrurile nu se întâmplă aşa cum ar dori ele. -Ne continuăm călătoria. Ajungem în Ţinutul Tristeţii. Ţinutul Tristeţii este un ţinut al anotimpului toamna; un ţinut unde soarele stă tot timpul ascuns după nori, un ţinut unde plouă foarte mult şi este foarte frig. Din pădurile acestui ţinut se aud cântece triste şi uneori plânsete. Vieţuitoarele şi plantele de aici sunt tot timpul triste. La fel şi stăpâna acestui ţinut. Chipul ei este tot timpul trist, iar ochii înlăcrimaţi. -Mergem mai departe în călătoria imaginară şi ajungem în Ţinutul Furiei. Ţinutul Furiei este un ţinut în care natura se dezlănţuie: vântul bate cu o viteză foarte mare, tunetele bubuie cu putere, fulgerele luminează cerul ca un foc de artificii, plouă foarte mult. Atât Furia, stăpâna acestui ţinut, cât şi vieţuitoarele de aici sunt tot timpul furioase: ţipă, se ceartă, plâng...
-Deoarece soarele este către asfinţit şi începe să se lase seara, ne întoarcem acasă. Este timpul să ne trezim. Deschidem ochii, întindem braţele şi picioarele. Ne-am trezit! V-a plăcut visul?”
Copiii se vor aşeza la măsuţe. Ei primesc carioci şi o fişă de lucru cu următoarea cerinţă: “Desenează Împărăţia Emoţiilor, aşa cum ţi-ai imaginat-o tu în vis!” Prezentarea rezultatelor:fiecare copil îşi prezintă desenul în faţa grupei. Activităţi de sprijin: ”Zidul imaginilor”, ”Șarada sentimentelor”, ”Campionii”, ”Harta inimii” , ”Blazonul personal”, ”Scutul meu de apărare”, ”Tabloul succeselor”, ”Eticheta” Pictură-Tabloul emoţiilor Comportamentul observat: asocierea unei culori în conformitate cu emoţia exprimată în decorarea măştii;
1.
Consolidarea deprinderii de a picta, decorând masca pentru a exprima diferite emoţii, acoperind întregul spaţiu plastic cu culori şi elemente grafice; Utilizarea în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând tehnici diverse alese de ei.
Materiale: măşti de carnaval, măşti de carton , pensule, acuarele, pahar foarfeci.
cu apa,
Conţinut: Pentru captarea atenţiei se vor folosi două măşti de carnaval veneţiene. Pentru că aceste măşti nu exprimă sentimente, se va sugera crearea unor măşti care să exprime o expresie. Se exemplifică cu două măşti de carton, direcţionând discuţia spre sentimentul pe care acestea îl exprimă şi spre culoarea care poate fi asociată emoţiei respective. Se explică sarcina de lucru: să picteze masca cu culori potrivite sentimentului exprimat(ex: fericireportocaliu, furie-roşu). Activităţi de sprijin:“Rotaţia desenului”, “Amintirea sentimentelor”, “Foaia cu autograf”, “Câinele şi pisica”
Martie/2013 Grupa/mijlocie”Ursuleții” Prof. Ileana CÎRSTEA Motto: ”Educația ar trebui să se bazeze pe învățarea modului în care să ne iubim și să ne acceptam pe noi înșine. De aceea, să ne exprimăm emoțiile în mod constructiv. Atunci când învățăm aceste lucruri, putem trăi și putem iubi persoanele și situațiile din jur.”
Barbara Hoberman Levine Joc ”Marțienii și Pământenii” Obiective: Să găsească cele mai ciudate idei și să fie capabil să le accepte, să le vizualizeze imaginar, să le prezinte ca adevărate, trăind clipa de bunădispoziție și relaxare Să creadă în afirmațiile imaginate, visând la propria descoperire când va fi mare Să trăiască sentimentul de bucurie și amuzament, satisfacție, relaxare prin joc și frumusețea prieteniei Materiale Cravate din hârtie creponată (roșii pentru echipa Marțienilor, albastre pentru echipa Pământenilor, două palete, Echipa Marțienilor- DA, Echipa Pământenilor- DE CE NU?, conturul din carton al planetei Pământ și al planetei Marte, un săculeț cu o sămânță (Sămânța Prieteniei) și un bilețel conținând cuvinte ”magice”. Scenariul activității Se împarte grupa în două echipe. Fiecare echipă primește cravatele distinctive și paleta corespunzătoare. Pe rând, copiii din echipa Pământenilor vor formula întrebări adevărate, valorificându-și cunoștințele și experiența dobândită în cadrul diverselor tematici parcurse sau din experiența personală. Exemple: Florile sunt gingașe. Soarele este fierbinte. Bradul este verde. Iepurele aleargă. Echipa DA va răspunde cu DA la toate întrebările adevărate. Copiii din Echipa Marțienilor- DA vor formula și ei propoziții false în care cred că afirmațiile pot deveni peste ani adevărate, iar echipa Pământenilor ”DE CE NU?” le va accepta, încurajând imaginația lor creatoare. Și propozițiile false vor avea la bază elelmente de adevăr pe care echipa Pământenilor ”DE CE NU?” le va argumenta, iar echipa Marțienilor”DA”, fie nu le va accepta, fie vor aduce completări după ce se vor consulta și vor formula argumente în cunoștință de cauză. În cazul în care copiii nu pot găsi aceste argumente, educatoarea va interveni cu elemente de sprijin (imagini, sugestii, reactualizarea unor reprezentări etc.) Exemple: Eu vin la grădiniță cu elefantul. Girafa este ghiozdănel. Mașina zboară. Fluturele e floare. Delfinii cântă. Grupurile au voie să se consulte pentru a alege cele mai interesante creații. La finalul activității, copiii vor primi în dar Sămânța Prieteniei, împreună cu un bilețel conținînd cuvinte ”magice”: Prietenie, Bunătate, Ajutor, Încredere și vor călători imaginar pe rând, pe fiecare planetă. Copiii se prind de mâini formând Hora Prieteniei, iar grădinița primește titlul ”Grădinița Prieteniei”.
În cadrul acestui joc, copiii exersează capacitățile Inteligenței Emoționale, dintre care amintim: negocierea, atenția sporită, cooperare în grup, curaj, încredere, creativitate, alegerea cea mai bună, împărțirea succesului și bucuria colectivă, aprecierea adversarului etc.
Există șapte elemente cheie care stau la baza succesului pe care copiii îl vor avea în școală (Daniel Goleman, Inteligența emoțională): 1. Încrederea 2. Curiozitatea 3. Intenția 4. Controlul de sine 5. Raportarea 6. Comunicarea 7. Cooperarea
Bibliografie BREBEN, Silvia, Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței emoționale la vârsta preșcolară și școlară mică, Editura Reprograph, Craiova, 2010 CAMPBELL, Ross, Educația prin iubire, Editura Curtea Veche, București, 2011 CHAPMAN, G. & CHAMPBELL, R., Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor, Editura Curtea Veche, București, 2007 GOLEMAN, Daniel, Inteligența Emoțională, Cheia Succesului în Viață, Editura Allfa, 2004 SAS, Cecilia, Cunoașterea și devoltarea competenței emoționale, Editura Universității din Oradea, 2010
GRUPA MARE: FLTURAŞII ÎNDRUMĂTOR: PROF. ZAMFIR NELA GRAD. NR 2 BUFTEA
TEMA:
RECUNOAŞTEREA EMOŢIILOR EXPRIMAREA EMOŢIILOR ÎNŢELEGEREA EMOŢIILOR AUTOREGLAREA EMOŢIILOR
DLC-EDUCAREA LIMBAJULUI: “Călătorie spre curcubeul veseliei”- joc didactic SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor copiilor referitor la emoţiile şi sentimentele trăite de om şi de prietenii acestuia;
Consolidarea deprinderilor de exprimare corectă şi logică în propoziţii simple şi dezvoltate;
Stimulare trăirilor pozitive, educarea spiritului de prietenie şi de colaborare între copii.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Să denumească, pe baza unei imagini,emoţia , asociind-o cu o situaţie corespunzătoare;
Să descrie, într-una sau două propoziţii, o situaţie şi să o asocieze cu emoţia corespunzătoare pe baza audierii unor fragmente din cântece şi poezii cunoscute;
Să identifice personajul şi povestea din care acesta face parte, argumentând logic şi clar starea sa emoţională;
Să exprime prin desen obiecte sau evenimente care îi fac fericiţi. SARCINA DIDACTICĂ: 1. Echipele analizează şi interpretează în stucturi verbale logic construite, imagini date, cântece şi poezii. REGULILE JOCULUI: 2. Se lucrează pe echipe: “ echipa zâmbareţilor “ şi “echipa haioşilor “; 3. Se răspunde numai la solicitarea educatoarei; 4. Membrii aceleiaşi echipe trebuie să se ajute între ei pentru a da cele mai bune răspunsuri; 5. Fiecare răspuns corect va fi recompensat cu o faţă veselă şi va însemna, de fapt, salvarea unei culori în vederea realizării curcubeului;
6. Va fi declarată câştigătoare echipa care a reuşit să obţină cel mai mare număr de feţe vesele. ELEMENTE DE JOC: Aplauzele , întrecerea, mimarea emoţiilor. RECOMPENSE: Insigne cu feţe vesele, diplome. METODE ŞI PROCEDEE: Povestirea, conversaţia, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, jocul, lucrul în echipă. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Personajele din povesti cunoscute, planşă Zâna Curcubeu, palete şi jetoane reprezentând diferite stări emoţionale, CD cu fragmente din cântece, poezii şi imagini representative pentru tema dată, creioane colorate. ÎN CONCLUZIE: Propunem antrenarea copiilor în exerciţii simple de recunoaştere şi exprimare a emoţiilor, prin stimularea unei atitudini pozitive, deschise, cooperante prin implicarea activă şi constantă în activitate. Toţi copiii vor fi invitaţi să exprime exact ce simt prin desen sau cuvinte.
DENUMIREA ACTIVITATII :CIORAPEII CERTĂREŢI – GRUPA MARE Obiective operaţionale:
Să identifice emoţiile de bază;
Să identifice emoţiile trăite de ei înşişi în timpul ascultării poveştilor;
Să manifeste empatie faţă de încercările prin care trec personajele din poveşti;
Să transmită adecvat mesajele cu încărcătură emoţională (atât la nivelul comunicării verbale cât şi la nivelul celei nonverbale);
Să utilizeze strategii de reglare emoţională adecvate vârstei.
Dramatizarea“Ciorăpeii certăreţi”: Educatoarea prezintă situaţia prin care a trecut ursuleţul de pluţ din cabinet care a fost nevoit să vină la grădiniţă în acea dimineaţă cu doi ciorăpei desperechiaţi. in fiecare zi avem parte de lucruri plăcute şi de lucruri mai puţin plăcute (exemplu ursuleţului care era pus în încurcătură şi a ciorăpeilor furioşi); se poate face apel la modul în care s-au simţit copiii în timpul expunerii (au fost bucuroşi, trişti pentru ciorăpeii care nu se impăcau etc). asocierea între situaţiile conflictuale ale copilului (cu mama/fratele/sora etc.) şi cearta dintre cei doi ciorăpei; educatoarea va aduce cei doi ciorăpei împreună (cel găsit de consilier si cel de pe piciorusul ursuleţului) şi va cere copiilor să găsească soluţii prin care să-i împace; (modalitaţi de rezolvare a problemelor). Confectionarea ciorăpeilor Educatoarea oferă copiilor câte o fişă cu reprezentarea unui ciorăpel. Cu bucăţi de aţe colorate copii au sarcina de a construi ciorăpeii. După terminarea acestora, copiii sunt anuntaţi că fiecare ciorăpel are o pereche iar fiecare copil trebuie să găsească perechea ciorăpelului. Cei care îşi găsesc cel mai repede perechea se iau de mână şi strigă “Ciorăpei veseli!”
Beldie Nina- GPN „ ORIZONT” Rm. Sărat EU ŞTIU SĂ MĂ CALMEZ ! Obiective:
Să precizeze modul în care procedează în situaţia unui conflict cu un coleg;
Să identifice pe baza imaginilor secvenţiale paşii de urmat pentru echilibrare emoţională în cazul unui conflict;
Să aplice paşii traseului în toate situaţiile conflictuale;
Să aşeze jetoanele cu imaginile secvenţiale în ordinea paşilor de urmat pentru echilibrarea emoţională
Materiale de sprijin: 1.
Fişa –suport „ Un coleg îmi ia o jucărie...!
2.
Jetoane cu imagini secvenţiale din Fişa- suport
3.
Jetoane cu cifre
DESCRIEREA UNEI SESIUNI DE INIŢIERE ÎN APLICAREA TRASEULUI DE ECHILIBRARE EMOŢIONALĂ 1.
Analiza situaţiei
Se aplică în momentul unui conflict între doi copii din grupă. Sunt întrebaţi care este cauza conflictului. Fiecare dintre ei prezintă situaţia , aşa cum o percepe. Le solicităm să spună ce au simţit în momentul conflictului. Sunt solicitaţi să se gândească la felul în care ar fi putut proceda ca să nu se enerveze şi să nu se certe. 2.
Prezentarea unui exemplu de procedură
Le prezentăm Fişa – suport, intuim şi discutăm împreună conţinutul fiecărei secvenţe. Solicităm copiilor o concluzie. Educatoarea sintetizează cele spuse de copii . Mesajul final este: Deci, eu pot învăţa să mă calmez! 3.
Joc-exerciţiu: „ Paşi spre calm şi echilibru”
Pentru fixarea paşilor de urmat pentru echilibrarea emoţională se desfăşoară jocul-exerciţiu propus. Copiii au ca sarcină să aşeze jetoanele cu imaginile secvenţiale în ordinea împusă de acţiunile efectuate pentru a se calma, în cazul unui conflict cu un coleg. 4.
Transferul: Aplicarea paşilor în contexte situaţionale similare.
Precizare: Activitatea se poate desfăşura cu un grup de copii, părţi ale unui conflict, dar şi cu întreaga grupă de copii. În această situaţie se porneşte cu analiza unui caz prezentat într-o poveste, poezie. Fişa suport:
Beldie Nina- GPN “ORIZONT” Rm. Sărat POEZII- SUPORT PENTRU: convorbiri tematice, ilustrarea textelor de către copii
jocuri- exerciţiu de tipul “ Ce figură se potriveşte?”, “ Chipul meu e oglinda a tot ceea ce simt”
INIMA MEA
Inimioara mea îmi spune, Dacă mă port rău sau bine: Când sunt vesel, fericit, Inima bate ti-tic!
Dacă sunt trist sau nervos, Înfuriat şi mofturos,
ILUSTRARE: MAYA CORINA
Inima mea bate tare, Ca după o alergare! Aşa că mă străduiesc,
ILUSTRARE: FRANCESCA RIVERA
Inima să- mi ocrotesc, Să fiu mereu fericit, S-o aud cântând tic- tic!
O LUME ÎN INIMA MEA
În inima mea, încape o lume Despre care, multe pot spune: Aici şi- au făcut casă Mama- zâna mea luminoasă, Tăticul, cel mai bun dintre tătici, Pe bunul şi pe buna Îi regăsiţi aici, Alături de
Dimineţile pline de soare,
Faptele bune, Flori şi culoare! În inima mea Are casă Lumina de Dumnezeu, Care mă însoţeşte mereu! Toate acestea, eu le iubesc, Cu suflet iubire eu ştiu să trăiesc!
INIMIOARĂ DE COPIL
Dacă- s trist sau obosit, Inimioara negreşit, Bate parcă, altcumva, Decât ştiu că bate ea!
Dacă pâng şi sunt nervos,
ILUSTRARE: ELENA RADU
Ritmul ei e tumultos... Şi- n urechi ecou aud, Inimioara mea bătând!
De mă mângâie mămica, De mă alintă bunica, Dacă Doamna îmi zâmbeşte, Inimioara mea vorbeşte: -
Tica- tic! Tica- tic!
Bine-i să fii fericit!
PRIETENIE
Eu sunt prietenoasă, Colegii mi-i iubesc, Cu vorba sau cu fapta, Eu nu îi necăjesc.
Nu- mi place norul trist Ce- aduce în privire, Semnul de întristare Şi de nemulţumire!
Nu- mi place să mă cert. Greşesc? Îmi cer iertare, Fiindcă acesta este Drumul spre împăcare! Eu sunt prietenoasă,
ILUSTRARE: FRANCESCA RIVERA
Colegii mi- i iubesc, Cu minte şi cu suflet Mereu o dovedesc!
JOC:“ CUBUL EMOŢIILOR” Propunator : Institutor Raican Ionela , GPP Berca , Buzau Grup tinta : Copii de 5-6 ani Emoţii propuse pentru a fi exersate: bucurie, tristeţe, curaj, frică, mândrie, vinovăţie, furie, blândeţe Scop : Exersarea stărilor emoţionale prin schimbarea mimicii faciale şi a posturii; Obiective:
Să denumească emoţii diverse, identificându-le pe baza componentei nonverbale;
Să accepte schimbarea starilor negative cu cele pozitive;
Să exprime corect emoţia observată;
Să eticheteze corect emoţiile prezentate;
MATERIALE: „CUBUL EMOTIILOR”- un cub confecţionat din carton pe feţele căruia sunt lipite 6 feţe, care reprezintă stări emoţionale diferite, grupate ca antonime: bucurie – tristeţe, curaj – frică, mândrie – vinovăţie, etc (pot fi două cuburi care reprezintă şi alte stări emoţionale); DESFASUAREA JOCULUI : Prezentaţi copiilor „Cubul emoţiilor”, explicându-le că il vor utiliza într-un joc pentru a înţelege mai bine emoţiile lor şi ale celorlalţi. În acest joc, câte un copil va rostogoli cubul şi când acesta se opreşte launa din fețe, va încerca să identifice şi să reproducă emoţia şi să găsească antonimul emoţiei respective; să dea exemple de situaţii în care s-a simţit în acest fel. Precizaţi că, în cazul în care cubul se opreşte tot la aceeaşi față, se va rostogoli din nou, pentru a se putea discuta toate emoţiile.
SARCINI DE JOC: Copiii rostogolesc cubul pe rând, în funcţie de răspunsurile date; Denumesc stările emoţionale şi descriu situaţii trăite de ei sau pot descrie situaţii ipotetice, care duc la trăirea unei stări emoţionale identificată in imagine; Găsesc antonimele stărilor emoţionale şi le compară pentru a identifica starea de bine pe care o dă o anumită emoţie;
OBSERVAŢII: Prin această activitate copiii învaţă:
să identifice corect emoţiile proprii şi etichetele verbale corespunzătoare;
copiii achiziţionează cuvinte care denumesc emoţii;
Joc „Vulcanul sentimentelor” Propunător: prof. înv. preşc. Marcu Anişoara, G. P. P. Berca, Buzău
Grup ţintă: copii de 5-6 ani; 1.
Emoţii propuse pentru a fi exersate: bucurie, tristeţe, furie, ruşine, frică, mândrie, vinovăţie, frustrare, fericire;
Scop: Dezvoltarea abilităţilor emoţionale de a recunoaşte, de a exprima şi de a înţelege emoţiile, prin asocierea unui eveniment trăit anterior; Obiective:
Să recunoască emoţiile pe baza componentei nonverbale: expresia facială, postura, modificări fiziologice (roşeşte, îi bate inima, etc.) ;
Să transmită verbal si nonverbal mesajele afective;
Să identifice propriile emoţii în diverse situaţii;
Să identifice emoţiile asociate unui context specific ;
Mijloc de realizare: jocul experiment; Materiale utilizate pentru joc: vulcani realizaţi de copii la colţul „Ştiinţă”, din cocă sau nacela modelată pe un pahar din plastic, bicarbonat, oţet, feţe de copii, de mărimea unui bănuţ, din hârtie plastefiată, care exprimă diferite emoţii, şerveţele; Pregătirea jocului: În paharul din „vulcan” se pune puţin bicarbonat şi o faţă care exprimă o anumită emoţie. Se pregăteşte o sticluţă cu oţet, care va fi utilizată de educatoare, în momentul când copilul va trebui să activeze „vulcanul”. În prealabil, se va face o prezentare a stării pe care o trăim în diferite momente asociate unor întâmplări şi, asemenea unui vulcan, din străfundul fiinţei noastre, ies în afară trăirile, emoţiile conştiente sau inconştiente, cu voia sau fără voia noastră.
Ex. - când un copil câştigă într-un joc de echipă, el se bucură; 1.
când un copil nu reuseste sa faca un desen el plânge, pentru ca are nevoie de ajutor ;
2.
când un coleg îl loveşte, el se înfurie şi loveşte şi el ;
Se va explica modul în care se comportă un copil, ca urmare a emoţiei resimţite, cu alte cuvinte expresivitatea emoţională.
Descrierea jocului: Copiii primesc « vulcanii » pe farfurii. Este ales un copil, în urma unei numărători hazlii, pentru a se imprima un climat de joc. In « vulcanul » lui se va turna oţet, care în contact cu bicarbonatul, va face reacţie, iar bulele vor scoate la suprafaţă cartonaşe pe care sunt desenate diverse expresii emoţionale. Copilul trebuie să recunoască emoţia de pe cartonaşul ieşit şi să o imite pentru ceilalţi copii. Joc numărătoare : Unu, doi, trei, Hai, vulcanule, de vrei, Să ne spui ce ai simţit, Când bagheta te-a lovit ! Sarcini de joc :
copilul imită expresia emoţională pe care vulcanul a ridicat-o la suprafaţă;
copiii trebuie să ghicească emoţia trăită de « vulcan » când a erupt, citind-o pe chipul copilului, care trebuie să transmită aceeaşi emoţie mimând-o nonverbal;
copilul care va povesti o situaţie trăită, când a simţit o emoţie asemănătoare cu cea de pe cartonaşul scos de vulcan, va continua jocul – vulcanul lui va erupe;
fiecare copil poate să exemplifice cu o situaţie din viaţa lui, în care s-a simţit la fel ca personajul din imaginea scoasă de vulcan, pentru identificarea emoţiilor asociate unui context specific, când simţi bucurie, frică, ruşine, etc.
Concluzie: Copiii trebuie să înţeleagă că pot exista situaţii când ei pot încerca aceeaşi emoţie, dar şi situaţii în care unii pot simţi emoţii diferite. Exemplul fiind cel al unei întreceri sportive, concurs, când unii pot fi foarte bucuroşi, alţii se pot simţi frustraţi de o anumită întâmplare care le-a adus insuccesul, pot fi foarte supăraţi că nu sunt ei câştigătorii sau pot fi indiferenţi, deoarece nu au fost foarte implicaţi emoţional. Recomandări: Trebuie explicat că în aceeaşi situaţie oameni diferiţi simt emoţii diferite. Joc exerciţiu: “Culorile emoţiilor” Propunător:Prof. Inv. Preşcolar: Iancu Diana, GPP Berca, Jud.Buzău Vârsta potrivită: de la 4 ani Emotii vizate: bucurie, tristeţe, plictiseală, furie, entuziasm, ruşine Scop: Constituirea vocabularului emoţiilor şi dezvoltarea capacităţii copilului de a-şi recunoaşte propriile emoţii şi pe ale celor din jur. Obiective O1: recunoaşterea diferitelor tipuri de emoţii în imagini; O2: găsirea propriilor asocieri culoare – emoţie; O3: verbalizarea corelaţiilor culoare – emoţie.
Material necesare: şase flori colorate: galben, portocaliu, roşu, albastru, verde şi negru; jetoane care să ilustreze emoţii; Mod de desfăşurare: Copiii sunt aşezaţi în cerc pe covor, iar în mijlocul cercului sunt şase flori de culori diferite: galben, portocaliu, roşu, albastru, verde, negru. Într-un bol sunt mai multe imagini care ilustrează emoţii pe care copiii le trăiesc mai des: veselie/bucurie, tristeţe, entuziasm, plictiseală, ruşine, furie. Sarcina 1: Fiecare copil îşi aşteptă rândul şi extrage câte un jeton; Sarcina 2: Copilul denumeşte emoţia prezentată; Sarcina 3: Copilul aşează jetonul pe floarea care va corespunde prin culoare emoţiei prezentate. Orice culoare poate fi asociată cu una sau mai multe emoţii, precum orice emoţie poate să aibă propria ei culoare; Se repetă până când toţi copiii au identificat cel puţin o emoţie şi au asociat-o unei culori.
LEBEDELE Grupa mică-Ed. CUCU GINA Scop: Dezvoltarea abilităţilor de recunoaştere şi exprimarea emoţiilor. Obiective:
să recunoască emoţiile trăite de fetiţă. Eliza, pe tot parcursul lecturii
să recunoască emoţiile şi să le asocieze cu imaginea de pe paletele puse la dispoziţie
Inainte de începerea lecturii educatoarea dă fiecărui copil două paletuţe. Pe fiecare paletă
faţă/ verso sunt desenate o faţă veselă
şi o faţă tristă
.
Educatoarea îi roagă pe copii,ca atunci când Eliza se bucură să ridice paletuţa cu faţa veselă, iar atunci când Eliza este tristă, speriată, singură să ridice paletuţa cu faţa tristă. În punctele cheie de trăire a emoţiilor, educatoarea se poate opri din lectură şi poate da explicaţii suplimentare copiilor. Ex. Eliza este fericită, trăieţte alături de tatăl şi fraţii ei la palat. Copiii vor ridica paletuţa cu faţa veselă
.
Eliza este despărţită de fraţii si de tatăl ei. Copiii vor ridica paletuţa cu faţa tristă. Eliza se intoarce la palat. Eliza nu este recunoscută de tatăl ei. Eliza iăi regăseşte fraţii, transformaţi în lebede. Eliza se căsătoreşte cu un Prinţ Eliza este condamnată la moarte. Eliza termină ultima cămăşuţă si fratii ei se transformă din lebede in oameni
e.t.c
La sfârşitul lecturii, educatoarea poate pune întrebări din poveste la care copiii, în funcţie de felul întrebării, vor răspunde prin ridicarea paletei sau educatoarea ridica paleta cu faţa veselă si copiii descriu un episod vesel din poveste iar la ridicarea paletei triste ei vor descrie un episod trist.
Grupa mijlocie Grădiniţa PP “Elena Doamna” Galaţi Durata: 25 minute Obiectiv general: 1.
Dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale la copiii preşcolari
Obiective operaţionale: 2. 3.
Să numească 5 emoţii / sentimente pe care le cunosc / trăiesc / simt.
1.
Să asculte povestea “FURIA (managementul furiei)”.
2.
Să spună ce cred despre poveste şi dacă doresc să discute anumite pasaje.
3.
Să îşi expună gândurile sau sentimentele referitoare la acele fragmente.
4.
Să spună ce au descoperit nou despre ei.
5.
Să încercuiască şi să coloreze modalităţile adecvate de a face faţă furiei.
6.
Să prezinte fişa de lucru în grup.
Metode şi procedee: 1.
povestirea, conversaţia, explicaţia, problematizarea
Mijloace de învăţământ: - ilustraţii poveste, fişe individuale Forme de organizare: 2.
frontal, individual
Recomandări:
Povestea terapeutică “Furia” este o povestire despre managementul furiei în cazul copiilor (identificare, temperare şi manifestare optimă). Furia este un sentiment pe care toţi îl experimentăm la un moment dat în viaţa noastră. Adesea şi copiii se confruntă cu acest sentiment care îi nelinişteşte şi le provoacă accese de furie. De obicei, în acele momente, ei atrag o atenţie dezaprobatoare din partea celor din jur. În consecinţă, uneori ei devin mai furioşi şi se simt neajutoraţi. De cele mai multe ori, furia este percepută ca fiind un sentiment negativ, când, de fapt, este absolut normal să îl avem. Adevaratul şiretlic constă în a şti cum să îl stăpâneşti. Povestirea de faţă ajută copiii să înteleagă ce înseamnă acest sentiment, cum să îl recunoască şi mai ales cum să îl exteriorizeze într-o manieră adecvată. Furia - poveste Despre managementul furiei Mă încălzesc ! Inima îmi bate din ce în ce mai repede! Corpul mi se încordează! A fost odată un baiat pe nume Petru. Petru…era un băiat cuminte. Dar, din când în când, el devenea foarte furios. La început nu a ştiut semnificaţia cuvântului “Furie”. Apoi, într-o zi, la grădiniţă, copiii au invăţat despre sentimente / emoţii. Aşa a aflat că furia este un sentiment / o emoţie, la fel ca bucuria, tristeţea şi teama. Câteodată Petru se înfuria atat de tare, încât rostea cuvinte oribile, spărgea diverse obiecte şi striga la toata lumea. Iar uneori devenea atât de furios, încât îşi dorea doar să se ascundă şi să plângă. Băiatul îşi putea da seama de momentul în care începea să se înfurie. Atunci inima începea să îi bată mai repede,
îi creştea temperatura corpului şi începea să se simtă foarte puternic. Atunci când se înfuria, Petru era neascultător şi intra în bucluc. El nu intenţiona să facă toate acele lucruri îngrozitoare, dar nu se putea stăpâni. Adesea se simţea foarte prost dupa ce le făcea. Petru a decis că trebuie să înveţe să îşi controleze sentimentul de furie pe care îl avea în interiorul lui. Nu mai vroia să intre tot timpul în bucluc. Ştia că nu era un copil rău şi că era în regulă să simtă furie. Dar, nu era deloc în regulă să se rănească, să îi rănească pe ceilalţi sau să sparga obiecte. La şcoală a învăţat că toată lumea se înfurie, dar cu toţii trebuie să învăţăm cum să gestionăm furia într-un mod cât mai eficient. De aceea, atunci când iaraşi s-a înfuriat, Petru a facut urmatoarele lucruri: Mai întâi a conştientizat ceea ce se întâmplă şi a spus: “Mă simt furios!” Apoi a numărat rar de la 0 la 5. A inspirat aer pe nas şi a expirat pe gură, rar, pentru a-şi linişti corpul. Atunci când nu reuşea nimic urmând acei paşi, se ducea într-un loc liniştit, se aseza pentru un timp, se plimba putin prin casă sau se relaxa pe patul lui. Dacă avea prea multă energie, executa nişte sărituri în formă de stea, făcea câteva flotări sau urla cu faţa în pernă. Petru a observat urmatorul lucru: dacă reuşea să se mai liniştească chiar la început, atunci nu devenea atât de furios încât să simtă nevoia de a exploda precum un vulcan. Câteodată ducea adevarate lupte cu el însuşi ca sa se calmeze, dar cu timpul, prin exerciţiu, totul a devenit mult mai uşor. Băiatul a devenit mândru de el, la fel şi prietenii şi familia lui. (Poveste adaptată după Lauren Snailham, psiholog clinician)
G.P.P.,,Bobocei din Micro III”Buzau Educatoare:Banica Cristina, Epuran Amalia Poveste-solicitarea ajutorului Scop: dezvoltarea abilitatii de identificare de modalităti alternative de interpretare a situatiilor sociale Obiective: Să identifice emotiiile personajelor; Să denumească situatii când ar putea să ceară ajutorul Să denumească stuatii in care ar putea să ajute un coleg Să denumească modalităti prin carea ar putea să ajute un coleg atunci când are nevoie Materiale necesare: povestea de mai jos, macheta povesti, papusi marionete; Desfasurarea activitătii: educatoarea îi va aseza pe copiii în fata machetei si le va spune povestea –teatru de masa. ,,In asteptarea lui Mos Nicolae” Era început de decembrie, de fapt 5 decembrie. Iarna si-a întins pătura groasă de zapadă peste tot. Fulgi mari dansau, invitandu-i pe toti să danseze. La marginea orasului , într-o casută sărăcăcioasă locuiau o mama si două fetite: Ana, fetita de 4 ani si surioara ei Mara de 2 ani . Cât era ziua de mare mama muncea pe la curtile oamenilor. Atunci cînd mama nu pleca la muncă Ana mergea si ea la gradinită. Ana, fetita cea mare pleca în dimineata aceea spre gradinită. Era tare fericită, îi plăcea mult la gradinită. Ajunsă acolo ea afla că în această zi toti copiii se pregătesc pentru venirea lui Moș Nicolae. La gradinită a fost tare cuminte, harnică si ascultatoare. A rezolvat fise de lucru , a decorat ghetute, a preparat prajiturele pe care le-a dăruit si celorlalti copii. Era asa de fericită impreună cu colegii săi. Veselă si fericita fetita pleca spre casa. Pe drum isi aminti ca surioara sa Mara nu avea ghetuta decorată si nici ghetute adevarate. Oare ea nu va primi cadou de la Mosul? Recomandări: povestea se reia prin următoarele întrebari : Cum era Ana când pleca la gradinită? Ce a aflat ea la gradinită? Ce a pregătit? De ce? Cum se comporta Ana cu sora sa ? Atunci când ajutăm pe cineva înseamnă că esti bun ? A fost ea bună cu colegii de grupă si cu surioara ? Cum ne simtim atunci când suntem buni cu cineva?Cum ne simtim când cineva e dragut cu noi? Putem să fim buni cu cineva pe care nu îl cunoastem?
Putem să fim buni cu cineva de care nu ne place? Vrem să o ajutăm pe surioara Anei? De ce?
EDUCATOARE: FLOREA DOCHITA TEMA: “Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?” FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată ALA 1 + ADE + ALA 2 ADE: DLC: “Fântânile cu bucluc” - povestea educatoarei DOS: “Jobenul magicianului”- aplicaţie practică ALA 1: Bibliotecă: „Detectivii de semne” – grafisme, labirint Artă: „Jobenul magicianului si semnele vesele” – aplicaţie practică Joc de masă: „Semne ciudate” – puzzle si joc cu tinte Joc de rol: „Pantomimă – expresiile feţei ” ALA 2 ; „Mimeaza-mi expresia” ! ( joc distractiv) TIPUL DE ACTIVITATE: însuşire de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi DURATA: o zi AN ŞCOLAR 2012-2013 MOTTO: „ Limba şi gândirea sunt factorii principali ai evoluţiei în artă” 1.
ALA: “Mimează-mi expresia” – joc distractiv să respecte regulile jocului; să mimeze expresia de pe propriul jeton şi de pe jetoanele altor copii; să execute acţiuni motrice cu ajutorul mimicii şi gesturilor.
STRATEGII DIDACTICE:
1.
1.
Metode şi procedee: povestirea, observaţia, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, brainstorming, problematizarea, jocul de rol, aprecierea verbală
Centre de interes:
- Bibliotecă: fişe de lucru, creioane colorate, carioci; - Artă: joben, carton colorat, creioane colorate, foarfece, lipici, semne de punctuaţie - Joc de rol: joc “Pantomimă - expresiile feţei”, papusi de manuit; - Joc de masă: piese puzzle, joc cu tinte. 1.
Forme de organizare: individual, frontal, pe grupe
BIBLIOGRAFIE: 1.
Curriculum pentru învăţământul preşcolar, Ed. DPH, Bucureşti, 2009
2.
Revista învăţământului preşcolar 1-2 2011, Ed. Arlequin, Bucureşti, 2011
Joc în oglindă “Mimează-mi expresia” în care preşcolarii vor mima expresia atât de pe medalionul primit, cât şi de pe medalioanele colegilor . Metodele utilizate pe parcursul desfăşurării activităţilor vor da posibilitatea fiecărui copil să se manifeste, să acţioneze, să interacţioneze cu ceilalţi copii, să pună întrebări şi să afle răspunsuri. ARTA “Semnele vesele” - colorare, decupare, lipire -
JOC DE MASA «SEMNE CIUDATE » - puzzle, tablite cu tinte-
O ÎNTÂMPLARE DIN LUMEA GÂZELOR poveste creată G.P.P. Bobocei din Micro III Educatoare: Mihaela Dârstaru; Luminița Țițeică SCOP: Participarea și implicarea activă a copiilor în vederea stimulării comunicării, favorizării interrelaționării, împărtășirea cu ceilalți și formarea comportamentului empatic la preșcolari
O ÎNTÂMPLARE DIN LUMEA GÂZELOR A fost odată ca niciodată un fluturaş. Pe cât era el de micuţ, pe atât era de gingaş şi de frumos, deoarece avea o pelerină cu multe, multe culori. Cât era ziua de lungă, el se plimba prin Împaraţia gâzelor, care se intindea de la poalele pădurii până pe malurile unui râu strălucitorPrietenul lui cel mai bun era un greieraş, care-i cânta zi şi noapte din vioară, înveselindu-l. Într-o zi, greieraşul căruia îi plăcea mult să petreacă, l-a îndemnat pe fluturaş să organizeze o petrecere în cinstea gâzelor. Fluturaşul bucuros, deoarece şi lui îi plăcea să se distreze, a invitat toate gâzele pământului. Îmbrăcaţi de sărbătoare Cu haine strălucitoare, Au venit mulţi fluturaşi Coloraţi şi drăgălaşi. Buburuzele-s cochete, Încălţate toate-n ghete Îmbrăcate-s în rochiţe Cu buline. Şi fundiţe. Furnicuţe hărnicuţe Spre petrecerea-au pornit. Lăsând treaba la o parte, Iute, iute, s-au grăbit.
Albinuţe - dimineaţa, Mult polen au adunat. Cu borcanul plin cu miere La petrecere-au plecat. Trântorul din stup le strigă: - Staţi puţin că merg şi eu! Îmbrăcat de sărbătoare Vine, vine… dar mai greu. Când toate gâzele, îmbrăcate în strai de sărbătoare, erau pregătite şi aşteptau cu nerăbdare să înceapă petrecerea, dintr-o dată…Vântul supărat că nu fusese şi el invitat la petrecere a început să sufle cu putere luând pe sus tot ce întâlnea în cale... Ploaia rece, supărată că nu fusese nici ea invitată, s-a năpustit asupra petrecăreţilor cu gândul de a le strica îmbrăcămintea cea frumos colorată. Gâzele îngrozite de răutatea Vântului şi a Ploii au luat-o la fugă prin întuneric şi…au alergat, au alergat… până când au întâlnit în cale o ciupercă ce avea uşiţa deschisă şi au intrat…Când au aprins în căsuţă lumina…au început să plângă şi să strige speriate după ajutor, deoarece nu se mai recunoşteau unele pe altele pentru că le dispăruseră toate culorile…aşa că Buburuzele nu mai aveau bulinele Fluturii nu mai erau coloraţi… iar Albinele îşi pierduseră dungile… Ce e oare de făcut?
Pe parcursul audierii poveștii copiii au trecut de la o stare la alta: de la bucurie și admirație față de simpaticele gâze până la supărare pe vântul furios care le-a stricat petrecerea; de la fericire la tristețe pentru gâzele care-și pierduseră culorile. Copiii au venit cu soluții pentru a reda bucuria gâzelor de a-și vedea hăinuțele colorate la loc și a continua petrecerea.
Gâze mici şi gâze mari Haideţi toate, aşadar Să le facem noi un dar: Haine noi de sarbatoare În culori stralucitoare! Să lipim şi să pictăm Aripile decorăm. La albine facem dungi, Facem două torturi dulci Şi când treaba va fi gata: Vom petrece, vom dansa Cu toţii ne-om bucura… ..................................................................................................................... Din acest moment activitatea a continuat pe sectoare astfel: Domeniul om şi societate - aplicaţie Jocuri şi activităţi alese - ARTĂ - pictură - JOC DE ROL – elemente de activitate casnică G.P.P. “Bobocei din Micro III”, Buzău, Grupa mijlocie: Fluturaşii Educatoare: Lenuţa Constantinescu Ernek Maria Activităţi de dezvoltare a abilităţilor socio-emoţionale Obiective:
O1 – recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor; O2 – înţelegerea evenimentelor care cauzează emoţiile. O3 – dezvoltarea comportamentului prosocial (manifestarea empatiei faţă de celelalte persoane)
Aplicaţii: Activitatea 1: Obiective: O1 – Să identifice emoţiile prezentate; O2 – Să povestească o scurtă intâmplare în care a trăit aceeaşi emoţie ca şi personajul din imagine; Materiale: - jetoane care ilustrează următoarele emoţii: vesel, trist, speriat, furios, ruşinat, mândru. Descrierea activităţii: - Jetoanele pe care sunt desenate imagini care exprimă diverse emoţii vor fi aşezate într-o cutie. Fiecare copil va scoate un cartonaş, îl va prezenta celorlalţi colegi iar ei vor trebui să ghicească emoţia. Toţi copiii vor mima emoţia respectivă. Un copil este invitat să povestească o scurtă întâmplare în care a trăit o emoţie din cele menţionate mai sus. Activitatea 2: Obiectiv: Să identifice emoţii de bază, dar şi emoţii complexe. Materiale: - jetoane pe care sunt desenate diverse expresii emoţionale. Descrierea activităţii: - Copiilor le sunt prezentate diverse jetoane pe care sunt desenate personaje ce exprimă anumite emoţii (bucurie, tristeţe, fericire, teamă, ruşine, mândrie). Copii chemaţi la masa educatoarei pe rând, vor trebui să denumească emoţia sugerată de personaj şi să o exprime cu ajutorul mimicii feţei. Ceilalţi copii vor trebui să imite emoţia prezentată pe jeton. Activitatea 3: Obiectiv: Să-și conștientizeze propriile trăiri, emoții pe întreg parcursul zilei. Materiale: - jetoane pe care sunt desenate diverse expresii emoționale. Descrierea activității: - Educatoarea va iniția în fiecare dimineață pe parcursul întregii săptămâni, la momentul când se face prezența copiilor, cu ajutorul fotografiilor așezate la panou , jocul: “Cum te simți astăzi?”Copilul va așeza alături de fotografia sa o imagine care reprezintă ceea ce simte el în acel moment ((bucurie, tristețe, fericire, teamă, rușine, mândrie, furie, frică, veselie etc.) În acest fel, copilul este încurajat să utilizeze cuvinte și expresii care
denumesc stări emoționale. Pe măsură ce copii trăiesc anumite stări emoționale, aceștia sunt invitați la panou să explice cu ajutorul jetonului, ceea ce a simțit în acel moment. Activitatea 4: Obiectiv: Să fie capabil să manifeste empație față de celelalte persoane Materiale: imagini cu trăirile personajelor din poveste care exprimă anumite emoții. Mod de realizare: Povestea Educatoarei. Descrierea activității: Educatoarea le spune copiilor o poveste: “Rareș, vecinul meu mic și neastâmpărat, a ieșit în curtea casei sale să se joace. Era foarte vesel, (în acest moment așez pe panou jetonul care exprimă VESELIE), alerga prin curte, jucându-se cu mingea. Deodată, când privi către poartă, observă că aceasta este deschisă. Se apropie încetișor și curios părăsește curtea. Era pentru prima oară când mergea singur pe stradă. A mers, a traversat foarte multe străzi și la un moment dat și-a dat seama că s-a rătăcit și a intrat în panică: 1.
Vai! (așez jetonul cu imaginea care exprimă TEAMA, FRICA) Sunt singur!! Nu știu drumul înapoi către casă! Ce mă fac? Și mama? Ce zice mama? S-a speriat și ea că nu știe unde am plecat? Ce să fac?
S-a așezat pe o bancă și a început să plângă (jetonul care exprimă TRISTEȚE). Deodată, a simțit două brațe puternice care l-au îmbrățișat și mirosul de parfum al mamei sale. Era chiar ea! (jetonul care exprimă RUȘINEA) Aceasta îi spune: - Cât am fost de speriată! (Jetonul care exprimă SPERIETURA) Ce bine îmi pare că te-am găsit (jetonul cu VESELIE). Rareș zâmbea fericit (jetonul care exprimă FERICIRE), ghemuindu-se în brațele mamei sale unde era atât de bine! ” Educatoarea centrează discuția cu copii despre întâmplarea lui Rareș pe stările emoționale ale copilului și a mamei, îndemnându-i pe aceștia să-și arate empatia față de mamă și băiețel.
Gradinita Camil Ressu, Galati NIVEL I GRUPA: Mica TEMA ACTIVITATII : ,,Culoarea emotiilor” MIJLOC DE REALIZARE: joc de dezvoltare a emotiilor SCOP: Dezvoltarea abilitatilor socio-emotionale ale copiilor. OBIECTIVE OPERATIONALE: Sa identifice si sa constientizeze emotiile traite; Sa asocieze o eticheta verbala expresiei emotionale sugerata de culoarea florii; Sa asocieze trairile emotionale cu un anumit context; CONTINUTUL ACTIVITATII: Copiii sunt asezati in semicerc, avand in mijlocul lor pe covor flori colorate. Incepand de la educatoare, primii 5 copiii aleg cate o floare, fiecare numind starea sugerata de culoarea florii primita. Jocul continua cu trecerea florilor de la un copil la altul. Fiecare dintre noi asociem la aceeaşi culoare emoţii diferite. Spre exemplu pentru unii roşu înseamnă pasiune, pentru alţii furie, pentru alţii frică. Copiii au fost lasati sa isi gaseasca propriile asocieri cu culoarea emotiei, fara a fi corectati sau a li se spune ca gresesc. Nu există răspunsuri corecte sau greşite când vine vorba de emoţii. Se acceptă pur şi simplu emoţia spusă de catre copil incurajandu-l sa continue. STRATEGIA DIDACTICA: RESURSE PROCEDURALE: instructajul demonstratia, exercitiul, aprecierea verbala. RESURSE MATERIALE: flori colorate. FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri DURATA: 30 ‘
verbal,
explicatia,
conversatia,
NIVEL II GRUPA: Mare TEMA ACTIVITATII : ,,Cubul emotiilor” MIJLOC DE REALIZARE: Joc de dezvoltare emotionala SCOP: Constientizarea si denumirea corecta a emotiilor. OBIECTIVE OPERATIONALE: Sa identifice emotiile de baza (bucurie, tristete,furie,teama etc.) Sa denumeasca emotiile reprezentate prin imagine. Sa exprime non-verbal trairile emotionale exprimate in imagini. CONTINUTUL ACTIVITATII: Copiii sunt asezati in semicerc. Educatoarea arunca zarul cu emotii spre un copil, acesta denumeste emotia de pe latura de deasupra cubului si incearca sa prezinte o situatie in care a simtit o asemenea emotie.
STRATEGIA DIDACTICA:
RESURSE PROCEDURALE: instructajul demonstratia, exercitiul, aprecierea verbala.
verbal,
explicatia,
conversatia,
RESURSE MATERIALE: un cub pe care sunt imagini cu copiii ce exprima diferite emotii. FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri DURATA: 30 ‘
JOC:“ CUBUL EMOŢIILOR” Propunator : Institutor Raican Ionela , GPP Berca , Buzau
Grup tinta : Copii de 5-6 ani Emoţii propuse pentru a fi exersate: bucurie, tristeţe, curaj, frică, mândrie, vinovăţie, furie, blândețe Scop : Exersarea stărilor emoţionale prin schimbarea mimicii faciale şi a posturii; Obiective: -
Să denumească emoţii diverse, identificându-le pe baza componentei nonverbale;
-
Să accepte schimbarea starilor negative cu cele pozitive;
-
Să exprime corect emoţia observată;
-
Să eticheteze corect emoţiile prezentate;
MATERIALE: „CUBUL EMOTIILOR”- un cub confecţionat din carton pe fețele căruia sunt lipite 6 fețe, care reprezintă stări emoționale diferite, grupate ca antonime: bucurie – tristețe, curaj – frică, mândrie – vinovăție, etc (pot fi două cuburi care reprezintă și alte stări emoționale); DESFASUAREA JOCULUI : Prezentaţi copiilor „Cubul emotiilor”, explicându-le că il vor utiliza într-un joc pentru a înţelege mai bine emoţiile lor şi ale celorlalţi. În acest joc, câte un copil va rostogoli cubul şi când acesta se opreşte launa din fețe, va încerca să identifice şi să reproducă emoţia și să găsească antonimul emoției respective; să dea exemple de situaţii în care s-a simţit în acest fel. Precizaţi că, în cazul în care cubul se opreşte tot la aceeaşi față, se va rostogoli din nou, pentru a se putea discuta toate emoţiile.
SARCINI DE JOC: Copiii rostogolesc cubul pe rând, în funcție de răspunsurile date;
Denumesc stările emoționale și descriu situații trăite de ei sau pot descrie situații ipotetice, care duc la trăirea unei stări emoționale identificată in imagine; Găsesc antonimele stărilor emoționale și le compară pentru a identifica starea de bine pe care o dă o anumită emoție; OBSERVAŢII: Prin această activitate copiii învaţă: - să identifice corect emoţiile proprii şi etichetele verbale corespunzătoare; - copiii achiziţionează cuvinte care denumesc emotii;
BIBLIOGRAFIE:
BREBEN, Silvia, Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței emoționale la vârsta preșcolară și școlară mică, Editura Reprograph, Craiova, 2010 CAMPBELL, Ross, Educația prin iubire, Editura Curtea Veche, București, 2011 CHAPMAN, G. & CHAMPBELL, R., Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor, Editura Curtea Veche, București, 2007 GOLEMAN, Daniel, Inteligența Emoțională, Cheia Succesului în Viață, Editura Allfa, 2004 SAS, Cecilia, Cunoașterea și devoltarea competenței emoționale, Editura Universității din Oradea, 2010 ... ...
