Bursa de valori aspecte generale și bursa de valori din Germania
Bursa Bursa este o compon component entăă de bază bază a pieței de capita capital. l. Ea este este defin definită ită ca fiind fiind instit instituu ția oficială, privată privată sau de stat, constituită pe baza unui act normativ normativ și supravegheată supravegheată de stat, prin prin mijlocirea căreia se efectuează tranzac tranzacții cu diferite mărfuri fungibile, după mostre și standarde, standarde, unde se negociază negociază diferite valori valori mobiliare, mobiliare, efecte de comerț, valute străine, străine, devize. Toto Totoda dată tă,, bur bursa este este un segme segment nt disti distinc nctt al pieței na ționa ionale le și inte intern rnaa ționa ionale le,, ce realizează realizează tranzac tranzacții concuren concurențiale după o tehnică tehnică specifică, specifică, care presupune presupune concentr concentrarea area cererii cererii și a ofertei reprezentative (pentru active reale sau financiare).
Denumirea institu instituției bursiere provine provine de la numele numele unei vechi familii, familii, van der Boursen, care au nfiin nființat la Burges Burges (!landra) (!landra) actual Belgie, un local numit "otel de Boursenunde Boursenunde se negociau periodic metalele prețioase și h#rtiile de valoare. $n esen ță, no țiunea de bursa indică locul de nt#lnire a cumpărătorilor cumpărătorilor și v#nzatoriilor.$n v#nzatoriilor.$n principiu termenul de bursă bursă desemnează desemnează o institu ție a economiei economiei de piață, căreia i se oferă un interes interes deosebit deosebit n lumea lumea afacerilor, afacerilor, deoarece asigură asigură un cadru oganizat oganizat pentru realizarea tranzac tranzacțiilor. $n funcție de felul activelo activelorr care fac obiectul obiectul operațiunilor iunilor bursier bursiere, e, se disting% disting% burse burse de mărfuri mărfuri (unde se tranzactionea tranzactionează ză titluri reprezenta reprezentative tive asupra asupra unor bunuri) bunuri) și burse de valori valori (pentru titluri financiare), burse pentru asigurări. &biectul &biectul tranzac tranzacțiilor iilor bursiere bursiere l constituie constituie activele activele care au un caracter omogen% omogen% mărfuri mărfuri fungibil fungibile, e, titluri titluri financiare, financiare, valute. valute. 'a atare, tranzacția bursieră bursieră poate poate fi redusă la datele datele sale esențiale% negociere negociereaa cantită cantității și a prețului, ului, contra contractele ctele fiind fiind recipr reciproc oc subst substitu ituibil ibile. e. Bursel Burselee sunt sunt totod totodată ată și piețe libere, libere, adică adică asigură asigură confr confrunt untare areaa direct direct ă și deschi deschisă să a cereri cereriii și ofert ofertei ei disponib disponibile ile pentru pentru titlurile titlurile respectiv respective. e. rin urmare urmare nu pot fi tranzac tranzac ționate ionate pe pie țele bursiere bursiere dec#t acele mărfuri mărfuri sau valori valori pentru care eistă eistă o concuren concurență liberă, adică un număr mare de ofert ofertan anți și cumpăr cumpărăto ători, ri, astfel astfel nc#t să nu apară apară posib posibil ilita itatea tea unor concen concentră trări ri n scopu scopull manipulă manipulării rii prețului% ului% bursa bursa este opusă opusă prin esen esen ța sa, ideii de de monopol. monopol. entru entru o bună bună desfă desfășurare urare a activ activită ității, bur bursa sa este este o pia pia ță organ organiza izat, t, n n sens sensul ul că că tranz tranzac ac țiile iile se realizează conform unor principii, principii, norme și reguli cunoscute și acceptate de participan ți. *cest lucru lucru nu nsea nseamn mnăă admini administr strarea area pie ței, ci reglem reglement entarea area sa n scopul scopul de a crea crea sau asigura asigura condi condițiile iile pentru pentru desfă desfășurare urareaa concure concurenn ței libere libere.. &rganiz &rganizare areaa pie țelor elor bursie bursiere re se realiz realizează ează at#t at#t 1
prin cadrul legal stabilit n fiecare țară pentru activitatea bursieră, c#t și prin regulamentele bursiere. Totodată tranzacțiile bursiere se realizează numai prin firme specializate și anume bro+eridealeri si prin intermediul unui personal specializat n acest scop (agen ții de bursă), care se asigură stabilitatea contactului ntre cererea și oferta ce se manifestă pe pia ță. Bursa este o piață reprezentativă, servind drept reper pentru toate tranzac țiile ce se efectuează cu acele mărfuri sau valori pentru care ea constituie piața organizată. -a bursă se stabile ște pre țul pentru mărfurile sau valorile cotate, a șa numitul curs al bursei, element esen țial pentru toate tranzacțiile comerciale sau financiare care se desfășoară n țara respectivă, iar n cazul marilor burse la nivel global. De altfel, funcția centrală a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul pre țului, adică punctul de echilibru al pieței, acel preț care asigură n condițiile date, volumul maim de tranzacții. rin această funcție a sa, bursa devine un reper al ntregii activită ți economice, sursa informației de bază pentru agenții economicinivelul pre țului. /ai mult prin func ționarea sa permanentă, bursa eprimă continuitatea proceselor economice, caracterul nentrerupt al tranzacțiilor comerciale și financiare. Bursele se clasifică după criterii legate de obiectul tranzacțiilor, formă de organizare și reglementare, statutul juridic, gama de mărfuri sau titluri tranzacționate după modul de eecu ție a contractelor și după tehnica tranzacțiilor. Din aceste puncte de vedere se disting următoarele tipuri de burse% •
•
După obiectul tranzacției% −
burse de mărfuri
−
burse de servicii
−
burse de valori
După forma de organizare% −
burse publice 2
− •
•
•
•
burse private
După numărul de participanți −
burse cu participare limitată
−
burse cu participare nelimitată
După gama de mărfuri sau titluri tranzacționate −
burse specializate
−
burse universal
După modul de eecuție al contractelor −
burse cash
−
burse la termen cu tranzacții n marjă
După tehnica tranzacțiilor% −
burse cu strigare liberă
−
burse electronice
Bursa este o instituție ce reprezintă o economie liberă cu concentrare spre pia ță. Este foarte important să cunoaștem structura bursei, modul ei de organizare, de administrare și mecanismele decizionale din cadrul instituției. Bursa asigură un număr important de func ții, ce i atribuie statutul de institu ție reprezentativă pie ței de capital. !unc ția de bază a fiecărei burse o reprezintă asigurarea unui cadru optim necesar efectuării tranzac țiilor bursiere. -egea 0123 privind valorile mobiliare și bursele de valori define ște bursa de valori astfel% este o instituție cu personalitate juridică asigur#nd prin ac țiuni intermediare automatizate sisteme, mecanisme și proceduri adecvate pentru efectuarea continuă, ordonată, transparentă și echilibrată a tranzacțiilor cu valori mobiliare admise la cotă oferind garan ția morală și securitatea financiară prin măsurarea continuă a lichidității respectivelor valori mobiliare. Bursele de valori mobiliare denumite și burse de fonduri, privite din punct de vedere al conținutului activității lor, reprezintă segmentul cel mai important al pie ței secundare de capital. Tranzacțiile sunt generate de interesele v#nzătorilor și cumpărătorilor, iar la r#ndul ei, generează efecte asupra cursului 3
valorilor mobiliar. Eisten ța și func ționarea burselor de valori mobiliare sunt condi ționate de emisiunea și utilizarea valorilor mobiliare ca active financiare, ca și de diversificarea produselor bursiere n calitatea lor de plasament al capitalurilor disponibile și de acoperire a riscurilor. &biectul principal al bursei de valori l constituie negocierea, n cadrul burselor de valori se negociază% •
4alori mobiliare (titluri finaciare) % ac țiuni, obliga țiuni, bonuri de tezaur, titluri de rentă
•
4alute selective
•
roduse bursiere derivate% contracte future, opțiuni pe marfă, op țiuni pe titluri financiare, opțiuni pe valute, opțiuni pe indici de bursa, op țiuni pe rata dob#nzii.
Eistă burse a căror obiect principal al negocierilor l constituie ac țiunile. *ceste burse se numesc și burse de acțiuni. Bursele de valori care au ca obiect de activitate tranzacționarea valorilor mobiliare pe plan local se numesc burse locale, necaracteristice n comerțul bursier interna țional. Bursele cu un obiect de activitate etins la un număr mare de valori mobiliare admise la cotare, indiferent de țara emitentă sunt burse caracteristice, de reputa ție interna țională, de țin#nd un rol conducător n tranzacțiile bursiere generale. Bursele de valori pot fi clasificate după multiple criterii. Dintre aceste pot fi men ționate% Din punct de vedere juridic% A.Bursa de valori oficială,
este piața unde se negociază valorile mobiliare admise la cotare, iar
operațiunile se desfă șoară ntrun spa țiu special amenajat conform unui regulament de funcționare. Tranzacțiile sunt centralizate și accesibile informării permanente a clien ților. &perațiunile se desfășoară cu eclusivitate n cadrul unui mecanism, folosinduse un personal specializat n negocierea tranzacțiilor și un personal tehnic care se ocupă de pregătirea negocierilor, evidența contractelor și urmărirea realizării lor. *ccesul n bursă este restrictiv. Bursa de valori oficială poate fi%
4
Bursa de valori clasică 5 la această bursă se formează un curs unic, ntruc#t procesul negocierilor este este dirijat și supravegheat n conformitate cu regulamentul de func ționare, pre țurile form#nduse pe bazăde licitație publică. Bursa de valori modernă la această bursă procesele de negociere sunt automatizate, pe bază de mijloace electronice și computere, n eclusivitate sau n combinație cu mijloace clasice B. Bursa de valori neoficială,
este o bursă cu un acces mai puțin restrictiv. e această piață se
negociază valorile mobiliare nenscrise la cotarea oficială. Este vorba de societă ți mici și mijlocii care doresc să ob țină fonduri pentru dezvoltare dar nu pot ndeplini condi țiile severe de admitere la piața oficială. e l#ngă acestea, la Bursa neoficială mai apar% societățile radiate de la cotația oficială, societățile n dificultate, cum sunt cele n curs de dizolvare și lichidare C.Piața la ghiș eu (&T' &ver The 'ounter) este piața organizată direct ntre operatori, n afara
burselor organizate și care se derulează printro re țea de telecomunica ții. e această piață se pot vinde și cumpăra valori mobiliare n cantită ți oric#t de mici și nu numai pachete de acțiuni care să aibă la bază o unitate de măsură. rețurile, deși se formează pe baza cursurilor cotate la Bursa oficială, sunt diferite, variind de la o firmă la alta. &rice tranzacție bursieră este inițiată de un ordin de v#nzare sau cumpărare a valorilor mobiliare. După deschiderea unui cont, clientul va completa și semna un ordin de v#nzare sau cumpărare pentru fiecare tip de valoare mobiliară pe care dorește să o tranzacționeze. Transmiterea unui ordin se poate realiza fie prin prezentarea la agentul de valori mobiliare care se ocupă de contul clientului ori de c#te ori este necesar, sau prin alte mijloace, cum ar fi telefonul, faul, emailul, care sunt stabilite ntre client și agentul de valori mobiliare ladeschiderea contului. &rdinul este de fapt o ofertă (n caz de v#nzare) sau o comandă (n caz de cumpărare) și are ca obiect tranzacționarea unui anumit volum de valori mobiliare, n anumite condiții. Din acest punct de vedere ordinul trebuie să con țină următoarele informa ții% •
6ensul operațiunii (v#nzare sau cumpărare)
•
rodusul bursier ce face obiectul ordinului
•
'antitatea v#nzări sau cumpărării
•
Tipul tranzacției 5
'ea mai importantă indicație este cea referitoare la preț, n practică sau consacrat urmatoarele tipuri% &rdinul la piață (mar+et order) presupune un ordin de v#nzarecumpăre la cel mai bun pre ț al pie ței. 7n ordin de cumpărare la piață presupune cumpărarea la cel mai mic preț eistent n bursă, n momentul n care intermediarul primește instruc țiunea de a introduce ordinul la bursă, iar ordinul de v#nzare la piață, trebuie eecutat la cel mai mare preț eistent pe piață. Dacă intermediarul nu reușe ște să eecute ordinul, se spune că a pierdut pia ța și societatea de servicii de investiții financiare, este obligată să despăgubească clientul. &rdinul limita (limit order) acest ordin presupune limitarea resurselor n momentul efectuării unei tranzacții. *cest ordin poate fi eecutat doar atunci c#nd pia ța ndeplinește condi țiile impuse prin ordin de client. &rdinele limită sunt ntodeauna nso țite de o clauză specifică la un preț mai bun ceea ce presupune că agentul poate să v#ndă la un preț mai mare sau să cumpere la un preț mai mic dec#t cel din ordin. El este obligat să cumpere sau să v#ndă imediat, n caz contrar intermediarii sunt vinova ți de pierderea pie ței. &rdinul stop (stop loss order) are ca scop limitare pierderilor și ac ționează n sens contrar ordinului cu limită de preț. *cest ordin devine unul de v#nzare sau cumpărare n momentul n care prețul titlului funcționează n sens contrar a șteptării clientului. 7n astfel de ordin stop de v#nzare este plasat la un preț inferior dec#t cel al pie ței curente iar un ordin stop de cumpărare este plasat la un preț superior cursului curent al pie ței. &rdinul stop limită sunt ordine de tranzac ție stop, care la declan șare devin ordine limită. $n sensul larg, tranzacțiile bursiere cuprind toate contractele de v#nzare cumpărare de titluri și alte active finaciar, ncheiate pe piața secundară, indiferent dacă aceasta se tranzacționează la bursa propriuzisă sau pe piețele interdealeri. $n sens restr#ns, tranzacțiile bursiere se referă la contractele ncheiate n incinta burselor de valori prin intermediul agen ților de bursă și n conformitate cu reglementariile bursiere. Tranzacțiile bursiere după eecutarea lor sunt catalogate după cele două mari continente, astfel se disting tranzacțiile piețelor de tip american și tranzacțiile potrivit pie țelor de tip european. 8ndicii bursieri sunt produse sintetice ce eprimă evolu ția cursului valorilor mobiliare pe o anumită piață. 8ntroducerea indicilor bursieri a fost necesară și determinată de eisten ța unui produs bursier, care să urmărească n ansamblu piața bursieră și care să nu reflecte evoluția unui singur titlu 6
cotat. 9olul principal al unui indice bursier este de a reflecta evolu ția unei anumite piețe bursiere per ansamblu. rimul indice bursier apărut a fost Do:;ones 8ndustrial *verage la bursa din
? la bursa britanică și indicele
@F??@G?? cum ar fi Belgia, *ustria, 6pania și ortugalia. Deoarece bursele erau neobi șnuite nainte de anii @H??, toate aceste tranzacții sau eecutat n mărfuri și valute. $n anul @GH0 bursa *msterdam a fost prima care n mod formal, a nceput tranzac ționarea de valori mobiliare. *pariția acestor acțiuni este legată de constituirea 'ompaniei 8ndiilor &rientale, care avea nevoie de capitaluri mari necesare realizării epedițiilor sale coloniale. 8n secolul al @>lea, la Toulouse, c#țiva negustori puternici au avut ideea creerii primei societăți pe acțiuni cunoscută n !ranța% II-es /oulins du Basacle et du 'hateau de ToulouseII. roprietatea acestei societăți a fost divizată ntre mai multe persoane care puteau vinde sau schimba păr țile deținute. 8nventatorul uneia din primele valori mobiliare este regele !rancois 8, care emite pentru prima dată un mprumut public de tip obligatar n !ran ța pentru finan țarea unui război cu milanezii. 7n punct de reper important l reprezintă nfiin țarea burselor de la -Jon (@03H),Toulouse (@032), 9ouen (@0F@), aris (@0F>) și Bordeau (@0G@). !actorii dinamizatori ai secolului trecut iau constituit mai nt#i membrii marii burghezii financiare, urmată de mica burghezie atrasă mai ales de mprumuturile obligatare realizate adesea de către stat. iața financiară franceză era n această perioadă mai mult obligatară, n timp ce -ondra sau Berlinul aveau o pia ță de ac țiuni mai dinamică. $ncep#nd din a doua jumatate a secolului al 1?lea, -ondra devine prima pia ță bursieră din lume, pentru ca ulterior Kall 6treetul să cucerească această poziție. -a sf#rșitul secolului al 1?lea, n lupta pentru nt#ietate a apărut un nou rival, bursa japoneză, Labutocho , care are toate șansele să devină prima piață financiară mondială. rima bursă de mărfuri a fost deschisă la !ran+furt n @3?1, iar obligaMiunile fac obiect al comerMului de bursă din secolul următor. rimele acMiuni negociate la !ran+furt au fost cele ale Băncii din tranzacMii Ni DOsseldorf, care este a doua piaMă europeană, n ceea ce priveNte capitalizarea bursieră. $mpreună, ele realizează 2?P din tranzacții. 8
TranzacMionarea cu contracte a apărut n !ran+furt n @0H0. -a sf#rNitul sec. A4888 se tranzacMionau regulat obligaMiuni Ni cambii simple. rima cotare a acMiunilor a avut loc n @H1?. $n @2G2, Bursei de 4alori de la !ran+furt i reveneau 3FP din volumul de tranzacMionare bursier, iar celei de la DOsseldorf o cotă de >3P. $n anii Q2?, Bursa de 4alori de la !ran+furt a nceput să deMină o poziMie dominantă. Bursei de 4alori de la !ran+furt (!ran+furter KertpapierbRrse) i revin G0P din operaMiunile cu acMiuni Ni G3 P din operațiunile cu obliga țiuni. 6tructura organizatorică a Bursei de 4alori de la !ran+furt este specifică Ni nu are analogie n lume. $n varianta actuală funcMionează de la @ ianuarie @22>. 'onform legislaMiei germane, bursa de valori este o instituMie de drept public 5 o organizaMie necomercială. După statut, Bursa de 4alori de la !ran+furt este organizaMie cvasipublică, n trecut fiind subordonată 'urMii de 8ndustrie Ni 'omerM. După reorganizarea din @221 Ni p#nă n prezent, ea este subordonată SDeutsche BRrse *.. !ormal, Bursa de 4alori de la !ran+furt Ni Deutsche BRrse *.. sunt instituMii distincte, iar efectiv 5 un tot ntreg. Deutsche BRrse *.. este o societate pe acMiuni de tip deschis, H@P din acMiuni aparMin băncilor, @?P 5 burselor regionale, 2P aparMin ma+lerilor. Bursa ermană coordonează activitatea Bursei de 4alori de la !ran+furt Ni Bursei ermane a 'ontractelor la Termen (Deutsche TerminbRrse 5 D.T.B.)U entităMile bursiere derivate sunt% Depozitarul 'entral 5 7niunea de 'asă germană (Deutsche Lassenverein *), sistemul de informare (Deutsche KerpapierdatenVentrale mbh) Ni 6ocietatea privind Dezvoltarea Burselor de 4alori și a iețelor !inanciare a Țărilor Europei 'entrale și de Est.
$n cadrul modernizării accelerate a pieMelor financiare germane, intervenită după @22?, a devenit un imperativ să se creeze o autoritate tutelară, demnă de o mare piaMă financiară. resate, de asemenea, de cerinMa directivei europene asupra serviciilor de investiMii, autorităMile au pus n funcMiune, la @ ianuarie @220, un organism de supraveghere a pieMelor bursiere, Bundesaufsichtsamt fur den Kertpapierhandel (B*Ke). 6tructura organizatorică a Deutsche Borse *. -a r#ndul său, la Deutsche Lassenverein * i aparMin @??P din capitalul organizaMiei de clearing Ni decontare privind h#rtiile de valoare ale emitenMilor străini (Deutsche 9
*uslands+assenverein *). Toate tranzacMiile ce se efectuează la bursele germane se lichidează prin intermediul sistemei de decontare Ni depozitare a Deutsche BRrse *. 'onducerea bursei este asigurată de 'onsiliul Directorilor n număr de @2 5 11 persoane numite pe termen de > ani. /embrii 'onsiliului sunt reprezentaMii burselor, ma+lerilor, companiilor de asigurări, emitenMilor Ni investitorilor. $n componenMa bursei mai intră 'onsiliul privind -isting ul, *rbitrajul Bursier, Ni 'urtea /a+lerilor de 'urs (Lurma+ler+ammer). /embrii bursei se clasifică n > categorii% bănci, ma+lerii oficiali (Lurma+ler) Ni ma+lerii liberi (!reima+ler). 'ompaniile străine investiMionale sunt distribuite n categoria instituMiilor financiare (bănci). /embrii Deutsche BRrse * sunt n număr de @>G (FH autohtoni Ni F2 străini). F din partea băncilor, 31 5 ma+leri oficiali Ni @?3 ma+leri liberi. #nă n @221, supravegherea pieMei bursiere germane era descentralizată Ni era efectuată de organele speciale ale landurilor. &dată cu aprobarea -egii privind operaMiile cu h#rtiile de valoare a fost creată 'omisia privind "#rtiile de 4aloare (Bundesamt fur das Kertpapieren) care a preluat supravegherea pieței la nivel federal. Deoarece principalii participanMi profesioniNti ai pieMei de capital sunt băncile, un rol important n supravegherea pieMei o are banca centrală 5 Banca !ederală ermană, precum Ni 'urtea !ederală de 6upraveghere a Băncilor (Bundesaufsichtsamt fur sa Lredit:esen) cu sediul la Berlin. -egislaMia germană, ca Ni legislaMia altor Mări europene, presupune participarea muncitorilor la gestiunea societăMilor pe acMiuni. $n ermania n societăMile cu un număr de angajaMi mai mare de 1???, comisia de supravegherea este constituită din 0?P muncitori Ni 0?P acMionari. $n societăMile cu număr de 0?? persoane, >?P din consiliul de supraveghere trebuie să constituie muncitorii. rodusele Bursei din ermania% •
*cțiuni și titluri mobiliare
6ocietăMile pe acMiuni din ermania emit două tipuri de acMiuni% ordinare (simple) Ni preferenMiale (privilegiate). -egislaMia germană permite emisiunea acMiunilor privilegiate cu Ni fără drept de vot, nsă, neapărat trebuie să acorde facilităMi prioritare n cazul distribuirii de dividende Ni 10
trebuie să fie cumulative. 6e permite emisiunea acMiunilor fără drept de vot n cuantumul ce nu depăNeNte suma valorii nominale a acMiunilor celorlalte clase. 6ocietăMile pe acMiuni germane apelează la formarea capitalului statutar prin emisiune de acMiuni privilegiate pentru deMinerea controlului de către proprietari. *cMiunilor privilegiate le revin @? 5 1?P din volumul acMiunilor tranzacMionate la bursele germane. 4aloarea nominală a acMiunilor este de 10 euro (foarte rar 0? euro) și sunt la purtător. Drepturile acMionarilor sunt reflectate n -egea privind 6ocietăMile pe *cMiuni, unde sunt specificate dreptul acMionarilor la accesul de informaMie. Toate societăMile pe acMiuni sunt obligate anual să publice dări de seamă care includ% contul de profit Ni pierderi, bilanMul, descrierea activităMii din anul de gestiune, epertiza unei companii de audit Ni oferta 'onsiliului Directorilor privind posibilitatea repartizării dividendelor. Toate dările de seamă trebuie vizate de auditori Ni aprobate la *dunarea enerală a *cMionarilor. 6pecificul pieMei de capital germane constă n faptul că eistă o mare discrepanMă ntre piaMa obligaMiunilor Ni cea a acMiunilor, n favoarea primei. Din contul emisiunii de acMiuni se finanMează o mică parte din investiMii, iar ponderea capitalizării n .8.B. este de 1? 10P, ceea ce e de 1 ori mai mic ca n 6.7.*. Ni de 0 ori ca n /area Britanie. Este nensemnată Ni piaMa obligaMiunilor societăților pe acțiuni. 6pre deosebire de 6.7.*, n ermania, practic, nu eistă contopiri WduNmănoaseW de companii. 6ocietăMile pe acMiuni n ermania emit 1 tipuri de acMiuni% simple Ni privilegiate. -egislaMia germană permite emisiunea acMiunilor privilegiate cu Ni fără drept de vot. 6ocietăMile pe acMiuni germane deseori apelează la formarea capitalului statutar prin emisiune de acMiuni privilegiate pentru deținerea controlului de către proprietari. *cMiunile simple nu se deosebesc prin proprietăMile lor clasice de cele ale altor Mări. 6e interzice emisiunea acMiunilor convertibile. /ajoritatea acMiunilor sunt la purtător, acMiunile nominative se emit mai rar, ecepMie făc#nd acMiunile societăMilor de asiguri, care sunt obligate prin lege. Drepturile acMionarilor sunt reflectate n -egea privind societăMile pe acMiuni, unde sunt specificate dreptul acMionarilor la accesul de informaMie.
11
-egea obligă societăMile să publice dările de seamă n !ederal azette, avizele privind ulterioarele adunări ale acMionarilor, ordinea zilei, modificările n 'onsiliul Directorilor, etc. entru schimbarea statutului, lichidare, fuziune, etc. Este necesară marea majoritate de voturi. iaMa obligaMiunilor germane ocupă locul > n lume după piaMa 6.7.*. Ni a ;aponiei. După rentregirea ermaniei, mărimea datoriei federale sa dublat, datorită direcMionării de fonduri 9egiunilor estice. 'a Ni n alte state, principalul debitor răm#ne statul organele federale Ni administraMiile landurilor, ponderea cărora n totalul mprumutului obligatar constituie >2P Ni 1?P. uvernul federal emite 1 tipuri de obligaMiuni% pe termen lung (Bundesobligationen Bunds) Ni pe termen mediu (Bundesobligationen Bobls). *lte titluri ar mai fi% notele de trezoreri Ni cambiile de trezorerie. &bligaMiunile de stat se mai consideră obligaMiunile emise de !ondul 7nional erman (Treuhandanstalt) principalul organ de privatizare german, 6erviciul !ederal al 'ăilor !erate Ni 6erviciul !ederal al oștei. &bligaMiunile pe termen lung se emit pe termen de @? ani cu rambursare la scadenMă. Dob#nda este fiă Ni se plăteNte anual. 6e emit n formă dematerializată, cu valoare nominală. Emisiunea se efectuează prin nscrierea n 9egistrul !ederal al $mprumuturilor. &bligaMiunile pe termen mediu se emit pe termen de 0 ani cu rambursare la scadenMă. Dob#nda este fiă Ni se plăteNte anual. 6e emit n formă dematerializată, cu valoare nominală. &bligaMiunile ipotecare se emit pentru finanMarea fondului locativ sub formă de titluri de valoare nominative Ni la purtător. Ele sunt asigurate cu imobil Ni sunt nregistrate n 9egistrul 'adastral 6pecial. 6e emit sub formă de certificate separate sau globale pe termen.&bliga țiunile municipal (Lommunalobligationen, &ffenliche fandbriefe) se emit pentru finan țarea necesită ților organelor locale. *lte obligațiuni bancare (8nhaberschuldverchreibungen) se emit fără asigurare pe termen de la 1 ani la @? ani.Toate obligaMiunile de stat Ni majoritatea obligaMiunilor bancare au listing la burse, nsă tranzacționarea cu ele se efectuează pe piața etrabursieră. rincipalii investitori pe piaMa obligaMiunilor germane sunt băncile, precum Ni investitorii instituMionali autohtoni Ni străini.
12
Structura de Grup din cadrul Bursei de valori
13
rupul german Bursa este una dintre cele mai mari organizații de schimb din lume. 6e organizează piețe de integritate, transparență și sigure pentru investitori care investesc capital, precum și pentru companii de a mobiliza capital. 'umpăra la aceste piețe și să v#ndă comercianți profesionale actiuni, derivate și alte instrumente financiare, n conformitate cu reguli clare și sub strictă supraveghere. rupul german bursă face servicii și sisteme care pe aceste piețe munca lor și toți participanții primesc aceleași oportunită ți n ntreaga lume. iața de capital germană urmărește un model de afaceri integrat. &ferta este mai mare dec#t celelalte schimburi, variind de la eecutarea monitorizată de ordine de tranzac ționare prin sistemul de compensare, decontare și custodie a titlurilor de tranzac ționare pentru a asigura infrastructura electronică necesară și furnizarea de informa ții de piață. 6tandarde la nivel mondial, piața de capital german de asemenea, angajamentul de gestionare a riscului și de management sofisticat de siguranța inovatoare, clientul permite utilizarea eficientă a capitalului lor. iața de capital germană are sediul n centrul financiar din !ran+furt 9hein/ain, av#nd mai mult de >G?? de angajați (din >@[email protected]?@1), dincolo de o prezen ță la nivel global% n -uemburg, raga, -ondra, Vurich și /oscova, din volumul de tranzacMionare bursier, Drezdner Ban+ și 'omertz Ban+. Toate h#rtiile de valoare care sunt cotate la Bursa ermană sunt clasificate n > categorii% h#rtiile de valoare ale pieMei oficiale, ale pieMei regulare Ni ale pieMei libere. 'erinMele naintate faMă de listing corespund Directivelor 7niunii Europene Ni sunt analogice celor de la Bursa de 4alori de la -ondra. rincipalele condiMii de acces pe piaMa oficială sunt% valoarea de piaMă a acMiunilor 1.0 mln. E79& (?.0 mln. pentru obligaMiuni), emitentul activează pe piaMă nu mai puMin de > ani, WpubliculW deMine nu mai puMin de 10P acMiuni, publicarea prospectului de emisiune n !ederal azette. 8nvestitorii privaMi pot tranzacMiona titluri numai prin intermediul băncilor, care sunt membri ai bursei, deoarece conform legii privind băncile 14
tranzacMionarea
valorilor
mobiliare
n numele
clienMilor este operaMiune
bancară.
Băncile pot eecuta ordine nafara bursei, nsă conform regulilor, toate ordinele ce Min de piaMa oficială Ni cea regulară trebuiesc eecutate n incinta bursei, ecepMia constituie condiMia ordinului. /a+lerii oficiali sau de curs primesc ordinele de la bănci Ni stabilesc cursul. /a+lerii de curs se numesc de către guvernele landurilor la recomandarea 'onsiliului Directorilor Ni 'urMii /a+lerilor de 'urs Ni depun jurăm#ntul n faMa 'omisarului -andului n problemele cu h#rtiile de valoare. /a+lerii liberi sunt intermediari ntre bănci Ni au funcMia de a compensa deficitul de colaboratori n caz de necesitate. -a bursă sunt acceptate ordinele% de piaMă, limită, Ni stopordine. rincipala sală a Bursei de 4alori de la !ran+furt este mpărMită n > sectoare, fiecare sector av#nd ntărite un anumit număr de titluri pentru cotare. "#rtiile de valoare sunt repartizate după apartenenMa de ramură. 6ectorul are forma unei vitrine, n partea interioară se află ma+lerii de curs Ni ajutorii lor, iar n partea eterioară reprezentaMii băncilor Ni ma+lerilor liberi. Tot n sediul Bursei de 4alori de la !ran+furt sunt săli unde se tranzacMionează acMiunile emitenților străini, obligațiunile și valutele. 'omisionul băncii pentru operaMiunile de intermediere este @P din suma afacerii. 8nformaMia despre efectuarea tranzacMiilor se transmite prin intermediul sistemei L866. entru cele mai lichide >F acMiuni, >? obligaMiuni de stat, @0 obligaMiuni străine, 1@ de :arante tranzacMionarea se efectuează cu ajutorul sistemei 8B86 de la H.>? p#nă la @G.?? și aparMine Bursei ermane Ni este destinată tuturor membrilor burselor pe tot teritoriul ermaniei. -ichidarea tranzacMiilor se face din @2G? și sistemul de lichidare a tranzacMiilor la bursele germane sunt complet computerizate. Toate titlurile mobiliare cu care se tranzacMionează la Bursa ermană se află la Depozitarul 'entral. /ajoritatea emisiunilor sunt nsoMite de certificate globale, adică o mare parte din acMiunile germane eistă n formă dematerializată. Decontarea tranzacMiei se efectuează printro simplă nscriere n conturile DE&. 'oncomitent 7niunea ermană de 'asă anulează scrierile din contul v#nzătorului Ni le nregistrează n contul cumpărătorului. rincipalul indice ce caracterizează piaMa acMiunilor germane este indicele D*A, care se
15
calculează pe baza mediei aritmetice a >? de acMiuni. 6e mai calculează indicele compozitar D*A ('D*A) av#nd la bază >1? de acțiuni și indicele D*A @??. iaMa obligaMiunilor este caracterizată de indicele 9EA Ni indicele 9EA. TranzacMionarea cu titlurile derivate se efectuează la Bursa ermană a 'ontractelor la Termen D.TB. (Deutsche Terminborse) care este o sistemă de tranzacMionare complet automatizată. /embrii ei sunt de 1 categorii% bro+erdealers, care efectuează operaMiuni n numele clienMilor Ni pe
cont
propriu
Ni
mar+etma+eri,
care
au
funcMia
de
cota
anumite
titluri.
rincipalele titluri derivate sunt options pe cele mai lichide @0 acMiuni, futures Ni options pe indicele D*A, futures pe rata dob#nzii, options pe futures. 'ontractul options se ncheie pentru 0? acMiuni. După stilul contractului sunt de tip american. Termenul maim al contractului este de 2 luni. Din august @22@ se tranzacMionează options pe indicele D*A, un punct echivaleaza cu @? euro. 'ontractul futures pe indicele D*A se calculează ca @?? E79& pentru @ punct. Termenul maim al contractului este de 2 luni. Din @221 a nceput să se tranzacMioneze contracte options pe futures pe indicele D*A. 'ontractele futures pe rata dob#nzii sunt negociate pentru obligaMiunile pe termen lung (Bond!uture) Ni pe termen mediu (Bobl!uture) Ni pe rata interbancară pe termen de > luni (!ibor!uture). De asemenea se tranzacMionează contractele options pe futures pe obligaMiuni pe termen lung Ni mediu. Bibliografie% 1.
*nghelache, . iața de capital, Editura Economica, București 1??3
2.
*nghelache,
.ia ț a
de
capital evolutii
caracteristici
tranzactii,
Editura
Economica,București 1??3 3.
Bușe eorgeta Dicționarul complet al economiei de piață, 8nformația Business Boo+s, @223
4.
Dalton /.;. 5 "o: the 6toc+ /ar+et Kor+s, Third Edition,
5.
Duțescu, '. /anipularea ieței de 'apital, Editura '" Bec+, 1??H
6.
!r#ncu, /. 5 iața de capital, Editura Tribuna Economică, @22H
7.
allois, D. 5 Bursa, Editura Teora, @22?
8.
/ichie, 9.'. 5 The -ondon 6toc+ Echange, &ford, 1??@
9.
10. 11.
& ′
12.
7ngureanu, .4. Bănci, burse și profit pe piața finaciară, Editura Dacia, 1??G, 'luj
6toica, 4., 8onescu, E. 5 piața de capital și Bursele de 4alori, Editura Economică, 1??1
14.
6toica, 4. 5 piețe de 'apital și produse Bursiere, Editura 7niversitară, 1??F
15.
Trenca, 8. 5 Tehnică Bancară, Editura 'asa 'ărții de Știință, 1??F
16.
http%deutscheboerse.com
17
