29 Lectie Demo Design Interior

D E M L E O N C S T Ţ I R A E T I V Ă

INTRODUCERE O locuinţă trebuie să fie un spa ţiu cât mai pl ăcut, care s ă r ăspundă atât dorinţelor de intimitate ale locatarilor săi, cât şi cerinţelor de reprezentare social ă ale acestora. Ce putem face, prin urmare, pentru a organiza spa ţiul casei astfel încât s ă folosim la maxiumm poten ţialul acesteia, dar şi să creăm o atmosfer ă cât mai plăcută şi mai intimă? Pentru a r ăspunde acestor cerin ţe, cursul de Design Interior elaborat de EUROCOR a fost astfel conceput încât s ă vă ofere noţiunile de bază pentru a învăţa să vă amenaja ţi singuri locuinţa. Subiectele discutate în cadrul cursului nostru vor fi, în primul rând, legate de proiectarea casei şi de modul în care se face o schi ţă de amenajare sau de reamenajare a unei locuin ţe. Apoi se vor discuta propunerile de amenajare, începând cu instalaţiile electrice şi sanitare şi până la alegerea culorii pere ţilor şi a stilului corpurilor de iluminat, luând pe rând fiecare încă pere a casei (vestibul, camera de zi, sufragerie, dormitor, camera copiilor, baie şi cămar ă). Cursul, structurat în 16 module (32 de lec ţii), este elaborat la un nivel care s ă satisfacă atât cerinţele celor care vor s ă-şi amenajeze propria locuin ţă, dar şi să ofere cunoştinţele de bază celor care doresc s ă se iniţieze în profesia de decorator de interioare. Informaţia este prezentat ă pe larg, cu exemple şi, acolo unde este cazul, cu fotografii, desene şi schiţe relevante; în fiecare lecţie, exerci ţii şi întrebări vă vor ajuta să verificaţi în ce măsur ă aţi înţeles materialul prezentat. Fiecare capitol şi fiecare lecţie se încheie cu rezumate, care cuprind cele mai importante aspecte ce au fost abordate. De asemenea, la sfâr şitul fiecărui modul vă va fi prezentat un scurt istoric al arhitecturii şi mobilierului, iar noţiunile noi vor fi sintetizate în două dicţionare, unul de termeni de specialitate, iar cel ălalt de termeni istorici. Anexele nenumerotate ce însoţesc modulele v ă vor fi şi ele de un real folos în î n activitatea practic ă. La sfâr şitul fiecărei lecţii este prevăzută o temă pentru acasă, pe care o ve ţi putea trimite spre corectare, pe adresa EUROCOR, profesorului dumneavoastr ă personal; acesta vă va asista pe întreg parcursul cursului, oferindu-v ă sfaturi, sugestii şi, dacă este necesar, recomand ări pentru a vă îmbogăţi cunoştinţele de specialitate.

lecţie demonstrativă

2

curs de design interior

Pentru a vă facilita studiul, pe marginea textelor lecţiilor veţi întâlni următoarele simboluri:

Întocmiţi un desen la mâna liber ă, un desen redactat (cu ajutorul instrumentelor) sau un proiect!

Coloraţi un desen existent!

Marcheaz ă informa ţ iile foarte importante.

i

Indică no ţ iuni, de fini ţ ii sau ipoteze noi. Acestea sunt scrise cu caractere italice.

e

Indică un exerciţiu practic.

În completarea cursului prin coresponden ţă pute ţ i opta pentru un scurt program de consulta ţ ii fa ţă în fa ţă , la sfâr şitul căruia ve ţ i ob ţ ine în plus un certi ficat de absolvire emis împreună cu Ministerul Muncii şi Ministerul Educa ţ iei.



3

Programa cursului de DESIGN INTERIOR Modulul 1 Cu ce se ocupă decoratorul de interioare? Locuinţa, tipuri de locuinţe, tipuri de parcelări. Infrastructura, instalaţiile locuinţei (apă, canalizare, gaz, energie electrică, încălzire). Prevederi legislative în construcţii. Întocmirea unui plan. Funcţiuni, grupări funcţionale. – arhitectura antică, cultura obiectului (Egipt, Grecia, Imperiul Roman) Modulul 2 Locuin ţ a, elementele locuinţ ei, materiale, structur ă , tehnologii de construcţie. Cum desenăm? Desenul tehnic de arhitectur ă. Desenul în proiecţie, planul, secţiunea, vederea, propor ţii. Relevare, redactare, reprezentări arhitecturale, linii de cotă. – arhitectura şi mobilierul Evului mediu timpuriu Modulul 3 Exigenţele locatarului, exigenţe funcţionale, emoţionale, exigenţe generale şi speciale. Scara umană, antropometrie, ergonomie. Tipuri de mobilier, categorii de mobilier. Conformarea funcţională a mobilierului, materiale, structur ă, dimensiuni. – arhitectura gotică, arta mobilierului; exemple Modulul 4 Spa ţiile de circulaţie ale locuinţei, locuri de depozitare. Funcţionalitatea locuinţei, circulaţia în cadrul locuinţei, amplasarea grupărilor de mobilier. Instalaţiile de încălzire şi electricitate ale locuinţei. Împăr ţirea spaţiilor interioare pe verticală şi orizontală. Spaţii simple şi compuse, efecte spaţiale, spaţii închise şi spaţii deschise, posibilităţi de corecţie optică. – arhitectura Renaşterii, arta mobilierului în Europa Modulul 5 Camera de zi – spaţiul vieţii de familie. Elemente de delimitare a spaţiului locuit (pardoseli, tavane, pereţi), modalităţi de realizare, materiale, structur ă, formă. Plafoane suspendate, pereţi montaţi, separ ări de spaţii. Tipuri de închidere a golurilor (u şi, ferestre). Tipuri de sc ări interioare, dimensionare. Mobilier înzidit. – arhitectura Renaşterii, arta mobilierului; exemple Modulul 6 Buc ătăria – loc de preparare şi servire a mesei. Reprezentarea spaţiului interior. Imagini speciale: axonometria, izometria, perspectivele, redactare – propor ţii. Cum să redactăm (să desenăm cu ajutorul instrumentelor de desen)? Diferite tehnici de redactare. Reprezentări pentru ofertare. – arhitectura, mobilierul, concepţia spaţială barocă Modulul 7 Spaţiu multifuncţional, camera copilului. Reprezentări colorate. Lumea culorilor. Scurtă teorie a culorilor, istoric. Practica folosirii culorilor. Dinamica culorilor, preferinţe pentru culoare. – mobilierul, concepţia spaţială şi caracteristicile stilului rococo Modulul 8 Dormitorul, loc de retragere şi de dormit. Folosirea culorilor în amenajarea interiorului. Desenul tehnic colorat, reprezentarea de ofertare colorată. Materiale de colorat, tehnici, metode grafice de reprezentare, folosirea mostrelor de culoare. Culoare, compoziţie de culori, contraste, echilibru, simetrie, asimetrie, propor ţii, propor ţionalitate. Efectul optic al desenului. – arhitectura, mobilierul şi compoziţia spaţială în clasicism; exemple

4



Modulul 9 Baia – spaţiul igienei corporale; proiectare, funcţii, securitate, dimensionare, ergonomie. Obiectele de amenajare şi auxiliare din baie. Încălzirea, iluminatul, placajele şi stilul băii. Lumina, lumina naturală şi lumina artificială. Scurtă teorie a luminii. Iluminarea locuinţei. Surse de lumină, corpuri de iluminat. Moduri de iluminare a spaţiilor cu diverse funcţiuni (supraveghere computerizată). – mobilierul şi arta interioarelor Empire şi Biedermeyer; exemple Modulul 10 Cunoaşterea materialelor, tehnologii. Materiale de bază folosite în amenajări interioare, produse semifabricate, produse prefabricate: lemn, metal, sticlă, piele, hârtie, textile, piatr ă, silicaţi, materiale plastice, vopsele. Unde şi de ce folosim aceste materiale? Tehnologia punerii în oper ă, pregătirea suprafeţelor. – istoricismul, eclectismul, romantismul, caracteristici stilistice, mobilier, interioare Modulul 11 Locuinţa tinerilor căsătoriţi. Cu ce situaţii de amenajare ne putem întâlni? Eventuale exigenţe de confort. Procesul proiectării. Practica proiectării: materiale prestabilite, cu scop precis, în spaţii definite, crearea unui interior funcţional. Schiţa de proiect, proiect de ofertă, proiect de execuţie. – influenţa revoluţiei industriale de la sfâr şitul secolului al XIX-lea asupra obiectelor culturale, începuturile producţiei de serie; istoricul mobilierului Thonet Modulul 12 Locuinţa familiei cu copii mici. Cu ce situaţii de amenajare ne putem întâlni? Posibile exigenţe de confort. Procesul proiectării. Practica proiectării: materiale prestabilite, cu scop precis, în spaţii definite, crearea unui interior funcţional. Cum să întocmim o antemăsur ătoare? – Secession, Art nouveau, experimentele începutului de secol XX, arhitectura, mobilierul şi arta interiorului Modulul 13 Spaţii cu alte funcţiuni, amenajarea lor, locul de muncă de acasă, locul de deconectare. Posibilităţi de umbrire, structuri pentru umbrire. Perdele. – elemente stilistice art deco, principale exemple de obiecte şi amenajări interioare Modulul 14 Stilul interioarelor, caracterul locuinţelor şi spaţiilor, rolul decor ării. Elemente ce determină caracterul de intimitate – colectivitate, modernitate, elemente la modă. – apariţia modernismului, caracteristici stilistice arhitecturale şi de mobilier Modulul 15 Biroul cu calculator. Dimensionare, principii de amenajare. Mobilierul modern pentru birou, confortul ambiental. – Bauhausul şi înflorirea sa între cele două r ăzboaie mondiale; principiile artistice ale Bauhausului, cultura obiectelor Modulul 16 Tipuri de ţesături pentru locuinţă, covoare, carpete, perdele. Modul de amplasare, varietate stilistică. Particularităţile amenajărilor podurilor. – mobilier contemporan, cultura obiectelor, noţiunea de „design”; stiluri, tendinţe



5

Pentru exempli ficare, vă prezent ăm în continuare câteva secven ţ e din materialul de curs. Din modulul 1 am selectat câteva fragmente.

Tipuri de locuinţe, tipuri de parcelări În orice aşezare organizată există legi, regulamente care stabilesc zonele construibile. Acestea, la rândul lor, se subîmpart în sectoare construibile, în care funcţionează regulamente de urbanism care stabilesc felul construcţiei, ariile construite, densitatea locuirii, nivelul de echipare cu utilităţi (apă, canalizare, încălzire, electricitate), suprafaţa spaţiului verde. Respectarea acestor regulamente intr ă în atribuţiile proiectantului. Este recomandabil ca şi cel ce se ocupă cu amenajările de interior să cunoască aceste regulamente, pentru că ele determină tipurile de case. Fiecare tip de bază prezintă avantaje care trebuie fructificate, precum şi dezavantaje care, prin studiul din cadrul proiectului, pot fi diminuate sau eliminate.

casa unifamilială independentă

Multora le place să locuiască în spaţii cu multă vegetaţie, dorinţă firească a omului, combinată, desigur, cu avantajele confortului urban. Conform statisticilor, 60% din totalul locuinţelor sunt case unifamiliale. Acestea sunt, în general, case compuse dintr-o locuinţă ce este înconjurată din toate păr ţile de parcela proprie şi care poate avea pe toate laturile uşi şi ferestre.

1. hol 2. camera de zi 3. dormitor 4. bucătărie 5. sufragerie 6. cămar ă

casa pe o latură Acest tip de ocupare a lotului este caracteristic multor sate, dând un caracter specific aliniamentului stradal. Specialiştii denumesc acest a parcelei tip de ocupare a lotului „în pieptene”, casele desf ăşurându-se în adâncime pe lot. Împăr ţirea interioar ă este mai dificilă în comparaţie cu tipul anterior, datorită faptului că unul dintre pereţi este opac. Deschiderile sunt numai spre stradă şi curte. În acest fel, se asigur ă o parte a separ ării de vecini. Este preferabil ca partea dinspre curte a casei să primească mult soare. 1. pridvor 2. hol 3. bucătărie cu loc de luat masa 4. camera din faţă 5. camera de zi 6. baie WC

7. scara pivniţei 8. cazan 9. baie 10. grup sanitar 11. vestibul 12. terasă

6



casele familiale Sunt caracteristice fronturilor stradale urbane. la frontul Casele se unesc la frontul străzii. Prin uşa por ţii stradal se poate accede în curte. Poarta se deschide într-o curte intimă. În oraşele istorice se mai găsesc şi azi asemenea tipuri de ocupări de parcele.

1. hol 2. camera de zi 3. cămar ă 4. bucătărie

casele cuplate

5. sufragerie 6. camera de oaspeţi 7. WC duş 8. terasă

Acest mod de ocupare a terenului este folosit pentru a construi două case independente, în cazul în care lotul este mic. La asemenea construcţii, casele sunt lipite pe o latur ă, imaginea fiind cea a unei singure case. În cazul caselor cuplate , este foarte importantă orientarea, deoarece, în cazul unei orientări proaste, unul din proprietari ar putea avea camere cu orientare defavorabilă. Ideal este ca frontul stradal să fie orientat spre nord, astfel latura dinspre curte având orientare spre sud pentru amândouă casele. În cazul unei orientări defavorabile, trebuie foarte bine gândită amplasarea camerelor.

1. hol 2. dormitor 3. camera de oaspeţi 4. bucătărie

5. camera de zi 6. baie 7. WC 8. terasă


casa cu atrium


7

Un tip foarte vechi de construcţie este casa cu atrium. Casa cu frontul exterior închis cuprinde o curte interioar ă intimă. Spaţiile de locuit se deschid spre această curte. Pentru ca soarele să pătrundă bine în camere, curtea trebuie să fie de cel puţin 6 × 6 m. Acest model greco-roman de casă familială este folosit şi în zilele noastre. Dezavantajul este că, în acest caz, este necesar un lot mai mare. Avantajul este că, spre deosebire de tipurile precedente, la casa cu atrium este posibilă realizarea celei mai intime legături dintre spaţiul interior şi cel exterior. 1. vestibul 6. camera de lucru 2. camera de zi 7. baie WC 3. bucătărie, 8. WC sufragerie 4. dormitor 9. duş WC 5. camera de oaspeţi 10. garaj

imobilele cu apartamente de închiriat

În oraşele mai mari, la începutul secolului al XX-lea s-au construit imobile cu apartamente de închiriat. Sunt construcţii tipic urbane, cu mai multe apartamente, cu câte 5-6-7 etaje, cu lift şi chiar cu un culoar exterior, aşa-numita „cursivă”. În aripa de la stradă se amplasau apartamentele mari cu un confort sporit, cu două sau trei camere. Aripa spre curte cuprindea apartamentele modeste, numai cu o camer ă şi bucătărie (f ăr ă confort, cu WC-ul la capăt de culoar). 1. vestibul 2. camera de zi 3. dormitor 4. camer ă

5. bucătărie 6. sufragerie 7. baie 8. WC

Împ ăr ţirea interioar ă dezavantajoasă a apartamentelor din imobilele de închiriat reprezintă o problemă serioasă pentru un decorator de interioare. Multe apartamente au holuri f ă r ă geamuri sau camerele comandate. La apartamentele vechi, avantajul poate fi înălţ imea camerelor (4,5-5 m), care pot fi subîmpă r ţ ite pe verticală cu supante care măresc suprafaţa locuibilă.


8

casele colective


Sunt imobile cu mai multe apartamente (3-12 apartamente) şi cu mai multe niveluri. Apartamentele care au suprafeţe diferite şi care sunt orientate corect sunt accesibile din casa scării. La amplasarea unor astfel de locuin ţ e colective, trebuie avut în vedere ca toate apartamentele să aibă cât mai mult soare.

1. apartament 2. apartament 3. apartament

imobilele din elemente prefabricate

La acest tip de locuinţe s-a dezvoltat tipul cu culoar central neluminat. Apartamentele se deschid către acest culoar întunecos, ca la hoteluri. Locuinţele aflate pe centrul imobilului sunt de regulă mai mici, iar camerele, precum şi bucă tăria, sunt amplasate pe partea str ăzii. Apartamentele de la capetele tronsonului au mai multe camere şi primesc mai multă lumină. În ultimii ani, s-au construit multe blocuri din elemente prefabricate. În zilele noastre nu se mai fac astfel de imobile, iar locatarii acestora ar dori să le modernizeze. 1. vestibul 2. camera de zi 3. bucătărie, sufragerie 4. dormitor

e

5. camer ă 6. baie 7. WC 8. balcon

Faceţi comparaţii între tipurile de case enumerate până acum. Gândiţi-vă cum influenţeaz ă tipologia caselor împăr ţ irea interioar ă, precum şi amplasarea mobilierului.



9

Pentru a vedea cum se structureaz ă cuno ştin ţ ele învăţ ate, vă prezent ăm rezumatul şi întrebările de veri ficare ale modulului 1.

Rezumat – casele, tipurile de case 1. Casa unifamilial ă independent ă: – în general, este o casă format ă dintr-o locuin ţă înconjurat ă din toate pă r ţ ile de propria parcel ă; poate avea u şi şi ferestre pe toate laturile. 2. Casa pe o latur ă a parcelei: Se mai nume şte ocupare a terenului „în pieptene”, casele desf ăşurându-se adânc în interiorul parcelei. Împă r ţ irea interioar ă este mai di ficil ă , având în vedere că peretele spre vecin este „orb”. 3. Casa familial ă la front stradal: Casele se unesc la frontul str ă zii, iar accesul în curte se face prin u şa por ţ ii. Casa delimitează o curte intimă . În ora şele vechi se mai g ă sesc asemenea case. 4. Casele cuplate: La asemenea construc ţ ii, cele două case sunt lipite printr-un perete comun, iar imaginea este cea a unui singur imobil. 5. Casa cu atrium: Din exterior fa ţ ada este închisă , la interior casa cuprinzând o gr ă dină intimă . Spa ţ iile de locuit se deschid că tre aceast ă gr ă dină . 6. Imobilul cu apartamente de închiriat: Aceasta este o modalitate tipic urban ă de locuire, cu mai multe apartamente şi 5-6-7 etaje, cu lift; cele mai caracteristice sunt cele cu culoar exterior (cursiv ă ). 7. Casele colective: Sunt imobile cu 3-12 apartamente şi 2-3 etaje. Apartamentele care sunt accesibile prin intermediul casei scă rii au suprafe ţ e diferite şi sunt corect orientate. 8. Imobilele din elemente prefabricate: Sunt structurate pe un culoar central, iar apartamentele sunt accesibile de pe ambele laturi ale culoarului.

Întrebări de verificare Recapitula ţ i cele învăţ ate până acum, r ă spunzând la urm ă toarele întrebă ri:

1.

Care sunt caracteristicile casei unifamiliale independente?

2.

Cum este casa desf ăşurată pe o latur ă a parcelei?

3.

Cum este casa familială la front stradal?

4.

Ce caracterizează o casă cuplată?

5.

Cum se caracterizează, din punctul de vedere al construcţiei, casa cu atrium?

6.

Ce caracterizează casele colective?

7.

Cum sunt apartamentele imobilelor de închiriat?

8.

Care sunt caracteristicile unei locuinţe într-un imobil din prefabricate?


10


Continuăm cu prezentarea câtorva fragmente din modulul 3, care v ă ofer ă informa ţ ii despre rolul ergonomiei în proiectarea spa ţ iilor locuin ţ ei.

Datele oferite de antropometrie sunt folosite de ergonomie.

ergonomia

i

Pentru ca obiectele pe care le folosim în locuinţă sau la serviciu să fie cât mai confortabile, este necesar ca ele să fie produse potrivit principiilor ergonomiei. Ergonomia este disciplina adapt ă rii muncii la om, având ca obiect ra ţ ionalizarea efortului la locul de muncă .

În momentul actual, ergonomia este o ştiinţă ale cărei principii sunt din ce în ce mai folosite, atât pentru ameliorarea condiţiilor şi a ambianţei la locul de muncă, cât şi în proiectarea de arhitectur ă. Rezultatele cercetărilor ergonomice sunt folosite în toate ramurile industriale, prin urmare şi pentru producerea bunurilor de consum. Orice producător, fie el fabricant de mobilă, de obiecte pentru băi sau bucătării, de corpuri de iluminat, de jucării pentru copii sau de instrumente de lucru, trebuie să folosească la producerea acestor obiecte şi cunoştinţele puse la dispoziţie de ergonomie. Ce se poate întâmpla dacă la proiectare sunt ignorate principiile ergonomiei? Oamenii au capacitatea de a se adapta instrumentelor incomode, dar cu preţul oboselii rapide, iar, ca o consecinţă, durerile de cap, de spate sau de ochi duc la sc ăderea randamentului muncii. Dintre disciplinele care se ocup ă de om, ergonomia folose şte mai ales cuno ştin ţ ele oferite de fi ziologie şi psihologie. Ergonomia consumului studiază gradul de siguranţă, eficacitate şi confort al produselor folosite de publicul larg. Analizele constată că există foarte multe moduri de a folosi obiectele, diferind după vârsta sau sexul utilizatorilor. Însă bunurile de consum sunt produse, de obicei, pentru utilizatori cu un comportament previzibil. În ultimul timp, însă, producătorii pot satisface cerinţele unor grupuri din ce în ce mai mici de utilizatori, după cum se poate constata în industria de automobile. Să vedem cum stau lucrurile în amenajările de interioare. Cel ce s-a obişnuit cu confortul de la locul de muncă sau din maşină va pretinde ca şi locuinţa să-i ofere acelaşi confort. Toate obiectele casnice ar trebui să ofere confort, siguranţă şi eficacitate; printre ele există un element de mobilier cu care venim foarte des în contact: scaunul. Omul foloseşte scaunul pentru odihn ă, dar şi la muncă. De aceea, nu este întâmplător că la confecţionarea unui scaun trebuie neapărat luate în seamă datele ergonometrice.

29 Lectie Demo Design Interior

Recommend Documents