Clasa a 11 a Formule Curent alternativFull description
Probleme rezolvate curent continuu
Motoare de curent continuu fara perii
Principii de functionare, constructie, tipuri
Controlul Motorului de Curent Continuu Cu MicroprocesorFull description
Motor de Curent Continuu Fara Perii
Special machinesFull description
Full description
Bacalaureat Variante rezolvate subiectul II, III Curent ContinuuFull description
Schema generator Curent Kipor Kde12sta3 Generatorul Kipor Kde12sta3 este un generator digital alimentat cu motorina destinat uzului general si campingului. Generatorul Kde 12sta3 este un generato...
1.5. DIVIZORUL DE CURENT 1.5.1 CIRCUITE DIVIZOARE DE CURENT.
O aplicaţie practică a conectării rezistoarelor în paralel o reprezint ă divizorul de curent. Divizorul de curent – este un circuit format din dou ă sau mai multe rezistoare conectate
în paralel şi alimentate de la o surs ă de tensiune continu ă. Prin fiecare rezistor trece o fracţiune din valoarea curentului absorbit de la sursa de alimentare în func ţie de valoarea rezistorului respectiv. În cele ce urmează voi determina
formula divizorului de curent
cu ajutorul c ăreia se
poate determina rapid curentul prin fiecare fi ecare rezistor din circuitul divizorului. R1
IR1 I IR2
R2
U Figura 1.5.1 Divizor de curent cu 2 rezistoare
Fac următoarele notaţii: Re – rezistenţa echivalent ă a celor 2 rezistoare conectate în paralel Rn – rezistenţa rezistorului n din circuitul divizorului de curent In – curentul prin rezistorul n din circuitul divizorului de curent. I – curentul total, absorbit de montaj de la sursa de alimentare
Aplicând repetat Legea lui Ohm în circuitul circuitul din figura 1.5.1 se ob ţin formulele: (1) U = Rn ⋅ I n
(3)
Rn ⋅ In
=
(2)
U =
Re⋅ I
Re⋅ I
înlocuind relaţia (1) în relaţia (2) se obţine:
In (5)
=
I
Re Rn
Relaţia (5) reprezintă formula divizorului d e curent curent şi se poate exprima astfel: Raportul dintre curentul printr-un rezistor şi curentul total din circuit este egal cu raportul dintre rezistenţ a echivalent ă a circuitului şi rezistenţ a rezistorului respectiv .
Din formula divizorului de curent se deduce valoarea curentului printr-un rezistor n: Re I 1 = I ⋅ R1 ⋅ R 2 R1 Re unde Re = (6) In = I ⋅ (7) R1 + R 2 Re R n I 2 = I ⋅ R 2
http://eprofu.ro/electronica
1.5.2 APLICAŢII ALE DIVIZOARELOR DE TENSIUNE ŞI CURENT. a. Extinderea domeniului de măsurare la voltmetre. Rezistenţa adiţională.
Este o aplicaţie a divizorului de tensiune şi constă în conectarea în serie cu rezisten ţa proprie a voltmetrului a unei rezisten ţe (rezistenţă adiţională) cu scopul de a m ăsura cu acel voltmetru o tensiune mai mare decât tensiunea nominal ă a voltmetrului. r a
RA
μA UV
UA
I
+
U
Figura 1.5.2 Schema de principiu a utilizării rezistenţei adiţionale
În circuitul prezentat se cunosc: r a – rezistenţa internă a instrumentului de măsur ă a voltmetrului (este un microampermetru) UV – valoarea tensiunii maxime ce poate fi aplicată instrumentului
Se alege valoarea U a tensiuni la care se dore şte extinderea domeniului şi se calculeaz ă rezistenţa adiţională RA care trebuie conectat ă în serie cu voltmetru, astfel: ¾
se aplică formula divizorului de tensiune pentru determinarea tensiunii UV (1) U V
¾
¾
R A
+
⋅ U
r a
din relaţia (1) se determină formula rezistenţei adiţionale RA astfel: (2)
¾
r a
=
U V ( RA
notăm cu
+
ra )
n
= U ⋅ ra ⇒
(3)
UV
⋅ RA =
ra (U
− U V
)
⇒
(4)
R A
=
r a (
U −
U V
1)
U =
U V
, n= coeficient de multiplicare a tensiunii
înlocuind pe n în relaţia (4) se obţine formula finală a rezistenţei adiţionale: (5)
R A
=
ra ( n − 1)
http://eprofu.ro/electronica
b. Extinderea domeniului de măsurare la ampermetre. Rezistenţa de şunt.
Este o aplicaţie a divizorului de curent şi constă în conectarea în paralel cu rezisten ţa proprie a ampermetrului a unei rezisten ţe (rezistenţă de şunt) cu scopul de a m ăsura cu acel ampermetru un curent mai mare decât curentul nominal al ampermetrului. r a Ia
μA
I RS
IS
Figura 1.5.3 Schema de principiu a utilizării rezistenţei de şunt
În circuitul prezentat se cunosc: r a – rezistenţa internă a instrumentului de măsur ă a ampermetrului Ia – valoarea maximă a intensităţii curentului care poate fi m ăsurată de instrument
Se alege valoarea I a intensităţii curentului la care se dore şte extinderea domeniului şi se calculează rezistenţa de şunt RS care trebuie conectat ă în paralel cu ampermetru, astfel: ¾
se aplică formula divizorului de curent pentru determinarea curentului Ia (1) I a
¾
I ⋅
=
Re
dar Re =
r a
RS
+
r a
⇒
(2) I a
=
I ⋅
RS RS
+
r a
din relaţia (2) se determină formula rezistenţei de şunt RS astfel: (2) I ⋅ R = I ⋅ R + S a S (3)
I I a
¾
RS ⋅ r a
⋅ RS =
notez cu
n
RS I
=
+
I a .r a , împart relaţia (2) la I a şi obţin relaţia:
r a
, n= coeficient de multiplicare( şuntare) a intensit ăţ ii curentului
I a
¾
înlocuind pe n în relaţia (3) se obţine formula finală a rezistenţei de şunt: (4)
⇒
n ⋅ RS (7)
RS
=
=
RS
+
ra
(5) n ⋅ RS − RS = ra (6)
RS ( n − 1)
=
r a
r a n −1
După calcularea valorii rezisten ţei de şunt RS se calculeaz ă puterea electrică pentru care 2
trebuie să fie construit rezistorul (8) P = R ⋅ I S S S