A I S E R P E D
DEPRESIA
Cabinet PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica www.psyclinic.ro
* Ce este depresia? * De cate feluri este depresia? * Care sunt simptomele depresiei? Cum se manifesta depresia? * Care sunt cauzele depresiei? * Depresia la femei * Depresia la barbati * Depresia la copii si adolescenti * Care este tratamentul depresiei? * Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? * Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie? * Cui ma adresez pentru tratament specializat?
* Ce este depresia? Cu totii ne simtim uneori tristi sau fara chef, insa, de obicei, aceste stari nu dureaza mai mult de cateva zile. Cand o persoana sufera de depresie, aceste stari de tristete interfera cu functionarea zilnica, cauzand disconfort atat persoanei deprimate, cat si celor din jurul sau.
Depresia este o tulburare frecventa, care necesita ingrijire de specialitate. Multe persoane cu depresie indura simptomele tulburarii mult timp pana cand ajung sa primeasca ajutorul necesar. Din nefericire, amanarea tratamentului conduce la suferinta inutila, si uneori la pierderea locului de munca, probleme familiale, izolare sociala, abuz de substante (ex. alcool) sau suicid.
Depresia poate afecta deopotriva copii, adolescenti si adulti. Femeile au un risc de doua ori mai crescut de a dezvolta aceasta tulburare. Cauzele depresiei tin de mai multi factori: factori biologici, factori personali, factori de mediu, etc.
Depresia poate lua mai multe forme (depresia post-natala, depresia sezoniera, tulburarea distimica, etc) si poate avea manifestari diferite (severitatea, frecventa si durata simptomelor depind de particularitatile fiecarei persoane in parte). Elementele comune sunt insa starea de tristete, descurajare si lipsa de speranta, insotite de pierderea interesului si a placerii vis-a-vis de activitatile zilnice si lucrurile importante din viata (familie, prieteni, timp liber, munca, activitati casnice, ingrijire personala, etc)
“ Mi-am pierdut locul de munca, asa ca ca am stat acasa oo perioada. La inceput m-am bucurat ca am o perioada libera. Apoi, am inceput sa nu mai ies din casa si sa ma simt tot mai trista. Nu reuseam sa-mi gasesc un alt loc de munca, si ma gandeam ca viata mea e inutila. Sotul meu a observat ca nu mai faceam nici macar treburile casnice: curatenie, mancare. Nu intelegea ce se intampla cu mine, si uneori ne certam din cauza asta. Plangeam des. Nici eu nu stiam ce mi se intampla, aveam ganduri negre, vroiam sa mor si ma gandeam ca celorlalti le-ar fi mai mai bine bine fara fara mine. mine. Ma Ma simteam foarte vinovata fata de ei. Ajunsesem sa nu mai ies din casa, abia ma dadeam jos din pat. Am slabit 8 kg. Dupa luni intregi de suferinta, sotul meu a spus “stop”, “stop”, si m-a dus la la medic. Mi-a fost greu sa accept accept la inceput, dar dar acum nu pot decat sa-i multumesc ca sunt din nou eu insami” insami”
* De cate feluri este depresia? Exista mai multe forme de depresie, insa cele mai frecvente sunt tulburarea depresiva majora si tulburarea distimica. Tulburarea depresiva majora, numita si depresia majora, se caracterizeaza printr-o serie de simptome care interfera cu capacitatea persoanei de a munci, de a dormi, de a manca, de a invata si de a desfasura activitati placute. Tulburarea depresiva poate afecta grav functionarea zilnica, normala a persoanei, in toate domeniile din viata sa. Un episod depresiv poate aparea doar o data in viata, insa, de multe ori, aceste episoade re-apar pe parcursul vietii la persoanele care sufera de depresie majora. Tulburarea distimica se caracterizeaza prin simptome depresive mai putin severe, insa de lunga durata. Aceasta tulburare determina o mai mica modificare in functionarea zilnica, insa creaza disconfort persoanei afectate. Persoanele care sufera de distimie pot trece, pe parcursul vietii, prin unul sau mai multe episoade depresive majore. Depresia post-natala se caracterizeaza prin aparitia unui episod depresiv major la mama, in prima luna dupa nastere. Se estimeaza ca depresia post-natala apare la aproximativ 10 % dintre mame. Depresia post-natala nu trebuie confundata cu starea de oboseala sau tristete aparuta dupa nastere, considerata “normala”, numita “baby-blues”. Depresia sezoniera se caracterizeaza prin aparitia simptomelor depresive pe parcursul lunilor de iarna, cand lumina naturala este mai scazuta. In general, simptomele dispar odata cu venirea primaverii si a verii. Tratamentul medicamentos folosit pe parcursul iernii poate usura simptomatologia.
Episodul depresiv major apare si in tulburarea bipolara, caracterizata prin schimbari ciclice de dispozitie: perioade de dispozitie maniacala (episod maniacal) si perioade de dispozitie depresiva (episod depresiv). Tulburarea bipolara este mai rar intalnita decat tulburarea depresiva sau tulburarea distimica. Vizitati site-ul www.psyclinic.ro pentru mai multe informatii despre tulburarea bipolara.
* Care sunt simptomele depresiei? Cum se manifesta depresia? Persoanele care sufera de depresie nu prezinta simptome identice. Exista totusi cateva elemente comune: * Tristete, anxietate, descurajare sau sentimentul de “gol” * Lipsa de speranta si / sau pesimism * Sentimente de vinovatie si / sau inutilitate * Lipsa chefului, a interesului si a placerii, legat de diferite activitati obisnuite (munca, familie, activitati casnice, hobby-uri sau activitati placute, inclusiv sex) * Iritabilitate si neliniste * Oboseala si energie scazuta * Dificultati de concentrare si de a lua decizii * Probleme de somn: insomnie sau hipersomnie * Probleme de alimentatie: scaderea sau cresterea apetitului * Ganduri de suicid sau tentative de suicid * Simptome fiziologice: dureri, disconfort abdominal, migrene, etc Depresia afecteaza gandirea, dispozitia, comportamentul si starea fizica a unei persoane. Persoanele cu depresie afirma deseori ca au “ganduri negre” sau “ganduri care nu le dau pace”. Exista trei tipuri majore de ganduri disfunctionale observate la persoanele cu depresie:
* Auto-evaluarea inadecvata - stima de sine extrem de joasa, provenita din credinta ca persoana este lipsita de importanta si fara valoare (exemple: "Nu sunt in stare de nimic", "Sunt incapabil", Nu sunt bun de nimic", etc) * Viziune negativa legata de experienta curenta de viata - persoanele care sufera de depresie cred ca sunt incapabile sa isi atinga obiectivele si ca nu se pot bucura de viata (exemple:"Nimic nu ma mai bucura", "Viata mea n-are nici un sens", "Nu-mi mai place nimic", etc) * Pesimism - credinta ca lucrurile nu se pot schimba si situatia lor nu se va imbunatati (exemple: "Nu cred ca imi mai revin", "N-am ce sa fac", "Nu voi putea niciodata sa ajung mai sus", "Asta e, asa mi-a fost dat", "Nimic nu ma ajuta, n-are rost sa mai incerc", "Lucrurile se vor inrautati", etc)
Aceasta modalitate de raportare la sine si lume atrage o dispozitie depresiva care afecteaza viata si functionarea persoanei. Cineva care este trist, are ganduri pesimiste legate de prezent si viitor, nu va mai face nimic pentru ca situatia sa se schimbe. Astfel, apar modificarile comportamentale: izolarea sociala, limitarea activitatilor placute, reducerea activitatilor zilnice (activitati casnice, de ingrijire personala, etc). Aceasta modificare a comportamentului contribuie, la randul sau, la agravarea depresiei. Dispozitia persoanelor cu depresie este dominata de emotii negative: tristete, inutilitate, pesimism, vinovatie, rusine, etc. La nivel fiziologic, depresia se manifesta prin modificarea apetitului (urmata de cresterea sau scaderea in greutate), probleme de somn (insomnie sau hipersomnie), dureri sau disconfort fizic (dureri de cap, probleme digestive, etc).
“ La La inceput ma ma simteam simteam pur si simplu foarte foarte obosit si stresat. Nu mai aveam chef de nimic si imi era greu sa iau orice decizie, chiar si legata de lucruri banale, de genul cu ce sa ma imbrac. Cred ca parintii mei au observat ca ceva e in neregula, ma tot intrebau daca sunt bine, daca am ceva... Pe mine asta ma enerva la culme! Vroiam doar sa fiu lasat in pace. Mai spuneam uneori ca as vrea sa ma bag in pat, sa-mi trag patura pe cap si sa stau acolo... Nu-mi dadeam seama ca sunt trist – ma simteam mai degraba obosit si iritat; imi sarea tandara din orice. Parintii nu intelegeau ce e cu mine, mama imi tot spunea sa merg la biserica. Sunt credincios si am acceptat de cateva ori sa merg cu ea, dar ma obosea foarte tare. Prietenul meu cel mai bun, care a vazut ce se intampla, mi-a trimis la un moment dat o brosura despre depresie, si atunci m-am gandit prima oara ca asta ar putea fi problema. Am decis sa merg la un medic psihiatru, care, pe langa medicamente, m-a trimis si la psi hoterapie. Viata mea s-a schimbat complet, dupa psihoterapie. doar 3 luni de tratament.”
* Care sunt cauzele depresiei? Cauzele exacte pentru care cineva dezvolta aceasta tulburare nu sunt cunoscute. Specialistii considera ca depresia apare ca urmare a interactiunii mai multor factori de risc: factori biologici / genetici, factori de mediu, factori cognitivi (modul de a gandi), evenimente traumatice, etc. In unele familii, depresia apare pe parcursul mai multor generatii, insa factorii genetici nu explica in totalitate aparitia depresiei: exista persoane care sufera de aceasta tulburare, fara a avea nici o alta ruda cu depresie. Modul de a gandi, care poate fi mai degraba unul negativ si pesimist, decat unul axat pe rezolvarea problemelor si gasirea solutiilor, poate predispune o persoana la dezvoltarea unei tulburari depresive. Diverse evenimente negative, cum ar fi pierderea serviciului, divortul, pierderea unei persoane dragi, problemele financiare, sau alte situatii traumatice, pot declansa un episod depresiv.
Ingrijeste-ti mintea! Problemele de natura psihica si emotionala pot afecta grav calitatea vietii. A fi sanatos inseamna nu doar sa nu suferi de o tulburare, ci si sa profiti la maxim de toate resursele pe care le ai la dispozitie. Iata ce poti face pentru a avea grija de mintea ta: * Implica-te in activitati placute si relaxante (plimbari, sport, citit, dans, iesit cu prietenii, etc) * Ai grija de sanatatea ta fizica. Pastreaza un regim alimentar echilibrat si un consum moderat de alcool. * Fii activ in relatiile sociale: mentine legatura cu fosti colegi, cu prieteni sau cu cei care iti ofera suport emotional. Imparte cu ceilalti bucuriile, supararile, problemele sau realizarile tale. * Cere ajutorul, atunci cand simti ca problemele te coplesesc. Daca simti ca problemele emotionale te coplesesc, iar cei apropiati nu mai reusesc sa te ajute, cauta ajutor specializat (medic de familie, medic psihiatru, psihoterapeut) * Fa miscare. Un program regulat de activitate fizica te ajuta sa te mentii in forma, atat fizic cat si psihic. * Gandeste rational. Invata cum sa identifici gandurile disfunctionale si cum sa gasesti alternative rationale si constructive.
* Depresia la femei Femeile prezinta un risc de doua ori mai crescut decat barbatii in a traversa un episod depresiv, aceasta diferenta intre sexe fiind intalnita in toate tarile. De altfel cauzele si simptomele depresiei sunt diferite la femei fata de barbati. Factorii care contribuie la aparitia depresiei in cazul femeilor sunt atat de natura biologica cat si de natura psiho-sociala:
Cauze biologice ale depresiei la femei: * Tulburari premenstruale: fluctuatiile hormonale datorate ciclului menstrual pot determina iritabilitate, oboseala, reactivitate emotionala crescute; desi pentru majoritatea femeilor aceste simptome sunt moderate, pentru unele simptomele sunt atat de severe incat interfera cu functionarea zilnica, necesitand ajutor de specialitate. * Sarcina si nasterea: multitudinea schimbarilor hormonale care apar in timpul sarcinii si dupa nastere pot contribui la aparitia unui episod depresiv, in special la femeile care sunt deja la risc. Multe femei trec, dupa nastere, prin ceea ce se numeste “baby-blues”, o stare de tristete si oboseala considerate normale, care dispare in cateva saptamani. In cazul in care aceasta stare se prelungeste si simptomele se agraveaza, se stabileste diagnosticul de “depresie postpartum”. Depresia postpartum trebuie depistata si tratata timpuriu, pentru a evita sau a scadea efectele negative pe care le poate avea asupra relatiei mama-copil si asupra dezvoltarii armonioase a copilului. * Pre-menopauza si menopauza: schimbarile hormonale care conduc, treptat, la pierderea fertilitatii, joaca si aici un rol important, crescand semnificativ riscul femeilor de a dezvolta un episod depresiv. * Hipotiroidismul: femeile prezinta o incidenta mai crescuta a bolilor de tiroida. Hipotiroidismul poate cauza depresie, de aceea este necesar ca medicul sa excluda aceasta problema in cazul oricarei femei care prezinta simptomatologie depresiva.
Cauze psihologice ale depresie la femei: * Stima de sine : femeile prezinta un risc mai mare in a avea o stima de sine scazuta, ceea ce contribuie la aparitia depresiei. * Abuzul fizic si sexual: printre urmarile psihologice ale abuzului fizic si sexual se numara si depresia; fetele au un risc mai crescut decat baietii sa devina victime ale abuzului sexual, studiile aratand ca abuzul sexual in copilarie creste riscul dezoltarii depresiei la maturitate. Alte forme de abuz, precum abuzul fizic sau hartuirea sexuala sunt de asemenea factori de risc intalniti mai degraba la femei.
Cauze sociale si culturale ale depresiei la femei: * Rolul de gen: studiile arata ca vulnerabilitatea femeii la depresie creste atunci cand aceasta are de indeplinit mai multe roluri (sotie, mama, angajata, etc). Depresia este mai comuna femeilor care nu primesc ajutor in treburile casnice si in ingrijirea copiilor, o categorie cu rsic crescut fiind mamele singure – studiile arata ca mamele singure au un risc de trei ori mai mare sa sufere de depresie decat femeile casatorite. * Inegalitatea intre sexe: sentimentul de neputinta datorat inegalitatii intre sexe creste riscul femeilor de a suferi de depresie. Inegalitatea intre sexe poate determina discriminare la locul de munca conducand chiar la somaj. Statutul socioeconomic scazut reprezinta de asemenea un factor social de risc. * Saracia: saracia este mai comuna in randul femeilor decat al barbatilor. Saracia reprezinta un factor major de stres, care conduce la aparitia depresiei. Desi fiecare femeie resimte diferit simptomele depresiei, in majoritatea cazurilor se intalnesc urmatoarele simptome: - Dispozitie trista - Pierderea interesului fata de activitatile care inainte produceau placere - Sentimente de vinovatie, neajutorare, inutilitate - Ganduri legate de moarte sau suicid - Tulburari de somn (insomnie sau hipersomnie) si de apetit (scaderi sau cresteri in greutate) - Dificultati de concentrare a atentiei - Lipsa energiei, oboseala - Tulburari de memorie . In general femeile au tendinta de a se autoculpabiliza pentru dispozitia depresiva, de aceea sentimentele de vinovatie sunt mai frecvente in cazul femeilor decat al barbatilor. Factori de risc pentru depresie la femei: * Istoric familial de tulburari de dispozitie * Pierderea unui parinte inainte de varsta de 10 ani * Istoric de abuz sexual sau fizic in copilarie * Folosirea contraceptivelor orale * Tratamentul infertilitatii cu gonadotropine * Pierderea suportului social * Expunerea la stresori psihosociali (ex. pierderea jobului)
* Depresia la barbati Depresia afecteaza deopotriva femeile si barbatii. Desi simptomele sunt asemanatoare, perceptia si felul in care barbatii exprima ceea ce simt, sunt diferite. Ceea ce relateaza in principal femeile ca si probleme sunt sentimentele de tristete, inutilitate si vina. Barbati insa remarca tendintele de iritabilitate, agresivitate sau ostilitate precum si lipsa interesului pentru activitati placute. De asemenea, felul in care barbatii exprima problema este diferit. Daca femeile se refera mai degraba la emotii («sunt trista, sunt deprimata »,) barbatii semnaleaza faptul ca sunt obositi si/sau nervosi. Care sunt semnele care pot indica prezenta depresiei la barbati ? De multe ori barbatii au dificultati in a admite ca sunt tristi. Desi resimt dispozitia depresiva, ceea ce putem observa in exterior, este iritabilitatea si agresivitatea. De asemenea, depresia interfera cu dorinta si performantele sexuale, insa rareori barbatii leaga aceasta problema de prezenta depresiei. Nerecunoasterea si, implicit, netratarea corespunzatoare a depresiei la barbati poate conduce la probleme mult mai grave, sau chiar la suicid. Cele mai frecvente modalitati prin care barbatii fac fata depresiei sunt abuzul de alcool sau droguri, comportamente violente sau riscante, retragerea in munca. Din aceasta cauza, depresia este mai greu de diagnosticat si tratat corespunzator.
* Depresia la copii si adolescenti Desi depresia are o prevalenta scazuta in randul copiilor mici, studiile arata ca, la fel ca si adultii, acestia pot prezenta simptomatologie depresiva. Aproximativ 2% dintre copiii pre-scolari sufera de depresie, in timp ce prevalenta in randul adolescentilor ajunge la 5%. Majoritatea acestora nu primesc diagnosticul si tratamentul adecvat, dezvoltand astfel probleme scolare (abandon scolar, preformante scolare scazute, etc), probleme familiale, abuz de substante, izolare sociala, etc. Suicidul este printre cele mai frecvente cauze de deces in randul adolescentilor. Copiii care sufera de depresie sunt tristi, isi pierd interesul legat de activitatile placute, se simt neiubiti, sunt pesimisti si fara speranta legat de viitor. Copiii si adolescentii care sufera de depresie sunt foarte iritabili, aceasta iritabilitate conducand frecvent la comportamente agresive. La fel ca si in cazul adultilor, copiii si adolescentii cu depresie prezinta dificultati de concentrare a atentiei, dificultati de memorare, lipsa energiei si a motivatiei. In cazul copiilor si al adolescentilor, deseori, depresia se asociaza cu simptome anxioase (de exemplu teama de separare sau de a intalni persoane noi) si cu simptome somatice (dureri de cap, de stomac, tulburari gastrointestinale, alte dureri, etc). Adresati-va unui specialist (medic de familie, medic psihiatrie pediatrica, psiholog sau psihoterapeut) daca observati prezenta urmatoarelor semne la copilul dumneavoastra: * Stare depresiva, cu crize frecvente de plans sau crize de furie * Acuze somatice frecvente (dureri de burta, dureri de cap, tulburari digestive, alte dureri) * Izolarea sociala – scaderea contactelor sociale * Iritabilitate, furie sau ostilitate * Pierderea interesului fata de activitatile placute (“lipsa de chef”) * Schimbari in tiparul de alimentatie si somn * Neliniste si agitatie * Sentimente de vinovatie si inutilitate * Lipsa entuziasmului si a motivatiei (pare ca nu se mai bucura, scad performantele scolare, “nu vrea” sa faca nici o activitate, etc) * Neglijarea aspectului fizic si a ingrijirii corporale * Dificultati de concentrare a atentiei * Oboseala si lipsa energiei * Ganduri de suicid (sau amenintari)
Consecintele depresiei Fara tratament adecvat, depresia conduce la urmatoarele probleme: Probleme la scoala: depresia determina oboseala si dificultati de concentrare. Aceastea conduc la scaderea performantelor scolare, absenta de la ore, sau chiar abandon scolar Fuga de acasa: multi adolescenti cu depresie fie fug de acasa, fie ameninta ca vor fugi. Aceste actiuni trebuie privite ca un strigat de ajutor Abuz de substante: adolescentii pot folosi diferite substante (droguri, alcool, etc) pentru a-si scadea disconfortul emotional; din nefericire aceste substante agraveaza starea psihica. Stima de sine scazuta: depresia determina si agraveaza sentimentele de inutilitate, rusine, vinovatie, etc Tulburari de alimentatie: anorexia, bulimia sau mancatul compulsiv pot fi efectele unei depresii netratate Dependenta de internet: unii copii si adolescenti se refugiaza “on-line” in incercarea de a-si distrage atentia de la propriile ganduri si emotii. Insa dependenta de internet creste izolarea sociala si scade abilitatile de gestionare adecvata a emotiilor. Auto-mutilarea: taierile si zgarieturile, arderile sau alte forme de auto-mutilare sunt foarte frecvent asociate cu depresia. Comportament de risc: adolescentii deprimati pot recurge la diferite comportamente de risc: consum excesiv de alcool, sex neprotejat, condus imprudent Agresivitate: unii adolescenti cu depresie (in special baietii) dezvolta comportamente agresive (ex. se bat la scoala cu alti copiii) Suicid: adolescentii cu depresie severa prezinta deseori amenintari sau chiar tentative de suicid. Gandurile sau comportamentele sucidale trebuie luate in serios.
“Am avut o relatie buna cu fiul meu pana in jurul varstei de 16 ani. Apoi a inceput sa fie mai retras, statea tot mai mult la calculator si incepuse sa slabeasca pentru ca nu prea manca. Se inchidea in camera lui si statea acolo ore in sir. Nu-i mai placea nimic, era tot timpul nemultumit si suparat. Am observat ca este mai iritabil decat inainte, dar m-am gandit ca asa e adolescenta, mai dificila. Intr-o zi ne-au chemat la scoala pentru ca se batuse cu un coleg. Atunci am aflat si ca lipsea de la ore si incepuse sa ia note proaste, si ne-am dat seama ca avem o problema serioasa. Am vorbit cu psihologul scolii care ne-a recomandat psihoterapia cognitiv-comportamentala.”
* Care este tratamentul depresiei? Tratamentul depresiei poate fi realizat fie prin medicatie, fie prin psihoterapie, fie printr-o combinatie intre cele doua. Decizia privind cea mai eficienta metoda de tratament trebuie sa tina cont de particularitatile fiecarui pacient in parte. Tratamentul medicamentos se recomanda de catre medicul psihiatru, in urma unei evaluari a starii generale de sanatate, a severitatii simptomatologiei, a tratamentelor anterioare, etc. Tratamentul medicamentos trebuie urmat asa cum este prescris de medic. O alta metoda de tratament este psihoterapia. Psihoterapia cognitiv-comportamentala are o eficienta crescuta in tratamentul depresiei, studiile clinice aratand ca efectele pozitive ale terapiei sunt comparabile cu cele determinate de medicatie. Rezultatele obtinute prin psihoterapie se mentin si dupa terminarea tratamentului. In cazul depresiei severe, terapia poate insoti tratamentul medicamentos. Atat tratamentul medicamentos, cat si psihoterapia cognitiv-comportamentala pot fi insotite si de alte metode care cresc eficienta tratamentului, spre exemplu un regim alimentar care sa corecteze posibilele carente nutritionale, un program de exercitii fizice, grupuri de suport, etc. Regimul alimentar si exercitiile fizice se recomanda de catre medicul nutritionist, in urma evaluarii.
Tratamentul medicamentos
* Nu luati medicamente care nu au fost prescrise de medicul specialist! * Anuntati medicul daca apar efecte secundare care va provoaca disconfort! * Nu intrerupeti medicatia fara sa va sfatuiti cu medicul specialist! * Intrebati si discutati cu medicul daca aveti ingrijorari sau temeri cu privire la tratament!
* Ce pot face pentru a ma ajuta singur/a? Primul si cel mai important lucru pe care il puteti face pentru a depasi depresia este sa cereti ajutor specializat! Sansele de a depasi depresia, cu ajutorul unui medic si / sau al unui psihoterapeut sunt foarte mari. Odata ce incepeti un tratament specializat, puteti sa faceti o serie de actiuni pentru a creste sansele ca tratamentul sa fie eficient. Iata mai jos cateva idei: - Mentineti un regim alimentar corect si adecvat problemei dumneavoastra! Vizitati www.psyclinic.ro, sectiunea “Nutritie”, pentru mai multe informatii despre regimul alimentar recomandat persoanelor cu depresie. - Faceti activitate fizica. Incepand cu o scurta plimbare in parc (10 minute mers pe jos) si continuand sa cresteti treptat activitatea fizica, veti observa o imbunatatire a starii dumneavoastra de dispozitie. - Re-luati sau mentineti relatiile sociale. Chiar daca simtiti ca nu aveti chef, ca sunteti obosit/a sau ca nu va v-a face placere, stabiliti cel putin o intalnire pe saptamana cu un prieten/ o prietena, un membru al familiei, cineva apropiat. Depresia este o tulburare care castiga teren, daca o lasati sa va izoleze! - Stabiliti o lista cu activitati care va faceau placere, si asigurati-va ca le faceti zilnic (ex: ascultat muzica 15 minute, citit 10 minute, jucat cu copilul 15 minute, plimbat in parc 15 minute, etc) - Notati gandurile care va provoaca disconfort (ex. “Viata mea e oribila si nimic nu se va schimba”, “Nimeni nu ma intelege, le fac numai rau celorlalti”, etc) si discutati-le cu psihoterapeutul dumneavoastra sau cu o persoana care considerati ca va poate acorda intelegere si suport. - Mentineti legatura cu medicul psihiatru, in cazul in care urmati un tratament medicamentos, si anuntati medicul de modificarile pe care le observati, legate de gandurile, emotiile, comportamentele si starea dumneavoastra fizica. - Cautati sau cereti psihoterapeutului dumneavoastra materiale de auto-ajutor; cautati pe internet grupuri de suport.
* Ce poate face familia pentru a ajuta o persoana cu depresie?
Familia este o resursa importanta pentru persoanele care sufera de depresie. Membrii familiei pot recunoaste simptomele depresiei si pot indruma din timp persoana catre tratament specializat; familia poate primi informatii si poate primi consiliere psihologica pentru a intelege ce inseamna depresia si care este tratamentul, si pentru a dezvolta asteptari realiste cu privire la recuperare. O tulburare psiho-emotionala nu afecteaza doar persoana bolnava, ci si pe cei din jurul sau – familia se poate simti neputincioasa sau furioasa in fata tulburarii; uneori cei din jur sufera alaturi de cel drag (“Vai de mine, nu stiu ce sa fac, nu stiu cum sa te ajut..”), sau dimpotriva sunt suparati si il cearta (“Fii si tu mai tare!” , “Chiar nu ai vointa?!”, etc); aceste reactii nu sunt, desigur, folositoare nici pentru familie si nici pentru persoana cu depresie. Cei apropiati pot primi la randul lor ajutor pentru a invata cum sa ofere unei persoane cu depresie intelegerea, suportul si grija de care aceasta are nevoie.
* Cui ma adresez pentru tratament specializat? Daca credeti ca suferiti de depresie, adresati-va unui medic psihiatru sau unui psihoterapeut pentru tratament specializat. PsyClinic ofera programe complexe de tratament pentru depresie (consultatie si tratament psihiatric, psihoterapie cognitiv - comportamentala individuala sau de grup, consiliere nutritionala, ateliere de suport si psihoeducatie pentru familie).
“E important sa lasi prejudecatile deoparte si sa stii cand trebuie sa cauti ajutor. Imi era rusine sa le povestesc celorlalti prin ce trec: plangeam, evitam sa-mi sun prietenii si familia, nu aveam chef sa vorbesc cu nimeni si ma gandeam ca nimeni nu ma poate intelege sau ajuta. Cand am aflat ca mama mea a trecut prin acelasi lucru, am fost uimita. Nu-mi spusese niciodata. Mi-a zis ca ma intelege, dar trebuie sa caut ajutorul unui specialist”
PsyClinic: www.psyclinic.ro Telefon: 0726.191.822 Email:
[email protected]
