TEHNICI DE TRATAMENT
RESTAURATOR ÎN FUNCŢIE DE SITUAŢIA CLINICĂ: ORIENTAREA TRADIŢIONALĂ ŞI MINIM INVAZIVĂ
Caria dentară dentară este cauzată cauzată de procese multifactoriale, iar tratamentul ei trebuie să să reflecte reflecte acest lucru. În general tratamentul implică un tratament preventiv ce include controlul plăcii, utilizarea fluorurilor şi şi dieta, dieta, precum şi şi un un tratamentul chirurgical restaurator. Evoluţia cunoştinţelor privind etiopatogenia cariilor cu implicare activă activă a a factorilor de risc, tiparul de evoluţie evoluţie a a cariei cu formarea de bariere biologice de apărare, apariţia apariţia de de noi metode şi mijloace de tratament, precum şi şi diversitatea şi şi fiabilitatea materialelor de restaurare, au schimbat modul de tratament restaurativ în unul minim invaziv. Preparaţiile moderne au la ora actuală Preparaţiile actuală un design conservativ şi urmăresc urmăresc o o serie de obiective cum ar fi: cavitatea să urmărească urmărească strict defectul produs de leziunea carioasă;; carioasă să să fie fie menţinut ţesut ţesut dentar dentar sănătos sănătos cât cât mai mult atât la marginile cavităţii cât cavităţii cât şi şi la la interior.
Tratamentul restaurator cuprinde doua cai importante si anume: Neinvazivă:- restaurarea leziunilor cervicale necariogene - sigilarea fisurilor Invazivă:- tradiţional tradiţional (tehnici (tehnici neadezive)
- modern (tehnici adezive) Au fost formulate mai multe criterii ce indica tratamentul restaurativ (Anderson 1996): Carii cavitare active; Carii necavitare active situate in treimea externa dentinara; Carii in care exista sau putem anticipa simptome pulpare; Cand ocluzia este afectata (ocluzie deschisa sau abrazii); Exista obturatii cu aspect nesatisfacator (culoare modificata); La pacientii care prezinta la nivelul restaurarilor modificari de contur ce determina aparitia stagnarii alimentelor, halitozei, afectarea parodontiulu parodontiuluii margin marginal; al; La pacientii cu probleme alergice la materialele de restaurare vechi.
În alegerea materialelor pentru restaurarea leziunilor carioase trebuie să să se se ţină ţină seama seama de unii factori, cum ar fi: •tiparul cariei; •forţele ocluzale; •forţele ocluzale; •capacitatea de a proteja structura dentară dentară;; •fizionomia; •dimensiunea cavităţii cavităţii;; •factori socio-economici. Leziunile carioase sunt detectate la o moment relativ târziu. Acest lucru se poate datora fie faptului că că pacientul pacientul nu se prezintă din timp la stomatolog, fie leziunea este dificil de prezintă detectat în stadii primare. De asemenea acest lucru poate sugera valoarea unei intervenţii intervenţii invazive invazive deoarece distrucţia iatrogenică ce se poate produce în timpul preparării preparării trebuie să să fie cât mai conservatoare. Tratamentul trebuie să să se se bazeze pe interpretarea activităţii leziunii activităţii leziunii şi şi pe pe factorul de risc.
De asemenea leziunile cavitare sunt tratate tradiţional prin prepararea de cavităţi, în timp ce tratamentul preventiv îşi are succesul în cazul unei suprafeţe suprafeţe netede. Atunci când o leziune este prezentă este prezentă pe pe o suprafaţă ocluzală ocluzală sau sau proximală proximală este este de obicei dificil să să se se oprească oprească în în evoluţie datorită dificultăţii dificultăţii de de îndepărtare a plăcii plăcii bacteriene. Totuşi, Totuşi, când leziunea este pe feţele orale feţele orale sau vestibulare sau pe suprafaţa radiculară, radiculară, poate poate fi îndreptată spre îndreptată spre remineralizare şi şi astfel astfel leziunea să se oprească în evoluţie evoluţie.. Astăzi, tratamentul lezional urmăreşte îndepărtarea Astăzi, numai a ţesuturilor degradate ireversibil. ireversibil. Accesul la leziunea carioasă poate fi direct, indirect sau facilitat, optându-se, de carioasă câte ori este posibil, să realizăm realizăm un un acces direct. Acest direct. Acest lucru se poate face cu ajutorul mijloacelor de separare interdentară interdentară.. Atunci când nu avem această această posibilitate şi şi dorim să păstrăm structuri anatomice importante (creastă (creastă marginală, marginală, punct de contact), realizăm realizăm un acces indirect (tunelizare, cavitate sub formă de formă de şanţ) şanţ)..
Exereza dentinei patologice, patologice , cunoscută cunoscută ca etapa de management a leziunii, are ca obiective îndepărtarea îndepărtarea dentinei infectate, stimularea mecanismelor biologice de apărare a organului pulpo-dentinar, prin remineralizarea dentinei din stratul afectat şi şi formarea formarea de dentină sclerotică, sclerotică, de de reacţie reacţie.. În realizarea realizarea formei de retenţie retenţie pentru restaurările restaurările din amalgam, în cavităţile cavităţile proximo-ocluzale limitate se realizează şanţuri gingivale, şanţuri gingivale, lăcaşuri lăcaşuri aproximale aproximale cu menţinerea menţinerea punctului punctului de contact natural cât mai mult posibil. Pentru restaurările restaurările cu materiale adezive se realizează forma de adeziune ce adeziune ce presupune realizarea unui bizou periferic la marginile de smalţ smalţ pentru a creşte suprafaţa suprafaţa de adeziune şi utilizarea unor agenţi agenţi de de condiţionare condiţionare pentru pentru smalţ şi dentină dentină,, care facilitează aplicarea facilitează aplicarea adezivilor amelo-dentinari. Preparaţiile conservative au un design interior rotunjit, Preparaţiile ceea ce face ca forţele forţele de presiune să să se repartizeze în centrul materialului de reastaurare, iar contracţia contracţia de polimerizare să să fie reparizată uniform reparizată uniform pe toată suprafaţa cavităţii cavităţii.. Finisarea marginilor cavităţii implică rotunjirea unghiurilor, netezirea marginilor de smalţ şi şi bizotarea bizotarea acestor margin marginii
În etapa de curăţire a cavităţii se urmăreşte îndepărtarea îndepărtarea resturilor resturilor dentinare, a smear-layer-ului biofilmelor ce includ microbi reziduali, toxine şi şi orice agent utilizat în etapele anterioare de preparare a cavităţii cavităţii..
Leziune carioasă necavitară
Fisurile sunt mult mai susceptibile la carie decât suprafeţele suprafeţele netede datorită formei anatomice ce permite acumularea şi datorită şi dezvoltarea plăcii bacteriene. În cazul în care s-a diagnosticat o leziune carioasă activă activă fisurala fisurala sau s-a stabilit un risc cariogen crescut se indică sigilanţii sigilanţii la la nivelul şanţurilor . După demineralizarea acidă După acidă se introduce o răşină compozită fluidă fluidă pentru a penetra în fisuri şi şi a a preveni acumularea de placă bacteriană bacteriană.. Acest lucru este important în perioada de erupţie erupţie a a dintelui, dar se indică şi şi în în cazul pacienţilor cazul pacienţilor mai în vârstă vârstă în în cazul unor şanţuri şanţuri susceptibile susceptibile şi şi al al unui risc cariogen crescut. Avantajele sigilanţilor constau în faptul că că nu se realizează intervenţii ireversibile, iar leziunea dentinară activă acoperită acoperită de de sigilant nu mai evoluează şi se şi se previne apariţia apariţia de de noi leziuni la nivelul fisurilor. Sigilanţii Sigilanţii au au fost folosiţi cu succes numeroşi numeroşi ani. O problemă problemă a fost ridicată ridicată cu privire la aplicarea sigilanţilor în cazul unor leziuni carioase nediagnosticate. Totuşi, există evidenţe clare evidenţe clare cum că că leziunea leziunea carioasă carioasă nu nu progresează progresează atâta atâta timp cât sigilantul rămâne.. De asemenea sigilarea restaurărilor duce rămâne duce la oprirea acestor leziuni. Prin urmare sigilarea restaurărilor pare pare a fi foarte eficientă eficientă cu cu privire la conservarea structurii dentare sănătoase sănătoase protejând astfel marginile restaurării şi şi prevenind recurenţa cariei recurenţa cariei dentare la acest nivel.
Clasificaree sigilanţi Clasificar După modul în care se realizează polimerizarea
Generaţia 11- polimerizare cu ajutorul luminii ultraviolete Generaţia a 22- a- autopolimerizabili Generaţia a 3-a3-a- fotopolimerizate cu ajutorul luminii vizibile Generaţia a 4-a4-a- eliberează fluor După prezenţa filerului
Neîncărcaţi-sunt mai fluizi, indicaţi pentru şanţuri şi fosete fosrte adânci şi retentive Neîncărcaţi Încărcaţi Încărc aţi-- - mai rezistenţi la uzură După culoare şi transparen transparenţă ţă
Colorate (roz)- mai uşor de detectat Transparente- mai estetice, prezintă avantajul că orice modificare a ţesuturilor sub materialul de sigilare poate fi uşor sesizată Opace-uşor Opaceuşor de detectat
Fotopolimerizabili, pe bază de polimeri răşinici
Cosmeseal, Cosmedent
Teethmate, Kuraray
Helioseal, Ivoclar Vivadent
Embrace, Pulpdent EcuSeal, DMG UltraSeal XT XT,, Ultradent
GrandioSeal, Voco
Conseal f, SDI
Autopolimerizabili, cimenturi glasionomer
Guardian Seal, Kerr
Clinpro Sealant, 3M ESPE
Riva Protect,SDI
GC Fuji TRIAGE, GC
Fotopolimerizabili, pe bază de polimeri răşinici
Izolarea câmpului operator
Curăţirea sistemului fisural ocluzal
Aplicarea acidului ortofosforic 35- Spălare, uscare
Aplicarea sigilantului şi fotopolimerizarea 20 sec,
Fotopolimerizabili, pe bază de compomeri
A. Tehnica convenţională
B. Tehnica sigilării totale
1. Aplica Aplicare rea a acid acidulu uluii fosfo fosforic ric 3537% lichid sau gel 2. Spălare cu jet de apă, uscare 3. Aplicarea sigilantului şi fotopolimerizarea 20 sec 4. Ver erifific icar area ea oc oclu luzie zieii
1. Aplica Aplicarea rea age agentu ntului lui de gra gravaj vaj sau a condiţionerului 2. Aplicarea răşinii adezive, fotopolimerizare 20 sec 3. Aplicarea sigilantuluişi fotopolimerizarea 20 sec 4. Ver erififica icare rea a oc oclu luzi ziei ei
Autopolimerizabili, pe bază de CGI
Aplicarea condiţionerului condiţionerului
Fuji VII, GC
Inserarea sigilantului
Leziune carioasă cavitară minimă Preparare conservativă a cavităţii cu instrumentar instrumentar rotativ, rotativ, sonic (ultrasonic) sau aer abraziv şi restaurare cu Răşină compozită (cu vâscozitate scăzută) Ciment glasionomer Ciment glasionomer modificat cu răşină Compomer Cermet
Air Polishing Polishing
Air Polishing este un instrument capabil să să proiecteze la nivelul dintelui care dorim să să-l -l tratăm, tratăm, un un jet de particole de Bicarbonat de Sodiu care, fiind însoţit fiind însoţit de de aer şi apă, apă, ajunge ajunge la suprafaţa suprafaţa dintelui printr-un impact nu foarte violent (deoarece particolele sunt „udate”) „udate”) producând un efect minim de „excavare”, „excavare”, capabil însă să înlăture înlăture cele mai superficiale discromii.
Air Abrasion Abrasion
Instrumentul pentru Air Abrasion constă constă într-un aparat de dimensiuni variabile, capabil să să proiecteze la suprafaţa dintelui un jet de aer însoţit însoţit de de particole foarte rezistente, de Oxid de Aluminiu (diametru de 27 microni) la o presiune de 6-8 atmosfere. Impactul particolelor solide la nivelul dintelui determină o îndepărtare îndepărtare mai rapidă a smalţului, smalţului, pe când îndepărtarea dentinei este mai lentă, îndepărtarea lentă, deoarece deoarece aceasta este un ţesut mai elastic şi ţesut şi tinde să să amortizeze impactul celulelor abrazive. Îndepărtarea ţesutului ţesutului dentar dentar este foarte precisă precisă.. Air Abrasion prezintă prezintă un inconvenient datorită datorită dispersiei în ambient, de o mare cantitate de oxid de aluminiu. Este deci indispensabilă aspirarea indispensabilă aspirarea cu aspiratorul chirurgical de la unitul dentar, mentinut foarte aproape de dintele la care se lucrează lucrează.. Evident diga nu poate lipsi, la fel ca şi măştile “pentru pulbere” cu care trebuie să să fie fie dotaţi dotaţi medicul medicul şi şi asistenta. asistenta.
Răşini compozite Din punctul de vedere al granulometriei, răşinile compozite se pot clasifica în : compozite cu particule mari; compozite tradiţionale (convenţionale); compozitele cu miniumplutură; compozitele cu microumplutură. – macroparticule – – macrofiller macrofiller (10-100 µm) au o C o m p o z i t el el e c u p a r t i c u l e m a r i – macroparticule rezistenţă scăzută la abraziune şi o suprafaţă aspră ce retenţionează uşor placa bacteriană şi diferiţi coloranţi. Compozitele tradiţionale (convenţionale) cu midiparticule (1-10 µm), au o pondere a umpluturii umpluturii anorganice de 75-80% 75- 80% ca volum, utilizate iniţial în zona anterioară, dar au rămas deficitare în privinţa calităţii suprafeţei (după lustruire aceasta rămânînd aspră). Ele au coeficientul de uzură ocluzală cel mai mare. Exemple de produse autopolimerizabile: Adaptic (Jhonson & Jhonson), C oncise (3M), Denntaria (Dentaria) şi fotopolimerizabile: Prisma Fil (Caulk). Compozitele cu microumplutură (0,01(0,01-0,1 0,1 µm), au apărut în dorinţa de a obţine materiale cât mai fizionomice şi cu o suprafaţă cât mai netedă. Se întâlnesc şi nanofilleri care au 0,005 -0,01 -0,01 µm, ceea ce determină ca materialul să devină practic devină practic invizibil.
Compozitele cu microumplutură pot avea: - compoziţie omogenă: în care particulele de Siliciu coloidal sunt dispersate omogen şi uniform în masa fazei organice; - compoziţie heterogenă (cu filler organic) în care particulele din compozit prepolimerizat cu dimensiuni de 1-20 1- 20 µm şi o cantitate mică de Siliciu pirogenic au fost adăugate fazei organice.
Compozitele cu microumplutură sunt mai rezistente la uzură şi din cauză că nu au un modul de elasticitate scăzut, restaurările cu aceste materiale se flectează odată cu dintele, când asupra lui apar forţe f orţe de flexiune. De aceea ele sunt indicate în restaurările cervicale, 16 unde apar astfel de forţe. Exemple de produse fotopolimerizabile: Degufill M (Degusa), Silux plus (3 M), Adaptic LCM (Jhonson & Jhonson), Compofil anterior (Septodont), Helioprogres (Vivadent) şi autopolilmerizabile autopolilmeriz abile Silar (3 M). C o m p o z i t el el e h i b r i d e : deoarece fiecare din categoriile anterioare aveau calităţi diferite, prin combinarea acestora ss -a dorit obţinerea unui material ideal (rezistent la uzură ocluzală, asemănător cu smalţul, estetică superioară şi o suprafaţă cât mai netedă).
Răşini compozite cu vâscozitate scăzută În 1982 au primit acceptul ca materiale de restaurare de tip II ADA Proprietăţi
Vâscozitate scăzută, ceea cece-i permite utilizarea în preparaţii minime şi ca sigilant prin injectare Poate fi uitilizat atât în zona anterioară, cât şi posterioară Majoritatea producătorilor recomandă aplicarea aplicarea lor în straturi care c are să nu depăşească 2 mm şi fotopolimerizarea fotopolimerizarea 20 sec pentru lămpile convenţionale cu quartz halogen (40 sec pentru primele generaţii de lâmpi LED, 3 -5 sec pentru plasma arc, 5-10 5- 10 sec pentru pentru lămpile halogen halogen cu intensitate intensitate mare Radioopacitate mai mare decât a răşinilor compozite ncu încărcătură mai mare de filer. Indicaţii
Sigilarea şanţurilor şi fosetelor Restaurări preventive Restaurări minim invazive Reducerea sresului de polimerizare în cavităţile extinse
Tehnica Restaurării Preventive Posterioare
RPR, o metodă metodă mai mai agresivă faţă faţă de de cele precedente, prevede lărgirea şanţurilor cu cu ajutorul unor mici freze din carbură de tungsten ( SS White, USA). Aceste freze permit obţinera unei ancorări ancorări optime a răşinilor sigilante în profunzimea şanţurilor mordansate. mordansate. Frezele sunt de diferite forme, toate însă însă foarte mici. Este vorba de freze care produc o secţionare secţionare foarte foarte rapidă şi lasă suprafaţa netedă netedă.. Este necesară necesară penetrarea penetrarea în şanţ cu multă atenţie, pentru a nu îndepărta atenţie, îndepărta o cantitate excesivă excesivă din structura dentaraă dentaraă.. Freza pentru RPR este utilizată utilizată pentru pentru a realiza o mică „biopsie” ce ne va permite să să privim în interiorul cavităţii cavităţii..
Prepararea minimă a cavităţii cu freze de fisurotomie fis urotomie
Preparare conservativă cu freze de fisurotomie şi restaurare cu răşină compozită fluidă
F i g u r e 2 :
F i s s u r o t o m y c u t t i n g b u r ( l e f t ) a n d t w o p o l i s h i n g b u r s .
Izolarea câmpului operator şi accesul în cavitate cu freze de fisurotomie (firma SS White)
Gravajul acid cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
Aspectul cavităţii după preparare a ultraconservativă(prepararea se extinde până la JSD)
Aplicarea activă a sistemului adeziv (Excite, Ivoclar Vivadent)
Fotopolimerizarea sistemului adeziv 20 secunde
Aplicarea prin injectare a răşinii compozite de tip flow (Heliomolar flow, Ivoclar Vivadent)
Aspectul final al restaurării, după fotopolimerizarea 20-40 sec a materialului, verificarea ocluziei, finisare şi lustruire
Aspectul iniţial al leziunilor carioase
Aplicarea sistemului adeziv
Izolarea câmpului operator, accesul în cavitate cu freze de fisurotomie (firma SS White)
Aspectul final al restaurărilor cu răşină compozită fluidă
Preparare conservativă cu aer abraziv şi restaurare cu ciment glasionomer
Aspectul clinic iniţial
Aspectul final al cavităţii
Prepararea minimă a cavităţii utilizând aerul abraziv (PrepMaster)
Îndepărtarea stratului de smear layer layer cu ajutorul agentului de condiţionare (Cavity ( Cavity Conditioner, GC)
Aplicarea cimentului glasionomer autopolimerizabil (Fuji IX Extra, GC), verificarea ocluziei
Protejarea suprafeţei obturaţiei cu răşină neumplută, autoadezivă, fotopolimerizabilă (G-Coat (G-Coat Plus, GC)
Preparare conservativă cu aer abraziv şi restaurare cu răşină compozită fluidă
Aspectul clinic iniţial
Aspectul final al cavităţii
Prepararea minimă a cavităţii utilizând aerul abraziv (PrepMaster)
Restaurare cu răşinăcompozită fluidă (Clearfil Majesty Flow Kuraray America)
Preparare sonoabrazivă
Excizia bioptică în scop diagnostic
Se utilizează freze sferice (1/4, 1/2) la viteze convenţionale. Existenţa cavităţii va permite avansarea cu uşurinţă în dentină.
Leziune carioasă medie, cu implicare dentinară în 1/3 medie După prepararea cavităţii rămâne smalţ sănătos, bine susţinut de dentină, care rezistă la acţiunea forţelor ocluzale. Structura dentară restantă asigură suficient suport restaurării Preparare cavităţii şi restaurare cu Răşină compozită Ciment glasionomer Ciment glasionomer modificat cu răşină Compomer
Restaurare cu răşini compozitecompozite - tehnica refacerii cuspidiene succesive
Izolarea câmpului operator Aspectul iniţial al leziunilor carioase în fosetele distală şi centrală
Aplicarea primului strat orizontal de răşină compozită (Filtek LS, 3M
Accesul în caviităţi
Aspectul final al cavităţilor preparate şi aplicarea sistemului adeziv (LS System Self Etch Primer and Bond, 3MESPE) şi fotopolimerizarea
Aplicarea celui de al doilea strat de material, care reface versantul distal cuspidian
Aspectul final al restaurărilor după finisare şi lustruire
Restaurare cu răşini compozitecompozite - tehnica asocierii răşinii fluide cu răşină compozită com pozită cu consistenţă mai mai crescută crescută
Aspectul iniţial al leziunii carioase
Aspectul cavităţii cavităţii preparate
Aplicarea sistemului adeziv şi fotopolimerizarea
Aplicarea stratului de compozit fluid şi fotopolimerizarea (SDR, Dentsply DeTr DeTrey) ey) Aplicarea răşinii compozite (Ceram X Dentsply DeTrey) Sigilarea şanţurilor şi fosetelor
Aspectul final al restaurării
Leziune cavitară mare mare,până ,până în 1/3 medie sau internă dentinară Structura dentară restantă are rezistenţă scăzută, cavitatea trebuie extinsă astfel încât restaurarea să asigure suport şi rezistenţă structurii dentare restante Prepararea cavităţii şi restaurare cu Răşini compozite Amalgam Răşini compozite – tehnici – tehnici de restaurare: 1. Orizontală cu straturi cervico-ocluzale cervico -ocluzale 2. Oblică cu straturi sub formă de pană 3. Re Reface facerii rii cus cuspid pidien iene e suc succes cesive ive 4. Orizontală cu straturi fragmentate 5. Stratificată verticală
Tehnica refacerii cuspidiene succesive
Aspectul cavităţii cavităţii preparate
Aplicarea sistemului adeziv Aplicarea r ăşinii ăşinii compozite Optibond FL (Kerr) şi polimerizarea fluide şi polimerizarea
Aplicarea stratificată a nuanţei de dentină şi refacerea cuspidiană cuspidiană (Renamel (Renamel Nano (Cosmedent)). (Cosmedent) ). Aplicarea straturilor de dentină nu trebuie să depăşească 2mm şi refacerea se realizează cuspid cu cuspid, astfel reducându reducându-se -se factorul C al
Pentru evidenţierea şanţurilor intercuspidiene şi individualizarea aspectului ocluzal se pot folosi pigmenţi aplicaţi cu vârful sondei
Aplicarea nuanţei de smalţ în straturi prin tehnica refacerii cuspidiene cuspidiene
Verificarea înclinării pantelor cuspidiene prin comparare cu dinţii vecini
Aspectul final al restaurării
Tehnica orizontală cu straturi fragmentate
Aplicarea primului strat orizontal împărţit în patru fragmente triunghiulare (nuanţa de dentină)
Definitivarea refacerii celei de a doua diagonale
Definitivarea refacerii pe una dintre diagonale
Inserarea celui de al doilea strat orizontal de
Aplicarea stratului orizontal de smalţ împărţit în 4 fragmente
Aspectul restaurării după finisare şi lustruire
Restaurare cu amalgam
Aspectul iniţial iniţial al leziunii carioase
Protecţia pulpopulpo-dentinară prin
Aspectul cavităţii preparate
Etapele restaurării cu amalgam
Leziune extinsă extinsă până în 1/3 internădenti internădentinară nară Pierdere masivă a structurilor dentare
Prepararea cavităţii şi restaurare cu Răşini compozite Amalgam Inlay metalic, fizionomic (compozit sau ceramic), semifizionomic
Restaurare cu răşini compozite
Fractură cuspidiană şi prezenţa leziunii carioase secundare 2.6
Îndepărtarea resturilor Îndepărtarea resturilor de de obturaţie obturaţie şi evidenţierea leziunii carioase
Izolarea câmpului operator
Aspectul cavităţii după îndepărtarea îndepărt area dentinei dentinei infectat infectatee
Aplicarea LS System Adhesive Self Etch Primer (3M ESPE)
Refacearea crestei marginale şi a
Aplicarea LS System Adhesive SelfEtch Bond agent şi polimerizarea 20 sec
Îndepărtarea Îndepărt area matricii matricii
Aplicarea unui strat orizontal de răşină compozită pe planşeul cavităţii (Filtek Silorane, 3M ESPE), polimerizare 40 secunde
Refacerea cuspizilor vestibulari
Refacerea cuspizilor palatinali
Aspectul final al restaurării, după modelarea funcţională,finisare şi lustruire
Aspectul restaurării după 2 săptămâni (hidratare şi efect cameleonic)
CAVITĂŢI APROXIMALE CAVITĂŢI APROXIMALE În cazul cariilor situate pe feţele feţele aproximale ale dinţilor laterali obţiunea terapeutică terapeutică trebuie trebuie să ţină ţină cont cont de localizarea şi extinderea procesului carios faţă faţă de punctul de contact. Astfel, dacă creasta dacă creasta marginală marginală este este întreruptă întreruptă sau sau subminată, se se prepară prepară o cavitate proximo-ocluzală proximo- ocluzală cu design bizotat, când vrem să restaurăm cu restaurăm cu materiale adezive şi şi respectiv, respectiv, o cavitate proximoocluzală limitată, limitată, când când optăm optăm pentru pentru restaurare cu amalgam. În situaţia situaţia preparării preparării cavităţii cavităţii proximo-ocluzale proximo-ocluzale cu design bizotat, deschiderea procesului carios va consta în îndepărtarea smalţului distrus smalţului distrus din zona crestei marginale şi şi va va fi proporţion fi proporţională ală cu întinderea procesului carios. Extensia preventivă preventivă nu impune desfiinţarea punctului de contact decât atunci când pacientul se desfiinţarea încadrează în grupa de risc cariogen mare. Forma adezivă a încadrează cavităţii va constă constă în realizarea unui bizou plan la nivelul pereţilor vestibular şi şi oral ai cavităţii cavităţii.. De cele mai multe ori, acest tip de cavitate se restaurează restaurează prin tehnici “sandwich” “sandwich”-laminate, când se utilizează utilizează CGI la baza cavităţii şi şi pe pragul gingival, răşina compozită compozită acoperind acoperind în totalitate cimentul glassionomer.
Matricile dentare- roluri
• •
refac morfologia feţei absente realizeaza o bună adaptare a materialului la nivelul pragului cervical (zona cea mai sensibilă în ceea ce priveşte adaptarea materialului) • servesc ca suport pentru inserarea materialului de restaurare • ajută la obţinerea unei bune închideri marginale a restauraţiei la pereţii dentari • împiedică refluarea materialului de restaurare la nivelul parodonţiului
Penele interdentare-roluri
• •
•
•
•
realizează o bună imobilizare a matricii realizează o bună adaptare a matricii la nivelul pragului cervical, ceea ce determină o bună adaptare a materialului de restaurareş i o obturaţie etanşă stabileşte nivelul punctului de contact cu dintele vecin, contribuind la refacerea adecvată a ambrazurilor menţine o satre de tensiune pozitivă asupra dinţilor, ceea ce va permite, după îndepărtarea lor şi a matricii obţinerea unui punct de contact strâns prin uşoara separare dentară pe care o realizează, compensează grosimea matricilor, ceea ce va determina un punct de contact optim
Tipuri de matrici pentru răşini compozite
Matrici transparente din celuloid
Matrici metalice
Matrici metalice secţionate cu sistemul specific de portmatrici
Matrici metalice continue cu sistem propriu de fixare
Matrici şi portmatrci Tofflemire
Tipuri de pene pentru răşini compozite din lemn
din plastic transparente
din plastic mat
Etapele clinice de restaurare a cavităţilor de clasa a IIII -a cu răşini compozite
1. Alegerea culorii
2. Fixarea matricii şi portmatricii corespunzătoare şi a penei interdentare
3. Condiţionarea smalţului şi a dentinei
Atenţie la timpul de acţiune al acidului de condiţionare 4. Spălarea cu apă 5. Uscarea suprafeţelor dentare Este recomandat ca suprafeţele să rămână umede, de aceea uscarea trebuie realizată cu aplicatoarele pentru sistemul adeziv Nu este de dorit uscarea excesivă, cu apariţia aspectului alb cretos al smalţului !!!!Umed nu înseamnă contaminat cu salivă sau sânge
6.Aplicarea şi fotopolimerizarea sistemului adeziv amelo-dentinar amelo -dentinar
Se recomandă aplicarea „activă” a sistemului adeziv Atenţie la generaţia de adeziv şi la recomandările producătorului Fotopolimerizarea durează 20 secunde
7. Aplicarea răşinii compozite
A nu se utiliza spatule oxidate care pot schimba culoarea materialului Inserare în straturi care să nu depăşească 2 mm
Fotopolimerizare 40 secunde
Metode de obturare Tehnica centripeta (Bichacho 1994)
Refacearea punctului de contact
În continuare continuare se vor vor plasa straturi straturi succesive succesive de material material în cavitate, cavitate, fiecare fiecare strat strat fiind polimeriza polimerizatt 40 secunde
8. Modelarea anatomică
Îndepărtarea Îndepărt area portmatricii, portmatricii, a matricii matricii şi a penei
9. Modelarea funcţională
Lustruirea
Metode de obturare Obturare cu straturi oblice alternative (Hilton 1996)
Alternative prefabricate
Bizou
“unduit”
Bizou in trepte
Restaurarea cu sablon siliconic
CAVITĂŢI CERVICALE ŞI CAVITĂŢI CERVICALE ŞI RADICULARE RADICULARE Pentru răşinile răşinile compozite, leziunile coronare se vor prepara cu un design clasic bizotat prin restaurare tip sandwich închis. Bizoul se realizează realizează plat cu o lăţime lăţime între 0,5-1 mm, până mm, până la la ecuatorul anatomic al dintelui. Atunci când pragul gingival gingival este situat pe pe cementul radicular radicular,, se recomandă obturarea cu CGI sau compomeri, realizându realizându-se -se tehnica sandwich deschis.
