REZERVAŢIA REZERVA ŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII Cu o suprafaţă de 2.590 km2, Delta Dunării include atât suprafeţe de uscat (circa 15% din suprafaţă la un nivel normal al celor trei braţe ale Dunării, ce au transformat- o şi o străbat) şi terenuri mlăştinoase cu lacuri şi gârle. Braţele principale ale Dunării - Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe - rezultate din separarea apelor Dunării la Ceatalul Izmail (Chilia în braţul Chilia, braţul Tulcea, acesta din urma bifurcându bifurc ându-se -se la Ceat Ceatalul alul Sf. Sf. Gheorghe Gheorghe în Sulina Sulina şi braţul braţul Sf. Sf. Gheorghe Gheorghe). ). Braţul nordic, Chilia, are cea mai mare adâncime (36 m) şi cel mai bogat debit (62,6% din debitul total al Dunării). După satul Chilia Veche se dezvoltă o deltă proprie, cu numeroase braţe divergente (tip Mississippi). Braţul de mijloc, Sulina, lung de 62,9 km şi adânc de 18 m, transportă 17,7% din debitul total al Dunării şi prezintă la vărsare o deltă de tip Tibru, un singur canal de curgere. Braţul a fost rectifi cat şi dragat de mai multe ori, ceea ce permite ca navele maritime să meargă până în portull Galaţi. portu Galaţi. Braţul sudic, Sf. Gheorghe, lung de 109 km, are cea mai accentuată meandrare. La gurile sale prezintă o deltă secundară de tip Vistulă, cu o despletire conică de braţe secundare. Prin 3 canale, Lipoveni, Dunăvăţ şi Dranov, face legătura cu complexul lacustru Razelm Sinoe. În lungul braţelor principale şi secundare, în zona maritimă, s-au format grinduri fl uviale sau grinduri fl uvial-maritime (Letea, Cormoran, Sărăturile), dominate de un relief de dune cu altitudini maxime de 8-13 m. Tot în categoria formelor de uscat din Delta Dunării intră şi insulele continentale Chilia, Stipoc. Alături de canalele principale, în reţeaua hidrografi că a Deltei Dunării sunt incluse braţele secundare, gârlele şi canalele antropice, cum sunt Marele M (Dunărea Veche), Rusca, Litcov, Uzlina, Macovei, Împuţită, Dunăvăţ şi Dranov (cu adâncimi de 2-4 m), ca şi un număr însemnat de lacuri deltaice (iezere: Fortuna 906 ha, Matiţa 618 ha, Babina 338 ha, Roşu 1.331
ha, Gorgova 1.281 ha, Isacov 1.046 ha, Puiu 825 ha, Uzlina 468 ha, Roşuleţ 331 ha, cu adâncimi medii de 2-4 m). Din cei 4.340 km2 ai Deltei Dunării 3.680 km2 sunt ocupaţi de mlaştinile de stuf şi plaur. Alături de delta propriu-zisă, trebuie menţionat şi complexul lagunar/ lacustru Razelm (Razim), ce include lacurile Razelm, Zmeica, Goloviţa şi Sinoe. Atât în delta fluvială, cât şi în cea fl uvio-maritimă se întâlneşte o vegetaţie deosebit de bogată. boga tă. Pe grinduri pot fi întâlnite întâlnite păduri amesteca amestecate te (plop negru, negru, plop tremurător, tremurător, stejar, meri şi peri pădureţi, salcie alba, ulm). În pădurile Letea şi Caraorman se desprinde prezenţa lianelor şi a viţei sălbatice. Alături de zăvoaiele de salcie, poate fi întâlnită vegetaţia de dune şi de nisipuri ale plajelor (plajele de la sud de braţul Sulina, ca şi cea de la nord de braţul Sf. Gheorghe, fi ind deosebit de extinse). Vegetaţia acvatică, dominată de nufărul alb – Castalia alba Wood - şi nufărul galben – Nupharr lute Nupha luteum um -, precu precum m şi stufu stuful,l, papur papura, a, pipir pipirigul igul şi rogoz rogozul ul sunt spec specifi ifi ce zone zonelor lor mlăştinoase. Des întâlnit este plaurul, o împletitură deasă de rizomi şi rădăcini de plante acvatice şi mâl sau chiar sol în formare, ce alcătuieşte chiar unele insule plutitoare. Delta Dunării este un adevărat paradis natural al păsărilor autohtone sau de pasaj (peste 280 de specii). Aici pot fi întâlniţi pelicani, cormorani, călifari roşii, dumbrăvence, vulturi codalbi, egrete albe mari, lopătari, acvile, lişiţe, raţe sălbatice, gâşte de vară, raţe pestriţe, potârnichi, prepeliţe. prepe liţe.[1] Dintre mamifere: mistreţi, lupi, iepuri, pisici sălbatice etc. Dar şi multe alte animale iubitoare de apă: nurci, vidre, hermeline. În apele fluviului sau în lacuri sunt prezente numeroase specii de peşti: cegă, oblete (fl uviale), morun, nisetru, păstrugă (maritime), crap, somn, şalău, ştiucă, mreană (de apă dulce). Pentr Pe ntruu toa toate te ace aceste stea, a, De Delta lta Du Dunări năriii şi com comple plexul xul La Lacus custru tru Ra Razel zelm m au fos fostt de decla clarate rate Rezervaţie a Biosferei.
Cu aceste trei idei, în mod evident, nu se poate spune că a fost finalizat capitolul privind potenţial pote nţialul ul natural natural al al Românie României.i. Ceea ce am încercat a fost o foarte scurtă trecere în revistă a principalelor zone în care se găsesc parcuri naţionale/parcuri naturale sau rezervaţii ale biosferei. Scopul lucrării nu este o prezentare a acestor monumente. Acest capitol a fost gândit ca o provocare provoc are a celo celorr care se ocup ocupăă de arii prote protejate jate pent pentru ru a se impli implica ca direc directt şi fără ezit ezitare are în gândirea strategiei de ecoturism. Probabil că în viitorul apropiat va trebui să gândim o strategie de ecoturism care nu se va referi numai la parcuri naţionale şi parcuri naturale, respectiv rezervaţii ale biosferei, ci la ansamblul ariilor protejate din România, respectiv la ansamblul teritoriului României.
4.1.Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii (ARBDD). Odatã Od atã cu decla declarare rareaa Rezer Rezervaţ vaţiei iei Biosfe Biosferei rei Delta Delta Dun Dunãri ãriii (1990 (1990)) a fost fost înfiinţ înfiinţat atãã şi instituţia pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al Rezervaţiei, precum şi pentru refacerea şi protecţia unitãţilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii (ARBDD) . Conform Legii 82/1993 cu modificarile şi completarile ulterioare, ARBDD reprezintã o instituţie publicã în subordinea Ministerului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Obiectivele Obiectivele principale principale urmãri urmãrite te de ARBDD ARBDD în gesti gestiona onarea rea ecolo ecologic gicãã a terit teritori oriulu uluii rezervaţiei sunt: •
•
conservarea şi protectia patrimoniului natural existent; promovare promovareaa utilizãrii utilizãrii durabile durabile a resurselor resurselor generate generate de ecosiste ecosistemele mele naturale naturale ale rezervaţiei;
•
reconstrucţia ecologicã a zonelor degradate de impactul activitãţilor umane.
ATRIBUŢIILE Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunãrii
Administraţia Rezervaţiei are urmãtoarele atribuţii: a) evaluează starea ecologică a patrimoniului natural, organizând cercetarea ştiinţifică, elaborează strategia de conservare şi redresare şi, dupa aprobarea acesteia de către Consiliul ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei, asigură măsurile necesare pentru conservarea şi protecţia protecţia biodiv biodiversit ersităţii; ăţii; b) stabileşt stabileştee şi aplică aplică măsurile măsurile de reconstruc reconstrucţie ţie ecologică ecologică a ecosiste ecosistemelo melorr deltaice deltaice şi dispune măsurile legale corespunzatoare pentru protecţia, ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde a fost f ost deteriorat; c) administrează in mod direct domeniul public de interes naţional din perimetrul Reze Rezerv rvaţ aţie ieii şi ia mă măsu suri ri pent pentru ru refac refacer erea ea şi prote protecţ cţia ia unit unităt ătil ilor or fizic fizicoo-ge geog ograf rafic icee componente; organizează şi exercită supravegherea şi controlul modului în care sunt puse în aplicare şi respectate dispoziţiile legale în vigoare privind măsurile de protectie stabilite în statutul Administraţiei Rezervaţiei şi alte aspecte care, potrivit legii, sunt de competenţa Administraţiei Rezervaţiei; d) în exercitarea atribuţiilor sale Administraţia Rezervaţiei poate solicita instituţiilor statului cu atribuţii în combaterea practicilor ilegale sprijin pentru controlul şi sancţionarea, potrivit potrivit legii, legii, a faptelor faptelor savarsite savarsite pe teritoriul teritoriul Rezervatie Rezervatiei,i, ce contravin contravin reglementa reglementarilor rilor legale in vigoare. Institutiile solicitate au obligatia de a raspunde cererii Administratiei Rezervatiei; e) stabileste, impreuna cu Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, regulile de circulatie si acces pe bratele Dunarii pentru barci, salupe, nave fluviale si maritime, iar pentru canalele si lacurile interioare din perimetrul Rezervatiei propune spre aprobare Ministerului Apelor si Protectiei Mediului regulile de acces si circulatie, exercitand controlul asupra modului de respectare a acestora. Capitania Portului Tulcea si Inspectoratul Politiei de Frontiera, prin subunitatile din teritoriu, vor asigura, la solicitarea Administratiei Rezervatiei, sprijin pentru aplicarea masurilor legale asupra navelor care au produs poluari ale apelor, in conformitate cu legislatia in vigoare; f) in cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritati de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale si in parteneriat cu alte institutii publice locale si cu sectorul privat:
- elabor elaboreaz eazaa obiect obiective ivele le de ma manag nageme ement nt pentru pentru conse conserva rvarea rea biodiv biodivers ersita itatii tii si dezvoltarea durabila in Rezervatie (Planul de management al Administratiei Rezervatiei), prin care se promovea promoveaza za realizare realizareaa obiective obiectivelor lor prioritare prioritare pentru pentru mediu mediu si dezvolta dezvoltare re durabila, in conformitate cu obiectivele Strategiei nationale pentru protectia mediului, ale Strategiei nationale pentru dezvoltare durabila si ale Planului national de aderare la Uniunea Europeana; - elaboreaza si pune in aplicare strategii locale pentru mediu si dezvoltare durabila, in conformitate cu obiectivele si recomandarile Agendei 21, ale strategiilor si programelor de actiuni elaborate si puse in aplicare in cadrul Procesului Mediu pentru Europa; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor de amenajare a teritoriului si a planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, asigurand integritatea dimensiunii de med mediu iu si a cerint cerintel elor or ecolo ecologic gicee in politi politicil cilee si strate strategii giile le zonale zonale si locale locale privin privindd planificar planificarea ea utilizarii, utilizarii, organizare organizareaa si amenajare amenajareaa teritoriului teritoriului si a asezarilor asezarilor umane, umane, cu luarea in considerare a structurii si valorii capitalului natural din teritoriu si utilizarea acestuia pe principiile principiile dezvolta dezvoltarii rii durabile durabile;; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si a programelor pentru protejarea protejarea interesel intereselor or populatiei populatiei locale locale,, pentru conserva conservarea rea patrimoni patrimoniului ului cultural cultural,, precum si pentru cresterea cresterea calit calitatii atii vieti vietiii si a standardu standardului lui de de civiliza civilizatie; tie; - participa la elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor pentru apararea impotriva inundatiilor si a catastrofelor; catastrofelor; g) emite acordul si autorizatia de mediu pentru desfasurarea activitatilor in perimetrul Rezervatiei de catre persoanele fizice si juridice, in conditiile legii si in concordanta cu cerint cerintele ele conser conservar varii ii biodiv biodivers ersita itatii tii si a struct structuri urilor lor ecolo ecologic gicee specif specifice ice,, incluz incluzand and si procedurile procedurile de stabili stabilire re a oblig obligatiil atiilor or de mediu mediu in in procesul procesul de privati privatizare; zare; h) evalueaza starea resurselor naturale si a nivelului de valorificare a acestora, in acord cu potential potentialul ul lor de regenerare regenerare si cu capacita capacitatea tea de suport a ecosiste ecosistemelo melor, r, scop in care elabore elaboreaza aza si pun punee in aplica aplicare re reglem reglement entari ari privin privindd valori valorific ficare areaa resurse resurselor lor natura naturale le regenerabile si a tuturor celorlalte resurse din Rezervatie;
i) poate concesiona, in conditiile legii, activitatile de valorificare a resurselor naturale regenerabile si de utilizare a terenurilor, in scopul desfasurarii de activitati economice; economice; j) colaborea colaboreaza za cu autoritat autoritatile ile administra administratiei tiei publice publice pentru pentru protejarea protejarea interesel intereselor or localnicilor, precum si pentru cresterea calitatii vietii si a standardului de civilizatie; k) sustin sustinee si impune impune prin mijloa mijloacel celee prevaz prevazute ute de lege, lege, in specia speciall prin aplicare aplicareaa procedurilo procedurilorr de autorizare autorizare,, promovarea promovarea tehnolog tehnologiilor iilor curate, curate, schimbare schimbareaa modelelo modelelorr de productie productie si de consum, consum, in sensul utilizarii utilizarii durabile durabile a resurselor resurselor materiale materiale si energetice energetice si al reducerii impactului negativ asupra mediului; l) participa, potrivit atributiilor si competentelor legale, la elaborarea si punerea in aplicare a programelor si proiectelor de cooperare cu organismele interne si internationale in context transfrontier, regional si international; m) elab elabore oreaz azaa si publ public icaa rapo rapoar arte te perio periodi dice ce priv privin indd stare stareaa me medi diul ului ui la nive nivelu lull Rezervatiei; n) actioneaza prin toate mijloacele prevazute de lege si pe intregul teritoriu al Rezervatiei pentru protectia protectia si ameliorare ameliorareaa starii starii mediului mediului si a calitatii calitatii vietii, vietii, cu luarea luarea in considera considerare re a neces necesita itatii tii pun puneri eriii in aplica aplicare re pe plan plan local local a preve preveder derilo ilorr conve conventi ntiilo ilorr si acordu acorduril rilor or intern internati ationa onale le la care care Roman Romania ia este este parte parte,, precum precum si pentru pentru realiz realizare areaa obiect obiective ivelor lor,, programelor programelor si si planuril planurilor or de actiune actiune dezvolt dezvoltate ate in in baza baza acestor acestor conve conventii ntii si si acorduri; acorduri; o) incu incura raje jeaz azaa si dezv dezvol olta ta part parten ener eriat iatul ul cu toat toatee sect sectoa oare rele le soci societ etat atii ii civi civile le,, cu organizatiile neguvernamentale, neguvernamentale, precum si cu institutiile publice sau private care militeaza in interesul sustinerii si atingerii obiectivelor pentru mediu si dezvoltare durabila; p) organizea organizeaza za activitat activitatii cu scop instructiv, instructiv, formativ formativ si educatio educational, nal, asigura asigura informarea informarea curenta a populatiei si a autoritatilor locale cu privire la starea si evolutia calitatii mediului in Rezervatie, dezvolta cooperarea cu mass-media si publica materiale avand ca scop sensibilizarea opiniei publice, angajarea populatiei si a comunitatilor locale in sustinerea si aplicarea masurilor privind protectia mediului, conservarea naturii si a diversitatii biologice, reconstruc reconstructia tia ecologica ecologica a zonelor zonelor deteriorat deterioratee si ameliorare ameliorareaa calitati calitatiii vietii, vietii, combater combaterea ea actiunilor de capturare, detinere si ucidere a faunei salbatice in perioadele de prohibitie;
q) identifica, delimiteaza si propune declararea zonelor functionale ale rezervatiei si introduce marcaje si semnale avertizoare pentru limitarea actiunilor perturbatoare; r) avizeaza, sub raportul protectiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism de pe teritoriul Rezervatiei, elaborate potrivit legii; s) conlucreaza cu Compania Nationala "Apele Romane" - S.A. in vederea gospodaririi apelor si efectuarii lucrarilor hidrotehnice necesare.
4.2.Conceptul de REZERVAŢI REZERVAŢIE E A BIOSF BIOSFEREI EREI
Biosfera este învelisul scoartei terestre, al apelor si al atmosferei pe care se desfãsoarã
viata si care suferã modificãri sub actiunea omului. Rezervaţiile
biosferei repre reprezi zint ntãã teri terito torii rii ocro ocroti tite te care care cons conser ervã vã inte integr gral alit itat atea ea,,
functionalitatea si alte însusiri naturale ale unor ecosisteme naturale, care prin existenta lor contri contribui buiee la regene regenerare rareaa contin continuã uã ale resurse resurselor lor fundame fundamenta ntale le ale biosfe biosferei rei si în care care populatia populatia reprezintã reprezintã o compone componentã ntã integr integrantã. antã. Denumirea de rezervatie a biosferei a fost adoptatã în cadrul Programului "Omul si Biosfe Biosfera" ra" lansat lansat în 197 19711 de cãtre cãtre UNESC UNESCO, O, pentru pentru a promov promovaa si dem demons onstra tra relati relatiile ile armonioase dintre oameni si mediul înconjurãtor. douã condit conditii ii Manag Managem ement entul ul unei unei rezerv rezervati atiii a biosfe biosferei rei trebui trebuiee sã îndep îndeplin linea eascã scã douã principale:
(1) are trei obiective esentiale: •
conservarea ecosistemelor ecosistemelor naturale si a resurselor genetice, promovarea cercetãrii;
•
instruirii si educatiei pentru protectia mediului înconjurãtor;
•
sprijinirea populatiei si economiei locale.
(2) este este consti constient entãã asupra asupra opo oportu rtunit nitãti ãtilor lor de armoni armonizar zaree a cerint cerintel elor or com comple plemen mentar taree si adeseori conflictuale ale celor trei obiective esentiale, elaborând o schemã de zonare a rezervatiei cuprinzând cel putin trei categorii: •
zone strict protejate, consacrate conservãrii unor ecosisteme si a resurselor sale
genetice valoroase; •
zone tampon , care care asigur asigurãã atenua atenuarea rea impact impactulu uluii antropi antropicc asupra asupra zonel zonelor or strict strict
protejate protejate si unde unde sunt sunt încurajat încurajatee unele unele activitã activitãti ti economic economicee tradition traditionale ale ale ale populatie populatieii locale;
•
zone de tranzitie, care asigurã legãtura dintre rezervatie si procesele de dezvoltare
socio-economicã regionalã.
4.3.Structura şi obiectivele cadrului strategic teoretic propus
Cadrul strategic este structurat în: componente generice de dezvoltare, obiective strategice şi acţiuni prioritare. Există un număr n umăr de 5 componente generice de dezvoltare după cum urmează: ur mează: 1. Susţinerea activă a conservării naturii şi durabilităţii ecologice precum şi a valorilor socio-culturale la nivelul comunităţilor locale 2. Dezvoltarea produselor durabile, de Eco-produse şi a managementului resurselor naturale 3. Activitatea de turism durabil şi ecoturism - dezvoltare şi management 4. Infrastructura turismului durabil şi ecoturismului
Promovare Susţinerea activă a conservării naturii şi durabilităţii ecologice precum şi a valorilor socio-culturale la nivelul comunităţilor locale
Această Acea stă comp component onentăă presu presupune pune facil facilitare itareaa aplic aplicării ării princ principiil ipiilor or şi pract practicil icilor or ecol ecologice ogice durabile în turism precum şi dezvoltarea unei abordări strategice a planing-ului regional bazat pe principi principiile ile şi pract practicile icile dura durabilit bilităţii ăţii ecolog ecologice ice şi aplic aplicării ării lor lor în turism turism Dezvol De zvoltare tarea a pro produs duselor elor du durab rabile, ile, de Ec Eco-pro o-produs dusee şi a man managem agement entulu uluii res resurse urselor lor naturale
O com compon ponent entăă gen generi erică că ce îşi pro propun punee înc încura urajar jarea ea une uneii abo abordă rdări ri com comple pleme menta ntare re şi compatibile între activitatea turistică şi managementul conservării resurselor naturale Activitatea de turism durabil şi ecoturism - dezvoltare şi management
Presupune:
•
facilitarea stabilirii celor mai înalte standarde specifi ce activităţii turistice,
•
dezvoltarea şi implementarea celui mai potrivit sistem de certifi care şi acreditare,
•
îmbunătăţirea ofertei ecoturistice,
•
eficientizarea educaţiei ecoturistice, ecoturistice, la nivelul tuturor grupelor ţintă,
•
exami ex aminare nareaa nec necesi esităţ tăţilo ilorr de ord ordin in ec econo onomic mic ale par parten teneri erilor lor şi ope operat ratoril orilor or din ecoturism,
•
dezvoltarea unor metode/soluţii prin care se poate menţine viabilitate atât la nivel individual cât şi în asociaţii.
Infrastructura turismului durabil şi ecoturismului
În ca cadr drul ul ac aces este teii co comp mpon onen ente te se ur urmă măre reşt ştee în încu cura raja jare reaa (şi ac acol oloo un unde de es este te ca cazu zull reglem reg lement entare area) a) de desig sign-ul n-ului ui pot potriv rivit it şi amp amplas lasării ării co confor nforme me cu pri princi ncipii piile le dur durabi abilit lităţi ăţiii şi conservării conse rvării ecol ecologice ogice a infras infrastruct tructurii urii const construite ruite,, astfe astfell încât impactul vizi vizitato tatorilor rilor asup asupra ra resurselor naturale să fie minim. În acelaşi timp să permită accesul acestora la o educaţie ecologică consistentă şi în concordanţă cu obiectivele bio-regionale. Presupune la nivel de componentă strategică încurajarea unei prezentări etice a ofertei de produse produ se ecoturis ecoturistice tice în vede vederea rea satisface satisfacerii rii aşteptăril aşteptărilor or vizitatori vizitatorilor lor în concorda concordanţă nţă cu nivelu nivelurile rile cererii şi ofertei.
Plan de acţiune(pentru diminuarea şi controlarea impactului turismului asupra Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării) Premise
Prin Hotărârea Guvernului nr. 413/2004 a fost înfi inţată Autoritatea Naţională pentru Turism în structura căreia a fost inclusă şi Direcţia Generală Autorizare. În urma eforturilor depuse s-a stabilit în linii mari o strategie de urmat bazată pe trei elemente principale princ ipale : •
elaborarea strategiei de ecoturism, cadru teoretic din punctul de vedere al autorităţii guvernamentale de turism ;
•
prezentare preze ntareaa acest acesteia eia tutu tuturor ror facto factorilor rilor interesaţi interesaţi şi organ organizare izareaa unor dezbateri dezbateri pent pentru ru a afla opiniile acestora ;
•
efectuarea primelor demersuri pe plan internaţional pentru stabilirea unui parteneriat în vederea continuării elaborării strategiei.
Acţiuni desfăşurate
În ve veder derea ea apl aplică icării rii pre preve veder derilo ilorr art art.6 .6 din Ho Hotăr tărâre âreaa Gu Guve vernul rnului ui nr.2 nr.230/ 30/200 20033 pri privin vindd elaborarea strategiei de dezvoltare a ecoturismului în rezervaţiile biosferei, parcurile naţionale şi naturale, în conformitate cu principiile de conservare a biodiversităţii şi de utilizare durabilă a resurselor naturale şi în concordanţă cu Programul naţional de dezvoltare a produselor turistice, program care include şi Programul Ecoturism înRomânia, Autoritatea Naţională pentruu Turis pentr Turism, m, prin Direc Direcţia ţia Gene Generală rală Auto Autorizare rizare a deru derulat lat până în preze prezent nt următ următoarel oarelee activităţi: Organizarea primelor discuţii cu reprezentanţii Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi ai Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, pentru afl area punctelor de vedere; Stabilirea unui parteneriat cu Universitatea Bucureşti - Facultatea de Geografie pentru elaborarea strategiei de ecoturism a României – cadru teoretic de dezvoltare ; Elaborarea strategiei de ecoturism a României – cadru teoretic; Dezb De zbat ater erea ea st stra rate tegi giei ei cu re repre preze zent ntan anţi ţiii Re Regi giei ei Na Naţi ţion onal alee a Pă Pădu duri rilo lorr - Ro Roms msil ilva va,, Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Academiei Române şi Autoritatea Naţională pentruu Turism, pentr Turism, în în data data de 13 septem septembrie brie 2004; 2004; Organizarea unui seminar la Tulcea, pentru dezbaterea strategiei de ecoturism, în prezenţa reprezenta repre zentanţilo nţilorr auto autorităţi rităţilor lor loca locale, le, direc directorilo torilorr age agenţiilo nţiilorr de turis turism, m, unită unităţilor ţilor hote hoteliere liere şi de alimentaţie publică din judeţul Tulcea, în 17 septembrie 2004; Organizarea unei întâlniri la sediul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în data de 07 octombrie 2004. Scopul acţiunii l-a constituit corectarea aspectelor privind stra st rate tegi giaa de de dezv zvol olta tare re ec ecot otur uris isti tică că a Ro Româ mâni niei ei.. La în întâ tâln lnir iree au pa part rtic icip ipat at pe lâ lâng ngăă reprezentanţii menţionaţi anterior şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale naţionale şi internaţionale din domeniul ecoturismului şi ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism;
Organizarea a două seminare cu tema „Strategia de dezvoltare ecoturistică a României”, în perioada perio ada 25-28 octombrie octombrie 2004 2004 în Parc Parcul ul Naţional Retezat Retezat la Cabana Cabana Cheile Buţii şi în Parcul Naţional Naţio nal Apusen Apusenii la Albac Albac - Pensiune Pensiuneaa Perla Perla Arieşului Arieşului şi au au reunit reunit reprezent reprezentanţi anţi ai Minist Ministerulu eruluii Mediu Me diului lui şi Go Gospo spodăr dăriri iriii Ape Apelor lor , Re Regie gieii Naţ Naţion ional alee a Păd Păduri urilor lor - Rom Romsil silva, va, Aca Academ demie ieii Româ Ro mâne ne,,
Inst In stit itut utul ului ui Na Naţi ţion onal al de Ce Cerc rcet etar aree,
Dezv De zvol olta tare re în Tu Turi rism sm,,
asoc as ocia iaţi ţiil ilor or
neguvernamentale de ecoturism, specialişti din cadrul Facultăţii de Geografie-Universitatea Bucure Buc ureşti, şti, ai Ac Acade ademie mieii de Stu Studii dii Eco Econom nomice ice Buc Bucure ureşti şti,, rep reprez rezent entanţ anţii ai Adm Admini inistr straţi aţiei ei Parcul Par cului ui Nat Natura urall Apu Apuse seni ni şi Pa Parcu rcului lui Na Naţio ţional nal Re Retez tezat, at, ai aut autori orităţ tăţilo ilorr loc locale ale,, pre precum cum şi operatori din domeniul turismului; Editarea unei broşuri „Strategia de ecoturism a României – cadru teoretic de dezvoltare“. Scopul acţiunilor desfăşurate este prezentarea şi dezbaterea cadrului teoretic pentru crearea unei strategii de dezvoltare ecoturistică a României. Acţiuni viitoare
a) Traducerea în limba engleză a broşurii „Strategia de ecoturism a României – cadru teoretic de dezvoltare“ aşa cum este gândit din punctul de vedere al autorităţii de turism; b) Stabilirea unui parteneriat cu Organizaţia Mondială a Turismului, respectiv cu toţi factorii interesaţi din România în vederea elaborării în forma finală a strategiei de ecoturism.
4.4.Amenintariile Deltei-Dunari Încălzirea globală şi Canalul Bîstroe ameninţă existenţa fluviului şi a Deltei Poluarea, încălzirea globală şi dezvoltarea ameninţă fluviile din întreaga lume. Raportul întocmit de World Wide Fund for Nature avertizează că dezastrul se va produce în viitoarele decenii. Dunărea a pierdut 80% din luncile şi câmpiile inundabile care o înconjurau, din cauza barajelor. barajelor. Const Construirea ruirea Canalulu Canaluluii Bîstroe Bîstroe de către Ucraina Ucraina ar pute puteaa da o lovitură lovitură fatală fatală Delte Delteii Dunării, unul din ultimele sanctuare ale faunei sălbatice europene. Dunărea, are o lungime de 2.780 de kilometri şi este o resursă principală pentru industrie, agricultură, transport şi energie electrică. Delta Dunării reprezintă o resursă atât pentru pentru pescuit pescuit,, cât şi pentru pentru turism turism.. Ameninţăr Ameninţările ile principa principale le pentru pentru cel cel de-al de-al doilea doilea fluviu european, ca dimensiuni, înscris în lista primelor zece fluvii din lume aflate în pericol sunt:
noua structură pentru nevigaţie, opt proiecte de mari baraje, "protecţia" împotriva inundaţiilor şi poluarea. "Construirea unei hidrocentrale pe Dunăre în România a dus la creşterea nivelului apelor în apropiere de baraj. 17.000 de locuitori din oraşul Orşova, Orş ova, insula dunăreană Ada Kaleh şi cel puţin alte cinci sate au trebuit să plece. Oamenii au fost mutaţi, dar aşezările au dispărut pentru pentru totdeau totdeauna", na", se arată arată în raportu raportull WWF. WWF.
Canalul Bîstroe, mortal pentru Deltă Proiectele infrastructurii de navigaţie reprezintă o serioasă ameninţare pentru Dunăre, fiind una din principalele cauze ale degradării mediului. Delta Dunării este una din zonele cele mai importante ale Europei din punct de vedere ecologic. Este refugiul multor specii de păsări, găzduieşte seculara pădure tropicală Letea, singurul loc din Europa unde "liane" urcătoare "atârnă" prin copaci. A fost inclusă în Lista Patrimoniului Universal Cultural şi Natural UNESCO. "În 2004, Ucraina a început să dragheze canalul de navigaţie Bîstroe care trece prin inima Deltei, distrugând habitatul păsărilor migratoare, modificând cursul apei în Deltă şi afectând zonele de reproducere care susţin pescuitul pescuitul local local în Marea Marea Neag Neagră", ră", afirmă afirmă raportul. raportul. Ca Ca rezultat rezultat al presiuni presiunilor lor interna internaţiona ţionale le şi schimbarea guvernului ucrainean, construcţia Canalului Bîstroe a fost oprită temporar, adaugă WWF.
Poluarea vine din amonte Specialiştii de la Apele Române spun că plasarea Dunării pe locul doi în topul celor mai ameninţate fluvii din lume este discutabilă. În opinia lor, poluarea majoră de pe Dunăre vine mai ales din amonte. În acest moment, România aplică directiva europeană privind reducerea poluării, astfel încât, până în 2008, toate localităţile riverane Dunării, cu peste 2.000 de locuitori, vor avea staţii de epurare. "În prezent, circa 40% din localităţile de pe malul Dunării sunt conectate la sistemele de epurare. Dar până în 2008, toate localităţile vor avea o staţie de purificare a apei", spune Petru
Şerban, director la Administraţia Naţională Apele Române. De asemenea, până în toamna anului 2007, România va avea un plan de management management pentru prevenirea inundaţiilor. Orieta Hulea, reprezentantul World Wildelife în România, spune că Dunărea va deveni un centru de navigaţie foarte solicitat în următorii ani, ceea ce poate duce la modificări şi derapaje pe cursul normal al fluviului. f luviului. "Pasul cel mai important este să adaptăm navele la relieful albiei fluviului, nu fluviul la cerinţele tehnice ale navelor", explică Orieta Hulea. Aceasta adaugă că una dintre consecinţele intervenţiei omului pe fluviu poate afecta pe termen lung Delta Dunării. "Delta Dunării depinde de cantitatea de sedimente. Din moment ce aceste sedimente nu se mai depun, atunci Delta va dispărea", spune Orieta Hulea.
Comisia pentru protejarea Dunării critică raportul WWF Comisia internaţională pentru protejarea Dunării (ICPDR), cu sediul la Viena, a criticat raportul Fondului Mondial pentru Natură (World Wide Fund For Nature - WWF). Philip Weller, secretarul executiv al ICPDR, asociaţie care reuneşte 13 state din bazinul fluviului, a declarat că WWF exagerează situaţia. "O astfel de clasificare în ceea ce priveşte situaţia Dunării pare dramatică şi neconformă cu realitatea. Nu putem spune că nu sunt probleme, însă se fac eforturi pentru a le rezolva, eforturi la care a participat şi WWF", a spus Weller, subliniind că este dezamăgit că Fondul Mondial pentru Natură nu a luat în considerare acest lucru.
Concluzii,propuneri,recomandări Preocuparile pentru protectia mediului natural s-au facut resimtite inca de la sfârsitul secolului al XIX-lea, când s-a facut tranzitia de la atitudinea de admirare pasiva a frumusetilor naturii la cea activa de actionare pentru protectia ei si de prevenire a exploatarii abuzive a bogatiil bogatiilor or naturale. naturale. Prima lege pentru pentru protect protectia ia mediulu mediuluii (Legea (Legea pentru pentru Protec Protectia tia Monume Monumentel ntelor or Naturii) Naturii) a fost adoptata adoptata in 1930 si, un an mai târziu, târziu, a luat fiinta Comisia Comisia penru Protectia Protectia Monumentelor Monumentelor Naturii care functioneaza si astazi sub patronajul Academiei României. Aceasta lege a fost urmata de multe alte reglementari, dar Legea de protectie a mediului a fost efectiv adoptata abia in 1973. In prezent sunt in jur de 630 de zone protejate in România, acoperind o suprafata totala de 1.200.000 ha. In afara de acestea exista trei rezervatii ale
biosferei, biosferei, 14 parcuri parcuri nationale nationale si 362 rezervatii rezervatii naturale. naturale. Parcul National National Retezat Retezat (care a luat fiinta in 1935), Parcul National Rodna (care a luat fiinta in 1990) si Delta Dunarii (rezervatie infiintata in 1938) au fost incluse de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei, pe lista proprie de monumente ale naturii protejate. Turismul, ca activitate economica poate cauza pagube mari ariilor protejate, in special daca nu sunt administrate administrate adecvat, dar poate aduce aduce si mari beneficii. Presiunile din partea turismului turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel incat ariile naturale frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata, vizite de o zi si chiar sport. In cateva arii protejate exista pur si simplu atat de multi vizitatori in anumite parti, sau la anumit anumitee mom moment entee incat incat natura natura – si calit calitate ateaa exper experie iente nteii vizita vizitator torilo ilorr – sufera sufera.. in altele altele,, vizitatorii pot patrunde in cele mai indepartate zone. Facilitatile turistice intra deseori in conflict cu telurile de conservare si strica peisajele naturale; presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea facilitati sunt deosebit de puternice in fostul bloc al tarilor est-europene, iar in cateva arii protejate, turismul pur si simplu nu are loc. Dar, daca este planificat si administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forta foarte pozitiva, pozitiva, aducand aducand beneficii beneficii atat ariilor ariilor protejate protejate cat si comunitat comunitatilor ilor locale. locale. Turismul Turismul va fi binevenit binevenit in sau langa langa ariile protejate protejate daca respecta respecta caracterul caracterul special special al ariei – cum ar fi: turismul bazat pe aprecierea naturii, turismul cultural si educational, sau activitatea grupurilor mici, linistite – si daca pagubele si poluarea sunt minime. Turismul poate ajuta la justificarea infiintarii ariilor protejate in regiunile marginale, si poate duce la o inviorare a comunitatilor locale din punct de vedere economic si a culturilor traditionale.
