GHEORGHE EMIL BANDICI IOANA BORZA
ILEANA ARDELEAI\
ffi
EDITTTRA rrlvrvERsrtAltt rrlvrvERsrtAltt DIN oRADEA, 2oo7
Referenliqtiinlifici Prof.univ.dt.ing. i ng. GheorgheCiobanu GheorgheCiobanu Sta{iuneade de DezvoltareAgricold Oradea Cercetaregi DezvoltareAgricold Conf.univ.dr.ing.Cornel Domufa Universitateadin Oradea
CIP a Bibliotecii Nafionale Rominiei
DICI, GHEORGHE
EcoagriculturdlGheorghe EcoagriculturdlGheorgheEmil Bandici, Ioana leana Ardelean Oradea Editura Universititii di
2007
ISBN 978-97 978-973-7 3-759 59 -37 -7 l.Borzzr loana Ardelean,Ileana 631.95
EDITURAUNIVERSITATII EDITURAUNIVERSITATIIDIN DIN ORADEAESTE ORADEAESTEACREDITATA ACREDITATADE DE 149. CNCSIS,
EDITURA UNTYERSITATIIDIN UNTYERSITATIIDIN ORADEA Str.Universit6fii, Str.Universit6fii, nr 1. Oradea
i:
.''!'v'"
PREFATA
L)
Atit pe plan nafional cdt gi pe plan mondial estesemnalati este semnalati tot mai mult
dezvoltareaneechilibrati gi exageratd industriei, agriculturii qi a urbanizirii neecologice,ceea ceeace a dus Ia o cizA a mediului ambiant ambiant in diferite zone ale Romdnieiqi Romdnieiqi mai alesale ceeace ne facesd face sd ne indreptdmatenfia indreptdmatenfiafoarte alesale globului, ceeace foarte riguros asupramediului asupramediului in care trdim gi sdpunem sd punem accenttot accenttot mai mare pe luarea de mlsuri concrete de introducere a unor tehnologii mai pufin poluante gi precumqi pe respectareaunei legislalii corespunzatoare acfiuni de depoluare,precumqi in in toateactivitSlile toateactivitSlilesocialsocial-economice. economice. Acest fapt justifici pe buni dreptate acfiunile care se intreprind pentru congtientizarea asupranecesitdfii asupranecesitdfiide de cunoagterea relafiilor ecologicedin ecologicedin naturi, a cauzelor gi mdsurilor de prevenire gi combatere
deteriordrii qi poludrii
mediului, pentru ldrgireaorizontului ldrgireaorizontului de cuprindere fenomenelorecologice fenomenelorecologicegi de orientarea orientarea activit5fii practiceumane. prolemelor prolemelorde siguranfdalimentar6 Congtientizarea siguranfdalimentar6gi mediu a contribuit gi contribuiela contribuiela dezvoltareaagriculturii biologice (ecoagriculturii) in ultimii ani in Uniunea Europeand gi mai ales in Rominia, in contextul sigurantei alimentarea alimentarea consumatorilor. problemelorgi problemelorgi mai ales a tehnologiilor privind agricultura Cunoagterea ecologicl cu referire special[ la cultura mare, pdquni gi fhnefe, cregterea animalelor, legumiculturE,pomiculturi legumiculturE,pomiculturi gi viticulturd este impusi de cerinfa asigur[rii de produse ecologice pe piafa europeani gi mai ales pe piafa agroalimentari din
Europene. f)
--=-=lVfanTdful
So.atrin
fard recent acceptati ca membrd
Uniunii
f)
de Ecoagricultur[ sauagricultura sau agriculturaecologicd ecologicd(termensimilar cu
agriculturaorganicd agriculturaorganicdsau saubiologicd) biologicd) se glseqtela prima edi{ie,fiind edi{ie,fiind structuratin structuratin 9 capitole.
Primul capitol se referd la problemele agriculturii in
lumea
contemporand,la pricipiile gi obiectiveleagriculturii obiectiveleagriculturii ecologice,legile ecologice,legile ecologice cabazda cabazda agriculturii biologice,la calitateaproduselorin agriculturabiologicd. agriculturabiologicd. in capitolul II al prezentei cdrfi sunt prezentateetapele care trebuie parcurse de un agricultor romin care s-a hotir6t sd practice agricultura ecologicS"conversia conversiaqi planul de conversieal conversieal intreprinderii. Capitolul III
prezintl" tehnologiile privind cultivarea biologicd
plantelor:culturamare, piguni qi frnele. culturamare,piguni in capitolul IV sunt prezentatetehnologiilebiologice tehnologiile biologice privind cregterea animalelor,iar animalelor,iar capitolul V se refer6 la principii noi privind combatereabolilor gi daundtorilorin daundtorilorin hortiviticulturi, urmdnd ca in capitoleleVI, capitoleleVI, VII qi VIII si se facd referiri la legumicultura pomicultura gi viticultura prezentatein contextul agriculturii biologice. in final capitolul IX, facereferiri face referiri la factorii cosmici care influenfetzi influenfetzi creqtereagi productivitateaplantelor. productivitateaplantelor. Lucrareaelaboratdde elaboratdde noi se adreseazdprin urmaresfudenfilor, urmaresfudenfilor,cadrelor cadrelor didactice gi specialigtilordin specialigtilordin domeniul Agronomie, Horticulturi qi Zootehnie, precumgi precumgi celor caredoresc caredorescsd-gi insugeascd sd-giinsugeascd cunoqtinlereferitoare cunoqtinlereferitoarela la principiile, obiectivele gi tehnologiile din agricultura ecologicd, si sg familiarizeze familiarizeze cu gdndire ecologic[, sI infeleag[ conceptele qi opiniile privind promovarea agriculturii ecologice (ecoagriculturii), protecfiei mediului gi realizareaunor realizareaunor produse agroalimentare ecologice. Agtept6m sugestii pentru revizuirea manualuluipractic manualuluipractic de agricultur[ biologicdin viitor, la ce-ade-a ce-ade-adoua douaedifie. edifie.
Autorii
Cuprins
CUPRINS Cap.I. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. Cap.II.
NOTTUNTTNTRODUCTTVf, ... Agriculturagiproblemele gi problemele lumii lumii contemporane Principiileagriculturiibiologice biologice 22 Obiectiveleagriculturii agriculturiibiologice biologice Legileecologicecabazi,pentru cabazi,pentruagriculturabiologic6... Istoriculagriculturii agriculturiibiologice... biologice... Calitatea itateaproduselor in agriculturabiologici coNvERsrA DE LA AGRTCULTURA CONVENTTONALA LA AGRICULTURA BIOLOGICA
2.1. 2.2.
Generalitlfi Etapeleparcurse Etapeleparcursede cdtreun cdtre un agricultor romdncare romdn cares-a s-a hotEr6t
si practiceagriculturabiologicd biologicd 43 2.3. Planuldeconversie deconversie al al intreprinderii 45 Cap.III. CULTIVAREA BIOLOGICA PLAITTELOR: CULTURA MARE, PA$UNI $I FANETE 3.1. Studiul ameliorarea condiliilorlocale l ocale mediu.................... 3.2. MIsuri deameliorare deameliorare a solului 4t J,J. Asolamentul ...... + 3.4. Ingrdqdminte minerale ...........:....... 3 . 4 . 1 . Pregitireagunoiului Pregitireagunoiului de grajd 5l 3.4.2. Pregdtireacomposturilor c omposturilor............. . ............ 52 3.4.3. Pregdtireaurinei qi mustuluide mustuluide gunoi 52 3.5. Sistemulde ingrfudminteverzi 54 3.6. Sdmdnfagi materialulsdditor materialulsdditor 58 3.7. Controlulbolilor 9i ddundtorilor.. .. 58 3 . 7 . 1 . Metode, procedeeqi procedeeqi preparatepentru combatereabolilor gi 3.7.2.
diundtorilor in agriculturabiologicd agriculturabiologicd
59
Preparate fitofarmaceutice f itofarmaceutice naturale.............. n aturale..............
6l
Cuprins 3 . 7 . 2 . 1 .Preparate care protejeaz6 sau fortificd plantele impotriva ataculuiunor ataculuiunor boli
3.7.2.2. Preparatecareindepdrt eazAddundtorii.............. c areindepdrteazAddundtorii 3.7.2.3. Preparatecareomoari c areomoari d[undtorii(insecticide).............. . ............. 64 ie complex[impotriva 3.7.2.4. Solufie complex[ impotrivaomizilor omizilor 3.7.3. Preparatecare omoarl virusurile, bacteriile,ciupercile bacteriile,ciupercile (grupa . .............. "fungicide")...............
3.8. 3.9.
Nofiuni
3.r0.
Orgaruzareateritoriului agricol, controlul poluirii, protejarea
Controlul buruienilor pratotehnicd biologice . .............
solului a apei gi a aeruluiin aeruluiin zoni planteloraromaticegi medicinale..,....... Cultivareabiologicd planteloraromatice
Cap.IV TEHNOLOGII
BTOLOGICE PRTVIND CRE$TEREA
AMMALELOR .........
4.t. 4.2.
Generalit5li ...... incErcdturacu animalela animalela hectar
4.3. 4.4. 4.5. 4.6. 4.7.
Problemesanitar-veterinare Problemesanitar-veterinare
Cap.
PRINCIPII NOI PRTVII\ID COMBATERBA BOLILOR
Cap.VI Cap.VI
AGROECOSISTEMULLEGUMICOL.LEGUMICULTURA L EGUMICOL.LEGUMICULTURA
6.1.
Alimentafia Achizifionarede animale..... animale..... Transportulanimalelor a nimalelorgi sacrificarea c area . ........... Apiculturabiologicd
...............i..
hr hr nonrryrrrculruRA nonrryrrrculru RA ....... $r DAuNAroRrLoR
it coNrnxrur, AGRTcULTURTI BIoLocICE Importanfa producerii legumelor in contextul agriculturii biologice
6.2. 6.3. 6.4.
Alegereaterenului Lucrlrile depregdtire depregdtirea terenului Rotafiagi asocierea culturilor culturilor
89 93 95
Cuprins 6.5.
Alegerea sortimentuluidupd sortimentului dupd criteriul rezistenfei la boli gi plasticitSliiecologice e cologice
l0l
6.6.
Fertilizarea culturilorlegumicole c ulturilorlegumicole
.......... 105
6.6.1.
Reguliimportante Reguli importantede fertilizare
...........10 ...........10
6.6.2.
Combaterea biologicda buruienilor................ . ...............
6.7.
Protecfiaplantelor Protecfiaplantelorfafl de boli qi ddundtori
Cap.
...... 120
AGROECOSISTEMUL POIdICOL. POMICULTURA
VII
TX CONTTXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE ......... . I3I
7.1.
pomicol..... Particularitifileagroecosistemului Particularitifileagroecosistemului
7.2.
pomicol Zonareainagroecosistemul Zonareainagroecosistemul
7.2.1.
Importanlazondriiin zondriiin pomiculturabiologici
7.2.2.
Principii,criterii Principii,criterii gi normede normede zonarein pomiculturabiolog[... 138
7.3.
Tehnologia culturi
7.3.1.
intretinerea ecologicd e cologicda solului plantaliile pomi ..............
7.3.2.
Fertilitateasoluluiin soluluiin pomiculturabiologic[
13 . 136 136
pomicol................... pomicol................... agroecosistemul ......... . 149
7.3.2.1.
Fertilizareaorganicd
14
7.3.2.2.
Fertilizarea m inerald minerald
7.3.3.
p lantelorin pomiculturabiologicd... Problematica Protecfiei P rotecfieiplantelor biologicd... 159
7.3.3.1.
Combaterea ddundtorilor pomiculturabio1ogicd.................
7.3.3.2.
Combaterea bolilor
.........
pomiculturabiologic[ b iologic[
........
7.3.3.3. Combaterea buruienilorin b uruienilorin pomiculturabiologic6 7.4.
Rolul
cercetiirii gtiinfifice in
186
promovarea pomiculturii
t93
biologice
.4.1. 7.4.2. cap.
vrII 8.1.
perspectivegi strategii tehnologice de cregtere Cercetiri, perspectivegi randamentului bioconversieenergetice bioconversieenergeticein pomiculturd
193
Orientiri ale cercetdrilorde cercetdrilorde ecologiein ecologiein pomicultura biologicd..
199
AGROECOSISTE,MUL VITICOL.
VITICULTURA
iN
CONTEXTT]L AGRICT]LTTruI BIOLOGICE ................204 Solul in viticultura bioloeicd Structurasolului Structurasolului
207
Cuprins
8.1.2. 8.1.3. 8.1.4. 8.1.5. 8.1.6. 8.1.7. 8.2. 8.3. 8.3.1. 8.3.2.
Biologiasolului Biologia solului
21
Confinutulin humus
216
Problemanitrifilor Problemanitrifilor in viticultura biologici
225
Eroziuneasolului Eroziuneasolului in viticultura bioloeici
228
Umiditateasolului
23
Combaterea integratia i ntegratia buruienilor................ buruienilor................
23
intrefinereasolului intrefinereasolului in viticultura biologici
236
Fertilizareaplantafiilor Fertilizareaplantafiilorviticole viticole
254
Fertilizareacu ingrdq[minteorganice...............
257
Folosirea ingrdqimintelor minerale naturale in viticultura biologicd
........
8.4. 8.4.1. 8.4.2.
Protecfiavilei devie de vie ............
269
Combaterea integratia i ntegratia bolilor gi ddundtorilor............. . ............
26
Combaterea biologicl b iologicl a bolilor gi ddundtorilor............. . ............
272
8.5.
Posibilitiifi de folosire f olosire a soiurilor rezistente in viticultura biologici
Cap.IX 9.1. 9.2. 9.3. 9.4. 9.5.
x'AcToRrr
282
cosMrcr
CARE
TNTLUENTEAZA
CRE$TEREA PLAITELOR........ PLAITELOR........ 28 $I $I PRODUCTTVITATEA Generalitdfi.............. Generalitdfi................ .. .... 286 Utilizareaefectelor cosmice .... 289 Efectulluniiasupra l unii asupraspeciilor s peciilorlegumicole 29 .............29 Momentul critic fatd de ciclurile lunare. Optimul pentru semdnat plantat ........... pomilor p omilorfructiferigi gi vileide Efectulluniiasupra l unii asupra vi .............29 vilei devi BIBLIOGRAFIE.... .. 297
Capitolul I. Noliuni Noliuni introductive
f,*n'*Lt''""'l'
(,./,.. r-
i.'t-'c
CAPITOLUL I
NOTTUNIINTRODUCTM NOTTUNIINTRODUCTM Ecoagriculturasau Ecoagriculturasau agriculhra ecologicd(termen similar cu agricultura organicEsau organicEsau biologici) este un procedeu"modern" de a cultiva plante, de ingrdgaanimale ingrdgaanimale qi de a produce alimente,care alimente,care se deosebegtefundamentalde fundamentalde agriculturaconvenfionald. agriculturaconvenfionald.Rolul Rolul acestuisistem acestuisistemde agriculturdeste agriculturdestede de produce hrandmult hrandmult mai curat5,mai curat5,mai potriviti metabolismuluiorganismuluiuman, organismuluiuman, dar dar in deplinb corelalie cu, conservareagi dearoltareamediului dearoltareamediului in respect falh de naturd qi legile ei. Agricultura ecologicd contribuie la cregtereaactivitdfllor economicecu economicecu o importzntd valoare addugatdgi are o contribufie majord la pentru spafiulrural. sporireainteresului sporireainteresuluipentru Ecoagricultura (agricultura ecologic[), nu utilizeazd: fertilizanfi gi pesticidede sintez6"stimulatori sintez6"stimulatori gi regulatoride regulatoride cregtere,hormoni, hormoni, antibiotice gi sistemeintensive sistemeintensive de cregtere animalelor.Organismelemodificate Organismelemodificate genetic qi derivatelelor derivatelelor sunt interzisein interzisein agriculfuraecologicd. agriculfuraecologicd. Trecereade Trecereade la agriculhra convenfional|la cea ecologici se face prin respectarea perioadei perioadeide conversie,care ?nproducfia producfiavegetald-areo duratdde conversie,care?n duratdde ani pentruculturile anualegi ani pentruculturile perene, Sistemulde Sistemulde agriculturi ecologici sebazeazd, pe respectareaunor reguli qi principii de producfie stricte in conformitate cu legislafia comunitard gi legislalianafio,pald legislalianafio,paldin in vigoare de implementarea legislafieicomunitare. legislafiei comunitare. L-[\ Con'gtibntizarea problemelor problemelor de sigurantdalimentard sigurantdalimentardgi mediu de cdtre consumatoria consumatoria contribuit la dezvoltareaagriculturii dezvoltareaagriculturii biologice in UE in ultimii ani. Parlamentul European (PE) este preocupat de pdstrarea increderii consumatorilor,impiedicarea impiedicareacontaminlrii cu organismelemodificate geneticAi creqtereaimporturilor.
Capitolul I. Noliuni introductive Reprezentdnd3,6Yodin suprafafaagricol[ a Uniunii Europene,cu Europene, cu 3,6Yo din suprafafaagricol[ 30Yope an, ecoagriculturasau ecoagriculturasau agricultura biologicd esteunul este unul din cregterede cregterede 30Yope agriculturaUE; cu toate acestea,in in unele state cele mai dinamice sectoaredin agriculturaUE; inc6 de dezvoltareaacestuipotenfial. acestuipotenfial. membreestice membreesticeeste estenevoie nevoieinc6 Ecoagriculturasau Ecoagriculturasau agricultura biologicd respecti consumatorul,dar consumatorul,dar gi mediul inconjuritor gi biodiversitatea gi se bazeazi pe reciclare, rotafia modificate genetic(OMG), a hormonilor gi culturilor, interzicereaorganismelormodificategenetic animalelor.Un produs ,,bio" este un produs pentru antibioticelor in cregtereaanimalelor.Un s-aufolosit pesticide. carenu carenu s-aufolosit ComisiaEuropeani Comisia Europeani prezentatin in 2004 o comunicareintitulati comunicareintitulati ,,Planul materie de alimentafiegi agricultwd biologict', care de acfiune europeanin europeanin materiede in fixat 2l de zone de actiunedesemnate actiune desemnatesd faciliteze dezvoltareasectorului. dezvoltareasectorului.in pentruprima datd faptul acesttext, acesttext, Comisiarecunoagte Comisiarecunoagtepentruprima faptul cd, agriculturabiologicd agriculturabiologicd joaci un rol important in atingereaobiectivelor atingereaobiectivelor noii politici agricole comune (PAC) gi sprijin[ abordareabazati abordareabazati pe cerere pentru stimularea agriculturii
biologice. revizuirealegislafieiIJE Comisiasugereazirevizuirealegislafiei IJE existentepentruredareamai clard a principiilor gi obiectivelor agriculturii biologice, pentru depigirea disfuncfiilor piefei inteme, completarea qi imbunitdfirea standardelor gi efi ientizareaimporturilor. ientizareaimporturilor. ParlamentulEuropean redactatun redactatun raport asuprapropunerii Comisiei Europene pentru un regulament privind producfia alimentelor biologice qi etichetareaacestora.Raportul,redactat Raportul,redactatde de citre deputataftancezi deputataftancezi Marie-Hdldne Aubert (Verzi), a fost adoptatin Comisia pentru agriculturd pe 27 februarie 2007. Texful spune cd ,,cerereaconsumatorilorcontinui consumatorilor continui s[ creascdgi este produseimportiate,care problemenoi in acoperitl din ce in ce mai mai mult de produseimportiate, care pun problemenoi privinfa certificdrii certificdrii gi etichetdrii".
Capitolul I. Noliuni introductive Principala controversl la Parlamentul European este legatl de ParlamentulEuropean,,,produsele etichetarea,produselor biologice". Pentru ParlamentulEuropean, genetic.Legile acfuale modificate genetic.Legile biologice" nu ar trebui sd confintrorganisme confintrorganismemodificate produselor drept biologice, chiar dac[ acesteaconfin acesteaconfin insd permit etichetareaproduselordrept genetic (marja accidentaldpermisd).Unele !6ri cer 0,9%oorgansmemodificate organsmemodificate genetic(marja ceeace conteazi reducereaacesteimarje Pentru doamnaAubert doamnaAubert insi, ceeace marje la 0,2Yo.Pentru nu estemarja statelemembrepentru ci luarea de mdsuri de cdtre statelemembre estemarja accidentald,ci evitareacontamin[rii evitareacontamin[rii accidentale. Principalele recomanddri ale raportului Aubert sunt: organismele modificate genetic sau produseleobfinute produsele obfinute din acesteanu acesteanu pot fi folosite in productiabiologicl gi nici in medicinaveterinard, folosirealogo-ului european medicina veterinard,folosirea pe produsele alimentare ce conlin 95%omaterie 95%omaterie priml ,,bio" gi folosirea folosireaaltor logoreferintei,,UE-biologic"sunt referintei,,UE-biologic" obligatorii; rdmdneposibilSgi folosireaaltor suntobligatorii; uri; consolidareaetichetdrii consolidareaetichetdrii pentru
preveni neregularitdfi la cumpirare gi
de o eliberatde import operatoriidin operatoriidin fdrile terfe trebuie sb prezinteun certificat eliberat reguli la Europeandoregteextindereaacesteireguli autoritatecomunitar[; autoritatecomunitar[; ParlamentulEuropean ar trebui restaurante,cantine, esenfiale;regulamentular cantine,produsedin ldnd, uleiuri esenfiale;regulamentul producfiagi distribuireade s[ urmezeprocedurade codecizie,deoarece distribuireade codecizie,deoareceacoperI producfiagi produsealimentarepe piafaintern6. piafa intern6. cregteriicererii in urma votului, raportorul Aubert a spus:,,in contextulcregteriicererii pentru produselebiologice, qi al cregterii ofertei, hebuie si garantim pentru consumatorisiguranfa produselor.Avem nevoie de reguli de etichetarecare etichetarecare s[ siguranfaproduselor.Avem asigure informarea consumatorului in legdturd cu locul de provenienfi al produsuluigi produsului gi standardelede calitate al procesuluide producfie.in producfie. in garantarea siguranfeiconsumatorului, carenu trebuiedepa;ite: trebuie depa;ite:excluderea excludereaclard consumatorului,sunt sunt limite carenu genetic ai a organismelormodificate organismelormodificategenetic
substanfelorsintetice sintetice(ca pesticidele)gi
interzicereafermelorimpdrfite una biologic5". fermelorimpdrfite intr-o parteconvenfionali gi unabiologic5".
Capitolul I. Noliuni introductive 1.I. AGRICULTURA $I PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE inceputul celui de-al treilea mileniu, mileniu, dezvoltareaagriculturii nu poatefi La inceputulcelui problemelemari cu care se confruntii omenireala omenireala ora actuald,cum actuald,cum separati de problemelemari ar fi: creptereademografici; crizaenergeticlgi de materii prime; problemelemediuluiinconjurdtor. trebuieavuti demograficegi ridicdrii nivelului de trai trebuieavuti Problemacregterii Problemacregteriidemografice prognozeprivind dezvoltarearamurilor agricole in vedereori vedereori de cdteori cdteori seemit prognozeprivind ?nscopul ?nscopulsporirii sporirii productieiagroalimentare. populafiaglobului numdrdpeste5,7 miliarde, tn anul 2025 se Dacd astdzipopulafiaglobului populafiede 9,4 miliarde locuitori, cregteredemograficdcarescoate carescoate estimeazd populafiede in evidenfdfaptul evidenfdfaptul cd cerinlelein cerinlelein produseagroalimentarevor cregterapid. La majoritatea popoarelor gi in toate timpurile, cerealele, plantele oleaginoase, plantele textile, plantele medicinale qi aromatice, legumele, fructele, strugurii, vinul gi celelalte derivate ale producliei agricole, la parteapopulafiei. mare aprecieredin parteapopulafiei. majoritateapopoarelor majoritateapopoarelors-au s-aubucurat bucuratde de mareapreciere Prin confinutul lor bogat in zaharuri, vitamine, sdnri minerale gi multe produselehortiviticole vor juca gi in alte principii active, plantele agricole qi produselehortiviticole viitor un rol importantin importantin alimentafiauman6, alimentafiauman6,ca ca o componqntdesenfial6 unei alimentafiiechilibrateqi diversificate. Cultura plantelor implicd un consum ridicat de energie, atAt pentru oblinereaproduselor oblinereaproduselorprimare,cdt qi celor indusfralizate. Degi energiadevine energiadevine din ce in ce mai scump6,ea scump6,ea va trebui sd creascdin producfiei agricole, se estimeaz5cd va avealoc agriculturi. Pe viitor sporireaproducfieiagricole, avealoc in contextul crizei de energie gi de materii prime. Fafd de acestecerinle, acestecerinle, m[surile carese care se impun nu sunt de ordin restrictiv ci de economisirede energie, prin cregtereacoeficientuluide coeficientuluide bioconversie. reducerea consumurilorenergetice, Agricultura dispunede dispunede posibilitifi de reducerea consumurilorenergetice, protecliafitosanitard,erbicidare, mai alesa fertilizare gi irigare. alesa celorlegate celor legatede protecliafitosanitard, erbicidare,fertilizare
Capitolul I. Noliuni introductive ingrigdminte chimice va Reducereaconsumuluide consumuluide fungicide, erbicide erbicide gi ingrigdmintechimice contribui la prevenireapolu6rii solului, a apei, plantelorgi a recoltei. Agricultura viitorului va trebui sI find seamade seamade tofi factorii de mediu, in conexiuni mai largi, sd foloseascdmai foloseascdmai rafional toate mijloacele de producfie (solul, ingrdgdmintele,calitateadeosebit6 agafel incAtimpactul calitateadeosebit6a a soiurilor) tn agafel incAt impactul asupramediului asupramediului inconjuritor s[ fie minim. At6t la nivel intemafional, cdt 9i in fara noastrd,in noastrd, in ultimul timp s-a inregistrat sensibilizarea opiniei publice fafi de problemadegraddriimediului mediului inconjur[tor. Acliunea necontrolatda omului poate conducela alterareaecosistemelor alterareaecosistemelor dereglareaechilibrului agricole (agroecobiomilor),ca gi a celor naturale, la dereglareaechilibrului gi acestora.Suntcunoscute apei, atmosfereigi Sunt cunoscuteefectelenocive efectelenocive ale poludrii solului, apei,atmosferei recoltei.Prin recoltei. Prin aceastadin urm5,acfiunea necontrolatd omului asupramediului asupramediului urm5, acfiuneanecontrolatd poateintoarceasupra inconjuritor sepoateintoarce celui care provocat-o. asupracelui intreaga agriculturl a thii noastre, se confrunt[, printre altele, cu grave probleme de poluare, ca urmare neglijErii problemelor protecfiei mediului inconjuritor, a menfineriiechilibrului menfineriiechilibrului ecologic. Practicarea unor sisteme neralionale de agricultur[ agricultur[
a determinat
deteriorarea mediului inconjurdtor, poluarea solului, reducerea fertiliElii acestuia, diminuarea randamentelor culturilor
agricole.
Agriculfura
convenfionald se cancterizpazA prin aceea cd reprezint[ un sistem energointensiv,din din punct de vedere economic costisitor pentru societate,cu societate,cu potenfial de diunare asupramediului asupramediului inconjurdtor gi a sdnStafiioamenilor. oamenilor.(N. Lampkin, i'990). Se apreciaz5cd apreciaz5cd in ultimii 50 de ani, confinutul in humusla humus la principalele tipuri de sol din Romdniaa Romdniaa scdzutcu scdzutcu 0,3-0,60/o, alarmantprin proporfiile sale, ca urmarea urmarea neglijdrii proceselordin circuitele trofice ale solului (Gh. $tefanic, L D. Sdndoiu,1994 Sdndoiu,1994). Cea mai importantiiproblemi importantiiproblemi
reprezintderoziunea reprezintderoziuneasolurilor, solurilor, fenomen
care semanifestd se manifestdpe circa 7 milioane de hectarecu folosinfdagricold(C. Rduld, hectarecu folosinfdagricold
Capitolul I. Noliuni introductive 1992). Se considerdci considerdci anual se pierd prin eroziuneaproximativ eroziuneaproximativ 10 milioane tonede tonede so ce confin1, milioanetonehumus humusgi 500.000toneNPK. confin 1, milioanetone toneNPK. Folosireanerafionald Folosireanerafionalda terenurilor in pant5"ocupatecu ocupatecu precdderede pomi fructiferi gi vifi de vie, conduce frecvent la apai[ia efectelor negative ale eroziunii solului. La intensificareaeroziunii intensificareaeroziunii solului contribuie:lucrarea contribuie:lucrareaintensl intensl a solului cu mijloace mecanizate,deteriorareasistematicd deteriorareasistematicda a structurii solului, reducereaconfinutului reducereaconfinutului tn humus, cu timpul producdndu-seo dezgolire a plantelor situatein colmatareacelor din aval, cu efecte negative situate in amonte qi colmatareacelor productivitdfii gi longevitdfii lor. asupraproductivitdfiigi Bolile, diunltorii 9i buruienile pot provoca pierderi de pdni la 30% din recoltd,folosirea recoltd,folosireacu metodelorchimice de combatere,in cu prioritate metodelorchimice in detrimenful celor agrofitotehnice,biologice biologice gi fizice, conducdndcu conducdndcu certitudinela certitudinela poluarea chimicl a solului gi a altor factori de mediu (7. Baicu, 1990). in general, la culturile hortiviticole se aplicl un numdr mai mare de tratamenteimpotriva tratamenteimpotriva bolilor gi ddunltorilor, comparativcu comparativcu culturile de cAmp, astfel inc6t pesticideleconstituieo constituieo sursdimportantii sursdimportantii de poluare.Din solufiade solufia de combaterenumai combaterenumai o parte rdmdne pe organele vegetative gi generative ale plantelor (ogrodisponibilitatea),restul fiind imprdgtiatin imprdgtiatin atmosferdgi pe sol. Fracfiunea care cade pe sol reprezintd un element important in poluarea mediului, putdndafectaflora afectaflora microbianl din sol. Folosite nerafional,pesticidele pot produce, de aser4enea,vdtdmiri ale frunzelor gi fructelor, modificdri fiziologice in urma acumuldrii lor in plante, acumulEride de reziduuriin reziduuriin sol etc. Cuprul, prezentin fungicidele cuprice folosite in combatereamanei combatereamanei la numeroaseplante, dupl pornirealor pornirea lor in vegetafie,poate vegetafie,poatefi ddunltor frunzelor gi fructelor provocdnduJearsuri (mai ales in perioadeleumedegi friguroase).in friguroase).in solurileacide, solurile acide,cu cu pH sub 6, sepoate se poatemanifesta manifestatoxicitatea toxicitateacuprului cuprului provenit din tratamenteantiparazitare,aplicatetimp aplicatetimp indelungat. Sulful folosit in combatereafrindrilor poatedevenitoxic devenitoxic pe solurileacide, solurile acide, s[racein s[racein coloizi organici gi minerali.
Capitolul I. Noliuni introductive Dacd fungicidele sunt aplicate cu pufin timp inainte de recoltarea fructelor, fbrl sd se respecteintervalul respecteintervalul de timp de la ultimul tratament pind la reziduurile acumulate cules, sau prin folosirea unor doze necorespunz6toare, pot influenfanegativ influenfa negativinsugirile insugirileorganoleptice organolepticegi sdndtateaconsumatorilor. consumatorilor. Poluareadatoritd Poluareadatoritderbicidelor se manifestE,mai erbicidelorse mai ales,ca ales, ca urmrue folosirii timp indelungat a acestora.in acestora.in unele situafii se observf,distrugerea observf,distrugereastructurii structurii solului, o diminuare progresivd a nivelului de carbon organic in orizonful superficialal superficialal solului, o inrdutdlirea inrdutdlirea capacitifii de schimbcationic schimbcationic qi puterii de refinere a apei. Nu trebuie neglijat nici aspectul efechrlui toxic asupra microflorei gi microfauneidin microfauneidin sol. Pericolul absorbfieiin absorbfieiin cantitatemai cantitatemai mare erbicidelorde erbicidelor de c[tre ridacinile superficialeapare superficialeaparepe solurile sdracein sdracein humus, in care erbicidele pdtrund mai ufor. gi viticole, erbicideleaplicate plantafiilepomicolegi La culturile de c6mp,in c6mp,in plantafiilepomicole erbicideleaplicate nerafionalpot provocao seriede interne,in urma absorblieiformdnduabsorblieiformdnduseriede leziuni interne,in se acumuldri in vasele liberiene ce pot fi obturate gi in vasele lemnoasecare lemnoasecare Alterarea metabolismului plantei, in acest devin rogii, brune sau negricioase.Alterarea ce aparpe frunze. caz, estepusdin evidenfEde seriede seriede simptomespecifice simptomespecificece Erbicidele aplicatela aplicatela culturile invecinatecu invecinatecu cele hortiviticole pot provoca daune acestoradin acestoradin urm5" ca urmare antrendrii lor de cdhe curenlii de aer pe distanfdde distanfdde cdtevakilometri. cdtevakilometri. S-a constatat cd, la erbicidareatotald erbicidareatotald aplicatd pe soluri argiloase,este argiloase,este favorizatitasareasolului, favorizatitasareasolului, mai alesprin folosireamaqinilor folosireamaqinilorgrele. Reziduurilede Reziduurilede erbicide,mai problemein erbicide,mai alesale alesale celor preemergente,pM problemein cazul plantdrilor noi pe aceleagisuprafefe, suprafefe,sau saupentruculturile urmltoare. in diferite zone ale lAillifolosirea condus la lAillifolosirea neralionald irigaliei inmlagtinire secundardpe suprafelemari aparilia proceselorde salinizaregi inmlagtiniresecundard suprafelemari de sol. S-aconstatat S-a constatatci irigareaexcesivS,in in anumitesituafii ci irigareaexcesivS, anumitesituafii determin[: o reducerea reducerea fertilitnfii vi{ei de vie;
Capitolul
Noliuni introductive
aparifiaunui aparifiaunui frunzig excesivde excesivde bogatdar bogatdar carenu carenu secorele se coreleazL azLcuun cuun plus de producfie; fisurareaboabelorgi boabelorgi instalareaputregaiuluicenugiu; acumulIri mai redusede antociani; aparifiafenomenelor aparifiafenomenelorde clorozd. Mecanizarea lucrdrilor agricole a determinat apwi[ia fenomenelor de tasarepe aproximativ milioane de hectare,la la nivelul ?nt'egiipri. Tasareasolului gi numdrul mare al hecerilor pe acelaqitraseu acelaqitraseuin cultura mare,in mare,in viticulturi gi in pomiculfurd,estefavorizatd estefavorizatdde executareaunor lucrari
de primdvardsaude toamn5in toamn5in condifiile unui sol prea umed.Influenfa umed.Influenfa negativi a tasdrii se rdsfrdngeasuprainsugirilor asuprainsugirilor frzice,chimice frzice, chimice pi biologice ale solului,
conducdndla scdderi ale volumului sistemului radicular, mai ales pe traseul rofilor tractoarelor. Complexelesupradimensionalede creStereindustriald animalelor, prin degajareape sol, in rauri gi lacuri unor cantitiifi apreciabilede dejecfii, au
conhibuit la poluarea cu nitraJi a apei freatice potabilS. Poluareacu nitrali
sursa de alimentare cu ap6
apelor freaticegi freaticegi a celor de suprafafi a fost provocat[
qi defolosirea nerafionalda ingrdsdmintelorminerale.
Poluareadatorit[ ingrig6mintelor chimice este generattide cdtre dozele mari aplicatefie aplicate fie la infinfarea culfurilor, fie in anumitefazn anumite fazn de vegetafie,mai
ales cele cu azot. Sunt bine cunoscuteefecteleexcesului de azot la plantele hortiviticole: cregterealuxuriant6a organelorverzi; intdrziereamaturSrii fructelor; sensibilizarcaplantelor sensibilizarcaplantelor la boli, dlunitori gi condifii nefavorabile de mediu; reducereafertilitifii; scuturareaflorilor; colorafianeuniformdgi neuniformdgi intdrziatda fructelor; acumulareamai redusi a substanfelorutile; utile;
Capitolul
Noliuni introductive
scuturareaduratei scuturareaduratei de pdstrare fructelor. tn apele freatice, ca gi tn unele legume, fructe, vinuri etc. au fost evidenfiateconcentratii evidenfiateconcentratiide admise, ca urmare de nitrafi care depdqesclimitele admise,ca folosirii repetatea repetatea unor dozesporite de azot. dozesporitede Astfel potrivit datelor Laborstorului de lgtena Apei din Institutul de Igiend Si SdndtatePublicd SdndtatePublicd din Bucure;/i, in 36,30Adin 36,30Adin frntdnile investigate (situate in 92%odin totalul comunelor din Romdnia),la Romdnia), la nivelul anului 1995, confinutul de nitrafi depdgeaconcentrafiamaximdadmisibildpentru apade bdut (stabilit5la 45 miligramela miligrame la litm). in plus, pe l6ngd efectul poluant, azohrl este gi mare consumatorde consumatorde energie. Pentru obfinereape obfinerea pe cale industrialda industriald a unui kg de azot se consumd 22100Kcal; 22100Kcal; pentru I kg fosfor 4860 Kcal, iar pentru 1 kg potasiu 3550Kcal. 3550 Kcal. Chimizarea intensivi a hortiviticulturii in ultimele decenii a determinat un necesardproducerii de ingrdgiminte, consum foarte mare de energie fosild necesardproducerii fbcind-o vulnerabili in perioadelede crizi energetici. acesteefecte negative, agricultura ultimei jumetlfi de veac Cu toate acesteefecte cunoscutprogrese cunoscut progrese importante in domeniul ameliordrii genetice, al pistrdrii biodiversitdlii, al cunoapterii biologiei plantelor cultivate, al mecanizbii, fertilizdrii cu ingr[gdminte chimice, distrugerii buruienilor cu ajutorul erbicidelor,combaterii erbicidelor,combateriibolilor d6undtorilorcu mijloace bolilor gi d6undtorilorcu mi jloace chimice. Se apreciazi folosireaunor mijloace astdzicd cd folosireaunor mi jloace chimice de combaterea bolilor 5i diundtorilor sau de sporire a fertilitnfii solului a asigurat nivele sporite de producfie de calitategi, in acelagitimp, timp, eficiente. La finele anilor '80 politica agricold comun6 a conferit agriculturii biologice un rol deosebit: pe ldngd reducereaexcedentelor reducerea excedentelor s-a incurajat promovareaproduselor promovareaproduselor de calitate gi
practicilor agricole care si respecte
mediul inconjuritor. in acelagitimp, timp, pentru sporiincrederea consumatorilorin spori incredereaconsumatorilorin produselebiologice produselebiologice trebuia neaparatelaborati elaborati o reglementarecare sI incadreze strict producfia qi politica calitilii, precum gi mdsurile care sd prevind frauduloaseprivind caracterulbiologic declarafiile frauduloaseprivind caracterulbiologic la produselor alimentare. Astdzi consumatoriiau consumatoriiau din ce in ce mai multe informafii privind metodelede metodelede
Capitolul I. Noliuni introductive producerea alimentelor in bazainr[iativeicomunitare bazainr[iativei comunitare,,dela ferm[ la mas6" gi vor sd se asigureci asigure ci au fost luate toate misurile de precaufiereferitoarela referitoare la siguranfdgi siguranfdgi calitatein calitatein toateetapele produceriiacestora. toateetapeleproducerii Au fost adoptatereglementlri adoptatereglementlri pentru garantareaautenticitdfii metodelor agriculturii biologice. Acesteaconstituie Acesteaconstituieun cadru general aplicabil producfiei vegetale qi animale, dar qi etichetlrii, transformirii gi comercializflrii alimentelorrezultate alimentelorrezultatedintr-o agriculturdbiologicd. agriculturdbiologicd. De la
adoptarea primei reglement6ri din l99l (Reglementarea 2092/9llcEE) qi intrarea ei in vigoare in 1992, numeroaseexploatafii din intreaga UE au trecut la modul de produclie biologic. Exploatafiile care sunt certificate pentru acest mod de produclie trebuie si parcurgi perioadd de conversiede conversiede doi ani (inainte de insdmAnfare) in cazulculturilor cazul culturilor anualegi de trei ani in cazulculturilor cazul culturilor perene. Agricultura biologicd trebuieinfeleasd trebuie infeleasdca ca fic6nd parte integrant[ dintrun mod de produclie agricolE durabild gi ca altemativ[ viabild fa]a de abordlrile hadifionaleale hadifionale ale agriculturii. De la data intrdrii in vigoare a legislaliei europeneprivind europeneprivind agricultura biologicd, adicd din 1992 prin Reglementarea 2078/92lcEE din 30 iunie 1992 (Jo 215130.07.1992),zeci zeci de mii de exploatafii sunt reconvertitein acestsistem acest sistemde de cultur6. alti consecinfdeste interesultot mai mareal mare al consumatorilorfa!6 consumatorilorfa!6 de acesteproduse pi, implicit dar, acesteprodusepi, nu in ultimul rdnd,al rdnd, al factorilor de deciziepolitic[. deciziepolitic[. in august 1999 afost aprobatdReglementarealS}4llggglc9referitoare la producerea,etichetareagi etichetareagi controlul principalelor specii de animale (bovine, caprine, cabaline qi p6seri). Acest texttrateazil printre altele alimentelepentru alimentelepentru animale,profilaxia animale,profilaxia gi ingrijirea veterinarE.Din Din zonaproducfiei zonaproducfiei biologice sunt tn mod expres eliminate organismelemodificate organismelemodificate genetic (oGM) gi produsele derivate. O aceeaqiimportanf6 importanf6 fost acordatdprocedurilorde control ce garanteaz6 inregistrareala un organismde inspecfienafional, inspecfienafional,cu competenfein domeniu, tuturor exploatafiilor carereclamd carereclamdagricultwa biologici. Acesteorganismesunt organismesunt ele inseledesemnatede autoritdlile?nsdrcinate autoritdlile?nsdrcinate cu cu verificarea capacitd[iilor lor de
Capitolul I. Noliuni introductive conduce sistemul de inspecfie intr-un mod echitabil gi eficient gi se supun reglementdrilorin in vigoare. Inspecfia se face pe tot parcursul procesului de producfie, inclusiv la prelucraregi ambalare.Exploatafiile stocare,prelucraregi ambalare.Exploatafiile sunt inspectatecel pufin odati pe an gi fac obiectul controalelor prin sondaj. Sancfiunileprevizute in caz de incdlcare reglementirii sunt rehagereaimediatd rehagereaimediatda a drepfului de a face referire la modul de productiebiologici pentru produselein discufie,la discufie,la care se adaug6 penalitifi mai mari incaz de infarcfiuni mai grave. in ultimii an atit interesul crescutal crescut al consumatorilorlegat consumatorilorlegat de problema sigtnanfeialimentelor sigtnanfei alimentelor cdt gi preocupdrilefa15 preocupdrilefa15de de mediu, au contribuit gi mai mult la dezvoltarea agriculturii biologice. Daci in anul 2000 agricultura biologicd avea ponderede doar o/oinUniuneaEuropean6, UniuneaEuropean6,in in ultima weme devenit unul din cele mai dinamice domenii agricole, specialigtii anunfdnd cregtere
suprafefelorcultivate suprafefelor cultivate in regim biologic pentru urmitorii ani, cu
500yo,cererea 500yo,cerereade produse,,curate"fiind din ce in ce mai mare. Agricultura biologicd diferi de celelalte moduri de producfie agricold pentru cd ea pune pe primul loc resurseleneconvenlionale resursele neconvenlionale gi reciclarea, restituind astfel solului elementelenutritive elementelenutritive din degeuri.in degeuri.in domeniul creqterii animalelorgi al pisirilor, prin reglementareaproducfieide came gi de camede came de pasdre se asigurd un mod special de dezvoltare gi o alimentafie naturald. Agricultura biologicl respectdsistemele respectdsistemelede de autoreglare naturii in-lupta contra ddunltorilor din culturi, a bolilor plantelor gi evitd pesticidele, erbicidele, ingr[g[mintele sintetice, precum gi hormonii de cregtere,antibioticele cregtere,antibioticele sau modificirile genetice, in locul cbrora se utilizeazi tehnici care favorizeazd poluarea. creareaunor ecosistemedurabile gi carereduc carereducpoluarea. in martie 2000, Comisia Europeanda Europeanda creat un logotip cu menfiunea ,r4gricultura biologicd sistem de control CE" care sd fie fiilizat cu titlu benevolde benevolde cdtreproducdtori,dup[ ce inspecfiaa inspecfiaa demonstratcd cd metodelelor metodelelor gi produselelor r6spundcondifiilor r6spund condifiilor fixate de reglementdrileUE. reglementdrileUE. Consumatorii pot fi siguri c6: carecumpdrb carecumpdrbproduseastfelmarcate astfel marcatepot
Capitolul I. Noliuni introductive acesteacontin acestea contin cel pufin 95o/o din ingrediente produse din zona agriculturii biologice; regimului de control oficial; satisfacregulile satisfacregulileregimului ambalajsigilat; provin direct de la producitor saupreparator saupreparatorintr-un ambalajsigilat; poarti numele producdtorului, preparatorului sau vdnz[torului sau numirul de codal cod al organismuluide organismuluide inspecfie. accentdeosebit Pachetulde Pachetulde reforme conlinut in ,/,genda 2000" pus un accentdeosebit pe respectareamisurilor respectareamisurilor de protecfie a mediului pentru toate tipurile de respecteanumite standardede agriculturd. Astfel, in agriculturl hebuie si se respecteanumite mediu de baz6"firl baz6"firl o compensarefinanciard gi, chiar mai mult sd se respecte principiul ,,Poluatorului-pldtitor". Cu toate acesteain acesteain Uniunea European5, respectdsau iau mdsuri de agromediuprimesc o recompens[ agricultorii care respectdsau prin programelede dezvoltarerurald. Acolo undeexistd in care sepractic6 se practic6o o agriculturdbiologicd agriculturdbiologicd se unde existdexploatafii exploatafiiin intrucdt se pleacdde la premisacI acest admite plata unei prime de agromediu,intrucdt aceasta,agricultura biologicd sistem agricol este benefic mediului. Pe l6ngi aceasta,agricultura prelucrdrii gi producliei primare,al prelucrdriigi poatefi poatefi incurajati prin investifii in domeniulproduclieiprimare, comercializirii. Pentru
inlelege rolul gi funcfia agriculturii biologice in ansamblul
politicii agricole Uniunii Europene,suntdetaliate suntdetaliateurm6toarele urm6toareleaspecte: preocupirile consumatorilor; asigurareacalitifii gi a cadruluinatural; cadruluinatural; extindereaagriculturii biologicein biologicein spafiulUniunii spafiul Uniunii Europene; rolul agriculturii integrate; agriculturabiologic[ agriculturabiologic[ qi dezvoltarearurald. Pornindu-se de la temerile consumatorilor, datorate alarmelor din domeniul alimentar qi de la organismelemodificate genetic,de la tratamentele legatede ionizanteaplicate ionizanteaplicatealimentelor, alimentelor,s-au norme de o mare exigenfi legatede s-auelaborat elaboratnorme siguranfaalimentelor, siguranfaalimentelor,asigurarea metodelede asigurareacalitdlii qi de informafiile privind metodelede producfie.Pe de altd parte,opinia publicd congtientizeaziltotmai congtientizeaziltotmai mult daunele ireparabile aduse mediului prin practici care conduc la poluarea solului gi
Capitolul I. Noliuni introductive resurselornafuralegi la distrugereaecositemelorfragile. fragile. in apelor, la epuizarearesurselornafurale pdndnu demult ca activitatede acestcontext acestcontext agriculturabiologici, activitate de agriculturabiologici, consideratdpdndnu margine gi ocupAndun segmentmic mic al pie,tei,a devenit un mod de producfiede primd importanfl, capabild nu numai s producl alimente sln[toase, ci sE respecteqi mediul ambiant. produsein zona agriculturii biologice au fost intotdeaunamai Alimentele produsein considerataltd dati ca scnmpedecAt scnmpedecAtcele conventional,fapt considerataltd cele produsein mod conventional,fapt piedicd in calea dezvoltdrii agriculturii biologice. bio logice. Ori din ce in ce mai mulfi consumatorisunt sunt dispugisd dispugisddea deaun un pre! mai marein marein schimbulgarantirii calitdfii gi siguran[eialimentelor.Deci esteun factor alimentelor.Deci o piaf6 a consumuluiin consumuluiin expansiuneesteun principal careii culturile culturile in zona careii incurajeazipe incurajeazi pe agricultori sd igi reconverteascd produc{ieibiologice. b iologice. Agricultura biologici gi agriculturaintegratS, agriculturaintegratS,constituie constituieganserealepentru Creqtereaacestor economiile rurale pi contribuie la dezvoltarea durabili. Creqtereaacestor sectoare agricole, contribuie la imbunitlfirea ocup[rii forfei de muncd in sectorulagricol, sectorulagricol, prelucrdrii qi serviciilor conexe.Aceste conexe.Acestesisteme sistemeagricole agricole pot aduce importante beneficii at6t in economie cdt gi in procesul de coeziune financiaregi socialddin socialddin zonelerurale.Faptul dispozifieajutoarefinanciare rurale.Faptul cd sunt pusela dispozifieajutoare alte mdsuri stimulative in favoarea conversiei spre producfia biologicd stimuleazddezvoltarea stimuleazddezvoltareasectorului sectorului gi susfinereaintreprinderilor susfinereaintreprinderilor in ansamblul fi lierei agroalimentare. Reglementbrilereferitoare Reglementbrilereferitoare la sistemul de inspectie aplicat agriculturii biologice, prevdd colectareadetaliati colectareadetaliati de date. Pe l6ngd acestlucru, acestlucru, mai multe EUROSTAT, au iniliafive ale Biroului de statisticdal statisticdal Comunitdlilor Europene,EUROSTAT, avut in vedere imbundtdfireacolectdrii imbundtdfireacolectdrii qi punerii la dispozilie a statisticilor agricole.Aceste agricole.Acesteinstrumente instrumentede analiz[ servesc s ervescmai multor obiective: fumizareade fumizareade indicatori cltre factorii de deciziepoliticE; evidenlierearisctuilor 9i atuurilor activitifii agricole; producfia gi procesareaalimentelor preciseprivind producfiagi fumizareade fumizareade date preciseprivind cltre asociatiilede asociatiilede consumatori.
22
Capitolul I. Noliuni introductive I.2. PRINCIPIILE AGRICULTTruI
BIOLOGICE
Cercetareagtiinfificd gi, in general opinia publicd, mai ales in ultimul deceniu s-a dovedit a fi sensibili la problemele mediului inconjwdtor gi ale sdn[tdfii oamenilor. informarecare in ultimul timp au apirut numeroaselucrdri gtiinfifice gi de informarecare pledeazLpentru extindereaagriculturii biologice, in vedereaprotejdrii mediului inconjur[tor, p[strdrii echilibrului natural,menfinerii natural,menfinerii fertilit6lii solului,obfinerii solului, obfinerii unor produseagrioolevaloroase agrioolevaloroasedin din punct de vederebiologic vederebiologic Ai igienic, care sd nu afectezesdnitatea afectezesdnitateaconsumatorilor. consumatorilor. tntr-o serie de fdri, mai ales in cele din Uniunea Europeani,a Europeani, a apdrut legislafie specificd, vigilentd in privinfa mediului inconjurdtor, a impactului tehnologiilormodeme tehnologiilor modemeasupra asupraacestuia acestuiagi asupraomului. asupraomului. S-au constifuit o serie de asociafii, de organisme,de organisme,de migc[ri etc., care aplicd principiile agriculturii biologice, in condifiile in care nu se folosesc produsechimice de sintezd.Aceastd sintezd.Aceastdprobleml se afl6 in atentia guvemelor, partidepolitice, migciri ecologistegi organizafiineguvernamentale. diverselorpartidepolitice, organizafiineguvernamentale. Pnn agriculturd biologicd, in sensul definifiei acceptatein acceptatein Uniunea Europeani, se infelege acel sistem de culturi care tinde sd valorifice gi sd pdstrezesistemelebiologice sistemelebiologice productivefird
recurge la substanlechimice de substanlechimicede
sintezd.Termenul sintezd.Termenul,,agriculturdbiologicd" estefolosit italiand" estefolosit in limba francezfl,italiand" portughezS;,,agriculturi ecologicd" in limba german6,spaniolI gi danezS,iar iar cel de ,,organic6" in limba englez6. Paresurprinzitor Paresurprinzitor astiizisi astiizisi vorbim de agriculturdbiologici agriculturdbiologici in contrapunere cu agricultura convenfionall,,ca convenfionall,,ca gi cum aceastadin aceastadin urmi nu s-ar baza pe principii biologice. De milenii, practicarea agriculturii inseamni folosirea echilibrati sistemelor biologice gi
resurselor naturale, prezenfa atent6
omului in
teritoriq conservareamediuluiinconjuritor. mediului inconjuritor. in secolul nostnl sub influenla factorilor social-economici, dezvoltirii industriale gi disponibilitdfii chimice gi mecanicede intervenfie, au avut loc mecanicede intervenfie,au
Capitolul L Noliuni introductive schimbdriradicale, schimbdri radicale,care, care,alf,turi alf,turi de cregtereaproducfiei, au condusla condusla formarea unui cerc vicios din care este greu de ieqit, caracterizatprin: productivitate ridicatl, excedentede producfiein multe firi, pierdereafertilitifii pierdereafertilitifii solurilor qi, de aici, necesitateainlocuirii necesitateainlocuirii metodelor biologice de protecfie cu intervenlii chimice. Toate acesteaau acesteaau condus la dezechilibrebiologice dezechilibre biologice gi la degradarea mediului ambiant. Curentulpentru Curentul pentru impunereaagriculturii impunereaagriculturii biologice a contribuit la atragerea atentiei asupra pdstrdrii productivitdlii ecosistemelor agricole, asupra reconsiderdrii raporturilor dintre cultura plantelor, qtiinll qi tehnologie, controlareafuturor controlareafuturor efectelor acestora,inclusiv negative,in vederea acestora,inclusiv ale celor negative,in realizilni unui echilibru intre om gi naturd, intre agriculturb gi mediul inconjurdtor. Agricultura biologicd reprezintd metodd de producfie care integreazi cunogtinfele tradifionale cu progresul gtiinfific realizat in toate domeniile agronomice. Unul din principalele sale obiective il constituie protejarea biosferei 9i
resurselorplanetei, resurselorplanetei,Ea exclude folosireaingriglmintelor folosireaingriglmintelor chimice,
pesticidelorde sintezdgi a erbicidelor.in erbicidelor.in lupta impotriva diun6torilor, diun6torilo r, bolilor gi buruieniloro un rol important revine acliunilor preventive. in producfia animal[, pentru a diminua riscurile de stres gi de boli, un accentdeosebit accentdeosebitse se pune pe metodele preventive, pe optimizarea condiliilor de cregtere animalelor,pe animalelor,pe modul lor dealimentafie. de alimentafie. Aceast6 metod[ de productie contribuie la reducerea reducereaconsiderabild considerabild risipei, prin folosirea diferitelor rotafii ale culturilor, prin fixarea azotului atmosferic de cdtre leguminoase gi reciclarea sistematic6
reziduurilor
organice,in organice,in speciala speciala dejecfiilor animale.Ea animale.Ea consumdmai consumdmai multi energiesolard energiesolard gi mai pulind fosi16, fapt ce amelioreazi substanfial bilanful energetic al producfiei.De asemenea,eautilizeazdunele eautilizeazduneleelemente elementegi principii ale combaterii integrate. Menfinereastiirii Menfinereastiirii de sEndtate a culturilor estelegati estelegati de: folosireasoiurilor folosireasoiurilor rezistente; folosirearotaliilordiversificate; rotaliilordiversificate;
24
Capitolul I. Noliuni introductive folosirealucrdrilor folosirealucrdrilor culturaleadecvate; culturale adecvate; utilizareatehnicilor utilizareatehnicilor de luptd biologicd gi a folosirii substanfelornaturale. naturale. Un factor esenfial al succesului practiclrii agriculturii biologice, in
armonie cu natura, il constituie adaptareatehnicilor adaptareatehnicilor biologice la condiliile precum locale,lindnd seamade realitdlile ftzice gi social-economice,de resurse,precum pi detradifiilelocale. tradifiilelocale. general,gi mai cu seami hortiviticulturanecesitd Agricultura biologicd"tn hortiviticultura necesitd biologicd"tn general,gi un volum mare de forfS de munc6; ea qeeazd noi locuri de muncd, intr-o perioaddin care se accentueazi gomajul gi exodul masiv al populaliei cdtre aglomerdrileurbane. aglomerdrileurbane. Principiile agriculturii biologice se sprijini pe cunoagtereaamdnunfitd sistemelor de producfie care valorificd la maximum resursele locale cu reducerea la minimum
riscurilor economice gi ecologice, integrAnd
progresul gtiintific din toate domeniile biologiei 9i cunoqtinteletradilionale cunoqtinteletradilionalecu cu progresulgtiintific principii suntformulate agronomiei.Aceste agronomiei.Acesteprincipii sunt formulateastfel: astfel: Menlinerea fertilitdlii
solului. in centrul preocupdrilor agriculturii
biologice se afli solul, consideratca consideratca un mediu viu, complex, dar incl pufin cunoscut careinteraclioneazA care interaclioneazAstrdnscu plantele pi animalelecare strdnscu plantelepi animalelecareilil populeazd. Toate acfiunile vizate de agricultura biologici (lucrdrile solului, fertilizarea, pentru combatereabolilor gi ddundtoriloretc.) alegereaproduselor alegereaproduselorpentru ddundtoriloretc.) au ca scop intensificarea activitdlii microbiologice a solului, men{inerea gi sporirea fertilitdfii acestuia condifii indispensabilepentru pdstrareastirii de s6ndtate plantelor. Legumicultura,pomicultura Legumicultura,pomicultura gi viticultura se caracterizeaziprintr-un printr-un grad ridicat de intensivitate; de aceea, menfinerea fertilitdfii solului devine o necesitate de primi urgenfd, pentru evitarea degraddrii acestui important patrimoniupe patrimoniupe careil careil constituiesolul; constituiesolul; Proteclia mediului tneonjurdtor. Multe tehnici culturale aplicate in ultimele decenii au avut consecinfenedorite consecinfe nedorite asupra mediului inconjurdtor, contribuind la eroziuneasolwilor, eroziuneasolwilor, degradareasistemelorecologice, sistemelorecologice, poluarea pesticidegi nitrafi. apelorfreatice apelorfreaticegi a recoltelorcu recoltelorcu pesticidegi
25
Capitolul I. Noliuni introductive
Agricultura biologicd urmlregte pdstrarea nealteratd a mediului, prin folosirea ingrdgdmintelororganice ingrdgdmintelororganice gi a celor minerale mai pufin solubile, composfurilor,prin evitareafolosirii evitareafolosirii produselorcarepot aveaefecte aveaefecteddunitoare. ddunitoare. Folosireaerbicidelor Folosireaerbicidelor este interzisd,fiind interzisd,fiind permisenumai permisenumai produselece nu diuneazi plantelor, bazatepe bazatepe sdruri mineralesimple mineralesimple (Cu, S, silicat de Na etc.) sau extracte de plante (ex.: piretrul), precum gi aplicarea metodelor fizice (termice); Respectul pentru sdndtotea consumatorilor. Prin practicarea unei agriculturi biologice se urmdregteoblinereaunor oblinereaunor produseagricole de calitate, fErdreziduuri fErdreziduuri de pesticide,dar cares[ cares[ confind balanfi echilibrati de elemente nutritive (protide, lipide, glucide), acizi organici,vitamine organici,vitamine gi s6ruriminerale. s6ruri minerale. Legumele,fructele Legumele,fructele strugurii se consumdin consumdin marealor majoritatein stare marea lor majoritatein proaspdtS;de proaspdtS;de aceea,calitatea aceea, calitatea lor nutritivd qi igienicd (lipsa reziduurilor de pesticide,de toxine etc.) prezintd importanf5deosebitdin alimentafiaomului deosebitdin alimentafiaomului modem. Viziunea globald asupra interac(iunilor din naturd. in agricultura biologici se pune accent deosebit pe calitatea intervenfiilor neagresiveale neagresiveale omului asupranaturii, asupranaturii, comparativcu comparativcu agriculfuraconvenfionald. agriculfuraconvenfionald. Ferma- o unitate, u nitate, un organismtn organism tn echilibru. in agriculturabiologicd agriculturabiologicd se renunfi la o specializareingustil specializareingustil gi la
exploatare intensiv[, unilateral[.
Organizareaunei Organizareaunei ferme trebuie sI se facd cu respectareastricli respectareastricli
legilor
biosferei, avAndu-setot avAndu-setot timpul in vedere cd indicatorul sintetic al bunei gospoddririil gospoddririil constituieconservarea constituieconservareagi sporireafertilitilii sporireafertilitilii solului. 1.3 OBTECTIVELE AGRICULTURII BIOLOGICE Principaleleobiective Principaleleobiectiveale ale agriculturii biologice, agacum agacum sunt precizatede cdtreFederalia cdtreFederalia Interna{ionald
Migcdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM),
sunturmltoarele: sunturmltoarele: obtinereaproduseloragricolecu valoarenutritivd ridicati, in cantitiifi agricole cu valoarenutritivd suficiente;
26
Capitolul L Noliuni Noliu ni introductiv aplicareaunor aplicareaunor metode de lucru compatibile cu mediul inconjurdtor
(,,dupi natur5"),in tncercbriide dominarea natur5"),in locul tncercbriide dominarea naturii; potenfareagi potenfareagi cuprindereaciclurilor cuprindereaciclurilor biologice intr-un sistemin sistem in care un rol importantrevine importantrevinemicroorganismelor, microorganismelor,florei florei gi faunei solului; menfinereaqi ameliorareadurabilba durabilba fertilitilii solului; utilizarea,cdt utilizarea,cdt mai mult posibil, a resurselorreinnoibile reinnoibile pe plan local; asigurareaunor condifii de via!6 pentrutoatespeciile toatespeciilede de animale,care animale,care sd lor specific; le permitdexteriorizareacomportamentuluilor evitareaoriciror evitareaoriciror forme de poluarece pot rentlta din tehnicile tehnicil e agricole; men{inereadiversitSlii men{inereadiversitSlii genetice
sistemelor agrare, a mediului lor,
plantelor gi animalelorsilbatice; inclusiv protejareaplantelorgi animalelorsilbatice; satisficdtoarede asigurareapentru produc[torii agricoli a unor conditii satisficdtoarede gi gi a unui mediu viafi" a unei retribufii corespunz6toare me diu sdnltosde sdnltosde lucru; s[ se find seama de impactul tehnicilor culturale asupra mediului inconjurltor (O. SchmidSi colab., 1994; Catherinede Catherinede Silguy, 1994). plstrareaorganismelorvii Agricultura biologic[ se bazeazApe plstrareaorganismelor vii din sol, in specialmicroflora specialmicroflora gi microfauna,prin rotafii adecvateale culturilor, prin tehnici adecvategi menfinereaunui menfinereaunui nivel ridicat al materiei organicedin organicedin sol. Ea pune pe folosireaunor accentdeosebitpe folosirea unor sistemede sistemede producfiediversificate,bazate un accentdeosebit pe un num6r mare de culturi, pe creqtereaanimalelor,pe animalelor,pe utilizarea soiurilor qi raselor locale rezistente la boli gi dlundtori. Cultura plantelor firajere se integreazdin rotafii echilibrate,iar echilibrate,iar dejecfiile animalelorsunt animalelorsunt necesarepentru fertilizareeconomici fertilizare economici gi de calitate. Se recomanddevitareaoricdror evitareaoricdror intervenfii care dduneazdviefii solului gi mediuluiinconjurltor. mediului inconjurltor. Metodeleagriculturii Metodeleagriculturii biologice sunt mai complexe,comparativ complexe,comparativcu cu celeale cele ale agriculturii clasice. Fiecareexploatafie Fiecareexploatafieagricol[ agricol[ constituieun organismde constituieun sistemcomplex, sistemcomplex,un un organismde sine st[t[tor, care cere solufii adecvate.Organizarea Organizareaacesteiatrebuie sEse sEse facd gospoddririil constituie seamade faptul cd indicatorul sintetic al bunei gospoddririil findnd seamade conservareagi sporireafertilitdfii sporireafertilitdfii solului.
Capitolul I. Noliuni introductive
27
1.4.LEGILE 1.4.LEGILE ECOLOGICE CABAZAPENTRU AGRICULTT]RA BIOLOGICA Ecologia reprezintd o relea de raporturi tntre organismele vii, const6nd practicin practicin interacfiuneadintre acesteagi mediul inconjur[tor. Prin activitateadin activitateadin agriculturd omul exercitA
influenfd asupra acesteiinteracfiuni, acesteiinteracfiuni, cu multiple
implicafii, folosind o diversitate de mijloace. in agricultura biologicd se numai cu mijloace naturale. intervine asupraacestor asupraacestorinteracfiuni interacfiuninumai plantafie viticolI, o livad6, o cultur[ de O culturd de plante cerealiere, plantafieviticolI, plante legumicolereprezintd legumicole reprezintdun ecosistemcreat de cdhe om, care, cu cdt este un ecosistemcreat mai unilateralin vii exploatatmai exploatatmai intensiv,cu intensiv,cu atAtdevine atAtdevinemai unilateralin privinfa organismelorvii pe care la confine.Acolo metodede apirare confine.Acolo undeeste undeesteposibil, unelemijloace unele mijloace qi metodede conducdla a culfurilor (de ex. combatereamecanicb buruienilor) trebuie si conducdla organismevii. Cu cdt estemai este mai supraviefuirea,concomitent,a concomitent,a cdt mai multor organismevii. variatd lumea vegetald gi animald,cu atA t viafa comunit[fii respectiveva respectiveva fi animald, cu atAt reglati in mod natural prin concurenli reciproce. O flord infestantii foarte infestarecu o singurdspecie. singurdspecie. diversdeste diversdestemai mai pufin periculoasddecdt infestarecu Cu cit
mare de culturi gi exploatafieagricold exploatafieagricolddispune dispunede de un numdrmai numdr mai marede
raporturimai de specii de animale,cu animale,cu atdt seajungelatm ajungelatm echilibru natural gi la raporturimai stabile. in agriculturabiologici se pune pe respectbrea ciclului ciclului agriculturabiologici un accentdeosebit accentdeosebitse substanlelor. Astfel, plantele verzi produc hrand pentru om gi animale. ingrdgimintele organice obfinute in fermd hr5nesc organismelesolului organismelesolului care elibereazdelementenutritive, pundndu-lela dispozifiaplantelor. Solul este considerat un ,,organism viu", a c6rui fertilitate trebuie generafiileviitoare. menfinutdpentru menfinutdpentrugenerafiile Agricultura biologicd se baz.eazdpe ridicarea conlinutului solului tn ingrdgdmintelororganice naturale (gunoi de materie organicd, prin folosirea ingrdgdmintelororganice poatepracticacu grajd, composturi,ingrdgiminte cu verzi,etc.) fapt pentrucare,se care,se poatepractica composturi,ingrdgiminteverzi, etc.)fapt bine dezvoltat. succesin exploatafiileagricole exploatafiileagricolecare careau au un sectorzootehnic sectorzootehnicbine
Capitolul I. Noliuni introductive Principiul ecologic fundamentalse fundamentalse referi la legitura care existi intre ,,a trdi", ,,a se hrdni" qi ,,a constitui hrand pentru alte fiinle vii". in sol existd nenumdrateorganisme nenumdrateorganismevii vii care, pentru
se dezvolta,trebuie dezvolta, trebuie sd dispun6,in dispun6, in
permanenfS,de organismelevii sunt localizate, cu de hrand.Dat hrand. Dat fiind faptul ci organismelevii precidere,tn precidere,tn orizontul superficialal ardturile se solului, in agriculfurabiologicd agriculfurabiologicd ardturilese superficialal solului,in se administreazl la executi superficial, iar gunoiul de grajd, de asemenea,se suprafaf[. garanfiepentru garanfie pentru oblinerea
Respectareaprincipiilor ecologiei constituie const ituie in agriculturabiologic[. unorbune unor bunerezultate rezultatein agriculturabiologic[. 1.5. ISTORICT]L AGRICULTI]RII
BIOLOGICE
Ideaunei Ideaunei agriculturi biologicea biologice a luat nagterela inceputul secolului20 secolului20 cdnd inceput s-o inlocuiascdpe cearural[, societateaindustriali inceputs-o cearural[, tradifionalI. agriculturaEuropei,s-au 3 curente:agricultura curente:agricultura s-au diferenfiatcronologic, diferenfiatcronologic,3 in agriculturaEuropei, biodinamicd" organicd Si biologicd" pe respectarealegilor Agricultura biodinamicd, estebazati, este bazati,pe respectarealegilor naturale ale viefii'gi ale unitifii sol-plant6-animal-om,cea sol-plant6-animal-om,cea mai mare importanld fiind acordatd,,for,telor vitale". Promotorii acestuicurent acestuicurent au fost Rudolf Steinersi Ehrenfried Pfeifer in Germania. RudolfSteiner RudolfSteiner apusbazeleunei filozofii:"antropozofiao',care pomegtede apusbazeleunei filozofii:"antropozofiao', carepomegte de la ,,infelepciunea omului ca pdrticicd a in{elepciunii divine, a rafiunii universale". tn anul 1924 a finut un curs de prezentarea fundamentelor gtiinfifice gi filozofice ale agriculturii biodinamice,iar biodinamice,iar mai tArziu discipolul sdu condus exploatafii agricole din mai multe [Ari, pe baza principiilor acesteiagriculturi. naturalecare staulabaza agriculturi. Legile naturalecare staulabaza acestuiconcept acestuiconcept
Ehrenfried Pfeiffer sunt:
tendinfaviefii tendinfaviefii de a creqtecontinuu; existenfaunui existenfa unui echilibru dinamic care face ca viafa gi moartea sd se intercondilionezeprin contradicfiiinterne contradicfii internegi externe;
Capitolul I. Nogiuni introductive principalii agenfi care participd la desfdSurarea normali
viefii solului
sunt microflora (bacterii, ciuperci, alge) qi microfauna(r6me,nematozi,viermi nematozi,viermi etc.),aldturi etc.),aldturi de r6ddcinileplantelor 9i factorii de mediu (D. Davidescu,Yelicica Davidescu,Yelicica Daidescu, 1994;Gh. 1994; Gh. $tefonic,D. Sdndoiu,1994; Sdndoiu,1994; O. SchmidSi colab.,1994). colab., 1994). Exploatafia agricolE este considerati un organism viq in cadrul cdruia trebuie sd existe un anumit echilibru intre cultura plantelor qi creqterea animalelor. Metoda biodinamici se caracteizeazt prin utilizarea unui numdr de 9 preparate(numerotate preparate(numerotate500-508), cu scopul restabilirii echilibrului momentan, dereglatin dereglatin urma intervenfieiomului, intervenfieiomului, climatului, prin fortareacregterii fortareacregteriiplantelor (D
Davidescu, Velicica Davidescu, 1994). Preparatele biodinamice se
realiz,eazA goricelului,mu;etel, pipddie, valeriand, medicinale(coadagoricelului, din din plantemedicinale(coada urzici, scoarti de stejar),gunoi stejar), gunoi de grajd gi silice. Cantitnlile carese care se folosescla folosescla hectarin hectar in amesteccu amesteccu apa sunt foarte mici, homeopatice,ele homeopatice,ele avdnd un efect stimulatorasupra stimulatorasupraaltor altor mecanismebiologice mecanismebiologice (F. Sattler, E. V. Wistinghausen 1992). Pentru sem[nat, plantat, lucrdrile solului gi recoltat se fine seama de influenfelecosmice, influenfelecosmice,in in primul r6nd de pozi;iaLunii, pozi;ia Lunii, dar gi a altor planete,care exerciti
influenf[ asuprasolului asuprasolului gi asupraplantelor; de aceea,este aceea,este necesard
intocmireaunui calendaral calendaral efectuirii luolrilor agricole. Agricaltura orgonicd, a apirut in Anglia dupd cel de-al doilea rdzboi mondial qi se bazeazdpe folosireaexclusivd folosirea exclusivd fertilitiilii organice.Acest organice.Acest curent atribuie humusului un rol fundamental in echilibrul biologic Ai fertilitatea solului. Fondatorulacesfuia, Fondatorulacesfuia,Albert Albert Howard, gi-a enunlatteoriile enunlatteoriile in "Testament agricol", publicat in 1940. El subliniaz5 dezavantajelemonoculturilor, ale disparifiei micilor exploatafii qi ale folosirii ingrdqemintelorartificiale, artificiale, precum gi rolul culturilor asociate(graminee-leguminoase) gi al fertilit6fii solului tn asigurarearezistenfei plantelorla plantelor la parazili.. perioadi, in Austria, Hans Peter Ruschpropune in aceeagiperioadi, Ruschpropune metoddde metodd de agriculturi organo-biologicd"inspirat[ organo-biologicd"inspirat[ din curentul apirut in Elvefia sub influenla lai Hans Miiller gi se bazeazhpe observafiac[, observafiac[, in natwd, resturile
30
Capitolul I. Noliuni introductive
vegetaleqi dejecliile se biodegradeazi,giajung sdingrage sd ingragesolul solul fbri ca cinevasd cinevasd le tncorporezein sol. Agricultura biologicd. Principiile agriculturii biologice au fost difinate dup6 cel de-al doilea rdzboimondial rdzboimondialde de citre consumatoriigi medicii preocupafi de efectele alimentelor asupra s6n6titii oamenilor. Motivele orientdrii cdtre agricultura biologicI, in anii 1970, sunt legate de experienfa negativ[ cu produselechimice gi problemelede sdndtateapdrute.La apdrute.La aceastas-a addugatgi consumulde consumulde materii prime gi energiela energiela costuri foarte ridicate. (P. Papacostea,
resr).
in anii 1980 se dezvolti congtiinfa responsabilitdlii faf[ de mediul inconjurdtor,iar inconjurdtor, iar la inceputul anilor 1990,in 1990,in fdrile occidentale,se occidentale,se inregistrezi supraproducfiede alimente,saturarea alimente,saturareaqi liberalizareapie[eiproduselor liberalizareapie[eiproduseloragricole. tn ultimele doud-trei decenii s-au format mai multe organizafii ale producdtorilor, avAndca avAndca scop promovareaagriculturii biologice. b iologice. Ca urmare a regrupirii unor astfel de organizafii, in anul 1972 s-a constituit Federalia Internalionald a MiScdrilor de Agriculturd Organicd (IFOAM. Aceastd organiza[ies-a organiza[ies-a dezvoltatcontinuu, grupdndla nivelul anului 1993 aproximativ dezvoltatcontinuu,grupdnd 400 de asociafiidin asociafii din 60 de fari (Catherinede Silguy, /994). A fost elaboratun elaboratun caiet de sarcini-cadru, care servegteca servegteca referinfd pentru toate organiza[iile existentela existente la nivel mondial gi care permite o organizarea organizarea reglementirilor din domeniul producfiei, etichetdrii gi comercializdrii, in cadrul agriculturii biologice. Minigtrii agriculturii din larile Uniunii Europeneau Europeneau hot[rdt sd favonzeze dezvoltareaagriculturii dezvoltarea agriculturii biologice, consider0ndcd consider0ndcd aceastacorespunde aceastacorespundenoilor noilor obiective ale politicii agricolecomune agricole comune@AC): echilibrareacererii echilibrareacererii qi ofertei de produse alimentare, protecfia mediului inconjurdtor qi a spafiului rural, gararrtareacondifiilor pentru concurentaloiald concurentaloiald intre producitori, precum gi libera circulafie produselor. in anul lggl,lanivelul
Uniunii Europenea Europenea fost adoptatun adoptatun regulamentce ce
prevede metodelede metodele de obfinere, etichetareagi controlul produselor agricole gi alimentarerezultate alimentarerezultateprintr-un printr-un mod de producfie biologic (RegulamentulCEE
Copitolul L Noliuni introductive producfie, transformaregi acestuia,ansamblul filierelor de producfie,transformare 2092/91).Pofiivit 2092/91). Pofiivit acestuia,ansamblul reglementdriin in toatefdrile Uniunii Europene. import estesupus estesupusaceloragi aceloragireglementdri practica in Germaniain Germaniain La nivelul anului 1992 agicultura biologic[ se practicain 127.240 ha; in Franfa 9.300 de ferme, totalizdnd 127.240ha;
3.873 de exploatafii cu
de acestsistemde 71.000ha (1993); acestsistem 3.700 de ferme cu 71.000ha producfie este in curs de extindere in majoritatea flrilor europene (A 72.000 ha; in Italia
1 995). Campagnoni,1995). Regulamentul european cu privire la agricultura biologici prevede respectarea metodelor de producfie specifice, fiind
acceptate numai
mineralepu]in solubile cdtevaingrlqdminteminerale ingragiminteleorganice, ingragiminteleorganice,precum gi cdtevaingrlqdminte gi un num[r foarte redus de produse chimice simple. in anexele acestui fertilizare,cdt gi pentru admiseatdt pentru fertilizare,cdt regulamentsunt regulamentsunt prevdzuteproduseleadmiseatdt prevenireaqi combatereabolilor gi ddundtorilor. fertilizirii gi amelioririi solurilor admisein agricultura Produsedestinate Produsedestinatefertilizirii colab., 1994) swfi: Catherinede Silguy, 1994; O. Schmidsi colab.,1994) biologicd (dupd Catherinede pdsdrisauurind; gunoi de grajd qi gunoi de pdsdrisau urind; paie; turb6; compostuzat compostuzat din cultura ciupercilor; menajereorganice; compostdin compostdin deqeurimenajereorganice; compostdin compostdin reziduuri vegetale; produse animale transformate provenite din abatoare gi din industrializareapegtelui industriaalimentari qi textil{ din industriaalimentari organicerezultatedin subproduseorganicerezultate alge gi produsedin alge; nrmeguqde lemn,scoar!6 lemn, scoar!6gi resturi lemnoase; cenugdde lemn; roci fosfaticenaturale; fosfaticenaturale; roci de fosfat de aluminiu calcinate; zglra lui Thomas; roci potasicemlcinate;
32
Capitolul I. Notiuni introductive calcar; cretd; roci de magneziu; rocicalcaro-magneziene; sulfat de magneziu; gips; pudrdderoci; argill (bentoniti, perlit); sulfat de potasiu; microelemente(bor, cupru, fier, mangan,molibden, ztnc); sulf; clorurd de calciu (numai pentru tratamentefoliare aplicate la mdr, dup6constatareade cdtre organismulde control, carenfelorde calciu
gimagneziu).
Produse autorizate pentru combaterea bolilor gi daundtorilor (dupd Catherinede Silguy,1994; O. SchmidSi colab., 1994)swfi:
produse pe baza de piretrine extrase din specia chrysanthemum cinerarifuliun, confindnd,eventual,gi eventual,gi o substanfdsinergici; preparatepe bazi de Derris elliptico; preparatepe bazdde euassia amaro,. preparatepebazAdeRyania de Ryaniaspeciosa;
propolis; "pdmdnt" de diatomee; pudrd de roci; preparate pe bazd de metaldehidi, confinand un repulsiv impotriva animalelorsuperioaregi utilizate in capcane; sulf; zeamd, bordelezd; zearnd,de Burgundia; silicatde sodiu; bicarbonatde sodiu;
Capitolul I. Noliuni introductive sdpunpotasic; preparatepebazdde feromoni; uleiuri vegetaleqi animale; uleiuri de parafinI. Pentru combatereabolilor, combatereabolilor, dtrundtorilor gi buruienilor sunt precizate urmdtoarelemdsuri: urmdtoarelemdsuri: alegereaspeciilor alegereaspeciilor gi soiurilor rezistente;programareaunei rotatii corespunzdtoarea culfurilor, procedeemecaice;distrugerea mecaice;distrugereaburuienilor buruienilor cu ajutorul cdldurii; protejareafauneiutile. faunei utile. Produsele autorizate pentru combatereabolilor combatereabolilor gi d6undtorilor vor fi folosite numaiin numai in situaliaunor situaliaunor pericoleiminentecare iminentecareameninfd ameninfdcultura. cultura. in ultimul deceniu, pornind de Ia concepfulde concepful de dezvoltare durabilb, s-a extins,in extins,in specialpe specialpe continenfulamerican, continenfulamerican,curenful curenfulagriculturii durabile. Potrivit Raportului Brundtland (1987), al Comisiei Mondiale asupra Mediului gi Dezvoltlrii (WCED), dewoltareadurabili dewoltareadurabili este "aceeacare are in vedere necesitifile prezentului, frrd a compromite capacitateagenerafiilor viitoare de le satisfacepe cele proprii (P. Paris, Q. Paris, /,995). Agricultura durabilS este definiti ca fiind "un sistem de agriculturd sdndtospentru mediul inconjurltor, economicviabil economicviabil gi social responsabil"(C. Ingels, 1992). Se apreciazdcd apreciazdcd aceastardspundenecesitdlilor rdspundenecesitdlilor oamenilor de producein mod constantcantitAflle constantcantitAfllenecesare necesarede alimentegi materii prime pentru industrie, de calitate, ftri sd fie afectateechilibrul afectateechilibrul gi diversitateabiologicd diversitateabiologicd a plantei (D. Keeney,i'990; Keeney,i'990; J. C. Coelho,P. Coelho,P. A. Pinto, 1994). Pentru agricultura firii noastre, armonizarea dezvoltdrii agriculturii cu pdstrareaechilibrului ecologic Ai implementareaacestuisistem acestui sistem de agriculturd durabill au in vedereoblinerea vedereoblinereaunor unor producfii optime,cu optime, cu eficienfdeconomic[ eficienfdeconomic[ gi asigurareaprotecfieimediului inconjurdtor(C. Rduld, 1992).
NoSiuniintroductive Capitolul I. NoSiuniintroductive 1.6.CALITATtrA 1.6. CALITATtrA PRODUSELOR iN .q.CRICTILTURA BIOLOGICA reprezintdtotalitateacaracteristicilor caracteristicilorunui unui produs sau serviciu "Calitatea reprezintdtotalitatea aptifudineade a satisfacenevoile consumatorului". careii careii confer[ acestuiaaptifudineade va apreciaun Producdtorulva apreciaun soi de bundcalitate rezistenfala boli gi bund calitatepentru rezistenfala intemperii, pentru cerintele sale fafi de factorii de mediu, iar consumatorulva va gust,duratade apreciaun apreciaun produsde buni calitatedupl calitatedupl aspect,gust, duratade pdstrareetc. Conceptul de calitate comporti mai multe tipuri de calitate, fiecare cu gi anume: anumitecaracteristici anumitecaracteristicigi calitatea agronomicdse agronomicdse referd la caracteristicilede caracteristicilede culturi ale unui soi, producfiei(potenfialproductiv, privit din punct de vedereal productiv, simplitateaculturii, vedereal producfiei(potenfial simplitateaculturii, cerintefafd cerintefafd de factorii climatici, rezistenfi la boli); reprezentati de aptifudinea pentru pdstrare calitatea tehnologicd este reprezentati rezistenf6la boli gi transport; unui produs,rezistenf6la culoarea, mdrimea gi forma; de obicei, calitatea vizuald cuprinde: culoarea,mdrimea produseleagroalirnentaredupdaspectul clientul cumpird produseleagroalirnentare dupdaspectulvinnl; vinnl; calitatea igienicd ig ienicd este datd de cerinfa pentru un produs slnitos, carein care in urma consumului sd nu dduneze s[nbt[fii. Ea este datd de absenfa microorganismelorpatogene,a reziduurilor toxice (de pesticide, de metale grele,nihali grele,nihali etc.); calitatea organolepticd estedeterminatd estedeterminatdde de savoareaunui savoareaunui aliment, de tot ceea ce comporti comport i aceasta(ansamblulinsugirilor gustative gi olfactive), prin aprecierea subiectivd
consumatorilor. in canil determindrii calit[filor gustative ale unui produs de c[tre un juriu antrenat,percepfiile senzorialesunt senzorialesunt divizate,codificate divizate,codificate gi analizate,pentru eliminarea,in eliminarea,in parte subiectivit6fii. Se gusful dulce, raportul dintre acestea" apreciazL,in in asemeneacazuri,aciditatea, cazuri,aciditatea,gusful
consistentapulpei, amlreala etc. calitatea nutritivd se referi la insugireaunui insugireaunui aliment de a satisface cerinfelenutritive cerinfelenutritive ale consumatorului;
Capitolul I. Noliuni introductive calitatea ecologicd este reprezentatd de impacful producerii, al transform[rii, al distribufiei (ambalaje)qi al consumatoruluiasupramediului asupramediului inconjurdtor. in agriculfurabiologici agriculfurabiologici sepune se puneun accentdeosebit accentdeosebitpe pe valoareanuhitivd valoareanuhitivd gi igienicl
produsului care se comercializeazh,. Calitateagustativ6 Calitateagustativ6 produselor biologice estesuperio estesuperioarh arhfa[6 fa[6de de produseleconvenfionale. ionale. in privinfa reziduurilor de pesticide, garanfia nefolosirii pesticidelor de cdtreproducdtor cdtre producdtorasiguri probabilitateredusdde redusdde g6si reziduuri de produse. continuhrl in nitrali al produselorestepufin estepufin dependentde de modul de producfie, dar, in principal, estein estein funcfie de fertilizare qi de condifiile pedoclimatice. Produselehortiviticole obfinute prin varianta agriculturii biologice sunt mai sdndtoase,mai "nafurale" gi, cu toatecd toate cd uneori nu au un aspectcomercial aspectcomercial deosebit,consumatorii deosebit, consumatorii sunt dispugi sd pldteascdun pre! mai ridicat pentru calitatealor calitatealor biologicb. Pentru strugurii de mas6, fructele speciilor pomicole gi legumicole, prezinth importanfd deosebitd capacitatea de a atrage consumatorul prin mrrime, uniformitate, formd, colorafie, gust, arome, crocanfa pulpei, finefea pielifei, rezistenfala transportgi transportgi pistrare. Aceste diverse aspecte ale calit5fii sunt determinate, in parte, de patrimoniul genetical soiurilor, in partede mediul pedoclimaticin careacestea care acestea suntcultivate, sunt cultivate,precum precumgi gi de interraen{ia omului. omului. Agricultura zilelor noashetrebuie noashe trebuie sr find selrma,de selrma,de evolulia in timp gustului consumatorilor,ca urmare imbunitdfirii calitifii viefii, a diferitelor tendinfe spre fructe apirene,diferit gi uniform colorate, cu arome de diferite intensitdfi,cu perioadediferite de maturareetc. maturareetc. Marco de origine Si semnelecatitdlii semnelecatitdlii produselor biologice. in Germania produsele care provin din culturile biodinamice poartd marca protejatd Demeter",respectiv Demeter",respectiv Biodyn" in cadrul Institutului pentru Cercetqrea Biodinamicd, asociafie de agricultori, oameni de qtiin16,consilieri gi persoanecalificate din cele mai diferite domenii ale viefii, ca qi din comunitElile de lucru ale producdtorilor,
Capitolul L No[iuni introductive sunt elaborategi stabilite liniile directoarepentru efectuareaculturilor, precum gi hot[rdrile privind comercializareagi prelucrareaulterioarl a produselor. Drumul parcurs de produselor "Demeter" pinZ la consumator este asiguratprin asiguratprin protecfiamdrfii gi prin contracte.Dincolo Dincolo de acestcadru, acestcadru, sectorul de calitate "Demeter" dn Institutul pentru CercetareaBiodinamicd, CercetareaBiodinamicd, in mod gi efectueazi analiza de reziduuri de regulat controleazdcalitatea produselorgi controleazdcalitateaproduselor pesticide. Prelucrareaulterioari Prelucrarea ulterioari in diferite mdrfuri alimentare "Demeter" are loc prin procedeecare menajeazhcalitatea, acordindu-seatenfie acordindu-seatenfie speciall valorii nutritive. imbunit[firea comunica]iei cu piafa gi cu consumatorii se face prin publicitate. De aceea, produsele biologice vor fi protejate intotdeauna in ambalajespecialegi vor purta etichetepe carese va trecemarca careseva trecemarcaprodusului. in practica distribuirii moderne se vor anticipa clienfii cirora li se va distribui marft standard. Ambalareaproduselor Ambalareaproduselorsepoateface poatefacein in cutii de cartongofrat cu hArtie. Ambalarea modernd se rcalizeqri in material plastic transparentin transparent in care produselese vdd bine, sortareafiind sortareafiind obligatorie,astfel obligatorie,astfel c[, in fiecareambalaj fiecare ambalaj produselesunt de aceeagimdrime, mdrime, form[, culoare,pe ambalajfiind ambalajfiind trecut preful produsului gi cantitateaexistentd. cantitatea existentd. Cumpdrarease Cumpdrarease face prin autoservire.De autoservire. De ultim[ ord este ambalareaindividuald ambalareaindividuald a fiecdrui produs in- folie transparentS" ceea ce imbunntifegte prezentareaprodusului prezentareaprodusului gi, totodate, reduce ofilirea gi pierderilede ap6. Un mare interes se remarci in ,tirile vest europene,din europene,din partea unor consumatori, pentru produsele agricole obfinute prin varianta agriculturii biologice,care biologice, care sunt socotite mai s[nitoase, mai naturale,degi naturale,degi uneori nu au un aspectcomercial aspectcomercialdeosebit. deosebit. Piafa de desfaceregi preful produselor agriculturii biologice.in biologice.in prile vesteuropene, vesteuropene,in in S.U.A. qi Canadaexistd Canadaexistdun un curentfavorabil curentfavorabil pentru practicarea agriculturii biologice, ca gi pentru existenfaunei pa ralele (mai scumpd) existenfaunei piefe paralele pentru fructele gi legumele realiz-ateprin prin acestevariante. acestevariante.in in acestefbri au luat
Capitolul I. Noliuni introductive fiinfd asociafii profesionale ale unor producitori care, periodic, organtzeazh preg6tire gi reciclareprofesionald, cursuri de preg6tiregi publicd reviste cu teme specifice reciclare profesionald,publicd agriculturii biologice g.a. pentru desfacereaproduselor De asemeneaau fost organizatemagaane organizatemagaanepentru membrilor asociafi, produse care sunt certificate in ceea ce priveqte autenticitateagi calitateabiologicl calitateabiologicl de cdtrepersonalitifi gtiinfifice recunoscute. in afard de asociafii particulare existi organe oficiale de stat care dau sfaturicompetente sfaturi competentecelor caredoresc practiceaceast[variantd s5practice caredorescs5 aceast[variantd agriculturii. produselorrealizateprin prin agriculturabiologicd Piala de desfacere produselorrealizate agriculturabiologicd poart[ diferite denumiri: Produsebio, Produse bio, Piala Eco, Produseprin Produseprin agricultura biologicd. DacS consumatorii au convingerea ci folosirea in hrana zilntcd, produselor agriculturii biologice corespundeintenliilor corespunde intenliilor lor, atunci nivelul prefului nu intereseazd.De reguld,preful reguld,preful acestorproduse acestorproduseeste estemai mai ridicat. ridi cat. Dacd prelul lor estejustificat. acesteprodusesunt calitativ mai bune,atunci bune,atunciprelul Exploatafiileagricole Exploatafiileagricole carerealizeaz[ carerealizeaz[bioproduse bioproduseau au costuri mai ridicate la unitateade unitateade produsqi unitateade unitateade suprafafdgi folosescmai folosescmai multd mind de lucru. Profitul provenit din v6nzarea produselor agricole trebuie s6-i ofere producdtoruluiposibilitatea producdtoruluiposibilitatea de a obline gi in viitor alimente de cea mai buni calitate. La finanfirile operafiunilorvariate operafiunilorvariate (protecfiam[rcii comerciale,controlul comerciale,controlul generald)contribuie"protecfiaDemeter".Este de calitate,informarea calitate,informareagenerald) Demeter".Este important ca un numlr cdt mai mare de produseale unei gospodirii sd ajung[ pe piala "Demeter" gi sd nu se vdnd6pe piafa generali. Numai in acestcaz acestcaz curentulde curentul de mdrfuri ajunge la cei interesafi gi contribuie la asigurarea economicb gospoddriei. in disculii comune ale reprezentanfilor organizafiilor de consum "Demeter" cu reprezentanfiai reprezentanfiai comer,tuluigi ai celor care prelucreazh mai departeprodusele"Demeter", ca gi cu reprezentanfiai ai comunitilii de lucru gi horticole se incearcd sd se fac6, inteligibil gi transparentpe toate treptele, procesulparcurs procesulparcurs de produsegi produse gi formareaprefurilor formarea prefurilor lor. Asemeneapreocupdri Asemeneapreocupdri
CaPitolul
No{iuniintroductive
conducopeldrrg[contactuldintrec conducopeldrrg[contactuldintreconsumatorqiprod onsumatorqiproducitorcuprilejutvan ucitorcuprilejutvanzlri zlrii
inne sufletesc raport un la producliei, ne sdt. lalocul TT:1.:t::1]'1;":T#l1u trebuie regul'e' regul'e' toate toate dup6
"'H::I1::;:ffi;;;;inamic'
pentru obfinute inoasdrile prin putea s6 produc6,
in situalia financiardde produselesale,inurmdtoriiani,alimentevariatedecalitatesuperioaraqis qi ,.sinitatea'ir, ,"nnnu,.a solului, plantelor animalelor' conserve
conven{ionaldla Capitolul II. Conversia de la agricultura conven{ionaldla agricultura biologicd
CAPITOLUL II
COIMNTIONALA COIMNTIONALA coNvERsIA DE LA AGRTCULTURA LA AGRICULTURABIOLOGICA 2.1. GENERALITATI Dupd experimentdrile experimentdrileefectuatein India (1910-1931)de cdtre Albert Howard gi dupd ce Rudolf Steiner gi-a publicat cursul de agriculturd tncepesd cdqtigetot cdqtigetot mai mulfi adepfi agriculturabiologicd tncepesd biodinamicd(1924),agriculturabiologicd StateleUnite, Elvefia, Franta. in Anglia, Angl ia, Germania,StateleUnite, agriculturabiologic[ cel mai acordcd agriculturabiologic[ sunt unanimde unanimde acordcd Astdzi,specialigtii Astdzi,specialigtiisunt bine organizatdseintilnegte la popoarelede limbd germand. agriculturi biologic[ Trebuie specificat faptul c6, in f[rile cu semnificativd s-a dezvoltat mai intdi agricultura integrati, care a funcfionat gi funcfioneaz[ ca
gcoali de pregitire a agricultorilor pentru trecerea la
logicd. agriculturabio agriculturabiologicd. metodele numele,integreazimetodele integratd,dupd cum ii spunegi numele,integreazi Agricultura integratd,dupd gi procedeelebldnde, procedeelebldnde, ocrotitoarede ocrotitoare de mediu (combatereabiologic[ a bolilor qi folosirea preventivede combatere,folosirea folosireaintensivl a_misurilor preventivede ddun[torilor, folosireaintensivl etc.) cu metodele pesticidelorcel mai pufin toxice, fertilizareaorgano-mineral[ fertilizarea organo-mineral[etc.) qi procedeeleintensive,dar aplicatela nivelul minimului necesar(ingr6g[minte intensive,dar aplicatela mecanizare, irigare). Prin urmare, agricultura chimice, pesticide, erbicide, mecanizare,irigare). Romdniase pas mareinainte inainte spreecologizarea spre ecologizareaagriculturii. in Romdniase integrat[ esteun esteun pasmare integrati, dar ea sepractici despreagriculturaintegrati, vorbegtede vorbegtede mai bine de 20 de ani despreagricultura sporadicAiintr-un mod necontrolat. in fdrile europene denoltate, agricultura integrati, ca gi agricultura statisticedistincteqi controlului. biologicd,sunt biologicd,sunt supuseinregistririlor statisticedistincte Agricultura integratd, ca gi cea biologic[, este organizatdin asociafii tehnologice, este controlatd 9i putemic lucrative, beneficiazi de Normative tehnologice,este ecologicdare agriculturaecologicd esteOlanda,agricultura sprijinitd de citre stat. in unele fdri, cum esteOlanda,
Capitolul II. Conversiade la agricultura convenlionaldla convenlionald la agricultura biologicd acelagi insemn de marc6, sub care se inscrie: o stea in cazul agriculturii integrate,doui integrate,doui stelein stele in cazul agriculturii biologice, etapa de conversiegi trei stele pentru agricultura biologicd. in secolul al XXI
lea probabil c6 in
Uniunea Europeand,vor Europeand,vor functiona doar doui sisteme agricole: cel integrat (majoritar) 9i cel bilogic (in continui dezvoltare). in Germania,asistenfa Germania,asistenfatehnici tehnici acordati inheprinderilor de agriculturi integrati estepldtiti estepldtiti de citre stat.O stat.O inheprindereagricoli inheprindereagricoli poatesi funclioneze ori in nsistem integrat, ori practicAndagricultura biologic5, nefiind admisl coexistenfamai multor sistemeagricolein agricolein aceeagiintreprindere. Dacd ne referim r eferim la dezvoltareaagriculturii dezvoltareaagriculturii biologice putem spunecd, spunecd, dupl ce in anul 1972 s-a infiinJat organizafiainternafionald pentru agricultur[ organizafiainternafionaldpentru biologicS,numitd biologicS, numitd International Federationof Federationof Organic Agriculture Movements (IFOAM), agriculturabiologicd agriculturabiologicd inceputsi inceput si se dezvolte orgarnzat,in in bazaunor bazaunor concepfii unitare. La IFOAM au orgaruzafii afiliate peste 50 de fdri. in Romdnia, in 17 octombrie 1998, s-a infiinfat asociafiacoordonatoare asociafiacoordonatoarepentru agriculturabiologic[, agriculturabiologic[, BIOAGNROM, cue esteafiliatd esteafiliatd la IFOAM. La data de I ianuarie 1997, suprafafaagricold suprafafaagricold gospodiriti biologic in Uniunii Europenea Europenea fost de l,16 o/o din total, ponderile cele mai mari
tirile inregistrdndu-sein Suedia(8,86 %), Austria (8,62 %) 9i Finlanda (3,68 %). in cifre absolute,la absolute,la aceeadatd, aceeadatd, cele mai mari suprafefegospoddritebiologic le
defin Italia, Germania,Austria Germania,Austria qi Suedia.Suprafafa Suedia.Suprafafamedie medie _aunei intreprinderi agricole in farile Uniunii Europeneeste Europeneestede 16,52ha, fiind cuprinsl,intte de 16,52ha, cuprinsl,intte 70,92 ha (Marea Britanie) 9i 2,58 (Irlanda). in Romdnia, suprafafamedie suprafafamedie a unei exploatafii agricole este de l,2ha, existdndcirca existdndcirca 5 milioane de proprietari. in condifiile din Europade Europade vest, se considerdcompetitiv[ considerdcompetitiv[ o intreprindereagricold intreprindereagricold cu o suprafaf[de suprafaf[de 30-50ha 30-50ha (tabelul2.1.). 2 .1.).
Agricultura biologicd a inceput incep ut si se dezvolte in anii '70, pentru ca in anii '90 sd se inregistrezeo inregistrezeo dezvoltareexplozivd, dezvoltareexplozivd, fapt explicat prin aparilia
Directivei Consiliului Europei din i,99i,, privind agricultura biologicl qi ca urmarea urmarea stimulenteloracordate stimulenteloracordatede stat.
la la Capitolul IL Conversiade Conversiade la agricultura convenSionald agricultura biologicd
4l
Tabelul2.L Dezvoltarea agriculturiibiologice biologicein Europa(01 ian. 1997) (dtrpdNicolaeBdldscufd, NicolaeBdldscufd, 999) 999) Suprafafa Numiml Suprafafa mediea unei gospoddritd intreprinderilor lara intreprinderi biologic biologice agricole ha Nr ha 13.38 19.47 0.45
r636
Danemarca Finlanda Franta Grecia Irlanda Italia
Olanda Portuealia Spania Suedia Marea Britanie
TotalUE TotalUE
Norvesia Elvetia RepublicaCe Polonia Slovacia
4.452
3,89
33.854
20.09
3r.75 0"06
276.000 8.86 17.240 0.28 1.240.099 l . l 6 75.000
rt.042 94
t2.26 1.05
6.62 18.68
34,56 70.92 t6.52
n.25
t9^76
236
Unsaria
Estonia Romdnia
publicatedecbtreGuvernul cbtreGuvernulelvefian 7 %, conformdatelorpublicate
rentabilitifiiintreprinderilor intreprinderilor biologicesunt: Factoriidecreqtere decreqtererentabilitifii munc6familiale; folosireala maximuma forteide forteidemunc6
42
Conversiade la agricultura convenlionald la Capitolul IL Conversiade agricultura biologicd produselorin gospoddrie; prelucrareaprimard produselorin produselordirect din gospodirie; livrareaproduselordirect universalesau cu grad de adaptabilitate folosireamaginilor folosirea maginilor agricole universalesau ridicat; diversificarea activitdfilor economice gi aplatizarea curbei de utilizare a forfei de munc6; adaptareastructurii adaptareastructurii producfiei la condiliile locale de sol, clim6, piaf[, tradifii,etc.; tradifii,etc.; a ni, ceeace ceeace lactafiela vacile de lapte, de la 4 la 5 ani, sporireaduratei sporireadurateide de lactafiela sporeqteproducliacu 450 600 de lapte pe cap de animal qi pe an.
intens chimizat5,la chimizat5,la agricultura Trecereade Trecereade la agriculturaconvenfionald, agriculturaconvenfionald,intens crearea unui sistemagricol sistemagricol durabil qi biologicd este un procesbiodinamic de crearea autoreglabil, aga dupd cum este, de exemplu, pddurea. Acest proces se realizeazhintr-o perioad[ de timp mai lungi saumai saumai scurt5,in functie de gradul de chimizare preexistent, poluarea solului, gradul de atac al bolilor gi infestareacu buruieni, structuraintreprinderii structuraintreprinderii agricole la inceputul dlun[torilor, infestareacu gi congtientizareaecologicd a fermierului pregdtireaprofesionaldgi conversiei, pregdtireaprofesionald etc. Primul an in care se aplicd principiile gi tehnologiile de agriculturd caren]6".Perioadade de timp de la biologic[ se numegte"anul numegte"anul Zero" sau "anul de caren]6".Perioada obfinereaautorizafiei de acreditarese acreditarese numegteperioadd de anul Zero pdnd la obfinereaautorizafiei poatedura 2-5 ani. Perioadade Perioadade 2 ani este perioad[ de conversie conversie.Ea conversie.Ea poatedura normal6, realizabilL in cadrul intreprinderilor mixte (culturi de c6mp
taurine)
poate spune sau in intreprinderi specializatein culturi de cdmp, caz in care se poatespune efectueazetnfi-un singur pas. in situalii despre conversie c6 aceasta se efectueazetnfi-un pomiculturd, legumiculturd,plantalii plantalii de hamei speciale,mai speciale,mai ales in viticulturb, pomiculturd,legumiculturd, etc., conversiapoate dura 5 ani, efectudndu-sein
3 etape.Acest etape.Acest tip de
conversiea primit denumireade denumireade conversiepas-cu-pas. Conversia marilor intreprinderi i ntreprinderi de tip ti p socialist, a intreprinderilor inalt estenecesard specializategi a intreprinderilorcu intreprinderilorcu datorii, estefoarte estefoartedificil[. dificil[. Nu estenecesard perioad6de conversiecdnd pdmdnturivirgine saucele la care saucelela conversiecdnd se iau in culturd pdmdnturivirgine
Conversiade la agricultura convenlionald Ia Capitolul IL Conversiade agricultura biologicd nu s-auadministrat s-auadministratchimicale. chimicale.De De asemenea, trebuie sEavem sEavemin in vederefaptul vederefaptul c5 nu se poate practicao agricultur[ biologicd in apropiereaunor apropiereaunor surseintense surseintensegi permanentede poluare:combinate poluare:combinatechimice, chimice, fabrici de ciment,ape ciment, apemurdare, murdare,cdi cdi rutiere cu trafic intens q.a. De asemeneatrebuie avut in vedere fapful cd, terenurile puternic erodate,cele erodate, cele foarte acide sau sirdfurate, pot fi cu greu gospod[ritebiologic. in
domeniui cregterii animalelor, conversia incepe imediat dup6
incheiereaanului incheiereaanului Zero, durataei durataei fiind, in general,intre I
12 luni in funcfie de
specie,destinalie specie,destinalie;i sursade sursade achizifionare animalelor.Exemplu animalelor.Exemplu de conversie in zootehnie: august2000 august2000
incheiereaanului Zero in cdmp
septembrie2000
Zero lundpentru lund pentru oud pentru lapte Zero -r doui luni pentrulapte
noiembrie2000 noiembrie2000
Zero* 3 luni pentrucarnede pasdre februarie2001 februarie2001
Zero
luni pentrucarnede carnede porc
2 001 august2001
Zerot'12 luni pentrucarnede carnede viti
2.2.ETAPELE 2.2.ETAPELE PARCURSEDE CATNNUN CATNNUN AGRICULTOR ROMAN, HoTARAT sA PRACTICEAGRICULTURA PRACTICEAGRICULTURA BIoLoGIcA Pentru a practicaagriculfura biologicd, un agricultor romdn trebuie si parcurgl urmltoarele etape in primul rdnd, sd se inscrie intr-o asociafieregionald asociafieregionald de agriculturi biologicd. Asociafiile regionale se infrinleazd pe zone mari de cultur6. Ele elaboreazdnormativeletehnologiceprivind cultivareabiologic6,a cultivareabiologic6,a plantelor, cregtereabiologicd a animalelor anima lelorgi valorificareaproducfiei, valorificareaproducfiei, constituind,in constituind,in fapt, filiale ale asociajiei nafionale.Normativele nafionale.Normativele tehnologice se elaboreazhfindnd cont de Normativele cadru intocmitede intocmite de ComisiaNa{ionald pentru Normative ComisiaNa{ionaldpentru Si Acreditare, de pe ldngd Ministerul Agriculturii gi Alimentaliei. Asociafia nafionald concepe qi deline jurisdicfia insemnului de marc6, efectueazd controlul gi certificarea(prin filiale), emitesancfiuni. emite sancfiuni.
44
Capitolul II. Conversia de la agricultura convengionaldla agricultura biologicd sd-gi insuqeascl cunogtintele teoretice minime privind agricultura
biologic4 dat fiind faptul c6 un bioagricultor trebuie si fie mult mai bine pregdtit decdtun in afaraclr{ii decdtun agricultor tradifional. in acestscop, acestscop,in afara clr{ii de fa{6, se specialitatein limba romdn6, recomandd,mai recomandd,mai int6i consultarealiterafurii consultarealiterafurii de specialitatein menlionati in bibliografi cdrtii; sd contactezegi sI se consulte cu specialiptiide specialiptii de la cea mai apropiati stafiunede stafiunede cercetlri agricole; -sd viziteze intreprinderi agricole gospodirite biologic, cum este Centrul Demonstrativpentru Agriculturd Durabild CincSor,judeful Bragov; sEparticipela cursurilede cursurilede iniliere in agriculturabiologic[; agriculturabiologic[; s[ invite in intreprindereasa intreprindereasa gi sd seconsulte se consultecu cu controlorii gi consultanfii Asociafiei, precum gi cu inspectorii aprobatoriai aprobatori ai Ministerului Agriculturii. inspectori vor avea sediul, probabil, la anumite inspectoratejudefene Acegti inspectorivor pentrucontrolul pentrucontrolul seminfelorpi materialuluis6ditor; materialului s6ditor; sub indrumareaconsultanfilor indrumareaconsultanfilor gi controlorilor Asociafiei, agricultorul biolog va intocmi o seriede seriede documenteobligatorii: regional6; a) contractelecu asociafiade asociafiade agriculturabiologicd, agriculturabiologicd,regional6; b) jurnalul intreprinderii,combinat intreprinderii,combinatcu registrulde control; cu registrulde c) planul de conversiea conversiea fermei. Cu bioagricultorul se incheie 3 contracte, etapizatein etapizatein timp dupd cum urmeaza: dupd un an de zlle, din momenful in care a devenit membru al Asociafiei, conducitorul tntreprinderii incheie cu aceasta
contract penlru
parcurgerco anului Zero; dupd anul zero, se incheie cel de-al doilea contract, adicb contractul penlru perioada propriu
zisd de conversie;
cel de-al treilea contract este controctul pentru intreprinderile acreditate. furnalul intreprinderii esteun registru oficial asemdndtorcu cu registrele de ferm6 careau careau existatla pentrutntreprinderile existatla noi in IAS-uri. El se foloseqteatit pentrutntreprinderile aflate in conversie,cdt conversie,cdt gi pentru cele acreditate.Jurnalul acreditate.Jurnalul este astfel conceput
c ap
ut II c nv
!:
"';
;r ;:;:i:;; ;
nv nti nti natd
incdt si ?ndeplineasc6 9i funcfia de control. in jurnal se trec toate lucrbrile gi acfiunile desfbgurate zilruc in procesulde producfie,pentru producfie,pentru inheprindere,mai inheprindere,mai ales cele careau tangen!5cu procesulde care au tangen!5cu insi se face confruntareacu confruntareacu normativele tehnologice.Jumalul tehnologice.Jumalul nu inlocuiegte inloc uiegteinsi iar-contabild. evidentafinanc evidentafinanciar-contabild. 2.3. PLANUL DE COT\IVERSTEAL INTREPRINDERII Planulde Planul de conversieal intreprinderiicuprindeurm[toarele capitole: conversieal intreprinderiicuprinde urm[toarelecapitole: pedologici9i 1. Diagnoza intreprinderii la inceput de conversie (cartarea mediu,poluare,structurafermei, agrochimicd,cafiarea agrochimicd,cafiareaburuienilor, buruienilor, condi{ii de mediu,poluare, structurafermei, situafiabolilor situafiabolilor gi piafA,reanltateeconomico-financiare inregishateetc); etc); ddunitorilor, dotare,capital, dotare,capital, piafA,reanltate economico-financiareinregishate 2. M6suri de ameliorare a solului (se vor studiaintr-un studiaintr-un capitol ulterior);
3. Stabilirearaportului Stabilirearaportului optim intre culturile de cdmp gi incdrcitura cu recomanddca intreprinderile biologice sd aibi un caractermixt: caractermixt: animale (se recomanddca plante/animale,in plante/animale,in primul rdnd taurine, cu o incircituri optimd de 0,8 -l UVIvI/ha. Taurinele constituieprincipala sursi de ingrdqlminte organice, care suntgi celemai cele mai valoroase); 4. Structuraculturilor Structuraculturilor qi asolamente; 5. Managementul ingrlqlmintelor, inclusiv planul de fertilizare pe parcele 6. Protejareaapelorde apelorde suprafafdgi a celor subterane; 7. Alegereaspeciilorgi soiurilor; 8. Maqini pentrulucrareaprotectivda solului; 9. Simdnfa gi materialulsdditor; materialulsdditor; 10. Controlul bolilo gi diundtorilor; I i. Conholul poluirii, protejareamediului din zona de amplasare intreprinderii, orgarizareaecologicda ecologicda terenului; 12. Creqtereaanimalelor (dimensionarea efectivului efectivului de microfermei, microfermei,structura structura animale,incdrc[fura incdrc[fura optimd, sistemulde inhefinere, planul de fi.rajare, mdsuri sistemulde inhefinere,planul sanitar-veterinare);
46
Corwersia de la agricultura convenlionald la Capitolul II. Corwersiade ogricultura biologicd tehnologice pe culturi gi 13. Probleme de organizare a muncii: (fiqe tehnologicepe
cooperareain productie, evidenta categorii de animale, for,ta de munc6, cooperareain financiarcontabilS" financiarcontabilS"computerizare); computerizare); produselebio; 14. Analizachimicdanuald reziduurilor toxice din produselebio; chimicd anuald reziduurilortoxice 15.Capital 15. Capital gi rentabilitate; (marketing, piafi); I 6. Valorificareaproduselor Valorificareaproduselor(marketing, 7. Controlul, Con trolul, certificarea,acreditarea certificarea,acreditareagi consultantd. Planul de conversie,(fiind
lucraretehnicl lucrare tehnicl gi economic6complexd), economic6complexd),va va
mai confinein confinein anex6: planul cadastralal al intreprinderii,la intreprinderii,la o scardconvenabild; scardconvenabild; un plan calendaristiccu calendaristiccu obiectivele de conversieqi termeneprecisede reallzarc. parcelelecultivate biologic se vor marca in cazul conversieipas-cu-pas,parcelele distinct in teren qi pe planul de situafie.De situafie. De reguli, ele se vor cultiva cu alte parcelelegospod[riteconvenfional. specii sau soiuri decit parcelelegospod[rite convenfional.Produsele Produselebiologice biologice se va fine distinct.DupS sevor sevor depozitagi valorifica separat.Evidenfacontabild Evidenfacontabildse distinct. DupS conversie, este interzisi prezenfa in intreprindere a unor materii prime gi materialecaracteristice materialecaracteristiceagriculfurii convenlionale.Prezentdm continuareun convenlionale.Prezentdmin continuareun exempluconcretde d e conversie: RepublicaFederal[Germania Germania |ara: RepublicaFederal[ intreprinderea:Fehrenberg Fehrenberg Conducdtorulinheprinderii: inheprinderii: HansAppel HansAppel Anul inceperiiconversiei: inceperiiconversiei:1988 1 988 Durataconversiei: Durataconversiei:2 2 ani (anul Zero
l an)
Suprafafaagricold:32ha, care6 ha pdquni9i fhnefe agricold:32ha, din care6 Indicele de bonitarea bonitarea terenului: 52-68
srructura :iH'i",::T];;**'*'
:ilffr::tr' 6lnovdz
Capitolul II. Conversia de la agricultura convenyionaldla agricultura biologicd
47
grAu gi orz, 4-5 tlha la ovdz, 80 t/ha la Producfii obtinute: 5-6 tlha la grAugi porumbsiloz. lapte,rasaHolstein, Cregtereaanimalelor:32 Holstein,din animalelor:32 vaci de lapte,rasa din care vaci de porci pentruconsumpropriu. reproducfie;porci Misuri de conversie: construireaunui padocacoperit,penhu vaci; eliminareachimicalelor eliminareachimicalelordin din intreprindere; inscriereain asociafiaBioland normativeloracesteia; normativeloracesteia; asociafiaBioland gi respectarea schimbareaasolamentuluiasffel: asffel: Lucerndin amesteccu ierburi perene l) Lucerndin 2) Lucemi in amesteccu ierburi perene 3) Grdude Grdude toamn6 ingrfueminteverzi ingrfueminteverzi 4) Ovdncu Ovdncu trifoi in culturEascunsb culturEascunsb 5) Sfecl[ turajerd culturdascunsd 6) GrAude GrAude toamni cu trifoi (alb) in culturdascunsd 7) Cartofi ingrdqdminteverzi 8) Ovnz lucernl gi iarbi in culturd ascunsd Asolament de 8 ani, cu 50o/o dicotiledonate qi 50% graminee. Leguminoaselereprezintdpeste reprezintdpeste25%. 25%. Solul esteacoperit vegetafietot timpul esteacoperitcu cu vegetafietot anului. Sfecla gi cartoful se fertilizeazAcu fertilizeazAcu gunoi de grajd. Urina gi mustul se da pe pajigti. pajigtilese vor supratnsdmdnfa cu leguminoaseperene; grajdul pentru vaci va fi ecologizat, adoptAndu-sesistemul adoptAndu-sesistemul de intrelinerecu intrelinerecu legareatemporard legareatemporard vacilor la iesle.
a plantelor: Capitolul III. Cultivarea biologicd aplantelor: cultura mare,pdSunisifdnele
CAPITOLUL III CT]LTIVAREABIOLOGICA CT]LTIVAREA BIOLOGICA A PLAI\TELOR: CULTURA MARE, pA$UNr $r FANETE 3.1. STUDTUL il AMELIORAREA COI\DTTITLOR LOCALE DE MEDIU in atenlia agricultorului biolog, vor sta permanentcondiliile locale de mediu. Astfel, in zona de amplasare intreprinderii, acesta va veghea la p[strareacurat6a curat6a mediuluiinconjurdtor mediului inconjurdtorgi biodiversit[fii, astfel: rdzoarelegi tufrrigurile sevor sevor menfinein menfinein limite rezonabile; plantaperdelede de protecfie; sevor se vor plantaperdele pomii gi arborii rdzle[i,se rdzle[i,sevor vor pdstrasdn[togi; se vor construi cuiburi pentru plsIri gi ascunziquri pentru reptile gi arici; inventariafaunafolositoare folositoaredin zonbetc. seva seva inventariafauna din zonbetc. Ecoagricultorul, va {ine cont de zonarea qi microzonareaproducfiei microzonarea producfiei agricole, cultivdnd numai nu mai acele specii gi soiuri de plante gi va cregtenumai cregtenumai acele specii gi rasede rase de animale,cale animale,cale suntbine sunt bine adaptatein adaptatein zond qi verificate pe numdr marede un numdrmare de ani. 3.2. MASURI DE AMELIORARE A SOLULT]I Mdsurile de ameliorare
solului in agricultura biologicd vizeazi"
urm[toareledoud urm[toarele doudobiective obiectiveesenfiale esenfiale sporireafertilitafii sporireafertilitafii naturale; cregtereaactivitdlii biologice din sol. Solul este un organismviu, organismviu, care se naqteohiieqte gi poate muri. El este format din 45o/osubstanleminerale, substanleminerale, 7% substanfeorganice,25Yo organice, 25Yoaer aer qi 23% apd. Substanfaorganicd Substanfaorganicd a solului este izvorul viefii qi fertilit{ii,
de aceea
popoareleanglo-saxoneau anglo-saxoneau denumit sistemul de agriculturl agricultur l al c[rui obiectiv
Capitolul IIL Cultivarea biologicd plantelor: cultura mare,PdSuniSifdnele Sifdnele organice menfinereasau cregtereacantit[fii gi calitllii substanfeiorganice principal estemenfinereasau din sol, agriculturd organicd. esteformatd din 85% humus' l0% riddcini de plante Substanfaorganici esteformatd 57o,micro menfineviala). Din acest57o,micro qi 5% flora gi faunasolului fauna solului ("inima" care menfineviala).
%oeste flora (bacterii, actinomicete, alge qi ciuperci) reprezinti 4Yo, iar I %oeste microfauna, mezofauna qi macrofaUna (protozoare, nematode, colembole, alesrdme,principalul indicator al cdrtife, dar mai alesrdme, acarieni,miriapode,crustacei,cdrtife,dar vielii biologicedi sol).
intre flora gi fauna solului pe de parte gi humusul din sol pe de altd parte, existd o strdns6corelafie pozilivd, fapt pentru care piatra unghiulard Agricultorii pentruhumus'Agricultorii estehumusul solului, "bbtalia" pentruhumus' agriculturii biologice estehumusul
gtiu cd humusul nu este un dar al naturii (ca in pddure), ci un rezultat al hdrniciei qi priceperii omului, fapt pentru care pe bund dreptate se spune: spun cefel de agricultor eSti! aratd-mi humusultdu ca sd-li spunce caxe ni se oferi pentru renunfa la chimicale, pistrdnd Prima gansi caxeni esteun confinut bogatin humus. rentabilitateaintreprinderiiesteun esteun sol de culoarebrunpentruagriculturabiologic[ esteun Tipul de sol ideal pentruagricultura tnchisd, cu miros de pdmdnt de pddure, cu o structuri glomerulard'bogat in plante,cu texturSmijlocie qi un drenajbun' rdme qi riddcini de plante,cu sensul celor prezentate Principalele masuri de ameliorare solului in sensulcelor anteriorsunt:
cel mai important administrareasistematicd de gunoi de grajd gi amelioratorde sol din agriculturabiologicS.Gunoiul de grajd se ingrdqdmdntgi va completa cu ingrbgaminte verzi. in asolament se vor introduce plante i e de25'33o/o. de 25'33o/o. in in proporfie leguminoase menfinereasolului acoperitcu vegetafietot anul (dacdse poateqi iarna) erzi,mulcire. ingrigfmint culturi succesive,ingrigfmint prin: culturi intercalate,culturi evitareacompactdrii evitareacompactdrii solului, fapt pentru care se vor folosi tractoareqi pesteteren (treceSipeste teren cu treceri cdt mai pufine pesteteren agricoleugoare,cu magini agricoleugoare, "in vddul picioarelor"/). Solul se va lucra numai la umiditateaoptim6, in nici uncaz "p moale".
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdneye Sifdneye menfinerea pH-ului solului in limite optime (6-7), condilie care integrald macro- gi microelementelorde citre plantele determindvalorificarea determindvalorificareaintegrald de culturi gi creqtereacapacitilii de tamponare solului. Acest fapt face ca solul sd suportemai suportemai bine condifiile climatice nefavorabilegi eventualelegreqeli decurge cu intensitate tehnologice. Activitatea biologicd la un pH slab acid decurgecu maxim6. Pentru corectareapH-ului se vor folosi, in general, amendamentele amendamenteletoamna. in doze cunoscute. Este bine si administrbm amendamenteletoamna. fraclionate,de-alungul a2-3 an| d e-alungula2-3 pentru completareanecesarului microelemente,se administreazA completareanecesaruluide de microelemente,se fbind de roc[ (bazalt,dolomit, granit, tuf vulcanic),
dati cu gunoiul de grajd,
in dozede dozede 200-500kg/ha 200-500kg/haanual anualsa sa 500-1.500kg, o dati la 3-5 ani. inseamndinterven{ii blAndeasupra blAndeasupra lucrarea protectivi a solului, care inseamndinterven{ii solului: caz nu se va ajungela ajungela orizontul ardturasuperficiall ardturasuperficiall (in nici un caznu B)
aftnare cu scormonitorulsauafrn6torul; sauafrn6torul; pe solurile grele; scarificarea,pe ("Ce imediat dupdard,t:ttrd folosirea:grapelorcu discuri u$oare,imediat dupdard,t:ttrd ari de dimineald,discuieSte dimineald,discuieStedupd masd!"); folosirea cultivatoarelor,combinatoarelor, cultivatoarelor,combinatoarelor,grapelor cu col1i, grapelor vibratoare, cultivatoarelor-pieptene grapelor-perie, sapelorrotativeetc.; r otativeetc.; lucrareasolului lucrareasolului la: umiditateaoptim6; umiditateaoptim6; menfinerea solului. acoperit cu vegetalie sau cu materiale organice;
mlsuri gi tehnologii antierozionalepe pante; drenareasolurilor cu excesde excesde umiditateg.a.
IN ACNTCT]LTURABIOLOGICA 3.3.ASOLAMENTUI, 3.3.ASOLAMENTUI,IN Planul de asolament este o verigi tehnologic6 hotdrdtoarein hotdrdtoarein reugita agriculturii biologice, deoarece, printr-un asolament corespunzdtor se realizeazd:
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni SiJdnele Jdnele
5l
menfinereafertilitiifii solului; microbianddin sol; creareaunor conditii optime pentruvia{a microbianddin sporirea rezistenfeila. rezistenfeila. boli gi dEundtori a plantelor, concomitent cu reducereasurselorde surselorde infectare; sporireaeficacitdlii sporireaeficacitdlii de combatere buruienilor; afhnareasolului gi imbunitifirea structurii; in humusgi azot; imbogbfireasolului imbogbfireasoluluiin mobilizarea substanfelor minerale din "cdmdrile" solului, adic6 fabricarea"ad-hoc de ingrdqdminteminerale. Un plan de asolamentadecvat asolamentadecvat este piatrd de incercare pentru tofi intocmirealui cerecunogtinle teoretice,experienfd experienfdpracticd cere cunogtinleteoretice, agricultorii biologi. intocmirealui qi pufind mdiestrie.
3.4.TNGRA$,qlvmlrn 3.4.TNGRA$,qlvmlrnMTNERALnix,q.cRrcuLTIIRA BroLocICA Planul de fertilizare se va intocmi pentru intregul plan de asolament cartareaagrochimic[, cAt gi intrdrile gi iegirile de avAndu-sein avAndu-sein vedere atdt cartareaagrochimic[, fiecarean seva seva intocmi balanlaingrdqimintelor. balanlaingrdqimintelor. substanfenutritive. in fiecarean gregeli.Sepot pot face nu excludeposibile gregeli.Se Folosireaingriqimintelor Folosireaingriqimintelor organice organicenu erori de supradozajcu cu aparifia azotului in exces,mai exces,mai ales la gunoiul proaspdt, urind, fiina de sdnge,gunoi de plsiri. Importanfa calculirii dozelor optime cazul acestoringrdgiminte. ingrdgiminte. cregtein cregtein cazulacestor tn ceeace ceeace privegtemodul de administrare ingrigdmintelor in agricultura biologicEse biologicEseva va respectaregula: "Dd pulin Si vino des!" Pregdtirea(innobilarea)ingrag[mintelororganice ingrag[mintelororganicedin din resurseproprii, 3.4.1.Pregitirea 3.4.1.Pregitirea gunoiului de grajd in agriculturabiologic[ agricultura biologic[ gunoiul de grajd se fermenteazdnumai pe cale p rin procedee: aerobd,prin depozitareagunoiului in grlmezi mici, pe platforma de gunoi sau la capdtultarlalei; capdtultarlalei;
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdne{e Prismele gunoiului in gr6mezimari, pe platformebetonate.Prismele depozitareagunoiuluiin avdndlntre ele canalede canalede aerisire; au ldfimeaqi in6[imea de m, avdndlntre lui lui prin amestecarea compostareagunoiului in prisme de compostare,prin cu pdmint, lut, nisip, p[mdnt sau ftind de rocd. Pentru grdbirea fermentiirii, compostcopt sau preparatebacteriene, composfulde composfulde gunoi se "injecteazi" cu compostcopt Prismase udd periodic cu pl6mddeal6de vrzic6; dgl^t. Prismase compostareade compostareade suprafal6 consti in imprigtierea direct pe tarla a l0 cm gi proaspIt,intr-un strat subfirede subfirede cca gunoiului proaspdtsauaproape sauaproapeproaspIt,intr-un produce direct in cAmp.Se cAmp.Se imediatd sub disc. Fermentarease producedirect incorporareasa incorporareasa imediatdsub urmarea amestecdriicu cu p[mdnt. ca urmarea numegte"compostale", numegte"compostale",ca hectarestede de 15-30 ("Dd pulin Si vino Cantitateade Cantitateade gunoi care se di la hectareste maginide marecapacitate. marecapacitate. face cu maginide des!"). Adminisharease Adminishareaseface 3.4.2.Pregitirea 3.4.2.Pregitirea composturilor Composturile sunt amestecuri ("cocteiluri") de resturi vegetale, activeazAfermentarea gi fermentate aerob in prezen[a unor ingrediente, care activeazAfermentarea gunoi de grajd bine fermentat, cresc valoareafertilizantd valoarea fertilizantd a ingragdmAnfului:gunoi compost vechi, humus sau plmdnt bogat in humus, frin6 de roc6, var stins, compostare,aSezate plSmddeali de wzicd. Compostulse Compostul se obline in prisme de compostare,aSezate directpe sol. intdmplare. Se componenfilorunui compost nu se fac€ la intdmplare.Se Amestecareacomponenfilorunui Pentrudescompunere, compact,moale cu tare. Pentrudescompunere, amestec[ud amestec[ud cu uscat,afrnat uscat,afrnat cu compact,moale aer, in cantitifi nici prea mari, nici prea mici. estenevoie este nevoie de apd gi aer,in
prismi
necesarsi fie intoars[. bine alcdtuiti intr6 repede"in cdlduri" gi nu mai este necesarsi grdmeziidupdcca cca 3 luni. Eventualeleerori Eventualeleerori impun intoarcereagrdmeziidupd 3.4.3.Pregltirea 3.4.3.Pregltirea urinei gi a mustului de gunoi Urina gi mustul de gunoi sunt ingrdgdminte organice prezente in Dac6 mustul de gunoi nu ridicd probleme majoritateaintreprinderilor majoritateaintreprinderilorbiologice. biologice.Dac6 deosebitede deosebite de pregdtire, fiind un amestec de urind cu apl, destul de bine intr-un mod impune mai multe operalii pregdtitoare.intr-un oxigenat,in oxigenat,in schimburina schimb urina impunemai
Capitolul IIL Cultivareabiologicd Cultivareabiologicd plantelor: mare,pdsuni Sifdne{e cultura mare,pdsuni proporfie de l: 1. Apa leagdamoniacul mai simplu, si mplu, urina seamestecd se amestecdcu ap6in leagdamoniacul ap6in proporfiede gi dilueazbtoxinele, dilueazbtoxinele, dar volumul de ingr5glmdntaplicat ingr5glmdnt aplicat se dubleazi odat[ cu cheltuielile de transport gi de administrare.in administrare.in locul diluErii cu ap6, astizi se prefer[ oxigenareasub oxigenareasub presiune urinei gi addugareade ingredienfi valorogi. Operafiilede Operafiilede pregdtire urinei sunt: a. Oxigenareasubpresiune sub presiunea a urinei; Se cunosc5 cunosc5 instalafii mai frecventfolosite frecventfolosite pentru oxigenareaurinei: instalafiade instalafiade oxigenarecu oxigenarecu bule de aer; instalafia de turbionare la suprafa![; instalafiade instalafiade insuflarea aerului; instalafiade instalafiade pulverizare; adaptareapompeide vacuumde vacuumde la instalafiade instalafiade muls. Majoritatea pdrfilor componenteale componenteale instalafiilor de oxigenare se pot construiin construiin gospoddrie. Pentru o administrareugoar6, administrareugoar6,urina urina trebuie sd fie "sub1ire",adicd "sub1ire",adicd s[ nu confini mai mult de 6Yosubstanli 6Yo substanli uscat[. Criteriile de calitate
urinei sunt:
mirosul,culoarea, mirosul, culoarea,temperatura temperaturagi pH-ul. in urina bine pregdtitd,dacdse dacdse introduc rdme,acestea rdme,acesteanu mor. b. addugareade p[mdnt, I roabdla20-25 roabdla20-25 m3de m3de bazin c. addugarede zeatrfi"de de lut (preparaticu betoniera); d ad6ugarede compostcopt compostcopt _sau balegduscatd balegduscatdsau saumdrunfiti, mdrunfiti, saufbind sau fbind de paie(pentru paie (pentrutransformareaazofuluimineral azofuluimineral inazot organic); e. adiugarede adiugare de frini de roci in agternutsau agternutsau de bentonit[ in bazin, pentru legareaamoniacului legareaamoniaculuigi reducereamirosului. Urina astfelpreg[titd astfelpreg[titd sepoate se poateadminishain adminishain oricareperioadl a anului gi pe orice vreme. De regulS,se regulS,se administreazdla incepufulcregterii plantelor in mai incepuful cregteriiplantelorin multe reprize a 10-l5t/ha (adicd ploaie fini de l-1,5 mm), cu ajutorul unor cisternede cisternede marecapacitate mare capacitateprevizute cu instalafiiadecvate instalafii adecvatede impriqtiere, care sdreducd sd reducdla la minimum pierderilede amoniac.
Capitolul III. Cultivarea biologicd plontelor: cultura mare,pdsuni Sifdne{e Sifdne{e
srsrEMULDEINGRA$AmNTE INGRA$AmNTE VERZr VERZr 3.s.srsrEMULDE Daci, ne referim la sistemul de tngrdsdminte verzi, in agricultura biologicd, sunt rare cazurile cdnd se practicd cultura purd, fbrd culturi insofitoare,datorit6 insofitoare,datorit6urmdtoareor urmdtoareormotive: motive: imbogdfireasolului imbogdfireasolului in humusqi elementenutritive; protejareasolului 9i a viefii microbiene; surs[ suplimentardde firaje. Dupd epocade epocade semdnat,culturile culturile insotitoarepot fi: culturi premergdtoare; culturi succesive; culfuri asociate; culturi acoperitoarede sol (iarna). Dupd destinafie,culturile culturile insofitoarepot insofitoarepot fi: culturi frrajere; ingrdqdminteverzi. ingrdqdminteverzi. lnheprinderile fhrd zootehnie sau cu sector zootehnic redus trebuie sd apeleze,in in mod obligatoriu,la obligatoriu,la ingrigdminteleverzi. ingrigdminteleverzi. ingrdsdminteleverzi ingrdsdminteleverzi se clasificd astfel: ingriqdminteverzi ingriqdminteverzi in ogor propriu; ingrdgiminteverzi ingrdgiminteverzi in culfuri premergdtoaresausuccesiv6, doud sub sausuccesiv6,cu cu doudsub grupe:plante grupe:planterezistente gi plantesensibilela rezistentela iemat (culturi acoperitoare)gi sensibilela ger; ingriq[minte verzi in cultur6 asociati cu plante prdgitoaresau prdgitoare sau in culturd ascunsd(asocierecu o culturd neprdgitoare). ingrigimintele
verzi in ogor propriu,
sunt pufin folosite in
agricultur[, ca urmare a lipsei de rentabilitate. La aceste?ngrdgdminte aceste ?ngrdgdmintese (dup6pomi, vie, hamei). apeleazdatunci cdndo cdndo soli esteepuizati esteepuizati sau "obosittr"(dup6pomi, De regul6,se regul6,sefolosegte folosegtetrifoiul rogu. ingriqimintele
verzi in cultura premergitoare sau succesiv[ se
clasificdastfel: clasificdastfel: a rezistenteIa iernat (culturi acoperitoare), sunt din ce ?nce ?nce mai mult
Capitolul III. Cultivarea biologicd plantelor: cultura nare, pdsuni Sifdnele folosite. Permit acoperirea solului iarna impiedicd spilarea in ad6ncime substanlelornutritive, nutritive, dar gi nitrafilor. Folosirealor impune o a doua arbturd in primdvari, sau cel pufin discuire energicd. Se mai folosesc frecvent amestecurilede trifoi cu ierburi: amesteculLandsberg, amesteculLandsberg, amestecul200 amestecul 200 (in Elvefia) etc. SemdnEturase se facein face in mirigte,imediat mirigte, imediat dupd cerealesau cerealesau cartofi. in primdvard,masaverde masaverdese se toaci cu maginade tocat vreji, se las63-4 las6 3-4 zile pe loc, apoi seincorporeazd se incorporeazdsub plug (cu antetrupip) sausub sau sub disc. DupE34 DupE34 sdptdmdni incepe descompunerea,dispar substanfeleinhibitoare de cregteregi se poate semdna. Prin ad[ugarea de gunoi fermentat sau urin6, este grnbitI descompunerea. b. sensibileIa sensibileIa ger,-auurmdtoareleavantaje: se incorporeaza uqor -la inceputul iernii sau primdvara timpuriu, nemaifiind nevoiede nevoiede tocare; se descompunrapid, permifdndseminatulculturilor seminatulculturilor din epoca li II; permit ardfurade ardfurade iarnd,timpurie, fapt importantpe importantpe solurile grele. in afara plantelor menfionatein menfionatein tabel, se mai folosesc: borceagulde borceagul de primdvari, trifoiul de Alexandria, trifoiul de Persia, lintea pratului (Lathyrus cicera),bobul cicera),bobul furajer. ingrigimintele verzi in culfura asociati sunt de asemeneadestul de mult folositeexistind folosite existind mai multe tipuri de asocieregi anume: asocierecu asocierecu culturi prdsitoare-(ptorumb, cartofi, floareasoarelui floareasoareluietc.). in ciuda unor dificultnfi tehnologice, agricultorii biologi incearci sE giseasc[ soluliilecele soluliile cele mai bune.se bune.se cultivd:soia,bobul soia,bobulfurajer, furajer,lupinul dulce, lintea pratului, trifoi alb, trifoi mdrunt,trifoi mdrunt,trifoi tdr0tor. asociere cu culturi neprdsitoare (culturd ascuns6),este ascuns6), este cea mai interesant6metodS"dar gi aceastaridic6 anumitepretenfii anumitepretenfii tehnologice.Plantele folositecel folosite cel mai frecventsunt frecvent sunttrifoiul trifoiul rogu,lucerna, rogu,lucerna,in in amestecsaunu sau nu cu ierburi. in inheprinderilecu sectorzootehnic sectorzootehnic denoltat, adeseoridupi dupi solade sola de cereale cultura ascunsd,urmeszd ascunsd,urmeszd sola firajerd de baza, cu ciclu bienal (trifoipte, lucernieri). considerdm interesant sd expunem rezultatele obfinute in urma unui
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni gifdnele sondaj de opinie efecfuat in Elvefia, privind culturile asociate folosire ca ingr6qiminteverzi: ingr6qiminteverzi: 70% din agricultori folosesc ingr[q6mintele verzi asociatein asociatein cultura porumbuluigi porumbului gi 50% in culturacerealelor pdioase; cultura cerealelorpdioase; la porumb se folosegtecel folosegtecel mai frecventtrifoiul frecvent trifoiul mdrunt (galben). Cind porumbul are 20 cm, se seamlni trifoiul: cu mina, din sacul de seminat, cu semdndtoarea sauchiar sau chiar cu cultivatoarelehrdnitoare; inainte de semdnat,terenul semdnat,terenul se prbgegtemecanic Ai manual; dupd 3-4 sdptlmdnide sdptlmdni de la recoltatul porumbului,ingrdgflm6ntul reco ltatulporumbului, ingrdgflm6ntulseincorporeazdcuplugul, seincorporeazdcuplugul, la nevoieechipat nevoieechipatcu cu antetrupifi; in grdu, trifoiul rdsare uneori nesatisfrcdtor, iar in anii secetogi concureaz[grAul concureaz[grAulin ceeace ceeace privegteapa. in completareaingrigdmintelor organice,pe bazi, de studii agrochimice, se pot folosi ingrdsdminte minerale naturale, intre care amintim: ftina de bazalt, fiina de granit, ftina de dolomitd, ftina de fosforili, ftina de siruri brute de potasiu,kalimagnezia,frina kalimagnezia,frina lui Thomas,calcarul Thomas,calcarulde de alge, tufurile vulcanice etc. O largd rdspAndirein agriculturabiologicd agriculturabiologicd inregistreaz6flinurile de roc5" care gi-au gisit intrebuintdri multiple: ingrdqdmdnt complex, mijloc de prevenire gi combatere
unor boli qi ddun6tori, ingredient valoros va loros pentru
composturi, innobilarea urinei etc. Compozifia fbinii de bazalt sau granit se aseamdnicu aseamdnicu compozilia chimicd a milului de Nil. De menlionat faptul ci, nu toate rocile sunt valoroasepentru agriculturd,fiind agriculturd,fiind nevoie de analizechimice analizechimice atenteinainte atenteinaintede de folosirealor. folosirealor. Desigur, in mdlul de Nil se adaugdfracfia adaugdfracfia organici, bogati in azot. in plus, f[ina de bazalt mai confine: cupru, zinc, nichel, seleniu, bor, crom, vanadiu,sulf vanadiu,sulf etc.,in etc.,in cantitdfi cuprinseinhe cuprinseinhe l0 qi 100mg/kg. 100mg/kg. in continuareprezentdm continuareprezentdmcdteva dintre ingrig[mintele minerale naturale mai importante: Calcarul de alge (subformd deftind), confine: 32Yocalcits 32Yocalcits (solubil in apd), 2-3%omagneziu gi numeroasemicroelemente. numeroasemicroelemente.in in Italia de Nord se folosegtedizolvat folosegtedizolvat ?n ap4,ca ap4, ca ingrdgdm6ntfoliar foliar pentru pomii fructiferi. in alte
Capitolul III. Cultivarea biologicd plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele Sifdnele utllizeazdsub formd de pulbere de prdfuit, pe sol sau direct pe frunze, f6ri se utllizeazdsub faptul faptul c6, in afara efectului de ingrlqare foliard are gi acfiune constatdndu-se pe preveniregi preveniregi reducerea reducerea ataculuiciuperci ataculuiciuperciPhytophtora Phytophtorainfestans, infestans,care careproduce manala mana la tomate gi cartofi, precum gi
acliune de indepdrtaresau indepdrtaresau prevenire
ataculuide atacului de pdduchi de frunze sau omizi. Efectelefitofarmaceutice Efectele fitofarmaceuticesese- explicd prin schimbareapH-ului de la suprafafafrunzelor, parte, iar, pe de alt6 suprafafafrunzelor,pe de-o parte,iar, parte,prin parte,prin absorbfiaapei absorbfiaapei din lesuturile ddunitorilor cu tegumentulmoale. tegumentulmoale.Este Este ingredientpentrucompost. compost.Fdina Fdinadin calcarde alge (care se obline cel mai bun ingredientpentru din calcarde esteaceeaqicu cu frina din alge (careseobline se obline din alge din corali de alge rogii) nu esteaceeaqi brune,vii). brune,vii). Fdino defosforili, confine : fosfor 26,60/o; magneziul,l magneziul,l Yo;calcfu Yo;calcfu48Yo. 48Yo. naturaleexistentein Se obline din zdc[minte naturaleexistente in Africa de Nord. Insolubild in ap6. Sefoloseqte Se foloseqteca ingrdqimdnt debazA. La noi in fard se cunoagtefosfatul cunoagtefosfatul natural de Cioclovin4 rezultat prin descompunerea cadawelor cadawelor gi excrementelorde animale din peqtera excrementelorde pdsiri gi animaledin Acfiune de ingriqarelenti. ingriqare lenti. cu acelaqinume.Confine nume.Confine9-25% 9-25% fosfor. Acfiunede Fdina lui Thomas,confine.' Thomas,confine.'fosfor l4yo, calciu 45fosfor 16-20%;magneziu 16-20%;magneziul4yo, 50%. Se foloseqteca foloseqte ca gi fbina de fosforifi (ingr[qAmdnt insolubil, care se descompunetreptat sub actiuneaacizilor actiuneaacizilor huminici qi
microorganismelordin microorganismelordin
sol). gi 5% magneziu. Kalimognezio, esteun 26Yopotasiugi esteun minereu.Confine minereu.Confine 26Yopotasiu Kalimagnezia, lipsiti de sodiu (dupd purificare in fabrici), se numegte patentkali. ingrigdmint ugor solubil qi, deci, uqor asimilabil, utilizarea lui fbcdndu-secu atentie. Zdcdmintenaturale Zdcdmintenaturale de potasiu se gisesc qi in fara noash6 fiud.Neamf). potasiu,admisin Predomindsulfatul Predomindsulfatul de potasiu,admis in agriculturabiologicd. agriculturabiologicd. potasiu0,8o magneziu6,4Yo Fdina de dolomitd, contine,'potasiu magneziu6,4Yogi calciuZ?o/o. ingrdgdmdntvaloros, care se extrage gi in tara noastr6, din Amendamentgi ingrdgdmdntvaloros, cariere.Din cariere.Din plcate, este pufin folosit la noi in agriculturd.Se agriculturd.Se utilizeazd ca qi inlocui pe acesta. calcarulde calcarulde alge,putAndu-linlocui Fdina de bazalt, provine din mlcinarea bazaltului,
rocd provenitd la
CapitolulIII. Capitolul III. Cultivareabiologicd Cultivareabiologicd plantelor: cultura mare,pd;uni ;ifdnele
58
prezentstingi. rdndulei rdndul ei din lavavulcanilor, lava vulcanilor,in in prezentstingi. caracteristicile ei fizico-chimice, deosebit de valoroase, frina de Prin caracteristicileei bazalt se utilize"zi astdzi pe scard largd in agricultura biologicd din tdrile dezvoltate economic, in calitate de ingrdqimdnt, ingredient pentru compost, deodorantpentru zemurile din plante, preparat fitofarmaceutic, singur sau in alte preparate. amesteccu altepreparate. noastrdposedi z6cdmintedebazalt, z6cdmintedebazalt,dar dar pdndin prezent,aceast6rocd Jara noastrdposedi nu fost destinatduzului agricol. ca gi dolomita"dar Tuful vulcanic, se folosegtein staremdcinat6, staremdcinat6,ca dolomita"dar estemai estemai valoros decdt aceastaintrucdt are o compozifiemai compozifie mai complexi (potasiu,fier gi posed[ posed[ zdciminte bogatede multe microelemente).Romdnia bogatede tuf vulcanic, incd pufin exploatate.
3.6.sAMANTA sADrroR sAMANTA$r MATERTALUL in principir:" sdmAnla gi materialul s[ditor trebuie sd provini din intreprinderi biologice, fiind certificati ca atare.Acolo atare.Acolo unde nu existd aceastd posibilitate se poate folosi material biologic convenfional,dar convenfional,dar netratatchimic. netratatchimic. Eventualele preparatenaturale posibil de folosit la tratarea seminfelor, sunt produselefitofarmaceutice produselefitofarmaceuticeadmise admisein in agriculturabiologicd. agriculturabiologicd. Se interzicetratarea interzicetratarea semintelor,dar gi iradiereasau chimicd a semintelor,dar iradiereasau tratareaacestora tratarea acestoracu microunde. Se interzice folosirea de seminfe sau material sdditor obfinut prin manipuldri genetice.Esteadmisd Esteadmisdinmullireaplantelor inmullireaplantelor"i vitro". 3.7. CONTROLUL BOLTLOR $r DAUNATORTLOR Penfru controlul bolilor gi ddundtorilor in agricultura biologicd, se interzice utilizarea pesticidelor de sintezdchimicd. sintezd chimicd. in agricultura biologici, bolile gi diundtorii nu se "stArpesc",impotriva impotriva lor nu se "luptd" (nu se declard rEzboi),ci rEzboi),ci ele secontroleazi,cel controleazi,cel mult secombat. se combat.
CapitolulIIL Capitolul IIL Cultivarea biologicd plantelor: cultura mare,pdsuni mare,pdsuni Sifdnele 3.7.1. Metode, procedeegi preparate pentru combatereabolilor combatereabolilor gi dilunltorilor in agricultura biologicl biologicl Metodele preventive de combatere sunt cele mai importante, ca gi in medicinaumand medicinaumandsau sauveterinar[. veterinar[. Enumerim cdtevadintre cdtevadintre acestea: ameliorareasolului: humus,structurd, pH, activitatebiologicd humus,structurd,pH, activitatebiologicdintens6; intens6; fertilizareaorgano-mineraldechilibrati, dupdcerin{e; dupdcerin{e; lucrareaprotectivd lucrareaprotectivda solului; asolamentarmonios,cu armonios,cu multe leguminoase; alegereacelor mai rezistentespecii rezistentespecii gi soiuri, la boli, b oli, ddundtori,ger ddundtori,ger gi secetd,bine bine adaptatein zond; justi justi a culturilor; amplasarea practicareaculturilor asociate,succesive succesivegi celoracoperitoare celor acoperitoarede sol; alegereajusti plantelor asociate,mai asociate,mai ales in legumiculturi. Se vor aveain aveain vedererezultatele vedererezultatelede de cercetaregi observafiilepractice mii gi mii de cultivatori; plantatulla epocaoptimd; semlnatulsau semlnatulsauplantatul epocaoptimd; conholul buruienilor: igienafitosanitard; igiena fitosanitard; cunoagtereafaunei cunoagtereafaunei folositoare de pe cuprinsul intreprinderii gi protejareaacesteia(perdelede protecfie,cuiburi, addposturietc.); etc.); protecfiamediului inconjurltor: solul, apa,aerul; apa,aerul; crearea,dacd crearea,dacd este posibil, de biotopuri umede, oxigenate (pdraie, mlagtinimici, m ici, bdlfi,lacuri). bdlfi,lacuri). Metodele curative de combotere, se vor folosi dupd epuizarea celor preventive,mai intdi cele "bl6nde" (cu impact minim asupramediului), asupramediului), apoi celecu celecu efect de omordre. a) Mijloacelefizico-mecaniceserefer[ se refer[ la: (limacgi,gdndaci); stringereaunor stringereaunor ddunitori gi opirirea acestora(limacgi,gdndaci); strivireaouilor strivireaouilor sauchiar sauchiar unor omizi; scuturareapomilor, dimineala gi strdngereagAndacilorde gAndacilorde mai sus, pe
60
copitorur III. curtivarea biorogicd a pranteror:
folii de polietileni; strdngerea nlnrclt
fructelor elzlute; opirirea sau destinareaacestora pentrudistilat saupentru saupentruconsumulporcilor; porcilor; tdiereaunor pdrfi deplantd de plantd atacatd,(frinare, pdduchietc.) 'rdzuirea scoarfeipomilor deasupraunor folii p.E., precum gi strdngerea cuiburilorde omizi: strdngereafructelormumifiate; mulcireacu paie saunrmegug cdpgunilor;
vdruireapomilor de doui ori pe an, toamna Eiprim[vara; strdngereaplantelor bolnave; cele infectate cu virusuri, bacterii sau ciuperci care circuld in plantd (produc ofiliri rapide sau lente), se ard (nu se composteazd!); tratareasolului cu aburi in seregi seregi eventualin solarii: instalareade cursemecanicepentru qoarecigi gi gobolani; instalareade benzi argintii, ca sperietoriimpotriva pdsiriror, sauplase; sauplase; instalareade inele creioasesau br6ie-capcan6 in in pomicurturi; instalareade capcanecreioase,de culoare garbenr, impotriva mugtei ciregelor,mugtei mugteimorcovului gi musculifei albe:
instalareaunor aparatede produs zgomote, impotriva rozdtoarelor, pdsdrilorgi cdrtifelor;
instalafiepentrucuresur mecanical gdndacilordecolorado: sterilizarea masculilor cuajutorul cu ajutorulradiafiilor; r adiafiilor; distrugerea virusurilorprin prin termoterapie etc. b) Mijloacelebiotehnicesereferila sereferila instalarea decapcane de capcane biologice: biologice:p6rfi p6rfi de plante,fructefuberculi pe $.o.,pe sol,in sol,in sol,in beciurigi gi depozite.Capcanele sestr'ng sestr'ng qi seopdresc; instalarea decapcane decapcane feromonale; feromonale; inmulfireaplantelorprin curturi de meristeme (previnesau erimini infecfia). c) Mijloacele biologice ("viu conffa viu") sau combaterebiologicd se referi la:
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele saureduc seminareasau seminareasauplantareadeplante-sanitar, careindepirteazi saureduc atacul unor boli sau diun[tori (usturoi, crdife, conduragi,levinfici, cimbru, pelin, salvie,ceap[ salvie,ceap[ pitrunjel, mentii,felind, Hstili de soc etc)., creareaunor condilii atragereaanimalelorgi insectelorfolositoareprin creareaunor bunede bune de hrani gi adipost; utile, de crescltorie. folosireafaunei folosireafauneiutile, combatere biologicd mult folositd in firile dezvoltate metodl de combaterebiologicd economic, estefolosirea mijloacelor microbiologice de combatere,care sunt la combatereaanumitor se referdla destulde scumpeqi sereferd dar inc[ destulde moderne,eficace, moderne,eficace,dar preparateobfinute din anumite microorganismevii (virusuri, d[un6tori, cu preparateobfinute
bacterii, ciuperci), care paraziteazd gi omoard unii d6unitori: Granusal pdroasea stejarului, EKS impotriva omizii pdroasea impotriva viermelui merelor, Virin EKSimpotriva sauDipel pentru omizile de frunzd 9i pentru buba verzei, Thuringin sauDipel Virin EKSpentrububa Vertcillium, impotriva EntomophoraSi Vertcillium,impotriva ciupercileBeauveria,Entomophora viermii de fructe, ciupercileBeauveria, etc. musculilei albeetc. respectiv,a musculileialbe gdndaculuide de Colorado,afidelor gi, respectiv,a 3.7.2. 3.7.2. Preparate fitofarmaceutice naturale 3.7.2.1. Preparote care proteieazd saa fortiftcd atacului unor boli
plantele impotriva
procedeude combatereface parte,in fapt, din metodelepreventive. Acest procedeude celerflai utilizate: Descriem preparatedinhe celerflai potasiu, care se obline prin este un silicat de sodiu sau potasiu,care Apa de sticld, esteun potasiu.Conline silice prezenfasodeisau sau carbonatuluide potasiu.Conline topirea cuarlului in prezenfasodei leagdefectul efectulde de fortificare. careseleagd solubild,de solubild,de carese protejarealemnului impotriva focului, Apa de sticl[ se folosegtepentru protejarealemnului la fabricarea anumitor s[punuri gi in calitate de conservantpentru ou5. in folosegtesilicatul de sodiu, intr-o stare ceva mai aceast6ultimd aceast6ultimd calitate se folosegtesilicatul cumpira de ia drogherii, se poatecumpira apd de sticld sepoate acestfel de apdde diluata"in diluata"in unelef6ri, acestfel la prefuri accesibile. preparatalcalin, ca gi slpunul, cu un pH cuprins Apa de sticld este un preparatalcalin, suprafafafrunzelor qi, in plus, intre l1 qi 13. Ea schimb[ deci, pH-ul de la suprafafafrunzelor
62
Capitolul IIL Cultivarea biologicd plantelor: cultura mare,pdsuni mare,pdsuni Sifdnele
formeazd peliculdgreu peliculd greupenetrabil[ penetrabil[pentru pentru sporii ciupercilor. Preparatulse folosegtede folosegte de mult timp in pomicultura unor f6ri, pentru prevenirea atacului de boli, sau ca adeziv pentru sulful muiabil sau zeama bordelezi. Pentruprevenirea Pentruprevenireaatacului de boli se utilizeazdin utilizeazdin concentratiede lprin stropireapomilor 2%6,prin stropireapomilor fructiferi, primdvaragi primdvaragi vara timpuriu, calculdndu-se un timp de parlzdde cel pulin
s[ptbmdni,pentru s[ptbmdni,pentru se u$uraspilatul u$uraspilatul fructelor.
Produsslabtoxic. slabtoxic. in calitatede calitate de adeziv se va utiliza in concentrafiede O,syo,sporind mult efectulinsecticid efectul insecticidal fiinii debazalt(dolomiti, cenugd)la la combatereagdndacului de colorado, din cultwa cartofului. De asemenea,apadesticli apadesticli ar puteada bune rcn'iltate in combatereap6duchilor combatereap6duchilor festogi la plantele cu frunze tari, din apartamente(tratamentefecfuat prin pensulare).
Factorii care ingreuneazd,utilizarca apei de sticld in protecfia plantelor suntl 'aparatura de stropit trebuie spilat6 imediat dupd intrebuinlare,cu multd apa altfel apade apade sticl[ seusucd seusucdgi poateastupalincile astupalincile gi duzele; apa de sticld nu trebuie sr ajungd pe suprafefede suprafefede sticld (geamuri, ochelari,sticli de ceas),intrucdt ceas),intrucdt formeazapeteopace. formeazapeteopace.Este, Este,de asemenea, iritantdpentru iritantdpentruochi (se vor utiliza ochelaride ochelaride protecfie). Fdina de bazalt, protejeazAfrunzele gi ldstarii impohiva infecfiilor cu ciuperci. Modul de folosire esteacelagi esteacelagicu cel utilizatincani d6un6torilor.Se spalSugor spalSugorde pe frunze. Permanganatulde potasiu, aclioneazdpreventiv (protejeaz6)gi, uneori, curativ (omoard). Acfiunea curativi se manifestd, de exemplu, in cazul combaterii unor ftindri (vifa de vie, trandafirii), cdnd se folosegte in concentrafiede 1,5%o, saula sau la tratarcaseminfelor(0,01%). Este o sarecristalin4 sarecristalin4 de culoareviolet-inchis, culoare violet-inchis, pe care gdsim in farmacii, fiind deseoriutilizatdpentruinfecfii in gdt (apade gargard). Solufiile cu ap6 pdteazhfesuturilegi pielea. in contactcu contactcu substrateorganice elibereazd oxigen, care dezirfecteaza. Previne sau frdneaza extinderea micozelor gi bacteriozelor.Concentratiacea mai utilizata este de 0.1-0.3%.
Capitolul III. Cultivarea biologicd plantelor: mare,pdsuni Sifdne{e cultura mare,pdsuni poateproducearsuri pe frunze. Stropirile de prevenirese prevenirese repeti la Peste0,504 Peste0,504poateproduce intervalede intervalede 3-4 zile. Lecitina vegetald,previne vegetald,previnein in mod eficient atacul de ftinare la castravefi, preparatulgerman "Bioblatt", cu 25Yo m6r, cdpguni gi trandafiri. Se cunoagtepreparatulgerman lecitind din soia, care se administreaz6siptdmdnal administreaz6siptdmdnal pe frunzele plantelor, in nepoluantpentru natur6.Timp concentrafiede 0,15olo.Netoxic pentru om gi nepoluantpentru natur6.Timp de pauzA;3zrle. pauzA;3zrle. 2.2. Preparate care indepdrteazd indepdrteazdddundtorii 3. 7.2.2. Alaunul saupiatra saupiatra acrd, esteun esteun sulfat sulf at dublu de aluminiu gi potasir; care extragedin ziciminte (gisturi naturale)sau se extragedin naturale)sau se obginepe cale industriali, din bauxiti gi caolin. Pudrl cristalinE"ftri cristalinE"ftri miros, asem[ndtoarezahdrului.Gustul zahdrului. Gustul este foarte acru qi foarte astringent.Alaunul folosegtein industriah6rttiei, industria h6rttiei,la la astringent.Alaunul se folosegtein preparareapieilor gi in vopsitorii. Releta este urmltoarea'.40 urmltoarea'.40 rece,pAnnla l0 apoi se adaugdapd adaugdapd rece,pAnn
alaun se dizolv6 in pulind api fierbinte, (adici 0,4Yo).Nediluat, Nediluat, se administreazd
impotriva pIduchilor de frunzi gi omizilor. Efectul repelent se explicd prin cristalelede cristalelede alaun, careapar careaparpe frunze gi pe corpul insectelor,dupd insectelor,dupd evaporarea apei (urmare
insolubilitilii in apa rece). O shopir cu alaun line piduchii Planteletrebuie stropite cel pufin cu sdptdmdni "departe"timp "departe" timp de 2'3 luni. Planteletrebuie
inainte de recoltareapdrlilor comestibile.intrucit, comestibile.intrucit, frunzele se spaldmai spaldmai greu, estebine estebine sdevitdm sd evitdm folosireaalaunului folosireaalaunuluila la legumelevirzoase legumelevirzoase gi la verdefrni.Prin verdefrni.Prin previneataculde stropireasolului stropireasolului se previneatacul de melci. Fdina de bazalt,-sefolosegtein concentrafiede l-3o/o,adicd l-3o/o,adicd 100 300 la 101 ap6. Fdina de bazalt nu este solubil[ in ap6, dar gradul fin de m[cinare (paticule sub 20 microni) asigurd formarea unor suspensiifine, suspensiifine, care se pot administra cu pompele de sfropit Principala metod6 de administrarer[mdne, administrarer[mdne, ins6, prdfuirea. Fdina de bazalt are
exceplionaldcapacitate exceplionaldcapacitatede de indepdrtare
tuturor dEundtorilor care atacd exteriorul organelor vegetale, inclusiv ddunltorii-sugdtori.Din ddunltorii-sugdtori. Din acestpunct de vedere,cel vedere,cel mai bun bazalt estecel estecel care are un pH intre 10 qi 11 9i un confinut in silicafi de cca 50%. Acfiunea
64
Capitolul III. Cultivarea biologicd plantelor: cultura mare,pdsuni tifdnele
preveniregi combaterea complexdde complexdde preveniregi combaterea ddunltorilor, dar gi a bolilor,
fbinii de
bazaltse bazaltseexplic[ explic[ prin: schimbareapH-ului de la suprafalafrunzelor, de la slab acid (preferatde suprafalafrunzelor,de majoritateaddunitorilor gi agenfilorpatogeni)la patogeni)la slabalcalin; slabalcalin; acfiuneadirectil, acfiunea directil, mecanicd, mecani cd, a cristalelor de cuart, cua rt, care rdnesccorpul rdnesc corpul insectelor,astupi astupi ochii gi traheele; inhibareanutrifiei, inhibareanutrifiei, ca urmare prezenfeicristalelorde cristalelorde cuarf. in sfhrEit, frina de bazalt are gi o acliune secundar[ de dezodorizare, respectivde neutralizare mirosurilor specificeplantelor, specificeplantelor,ceeace ceeace
face eficace
impotriva ddunitorilor careatac[ careatac[ interiorul organelorvegetale. organelorvegetale. Proprietdli asemindtoare,dar asemindtoare,dar nu egalabile,cu egalabile, cu fbina de bazalt, le au gi fiina de dolomitdsau dolomitd saucenu$a lemn, aceastadin urmSin cenu$ade lemn,aceasta urmSin m[sura in care poate fi foarte fin cemut6. Considerdmc6, allturi de mdsura privind introducereain introducereain fabricafie s[punului de potasiu" industria mic6 romdneasci ar trebui si igi inceapd "campania"de "campania"de sprijinire a agricultorilor agri cultorilor biologi prin producereaftinii de bazalt gi a unor aparatede prifuit, de calitate. 3,7.2.3.Preparale 3,7.2.3.Preparale care omoard ddundtorii (insecticide) Piretrina (extractdin florile de piretru,Pyrethrum piretru, Pyrethrumcinerariaefolium) cinerariaefolium) Piretrul esteo este o crizantem[ silbaticd, cu o rdspdndireryai mare in Kenya, Guatemal4 lraq coasteleDalmaliei, coasteleDalmaliei, avflnd ca principiu activ, piretrina, care este formatd din esteri ai acidului crizantemic,ce crizantemic,ce se acumuleazd?n acumuleazd?n cantitdli indestuldtoarenumai in condifiile florei spontane,ceeace ceeace explicd costul relativ ridicat al preparatului.Piretrinaeste Piretrinaesteun insecticidnatural,de un insecticidnatural, de contact,cu contact,cu efectde efect de gocgi goc gi spectrularg spectrularg de acfiune.Produce acfiune.Produceparalizianervilor la insecteledlundtoare, insecteledlundtoare, dar gi la cele folositoare,motiv pentru care utilizarea piretrinei se recomandl numai in situafii extreme. Efectul acaricid este numai satisfbcdtor.Nu satisfbcdtor.Nu este periculoasdpentru albine gi pentru animalelecu animalelecu sAngecald. Totrqi, ne vom feri de contactulprelungit contactulprelungit cu picdturile, vaporii soluliei de stropit. Marele avantajal avantajal piretrinei estedegradarea estedegradareaei rapidi in natur6.in natur6.in r[stimp de 48 de ore, piretrina
Capitolul III. Cultivarea biologicd plantelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele se descompunetotal descompunetotal in produgi inofensivi. Incepdnd cu anul 1949, s-au gi inceput fabricareapiretrinelor sintetice,numite piretroide (Decis, sintetice,numite piretroide(Decis, descoperitgi Fastac, Permetrina, Isathrina, Ambush g.a.).Piretroidele (insecticidemoderat toxice, grupa a III-a) nu egaleazApiretrin4 sub raportul compatibilitlfii multe multe alte chimicaledin chimicaledin acestpunct de vedere. ecologice,dar ecologice,dar depdgesc Piretrinaeste Piretrina esteeficace eficaceimpotriva: impotriva: afidelor (pdduchii de frunz6), gindacului de Colorado, tripgilor, cicadelor gi musculifei albe, gi a altor diundtori. Are acfiune slabd impotriva moliilor miniere, pdduchelui l6nos gi ddunbtorilor galicoli. Nu distruge oudle. Se poate amestecacu sulful muiabil, rotenona6i lecitina, dar nu se poate amestecacu amestecacu produselealcaline (zeama bordelezi, sdpunulde sdpunulde potasiu, frina de banlt). Piretrina se livreazd sub form[ de concentrateemulsionabile,pulberi de prdfuit sau fumiganfi. Solufiile pentru shopit au in general concentrafiade concentrafiade Spruzit,Detia comercialeatilizate in fdrile din vestul Europei: Spruzit,Detia 0,lVo.Denumiri 0,lVo. Denumiri comercialeatilizate Bio, Florestin, Parexan, Biocid, Sanoplant,Pyreth Sanoplant,Pyreth etc. Pentru lara noastrd,atdta timp cdt gdndaculde Coloradova Colorado va continua sd constituie plagd, importul de pulberede pulberede piretrinS ar fi pe deplin justificat, cel pufin pentru grddinile de ldngi cas6. Rotenona(extract din rdd[cinile plantei tropicale Derris elliptica, are puternicddecdtpiretrina, piretrina,respectiv respectivnicotina. nicotina. in America, acliuneinsecticidi acliuneinsecticidi mai puternicddecdt pdguni.De multe ori se folosegtein folosegtein folosegtela combatereatiunilor, se folosegtela combatereatiunilor, pe pdguni.De piretrind. Timp de pauz[: piretrina. Mod de folosire gi acfiuneca amesteccu piretrina.Mod acfiuneca la piretrind.Timp 3 zile. Denumirecomerciali: Denumirecomerciali: Sabur. Cvasia (extract din lemnul plantei tropicale Quassiaamara). Lemnul de bogatin Quassiase importi mdrunfit, sub formd de aqchii mici. El este foarte bogatin S-a folosit gi in medicina uman6,ca uman6,ca substanfetanante,cu tanante,cu acfiuneinsecticidd. acfiune insecticidd.S-a amarese remarcd vermifug gi chiar ca tonifiant pentru stomac.intre stomac.intre substanteleamarese quassina,care carepoateinlocui chinina. Cvasia este
fierturd, care se obline din 50
aqchii gi 5 I ap6 dup6
urm[torul mod de lucru: mai intii se lasd lemnul la inmuiat, de seara p6ni ?n apa de inmuiere, care estein estein cantitatede cantitatede I dimineafa,apoi dimineafa,apoi se fierbe lemnul ?napa
Capitolul III. Cultivarea biologicd plantelor: mare,pdfuni ;ifdnele cultura mare,pdfuni
66
litru. Dupd rdcire, se filtreazi gi se adaugi restul de ap[. Exhactul se poate pdstraun pdstraun sezon,in prima extracfie,lemnul sezon,in canistrebine canistrebine inchise.Dupd inchise.Dupdprima extracfie,lemnul se usucd putdndu-sefolosi pentruinc62-3 extraclii. Cvasia se utilizeazd in stare nediluati" ca insecticld de contact qi ingestie,pentru ingestie,pentru combatereamultor dlunitori, inclusiv muqteledin muqteledin cas[ gi din grajd. Acfioneazdmai piretrina.Preparattotal Acfioneazdmai lent dec6tpiretrina.Preparat total inofensivpentru inofensiv pentruom om gi s6punde potasiu I animale.Timp animale.Timp de pauzA: zile. Prin addugarede s6punde
gi spirt
ZYo,se se poatefolosi qi impohiva pdduchilorfestogigi pdducheluil6nos. Neudosan,este Neudosan,esteun un exemplude exemplude felul prin felul in careindustria care industria poateveni preparatprodusde firma Neudorffdin in sprijinul agriculturii biologice.Este biologice.Esteun un preparatprodus inregishatd),care din punct de vedereal vedereal compozitieichimice Germania(marcdinregishatd),care compozitiei chimice confine 5l% sdruri de potasiuai unor acizi graginaturali, cu alte cuvinte avem Are o consistenfdfluidd, livr6ndude-a face cu un sdpunde sdpunde potasiuconcentrat.Are se in butoaie de 40
pulverizatoare,pentru pentru biofermieri, gi in mici pulverizatoare,pentru
biogrldinari. PreparatulNeudosan PreparatulNeudosanse 2o/ocu eficacitate se utilizeazdin utilizeazdin concentrafiede concentrafiede 2o/ocu foarte bund ?mpotrivapdduchilor ?mpotriva pdduchilor gi puricilor de frunz6, acarienilor (frr6 sd apard fenomenul de rezistenp) qi a musculifei albe. Are acfiune selectivd, protejdndinsectele protejdndinsectelefolositoare, folositoare,inclusiv inclusiv albinele.Fiind albinele. Fiind lipsit de orice urm[ de toxicitate,nu toxicitate,nu se stabilesctimpi stabilesctimpi de pauzA. Sdpunul depotasiu, depotasiu, esteunul esteunul din cele mai vechi insesticidegi se parecd, in acest domeniu, gtiinfa nu qi-a spusincd spusincd ultimul cuvAnt.Cele cuvAnt. Cele mai potrivite s[punuri pentru combatereainsectelorla insectelorla plantesunt sdpunurile de potasiu"care potasiu gi care au, de regul6, se fabricd folosindu-se,ca folosindu-se,ca legie, hidroxidul de potasiugi consistenfdfluid[ consistenfdfluid[ (lichid sau pastd). Sdpunurile solide se fabricd cu sod[ causticd(hidroxid de sodiu). Acfiunea asfixiantda asfixiantd a s[punului s[punul ui esteinferioard esteinferioardcelei celei createde createde uleiurile minerale. Acliunea fungicid[ se explic6, ca gi in cazul fiinii de bazalt, prin alcaliruzarca pH-ului de la suprafafa frunzelor. Slpunul de potasiu, spre deosebirede sulful muiabil, se poatefolosi gi in zilele sauorele sauorele cu argi1d,avdnd avdnd o compatibilitate deplind cu frunzele plantelor. Nu afecteazdtntr-un afecteazdtntr-un mod
Capitolul III. Cultivarea biologicd plantelor: cultura mare,pdguni Sifdnele semnificativinsectele semnificativinsectelefolositoare.Nu folositoare.Nu se stabilesctimpi de pauzd. tnainte de prezentadoul refetede refetede prepararea sipunului de potasiuin gospod6rie,sd potasiupoate avea o culoareverde, culoareverde, sd mai spunemcd spunemcd sdpunulde sdpunulde potasiupoate verde-gilbuiesau verde-gilbuie sau gilbuie gi c[ ac]iuneasa depindede felul acizilor ac]iuneasa insecticidd depindede gragipe gragipe careii pastl de potasiuseprepar[ careii confine.Sdpunul confine.Sdpunulpastl se prepar[in in felul urmdtor: urmdt or: se topescintr-o topescintr-o oalS 500
unturd de porc, dupd care se adaugi 300
legie de
potasiu(hidroxid potasiu(hidroxid de potasiu).Legiatrebuie 1,I 80 Legiatrebuie sd aibd o greutatespecificdde specificdde 1,I glcmc. Se amestecdenergic confinutul cca 20 minute, la foc constant,pentru omogenizare.Se Se stingefocul stingefocul ;i, cAndamestecul cAndamesteculs-a s-a mai rdcit, astfelincdt astfel incdt putem introducepentru pufin timp degetul (60- 70"C), se adaugl 50
spirt denaturat
(poate fi gi medicinal) gi se agiti energic, Se inveleqteoala inveleqteoala cu prosoape,in vedereaunei rdciri lente,timp lente,timp de 10-12ore. 10-12ore. Pentru seplstra consistenfafluidd (ca smdntdna)a sdpunuluipe timp indelungat,se indelungat,sepoateaddugao datl cu spirtul gi 175 g glicerind. Se obfine cca I kg sdpun-past6,care se pistreazi in vase inchise,de inchise,de preferatermetic. S6punullichid S6punullichid de potasiu se preparddup[ urmitorul mod de lucru: Se introduc 100ml 100ml ulei vegetal (soia, in, rapifd etc.) gi 70 ml spirt denaturatintr-o denaturatintr-o sticl[ de lapte de 1 l, se agitd energic,dupd energic,dupd carese care se introducesticla introducesticla intr-o baie marin6.la marin6.la 500C. 500C. Se preparl
greutateaspecificdde legie cu greutateaspecificd de 0,606 din 20
hidroxid de
potasiu(tablete potasiu(tabletede la farmacii, drggherii, fabrici cu profil chimic; atenfie,sunt atenfie,sunt gi 33 caustice!)gi
apd cdldufd.Se cdldufd.Se toamd leqiapesteamesteculdin sticlEqi se
agitd energiccu energiccu un beliqor. Saponificarease realizeazAincca realizeazAincca 5 minute, timp in care se amestecdmereu. incheiereasaponificdrii incheiereasaponificdrii se verificd prin tumarea unei picdturi de sdpunintr-un picdturdcare care sdpunintr-un pahar cu apd (de ploaie sau apdmoale), apdmoale),picdturd se dizolvd imediat gi total (firi
sedimente).Dacd sedimente).Dacd apar piclturi de ulei la
suprafafaapei,se apei,secontinui la cald. continui agitarea,la preparaun sdpun de Dac[ nu dispunemde dispunem de hidroxid de potasiu, putem preparaun grdsimeanimald qi I kg sodd casd, de calitate,pe calitate,pe bazd de sodiu, astfel:4 kg grdsimeanimald Se fierb causticdse causticdse introduc intr-o oal6(cazarl, tumAndu-sepesteele l0 I apd. Sefierb impreund 2,5-3 ore, din care prima ord la foc iute, apoi la foc moale,
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdsuni mare,pdsuni Sifdnele amestecdnddin cdnd in cAndcu cAndcu o lopbficdde lopbficd de lemn. Saponificareas-a incheiat picdturdde sdpunse c6nd o picdturdde sdpunse dizolvi completintr-un completintr-un paharcu apd.in apd.in sipunul de protecfiei plantelor,nu se introducesare casddestinat casddestinatprotecfieiplantelor, introducesarede de buc[tdrie. inainte de stingefocul, stingefocul, setoarnd setoarndpestesipun l-l ,5 apdrece, apd rece,care care favorizeazddepunerea impuritdfilor ("nisipului"). Dup[ ce s-a int6rit, se taie in bucdfi gi se scoatedin scoatedin cazl;n.DacS cazl;n.DacSnu nu este destul de curat, se topegtedin topegtedin nou, adiugdndu-seaceeagi adiugdndu-seaceeagi cantitatede cantitatede ap[ rece(bineinfeles,dup6spdlarea dup6spdlareacazanului). Pentru a spori sp ori acliuneainsecticidb acliuneainsecticidb sdpunului,precum gi pentru a l[rgi spectrulde spectrulde acfiune,in acfiune,in solufia de sipun se adaugdI-3%o adaugdI-3%ospirt spirt denaturat.Cu Cu un astfel de preparatse pot combateacarienii, combateacarienii, omizile, pdduchii festogi,pdduchii l6nogi,pbduchii l6nogi,pbduchii de frunzdcenugii frunzd cenugii(frino9i) etc.
Aldturi de frina de bazalt,sdpunul bazalt,sdpunulde de potasiutrebuie sd constituieprimul pilon de sprijin, pe careindustria careindustriaromdneascd romdneascdwmeaz[,sI wmeaz[,sI il ofere agricultorilor. 3.7.2.4. Solugiecomplexd Solugiecomplexd tmpotriva omizilor impotriva omizilor se poateprepara poatepreparao solufie complexl in felul urmdtor: se amestecd300
sdpunde sdpunde potasiusaude sau de casd,0,5 casd,0,5
var ars gi 1 lingurd sarede sare de bucdtdrie,pentru bucdtdrie,pentru 10
spirt denaturat, lingure
apd. Cu aceastdsolufie, aceastdsolufie, se
stropescplantelein cazul unor atacuriputemicede omizi defoliatoare. defoliat oare.Se Se poate incerca gi impotriva larvelor gdndacului de Colorado sau, prin pensulare, ?mpotriva dduchelui dnos. dnos. Ueiurile parafinice,, sunt uleiuri minerale cu un conlinut ridicat de hidrocarburi parafinice, care sunt mai pufin poluante, mai ugor suportatede suportatede plante, fapt pentru care sunt admisein admisein combatereaintegratS,dar integratS,dar fbrd sd se faci abuz. Uleiurile parafinice, fiind deschisela deschisela culoare, se mai numescSi masini albe.Ele ac[ioneaz6, asuprainsectelor asuprainsectelor(ou6,larve,adulti) larve, adulti) prin asfixie,formdnd asfixie, formdndin in jurul acestora peliculLftn6, ermeticd.Asupra ermeticd.Asupra tegumentelormoi tegumentelormoi ale insectelor se exercitd gi o acfiune distructiv[ directS.Acfiunea directS.Acfiunea asfixiantdeste asfixiantd este superioard sdpunului,deoarece, sdpunului,deoarece,in in urma stropirii, fraclia uleioasi "se rupe" parlial de apa cu care a emulsionat,devenind emulsionat,devenindmai mai greu levigabild.Acest levigabild. Acest lucru poate duce,in duce,in cazul folosirilor abuzive, la astupareaorganelor astupareaorganelor de respirafie ale plantelor
Capitolul III. Cultivarea biologicd o plontelor: cultura mare,pdsuni Sifdnele (lenticelele scoarfei, respectiv stomatele frunzelor), cu implicafii negative asupralongevitdfii. asupralongevitdfii. Un alt motiv pentru care nu trebuie sd utilizim uleiurile aceste uleiuri afecteazl qi insectele minerale in mod abuziv, este acela ctr acesteuleiuri pentruom gi animale.Ca urmarea folosirii lor iama animale.Ca urmarea sunttoxice pentruom folositoare.Nu folositoare.Nu sunttoxice primdvaratimpuriu, nu sestabilesc timpi de pavzil. se stabilesctimpi sauprimdvaratimpuriu, gospoddrieun preparain gospoddrieun procuraparafrri lichid6, putem preparain Dacd ne putem procuraparafrri lichid din cel folosit la a0,2-0,5Yodetergentlichid ulei emulsionabil,prin addugareaa0,2-0,5Yodetergent apd. La nevoie, se sp[latul cu ma$ina.Se ma$ina.Se amestecdenergic. Se face proba cu apd.La mai adaugd detergent. Este mai rentabil sd ne procurdm produsul de la judelene judelenepentruprotecfia fitofarmaciile s[tegti. plantelorsau pentruprotecfiaplantelor saude de la fitofarmaciiles[tegti. inspectoratele spindel, este produs de romdnesc,US-92, numit Si ulei spindel,este Uleiul parafinic romdnesc,US-92, concentraliede l,5Yo pentru folosegtein concentraliede OLTCHIM RAmnicuVdlcea RAmnicu Vdlcea gi se folosegtein shopiri la pomi
respectemomentul optim de Este foarte important s[ se respectemomentul
tratare, care este inceputul dezmuguritului, aga-numitafazA "urechiug[ de goarece"moment in care, uleiul se poate combina cu oxiclorura de cupru (Turdacupral; in concentrafiede concentrafiede 0,2Yo,pentru preveni infecliile primare cu rapdn. bacteriile,ciupercile(grupa care omoari virusurile, bacteriile,ciupercile 3.7.3.Preparate 3.7.3.Preparatecare "fungicide") preparatemai imp,ortantesunt: imp,ortantesunt: C6tevapreparatemai sulful muiabil; sulfatul de cupru (max.
activi) kglha/an,substanfl kglha/an,substanflactivi)
in pomi
cultur6,viticulturd, cultur6,viticulturd, culturile de halnei gi cartofi, sub form[ de zearndbordelezi sauoxicloruri sauoxicloruri de cupru; zaamasulfocalcicd(culturi perene); arenarinul (extract din flori de pai, cu efect impotriva unor bacteriozegi viroze), Acest subcapitol poate fi incheiat cu un citat din opera lui Albert Howard: "Nu porazilii sunt adevdrata cauzd a bolilor plantelor agricole, ci gr Selilenoastr e tehnologic noastre
70
Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor: cultura mare,pdtuni mare,pdtuni fiftnele 3.E.
CONTROLULBTIRUIENILORiX.q.CRICULTT]RA BIOLOGICA
Deoareceunele Deoareceunele buruieni nu numai ci nu concureaziplantele concureazi planteleagricole,ci agricole,ci le stimuleazi cregtereasau cregtereasau activeazi viafa microbiand a solului (buruienile leguminoase,buruienilet0r6toare, buruienilet0r6toare,cele cele cu talie micd g.a.),in firile europenede limbd germani se folosegtein locul termenuluide termenului de "buruian6",acelade acelade "plantil insolitoare". $i in cazul buruienilor, miisurile preventive de combatere sunt cele mai importantegi obligatoriude obligatoriu de folosit. Dintre aceste4menfion6m: aceste4menfion6m: asolamentoptim; optim; folosireaingrdg[mintelor folosireaingrdg[mintelorverzi; verzi; fertilizareaechilibrat6; fertilizareaechilibrat6; densitateaoptimd de sem[nat; sem[n at; mulcirea; folosireaunor folosireaunor soiuri cu cregtereviguroasd; folosireaculturilor folosireaculturilor asociate. La nevoie, culturile neprdgitoarese pot transformain transforma in culturi prdqitoare prin adoptareaunor adoptareaunor schemeadecvate scheme adecvate de seminat. Reducerea recoltei se compenseazlprin compenseazl prin cregtereaprefului de vdnzarc. Astfel, in cazul cerealelor piioase, pe terenurile putemic imburuienate se poate introduce semdnafulin in r6nduri simple sauin sauin benzide benzi de doud do ud r6nduri. in aceasti situafie,devine situafie,devineposibil5 utilizarea cultivatorului pieptenecdndplantele cdnd plantele sunt infaza de 3 frunze, sau grapei perie,inaintede inaintede rds5rire. in
completarea mdsurilor preventive, se folosesc cele curative:
combatereamecanicd,combaterea combatereatermicd Si combatereamanuald. mbat mbater er a m ani d, seefectue seefectueazi,,in azi,,in principal, cu urm6toareleutilaj plugul fbrd antetrupifa"mai mai alesla alesla dezmirigtit; cultivatorul pentru cultivarfie total6, ?nspecial ?n specialpe terenurilecu terenurile cu pir; pentruplantetehnice; cultivatorul pentruplante cultivatorul prdgitortip pieptene,careeste care esteun un cultivator cu ltivator special pentruprlgit pentruprlgit cu distanfdmicd distanfdmicd intre rdnduri.Are rdnduri. Are l[fime marede marede lucru (6 m) gi ca
Capitolul IIL Cultivareo biologicd plontelor: cultura mare,pdsuni mare,pdsuni SiJiinele organeactive nigte cufite subliri, asculite la capdt qi fixate pe arc. culitele au trei pozitii de lucru: deasuprasolului (pentrufurif5, de exemplu),superficial tn sol Si mai addncin addnc in sol; grapacu discuri; grapavibratoare; grapa perie (sefoloseStetnainte de semdnatsauplantat). Combatereatermicd buruienilor, se realizeazilcu cu ajutorul instalaf,ei cu propan lichid, montati pe tractor. Temperaturade ardereeste ardereestede de 50 700c. Solul se incdlzegtedoar cdliva centimetri in adAncime.Instalalia poate lucra
inainte de semdnat, imediat dupd semdnat,precum
si dupd rdsdrirea culturii. Fiind costisitoare,poate costisitoare,poate deservimai multe intreprinderi. Exista gi instalalii de ardere ieftine, portabile, pentru suprafefemai mici. Acestea se pot folosi qi pentru curilirea zilpezi| Combatereatermici buruienilor s-a rlspdndit la
cultura legumelor,porumbgi porumb gi sfecli. Combaterea manuald
buruienilor, se practicl frecvent in agricultura biologicd. S-au conceputdiferite tipuri de sape ergonomice,cultivatoare cu roatd,unelte wolf, pentru a uguramunca. tn culturile de plante neprdgitoarese
foloseqteoticul. in agriculturabiologici, folosireaerbicideloresteinterzisa. esteinterzisa.
3.9.NOTTUM 3.9.NOTTUMDEPRATOTEHNTCA DE PRATOTEHNTCA Brol,ocrcA Epocile de tiiere ierbii se vor alterna, pentru se favoriza autoinsimdnlareape toati suprafafa.in fiecare an seva se va tncepepagunatul tncepepagunatulpe pe alt6 parceld.Timpul de pdgunatpe parceld va fi de 4-6 zile. Dup6 p6qunat,se
grdpeazd' pentru imprigtierea excrementelor,aerisirea aerisireafelinei gi activareaviefii activareaviefii solului. Se va urmdri prin toatemijloacele menlinereaunei compozifii floristice cdt mai variate. La o folosire intensivd a pdgunii, se vor efectua suprainsdmdnf 6ri periodice. Timpul de pavzAintre dou6 cosiri sau doui pfuuniri va fi suficientde mare,pentru mare,pentru ca in covorul vegetal s6 se instalezegi instalezegi sdse sd semenfind menfind speciilede
vigoaremai slabd,plantele slabd,plantelemedicinalegi medicinalegi aromatice.
72
Capitolul IIL Cultivarea biologicd plantelor: cultura mare, pdsuni si fdnete
Folosireaingrdq[mintelornaturaleprelungegte naturaleprelungegteviafa ierburilor, deoarece microflora de descompunerede la suprafafa solului se reduce, iar raportul proteine/energiedin.rafiade furajarese furajarese imbuniti{egte. in pragul iernii se recomandi mulcirea pdgunilor gi fiinefelor cu gunoi p[ios, ceeace ceeace influenfeazi pozitiv rezistenfaierbii la iernare,pornirea iernare,pornireatimpurie in vegetafie,precumqi precumqi viafa solului. Cosirea ierbii se va face imediat dupi perioada de cregtereintensivi. cregtereintensivi. Cosirea se efectueaz6dupi amiaza sau seara,c6nd iarba a acumulat energie luminoasd maximd. inilfimea de tiiere nu va fi prea jos, pentru a menfine densitateapajigtii densitateapajigtii gi penhu a se evita introducereain nutref a sporilor de mucegaiwi, in primul rdnd spori de Aspergillusflavus, rdspunzdtorde de aparilia
in frn a alfatoxinelor. De asemenea,cdnd cdnd miriqtea este mai inaltd ffinul se usucdmai usucdmai repede. 3.10. 3.10. ORGANIZAREA TERIRORIT]LUI AGRICOL, CONTROLUL POLUARIT, PROTEJAREA SOLULUT, APEI $I
AERT]LUI TNZONA TN ZONA
Organtzareateritoriului agricol vaviza menlinereaunui peisaj natural cu perdele de protecfie, pomi rdzle[i, tufbriquri, rdzoarcinfelenite, rdzoarcinfelenite, biotopuri
umede etc. Drumurile de cdmp, inguste gi cu alveole de aqteptare,vor aqteptare,vor fi pietruite sau asfaltate.Organizareaterenului agricol poate fi ficut6 in doui moduri: convenfional(monoton) (monoton)gi ecologic(diversificat). ecologic(diversificat).
Tehnologiile de culturd vor avea ca obiectiv principal reducerea drasticd poluErii solului, apei, aerului gi vegetafiei, atlit in cuprinsul intreprinderii, cdt gi in afara acesteia.Solele Solele lucrate biologic se vor delimita in mod foarte clar. Acolo unde existi suspiciunede poluare,organulde organul de inspecfie
va indica efectuareade analizeperiodice analizeperiodicela sol, apd,plantegi plante gi va comparadatele
cu limitele maxime admise. ca materiale plastice, se admit cele pe bazd de polietilend 9i propileni. Materialele plastice pe bazd.de de pvc (policloruri de
73
Capitolul lil. Cultivarea biologicd plantelor: cultura mare,pdsuni SifineSe
vinil) nu sunt admise. Materialele plastice uzate nu vor fi arse pe teritoriul intreprinderii,ci intreprinderii,ci vor fi predateintreprinderilor predateintreprinderilorde de colectare. DefrigSrileprin DefrigSrileprin arderesau arderesauarderea ardereapaielor trebuiereduse trebuie redusela la minim. Seva Se va evitaconsumul evita consumulexagerat exageratde de apdde apdde suprafafdsaude sau de addncime. De asemeneaseva evita procesulde sdrdturarea solului. se va evitaprocesul 3.11.CULTIVAREA 3.11.CULTIVAREA BIOLOGICA A PLANTELOR AROMATICE $I MEDICINALE Cultura plantelor medicinale gi aromatice este
activitate foarte
spacializatd,fapt fapt pentrucareconsultanla careconsultanlaesteobligatorie. esteobligatorie. Seva Se va evitaamplasorea evita amplasoreaculturilor culturilor in apropiereaunor resursede poluare (fabrici de ciment, combinatechimice, combinatechimice,ferme ferme zootehniceetc.). Distanfafafd de zootehniceetc.). Distanfafafd goselelenafionaleva nafionaleva fi de minim 50 m, iar fafdde fafd de drumurilede drumurile de cAmp,de cAmp,de minim m. La nevoie sevor sevor infiinfa perdelede protecfie. Urina sau mustul de gunoi nu se vor administra in anul cu recolt6. Gunoiul proaspdtse va administrainainte pornirea in vegetafie plantelor, administrainainte de pornireain toamnatArziu toamnatArziu sauiarna. sau iarna. SdmdnlaSi materialul sdditor vor proveni din inheprinderi inhepr inderi biologice, excepfiefacdnd excepfiefacdndspeciile speciilepereneundesdmdnfa undesdmdnfagi materialulsiditor materialul siditor pot proveni gi de la intreprinderi convenfionale. Imediat dupdrecoltare dupd recoltarese producfiei, carent se va efecfuacondilionarea efecfuacondilionareaproducfiei, se va depozitain depozita in grimezi mici pi se va avea mare grijd pentru a nu veni in contactcu contactcu substanfecare pot murdiri. Dup[ condilionareamateriei condilionareamateriei prime aceastase aceastase usucd, intr-un spaliu inchis, iar ca surs[ de incillzire se va utiliza curentul electric sau gazul metan. Umiditateafinald Umiditateafinald trebuie si fie de 8 Yo.La Yo.La uscareamaterieiprime materiei prime tratamentele chimicesunt chimice sunt categoricinterzise categoricinterzise Nu se recomandl
mdrunlire exageratS.inainte inainte de ambalare,drogul ambalare,drogul
va aveatemperatura aveatemperaturamediului din spaliul de ambalare.Ambalajul ambalare.Ambalajul nu trebuie sd
74
Capitolul III. Cultivarea biologicd plantelor:
luminii. Depozitarea se va face la intuneric, in loc uscat gi ricoros. Se vor privind condifiile de pdstrare. efectuacontroale efectuacontroalesdptflmdnale sdptflmdnaleprivind Culegereade plante, ciuperci gi fructe din flora spontand,se se considerd partea agriculturii agricultu rii biologice, iar recoltapoatefi certificatddac6: certificatddac6: suprafefelede suprafefelede provenienfdnu au fost tratatein tratatein ultimii trei ani cu substanfeinterzise; culesul nu afecteazistabilitatea afecteazi stabilitateaecologicd ecologicda a zonelor naturalegi nu pericliteaz6existenfaspeciilor. existenfaspeciilor. Zona de recoltaretrebuie recoltaretrebuie bine delimitat[ geografic.Activitatea de cules trebuiebine trebuie bine documentathgi si permit[ un conhol eficient. Zonelede Zonele de recoltare trebuies[ trebuie s[ fie departede departede arealelecultivate arealelecultivate?n ?nmod mod convenfional.
Capitolul IV. Tehnologiibiologice Tehnologiibiologiceprivind ueSterereaanimalelor ueSterereaanimalelor
75
ry
rnfiuolocrr Bror,ocrcEpRrwNDcRE$TEREA AhI-IMALELOR
4.1.GENERALTTATT 4.1. GENERALTTATT Labaza cregteriipentru cregteriipentruanimale animaletrebuie trebuiesi si stea: pentru animale; respecfulpentru tehnologiilede tehnologiilede cregtereconformecu conformecu cerinfelenaturale cerinfelenaturaleale ale speciei; corelareacu suprafafade terenagricol terenagricoldisponibili. disponibili. Referitor la condiliile de stabulafie in cregtereaanimalelor, cregtereaanimalelor, acestea trebuiesI trebuiesI se caraterizezepin: posibilitili sporitede sporitede miqcare; spafiide spafiide linigte; aqternutdin din materialenaturale; materialenaturale; lumini naturald: umbr6; protejareimpotriva vAnturilor gi ploilor; aer qi api proaspete; furajareechilibratd. furajareechilibratd. grajdurile nu sevor construipe gritare sauacestea se vor construipe sauacestease vor desfiin{a; animalelesi aibd posibilitateade a ieqi in aer liber gi, pe c6 posibil,la posibil, la p6gune; iluminatul artificial va fi reglementatde de organelede conhol; materialele de construclie a grajdurilor sau cotelelor nu hebuie sd confindsubstanfe confindsubstanfepotenlial toxice . Mlrimea
turmei
nu
trebuie si
influenfeze negativ modelul
comportamentalal speciei,prin speciei,prin urmareanimalele urmare animaleledin din turmd nu vor fi crescute izolat.
Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind creStereaanimalelor Taurinele vor fi crescutein crescutein sistem nelegat sau cu legare temporard. Transhumantagi practicile nomadesunt nomadesunt acceptatenumai pe terenurineinfectate terenuri neinfectate cu chimicale.Sistemul chimicale.Sistemulde de pa.gunat cu ajutorul plstorului electric esteinterzis. esteinterzis. Porcii trebuie sd aibl acces la padoc cu agternut gi, in mdsura posibilitililor
la plgune. Scroafelevor Scroafelevor fi inchise cel mult 14 zile dupi fttare.
general,scroafeletrebuiesi in general,scroafele trebuiesi aibl acceszilnic acceszilnic in aer liber. Scurtareadinfilor 9i tiierea cozilor sunt interzise. Crestereapdsdrilor in baterii nu se admite. Pisdrile trebuie sd aib[ posibilitateasi scurme,sd scurme,sd ciuguleascdgi sdse sd se odihneasclpe odihneasclpe caprede lemn. De caprede lemn.De asemeneavor dispune de spafii inierbate sub voliere. Ouatul se va face in cuibare.Grajdurile cuibare.Grajdurile de pislri vor dispunede dispunede luminl naturald,odihna naturald,odihna de noapte fiind de minim 8 ore, fird iluminat artificial. Scurtareaciocurilor gi aripilor se va evita pe cAt posibil. Palmipedeletrebuie Palmipedeletrebuie sd dispundde dispund de api. Reproducerea animalelor se va realiza numai pe cale naturali, fiind interzise manipullrile geneticegi geneticegi transferurilede transferurilede embrioni. Raseletrebuie Raseletrebuie sd fi
bine adaptatela condiliile locale. impiedicarea
piciarelor saulegarea la f[rug in timpul plqunafului sunt de asemeneainterzise. sau legareala interzise. Singurelemanipuldri Singurelemanipuldriadmise admiseasupra asupraanimalelor animalelorsunt: sunt: castrarea,scurtarea scurtarea cozilor la miei, indepirtareacoarnelor indepirtareacoarnelorgi marcareacu inele.
4.2.iNCARcATun,q. 4.2.iNCARcATun,q.CUANIMALE CUANIMALELA LA HEcTAR in agricultura biologici, inclrc[tura optim[ cu animale, este de UVM/ha sau 0,7 [I[ (unit6!i de ingra;lmdnt) la hectar. Se va fine cont de obligativitatea ca minim 50 % din necesarul de frraje si provin[ din intreprinderea proprie. in domeniul producerii furajelor se recomandd cooperareaintre doud d oud saumai saumai multe intreprinderibiologice. intreprinderibiologice. De relinut faptul c6, pdndin momentulin momentulin carese care seva va dispune?n dispune?ntotalitate totalitate de furaje biologice, se admite achizfionarea achizfionareade de furaje convenfionaleintr-o convenfionaleintr-o anumitd structur[ gi in limite maxime,raportate maxime, raportatela la substanfauscatl l0 Yoin Yoin cazulrumegdtoarelor, cazulrumegdtoarelor, l5
pentruporci pentruporci gi 20/opentrup[s[ri.
Capitolul IV. Tehnologiibiologice Tehnologiibiologiceprivind creSterereaanimalelor
77
4.3. ALIMENTATIA cerinfelornaturale animalelorvor corespundecerinfelornaturale Furajeleutilizate Furajeleutilizate in hrana animalelorvor vSrstaanimalelor qi ale speciilor.Rafia speciilor. Rafia de firajare se va stabili in funcfie de vSrstaanimalelor productivitate,av6nd productivitate,av6ndca ca obiectiv prioritar plstrarea unei stdri de sinitate bune. utilizarea antibioticelor,a antibioticelor,a stimulenfilor chimici, Este interzisi cu deslvdrqire deslvdr qireutilizarea ureei gi a inlocuitorilor proteici. Consumul de vitamine gi microelemente, produseprin sintezi chimici estelimitat. estelimitat. dispun6,la discrefie in alimentafiataurinelor alimentafiataurinelor se va urmlri ca acesteasi dispun6,la de nutref fibros: fhn, fhn murat, paie, asffel incdt ieslea sd fie in permanenf[ plini. Iarna ralia de fin va fi orientativ in jur de 3 kg/cap de vacd/zi. Yara, pdgunatulse se va completa cu fhrl care trebuie sI aibd
compozilie floristicd
foarte bogat6. in cazul taurinelorva taurinelorva fi format din groturide cereale Nutreful concenhatin gi boabe de leguminoase.Nu animald" cu Nu se admite furaj proteic de origine animald"cu proteineidin lapte. Vifeii vor primi lapte integral p6n[ in siptdmAna excepfiaproteineidin aprobafolosirea laptelui praf, 8-a. in anumite situafii speciale,controlorii speciale,controlorii pot aprobafolosirea ftrl adausde adausde antibiotice sau alli ingredienfi chimici. Furajul de bazA pentru padoc vor exista: frini de roc[, taurinelela taurinele la ingrigat va fi porumbul siloz. in padocvor saregi cret6. in cazul oilor se admite pistoritul nomad, dar numai pe suprafefe controlabile gi in baza wrui jurnal de pdstorit. in situafii excepfionalein s au laptele de alimentafiamieilor alimentafiamieilor se admite: laptele praf, inlocuitorii de lapte sau carnease va vinde vaci convenfional,cu men{iuneac6, in cazul sacrificdrii lor carnease cu men{iuneac6, la convenfional. la pdgunat.Ei Ei vor aveaaccesla Porcii vor primi obligatoriu fibroaseqi vor aveaacces primi de asemenea, nutref succulent.Se succulent.Se interzice alimentafiaporcilor cu nutre{ concentrat. mazdrefurajeri sau/qifiin6 sau/qifiin6 de Pis[rile vor primi f[in[ de soia, frin6 de mazdrefurajeri gdgtelegi curcile trebuie sI consumegi ele lucernd,boabe lucernd,boabede de cereale.Rafele, cereale.Rafele, gdgtelegi nutrefcelulozic. nutrefcelulozic.
creStereaanimalelor Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereaanimalelor Ca produse medicinalenaturale, medicinalenaturale, pentru toate speciile de animalesunt animale sunt considerate:ftina considerate:ftina de luceml, urzica mirunlitd, floarea de ffin, usturoiul gi semintelede semintelede in. 4.4. ACHIZITIONAREA
DE AI\IIMALE
Toate animalelecumpirate, animalelecumpirate, trebuie sd se nasc gi sI provini de reguli, din intreprinderi specializate.Dacd specializate.Dacd acest lucru nu este posibil, se admite convenfionald,in limita a l0 Yo din cumpirarea de animale din agricultura convenfionald,in numirul de animaleexistente animaleexistentein intreprindere. Suntadmise Sunt admiseurmdtoarele urmdtoareleexcepfii: sdptim6nidac[ s-auhrlnit s-auhrlnit cu colostrugi lapteintegral; lapteintegral; vifeii pdni la 4 sdptim6nidac[ puii de maximum o sdpt[mdn6; La cumpirare purceii trebuie sI aibbminim aibb minim 6 siptbmdni gi nu mai mult de25kg. se va face,cu face, cu prioritate, din intreprinderilecare intreprinderilecare Achizifionareapdsirilor seva practicd sistemulde padoc in aer liber. Se vor preferarasele sistemulde cregterela sol, cu padocin lentcrescitoare. lent crescitoare. 4.5. PROBLEME SANITAR
VI,TERINARE
in cazul aparifiei de imbolniviri in cazul animalelor,trebuie animalelor, trebuie stabilite cauzele (de regul6, gregelile de management)gi misurile de eliminare a acestora.Sevor Se vor folosi numai medicamentelenaturale,bolile naturale,bolile vor fi tratatenumai tratatenumai prin homeopatie,fitoterapie fitoterapie gi acupuncturd.Acesteanu Acesteanu se vor folosi niciodati in scop preventiv. Tratamentelealopatice Tratamentelealopatice se vor folosi cAnd nu existi alt[ alternativ6. Chimioterapiase Chimioterapiaseadmite in urmdtoarelesitualii: admitedoar doarin pentru salvaviafa; salvaviafa; pentrua evita suferintainutil6; suferintainutil6;
Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind biologiceprivind uegterereaanimalelor uegterereaanimalelor
79
pentru parazitoze endemice, daci nu exist[ medicamente medicamentenafurale nafurale eficiente. Toate mdsurile sanitar-veterinarevor fi consemnatein consemnatein jurnalul de s[n6tate,document s[n6tate, document supus conholului. Se vor respectatimpii respectatimpii de pauzd dup[ medicafie,caresunt caresuntdubli fafi de agriculturaconvenfionald. agriculturaconvenfionald. La alegereametodeide metodeide tratament,se tratament,seva va aveain aveain vederestresarea vederestresareaminimd animalelor.Vaccinlrile animalelor.Vaccinlrile sunt permiseprin permiseprin efectul legii sauin sau in cazul unor boli endemice. 4.6. TRANSPORTUL ANIMALELOR
SI SACRIFICAREA
Transporfulanimalelor Transporfulanimalelorgi sacrificareatrebuie sacrificareatrebuieastfel astfelefectuate efectuatelncdt sd se reduci la minim stresulqi suferinfeleinutile. suferinfeleinutile. in timpul transportului,animalele transportului,animalele sefurajeaz[, se furajeaz[, seadap[ se adap[ gi li se asigur[ aqternut.Ele Ele vor fi insofitede insofitede un ingrijitor. Nu se vor transportaimpreunntipuri impreunntipuri diferite de animale(specie,vdrst[, vdrst[, sex).in sex).in timpul transportuluise transportuluise vor administratranchilizante. administratranchilizante.Transportul pe rofi (rutier, Transportulpe feroviar)nu feroviar) nu va dura mai mult de 8 ore. La abatoare,inainte inainte de sacrificare,animalelor sacrificare,animalelorlili sevor se vor creeacondilii creeacondilii de odihn6.Animalele odihn6.Animalelecirora cirora li se ia sdngele,se se vo anesteziain i n mod eficient,ia eficient,ia duratasdngerlrii duratasdngerlrii nu va fi mai marede marede 45 de secunde. 4.7.APICULTT]RA 4.7.APICULTT]RA BIOLOGICA in ce priveqtecreqterea bilogicda bilogicda albineloreste albinelorestede de remarcatfaptulc6, faptul c6,toate toate materialelede construcliea stupuluivor vor fi naturale:lemn, lemn,paie,lut. Perefiiinteriori, Perefiiinteriori, cu excepfiapodelei,nu se vor trata cu mijloace de impregnare.Pentru podeaqi Pentrupodeaqi perefii exteriori,mijloacele exteriori,mijloacelede de impregnarenu vor confinecompugi confinecompugitoxici t oxici (s recomanddulei de in). Teritoriul cules va fi unul ecologic Ai acestatrebuie acestatrebuiesi si
asigurenecesitiililepopulafieide de albine.Tdierea albine.Tdiereaaripilor albineloreste albineloresteinterzisl. interzisl.
Flranasuplimentard Flranasuplimentardva contine90 Vo ingredientenaturalegi se folosegte contine 90 Voingrediente numai in prag de iarnd.Produsele iarnd.Produselefarmaceuticede sintezdsunt interzise.Pentru sintezdsunt interzise.Pentru igienastupuluise stupuluiseadmit: Bacillusthuringiensis, admit:Bacillus thuringiensis,acid lactic,acid acid acetic,acid acetic,acidlactic, acidformic, formic,
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereqanimalelor toxice. La acid oxalic. La recoltareamierii nu se vor folosi substanterepelente,toxice. prelucrareamierii, aceastanu se va incdlzi la peste400C, peste400C,pentru pentrua nu sedistruge se distruge enzimele.Apicultorul enzimele.Apicultorul trebuie si intocmeascdun plan pastoraL in apiculturd conversiadureazl an.
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si ddundtor ddundtor i Ior tn horti cultur d
CAPITOLUL PRINCTPIT
COMBATEREA BOLTLOR$r
oAuNAroRILoRix rronrtwTIcULTURA
Lupta impotriva bolilor qi dlunitorilor a inceput sd fie priviti cu o altd optic6, pe baza noului conceptdenumit concept denumit combatereo integratd pi care are cuprinderemai cuprinderemai larg5,cu larg5,cu referiregi asupraburuienilor. asupraburuienilor. Acest concept a fost definit de FAO (1967), ca un sistem de control c ontrol al bolilor Si ddundtorilor in contextul agroecosistemelor,care care folosegtetoate folosegtetoate metodeletehnice metodeletehnice in scopul de menline populaliile diundtorilor gi agenfilor patogenila un nivel cdt mai scdzut,pentru scdzut,pentrua nu producedauneeconomice dauneeconomice Pe de alti parte, Organizalia Interna{ionald pentru Controlul Biologic (OICB), explicd conceptulde conceptulde combatereintegratdca integratdca un complexde complexde metodede metodede conhol care foloseqte,in foloseqte,in primul rdnd, factorii naturali, pe l6ngd alte metode corespunzStoare cerinleloreconomice, cerinleloreconomice,ecologice ecologicegi toxicologice. Conceptul combaterii integrate
bolilor gi dlunltorilor (IPDM), se
bazeazApe efectelecolaterale efectelecolateralenegative negativeale ale protecfiei chimice a plantelor gi pe transferulunor transferul unor principii ecologicein ecologicein domeniul protecfiei plantelor (T. Baicu,
r996). intrucdt numdrul de tratamentecu tratamentecu substanfechimice a luat lu at amploarepe mdsuraintensivizlrii mdsuraintensivizlrii culturilor hortiviticole, in culturile efectuatein efectuatein seregi in plantafiile de tip nou de pomi gi vifi de vie, depdgind8-12 tratamente?nlivezi ?nlivezi qi vii saupeste saupeste15 15tratamente tratamentein culturi de serd,aceasta serd,aceastaa avut urmdri graveasupra ecosistemelor gi in privinfa poluirii produselor. Introducerea metodelor modernede modernede combaterepe bazi de avertizareprin sistemeinformajionale pentru sistemeinformajionalepentru principalii agenfi patogeni ca, de exemplu,mana exemplu,mana vilei de vie, rapdnul la mdr, manala manala cartof etc. au permis scldereanumSrului scldereanumSruluide de tratamentela tratamentela vila de vie de la9-lZla4-6 pe an in condiliile actuale a ctuale tn care suprafelele ocupate cu vii gi livezi s-au diminuat gi fir6mifat in parcele mici, agroecosistemul s-a diversificat
82
V. Principii noi privind combotereabolilor Si Capitolul V.Principii ddundtorilor ddundtorilor tn horticulturd
producdndu-seimportante producdndu-seimportante schimb[ri in frecvenfa qi intensitatea atacului agenlilorpatogenigi diun[tori. prin general al ecosistemelor,prin reprezintE,in planul generalal Sectorul hortiviticol reprezintE,in intensitatea culturilor, cel mai scIzut nivel de stabilitate in privinfa sdustatic (construcfii de sere, plantafii de biodiversitdfii, datoriti caracterului sdustatic duratdmare), duratdmare),omogen omogenSi unilateral tnfolosinfd, prin monoculturi gi schimbdriin marede ani. un numir marede sortimentuluidupdun structuraspeciilor structuraspeciilor gi sortimentuluidupd creeazdconditii favorabile pentru agentii Cultivarea pe suprafelemari suprafele mari creeazdconditii patogeni gi ddun6tori care sunt mai greu atacafi de pr6d6tori parazitoizi, acelagitimp, superioritateasupra entomofagi gi diferite arhopode avdnd, in acelagitimp, patogeniimportanfi. ai agenfilorpatogeniimportanfi. micoparazifilor,concurenfiai antagonigtilor,micoparazifilor,concurenfi pesticidepot diminuanu diminua nu numai agenfii patogeni Tratamentelemasive cu pesticidepot viermii, rdmele,pdianjenii 9i bacteriile,fungii, protozoarele,viermii, saudiun[tori, saudiun[tori, ci gi bacteriile,fungii, materieiorganice. materieiorganice. in descompunerea insectefolositoarein alte insectefolositoare VandenBosch (198/), combatereaintegrati fine Dupd M. L. Flint si R. VandenBosch num6rmare de factori, factor i, astfel: seamade un num6rmare extreme,umiditate,fotoperioaddetc.); factori de clim[ (temperaturiextreme,umiditate, plantelorla factori de stres; sensibilitateagi rezistenfaplantelorla duratasezonului durata sezonuluide de culturi gi scopul culturii (pentru fructe, seminfe, rdddcinietc.). e tc.). Astfel, durataculturii scurtd,de 30-45 zile,pdnd la 20-50 ani durataculturii de la foarte scurtd,de in cazul plantafiilor de pomi gi vi!6 de vie, influenfeazi atit diversitatea agenfilorpatogeni,a ddunitorilor, cdt gi a buruienilor. in agroecosistemelemai stabile (pdsuni), daunele produse de agenfii patogenisauddundtori mai redusefa!6 sistemulmonoculturii. sauddundtorisunt suntmai redusefa!6de de sistemulmonoculturii. Daunele produse de diferifi agenfi patogeni qi ddundtori nu afecteazh intotdeauna nivelul recoltei intr-o m[sur6 economic[ importanti. in unele situafii sunt mult mai grave daunele produse fructelor dec6t cele produse inveligului foliar. Exist6 un numdr relativ redus de boli gi diunitori care afecteazdgav recoltele (mana, flinare4 gdndaculde Coloradoetc.), Coloradoetc.), dar severitateaatacului
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si ddundtor ddundtor iIor in horti horti cultur d estein estein funcfie de condifiile climatice,de climatice,de nivelul de sensibilitateal sensibilitateal speciei,dar speciei,dar qi de nivelul tehnologieide tehnologieide culturd. Combatereaunor ddun6torigi agenfipatogeni agenfi patogeniimportanli importanli se realizeaz[ gi prin folosireade folosireade priddtori gi parazitoiziai acestora.Asffel, Asffel, in cazulLaspeyresia cazul Laspeyresia pomonellain Moldova se cunosc72 cunosc72 speciiparazitoide (Babidorich, /9S3) qi 33 speciiparazitoide(Babidorich, de speciide speciide prdd[tori,Firma" prdd[tori,Firma" BIOBEST'din Olandain Olandain 1994,comercializa 1994,comercializa14 prldatori. Tehnologiile agricole moderne cu caracter intensiv, care urmdresc oblinereade oblinerea de recolte bogate qi de calitate, au produs schimbdri esenfialein esenfialein densitateapopulafiilor densitateapopulafiilor gi intensitateaatacului intensitateaatacului agenfilor patogeni (7. Baicu, 1996).S-au 1996).S-au creat cultivari foarte productivi cu diferite nivele de rezistenfdla rezistenfdla patogenii mai importanli, insd dozele mari de azot gi densitateamare densitateamare ii fac sensibili la o serie de patogeni gi parazi{i cum sunt mana qi afidele, iar monoculturaii monoculturaii sporeqtefrecvenfa. sporeqtefrecvenfa.Este Este vorba despre culturile de tomate gi. castraveli in ser6 sau pe mari suprafefe,pentru suprafefe,pentru export gi la producitorii comercialicu comercialicu suprafefemai mici, cazuriin cazuriin carenu carenu se respectdrotafiile. Aceastd pregnanti in cazul plantaliilor de pomi gi vifd de vie, unde se situafieeste situafieestegi mai pregnantiin constat[ cazurri'de adaptare parazi[ilor pe unii portaltoi sau unele soiuri. De asemeneafolosireafrecventi folosirea frecventi a unor fungicidepentru fungicide pentru combatereamanei la vila de vie dus la favoizarea ataculuide ataculuide fiinare. AcesteconstatEri AcesteconstatEriau au determinatgdsirea determinatgdsireaunei solufii de combatere bolilor gi ddunltorilor, cu aplicarea principiilor
sistemului integrat. Studiile
aprofundateprivind etiologia agenlilorpatogeni gi a dlundtorilor, au inceput sd agenlilor patogenigi surprinddfazele surprinddfazelevulnerabile vulnerabilein in proceselede dezvoltaregi reproducere. Astfel, s-au pus la punct metodenoi metodenoi de combatere canceruluibacterian canceruluibacterian la pomi prin folosirea preparatelor de Agrobacterium radiobacter sau .4grobacteriumvitis la vila de vie in momentulplantirii. momentulplantirii. Fluturele verzei (Pyeris brossicae)poate fi combbtutcu combbtut cu Trybliographa rapae Westw. sauAleocharo sauAleocharo bilineata Gyll. in faza de larve nematozii sunt combdtuli prin tratamentecu tratamentecu abur (in s€re).
Capitolul V.Principii V. Principii noi privind combqtereabolilor Si ddundtor ddundtorii lor in horti cult ur Tratamentelepe Tratamentelepe baz6 de avertizare s-au extins la peste 100 specii de agenfi patogeni 9i d6undtori (1. A. Poleakov Si W. Ebert, 1953). in cazul exploatafiilormici exploatafiilormici gi mijlocii, esteimportant esteimportantca, ca, pebazaunor inspecfiiefectuate inspecfiiefectuate pe bazaunor agenfi profesioniqti,pe de agenfiprofesioniqti, bazaunor analizegi probe de plante gi parazifi sd se studiezefrecvenfa studiezefrecvenfaqi intensitateaatacului. in analizaoportunitifii analizaoportunitifii gi rentabilitifii tratamentuluiconform tratamentuluiconform principiilor combaterii integrate, se va fine seamade seamade cosful acestora,dar acestora,dar qi de efectul poluantasupraproduselor. asupraproduselor. in lucrarea "Principles of integratedpest integratedpest and diseasemanagement" diseasemanagement"T. T. Baicu (1996), prezintd o serie de formule de analizd qi calcul al oportunitifii llinor tratamente tn func[ie de intensitateaSi frecvenla atacului, dar qi de aspecteleeconomiceprivind economiceprivind costulsubstanfelor pesticide. costul substanfelorpesticide. Principiile agriculturii biologiceexclud biologice exclud folosireapesticidelor, folosireapesticidelor,atAtcele atAtcele de contact, cdt gi cele cu acliune sistemic[, datoriti toxicitifii remanente,dar remanente,dar gi fitotoxicitdfii. protecfia plantelor pe bazAde in protecfiaplantelor bazAde substanfechimice sunt din ce in ce mai frecvent recomandateproduse recomandateproduse cu toxicitate scdzut5gi persistenfi redus6,iar redus6,iar aplicarealor aplicarealor sd se facd prin metodeselective metode selectivegi in contact minim cu mediul inconjurdtor. Riscul de nu efectuanici efectuanici un tratamenteste,uneori, este,uneori, mult mai grav faf[ de riscurile formdrii de micotoxinesau micotoxine saufitoalexine fitoalexineinduse indusede de agenfiimicotici, agenfii micotici, chiar mai mult decdtcele decdtcele produsede reziduurilede pesticideQ. Baicu, /,996). in conceptul combaterii integrate punctul de plecare il reprezintd" cunoagtereabiologiei cunoagtereabiologiei patogenilor gi parazifilor, identificarea acestora qi stabilirea mlsurilor de combatereln combatereln strinsd relafie cu protecfia mediului prin reducereala reducereala minimum
pesticidelor. Problema centrald in sistemul luptei
integrateo integrateo constituieintroducerea constituieintroducereade cultivari rezistenlila rezistenlila boli qi ddunltori. Sistemul luptei integrate se bazeazi pe asociereaarmonioasd asociereaarmonioasda a unor metode diversificate de combatere.Capacitatea Capacitateapatogenilor gi parazifilor de a produce daune poate fi diminuatd in permanenld,dacdse dacd se acfioneazdasupra acfioneazdasupra p oziliei lor in agroecosistem echilibruluipoziliei
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si ddundtorilor in horticulturd mdsur6trebuie consideratdin contextulintregului contextul intregului ecosistem,fiind Orice mdsur6trebuie ecosistem,fiind important s[ cunoaqtemfaptul cunoaqtemfaptul cd fiecare culturi este
situalie unica, avind
gi anumitdsensibilitate uneleparticularitdti uneleparticularitdtigi anumitdsensibilitatela la stresuriabiotice. stresuriabiotice. Lupta integrati se bazead pe variate metode de combatere,ceea combatere,ceea ce inseamndabandonarea inseamndabandonareametodelor de combaterepur combaterepur chimice gi restrdngerea folosirii lor, asociereaacestora asociereaacestoracu cu metode biologice, fizice gi agrotehnice. Eficienfa combaterii integrate este mult mai mare, in special in combaterea raselorrezistente raselorrezistentela la pesticidegi, in acelagitimp timp furnizeazi,o furnizeazi,o mai bundprotecfie bund protecfie a organismelor benefice. Foarte adeseacombatereachimic[ gi cea biologicd sunt antagoniste,dar dar inhe rezistenfaunor rezistenfaunor cultivari gi combatereachimicdpoate chimicd poatesd existesinergisme. existe sinergisme. F. Kozar Si colab. (1989), prezintd o serie de metode biologice pentru I 17 specii de insecte 9i alli ddundtori, folosind 70 zoofagi qi substantebiologic substantebiologic active, in special feromoni. De asemenea,sunt asemenea,sunt prezentate peste 100 de microorganismeantagoniste, microorganismeantagoniste,produse biologice, antibiotice gi virusuri pentru combatterea unor dlundtori, dar numai un numdr redus sunt, practic, disponibile.Feruari disponibile.Feruari Si colab., (|990) au elaborat un model metodologic aplicativpentru aplicativpentrulupta integrati (tabelul 5.1.).
86
Capitolul V. Principii noi privind combatereabolilor Si ddundtorilor tn horticulturd Tabelul5.1. pentrulupta integrati Model metodologicaplicativ metodologicaplicativ pentrulupta (dup[ Fenari Si colob. 1990) Faza Diagnoza
Identificarea Identificareastadiului stadiului fenolosic al plantei ldentificarea ldentificareaparazitului
Opera{iuni:
Cercetareainamicilor Cercetareainamicilor naturali se numbri ouile, coloniile vii, indivizii prezen{i in mediul ambiant gi activi, indivizii parazili: prezenfa de care indici reziduuri activitatea apreciereafrecvenfeilor frecvenfeilor (scuame, parazitului rodturi, Faza II-a VeriJicarea excremente); se verific[ densitatea popula{iei (capcane sexuale, captatoare condiyiilor ambientqle se verifici paramehii climatici. de spori): severifici Cercetiirigi determiniri asupra ouii, larve, nimfe, fitofagi parazita{i gi pragului intervenfie cercetiiriasupra hiperparazifilor de cercetiiriasuprahiperparazifilor referitoare la oarazit momentului momentuluide Determinarea de deptrgirea pragului: capcane sexuale, Faza III-a intervenfie in funclie de prelevarede egantioane,captarede captarede spori, Intewen(ii prezenta parametriiclimatici organismelor organismelor utile fertilizare. irisare solul ui. tiiieri. fertilizare. Asronomice ucriri e solul vegetalevittrmate vittrmate eliminareaorganelor eliminareaorganelorvegetale protejareade protejareade rdnire Fizice protejareade protejareade adversitifi meteorologice dendrochirursia utilizareade utilizarea de principii active (selective) Faza a IV-a Chimice contraDatogenuluisi si fitofaeului Integrarea Si utilizareade utilizareade bioinsecticide(Bacillus planificarea thuringiensis) intervenliilor Biologice lansareade pridltori gi parazitoizi conseryareafauneiutile ("Mastrap", feromoni "Traptest"); metode de creare de "confuzii"; Biotehnologice insecticide regulatoare de dezvoltare: metode"autocide" metode"autocide"
