Cota Unica de Impozitare in Bulgaria

Република България / Republica Bulgaria

Cuprins

1.Considerente economice generale ........................................................................................2 1.1. Contextul economic actual ...........................................................................................2 1.2. Politici economice adoptate în vederea combaterii crizei ..............................................3 2. Evolu ț ia ia sistemului fiscal în Bulgaria..................................................................................5 3. Cotele de impozitare anterioare reformei din 2008 ..............................................................7 4. Cota unică de impozitare .................................................................................................. 11 4.1. Consideraț ii ii generale....................... generale........................................ .................................. .................................. .................................. ........................ .......11 4.2. Impozitul Impozitul unic pe baza baza fundamentelor teoretice ale lui Hall și Rabushka ................... ................ ... 12 4.2.2. Caracteristici generale .......................................................................................... 12 4.2.3. Impozitul pe venit ................................................................................................ 13 4.2.4. Taxele pe profitul companiilor ............................................................................. 14 5. Taxele pe venit utilizate în Bulgaria .................................................................................. 15 5.1. Impozitul pe venitul personal .................. ........ ................... .................. .................. ................... ................... .................. .................. .............15 5.2. Impozitul pe profitul companiilor ............................................................................... 16 5.3. Taxa pe valoare adăugată ........................................................................................... 19 5.4. Contribu ț iile iile la asigurările sociale .................. ......... ................... ................... .................. .................. .................. ................... ............. ... 20 6.Caracteristicile și impactul cotei unice ............................................................................... 21 6.1. Carcteristici Carcteristici.................................. ................................................... .................................. .................................. .................................. ........................... ..........22 6.1.1. 6.1.1. Sim Simpli plitate tate ................................. .................................................. .................................. .................................. .................................. ........................ .......22 6.1.2.Bază de impozitare largă ....................................................................................... 22 6.1.3. Impozitarea este realizată o singură dată .............................................................. 22 6.1.4. Cota de impozitare ............................................................................................... 22 6.1.5. Impozitul pe venit ................................................................................................ 23 6.1.6. Impozitul pe profit ............................................................................................... 23 6.2. Impactul cotei unice de impozitare ............................................................................. 23 Concluzii Concluzii .................................. ................................................... .................................. .................................. .................................. .................................. ........................ .......26 Bibliografie Bibliografie ................................. ................................................. .................................. ................................... .................................. .................................. ..................... ....27

Cota unică de impozitare în Bulgaria. Caracteristici şi impact

1.Considerente economice generale

1.1. Contextul economic actual

Creşterea economică puternică din ultimii ani care a

Drapel

Stemă

înregistrat o medie anuală de 6% a fost urmată de o reducere a

Deviză: Unitatea exprimă puterea

creşterii economice în 2009. În conformitate cu tendinţele

Imn național: Dragă patrio

mondiale, o îmbunătăţire este prognozată pentru 2010, dar recuperarea creşterii economice este de aşteptat înainte de 2011. PIB-ul a scăzut cu mai mai mult de de 5% în în 2009, care este prima valoare negativă înregistrată după 1997. Aceată scădere este în mod mod clar urmarea crizei economice de la nivel mondial, mondial, care a ajuns în Bulgaria ceva mai târziu, dar a avut un efect

Poziția geografică a Bulgariei Sofia (1,247,095loc) foarte puternice din cauza dependenţei ridicate a ţării asupra Capitală bulgară exporturilor şi investiţiilor străine. Cu toate acestea Bulgaria este Limbi oficiale 84% Bulgarians, 9% Grupuri etnice pe o poziţie mai bună decât alte ţări din această regiune. Turks, 5%Roma, 2% other Legătura dintre leva bulgară şi euro a împedicat devalorizarea republică Sistem politic monedei naţionale, iar sectorul bancar nu a avut nevoie de parlamentară - Preș reședinte nte Gheo heorgh rghi Părva rvanov nov asistenţă guvernamentală. - PrimBoyko Borisov Inflaţia a crescut la un nivel record de 12,5% în luna ministru 1 ianuarie 2007 iunie 2008, dar dar creşterea economică redusă, care a apărut la Aderare UE 110.910 km² (locul sfârşitul anului 2008 a declanşat o scădere a acestui indicator. Se Suprafață 104) aşteaptă o diminuare a acestui indicator la un nivel rezonabil de Organizare 28 de districte

2-3 % în următorii câţiva ani. Creşter Creşterile ile salariale excesive în

administrativa Populație

combinaţie cu o creştere rapidă a masei monetare şi absenţa de

PIB (nominal)

reforme structurale pentru a îmbunătăţi concurenţa în anumite

Monedă

sectoare au condus la o presiune peste medie asupra preţurilor în anul 2008 1. În ciuda ciuda poziţie poziţie sale stabile, Bulgaria Bulgaria se confruntă cu şoc sever al cererii. Exporturile şi importurile scăzând dramatic. Sectoarele cele mai afectate de criza economică sunt industria de automobile şi manufacturile. Nivelul investiţiilor străine, care au 1

Membra a

7.640.238 (locul 94) 39,609 de miliarde (locul 75) 1 levă bulgară(BGN) bulgară(BGN) = 100 Stotínki 1 BGN = 0.511292 EUR EU, UNO, IAEA, WTO, IMF, World Bank, Council of Europe, CEI, NATO, OSCE, BSEC

IMF, Bulgaria – April 2009 Staff Visit: Concluding Statement of IMF Mission, April 22, 2009.

2


fost cheia dezvoltării economice au scăzut foarte mult. Investiţiile străine directe au scăzut cu mai mult de 50 % de la an la an. Efectele negative ale acestei evoluţii sunt ilustrate, mai presus de toate, de creştere constantă a şomajului începând cu al patrulea trimestru al anului 2008. Nivelul şomajului este aşteptat să crească și în 2010, dar este de remarcat faptul ca nivelul şomajului este sub 10 %. Contextul economic actual a produs însă şi o serie de efecte pozitive cum ar fi scăderea deficitului de cont curent şi a inflaţiei precum şi o reţinere mai mare în creşterea nejustificată a salariilor. În concluzie situaţia din Bulgaria este gravă, însă ţara prezintă toate premisele de revenire economică. Bulgaria a fost una dintre puţinele state membre ale UE care a reuşit să raporteze un excedent bugetar în anii anteriori, dar acest rezultat este puţin probabil să fie compensat în viitorul apropiat, ca urmare a declinului venituror al taxelor şi impozitelor. Continuarea dezvoltării economice în Bulgaria depinde în mare măsură de deciziile de politică guvernamentală, precum şi de cursul economiei globale şi a crizei economice, fiind imposibil de estimat la ora actuală.

1.2. Politici economice adoptate în vederea combaterii crizei

Politicile economice ale actualului guvern, care reprezintă o alianţă de partide conservatoare, vor fi dictate de combaterea crizei printr-o reducere a cheltuielilor administrative, precum şi de punerea în aplicare a reformelor care vor conduce ţara spre obţinerea standardelor europene, în special în domeniul concurenţei. Sprijin suplimentar va fi oferit și prin intermediul linilor de credit guvernamentale deschise pentru anumite sectoare. De asemenea Bulgaria este programata sa primească în 2009 şi 2010, 30 de milioane de euro în cadrul programului European Economic Stimulus Plan. De asemenea au fost aprobate 60 de măsuri pentru a realiza economiile necesare şi pentru a genera venituri suplimentare. De exemplu, o taxă de lux a fost implementată, însă o creştere a TVA-ului nu fost luată în considerare. O serie de măsuri de combatere a corupţiei au fost aprobate, în special datorită faptului că unele fonduri europene erau condiţionate de adoptarea unor astfel de măsuri 2. Acest lucru va conduce la creşterea procentajului de foduri europene primite şi utilizate. Bulgaria ocupă ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE, în ceea ce privește cheltuielile sociale pe cap de lucuitor 3. Doar 591 de Euro au fost cheltuite pentru fiecare 2

3

CSD, 2007. Anticorruption Reforms in Bulgaria: Key Results and Risks: Center for the Study of Democracy http://.europa.eu

3


cetățean bulgar în 2009 sau 15 % din PIB. Luxemburg, țara cu cel mai mare nivel al cheltuielilor sociale pe cap de locuitor a întrecut de aproape 25 de ori această sumă( 20,4% din PIB). Figura 1. Ratele de creștere și nivelul principalilor indicatori economici Rata de crestere a PIB

Rata de creștere a inflației

Nivelul șomajului

Structura PIB-ului

20%

26%

Servicii 54%

Industrie Agricultura

Sursa:Banca națională a Bulgariei

4


2. Evolu ia sistemului fiscal în Bulgaria

Răsturnarea regimului totalitar în Bulgaria a impus schimbari economice fundamentale care au influențat puternic teoria și practica fiscală, precum și pe și cea contabilă. În ceea ce privește teoria contabilă în Europa de Est este introdusă așa numita contabilitate de optimizare4. Aceasta a fost dezvoltată pe baza economiei și matematicii rusești, precum și pe baza teoriei anglo-saxone asupra capitalului. Inițiatorii acestui model lau considerat ca fiind o alternativă la sistemul fiscal și contabil din Vest. Ca argument principal a fost evidețiată gradul foarte ridicat al datorilor între companiile din Bulgaria. Caracterisctica principală a acestui sistem era contabilitate de optimizare pentru active și pasive. Necesitatea de dezvoltare a științei moderne de fiscalitate și contabilitate în Bulgaria a crescut drastic în anii economiei de tranziție. În acest sens au fost reevaluate tradiții, metodologii și oportunități de anchetă. Scopul principal era să unifice cele mai bune trăsături, caracteristici și baze teoretico-economice de finanțe și contabilitate din Europa de Est și de Vest. Specificațiile modelului financiar-contabil a fost influențate de perioada în care a fost dezvoltat.Aceste perioade au fost următoarele: 

Perioada pre-război a capitalismului mai puțin dezvoltat(1900-1945);



Perioada economiei de comandă(1945-1990);



Perioada contemporană de tranziție spre economia de piață .

În Bulgaria în cadrul regimului de comandă a fost integrat complet sistemul sovietic fiscalitate și contabilitate. Modelul de aplicare a impozitului pe venit a fost construit pe baza matematicii economice rusește, conduse de L. Kantorovitch. Perioada 1970-1990 ar putea fi caracterizată ca o nouă etapă în dezvoltarea fiscalității și a contabilității. După 1990 au fost continuate eforturile de dezvoltare a acestui model. Fundamentul logic a acestui model de optimizare a devenit teoria de capital anglo-saxonă a lui J.Hicks(1939) și teoria structurii optime a capitalului, ca parte a economiei financiare contemporane aplicate. 4

Rabushka A, Hall R., 2007, The Flat Tax, Book online edition

5


Tabel 1. Evoluția declarație de venit Declarația de venit pe baza sistemului de Optimizare a activelor (1970/ agenți ec.)

Declarația de venit pe baza sistemului de Optimizare a activelor (1990/ agenți ec.)

1.Venituri din vânzări

1. Venituri din vânzări

2.Costurile bunurilor vândute

2.Costurile bunurilor vândute

Cote proporționale 

a) Cote progresive

Costurile materialelor și a forței de b) Cote proporționale muncă



Costuri de producție variabile și indirecte





Costuri de vânzare variabile





Costuri variabile de administrare



Costurile materialelor și a forței de muncă Costuri de proporționale

producție

indirectă

Costuri proporționale de vânzare și administrare

c) Costuri degresive 3. Profitul marginal (1-2)

3. Profitul marginal (1-2)

4. Costuri fixe

4. Costuri fixe



Costuri de producție indirecte



Costuri de producție inderecte fixe



Costuri de vânzare și administrare



Costuri fixe de vânzare și administrare



Cheltuieli financiare

5. Profitul contabil înainte de impozitare (3-4)

5. Costuri proporționale de producție

6. Impozitele pe profit

6. Profitul contabil înainte de impozitare(3-4-5)

7.Pofitul net (6-7)

7. Cheltuieli financiare 8. Taxe corporative

9. Profitul net (6-7-8) Sursa: Economics Basis of the Bulgarian Model for OptimizationFinance and Accounting Management

6


3. Cotele de impozitare anterioare reformei din 2008

Pâna la introducerea cotei unice de ipozitare în 2008, în Bulgaria sa practicat un sistem de impozitare cu cote progresive. În ceea ce privește impozitul persoanelor pe venit cota progresivă suferise numeroase modificări în ultmii ani5. De remarcat este creșterea importanței a acestui impozit, în comparație cu colapsul impozitelor pe profiturile companiilor, datorită reducerii bazei de impozitare. Toate veniturile realizate de orice persoană sunt supuse unui impozit progresiv. Orice persoană fizică din Bulgaria este răspunzătoare pentru plata impozitului pe venitul său în calitate de angajat, precum și pe venit ca o persoană care desfășoară activități independente. În cazul unei persoane care are statutul de rezident permanent în Bulgaria, impozitul va fi calculat atât pe venitul său câștigat în Bulgaria și în străinătate. Un rezident străin care este angajat în Bulgaria plătește impozit doar pe venitul realizat în Bulgaria. Anumite venituri sunt deduse de la plata impozitului. Tabel 2 . Nivelul cotelor progresive Venit(BGL)

Nivelul impozitului

Până la 1.320

0%

1321-1800

15%

1801-3000

22%

3001-7200

26%

7201-și peste

29%

Sursa:www.investbulgaria.com

În Bulgaria, impozitul pe câștigurile de capital este plătit de către o persoană, în cazul vânzării de bunuri imobiliare sau de vehicule utilitare, cum ar fi avioane sau autoturisme la care prețul de vânzare este mai mare decât prețul de piață sau costul de cumparare. În 2006 guvernul a stabilit o cotă de 15% pentru impozitul pe profitul companiilor.

5

Keen, M., Kim, Y., and Versano, R. (2006), The “Flat Tax(es)”: Principles and Evidence, IMF WorkingPaper WP/06/218.

7

Cota unică de impozitare în Bulgaria. Caracteristici şi impact Tabel 3. Ponderea diferitelor contribuții în PIB(2000-2006)

Sursa:www.eurostat.eu

8


Având 34,4%, cu 2,7 puncte procentuale sub media UE-27, Bulgaria ocupă locul al optsprezecelea în Uniunea Europeană în ceea ce privește raportul venituri fiscale-PIB, în 2006. Comparativ cu România, raportul Bulgariei este cu 5 % mai mare, în timp ce diferemța din Europa Centrală și restul statelor membre din Europa de Est este mai puțin evidentă. Bulgaria este primul stat din Uniunea Europeană în cea ce privește impozitele indirecte. Ponderea impozitelor indirecte în totalul veniturilor fiscale este cea mai mare din cadrul UE, având un nivel de 56,5 %, respectiv 17,5 puncte procentuale peste medie. În ceea ce privește raportul impozitelor indirecte la realizarea PIB-ului, acesta este de asemenea mult peste media UE(19,4%; UE-27 14,3%), această valoare este cea mai mare din Uniunea Europeană și a crescut rapid. Atât TVA-ul cât și accizele contribuie la nivelul ridicat al impozitelor indirecte. În cazul impozitelor directe raportul venituri fiscale-PIB, nivelul este de 21% din totalul impozitelor, cu 11,3% sub media UE-27 și cea mai mică valoare din cadrul Uniunii. Cota redusă de impozitare a veniturilor este cauza principală a acestui nivel scăzut de venituri care este cu aproape 60% sub media europeană. 6 Contribuțiile cu asigurările sociale au fost reduse în mod semnificativ în ultimiii șapte ani, astfel în 2006 acestea reprezintă doar 25,5 % din impozitarea totală (UE 27 29,8%). Nivelul taxelor de consumație din Bulgaria sa ridicat la 18,9 % din PIB în 2006, cea mai mare valoare din Uniunea Europeană. Aceasta este principala cauză pentru ponderea ridicată a consumului în PIB, 72,8 % în 2006, al doilea ca mărime din Uniunea Europeană. Rata de impozitare contribuie mai puțin la realizarea acestui nivel, după cum arată și nivul rambursărilor de taxe de consumație , 25,9 %- a șasea ca mărime din Uniunea Europeană. Această valoare pare mare în sine, însă cota de impozitare standard este de 20%. În 2006, veniturile din impozitarea forței de muncă s-au ridicat la numai 10 % din PIB, cea mai mică valoare din Uniune și cu 7.3 puncte procentuale sub mudia UE-27. Printre factorii care contribuie la această situație nefavorabilă se află și nivelul scăzut al remunerației angajaților (32,2% din PIB). Raportul venituri din impozitarea forței de muncă-PIB a scăzut cu aproape patru puncte procentuale în 2006, în mare măsură și ca urmare a reducerii contribuției angajatorilor cu 6%.7 Veniturile din impozitele pe capital se ridică la 6.3 % din PIB în 2006, cu 1,5% sub media UE-27. 6 7

http://.europa.eu http://www.minfin.government.bg/en/

9


Cu o cotă de 3.1% din PIB se află veniturile din taxele de mediu care sunt cu mult peste media Uniunii Europene (2.7 %). Acest lucru se datorează în mare parte veniturilor din impozitele pe energie, (2.7 %) acestea fiind cele mai ridicate din UE, în timp ce taxele din taxele din transport sunt de o importanță mai mică (0.3% din PIB). Din 1998 politica fiscală a fost orientată spre reducerea poverii de impozitare directă și creșterea dependenței de impozitarea indirectă. Alte obiective importante sunt egalitatea de tratament și simplificarea procedurilor. Toate acestea combinate cu controale fiscale mai stricte și măsuri specifice anti-fraudă au scos un număr mare de întreprinderi din zona gri a economiei, lărgind astfel baza de impozitare. Rata impozitului pe venitul corporativ a fost redus cu trei sferturi din anul 1997. Mai mult certificate preferențiale de amortizare au fost introduse, în special pentru investiția inițială și echipamente IT. Impozitele pe veniturile persoanelor au fost de asemenea reduse în decursul anilor. Noi legei fiscale adoptate au fost direcționate în principal spre respectarea deplină a aquis-ului comunitar de impozitare, precum și față de simplificarea reglementărilor și procedurilor juridice. De la 1 ianuarie 2008, Bulgaria a introdus o rată de 10 % pentru veniturile persoanelor fizice, înlocuind astfel cotele de impozitare progresive utilizate anterior. În același timp legea creditul fiscal pentru persoanele aflate în întreținere a fost abolită, însă alocația pentru persoanele cu handicap a fost menținută. Asociațiile familiale sunt supuși unui impozit de 15%, față de nivelul anterior de 10 %, de asemenea legea a redus numarul de deduceri fixe.

10


4. Cota unică de impozitare

4.1. Considera ii generale

Cota unică de impozitare a devenit foarte populară în Europa Centrală și de Est în ultimii ani, lucru care a determinat ziarul Times să concluzioneze „ O revoluție a cotei unice scutură Europa”. O lucrare a FMI cu privere la experiența cotei unice de impozitare rezumă: „În ultimii ani sa observat un interes ridicat, însă nu o revoluție, ci mai degrabă o manie a cotei unice de impozitare”(Keen. et al,2006:3). Reforma fiscală din Statele Unite ale Americii din 1986 a introdus unele elemente ale conceptului de cotă unică de impozitare, reducând la 28% nivelul ratei de top și taxele pentru IMM-uri (tax Brackets) de la 12% la doar 2%. Cu toate acestea reforma nu a modificat bazele de impozitare. În 1992 candidatul Partidului Democrat la alegerile prezidențiale propune introducerea cotei unice de impozitare. Patru ani mai târziu candidatul republican a propus o idee similară, ca parte a platformei sale electorale. Cu toate acestea, eforturile de punere în aplicare a unei cote unice de impozitare în SUA a rămas fără succes. În schimb, cota unică de impozitare a fost adoptată în 22 de țări, inclusiv în 7 țari nou venite în cadrul Uniunii Europene:Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia, România, Bulgaria și Republica Cehă La prima vedere cota unică pare simplă,însă există foarte multe modalități de realizare a unui astfel de model, deși cota unică este în mod clar definită în literatura de specialitate. Întrebarea este dacă acest lucru se referă la aceleași aplicații și concept, sau la concepte diferite, care poartă același nume- cota unică de impozitare. Cota unică de impozitare este în viguoare în Bulgaria de doi ani. Adoptarea sa a fost însoțită de numeroase așteptări pozitive cum ar fi: scăderea semnificativă a economiei gri; simplitate; atragerea mai multor investiții străine; accelerarea creșterii economice și costuri administrative mai mici. În Bulgaria structura cotei unice a fost realizată pe baza pricipiilor lui Hall și Rabushka. După adoptarea cotei unice de impozitare a veniturilor în Bulgaria, impozitarea veniturilor nu a devenit mai transparentă și mai ușor de administrat. Mai mult decât atât această metodă nu este simplă, neutră și nondistorsivă. În ciuda introducerii unor elemente specifice cotei unice de impozitare, nu se poate spune că un sistem teoretic a cotei unice de impozitare este pus în aplicare în Bulgaria.

11

Cota unică de impozitare în Bulgaria. Caracteristici şi impact 4.2. Impozitul unic pe baza fundamentelor teoretice ale lui Hall i Rabushka 4.2.1. Aspecte teoretice

Venitul persoanelor este format din două părți: venituri din muncă, L și venituri de capital K . Suma C a venitului poate fi consumată și cantitatea S salvată. Cu alte cuvinte echitația următoare este validă:8 L+K=C+S ;

care este transformată în : C=L+K-S

(1) .

Conform situației 1 , este evident faptul că, consumul ar putea fi impozitat în două moduri: 

direct( prin intermediul TVA) ;



indirect ( prin impozitul pe venitul brut minus economii). Justificare pentru impozitele pe consum se bazează pe stimulentul lor de built-in

stimulând economisirea și favorizând investițiile ( într-o economie închisă, investițiile sunt egale cu economisirea, S=I). Prin scutirea investițiilor de la plata impozitelor, se încurajează creșterea investițiilor și reducerea cheltuielilor. Baza de impozitare a profiturilor companiilor este: B=K-I ,

are este transformată în: 



B=P-N-I , unde:

P sunt plățile pozitive (ex: venituri din vânzarea de produse, servicii ); N sunt plăți negative de operare (ex: cheltuili cu salariile, cheltuieli materiale). O astfel de taxă, bazată pe cheltuielile cu investiții în active imobiliare și care nu

permite deducerea cheltuielilor cu dobânzile se numește ” R-based cash flow tax”.

4.2.2. Caracteristici generale

Acest sistem de impozitare nu are un fundament juridaric ca alte sisteme de impozitare, însă logica integrată în cota unică de impozitare este cea mai simplă „ ambele forme de taxare încăpând pe o carte poștală”. Diferențierea dintre cele două structuri este de asemenea optimă: impozitul pe venit este perceput numai pe salarii și pensii, în timp ce toate celelalte venituri personale (de capital) 8

Rabushka A, Hall R., 2007, The Flat Tax, Book online edition

12


sunt acoperite de taxele de afaceri. Ambele impozite au una și aceiași cotă de impozitare.În acest fel toate veniturile individuale sunt taxate numai odată și la aceiași rată de impozitare. Cota de impozitare este progresivă datorită alocației personale de consum. Aceasta se bazează pe principiile consumului și a taxării fluxului de numerar, și nicidecum pe economisire și investiții.

4.2.3. Impozitul pe venit

Scopul său este de a impozita caștigurile obținute de indivizi sub formă venituri, salarii sau pensii. Pensiile sub sistemul Hall-Rabushka sunt impuse unei impozitări în aval, contribuțiile de pensii sunt deductibile, dar atunci când persoana pensionată primește pensia aceasta este supusă impozitului pe salariu individual. Deși acest impozit are o formă simplă el conține trei caracteristici economice importante: este progresiv, este individual și conține un sistem de securitate socială( sprijin financiar pentru persoanele aflate în întreținere). Toate cele trei caracteristici sunt atinse prin furnizarea de către fiecare contribuabil, datelor fiscale în conformitate cu situația lui personală, după cum se poate observa din formularul de mai jos, acest lucru explicând cel mai bine natura impozitului pe venit. Figura 2 . Formular fiscal privind veniturile personale

Sursa: Hall și Rabushka 2007: 89.

13

Cota unică de impozitare în Bulgaria. Caracteristici şi impact 4.2.4. Taxele pe profitul companiilor

Taxele pentru profiturile companiilor este un impozit uriaș, cuprinzând toate tipurile de venituri altele decât venituri personale, salarii și pensii. Taxa este așezată pe toate veniturile obținute dntr-o afacere, însă nu pe orice care provine din altă întreprindere. Baza

de impozitare este ușor de calculat, deoarece costurile efectuate cu achiziția de

bunuri, servicii, materiale și mijloace fixe, precum și pentru cheltuielile cu plata salariilor ; sunt scăzute din veniturile totale. Toate tranzacțiile financiare ( împrumuturi, dividende ) nu sunt deductibile. Pierderile din afaceri pot raportate pentru o perioadă nelimitată de timp. Formularul fiscal privind profitul companiei este mai simplu decât formularul pentru impozitul pe veniturile personale. Figura 3. Formular fiscal privind profitul companiilor

Sursa: Hall și Rabushka 2007: 89.

14


5. Taxele pe venit utilizate în Bulgaria

Impozitul pe venit din Bulgaria este format din două structuri separate: impozitul pe profit și impozitul pe venit. Acestea nu sunt integrate și se bazează pe așa numitul sistem clasic, dividendele plătite de exemplu sunt supuse unei duble impuneri( 10% impozitul pe profi plus 5% impozitul pe venitul personal). 5.1. Impozitul pe venitul personal

Impozitul pe venit este un impozit plătit de persoanele fozice care realizează venituri pe teritoriul Bulgariei. Deși venitul este nucleul acestui impozit, Legea cu privire la impozitele pe venit ale persoanelor fizice nu definește explicit venitul, în schimb ea pune venitul în legătură cu sursele sale. În funcție de sursă tipurile de venituri sunt următoarele:9 

Venituri din muncă;



Venituri din afaceri cu caracter personal;



Venituri din chirii;



Veniturile din transferul drepturilor de proprietate;



Venituri din alte surse;



Donațiile și moștenirile sunt singurele surse de venituri scutite de impozit.

Venitul impozabil este considerat venitul din toate sursele, cu excepția elementelor definte ca fiind neimpozabile. Legea cuprinde peste 30 de venituri considerate neimpozabile cum ar fi:

9



Venituri din vânzarea locuinței;



Dividende care au fost distribuite sub forma unor noi acțiuni;



Venituri din asigurări sociale obligatorii;



Venituri din asigurări sociale suplimentare;



Dobânzi la depozite în bănci comerciale;



Obligațiuni de stat, municipale și corporative bulgare;



Burse de studiu;



Sumele și premiile obținute la jocurile de noroc;



Cheltuielile de deplasare;



Venituri din chirie sau arendă a terenurilor agricole;



Venituri din producția agricolă neprelucrată etc.

http://www.doingbuiness.org

15


Baza venitului impozabil (baza de impozitare totala) se calculeaza în trei pași. În primul rând, bazele de impozitare se calculează separat pe fiecare sursă de venit.În al doilea rând, ele trebuie să fie agregate, iar în al treilea rând scutirile de impozite se scad din totalul impozitelor. Pentru baza totală de impozitare se aplică o cotă de impozitare de 10%. Sunt scutite de la plata impozitului persoanele care se află în una din următoarele situții: 

Persoanele cu capacitate redusă de muncă(invalizi), pot scuti de la plata impozitului până la 7.920 BGN.



Scutiri de până la 10% din totalul bazei de impozitare pentru contribuții personale la planuri de pensii suplimentare, precum și pentru asigurări de sănătate suplimentare și asigurări de viață.



Deduceri pentru donații - până la 5% în 14 cazuri bine definite; - până la 15% pentru donații în favoarea culturii; -până la 50% pentru donații în favoarea Fondului pentru copii.

5.2. Impozitul pe profitul companiilor

Similar cu impozitul pe veniturile persoanelor fizice și persoanele juridice sunt supuse impozitării. Impozitul pe venitul companiilor(profit) înainte de impozitare este numit în Bulgaria profit impozabil . Este reglementată de Legea privind impozitare veniturilor corporațiilor. Baza de impozitare o constituie profitul impozabil, care este obținut prin ajustarea profitului contabil(pierderea) înainte de impozitare. Cota de impozitare este de 10%. Deși impozitul pe profit pare a fi simplu, el este de departe cel mai complex. Acest lucru se datorează procedurilor de ajustare a veniturilor. Veniturile totale și cheltuielile din contul de profit și pierdere sunt recalculate în conformitate cu legislația fiscală.În practică însă, în scopuri fiscale pentru a împiedica manipuluarea profitului sunt aplicate o serie de taxe pentru operațiuni care nu contravin legislației fiscale. Practic, ajustarea se face prin adăugarea și scăderea de elemente la și de la totalul veniturilor și cheltuielilor. Din punct de vedere tehnic, aceste elemente sunt clasificate în patru grupe:10 1. Taxa diferențelor permanente; 10

http://www.doingbuiness.org

16


2. Diferențele de taxe temporare; 3. Sumele implicate în determinarea impozitului pe profit; 4. Sumele implicate în determinarea deprecierilor. Diferemțele permanente fiscale sunt acele cheltuieli care nu sunt recunoscute de lege.Astfel de elemente sunt, de exemplu, cheltuieli care nu sunt legate de afaceri cum ar fi cheltuielile pentru amenzi, confiscări, donații (cu excepția celor specificate în lege), cheltuielile pentru dividendele de la alte companii etc. Diferențele temporare apar atunci când anumite venituri sau cheltuieli sunt recunoscute în scopuri fiscale, însă nu în anul de raportare a lor. În acest caz profitul contabil trebuie majorat cu aceste cheltuieli apărând astfel o diferență de impozit temporar. Profitul anual trebuie declarat până la data de 31 martie a anului următor. Amortizările sunt instrumente clasice de manipulare a profiturilor, prin urmare legislația fiscală a acordat o atenție deosebită acestui procedeu. Motivele din spatele manipulării profitului nu este numai legată de evaziunea fiscală, dar, de de asemenea, deprecierea poate determina mutarea plăților fiscale prezente în timp, conducând la o valoare mai mică a lor. Pentru prevenirea acetor practici au fost introduse ca metodă de amortizare, doar cea liniară. Din punct de vedere tehnic, amortizările nu sunt recunoscute și trebuie însumate la profitul net, iar apoi amortizarea se deduce. Godwill-ul generat ca urmare a exploatării intreprinderii nu este supus amortizării. De asemenea orice pierdere sau depreciere a fondului comercial nu va fi recunoscută în scopuri fiscale. Companiile care amortizează activele trebuie să evidențieze acest lucru, întocmind un calendar al activelor ce se amortizează. Programul de amortizare fiscală este un registru fiscal care conține informații legate de procesul de achiziție, amortizare și valoarea rămasă de amortizat. Activele fixe corporale și necorporale în valoare de peste 500% BGN sunt amortizabile, amortizarea realizându-se pe baza costului istoric. Completările și imbunătățirile aduse activelor sunt recunoscute ca active amortizabile separat, și sunt supuse amortizării în conformitate cu ratele de impozitare aplicate activului principal. Ratele de impozitare pot fi alese în mod liber de către contribuabil, în cadrul ratelor maxime de mai jos, și nu sunt legate de ratele de amortizare contabile sau de durata de viață a activului. Alegerea ratelor aplicabile amortizării fiscale pot fi modificate în fiecare an calendaristic, iar modificarea se aplică prospectiv. Aceste active sunt împărțite în șapte categorii, pentru fiecare fiind determinată rata maximă de amortizare liniară, după cum urmează:

17


Tabel 4. Nivelul amortizării pentru active Categoria

Descrierea activului

activului

Ratele de amortizare (%)

1

clădiri , investiţii imobiliare, plante şi instalaţii, instalaţii de 4 transport, linii de comunicaţie

2

maşini, echipamente de producţie

30 sau 50

3

vehicule de transport, cu excepţia automobilelor

10

4

calculatoarelor, echipamenter periferice, software şi dreptul 50 de utilizare a software-ului, telefoane mobile

5

automobile

6

Plăți fiscalepentru active corporale şi necorporale a căror 33 perioada de utilizare este limitată în funcţie de relaţii contractuale sau de o obligaţie legală

7

alte active amortizabile

25

15

Sursa: Invest Bulgaria Agency

Companiile pot reporta până la cinci ani pierderi fiscale, acestea scăzându-se de la veniturile fiscale ulterioare. Potrivit noii legislații fiscale( spre deosebire de cea anterioară), persoana impozabilă are dreptul de a alege dacă raportează pierderile sau nu. Persoana impozabilă își poate exercita acest drept prin deducerea din pierderea fiscală în primul an după producerea unei pierderi fiscale, în cursul cărei persoana respectivă a format un rezultat fiscal pozitiv înainte de deducerea pierderii fiscale. În Bulgaria, anul fiscal coincide cu anul calendaristic. Persoanele impozabile trebuie să depună o declaraţie de impozit anual într-o formă standard, cu privire la rezultatul financiar fiscal şi impozitul pe profit anual datorat pe sau înainte de ziua 31 martie a anului viitor. Orice persoană impozabilă, care nu prezintă o astfel de declarație sau nu reușește să o prezinte în termenul legal este pasibilă de o amendă pecuniară cuprinsă între 500 și 3000 de BGN.

18

Cota unică de impozitare în Bulgaria. Caracteristici şi impact 5.3. Taxa pe valoare adăugată

Value Added Tax Act (Legea privind TVA) este în vigoare de la 1 ianuarie 2007, data aderării bulgariei la Uniunea Europeană.11 În conformitate cu legislația bulgară, următoarele operațiuni sunt supuse TVA-ului: 

orice livrare impozabilă de bunuri sau servicii efectuate cu titlu oneros;



orice achiziție intra-comunitară(UE), cu titlu oneros, în cazul în care locul tranzacției este pe treitoriul țării;



orice achiziție intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuate cu titlu oneros, în cazul în care locul tranzacției este pe teritoriul țării;





bunurile din import; orice bunuri impozabile, cu excepția celor specificate în mod explicit ca având cotă de impozitare zero;



orice import de bunuri pe teritoriul țării;



orice achiziții intra comunitare impozabile. Cota standard a TVA-ului este de 20%, nivelul TVA-ului pentru serviciile hoteliere

este de 7%. Oamenii de afaceri bulgari, precum și cei străini care efectuează operațiuni impozabile în Bulgaria și au o cifră de afaceri impozabilă de cel puțin 50.000 BGN(25.565 EUR) , are obligația de a se înregistra ca plătitor de TVA. Același lucru este valabil și pentru persoanele impozabile sau persoanele juridice neimpozabile, care nu sunt înregistrate din alte motive și efectuează achiziții intracomunitare, a căror sumă depășește în cursul unui an caledaristic 20.000 BGD(10.225 EUR). Orice persoană impozabilă sau juridic neimpozabilă , care nu se încadrează în condițiile de înregistrare obligatorie, are dreptul să se înregistreze în temeiul Legii TVA pentru achiziția intracomunitară. Achiziția intra-comunitară este definită în detaliu în Lege privind taxa pe valoarea adăugată. În cazul în care TVA-ul generat de achiziții depășește TVA-ul perceput pe vânzări, deducerea TVA-ului în exces este raportată pentru o perioadă de trei luni, pentru a compensa TVA-ul datorat. Dacă la sfârșitul perioadei de trei luni, excedentul de TVA sau parte a acestuia nu a fost recuperat, soldul este rambursat în termen de 30 de zile de la data depunerii decontului de TVA pentru a treia lună.

11

http://.europa.eu

19


5.4. Contribu iile la asigurările sociale

Asigurările sociale reprezintă un sistem complex care acoperă riscurile de pensii, de sănătate, de șomaj si alte obligații. Contribuțiile acestui sistem social sunt de 18.10 % din salariul brut. Tabel 5 . Contribuții la asigurările sociale Tipul asigurării

Contribuția plătită de Contribuția plătită de Total angajat

angajator

Sănătate

4.80

3.20

8

Fondul de pensii

7.20

5.80

13

Fondul de pensii privat

2.80

2.20

5

Fondul de concedii și

2.10

1.40

3.50

Fondul angajaților

0.5

0

0.5

Fondul de șomaj

0.60

0.40

1.00

0

0.1

13

31.10

maternitate

Fondul

pentru 0.1

funcționari TOTAL

18.10

Sursa: Investors Handbook

Contribuțiile de mai sus sunt calculate pe baza salariului și a altor venituri ale salariatului pentru luna respectivă, dar nu peste nivelul maxim de asigurare stabilit anual prin Legea obligatorie de asigurări naționale. Baza fixă pentru 2009 a fost de 2000BGN( în jur de 1023 de euro).

20


6.Caracteristicile i impactul cotei unice

Începând cu 1 ianurie 2008, Bulgaria a introdus o cotă unică de impozitare de 10 %, acest sistem înlocuind sistemul fiscal progresiv anterior. În același timp, noul sistem a abolit creditul fiscal, menținând doar o alocație pentru persoanele cu handicap. Mai mult asociațiile familiale sunt supuse unei cote de impozitare de 15% , față de 10% cât era nivelul anterior. De asemenea Legea a redus numărul deducerilor fixe fiscale.12 Schimbările în plata contribuțiilor la asigurările sociale ale angajatorilor continuă și în 2008, 60% din sarcină fiscală pentru contribuțiile sociale sunt suportate de angajator, față de 65% în anul precedent. În 2010, sarcina fiscală este planificată să se distribuie în mod egal între angajator și angajat. De la 1 ianuarie 2008, modificările cu privire la Legea Taxelor și impozitelor Locale prevedea ca municipalitățile să stabilească tarifele pentru impozitul pe bunurile imobiliare, precum și pe transferul de proprietate. Cota unică de impozitare este în viguoare în Bulgaria de doi ani. Adoptarea sa a fost însoțită de numeroase așteptări pozitive cum ar fi: scăderea semnificativă a economiei gri; simplitate; atragerea mai multor investiții străine; accelerarea creșterii economice și costuri administrative mai mici. După adoptarea cotei unice de impozitare a veniturilor în Bulgaria, impozitarea veniturilor nu a devenit mai transparentă și mai ușor de administrat. Mai mult decât atât această metodă nu este simplă, neutră și nondistorsivă. Studii recente au arătat că economia subterană a Bulgariei nu a depășit niciodată nivelul de 25-30% din pib-ul pentru anul 2009 a fost de aproximativ 28 de miliarde de euro.

12

Keen, M., Kim, Y., and Versano, R. (2006), The “Flat Tax(es)”: Principles and Evidence, IMF WorkingPaper WP/06/218.

21

Cota unică de impozitare în Bulgaria. Caracteristici şi impact 6.1. Carcteristici

6.1.1. Simplitate

Impozitul pe venit a fost introdus în Bulgaria în 1997 și în acel moment avea ca întindere 135 de paragrafe scrise pe 56 de pagini. Zece ani mai tarziu, în 2007 (înainte de adoptarea costei unice), sistemul fiscal era legiferat în 364 de puncte, pe cuprinsul a 135 de pagini. În 2010, la doi ani de la introducerea cotei unice de impozitare numărul de articole și de paragrafe a rămas a proape neschimbat.13

6.1.2.Bază de impozitare largă

Diferite principii ( de exempl: economic, juridic, etc) pot fi bazele pentru structura unui sistem de impozitare. Aceste principii fac ca același sistem de impozitare să difere de la un tip de impozit la altul. O comparație între cota unică de unică și impozitul pe venit scoate în evidență următoarele aspecte: 

cota unică de impozitare clasifică toate veniturile, fie ca venituri din afaceri, fie ca venituri din salarii;



impozitul pe venit este perceput numai pe venituri, salarii și pensii nefiind un sistem de taxare completă a veniturilor;



taxa de afaceri acoperă toate celelalte surse de venit.

6.1.3. Impozitarea este realizată o singură dată

O caracteristică majoră a sistemului de impozitare este aceea că taxarea se realizează o singură dată. Cu toate acestea însă, în Bulgaria unele componente ale venitului (cum ar fi: beneficii marginale, unele tipuri de dobânzi, pensii), nu sunt impozitate, în timp ce, de exemplu, câștigurile de capital și din dividende sunt impozitate de două ori.

6.1.4. Cota de impozitare

Cota unică de impozitare după principiile lui Hall și Rabushka, propun aceiași cotă de impozitare pentru veniturile persoanelor și profitul companiilor. Spre deosebire, în Bulgaria, în conformitate cu sistemul fiscal venitul persoanelor este impozitat cu 10%, iar companiile 13

Economist Intelligence Unit, Country Report: Bulgaria, February 2010.

22


plătesc 10% impozit pe profit plus 5% impozit pe dividende. Veniturile din întreprinderile individuale este taxat direct cu 15%.

6.1.5. Impozitul pe venit

Impozitul pe venit prevede o „ alocație personală” generoasă, oferind progresivitate, însă elimină unele scutiri de la plata impozitului sau deduceri. Contribuțiile la sistemul de pensii sunt scutite de la plata impozitului, însă atunci când lucrătorul pensionat primește pensia, aceasta este impozitată cu cota unică.

6.1.6. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit nu prevede deduceri pentru tranzacțiile financiare (cheltuieli cu dobțnzile, dividende). Sunt deduse numai cheltuielile materiale, cheltuieli legate de forța de muncă și plata pensiilor.

6.2. Impactul cotei unice de impozitare

Situția fiscală în Bulgaria este una dificilă, lucru recunoscut și de actualul guvern. Acest lucru se datorează boom-ului de venituri fiscale care a ajuns la final, în timp ce presiunea cheltuielilor bugetare este considerabilă. Creșterea rapidă a cererii interne(lucru care a alimentat bugetul cu venituri din vânzare de bunuri și prestarea de servicii) anterioară crizei s-a stopat. La ora actuală, cota unică de impozitare a veniturilor și a profiturilor companiilor este o adevărată provocare, nu numai din cauza faptului că economia se recuperează lent, dar și din cauza faptului ca modelul de creștere a veniturilor fiscale va trebui schimbat, cu o contribuție mai mică asupra cererii interne și o contribuție mai mare pe sectorul extern, lucru care va conduce la taxe mai mici pe venituri. În același timp, presiunile cu cheltuielie de securitate socială au crescut, reflectând creșterea numărului de pensionari din ultimii ani, reducerea ratelor de contribuții la asigurările sociale și probleme structurale în cadrul sistemului de sănatate. Presiunile vor crește pe parcursul anilor ca urmare a impactului îmbătrânirii populației și a reducerii numărului de contribuabili.14 14

IMF, Bulgaria – April 2009 Staff Visit: Concluding Statement of IMF Mission, April 22, 200 9.

23


În acest context politica fiscală trebuie să facă alegeri dificile uneori între obiective contradictorii. Printre aceste obiective se numără: creșterea competitivității; reducerea nivelului de impozitare; reducerea cheltuielilor guvernamentale; asigurarea durabilității sistemului de securitate socială; menținerea pe termen mediu a excedentelor bugetare; îmbunătățirea calității serviciilor publice, precum și creșterea calității lor. Figura 4 . Contribuții la fondul de pensii și cheltuieli cu plata pensiilor

Sursa: NSSI și calcule ale staff-ului FMI

Pe parcursul anilor de creștere economică, finanțele publice din Bulgaria au beneficiat de o creștere bruscă a veniturilor. Veniturile totale crescând cu 51% în 2007, față de sfârșitul anului 2002. Figura 5 . Creșterea veniturilor bugetare

Sursa: IMF Government Finance Statistics

24


În 2009 veniturile fiscale au scăzut. Scăderea veniturilor fiscale și nefiscale (cu 8,2 %) a fost parțial compensată de subvenții mai mari (20 %).Cele mai multe pierderi de venituri fiscale au provenit din sectoarele de activitate impozitate puternic, în special în cazul TVAului pentru consum și pentru produsele din import, precum și reducerea nivelului impozitului pe profit.15 Evaziunea fiscală continuă să fie în continuare ridicată, în ciuda reformelor fiscale și a eforturilor de combatere a acestui fenomen. Bulgaria suferă de pe urma evaziunii fiscale foarte mari, care este în mare parte legată de economia subterană. Deși sunt greu de depistat, există indicatori care reflectă gradul evaziunii fiscale: aproximativ 28% din angajații chestionați în luna septembrie 2009 au afirmat faptul că nivelul contribuțiilor la asigurările sociale s-au bazat pe o remunerație oficială mai mică decât plățile efective.16 Pe de altă parte, simplificarea sistemului fiscal, prin introducerea cotei unice de impozitare pentru profitul companiilor și venitul persoanelor, pare să fi adus niște bani din economia gri. Nivelul veniturilor din impozitarea profitului a crescut cu 0.6 % în intervalul 2007-2008, în ciuda reducerii cotei de impozitare. Mai mult numărul de contribuabili înregistrați a crescut: 

numărul plătitorilor de TVA a crescut cu 33% între 2007-2009;



numărul plătitorilor de impozit pe profit a crescut cu 14%. Reformele fiscale au avut ca efect respectarea fiscalității și creșterea nivelului

colectărilor. Cu toate că numărul de birouri fiscale a fost redus de la 340 în 2002 la 27 în 2009, iar personalul a fost redus cu 25 % în aceiași perioadă, lucru care a condus la cel mai mic cost de colectare dintre noile state membre ( 0.8% din venituri). Cele mai recente acțiuni care vizează respectarea fiscalității includ: 

intensificarea controalelor,în special la contribuabilii mari,



restructurarea Agenției Naționale de Venituri și a Agenției vamale;



precum și conectarea sistemelor de informații.

15

Kelchev, A., 2006. Tax and social security contributions evasion in Bulgaria. Working paper, Department of Economics, Stanford University. TNS Opinion & Social, Attitudes of Europeans towards Corruption, Eurobarometer 72.2, November 2009. 16

25


Concluzii

Cota unică de impozitare este în viguoare în Bulgaria de doi ani. Adoptarea sa a fost însoțită de numeroase așteptări pozitive cum ar fi: scăderea semnificativă a economiei gri; simplitate; atragerea mai multor investiții străine; accelerarea creșterii economice și costuri administrative mai mici. În Bulgaria structura cotei unice a fost realizată pe baza pricipiilor lui Hall și Rabushka. După adoptarea cotei unice de impozitare a veniturilor în Bulgaria, impozitarea nu a devenit mai transparentă și mai ușor de administrat. Mai mult decât atât această metodă nu este simplă, neutră și nondistorsivă. În ciuda introducerii unor elemente specifice cotei unice de impozitare, nu se poate spune că un sistem teoretic a cotei unice de impozitare este pus în aplicare în Bulgaria.

26


Bibliografie

1. Rabushka A, Hall R., 2007, The Flat Tax, Book online edition 2. Keen, M., Kim, Y., and Versano, R. (2006), The “Flat Tax(es)”: Principles and Evidence, IMF WorkingPaper WP/06/218. 3. Chavdarova, T., 2001. Corruption in the Bulgarian post-communist transformation. South-East Europe Review, v.4 (3), pp.9-18. 4. Vassilev, D., T. Dimitrova, and A. Gancheva (2009), “Bulgaria,” in: European Commission,

5. World Bank (2006), Bulgaria. Public Finance Policy Review, Report No. 33992BG(Washington, DC). 6. CSD, 2007. Anticorruption Reforms in Bulgaria: Key Results and Risks . Sofia: Center for the Study of Democracy. 7. Kelchev, A., 2009. Tax and social security contributions evasion in Bulgaria. Working paper, Department of Economics, Stanford University. 8. Tanzi, V. 1998. Corruption around the world: Causes, consequences, scope and cures. IMF Staff Papers, v.45 (4), pp.559-594. 9. World Bank, Doing Business 2008, The World Bank , Washington D.C., 2007 10. The Economist, Bulgarian Rhapsody, May 14, 2009. 11. TNS Opinion & Social, Attitudes of Europeans towards Corruption, Eurobarometer 72.2, November 2009. 12. Dnevnik, Bulgarian economy fragile, soon off radar screens – expert, February 4, 2010, available at: 13. IMF, Bulgaria – April 2009 Staff Visit: Concluding Statement of IMF Mission, April 22, 2009. 14. Economist Intelligence Unit, Country Report: Bulgaria, February 2010. 15. IHS Global Insight, Bulgaria's Current-Account Deficit Through to November Falls by Two-Thirds Y/Y, January 8,2010, available at: www.ihsglobalinsight.com 16. Clive Liviev-Sawyer, Support for Bulgaria’s Ruling Party Slipping, Poll Says, Sofia Echo, December 23, 2009. 17. Crisis: Hidden Economy Dynamics 2009”, Policy Brief No. 20 (December 2009)/(http://www.csd.bg/artShow.php?id=9941 ). 18. http://www.imf.org 19. http://www.minfin.government.bg/en/ 20. http://.europa.eu 21. http://www.doingbuiness.org 22. http://www.worldbank.org 23. http://news.dnevnik.bg 24. www.nsi.bg 25. www.doingbusiness.org

27


Anexa 1 Cote de impozitare profiturilor, a câstigurilor de capital și a dividendelor în Balcani

Țara

Impozit pe profit %

Impozit pe câştiguri de capital %

Impozit pe dividende %

Albania

10

10

10

Bosnia

10

10

5

Bulgaria

10

10

5

Croația

20

20

-

Cehia

21

21

15

Estonia

21

21

-

Georgia

15

15

10

Ungaria

16

16

-

Letonia

15

15

10

Lituania

15

15

15

Macedonia

10

7

10

Moldova

0

0

15

Muntenegru

9

9

15

Polonia

19

19

19

Rom nia

16

16

16

Rusia

24

24

15

Serbia

10

10

10

Slovacia

19

19

-

Slovenia

22

22

15

Ucraina

25

25

15

28

Cota unică de impozitare în Bulgaria. Caracteristici şi impact Anexa 2. Ponderea taxelor plătite de companii în zona Balcanilor Ponderea totală a taxelor şi impozitelor î n prof itul commerci al %

Ponderea impozitului pe profit %

Ponderea CAS %

Ponderea altor taxe %

Locul în lume

46,8

17,7

24,5

4,6

105

44,1

21,5

17,2

5,4

90

Bulgaria

36,7

6,6

26,6

3,5

59

Croația

32,5

11,4

19,4

1,7

34

Cehia

48,6

5,9

39,5

3,2

115

Estonia

49,2

9,3

38,3

1,6

118

Georgia

38,6

14,1

22,6

2,0

70

Letonia

32,6

2,2

27,2

3,3

37

Lituania

48,3

8,3

35,2

4,9

112

Macedonia

49,8

13,1

33,2

3,5

119

Moldova

44,0

10,5

31,6

1,9

89

Muntenegru

31,6

9,3

20,0

2,3

30

Polonia

38,4

12,7

23,6

2,1

67

Rom nia

46,9

10,4

34,4

2,1

107

Rusia

51,4

14,0

31,8

5,7

131

Serbia

35,8

11,7

20,2

3,9

53

Slovacia

50,5

9,0

39,7

1,8

121

Slovenia

39,2

14,3

22,0

2,9

73

Ucraina

57,3

12,2

43,4

1,8

145

Țara

Albania Bosnia

29

Cota Unica de Impozitare in Bulgaria

Recommend Documents