Bulgaria Ppt

Bulgaria – Parte a Uniunii Europene

Grupa 1753 Ana-Maria Boțogan Ana-Maria Damaschin

apitala ! "o#a $on%at $on%at ! anul &'1 Populatie Populatie ! 7()*5(&77 +),1* – 1(*. %in procentul populatiei U(E( "upra/aț0 ! 111(,,) m p0trați – a 1*-a țar0 ca m0rime %in Europa 2i pe locul 1,5 n lume 4ima o#cial0 ! ulgara 6mp0rțire a%ministrati0 ! )7 regiuni "istem politic ! 8epulic0 8epulic0 Parlamentar0 "tate ecine ! +9 – 8om:nia; +< – "eria = Mace%onia; +" – Grecia

Anali?a PE">4E

1. Medi Mediul ul pol polit itic ic :   Regimul politic : Republică parlamentară   Tipul de guvernare : Principiul separării puterilor  în stat Executiv : Guvernul – condus de Primul Ministru egislativ : Parlamentul !nicameral "#dunarea $a%ională&  'uridic : Tribunalul #dministrati #dministrativ v (uprem ) *urtea (upremă de *asa%ie Pre+edintele : ,e-ul statului +i comandantul suprem al -or%elor armate.

R(E$ PE/$E0E/ "PRE,E0$TE&

234 234  2R0((/ " PR0M

Bulgaria – %emocratie parlamentar0; ale c0rei parti%e politice se reunesc n A%unarea 9ațional0 +Parlament( Aceasta este alc0tuit0 %in )*, %e %eputați ale2i pe o perioa%0 %e * ani; iar la ultimele alegeri %in ),1* era alc0tuit0 %in! GE8B +centru-%reapta – '3 %eputați – eț0țenii pentru De?oltarea European0 a Bulgariei B"P +centru-stanga – 3' %eputați – Parti%ul "ocialist Bulgar DP" +centru – 3& %eputați – Parti%ul >urcesc +Mi2carea pentru Drepturi 2i liert0ți Blocul 8e/ormist +%reapta – )3 %eputați $rontul Patriotic +%reapta – 1' %eputați BB>" +parti% populist – 1* %eputați – Bulgaria /0r0 en?ur0 Attaa +e@trem0 %reapta  – 11 %eputați AB< +centru-stanga – 11 memeri – Alternatia pentru

sondae ale pen .pinia cetă%enilor bulgari cu privirea la situa%ia sărăciei +i a corup%iei din %ara lor "56178 .pen (ociet9& #lte (ociet9 in 2G ! ;ncrederea în institu%iile statului ! *,. au mai mult0  ncre%ere n instituțiile europene; %ec:t n cele ulgare( #doptarea monedei Euro ! %e2i 7,. sunt mulțumiți %e /aptul c0 țara lor e memr0 UE; &7. %intre ulgari nu %oresc a%optarea mone%ei euro( 9>4E8AB 4 "UP8>AB 4 98MA4

#cordarea votului de  încredere membrilor parlamentului ! 1,. %intre ulgari au acor%at otul %e ncre%ere parlamentarilor; n timp ce restul %e C,. nu( (tatistici privind situa%ia economică ! 51. %intre

(T#200T#TE # M<(!R0R P0T0*E 6n ),13;GR#! n BG au E nceput ;$TREPR0$(E protestele %in cau?a prețurilor mari la energia electric0= a monopolului; care au %eterminat proteste ulterioare  mpotria Guernului n general( Din ),13 p:n0 n pre?ent; cri?a politic0 %in BG a %eterminat %emisia a %ou0 Guerne; nenum0rate proteste 2i o cri?0 ancar0 n ),1*( B0ncile au r0mas /0r0 lichi%it0ți; a crescut %atoria e@tern0 a ț0rii 2i %e#citul ugetar %e la 1;'. la 3;1.(

-ele mai mici ta@e %in

- apitalul social

minim este %e ) lea +1 euro -Mo%i#c0ri rare  n #scalitatea ulgar0 - 6n Bulgaria; angaatorul pl0te2te la stat %oar )5. n plus peste salariul net pentru ta@e 2i impo?ite; spre %eoseire %e alte ț0ri +6n

UE +nu e@ist0 impo?itarea minim0; impo?itul pe pro#t este %e %oar 1,.; ta@ele pe salarii sunt %e *7(77.; etc( - $irmele str0ine eit0  >
SISTEMUL TAXELOR ÎN

 #titudinea -a%ă de investitori +i investi%iile străine

omeniile care au atras investi%ii în 2ulgaria : energetic8 c=imic8 construc%ii +i imobiliare. #tragerea acestora s>a pe salarii –aceasta @ind considerata principala problemă a reali?at prin plata unor taxe investitorilor. #u contribuit +i o-erirea de -acilită%i @scale +i impo?ite de 5xmici8 mai mici investitorilor în ?onele slab de?voltate8 c=iriile produc%ia loA>cost8 -or%a de muncă speciali?ată care a

5. Mediul Economic 6n anul ),1&; Bulgaria are a treia cea mai mica %atorie e@tern0 %in U(E(

Desi n pre?ent are o economie %e piaț0 in%ustriali?at0; economia ulgar0 a su/erit nenum0rate Fuctuații in ultimul secol(

1BCD Econ( agrar0 1BB6 Econ(%e piaț0 566 re2tere 6 econ( 5616economic0 re2tere

 

1BD6 Econ( in%ustriali?at0 1BB olaps economic 566D ri?a #nanciar0

Bulgaria se clasea?0 pe locul *, n lume; n topul statelor un%e este cel mai u2or s0 %e?olți o a/acere; surclas:n% state precum "pania; $ranța; Portugalia; etc #re cele mai mici taxe din !.E. "16F impo?itul pe pro@t +i pe venit& 4ea este cea mai stail0 mone%0 %in Europa %e Est

;n 561C8 2ulgaria avea a doua cea mai mică datorie externă dintre statele membre !.E.8 @ind surclasată doar de Estonia. 0n pre?ent8 are a treia cea mai mica datorie externa dintre statele membre !.E. Dup0 cri?a #nanciar0 %in ),,'; guernul lui Boo Borisso a luat m0suri pentru reailitarea conomic0 prin implementarea unei politici #scale stricte 2i prin re%ucerea cheltuielilor ugetare. #st-el8 în 566B8 economia bulgară a -ost singura dinntre statele membre !.E. *are a -ost clasi@cată ca @ind stabilă.

P02 2ulgaria

*onsumul individual e-ecti/ "#0*& este exprimat prin Paritatea Puterii de *umparare (tandard "PP( !.E ( 561 – 1F din media P02 2ulgaria "561& – C.1H mld.I J 6.6BF din economia mondială 2ulgaria se aKă la umătate -a%ă de media europeană 8 ceea ce înseamă că investi%iile8 consumul "puterera de cumpărare& +i exporturile sunt reduse cu 6F -a%ă de media !.E. in punct de vedere al P02>ului8 în 561 2ulgaria era

ECONOMIA PE RAMURI

(ectorul (erviciilor &*(& . %in PB (ectorul 0ndustrial 3,(1. %in PB (ectorul #gricol 5(3. %in PB $orța %e munc0 ! 3(3),(,,, persoane F (ER/0*00 +1(C M4( PE8"(

7F 0$!(TR0E +1(1 M4( PE8"( DF #GR0*!T!R< +,() M4( PE8"(

0ndustria ! e@tracția metalelor; in%( pro%(%e oțel; chimic0; ra#narea petrolului; etc( +1),(,,, angaați n minerit – 5. PB( 2!G#R0# ! Al * lea pro%( %e aur %in U(E( Hi al & lea pro%( %e c0rune %in Uniune( Exporturi anuale ! petrol +)()* ml%(I; cupru +1(5C ml%(I;

#gricultura ! este n sc0%ere +este la &&. /aț0 %e ceea ce era n ),,1; cu toate astea Bulgaria e@port0 )3 %in pro%usele sale agricole( 2ulgaria este cel mai mare pro%uc0tor %in lume %e uleiuri pentru esențe %e par/umuri +7,. %in pro%(mon%ial0; n special uleiul %e le0nțic0 2i

e@citul bugetar al Bulgariei n ),1& este +-)(,5 . %in PB( P02 per capita în 561 nregistrat %e Banca Mon%ial0 a /ost %e &5'1 U"D; Bulgaria ocup:n% unul %intre ultimele locuri %in U(E(; ceea ce  nseamn0 c0 puterea %e cump0rare 2i nielul %e trai al populației este unul %intre cele mai 6n ),15; %in Bulgaria sc0?ute U(E aea a treia cea mai mic0 datorie publică %in U(E(; care repre?enta )&(C . %in PB( Pe locul H %in cele 1C& %e ț0ri %p% al PB-ului(

561 : Rata +omaului era de B.DF între pers.cu vLrste  între 1 +i HC ani8 pu%in peste media europeană8 care era de B.F. 2ulgaria o-eră al doilea cel mai mic salariu minim din Europa "1D6E7H6 leva&8 un angaat @ind plătit cu 5.17 leva=. a polul opus se aKă uxembourg8 cu salariul minim pe economie de 1B57 E. #ceea+i situa%ie este +i în salariului mediu8 care este de 7HElună8 al doilea cel mai mic din Europa (

Niscalitatea în 2ulgaria. Rata inKa%iei.

2ulgaria are una dintre cele mai stabile rate a cursului valutar pentru Euro8 de+i 2ulgaria înca nu a adoptat această monedă. Riscul unor Kuctua%ii maore este minimi?at8 drept pentru care 2ulgaria atrage în continuare investi%ii străine. 2ulgaria are cele mai mici taxe din !.E.8 @ind o alternativă la @scalitatea excesiă din alte %ări membre "precum RomLnia&. Politica @scală bulgară este considerată una dintre cele mai stabile +i cele mai Oprietenoase politici din Europa. #vantaele @scale pe care le o-eră : cota unica de impo?itare pe venit +i pe pro@t "16F&8 capital social de 1 euro "5 leva& necesar desc=iderii unei @rme8 plata unor taxe +i impo?ite de 5 ori mai

  ENE*TEE RE*E(0!$00 1.olapsul ancar %in ),1* a %eterminat cre2terea %e#citului ugetar p:n0 la -3(7. 5(Bulgarii 2i-au retras anii %e la 0nci; iar acestea au nceput s0 r0m:n0 /0r0 lichi%it0ți 7(ri?a %in Grecia a a/ectat Bulgaria %in cau?a relațiilor comerciale e@istente ntre cele %ou0 state C.nstailitatea politic0 a nt:r?iat e/orturile guernului %e a comate corupția 2i economia suteran0 (8ata 2omaului a r0mas n continuare %e 1,. H(Daca nainte %e cri?0 Bulgaria aea

*!T!R#

7. ME0! (*0>

Ritmul de cre+tere al pop.este în scădere8 iar migra%ia în cre+tere "1 mil.în 16 ani&. $u există bariere lingvistice pentru comer%8 deoarece maoritatea bulgarilor cunosc cel pu%in o altă limbă stăină "engle?ă8 -rance?ă8 germana8 spaniolă8 etc.& Rata al-abeti?ării : BDF

5. F > mediul urban ".5 mil. oc.& 5.F > mediul rural "5 mil. oc.& /Lrsta medie a popula%iei : C6 ani (peran%a de via%ă : 7.H ani "pu%in sub media !.E.&

$ivelul de cultură +i educa%ie ! ',. %intre persoanele %e pe piața muncii au cel puțin liceul asolit( Maoritatea stu%enților stu%ia?0 a%ministrația a/acerilor; relații pulice; apoi 2tiințele umaniste; me%icina; artele( 0nteresul pentru sănătate ! ulgarii aprecia?0 mai mult me%icina alternati0; %ec:t me%icina
Tabu>uri culturale : $u există în mod special8 de+i cultura bulgară este  în general conservatoare . *ultura tradi%ională bulgară este alcătuită din tradi%ii slave +i bulgare8 cu inKuen%e grece+ti +i turce+ti. #cesta este unul dintre motivele consumului scă?ut de

2ulgarii produc aprox. 566.666 tone de vin pe an "înainte de 1BDB8 era al doilea cel mai mare exportator mondial de vin&.

C. ME0! TEQ$G0*  2ulgaria este pe primul loc în Europa la speciali+ti certi@ca%i în 0T "per capita& +i pe locul D în lume la speciali+ti în 0T)*  ;n 566B8 a -ost prima %ară din Europa de E care a de?voltat un centru na%ional de $anote=nologie  2ulgaria are cel mai per-ormant supercomputer din Europa de Est "unul dintre cele mai per-ormante 166 din lume& : 02M 2lue GeneP  2ulgaria a derulat propriile experimente în di-erite misiuni spa%iale8 precum +i serele spa%iale de pe sta%ia M0R

1.(laba cooperare între !niversită%i +i centrele te=nologice 5. !nul dintre cele mai mici bugete +tiin%i@ce din !.E.8 -apt pentru care mul%i pro-esioni+ti de înaltă calitate au părăsit %ara 7. 2ulgaria are un nivel redus de inven%ii ) competitivitate dpdv te=nologic

. ME0! EG0(#T0/ (istemul de drept bulgar este un sistem de drept civil în mare măsură8 o reproducere sumară a sistemului -rance? +i german. *u toate acestea8 sistemul de aplicare al legii penale este acu?at de a @ prea lent +i de -aptul că nu se ba?ea?ă pe aplicarea unor idealuri  înalte de corectitudine. itigiile 2ulgaria a aderat la 0P "orld civile se des-ă+oară asemenea 0ntelectual Propert9de rgani?ation& pe de timp +i avLnd o  înlungi 1B68perioade promovLnd apărarea e@cacitate scă?ută. proprietă%ii intelectuale8 ca mecanism de cre+terecLndva +i de?voltare 2ulgaria8 considerată unul dintre economică +i statală. cei mai mari exporatori de Opiraterie din lume8 a -ăcut e-orturi considerabile în ultimii ani pentru a consolida apărarea proprietă%ii intelectuale8 căutLnd noi moduri de a -olosi proprietatea intelectuală ca un mecanism de

Reglementăril e în privin%a cadrului concuren%ial o-eră protec%ie  împotriva acordurilor8 deci?iilor sau practicilor abu?ive de monopol8 precum +i  împotriva tuturor ac%iunilor care pot duce la  împiedicarea8 restrLngerea sau denaturarea concuren%ei în %ară sau între

egisla%ia muncii prevede existen%a unui salariu minim pe economie "7H6 leva& +i a unei plă%i minime pe oră "minim 5.57 leva&. in păcate8 legile prevăd praguri minime de securitate socială. $umărul maxim de ore care se pot lucra într>o săptămLnă este de C68 putLnd @ extins pLnă la CD de ore8 însă nu este recomandat

ME0! E*G0*

H.

2ulgaria a adoptat Protocolul e la 49oto +i a îndeplinit obiectivele acestuia; reducLnd emisiile de carbon în ultimii 56 de ani cu 76F. Poluarea -abricilor +i a u?inelorcu metalurgice8 8 împreună despăduririle8 continuă să producă mari probleme de sănătate popula%iei. 2ulgaria este singurul stat din !.E. care nu reciclea?ă de+eurile din ora+e8 de+i o u?ină de reciclare a de+eurilor electronice a -ost desc=isă  în 5616. (itua%ia s>a ameliorat însă în ultimii ani +i

#ltă problemă ecologică cu care se con-runtă 2ulgaria este poluarea solului cau?ată de -olosirea excesivă a pesticidelor în agricultură8 precum +i sistemele de epurare învec=ite utili?ate în industrie8 care poluea?ă apa cu substan%e c=imice +i detergen%i. 2iodiversitatea 2ulgariei este conservată în 7 parcuri na%ionale +i 11 parcuri na%ionale "aproape 7F din supra-a%a %ării @ind copusă din păduri.8 unde cresc unii dintre cei mai bătrLni copaci din lume : Pinul lui 2aiSu+ev +i stearul din granit&. Nlora cuprinde peste 7D66 de specii8

2!G#R0# 0$ P!$*T E /EERE # (T#T(T0*0R E!RPE$E

4ocul 7 mon%ial 2i 5 n Uniunea European0

ocul 1 în 561C în topul %ărilor din !.E. cele mai poluate8 cu cel mai înalt nivel de emisii de dioxid de carbon.

4ocul 1 n Uniunea European0 %in punct %e e%ere al celor mai mici salarii minime pe economie 2i al pl0ții pe or0(

Bulgaria este pe locul 1 n U(E( 6n topul statelor cu cei mai puțini utili?atori ai internetului +35. %in populația ulgar0 nu a /olosit nicio%at0 internetul

ADERAREA LA U.E. INTERNA JIONALE

HI ALTE ORGANISME

2ulagria a aderat la !.E. pe 1 ianuarie 5668 alături de RomLnia. #ceasta mai -ace parte din următoarele organisme interna%ionale : 1.2lacS (ea Economic *ooperation Uone "2(E*&  5.G>B "Group o- B&  7.*amera 0nterna%ională a comer%ului  C.*rucea Ro+ie  .NM0  H.$#T  .rgani?a%ia pentru 0nter?icerea #rmelor *=imice  D.$a%iunile !nite  B.!$*T#  16.M( 11.0P

REPREUE$T#RE# 2!G#R0E0 # $0/E! 0$(T0T!V00R E!RPE$E

Parlamentul European – 1 memebri Preșeen!ia Consiliului !.E. /a reveni 2ulgariei în perioada iulie>decembrie 561D European nominali?at de Comisarul 2ulgaria este 4ristalina Georgieva8 vicepre+edinte pentru buget +i resurse Comitetulumane. e"onomi" și So"ial European repre&( – 15 Comitetul #$% Re'iunilor  repre?entan%i Consiliul European >

ministrul 2o9So 2orissov8 iar in -unc%ie de domeniul politic abordat8 di-eri%i

*R0TER00E E *$/ERGE$V< PE$TR! P#RT0*0P#RE# # !$0!$E# E*$M0*< ,0 M$ET#R<

;n urma ultimului raport publicat de 2*E8 2ulgaria îndeplinea C din cele  criterii de convergen%a pentru adera la ?ona Euro "0. stabilitatea pre%urilor8 00.a& de@citul bugetar mai mic de 7F din P028 00.b& datoria publică mai mică de H6F din P028 000. Rata dobLn?ii mai mică de H.5F +i 0/. (tabilitatea cursului valutar. !n impediment al aderării la ?ona euro este -aptul că 2ulgaria nu -ace parte din ERM 00. ;n pre?ent8 2ulgaria nu +i>a propus un termen limită pentru adoptarea Euro. e+i îndepline+te în mare parte criteriile de convergen%ă8 2ulgaria a -ost sceptică în privin%a adoptării euro din cau?a cri?ei economice din ?ona euro +i a ratei inKa%iei crescute.

SĂRĂCIA – UNA DINTRE PROBLEMELE MAJORE CU CARE SE CONFRUNTĂ BULGARIA ÎN PREZENT

561 : 16F dintre bulgari sunt extrem de săraci8 supravie%uind lunar cu sub C6F "sub 1C5 euro& din venitul cL+tigat de persoanele cu salarii medii. Popula%ia a-ectată: vLrstnicii8 -amiliile monoparentale +i -amiliile cu cel pu%in 7 copii.

51F dintre bulgari sunt în pragul de a se con-runta cu sărăcia8 supravie%uin lunar cu aproximativ H6F din veniturile ob%inute de

;n pre?ent8 CDF dintre bulgari sunt expu+i riscului de a se con-runta cu

e+i 2ulgaria nu a -ost unul dintre statele cel mai grav a-ectate de cri?a economică din 566D8 a -ost necesară  întreprinderea unor măsuri pentru a -ace -a%ă e-ectelor recesiunii( W 2ulgaria era în 56168 singurul stat din !.E. a cărui economie era considerată stabilă.

*R0U# E*$M0*< ;$

*ele mai importante măsuri întreprinse de guvernul bulgar -ost ! 1.au *re+terea vLrstei de pensionare cu C luni 5. 5. Reducerea numărului de angaa%i din sectorul public "B.CHC locuri – 17.CF din total& 7. Reducerea alor c=eltuieli publice

"c=eltuieli bugetare reduse cu 1F8 numărul porto-oliilor ministeriale redus cu 58 reducerea subven%iilor pentru partidele politice8 reducerea c=eltuielilor administra%iilor locale8 reducerea luxului +i a ocurilor de noroc C. (uparataxarea -ondurilor ministerelor etc&. participa%iile minoritare la diverse . (tatul a vLndut