Analiza Tarilor - Africa de Sud Si Bulgaria

ANALIZA ŢĂRILOR AFRICA DE SUD ŞI BULGARIA

-1-

CUPRINS

…………………………………..….3 Capitolul I – Prezentarea generală ţărilor …………………………………..….3

Capitolul II – Analiza indicatorilor turistici ……………………………….….9

Capitolul III - Analiza S.W.O.T ………………………………………………..35 Capitolul IV – Promovarea ţărilor ca destinaţie pe piaţa românească …..41 Bibliografie ………………………………………………………………………..46

-2-

CUPRINS

…………………………………..….3 Capitolul I – Prezentarea generală ţărilor …………………………………..….3

Capitolul II – Analiza indicatorilor turistici ……………………………….….9

Capitolul III - Analiza S.W.O.T ………………………………………………..35 Capitolul IV – Promovarea ţărilor ca destinaţie pe piaţa românească …..41 Bibliografie ………………………………………………………………………..46

-2-

CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALĂ A ŢĂRILOR

AŞEZARE ŞI CĂI DE ACCES Africa de Sud este aşezată în cel mai sudic punct al Africii, cu ieşire la două oceane, Atlanticul în vest şi cel Indian în est, având ca vecini de la est la vest: Mozambic, Zimbabwe, Bots Botswa wana na,, Nami Namibi biaa (ind (indep epen ende dent ntaa din din 1990 1990). ). Afri Africa ca de Sud Sud deţi deţine ne nouă nouă prov provin inci ciii administrative: Western Cape, Eastern Cape, Northern Cape, KwaZulu-Natal, Free State, Mpumalanga, Mpumalanga, Gauteng, North West, Northern Province. Ţărmurile au o lungime lungime de aproape 3000 de Km, de la graniţa cu statul Mozambic, în est, până la fluviul Orange, în vest.

Bulgaria este asezată in sud-estul părţii centrale a Europei, partea de est a Peninsulei Balcanice, cu ieşire la Marea Neagră, având ca vecini: România (în nord), Marea Neagră (în est), Turcia europeană şi Grecia (în sud), Macedonia şi Serbia (în vest). Graniţa de Nord a Bulgariei coincide cu limita până la care este luată în considerare Peninsula Balcanică: fluviul Dunărea şi Podişul Dobrogei. Ţărmurile la Marea Neagră au o lungime de 354 km.

REPERE GEOGRAFICE: •

Relief

Relieful Africii de Sud se împarte în douǎ zone. Prima este formatǎ din podişuri predominante în roci bazaltice, cu altitudini medii de 550-1000 m. Cel mai extins dintre acestea este Podişul Veld (alcǎtuit din High Veld în est, cu altitudini medii de 1500-2000 m şi Middle Veld în vest, cu altitudini medii de 500-700). A doua regiune a reliefului este formatǎ formatǎ dintr-o dintr-o unitat unitatee montan montanǎǎ alcǎtu alcǎtuitǎ itǎ din sistem sistemul ul muntos muntos Great Great Escarp Escarpmen ment,t, care mǎrgineşte podişurile spre litoral. El se terminǎ cu Munţii Scorpiei (Drakensberg) în est; cele mai însemnate sunt vf. Njesuthi cu 3408 m, şi vf. Cathin Peak - cel mai înalt vârf montan - cu 3657 m. La nord de fluviul Orange este un sector al deşertului Kalahari - cu câmpiile lui de dune şi cu vegetaţia sǎracǎ - cu altitudini medii de 900-1100 m. În vestul ţării se aflǎ o parte din sudul deşertului Namib. Dupǎ el se întinde de-a lungul coastei (60 km) o câmpie litoralǎ. Malurile - de la graniţa cu Mozambic din est, până la fluviul Orange din vest - sunt în majoritate înalte, stâncoase şi abrupte, presărate din când în când cu golfuri (Sf. Elena) şi cu peninsule (Capul Bunei Speranţe, Capul Acelor). -3-

Relieful Bulgariei este predominant înalt, munţii şi podişurile ocupând suprafeţe mai întinse decât câmpiile. Sud-vestul muntos al ţării prezintă două lanţuri alpine - Rila şi Pirin iar mai la est sunt munţii Rodopului, mai scunzi, dar mai extinşi. Muntele Rila include şi cel mai înalt vârf din Peninsula Balcanică, Musala, Musala, cu 2.925 m. Muntii Balcani/ Stara Planina (l000-2400 m.), care continuă arcul Carpaţilor, străbat ţara din Valea Timokului (V) până la M. Neagră (E). Între Balcani şi Sredna Gora, pe cursul Mariţei/Marica, se află depresiunea Kazan Kazanlâ lâkk sau sau Valea Valea Trand Trandaf afir iril ilor, or, iar iar într întree Sredn Srednaa Gora Gora şi Rodop Rodopi, i, Câmp Câmpia ia Trac Tracie ieii Superioare. Dealuri şi coline se pot găsi în sud-est, de-a lungul coastei Mării Negre în est, şi de-a lungul principalului râu al Bulgariei, Dunărea, în nord. •

Clima

Clima din interiorul Africii de Sud este caldă şi umedă vara, dar secetoasă şi blândă iarna. În zona Cape Town verile sunt calde şi secetoase, iar iernile calde şi umede. De-a lungul lungul coaste coasteii de vest vest se întind întindee zona zona foarte foarte seceto secetoasă asă a deşert deşertulu uluii Namib. Namib. Deşertul propriu-zis nu se întâlneşte decât pe o fâşie îngustă în lungul Oceanului Atlantic (Namib), adăpostită de podişuri înalte. Umiditatea creşte spre est si nord-est, datorită caracterului musonic pe care îl îmbrăcă alizeul de sud-est, ce bate în timpul verii australe dinspre Oceanul Indian. Indian . Regiunea Cap are un climat mediteranean, cu ploi de iarnă.

Bulgaria are o climă temperat-continentală cu ierni geroase şi veri calde şi uscate şi cu precipitaţii bogate primăvara, dar totodata o climă aproape mediteraneana in

Câmpia Traciei Superioara. Pe culmile înalte ale munţilor clima este aspră. Efectul de barier barieră ă a Munţilo Munţilorr Balcani Balcani influ influen enţea ţează ză clima clima de-a de-a lung lungul ul ţării ţării:: nord nordul ul Bulg Bulgar arie ieii este ste cev ceva mai răco ăcoros ros şi ploi ploios os decâ decâtt regi regiun unil ile e sudi sudice ce.. Precipitaţiile medii anuale înregistrate în Bulgaria sunt de aproximativ 630

verii, temperaturile din sudul Bulgariei depăşesc de obicei 40 de grade, dar mm. În timpul verii, rămân mai scăzute pe coastă. Cea mai mare temperatură de până acum a fost 46,7 grade Celsius, înregistrată lângă Plovdiv. Plovdiv.

SCURT ISTORIC

-4-

Africa de Sud este populată din preistorie; în antichitate îi găsim pe boşimani şi hotentoţi, iar în sec. X-XVI pătrund triburile bantu, venind din zona Zambezi şi asimilându-i pe băştinaşi. În sec. al XV-lea, portughezul Bartolomeo Diaz atinge Capul Bunei Speranţe, iar în sec. al XVII-lea Jan van Riebeeck întemeiază oraşul Kaapstad (Cape Town), ca reprezentant al Companiei Olandeze a Indiilor Orientale. După războiul anglo-bur din 1899-1902, republicile bure sunt transformate în colonie britanică; în 1910, unind toate aceste colonii, Marea Britanie proclamă dominionul Uniunea Sud-Africană. În 1934, Africa de Sud devine stat suveran în cadrul Commonwelth-ului. Prin referendum, la 31 mai 1961, este proclamată Republica Africa de Sud, care se retrage din Commonwelth. Între 1985-1986, lupta populaţiei africane împotriva segregaţiei rasiale ia amploare. În 1990, guvernul condus de Frederik de Klerk iniţiază încetarea segregaţiei rasiale. În aprilie 1994, au loc primele alegeri multirasiale. Participarea negrilor la putere devine efectivă odată cu instalarea Consiliului Executiv de Tranziţie, în decembrie1994. Teritoriul Bulgar era populat de traci în mileniul II î. Hr.; colonizat de greci pe litoral în sec. VIII î. Hr.; cucerit de romani în sec. I î. Hr. provincia Moesia; aparţine Imp. Bizantin (395 d. Hr.). În 97l cade sub bizantini. În l0l8, ţaratul bulgar este cucerit de bizantini (de Vasile al II-lea Bulgarohtonul) în întregime. Se crează Imperiul Vlaho-bulgar (ll85). La sfârşitul sec. XIV Bulgaria este cucerită şi devine provincie a Imperiului Otoman (paşalâc) pentru cinci secole. După războiul ruso-turc (l877-78), prin Congresul de la Berlin se stabileşte crearea unei Bulgarii autonome şi se păstrează administraţia otomană asupra părţii de sud a Bulgariei (în Macedonia şi Rumelia Orientală). În l908 Bulgaria accede la independenţă sub Ferdinant I de Saxa-Cobourg, care va lua titlul de ţar. În l9l5 intră în război alături de Puterile Centrale; înfrântă pierde Tracia apuseană în favoarea Greciei (l9l9). În l946 Bulgaria este proclamată republică populară, iar în l947 semnează tratatul de pace de la Paris. Todor Jivkov, prim-secretar al PCB, conduce Bulgaria din l954 până în l989. În toamna lui l989 Jivkov este înlăturat de la putere, iar în l990 partidul comunist renunţă la rolul său conducător, dar câştigă alegerile libere, acum numindu-se Partidul Socialist. În l992 au loc alegeri parlamentare în care intră şi reprezentanţi ai minorităţii turce. Bulgaria devine membră a Consiliului Europei. În ianuarie 2007, Bulgaria devine membră a Uniunii Europene.

SITUAŢIA ECONOMICĂ -5-

Fiind foarte bogată în zăcăminte de aur, argint, diamante, titan, vanadiu, crom, fier, mangan, azbest, uraniu şi platină, Africa de Sud este teritoriul cel mai industrializat de pe întreg continentul, deţinând pe plan mondial monopolul unor resurse minerale. Astfel, Africa de Sud este unul dintre principalii producători de diamante, uraniu, metale rare (titan, vanadiu, antimonio) şi totodată ocupă primul loc în lume în producţia de aur , minele din Johannesburg furnizând 30% din totalul mondial. La Pretoria şi Newcastle se produc oţel şi fier; alte ramuri foarte importante sunt: siderurgia, metalurgia neferoaselor, chimia, construcţiile de maşini. În ceea ce priveste agricultura, Africa de Sud este mare producătoare de: porumb, grâu, trestie de zahăr, viţă de vie, bumbac, tutun, papas. În ceea ce priveşte creşterea animalelor, în Africa de Sud se cresc mai ales: bovine, ovine (pe păşunile de pe platouri). La fel de importante din punct de vedere al economiei Africii de Sud sunt şi finanţele, asigurările şi turismul. Principalele produse importate ale acestei ţări sunt piesele de maşini, autovehiculele, produsele textile, produsele chimice, produsele alimentare. Principalele produse de export sunt: aur, diamante, metale, produse chimice, fructe, lână.

Bulgaria este lipsită de resurse minerale suficiente, importă hidrocarburi, minereuri de fier şi cărbune. Energia electrică este asigurată 40% pe baza energiei nucleare a centralei de la Kozlodui, de pe Dunăre (deficitară din.punct de vedere tehnologic). Agricultura concentrează sub l8% din populaţia activă. Se cultivă: cereale (grâu, porumb), sfeclă de zahăr, floarea soarelui şi tutun; un loc aparte îl are producerea de ulei de trandafir (70% din productia mondială). Viticultura este bine dezvoltată, Bulgaria fiind producătoarea unor vinuri recunoscute. În ceea ce priveşte creşterea animalelor, în Bulgaria se cresc mai ales: ovine, bovine şi porcine. Turismul Bulgariei se dezvoltă din ce în ce mai mult. Din punct de vedere al exportului, Bulgaria exportă mai ales ulei de trandafiri şi ţigări. Un alt sector bine dezvoltat este acela al industriei de armament. În 2007 Bulgaria a exportat arme şi echipamente militare în valoare de 180 milioane de Euro, iar în 2006 în valoare de 173 milioane Euro.

TURISMUL Turismul Africii de Sud, legat prioritar de vizitarea numeroaselor zone naturale ocrotite, contribuie, de regulă, cu aproape 3 mld. $/an la veniturile ţării.

-6-

Africa de Sud este ţara care are nu una, ci mai multe capitale. Acestea sunt: Cape Town (legislativă, politică, reşedinţa parlamentului), Pretoria (administrativă, reşedinţa guvernului) şi Bloemfontein (judiciară). Alte oraşe importante atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere turistic sunt Johannesburg, Durban şi Port Elizabeth. Oraşul Cape Town este un oraş cu plaje sălbatice, iar porturile, parcurile, clădirile şi munţii care străbat practic zona urbană, fac din acest oraş destinaţia principală a Africii de Sud. Frumuseţea oraşului este dată de vegetaţia extrem de bogată care se află în deplină armonie cu arhitectura simplistă, dar cu un farmec aparte. Surfingul este o modalitate foarte îndrăgită de petrecere a timpului liber, mai ales că aici se desfăşoară în fiecare an o competiţie destinată iubitorilor acestui sport: Red Bull Big Wave Africa. Acvariul Two Oceans Aquarium este o altă atracţie turistică importantă. De asemenea se poate călători cu feribotul spre Robben Island. Iubitorii de animale pot admira mai multe specii de balene şi delfini care vin în apopierea coastelor oraşului, mai ales în timpul verii. Fascinaţia turiştilor pentru viaţa sălbatică şi pietrele preţioase ale acestei ţări a crescut continuu. Africa de Sud se laudă şi cu propriul Las Vegas - Sun City - staţiunea de top a ţării. Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Africa de Sud: Parcul natural din zona umedă Sainte-Lucie (1999); Robben Island (1999); Siturile fosilifere cu hominizi de la Sterkfontein, Swartkrank, Kromdraai şi din împrejurimile acestora (1999, 2005); Parcul natural Drakensberg (Qathlamba) (2000); Peisajul cultural din Mapungubwe (2003); Arealul protejat din regiunea Cap Floral (2004); Domul Vredefort (2005); Peisajul cultural şi botanic de la Richtersveld (2007); Parcul Naţional Kruger - unul dintre cele mai spectaculoase trasee din Africa de Sud; Insula Robben. Transporturile şi comunicaţiile sunt dezvoltate într-o vastă reţea rutieră, maritimă, aeriană. Aeroporturi există la: Johannesburg, Cape Town, Port Elizabeth, Durban, Bloemfontein. Şi pentru Bulgaria turismul este de asemenea un sector economic important, contribuind cu aproximativ 5% la produsul intern brut al acesteia. O atracţie turistică de seamă a Bulgariei poate fi considerată chiar capitala acesteia – Sofia – precum şi alte oraşe importante cum ar fi: Plovdiv (pe valea Mariţei), Varna şi Burgas (porturi la M. Neagră), Russe (pe Dunăre), Stara Zagora. Ca atracţii turistice, există mai multe locuri istorice precum şi staţiuni de iarnă: Boroveţ, Bansko şi Pamporovo sau staţiunile de pe litoral, Nessebar, Sozopol şi Varna -7-

Balcic este un orăşel situat pe ţărmul Mării Negre, în Bulgaria, la circa 60 de km de Vama Veche. Aici se află şi castelul “Cuibul linistit”, resedinţa preferată a Reginei Maria a României, fiind înconjurat de o grădină botanică, unicat în Europa centrala şi de est, în special datorită colecţiei de cactuşi. În prezent, broşurile din Bulgaria care prezintă oraşul îl numesc “perla litoralului bulgăresc”. Alte atracţii turistice aflate în apropiere sunt Capul Kaliakra şi orăşelul Ensebar, precum şi salba de staţiuni turistice, printre care Albena şi Nisipurile de Aur (cea mai mare statiune turistică din nordul Mării Negre, cu cele mai curate nisipuri de pe litoralul mării Negre). Varna este un oraş în estul Bulgariei, situat pe coasta de vest a Mării Negre. Este un important port maritim şi staţiune balneară, totodată deţinând şi un Muzeu Naval, cu o navămuzeu. Alte obiective turstice din Bulgaria sunt Sinagoga (1894); Biserica "Sfântul Velikomachenik Dimitri" (1923); Reşedinţa Arhiepiscopului Vidinului(1924) - de importanţă naţională; Clădirea Teatrului Municipal (1891 - primul edificiu construit după eliberare); Galeria de Artă "Nikola Petrov" (de importanţă locală). Transporturile şi comunicaţiile se realizează cu ajutorul căilor ferate, căilor rutiere, transportului fluvial şi maritim, iar principalul aeroport este la Sofia.

-8-

CAPITOLUL II:

2.6 CALATORII IN SCOP PERSONAL AFRICA DE SUD Cheltuielile personale ale turiştilor includ cazare, transport,divertisment, mase, servicii financiare si bunuri folosite in activitarti de turism şi calatorii.

Anul Calatorii in scop personal

2003 5.6

2004 7.0

2005 8.0

2006 8.7

2007 9.5

Indicele de dinamica cu baza fix a: I bf

2004

/ 2003

=

7 5.6

*100=125

R=125-100=25% Ĩn anul 2004, numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu 25%.

=

8

*100=142.85 R=142.85-100=42.85% Ĩn anul 2005, numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu 42.85%. I bf

2005

/ 2003

5.6

=

8.7

=

9.5


2006

/ 2003

5.6


2007

/ 2003

5.6

Indicele de dinamica cu baza in lant :

=

8

*100=114.28 R=114.28-100=14.28% Ĩn anul 2005, numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2004 cu 14.28%. I bl

2005 / 2004

7

-9-

=

8 .7

=

9.5


2006 / 2005

8


2007 / 2006

8.7

Personal Travel & Tourism in Africa de Sud 9.5

10 8.7

9

8

8

7

7 5.6

6 5 4

Personal Travel & Tourism

3 2 1 0 2003

2004

2005

2006

2007

BULGARIA: Anii Personal Travel and Tourism

2003 1014.7

Indicele de dinamica cu baza fix a: I bf 2004 / 2003

1298.2 =

1014.7

R =127.94 - 100

=

100

∗

=

127.94

27.94%

- 10 -

2004 1298.2

2005 1368.7

2006 1545.4

2007 1952.8

Ĩn anul 2004 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu %.

27.94

I bf 2005 / 2003

1368 .7 =

1014 .7

R = 134.89 - 100

100

∗

=

134.89

34.89%

=

n anul 2005 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu 34.89%.

I bf 2006 / 2003

1545.4 =

100

∗

1014.7

R = 152.30 - 100

=

=

152.30

52.30%

Ĩn anul 2006 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu 52.30%.

I bf 2007 / 2003

1952.80 =

1014.70

R = 192.45 - 100

100

∗

=

192.45

92.45%

=

Ĩn anul 2007 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu 92.45%. Indicele de dinamica cu baza in lant :

I bl 2004 / 2003

1298.20 =

1014.70

R = 127.94 - 100

100

∗

=

127.94

27.94%

=

Ĩn anul 2004 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu 27.94%. I bl 2005 / 2004

1368.70 =

1298.20

R = 105.43 - 100

=

100

∗

=

105.43

5.43%


I bl 2006 / 2005

1545.40 =

1368.70

R = 112.91 - 100

=

100

∗

=

112.91

12.91

- 11 -


I bl 2007 / 2006

1952.80 =

* 100

1545.40

R = 126.36 - 100

=

=

126.36

26.36%


Personal Travel and Tourism in Bulgaria 1952.80 2000.00 1800.00 1545.40

1600.00 1298.20

1400.00 1200.00

1368.70

1014.70

1000.00

Personal Travel and Tourism

800.00 600.00 400.00 200.00 0.00 2003

2004

2005

2006

2007

2.5 VIZITATORI Venituri obţinute din bunuri si servicii oferite vizitatorilor internaţionali.

AFRICA DE SUD

- 12 -

Anul Vizitatori

2003

2004

2005

2006

2007

6.5

7.4

8.4

9.0

9.7

Indicele de dinamica cu baza fixa:

=

7.4

=

8.4

=

9

*100=113.84 R=113.84-100=13.84% Ĩn anul 2004 numarul vizitatorilor a crescut,faţă de anul 2003 cu 13.84%. I bf

2004

/ 2003

6.5

*100=129.23 R=129.23-100=29.23% Ĩn anul 2005 numarul vizitatorilor a crescut, faţă de anul 2003 cu 29.23%. I bf

2005

/ 2003

6.5

*100=138.46 R=138.46-100=38.46% Ĩn anul 2006 numarul vizitatorilor a crescut, faţă de anul 2003 cu 38.46%. I bf

2006

/ 2003

=

6.5

9.7

*100=149.23 R=149.23-100=49.23% Ĩn anul 2007 numarul vizitatotilor a crescut, faţă de anul 2003 cu 49.23%. I bf

2007

/ 2003

6.5

Indicele de dinamica cu baza in lant :

=

8.4

*100=113.51 R=113.51-100=13.51% Ĩn anul 2005 numarul vizitatorilor a crescut, faţă de anul 2004 cu 13.51%. I bl

2005 / 2004

=

7.4

9


2006 / 2005

=

8.4

9.7


2007 / 2006

9

- 13 -

Vizitatori in Africa de Sud 9.7 10

9 8.4

9 7.4

8 6.5

7 6 5 4

Vizitatori

3 2 1 0 2003

2004

2005

2006

2007

BULGARIA Anii Vizitatori

2003 2050.5

2004 2796.3

2005 3062.7

2006 3314.4

Indicele de dinamica cu baza fixa: I bf 2004 / 2003

2796.3 =

2050.5

R =136.37 - 100

=

100

∗

=

136.37

36.37%

Ĩn anul 2004 numarul exportului de vizitatori a crescut cu 36.37% faţă de anul 2003.

- 14 -

2007 4189.8

I bf 2005 / 2003

3062.7 =

2050.5

R = 149.36 - 100

=

100

∗

=

149.36

49.36%


I bf 2006 / 2003

3314.4 =

2050.5

R = 161.64 - 100

=

100

∗

=

161.64

61.64%


I bf 2007 / 2003

4189.8 =

2050.5

R = 204.33 - 100

=

100

∗

204.33

=

104.33%

Ĩn anul 2007 numarul exportului de vizitatori a crescut cu 104.33% faţă de anul 2003. Indicele de dinamica cu baza in lant : I bf 2004 / 2003

2796.3 =

2050.5

R =136.37 - 100

=

100

∗

=

136.37

36.37%


I bl 2005 / 2004

3062.7 =

2796.3

R = 109.53 - 100

=

100

∗

=

109.53

9.53%


I bl 2006 / 2005

3314.4 =

3062.7

R = 108.22 - 100

=

100

∗

=

108.22

8.22


I bl 2007 / 2006

4189.8 =

3314.4

R = 126.41 - 100

=

* 100

=

126.41

26.41%


- 15 -

Vizitatori in Bulgaria 4500

4189.8

4000 3314.4

3500

3062.7 2796.3

3000 2500

2050.5

2000

Exportul de vizitatori

1500 1000 500 0 2003

2004

2005

2006

2007

2.4 CHELTUIELI GUVERNAMELNTALE COLECTIVE Sunt servicii oferite de guvern,ce cuprind promovarea turismului,aviatie,administratie, servicii de securitate şi servicii legate de sanatate.

AFRICA DE SUD Anul Cheltuieli guvernamentale colective

2003

2004

2005

2006

2007

0.1

0.2

0.2

0.2

0.2

Indicele de dinamica cu baza fixa: I bf

2004

/ 2003

=

0.2 0 .1

*100=200

R=200-100=100% Ĩn anul 2004 au crescut serviciile oferite de guvern , faţă de anul 2003 cu 100%. I bf

2005

/ 2003

=

0.2 0.1

*100=200

R=200-100=100% Ĩn anul 2005 au crescut serviciile oferite de guvern, faţă de anul 2003 cu 100%. I bf

2006

/ 2003

=

0.2 0.1

*100=200

R=200-100=100% Ĩn anul 2006 au crescut serviciile oferite de guvern, faţă de anul 2003 cu 100%.

- 16 -

Anii Cheltuieli guvernamentale colective I bf

2007

/ 2003

=

2003 43.6

2004 54.8

2005 59.2

2006 65.5

2007 78.4

0.2 0.1

*100=200

R=200-100=100% Ĩn anul 2007 au crescut serviciile oferite de guvern, faţă de anul 2003 cu 100%. Indicele de dinamica cu baza in lant: I bl

2005 / 2004

=

0.2 0.2

*100=100

R=100-100=0 Ĩn anul 2005, serviciile oferite de guvern au ramas la fel, faţă de anl 2004. I bl

2006 / 2005

=

0.2 0.2

*100=100

R=100-100=0 Ĩn anul 2006 serviciile oferite de guvern au ramas la fel, faţă de anl 2005. I bl

2007 / 2006

=

0 .2 0 .2

*100=100

R=100-100=0 Ĩn anul 2007 serviciile oferite de guvern au ramas la fel, faţă de anl 2006. Cheltuieli guvernamentale colective in Africa de Sud 0.2

0.2

0.2

0.2

0.2 0.18 0.16 0.14 0.12

0.1

0.1 0.08

Cheltuieli guvernamentale colective

0.06 0.04 0.02 0 2003

2004

2005

2006

BULGARIA Indicele de dinamica cu baza fixa:

- 17 -

2007

I bf 2004 / 2003

54.8 =

100

∗

43.6

R =125.69 - 100

=

=

125.69

25.69%

Ĩn anul 2004 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 25.69% faţă de anul 2003.

I bf 2005 / 2003

59.2 =

43.6

R = 135.78 - 100

100

∗

135.78

=

35.78%

=

Ĩn anul 2005 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 35.78% faţă de anul 2003. I bf 2006 / 2003

65.5 =

43.6

R = 150.23 - 100

100

∗

=

150.23

50.23%

=


I bf 2007 / 2003

78.4 =

43.6

R = 179.82 - 100

100

∗

=

179.82

79.82%

=

Ĩn anul 2007 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 79.82% faţă de anul 2003. Indicele de dinamica cu baza in lant: I bf 2004 / 2003

54.8 =

43.6

R =125.69 - 100

100

∗

=

=

125.69

25.69%


I bl 2005 / 2004

59.2 =

54.8

R = 108.03 - 100

100

∗

=

108.03

8.03%

=


I bl 2006 / 2005

65.5 =

59.2

R = 110.64 - 100

100

∗

=

=

110.64

10.64


- 18 -

I bl 2007

78.4 / 2006

=

* 100

65.5

R = 119.69 - 100

=

=

119.69

19.69%

Ĩn anul 2007 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 19.69% faţă de anul 2006. Cheltuieli guvernamentale colective in Bulgaria 78.4

80 65.5

70 54.8

60 50

59.2

43.6

40

Cheltuieli guvernamentale colective

30 20 10 0 2003

2004

2005

2006

2007

2.3 INVESTITIE DE CAPITAL Capitalul investit include veniturile directe din industria turismului si agenţiile guvernamentale care ofera facilitate, echipament si infrascructura vizitatorilor.

AFRICA DE SUD Anul Investitie de capital

2003 4.2

2004 5.2

2005 5.8


=

5.2

*100= 123.80 R=123.80-100=23.80% Ĩn anul 2004 a crescut capitalul investit faţă de 2003 cu 23.80%. I bf

2004

/ 2003

4.2

- 19 -

2006 6.7

2007 8.0

=

5.8

=

6.7

=

8

*100=138.09 R=138.09-100=38.09% Ĩn anul 2005 a crescut capitalul investit faţă de 2003 cu 38.09%. I bf

2005

/ 2003

4.2


2006

/ 2003

4.2


2007

/ 2003

4. 2

Indicele de dinamica cu baza in lant:

=

5.8

*100=111.53 R=111.53-100=11.53% Ĩn anul 2005 a crescut capitalul investit faţă de 2004 cu 11.53%. I bl

2005

/ 2004

5.2

=

6.7

=

8


2006 / 2005

5.8


2007 / 2006

6.7

- 20 -

Investitie de capital in Africa de Sud 8 8 6.7

7 5.8 6

5.2

5

4.2

4 3

Investitie de capital

2 1 0 2003

2004

2005

2006

2007

BULGARIA Anii Investitie de capital

2003 526.4

2004 732.2

2005 1020.2

2006 1234.8


732.2 =

100

∗

526.4

R =139.10 - 100

=

=

139.10

39.10%

Ĩn anul 2004 investitiile de capital au crescut cu 39.10% faţă de anul 2003.

I bf 2005 / 2003

1020.2 =

526.4

R = 193.81 - 100

=

100

∗

=

193.81

93.81%

Ĩn anul 2005 investitiile de capital au crescut cu 93.81% faţă de anul 2003. I bf 2006 / 2003

1234.8 =

526.4

R = 234.57 - 100

=

100

∗

=

234.57

134.57%

Ĩn anul 2006 investitiile de capital au crescut cu 134.57% faţă de anul 2003.

I bf 2007 / 2003

1690.6 =

526.4

R = 321.16 - 100

=

100

∗

=

321.16

221.16%

- 21 -

2007 1690.6

Ĩn anul 2007 investitiile de capital au crescut cu 221.16% fa t ă de anul 2003. Indicele de dinamica cu baza in lant:

I bf 2004 / 2003

732.2 =

526.4

R =139.10 - 100

=

100

∗

=

139.10

39.10%

Ĩn anul 2004 investiţiile de capital au crescut cu 25.69% fată de anul 2003.

I bl 2005 / 2004

1020.2 =

732.2

R = 139.33 - 100

=

100

∗

=

139.33

39.33%


I bl 2006 / 2005

1234.8 =

1020.2

R = 121.04 - 100

=

100

∗

=

121.04

21.04%


I bl 2007 / 2006

1690.6 =

1234.8

R = 136.91 - 100

=

* 100

=

136.91

36.91%

Ĩn anul 2007 investitiile de capital au crescut cu 36.91% fată de anul 2006.

- 22 -

Investitie de capital in Bulgaria 1690.6

1800 1600 1400

1234.8

1200

1020.2

1000 732.2

800

Investitie de capital

526.4

600 400 200 0

2003

2004

2005

2006

2007

2.7 CEREREA IN TURISM SI CALATORIE AFRICA DE SUD Anul Cererea in calatorie şi turism

2003

2004

2005

2006

2007

20.7

24.6

28.3

31.0

34.5


=

24 .6

=

28 .3

*100=118.84 R=118.84-100=18.84% Ĩn anul 2004,numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2003 cu 18.84%. I bf

2004

/ 2003

20 .7

*100=136.71 R=136.71-100=36.71% Ĩn anul 2005, numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2003 cu 36.71%. I bf

2005

/ 2003

=

20 .7

31


2006

/ 2003

20 .7

- 23 -

=

34 .5


2007

/ 2003

20 .7

Indicele de dinamica cu baza in lant:

=

28 .3

*100=115.04 R=115.04-100=15.04% In anul 2005, numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2004 cu 14.04%. I bl

2005 / 2004

=

24 .6

31

*100=109.54 R=109.54-100=9.54% Ĩn anul 2006, numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2005cu 9.54%. I bl

2006 / 2005

=

28 .3

34 .5

*100=111.29 R=111.29-100=11.29% Ĩn anul 2007, numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2006cu 11.29%. I bl

2007 / 2006

31

Cererea in calatorie şi turism in Africa de Sud 34.5

35 31 28.3

30 24.6 25 20.7 20 15

cererea in calatorie şi turism

10 5 0 2003

2004

2005

2006

2007

BULGARIA Anii Cerere pentru calatorii si turism

2003 4348.5

- 24 -

2004 5778.9

2005 6396.1

2006 7209.2

2007 9205.2


5778.9 =

100

∗

4348.5

R =132.89 - 100

=

=

132.89

32.89 %

Ĩn anul 2004 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 32.89% fata de anul 2003.

I bf 2005 / 2003

6396.1 =

100

∗

4348.5

R = 147.09 - 100

=

147.09

47.09%

=

Ĩn anul 2005 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 47.09% fata de anul 2003. I bf 2006 / 2003

7209.2 =

100

∗

4348.5

R = 165.79 - 100

=

165.79

65.79%

=


I bf 2007 / 2003

9205.2 =

100

∗

4348.5

R = 211.69 - 100

=

=

211.69

111.69%

Ĩn anul 2007 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 111.69% fata de anul 2003. Indicele de dinamica cu baza in lant:

I bf 2004 / 2003

5778.9 =

4348.5

R =132.89 - 100

=

100

∗

=

132.89

32.89 %


I bl 2005 / 2004

6396.1 =

100

∗

5778.9

R = 110.68 - 100

=

=

110.68

10.68%


I bl 2006 / 2005

7209.2 =

6396.1

R = 112.71 - 100

=

100

∗

=

112.71

12.71%

Ĩn anul 2006 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 12.71% fata de anul 2005. - 25 -

9205.2

I bl 2007 / 2006

=

* 100

7209.2

R = 127.69 - 100

=

=

127.69

27.69%


Cerere pentru calatorii si turism in Bulgaria

10000

9205.2

9000 8000

7209.2 6396.1

7000 5778.9

6000 4348.5

5000 4000

Cerere pentru calatorii si turism

3000 2000 1000 0 2003

2004

2005

2006

2007

Odata cu

2.1 ANGAJARI IN TURISM AFRICA DE SUD Ĩn domeniul turismului sunt angajate aproximativ un million de personae, reprezentand 7% din populatia activa. Anul Angajari in turism

2003 841

2004 749.6

2005 859.4

2006 896.9

2007 941

Indicele de dinamica cu baza fixa: I bf

2004 / 2003

=

749 .6 841

*100=89.13

R=89.13-100 = -10.87 % Ĩn anul 2004 a scazut numarul locurilor de angajare, faţă de anul 2003 cu 10.87%, in turism si calatorii.

- 26 -

I bf

2005

/ 2003

=

859 .5 841

*100=102.19

R=102.19-100=2.19% Ĩn anul 2005 a crescut numarul locurilor de angajare faţă de anul 2003 cu 2.19%. I bf

2006

/ 2003

=

896 .9 841

*100=106.64

R=106.64-100= 6.64% Ĩn anul 2006 a crescut numarul locurilor de angajare,faţă de anul 2003 cu 6.64%. I bf

2007

/ 2003

=

941 841

*100=111.89

R=111.89-100= 11.89% Ĩn anul 2007 a crescut numarul locurilor de angajare,faţă de anul 2003 cu 11.89%. Indicele de dinamica cu baza in lant:

=

859 .4

=

896 .9

=

941

*100=114.64 R=114.64-100= 14.64% Ĩn anul 2005 a crescut numarul locurilor de angajare, faţă de anul 2004 cu 14.64%. I bl

2005 / 2004

749 .6

*100=104.36 R=104.36-100=4.36% Ĩn anul 2006 a crescut numarul locurilor de angajare, faţă de anul2005 cu 4.36%. I bl

2006 / 2005

859 .4

*100=104.91 R=104.91-100=4.91% Ĩn anul 2007 a crescut numarul locurilor de angajare, faţă de anul 2006 cu 4.91%. I bl

2007 / 2006

896 .9

- 27 -

Angajari in turism in Africa de Sud

1000 859.4

841

900

896.9

941

749.6

800 700 600 500 400 300

Angajari in turism

200 100 0 2003

2004

2005

2006

2007

BULGARIA: Anii Angajari in turism

2003 288.7

2004 298.4

2005 333.7

2006 329.6


298.4 =

100

∗

288.7

R =103.36 - 100

=

=

103.36

3.36%

Ĩn anul 2004 numarul angajărilor in turism a crescut cu 3.36% faţă de anul 2003.

I bf 2005 / 2003

333.7 =

288.7

R = 115.59 - 100

=

100

∗

=

115.59

15.59%

Ĩn anul 2005 numarul angajărilor in turism a crescut cu 15.59% faţă de anul 2003. I bf 2006 / 2003

329.6 =

288.7

R = 114.17 - 100

=

100

∗

=

114.17

14.17%


I bf 2007 / 2003

347 =

288.7

R = 120.19 - 100

=

100

∗

=

120.19

20.19%

- 28 -

2007 347.0

Ĩn anul 2007 numarul angajarilor in turism a crescut cu 20.19% faţă de anul 2003. Indicele de dinamica cu baza in lant:

I bf 2004 / 2003

298.4 =

100

∗

288.7

R =103.36 - 100

=

=

103.36

3.36%


I bl 2005 / 2004

333.7 =

100

∗

298.4

R = 111.83 - 100

=

=

111.83

11.83%


I bl 2006 / 2005

329.6 =

333.7

R = 98.77 - 100

=

100

∗

=

98.77

-1.23%

Ĩn anul 2006 numarul angajărilor in turism a scazut cu 1.23% faţă de anul 2005.

I bl 2007

347 / 2006

=

* 100

329.6

R = 105.28 - 100

=

=

105.28

5.28%


- 29 -

Angajari in turism in Bulgaria 333.7

350 300

288.7

347

329.6

298.4

250 200 150

Angajari in turism

100 50 0 2003

2004

2005

2006

2007

Numărul de angajaţi in turism a crescut in fiecare an, lucru ce reflecta dezvoltarea turismului prin apariţia unor noi unităţi hoteliere, de alimentaţie publica , agenţii de turism. Domeniul turistic a devenit atrcativ pentru angajaţii şi s-a diversificat.

2.2 PRODUSUL INTERN BRUT Aportul turismului la PIB in industria turismului este la fel ca in celelalte industrii. Industria tursimului contribuie cu 3.3% la PIB in 2008, 10miliardeUS$.

Anul Produsul intern brut

2003 13.8

2004 15.9


=

15 .9

=

19 .1

*100=115.21 R=115.21-100=15.21% Ĩn anul 2004 a crescut PIB, faţă de anul2003 cu 15.21%. I bf

2004

/ 2003

13 .8

*100=138.40 R=138.49-100=38.40% In anul 2005 a crescut PIB, faţă de anul 2003 cu 38.40%. I bf

2005

/ 2003

I bf

2006

/ 2003

=

13 .8

20 .3 13 .8

*100=147.10 - 30 -

2005 19.1

2006 20.3

2007 22.6

R=147.10-100=47.10% Ĩn anul 2006 a crescut PIB, faţă de anul 2003 cu 47.10%.

=

22 .6

*100=163.76 R=163.76-100=63.76% Ĩn anul 2007 a crescut PIB, faţă de anul 2003 cu 63.76%. I bf

2007

/ 2003

13 .8


=

19 .1

*100=120.12 R=120.12-100=20.12% Ĩn anul 2005 a crescut PIB, faţă de 2004 cu 20.12% I bl

2005 / 2004

=

15 .9

20 .3

*100=106.28 R=106.28-100=6.28% Ĩn anul 2006 a crescut PIB faţă de 2005 cu 6.28%. I bl

2006 / 2005

=

19 .1

22 .6

*100=111.33 R=111.33-100=11.33% Ĩn anul 2007 a crescut PIB faţă de 2006 cu 11.33%. I bl

2007 / 2006

20 .3

Produsul intern brut in Africa de Sud

25

22.6 20.3 19.1

20 15.9 15

13.8

10

Produsul intern brut

5

0 2003

2004

2005

2006

2007

BULGARIA; Anii Produsul intern brut

2003 2401.3


- 31 -

2004 2973.4

2005 3627.3

2006 3949.3

2007 5077.5

I bf 2004 / 2003

2973.4 =

2401.3

R =123.82 - 100

=

100

∗

=

123.82

23.82%

Ĩn anul 2004 produsul intern brut a crescut cu 23.82% faţă de anul 2003.

I bf 2005 / 2003

3627.3 =

2401.3

R = 151.06 - 100

=

100

∗

151.06

=

51.06%

Ĩn anul 2005 produsul intern brut a crescut cu 51.06% faţă de anul 2003. I bf 2006 / 2003

3949.3 =

2401.3

R = 164.47 - 100

=

100

∗

=

164.47

64.47%


I bf 2007 / 2003

5077.5 =

2401.3

R = 211.45 - 100

=

100

∗

=

211.45

111.45%

Ĩn anul 2007 produsul intern brut a crescut cu 111.45% faţă de anul 2003. Indicele de dinamica cu baza in lant:

I bf 2004 / 2003

2973.4 =

2401.3

R =123.82 - 100

=

100

∗

=

123.82

23.82%


I bl 2005 / 2004

3627.3 =

2973.4

R = 121.99 - 100

=

100

∗

=

121.99

21.99%


I bl 2006 / 2005

3949.3 =

3627.3

R = 108.88 - 100

=

100

∗

=

108.88

8.88%


- 32 -

I bl 2007 / 2006

5077.5 =

* 100

3949.3

R = 128.57 - 100

=

=

128.57

28.57%


Produsul intern brut in Bulgaria

6000 5077.5 5000 3627.3

4000

3949.3

2973.4 3000

2401.3

Produsul intern brut

2000

1000

0 2003

2004

2005

2006

2007

Produsul intern brut a crescut in fiecare an raportat la anul anteriro ca urmare a dezvoltarii economice.

CAPITOLUL III: ANALIZA SWOT

3.1. PUNCTE TARI

- 33 -

3.1.1. BULGARIA

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Unul dintre punctele tari ale Bulgariei în ceea ce priveşte turismul, este reprezentat de existenţa unui număr mare de obiective istorice, care pot atrage în special turiştii interesaţi de practicarea turismului cultural. De asemenea, existenţa unor staţiuni de iarnă bine dezvoltate (precum Boroveţ, Bansko şi Pamporovo) şi a unor staţiuni de pe coasta Mării Negre (precum Nessebar, Sozopol şi Varna) la fel de bine dezvoltate reprezintă un punct forte pentru turismul bulgăresc. Din punct de vedere geografic şi al climei, Bulgaria prezintă o diversitate notabilă, cu peisaje variind de la vârfurile alpine acoperite cu zăpadă, în Rila, Pirin şi Munţii Balcani, la vremea temperată şi însorită de pe coasta Mării Negre, la Câmpia Danubiană tipic continentală (antica Moesie). Prezenţa unui număr mare de obiective din Bulgaria înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO reprezintă de asemenea unul dintre punctele tari ale acestei ţări, din punct de vedere turistic. Printre aceste obiective se numără: Biserica Bojana din Sofia (1979), relieful ecvestru al Cavalerului din Madara (1979), Biserica rupestră din Ivanovo (1857), Mormântul trac de la Kazanlâc (1979), oraşul vechi Nessebar (1983), Mănăstirea din Munţii Rila (1983), Parcul Naţional din Munţii Pirin (1983), rezervaţia naturală complexă de la Srebarna (1983) şi mormântul trac de la Daosdava (1985). Dealurile si muntii acopera mai mult de jumatate din suprafata Bulgariei, acesta reprezentând e asemenea un punct forte pentru turismul bulgăresc, în special pentru turismul montan Existenţa a 100 de obiective turistice nationale in Bulgaria poate fi considerată de asemenea un punct forte al turismului acestei ţări Faptul că din ianuarie 2007 Bulgaria se numără printre ţările membre ale Uniunii Europene reprezintă de asemenea un punct forte pentru turismul acestei ţări, datorită faptului că intrarea turiştilor străini (şi mai ales a acelora care provin din alte ţări membre ale Uniunii Europene) pe teritoriul Bulgariei se realizează fără prea multe dificultăţi, fără a fi necesară deţinerea unui paşaport sau obţinerea unei vize. În prezent, Bulgaria are o prezenţă destul de bună pe piaţa turistică a Uniunii Europene, remarcându-se mai ales prin turismul de litoral. Un alt punct forte al turismului bulgăresc este reprezentat de faptul că autorităţile municipale din această ţară au început în ultimul timp să investească din ce în ce mai mult în dezvoltarea turismului. Existenţa multor posibilităţi de dezvoltare a turismului rural, mai ales în satele în care un se simte înca atingerea civilizaţiei, reprezintă de asemenea un punct forte al turismului Bulgariei În Bulgaria, turiştii se pot întâlni cu tradiţia, folclorul şi gastronomia unice ale Balcanilor Existenţa unor oraşe unice şi cu o anumită temă specifică pentru fiecare (cum ar fi, printre multe altele de acest gen, oraşul Târnovo cu spiritul lui istoric, fiind însă totodată şi oraşul tineretului, Gabrovo – renumit ca fiind oraşul umorului, sau Tryavna – orăşel meşteşugăresc)

- 34 -

•

Un alt punct forte este reprezentat de faptul că turismul Bulgariei deţine o clasificare nouă, dar cu o acceptare destul de răspândită.

3.1.2 AFRICA DE SUD

•

•

•

•

•

•

•

• •

•

•

•

Unul dintre cele mai importante puncte forte pentru turismul Africii de Sud reprezintă existenţa a numeroase parcuri naţionale. În Africa de Sud există două dintre cele mai renumite rezervaţii din lume - parcurile naţionale Kruger şi Kalahari Gemsbok, dar şi foarte multe parcuri regionale şi rezervaţii mai mici. În Parcul Naţional Addo Elephant se poate merge pe urmele turmelor de elefanţi, rinoceri şi antilope. Un alt punct forte al Africii de Sud din punctul de vedere al dezvoltării turismului îl reprezintă faptul că numeroasele rezervaţii (care includ Shamwari), oferă spaţii de cazare, precum şi posibilitatea de a admira elefanţi, lei, leoparzi, rinoceri şi alte animale. Africa de Sud are o reţea de transport bine dezvoltată, existenţa acesteia fiind un alt punct forte pentru turism (30% din reţeaua feroviară şi, respectiv, porturi active şi aeroporturi internaţionale ce asigură legături cu restul lumii) Grădinii Botanică Naţională Kirstenbosch, creată de Cecil Rhodes în 1895, pe pantele mai joase ale muntelui Table unde se există aproximativ 24.000 de specii de flori.ce pot fi admirate de către turişti, reprezintă de asemenea un punct forte pentru turismul Africii de Sud. Existenţa masivului montan Drakensbergun, lanţ de piscuri stâncoase ce ajung până la 3.000m înălţime, cu izvoare proaspete, copaci antici îngălbeniţi şi peşteri cu exemple de artă bosimana, este de asemenea un punct de atractivitate turistică. În Africa de Sud există 13 zone viticole, unde turiştii pot degusta multe soiuri de vinuri de calitate, acestea putând fi considerate de asemenea puncte de atractivitate turistică Pe aşa-numitul Traseu Verde, turiştii pot explora păduri, lagune şi defilee Din iunie până în septembrie, Hermanus, din africa de Sus, este cel mai bun loc de unde se pot admira balenele În Africa de Sud se poate face de asemenea bungee jumping, de către turiştii mai curajoşi, de pe una dintre cele mai înalte locuri: podul de peste râul Blaukrans, în Capul de vest. La 216m înălţime, săritura este de două ori mai înaltă decât cea de pe râul Zambezi, de lângă cascada Victoria. Faptul că America de Sud prezintă o politică guvernamentală puternică, poate fi de asemenea considerat un punct forte pentru dezvoltarea turismului Africa de Sud deţine un regim bine stabilit al comerţului internaţional: AGOA, UE, CDAS, industria autovehiculelor, program de dezvoltare (MIDP).

3.2 PUNCTE SLABE - 35 -

3.2.1. BULGARIA

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Unul dintre punctele slabe ale Bulgariei îl reprezintă infrastructura veche sau “stricată” (nu prea există rute pentru biciclete, există foarte puţine platouri turistice sau acolo unde există sunt prost realizate) Faptul că în general, în domeniul turismului, în Bulgaria, şi mai ales în hoteluri lucrează un personal sezonier, de obicei necalificat, şi care deci un poate oferi servicii de calitate superioară, reprezintă de asemenea un punct slab al turismului bulgăresc Un alt punct slab este acela că principala tendinţă este de a oferi servicii turistice destinate în principal acelei categorii de turişti care sunt axaţi pe călătorii la preţ redus (low-cost) Lipsa în unele zone a sistemelor de informare turistică şi a semnelor de orientare (mai ales a celor în limba engleză) reprezintă un alt punct slab al turismului Bulgariei Un alt punct slab pentru turismul Bulgariei este grija insuficientă faţă de obiectivele turistice, în special cele mai puţin cunoscute sau mai puţin vizitate Promovarea insuficientă a Bulgariei în străinătate (unii turişti un ştiu nimic despre această ţară înainte de a ajunge acolo) este de asemenea un punct slab pentru dezvoltarea turismului. Materialele promoţionale sunt de obicei de slabă calitate, incapabile să capteze atenţia turiştilor. În Bulgaria există un număr insuficient de facilităţi pentru sport şi relaxare – oferte de închiriere e bicicletelor, complex sportiv, piscină vara, terenuri de tenis. Existenţa unui număr insuficient de activităţi alternative (călărie, waterpark-uri, parcuri de distracţii) care ar putea atrage turiştii pe toată durata anului şi în toate zonele ţării este un alt punct slab al turismului Bulgariei De multe ori Bulgaria tinde să colaboreze numai cu anumite lanţuri hoteliere şi agenţii de turism, de cele mai multe ori pentru a le promova, dar făcând acest lucru prin excluderea colaborării cu alte hoteluri sau alte agenţii. Bulgaria oferă de obicei informaţii insuficiente cu privire la posibilităţile pe care le-ar putea avea turiştii care doresc să-şi organizeze timpul independent, fiind astfel destul de grea practicarea turismului independent Obţinerea dificilă a informaţiilor legate de mijloacele de transport din interiorul ţării face de asemenea aproape imposibilă practicarea turismului individual. Prezentarea sărăcăcioasă a obiectivelor turistice, despre existenţa cărora uneori nici măcar localnicii un ştiu, cu atât mai puţin potenţialii turişti reprezintă un alt punct slab al turismului bulgăresc. Uneori, atitudinea localnicilor sau chiar a străinilor, face ca turiştii să nu se simtă comfortabil Faptul că un se oferă reduceri pentru studenţi la vizitarea monumentelor, sau a muzeeler, poate fi de asemenea considerat un punct slab al turismului bulgăresc, atrăgând tot mai puţini tineri şi studenţi. 3.2.2 AFRICA DE SUD

- 36 -

•

•

Certitudinile politice descurajează investiţiile străine deoarece prezintă încă instabilitate politică şi lipsa experineţei în relaţiile internaţionale, ca urmare a unei lungi perioade de timp în care Africa de Sud a fost izolată politic şi economic Monade instabilă, valoarea monedei naţionale (1 Rand = 100 cenţi) creşte şi scade influenţata de factorii economici

•

• •

•

•

•

•

Lipsa de spirit întreprinzător şi de iniţiativă în dezvoltarea afacerilor în rândul populaţiei. Nivelul de calificare este mic, existând multe personae necalificate şi fără studii. Costuri de producţie mari, se fabrică produse mai scumpe decât pe alte pieţe la aceeaşi calitate. Productivitatea slabă cauzată de lipsa de pregătire a personalului şi organizării slabe la nivel managerial şi de execuţie reprezintă de asemenea un punct slab pentru dezvoltarea turismului în Africa de Sud Ĩn zona de nord, precum şi în zona deşertică, condiţiile de mediu neprielnice nu au permis o dezvoltare echilibrata din punct de vedere economic si social Majoritatea populaţiilor locale (boşimani) din zona deşertică şi-au parasit modul de viaţă tradiţional, dar nu au reuşit să se integreze încă în modul de viaţă al europenilor impus în Africa de Sud Distanţa mare atât între Europa şi Africa de Sud cât şi între aceasta şi America, sau Australia, face din Africa de Sud o destinaţie scumpă prin costul ridicat al transportului şi relativă izolare faţă de acestea.

3.3 OPORTUNITĂŢI 3.3.1. BULGARIA

•

•

•

• •

•

•

•

Dezvoltarea unor servicii turistice din ce în ce mai atractive reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea turismului Bulgariei O altă oportunitate în dezvoltarea turismului bulgăresc este reprezentată de iniţializarea unei campanii de promovare din ce în ce mai bogată şi mai răspândită. Bulgaria are o perspectivă bună pentru dezvoltarea turismului cultural. Prezentarea unor regiuni ale Bulgariei ca fiind regiuni propice pentru relaxare, petrecerea unor sfârşituri de săptămână prelungite este de asemenea o oportunitate pentru dezvoltarea turismului bulgăresc. Deja intrată în Uniunea Europeană, Bulgaria se face din ce in ce mai cunoscută în rândul ţărilor membre din punct de vedere turistic, şi se poate aştepta o creştere din ce în ce mai mare a numărului turiştilor atât datorită curiozităţii, cât şi datorită înlăturării obstacolelor de tranzit (viză, paşaport) Faptul că Bulgaria se poate inspira din experienţa turistică a celorlalte ţări membre ale Uniunii Europene, reprezintă o altă oportunitate pentru dezvoltarea turismului acesteia. Există oportunitatea de a creşte numărul de turişti bulgari datorită creşterii interesului acestora pentru a-şi vizita propria ţară şi ca urmare a creşetii interesului locuitorilor din zonele urbane de a practica şi turismul rural, chiar în propria ţară. - 37 -

•

•

•

•

•

Creşterea numărului de grupuri poate fi considerată o oportunitate, deoarece acestora trebuie să li se asigure o ofertă cât mai variată de organizare a timpului, vizitând atât cele mai cunoscute destinaţii turistice din Bulgaria, cât şi pe cele mai puţin cunoscute, conducând astfel şi la dezvoltarea celor din urmă. Se poate aştepta o dezvoltare masivă a turismului din Bulgaria datorită existenţei unui număr destul de mare de obiective culturale şi istorice încă foarte puţin explorate, dar care se aşteaptă să intre cât de curând în circuitul turistic. Acestea vor reprezenta o importantă alternativă la obiectivele deja cunoscute. Există de asemenea posibilitatea de a oferi turiştilor o şedere cu mai multe activităţi suplimentare (creşterea numărului de oferte care oferă modalităţi active de a petrece timpul liber), activităţi care pot face ca turiştii să fie atraşi să-şi petrecă vacanţa în Bulgaria nu numai pentru a vizita obiectivele de interes turistic. Colaborarea cu universităţile locale de turism, şi cu organizaţiile turistice locale este de asemenea o oportunitate pentru dezvoltarea turismului în Bulgaria. Absolvenţii universităţilor sau ai cursurilor de turism reprezintă o importantă categorie a resurselor umane antrenate în industria turismului, deoarece aceştia vor putea face parte din personalul calificat în turism, fiind astfel capabili să ofere servicii turistice de o calitate superioară. O altă oportunitate este aceea de a promova imaginea Bulgariei dincolo de graniţe. Motivul pentru a vizita Bulgaria ar trebui să fie nu “pentru că este ieftină” ci “pentru că este interesantă”. 3.3.2 AFRICA DE SUD

•

•

•

• •

•

Comerţul cu China si India,acestia fiind cei mai mari producatori de bunuri din lume la preţuri mici NEPAD un program de dezvoltare africana in care alaturi de inca patru state africane se doreste dezvoltarea integrate socio-economică a Africii Gazduirea Cupei Mondiale de fotbal din 2010 Dezvoltarea turismului de safarii prin atragerea turiştilor din ĩntreaga lume, zona beneficiind de infrastructura şi in primul rând de o varietatea faunei nemaiĩnatlnita.Genul de turism safari-exotic fiind unul in trend in ultimii ani. Clima blandă de pe coasta Africii de Sud este un factor important pentru turismul litoral neexistând sezonalitate oferind turiştilor posibilitatea de a petrece sejururi pe litoral tot timpul anului.

3.4 AMENINŢĂRI 3.4.1. BULGARIA

•

•

•

Pentru turismul Bulgariei, există o ameninţare reprezentată de construirea masivă mai ales în zonele litorale. O altă ameninţare este competiţia foarte puternică, din punct de vedere turistic, cu ţările vecine (Grecia, Turcia) mai ales din punctul de vedere al turismului litoral şi cultural. - 38 -

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Imaginea unei ţări cu multe frumuseţi naturale şi culturale riscă să fie aruncată în umbră de imaginea unei ţări cu servicii turistice insuficiente, infrastructură precară, dar cu pretenţii băneşti din ce în ce mai ridicate. Subestimarea importanţei dezvoltării industriei turismului ca o importantă ramură a dezvoltării economice a Bulgariei, este de asemenea una dintre ameninţările turismului acesteia. O altă ameninţare este reprezentată de încurajarea insuficientă a zonelor rurale şi a acelor zone care nu fac parte din obiectivele turistice principale ale ţării. Izolarea unor regiuni din cauza dezvoltării precare a infrastructurii, reprezintă de asemenea o ameninţare pentru turismul bulgăresc. În Bulgaria, viitorul evoluţiei puterii de cumparare a populatiei locale este incert, şi duce la diminuarea cheltuielilor cu călătoriile. Nerespectarea modei (trendului) în dezvoltarea necesităţilor turistice (structurile de cazare, turismul organizat şi individual, serviciile oferite) este de asemenea o ameninţare pentru turismul Bulgariei. Nefolosirea personalului calificat în turism în unele zone ale ţării poate constitui de asemenea o ameninţare. Dezvoltarea unor relaţii de rivalitate între regiunile ţării, în locul colaborării pentru a atrage un număr mai mare de turişti reprezintă de asemenea o ameninţare pentru turismul bulgăresc. O altă ameninţare este reprezentată de nefolosirea oportunităţilor enumerate mai sus, care poate duce la diminuarea numărului de turişti ai Bulgariei, ducând şi la creşterea fluctuaţiilor de profit şi la scăderea potenţialului dezvoltării viitoare pentru această ţară. 3.4.2 AFRICA DE SUD

•

•

•

• • •

•

•

Seceta afecreaza nordul ţării,zona deşertica.Febra aftoasa reprezinta o altă ameninţare in aceeaşi zona Depopularea zonelor rurale, populaţia preferând sa locuiasca in zona marilor oraşe unde oferta de munca este mai buna si condiţiile de viaţa mai ridicate. Pandemia SIDA afecteaza populaţia saracă indigena Costul fortei de munca si legislatia populatiei este inflexibil Pielea braziliana si importul de carne, afecteaza economia prin preţurile foarte mici in comparaţie cu cele din Africa de Sud. Piaţa locală prefera produsele braziliene mai ieftine. Somajul si gradul de infractionalitate sunt ridicate in special in randul populaţiei cu venituri scazute Legat de turismul de safari,Africa de Sud este in concurenţă cu Kenia şi Tanzania.Acestea fiind noi pe piaţă atrag acelaşi segment de turişti care altfel ar fi optat pentru Africa de Sud.

Ĩn concluzie Africa de Sud este o ţară bine dezvoltată economic, ĩn turism, ĩn industria extractiveă, dar având probleme cu dezvoltarea neechilibrata a zonelor, in nord populaţia este saracă şi in sud o economie dezvoltată, implicit venituri mai mari ale - 39 -

populaţiei.Ca şi in celelalte state africane SIDA constituie o problemă in special in randul populaţiei sărace şi needucate. Turismul de safari prezintă o nota specifică prin care Africa de Sud atrage turişti din toata lumea ĩn timp ce in Bulgaria Turismul litoral s-a dezvoltat foarte mult ĩn ultimii ani, acesta oferind in general servicii ieftine de o buna calitate.Deşi din punct de vedere economic Bulgaria este mai puţin dezvoltată decat alte ţări europene, totuşi in domeniul turismului nu se poate spune acelaşi lucru. Turismul bulgar s-a dezvoltat apropiindu-se de nivelul ţărilor dezvoltate. Nefolosirea oportunităţilor ţărilor duce la afectarea mediului economic, social şi turistic.

CAPITOLUL IV – PROMOVAREA ŢĂRILOR CA DESTINATIE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ 4.1 PREZENTAREA PRINCIPALELOR FORME DE TURISM PRACTICATE IN CADRUL ŢĂRILOR Turismul cultural este o formă de turism bine dezvoltată ĩn Africa de Sud. Ĩn Pretoria este capitala administrativa a Africii de sud, este orasul parcurilor gradinilor, cu renumitii pomi de jacaranda, ce impodobesc orasul, strazi rezidentiale si importante cladiri publice cum ar fi Biserica Square si cladirea Primariei, la est de aceasta se afla Teatrul National cu sase sali unde se joaca piese de teatru, au loc concerte si spectacole de opera si balet. Muzeul de Istorie este unul dintre cele mai mari din Afica de Sud, printre exponate se gaseste si un studiu amanuntit al pasarilor din regiune. Ĩn Durban se gaseste un numar mare de indieni, ce au adus odata cu ei stilul de viata exotic de pe meleagurile natale, moschee si temple, sari colorate, piete pline cu antichitati orientale, fructe tropicale si mirodenii. Centrul cartierului comercial indian din Durban se afla in Grey Street si este zona cea mai exotica si plina de viata. Marea moschee este centrul de desfacere a magazinelor cu delicatesuri si bijuterii, si moda europeana. Piata indiana din strada Warwick, intinsa pe cateva sute de metri la vest de Grey Street ofera turistilor un iz de romantism si miste. Ĩn Durban turistii se mai pot bucura de parcurile lui ce includ Gradina Botanica, Gradina Japoneza si Gradina Roza de Iasomie in care se afla peste 200 de varietati de flori de primavara. Johannesburg este cea mai faimoasa metropola commercială din Africa de Sud, unde zgarie-norii sunt pretutindeni in centrul orasului, dar si parcuri verzi, mari magazine si hoteluri pot fi gasite in atractivele zone nordice ale cartierelor Rosebank si Sandton in acest oras, se numara Muzeul Africa ce are ca tema principala cultura popoarelor bastinase, Galeriile de Arta bogate in tablouri Pre-Raphaelite si Impresioniste si in opere ale multor artisti celebri sud-africani. Ĩn oraşul Cape Town se pot vizita Gradina Botanică Kirstenbosh, Rezervatia naturala Capul Bunei Speranţe care ofera o privelişte minunata asupra oceanului Turismul de safari se practica ĩn Africa de Sud.Cele mai cunoscute destinaţii sunt: Parcul Naţional Tsitsikamma, Parcul Addo Elephants datorita elefantilor africani, a - 40 -

rinocerilor negri, a bizonilor şi datorita multor altor specii interesante. Parcul Addo Elephants este unul dintre cele mai de succes rezervatii naturale de conservare a speciei de animale din Africa. Rezervatia Naturala De Hoop este cunoscuta pentru fauna unică, pentru flora sa şi pentru spectaculoasele imprejurimi Kruger National Park este unul dintre locurile cel mai bine cotate pentru safari din lume, este impartit ĩn trei sectiuni - partea nordică, centrală şi sudică. Partea de sud este considerată “poartǎ” rezervatiei, deoarece, fiind cea mai accesibilă, de aici ĩşi incep majoritatea turistilor explorarea.Este cunoscuta ca fiind sectiunea cu vegetatia cea mai luxurianta datorită caderilor mari de precipitatii. Este şi cea mai buna zona pentru observarea rinocerilor albi sau negri, a elefantilor şi a leilor. Toata sectiunea de drum care traverseaz ă partea sudica a rezervatiei ofera surprize extrem de placute, dar, mai ales in timpul sezonului turistic, zona devine destul de aglomerată. Partea centrala este locul cu cea mai mare densitate de animale salbatice. Vizitatorii au ocazia să admire şi sa fotografieze zebre, antilope, bizoni si multe alte animale, fie ele de prada sau nu. Ultima sectiune, cea nordică, este cea mai saracă in vegetatie, fiind total deosebită din acest punct de vedere de celelalte doua arii. Acest teritoriu este preferatul hienelor şi al câinilor salbatici. Turismul de litoral este foarte dezvoltat,una dintre staţiunile bine cunoscute este Sun City. Conform Asociaţiei Agenţiilor de Turism americane, o destinaţie de lux este "un univers în sine", îmbinând elementul autohton cu cele mai moderne servicii: piscine, magazine, teatre, săli de cinema, saloane spa, facilităţi sportive.Aici cele 25 de hectare de junglă sunt completate de parcurile moderne ale celor patru complexuri hoteliere. Port Elizabeth este o staţiune de pe coasta Africii de Sud renumită pentru plajele sale cu nisip.Se pot practica sporturi de apa surfing, navigaţie si scufundari subacvatice. Exista 40 km de ţarm cu plaje salbatice cele mai multe cu nisip auriu cunoscutea in toata lumea. Algoa Bay este capitala sporturilor acvatice din Africa se pot practica: yachting, windsurfing, jet skiing si croaziere pe vase. Staţiunea Mossel Bay situată ĩntre Cape Town şi Port Elizabeth este localizată pe o peninsulă ĩnsorita ĩnconjurata de Oceanul Indian.Este renumită pentru climatul blậnd pe tot parcursul anului.Cuprinde 24 m de plajǎ şi sute de kilometrii de ţărm nepoluat. De asemenea este şi un loc foarte potrivit pentru a privi balenele ĩn special ĩn sezonul mai-octombrie.

4.2 VALORIFICAREA FORMEI DE TURISM PREDOMINANTE DIN CELE DOUA ŢĂRI IN ROMÂNIA Turismul litoral din România este mai puţin dezvoltat şi mai puţin modernizat in comparaţie cu cel din Africa de Sud.Exista foarte multe hoteluri care nu au fost renovate, construite cu mai mult de 35-40 de ani in urma, sper deosebire de Bulgaria unde s-au construit tot mai multe unităţi hoteliere in ultimii ani. Sunt foarte puţine baze pentru parcticarea sporturilor de apă in România comparativ cu Africa de Sud unde se parctică foarte mult scufundarile acvatice, yachting si surfing. Dezvoltarea sporturilor acvatice prin construirea unor baze sportive pentru practicarea acestora ar aduce un beneficiu turismului litoral din România. Ĩn turismul litoral din Africa de Sud este dezvoltată şi latura croazierelor.Ĩn România nu se practica acest gen de turism de croazieră, turiştii de pe litoralul românesc nebeneficiind de nicio oferta de acest gen. Prin apariţia vaselor de croazieră pe Marea Neagra staţiunile româneşti ar putea deveni mult mai accesibile pentru turiştii străini care prefera sa - 41 -

calatorească pe mare. Pentru aceasta trebuie dezvoltate porturi turistice şi achiziţionate vase de croazieră sau cel puţin atragerea navelor de pe diverse trasee catre litoralul românesc. Pentru dezvoltarea turismului românesc este necesară atragerea de investitorilor din alte ţări fapt ce are putea aduce şi potenţiali turişti din ţarile respective.

- 42 -

Afrca de Sud:

Cape Town

- 43 -

Port Elizabeth

- 44 -

Analiza Tarilor - Africa de Sud Si Bulgaria

Recommend Documents