Copiute La Drept Constitutional.[Conspecte.md]

1.Notiunea dreptului constitutional constitutional ca ramura de drept:

a)definiti notiunea ram drept constit: drept.constitutional-ramura  prncipala a sistemului sistemului de drept alcatuita alcatuita din ansamblu ansamblu unitar de norme juridike cuprinse prioritar in constitutie prin care se reglementeaza reglementeaza :relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de stat;dreprurile,libertatile stat;dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si functionare a instit politice si bazele inst administrative administrative si jurisdictionale. jurisdictionale.  b)determinati oboectul si met ramurii drept constit- obiectul raportului dreptului constitutional il constituie relatiile sociale funadamentale,ce funadamentale,ce apr in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii  puterilor de stat; stat; dreprurile,libertatile dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si functionare a instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale.Conform teoriei generale a dreptului orice ramura de drept are propriu obiect si metoda de reglementare a relatiilor sociale.dreptul constitutional constitutional in reglementarea reglementarea relatiilor sociale fundamentale foloseste in marea majoritate a cazurilor: metoda imperativa si metoda dispozitiva.Esenta metodei imperative se rezuma la aceea ca dreptul in procesul reglementarii relatiilor sociale fundamentale fundamentale nu permit niki o abatere de la dispozitiile normelor date.Esenta metodei dispozitive consta in acordarea drepturilor subiectiilor de drept constitutional constitutional de a savarsi actiuni concrete determinate de coordonarea manifestarilor manifestarilor de vointa ale acestor subiecti.Aceasta subiecti.Aceasta metoda se aplica in cazul reglementarii statutului juridik al  persoanei si ueori ueori in cazul determinarii determinarii atributiilor unor unor autoritati  publice. distinctive ale ob si met ram dc: in lit de c)formulate partic distinctive specialitate sunt evidentiate urmatoarele partic ale Dc:*rolul deosebit si importanta lord at fiind ca ele reglementeaza cele mai import relatii sociale ce tin de oranduirea sociala.*spectrul lor de cuprindere a sferei a problemelor de reglementare.*multitudinea reglementare.*multitudinea normelor de reglement generala.*prezenta generala.*prezenta larga a mai nultor categ de norme(norme norme(norme declaratii,norme declaratii,norme principii,norme principii,norme scopuri.norme definitii).*preminenta definitii).*preminenta normelor imperative*forta juridika suprema a normelor constit*proced constit*proced specifica de adoptare,modificare sau abrogare a normelor const.

4.Izvoarele ramurii Dc

a)def notiunea de izvor al ramurii de drept const ,enum izv  prin izvor de drept drept se intelege acea forma forma specifica Dc: prin ,particulara,de exprimare a normelor juridike care sunt determinate de modul de adoptare sau de sanctionare a lor de catre stat.izvoare ale dc sunt:constitutia sunt:constitutia si legile de modificare,regulament modificare,regulament  parlament,ordonantele  parlament,ordonantele guvernului,cutuma,legil guvernului,cutuma,legilee organice,legile constitutionale,precedentul constitutionale,precedentul judiciar.  b)stabiliti trasaturile specifice ale izvoare ram DC si corelata dintre ele: Izvoarele dc sunt numai actele normative adoptate de autoritatile publice representative>aceste representative>aceste acte normative trebuie sa contina norme juridike care sa reglementeze reglementeze relatii social fundamentale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii instaurarii,mentinerii si exercitarii  put de stat. c)Argumentati imp deosebita a Const ca izv al D C: Constitutia are un rol important deoarece ea consfiinteste si reglementeaza  bazele regimului regimului social si de stat,stabileste stat,stabileste principiile principiile formarii si activitatii organelor de stat .proclama drepturile,libertatile drepturile,libertatile si obligatiile omului si cetateanului. 9.DC ca disciplina de studiu:

a)descrieti in linii generale despre DC ca disciplina de studiu: Dc ca disciplina,se preda preponderant in facult de drept .scopul  predarii disciplinei disciplinei date consta in familiarizarea familiarizarea si formarea formarea deprinderilor deprinderilor studentilor in ceea ce priveste bazele teoriei Cosntit si dezvoltarile ei,bazele organizarii de stat;principiile statutuui juridik  a persoanei,drepturile,libertatile persoanei,drepturile,libertatile si obligatiunile constit a omului sic et,In procesul de aplicare a disciplinei,o disciplinei,o import majora are procesul de aplicare a cunostint de actre studenti;sa eviudentieze,sa clasifice,dupa anumite principii,notiuni principii,notiuni si categ ale drept constit,sa stabileasca gradul de interactiune interactiune dintre dif elemente,institutii,in realizarea put poporului.Diciplina poporului.Diciplina DC este compusa din 2  parti:generala  parti:generala si speciala.  b)stabiliti legatura disciplinei de studio-drept constit cu alte discipline jud in cadrul fac de drept: Drept constit studiaza fenomene si raport politico-juridice politico-juridice care partial formeaza obiectul de studiu si altor stiinte.Cel mai aproape de stiinta DC sunt acele stiinte juridice care fac parte din dreptul public,cum ar fi:drept administrative,drept administrative,drept politienesc,drept politienesc,drept informational,drept informational,drept 2.Raportul de drept. military,drept informational,drept informational,drept ecologic.Toate ecologic.Toate ramurile stiintei a)definiti raport de drept constit si not subiect raport drept public au drept obiectiv cercetarea normelor normelor juridike si a  juridik:reprezinta o categorie a rap sociale reglementate de relatiilor sociale reglementate reglementate de acestea.Stiinta acestea.Stiinta dewpt constit ,in normele de drept constit care se nasc ,se desfasoara si se sting in  procesul de realizare realizare a investing stiintifice stiintifice ,este conditionata conditionata si de domeniul relatiilor sociale fundamentale fundamentale ce apar in procesul aplicarea unor date si metode unor discipline adiacente cum ar  instaurarii,mentinerii instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de fi:TGD,istoria fi:TGD,istoria statului si a dreptului,drept dreptului,drept international public,drept stat;dreprurile,libertatile stat;dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale fundamentale ale omului sic  privat,drept penal. penal. et,modul de organizare si functionare a instit politice si bazele inst 10.Not si esenta Constit: administrative administrative si jurisdictionale.Subiecte jurisdictionale.Subiecte ale raportului de drept a)def not Constit si det trasaturile princip ale ei: constitutia-este constitutional constitutional sunt oamenii luati individual ,ca persoane fizike sau un act politic-juridic fundamental cu o forta juridika suprema fata grupati in collective,ca persoane juridike ,fie statul,reperezentat prin de toate actele normative ,adoptat si modificat dupa o procedura organele sale. speciala care reglementeaza reglementeaza constituirea,competenta constituirea,competenta si functionarea functionarea  b)enumerate sub raport de drept const si clasif raport de drept institutiilor institutiilor politice si bazele institutiilor administrative si constitutional:Subiectele Subiectele generale recunoscute ale dreptului  jurisdictionale  jurisdictionale in conformitate cu principiul principiul separatiei separatiei puterilor in constitutional:*poporu;*s constitutional:*poporu;*statul*organele tatul*organele statului*partidele statului*partidele si stat,fiind un act ce consfiinteste si garanteaza principiile organizatiile organizatiile social-politice*cetatenii* social-politice*cetatenii*strainii strainii si apatrizii./ fundamentale fundamentale ale vietii sociale si de stat,precum si drepturile,libertatile si indatoriile indatoriile fundamentale fundamentale ale omului si c)distingeti tarsaturile raport de drept constit :raportul juridik are drepturile,libertatile urmat trasaturi:raportul trasaturi:raportul juridik este un raport social( stabileste cet.Trasaturile cet.Trasaturile constit:*character constit:*character politic:*character politic:*character normativ. dintre oameni cu privire la anumite oboecte ,dar continutul real al  b)Argumentati trasat principale ale const: Conditiile de fond ale suprastructura (este influentat si acestora este cel social), de suprastructura legii fundamentale sunt caracterele sale:character politic si influenteaza celelalte celelalte categorii de raporturi sociale si este present in character normative.Caracterul normative.Caracterul normative decurge din necesitatea toate domeniile vietii economice politice ,admini),un raport de a conferi character general –obligatoriu normelor  normelor  constitutionale,precum constitutionale,precum si de a asigura respectarea acestora sub volitional(el este reglementat de norme juridike care exprima vointa poporului), un raport valorik( aparand valorile esentiale ale sanctiunea legii.Atata vreme cat Contitutia este in vigoare ,ea societatii),este societatii),este o cat istorika( aparuta la o anumita eatapa de constituie baza cadrului juridik al societatii,adika dreptului dezvoltare istorika ,odata cy aparitia statului si a dreptului,raportul  pozitiv.Definitorie  pozitiv.Definitorie pt Constitutie este este forta sa juridika,ea juridika,ea are o forta  juridik poarta pecetea pecetea epocii istorice istorice respective),un raport  juridika suprema suprema ,ceea ce o plaseaza ierarhiei ierarhiei izvoarelor izvoarelor dreptului si ideologik(deoarece ianinte ca sa se formeze ,el trece prin constiinta constiinta impune regula conformitatii intregului drept cu dispozitiile acesteia,  persoanelor,depinde  persoanelor,depinde de vointa acestora acestora are un character character subiectiv si 13.Forma si structura Cosntitutiei: tine de continutul de idei al suprastructurii sociale). a)def notiunea formei si structurii Constit: Structura constitutieiconstitutiei3.Normele juridice constit si instit juridice constit: a)def not normei juridice constit si not inst juridice: norma structura desemneaza elementele ce alcatuiesc”corpul” alcatuiesc”corpul” constitutiei.  juridika-reprezinat  juridika-reprezinat regula de conduita conduita generala,obligatory generala,obligatory si  b)Determinati formele Constitutiei si comparatile: Se cunosc mai impersonala,instituita impersonala,instituita sau recunoscuta recunoscuta de stat,a acrei respectare multe criterii de clasif a const si anume:1)in dependenta de forma  poate fi asigurata asigurata prin forta coercitiva coercitiva a statului.Normele statului.Normele dreptului de exprimare:*costit scrise*const nescrise*const mixte. Constit  constit-sunt formele care reglementeaza conduita oamenilor in nescrise-sunt compuse din reguli cu privire la organizarea puterii ce relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul nu au forma unui izvor normative scris,dar exista I realit si se aplica instaurarii,mentinerii instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de stat. temorar in result unor lovit de stat sau revolutii. Constitutii scriseInstit juridice de drept constit-cuprinde constit-cuprinde totalit normelor juridike sunt compuse dintr-un singur act normative codificat sau din mai care reglement un anumit grup sau categorie unitara de relatii multe legi constitutionale. constitutionale. Constitutii mixte- se compun atat din texte sociale fundamentale determinand determinand o sfera aparte de rap juridike. scrise cat si din cutume constitutionale si precedente judiciare.  b)clasif normele juridike constit si indicate sistema instit 2)in dependenta de procedura de revizuire ,constit se impart in drept constit se clasif in norme norme de :*rigide*flexibile:Constit rigide- acele constitutii care stabilesc prin  juridike constit: constit: Normele de drept aplicatie mijlocita si aplicatie directa.Normele directa.Normele de aplic mijlocitanormele sale constitutionale o procedura complicata de modificare norme care dau reglementari de principiu.Normele de aplicatie sau prevad o perioada in acre o parte sau intreaga Const nu poate fi directa –normele care reglementeaza direct relatiile sociale si nu au modificata.Constit flexibile: ele pot fi modif de catre legiuitor printrnevoie de a fi precizate printr-o lege organika sau ordinara. o procedura similara cu cea de modificare a unei legi ordinare. c)formulate trasat caract ale normelor juridike const si ale inst 3)in dependenta de regimul Constitutiile democraticedemocratice- prevad  juridike constit-T constit-T rasaturile specifice normei juridike sunt  politic:*democratice*auto  politic:*democratice*autoritare: ritare: Constitutiile urmatoarele:* norma juridika are caractre general si impersonaldrepturile si libert cet ,princip pluripartidismului,separatia pluripartidismului,separatia puterilor  norma nu este individuala ,ea stabileste tarsaturile tipce ale in stat si drept cet de a participa si a alege organelle organelle statale. Constit  situatilor de viata,cuprinzand o generalitate de relati,apare ca un autoritare-limiteaza drept cet si promoveaza politica si ideologia model de conduita a participantilor participantilor la relatia sociala data.* norma unui singur partid obligativitatea normei juridike 4)in dependenta de durata in timp:* permanente-maj const  juridika are character character obligatoriuobligatoriu- obligativitatea este diktata de scopul acesteia:asigurarea acesteia:asigurarea ordinii publice.* norma lumii *temporare-se adopt ape o anumita perioada de timp,prealabil stabilit in cazuri exceptionale. exceptionale.  juridika are un character character tipic-exprima aspecte generale si  presupune subordonarea subordonarea fata de o conduita-tip* conduita-tip* norma juridika schimbul just intre implica un raport intersubiectivintersubiectiv- presupune schimbul  persoane aflate intr-un intr-un raport juridik. juridik. .Institutia politica are uramat caracteristiki:*este caracteristiki:*este formata dintr-un colectiv de oameni,are un character stabil,modul de constituire si atributiile institutiei institutiei politce sunt prevazute intr-un act act cu valoare constitutionala,sunt constitutionala,sunt constit pt satisfacerea unor interese sociale largi,dispun de autoritate.

14.Adoptarea si abrogarea Constit:

Descrieti(det)prevederile generale privind adoptarea si a)Descrieti(det)prevederile Suprematia Constitutiei determina o procedura abrogarea const: Suprematia scpeciala de adoptare>Adoptarea Constitutiei este un process complex in cadrul caruia sunt differentiate trei elemente:1.initiativa elemente:1.initiativa adoptarii2.organul adoptarii2.organul competent sa adopte.3.modurile de adoptare.In ceea ce priveste abrogarea Constitutiei,chiar daca ea nu este stipulate,atunci stipulate,atunci cand raportul de forte politice se schimba in esenta sa,in mod necesar este adoptata o noua Cosntitutie.In majoritatea cazurilor constitutiile constitutiile sunt abrogate in rezultatul loviturilor de stat,revolutiilor stat,revolutiilor sau destramarii unor state federale si aparitia unor  state independente. independente.  b)Clasificati Constit dupa modul de adoptare: Din punct de vedere al modului de adoptare a constit exista : 1.Constitutia 1.Constitutia acordata-reprezinta constit care este adoptata de catre monarh,ca stapan absolute care si exercita puterea sa. 2.Statutul-reprezinta o carte concedata care se voteaza pe cale  plebiscista. 3.Constit pact- este adopatata prin intermediul incheierii unui pact intre popor si rege,unde poporul este reprez de parlament>prin acest act guvernantii impuneau anumite conditii monarhului de care el trebuia sa tina cont. 4.Constit-conventie-este adoptata de catre o adunare denumita conventie,aceasta conventie,aceasta adunare se alegea cu scopul de a adopta Constitutia, 5.Constit parlamentaraparlamentara- este adoptata de catre parlament,la adoptarea careia se parcurg mai multe etape:*initiative etape:*initiative constitutionala*elaborare constitutionala*elaborareaa proiectului*discut proiectului*discut publica a  proiectului*adoptarea  proiectului*adoptarea proiect de catre catre Parlament cu o majorit majorit calif(2/3)*aprobarea calif(2/3)*aprobarea Constit de catre popor prin referendum. c)Argumentati procedura speciala privind adoptarea si abrogarea Const Rm: constit Rm se atribuie la categ constit  parlamentare,deoarece  parlamentare,deoarece a fost adopatata adopatata de Parlament Parlament RM la 29 iulie 1994 cu votul 2/3 din nr tot de deputati insa nu a fost aprobata de catre popor prin referendum.In acest context ,actuala Const a RM a fost adopatata dup ace Rm a devenit un stat suveran si independent.Constit independent.Constit Rm prevede dispozitii tranzitorii,art 1 ca intra in vigoare la data de 27 august 1994.La aceeasi data,Constit data,Constit RM din 15 aprilie 1978 este in intregime abrogate. 15.Revizuirea Cosntitutiilor: 1.descrieti prevederile generale privind revizuirea Cons

t:Orice constitutie este supusa modificarii,indiferent modificarii,indiferent care ar fi forma.Un  procesul de revizuire revizuire a Cosntitutiei Cosntitutiei se determina 3 cerinte:*dreptul cerinte:*dreptul de a revizui constitutia trebuie trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptato.*autoritatea competenta a revizui Constitutia Constitutia difera dupa felul acesteia.*procedura acesteia.*procedura de revizuire a Constitutiei este in  principiu,asemanatoare  principiu,asemanatoare celei celei de adoptare. 2.Clsificati Constitutiile dupa modul de revizuire :1).revizuirea Constit se poate face dupa aceeasi procedura dupa care se modifica legile.In acest caz ,suntem in prezenta unei Const supple sau flexibile.In sistemul Cosntitutiilor considerate “flexibile”,o simpla lege votata de parlament este suficienta pt a produce modificarea constitutionala constitutionala dorita,cu conditia evident ca parlamentul sa dispuna de o anumita majoritate.Sistemul majoritate.Sistemul constitutiilor flexibile este usor  ,dar punannd pe picior de egalitate constitutiile cu legile ordinare,limiteaza ordinare,limiteaza semnificatia Constitutiei si a valorii sale de lege  juridika fundamentala.2)daca fundamentala.2)daca modificarea modificarea Constitutiei Constitutiei se face dupa alte reguli decat cele obisnuite dupa care se modifica legile ordinare ,ne aflam in fata unei Cosnt rigide .In sistemul constitutiilor constitutiilor rigide orice modificare constit cuprinde intotdeauna o majoritate constitutionala constitutionala 2/3 la nivelul intregului Parlament ,dar si un referendum popular,in acre majorit cet trebuie sa se pronunte in favoarea modif constitutionale.Constit constitutionale.Constit rigide subliniaza valoarea su autorit suprematiei Constit,promovand Constit,promovand un system de valori in cadrul caruia o schimbare constitutionala trebuie efectuata in anumite forme si proceduri diferite de acelea ale legilor ordinare. 3.argumentati procedura speciala privind revizuirea Const Rm:Const Rm se atribuie la categ const rigide.Procedyra de

revizuire cuprinde 5 etape:*initiative etape:*initiative de revizuire*dezbaterea initiativei de revizuire de catre autorit publica competenta*adoptarea competenta*adoptarea legii de revizurire*promulgarea revizurire*promulgarea legii de revizuire*publicarea revizuire*publicarea legii de revizuire. 17.Suprematia 17.Suprematia Constitutiei 1.Definiti notiunea suprematia Constitutiei :suprematia Constitutiei-calitate Constitutiei-calitate a constitutiei care o situeaza in varful institutiilor institutiilor politico-juridice,dintr-o politico-juridice,dintr-o societate a unui stat,fiind sursa reglemntarilor reglemntarilor in domeniile economic,politic,social si juridic. 2.Indicati temeiurile care ii ofera suprematie Constitutiei: : 1. la sf sec 18 , societatea umana a ajuns la concluzia ca pu a asigura un echilibru in exercitarea puterii , este nevoie de conferit o putere  juridica unui act ce reglementeaza reglementeaza drepturile si libertatile libertatile fundamnetale.: fundamnetale.: 2. C-tiei i se ofera superioritate deoarece prin ea se reglem numai relatiile fundamentale , pu a asigura echilibru in sistemul de dr intern national 3. contine principii gemerale care trebuie sa fie respectate de toti memrii societatii. Constitutia are rol de program al natiunii. 3.Argumentati suprematia Constit Rm:

18.Controlul C onstitutional: 1.Definiti notiunea controlului Constitutional. controlul

constitutional-este controlul asupra transpunerii in viata a Constitutiei,legilor constitutionaleice.Controlul constitutional inseamna verificarea actelor emise de organelle de stat,process prin acre organul ce verifica poate anula actele organului controlat. 2.Determinati tipurile de control constitutional: doctrina Dc cunoaste mai mute tip ale cotr const legilor.1)in dependenta de timpul in care se efectueaza controlului constitutionalitatii legilor:*controlul anterior adoptarii legilor se exercita in faza de  proiect al legii.*Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor deja adoptate.2)In dependenta de forma controlul constit legilor este:*controlul abstract-presupune verificarea unui act normativ in afara cazului concret.*controlul concret-are loc numai in urma unui process judiciar unde trebuie sa se aplice unui act normativ a carui constitutionalitate este suspecta.3)In ependenta de modul inscrierii in Constitutie controlul constit legilor se imparte in :*controlul explicit este prevazut insasi se Constitutie.*Controlul implicit nu este prevazut de Constitutie ,dar rezulta din principiul legalitatii.4)In dependenta de spatial de realizare a contr constit legilor:*controlul intern se realizeaza de organul care a emis actul normative*Controlul extern se realizeaza de o alta aut statala.5)In dependenta de cintinutul contr constit legilor:*Controlul formal atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de elaborarea si adoptarea unui act normativ.*Controlul material-verifica conformitatea conformitatea continutului actului cu prevederile constitutionale.6)Dupa volum:*Controlul general se refera la toate relatiile sociale reglementate de Const*controlul particular se refera la relatii concrete. 3.argumentati necesitatea si existenta controlului constit in rm:Constitutia RM a preluat din practica constitutionala moderna sistemului controlului politico-jurisdictional al conformitatii legilor  cu Constitutia,prin exercitatea obligatory a controlullui de catre Curtea Costitutionala,abilitata cu dreptul de control asupra constitutionalitatii legilor si a proceselor legate de legalitatea exercitat de catre cele 3 puteri in cadrul statului.

31.Pierderea cet RM 1.descrieti modurile de pierdere a cet Rm si expuneti esenta fiecaruia: Pierderea cet poate avea loc numai in cond prevazute de

legislatia nationala.In practica constitutionala fiind cunoscute urmatoarele modalitati:renuntarea la cerere potrivit unei proceduri determinate-renuntarea voluntara,retragerea cet in temeiul legii sau al unei hot judecatoresti cu caracter de sanctiune pt conditia cauzatoare de prejudicii intereselor statului sau,cand naturalizarea a fost obtinuta prin frauda.Pierderea cet poate sa intervina si in legatura cu dobandirea unei altei cet,de ex prin infiere sau casatorie. 2.determinati restrictiile legale privind renuntarea la cet si stabiliti coraportul lor cu principiile cet: Renuntarea la cet Rm se aproba persoanei care a implinit varsta de 18 ani,cu exceptia cazurilor in care:*nu va prezenta adeverinta detinerii sau dobandirii cet unui alt stat sau garantia dobandirii altei cet>in cazul cand persoana careia I s-a aprobat renuntarea la cet Rm,in pofida garantiei,nu va dobani cet unui alt stat,adika va deveni apatrida,partea din decretul Presedintelui RM privind aprobarea 27.Regimul politic renuntarii la cet RM se va aproba in modul stability.*a primit ordin de chemare sau se afla in serviciu militar in termen sau de 1.definiti not de regim politic si dscrieti esenta categoriilor tipurilor de regim politic. Regimul politic-exprima totalitatea alternativa,cu conditia detinerii unui domiciliu legal si obisnuit in  procedeelor de realizare a puterii de stat,evoca raporturile dintre RM. componentele sistemului social,politic si economic,adika 3.Estimati cazurile prevazute de lege referitoare la retragerea reperezinta ansamblul institutiilor si al mijloacelor prin care se cet si corelatia lor cu principiile cet: Retragera cet RM apare ca o realizeaza puterea. :In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii sanctiune care se aplica unei persoane.Cet RM poate fi retrasa ale reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor si  printr-un decret al Presedintelui RM persoanei care:a)a dob cet RM in fc de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul in mod frabulos ,prin prezentarea inf false sau prin ascunderea unui separatiei puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul fapt pertinent dovedit de instanta de judecata. confuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential si  b)s-a inrolat benevol in forte armate straine.c)a savarsit fapte regimul mixt.2)In fc de metodele utilizate la exercitarea deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esentiale  puterii,regimurile politice se clasifika si nedemocratice. statului,dovedite de inst de judecata.d)a dobandit voluntar cet unui 2.definiti trasaturile generale al fiecarui tip de regim politic si alt stat cu acre RM nu a incheiat un acord care prevede recunoastrea comparatile:In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale cet duble si nu renunta in termen de pana la un an la cet dintre reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor puterilor si in fc state.Retragerea cet nu se admite in baza temeiurilor mentionate de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul daca persoana va deveni apatrid =,cu exceptia cazurilor cand cet separatiei puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul RM a fost dobandita in mod frauduos,prin prezentarea de inf false confuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul presidential si sau prin ascunderea unui fapt pertinet,dovedit de instanta de regimul mixt.regimul confuziei puterilor consta in detinerea si  judecata.retragerea cet RM persoanei nu va produce niki un effect exercitarea de catre acelasi organ a prerogativelor constitutionale de asupra cet sotului si a copiilor ei. natura legislativa si executiva.in cadrul acestui regim se urmareste controlul reciproc intre aut statale care exercita cele 3 fc traditionale:legislative,executive si judecatoreasca.Regimul  presidential are la baza idea separarii organike accentuate a  puterilor in stat.Regimul mixt-sunt produsul unor combinatii de elemente ce apartin unor regimuri politice diferite,in special regimului presidential si cel parmalentar..2)In fc de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifika si nedemocratice.Regimurile democratice se intemeiaza pe vointa si interesele maj cetatenilorCat priveste regimurile antidemocratice acestorale este caracteristika lipsa separatiei puterilor in stat si se  bazeaza pe utilizarea directa saiu indirecta a constrangerii si forme violente de reprimare a opozitiei de catre grupuri oligarhice restranse,ce au drept consecinte suprimarea pluralismului politic,a drepturilor omului si instituirea unui control total al statului si al guvernantilor asupra cetatenilor ,iar cet nu au posibilitatea de a influenta deciziile politice impuse prin intimidare forta sau teroare. 3.Evaluati si argumentati regim politic in RM si propuneti modif daca este nevoie: Moldova în prezent este republică  parlamentară. Puterea de stat este determinată de Constituţia adoptată de Parlament la 29 iulie 1994 şi completată la 19 iulie 1996 şi 5 iulie 2000. În conformitate cu prevederile Constituţiei, Republica Moldova este stat de drept democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, dezvoltarea liberă a  personalităţii, dreptatea şi pluralismul politic sunt cele mai înalte valori şi acestea se garantează. 5. Locul si rolul dr constitutional in sist dreptului . a) descrieti locul si rolul dr const in sist dreptului:

Pu a determina locul si rolul dr const in sist dr trebuie sa tinem cont de 2 aspecte: importanta relatiilor sociale care sint reglementate de dr const si de valoarea formelor j. Normele de dr const reglementeaza cele mai importante relatii sociale, rel ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puerii de stat. De aceea aceste relatii sint reglementate de C-tie ,care repr legea fundamentala a statului.Din C-tie se desprind cele mai importante principii dupa care celelalte ramuri de dr reglementeaza in domeniile lor de activitate.Dr const apare in cadrul sist de dr intr-o dubla ipostaza: ca ramura de dr si ca factor  structurat al intregului sistem. Ca ram de dr  – dr const repr  ramura principala de dr alc-ta din ansamblu unitar de n j-ce cuprinse in C-tie ,care sint menite de a reglem relatii fundam ce apar in procesul intaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat, dr-le, libertatile si indatoririle fundam ale omului si cetateanului .Ca factor structurat in

sistemul de dr : dr const guverneaza si

orienteaza reglementarea juridica din celelalte ramuri ale dr, ii imprima un anumit continut si o anumita directie.Orice ramura de dr  isi gaseste fundamentul juridic in normele constitutiei,si de aici rezulta ca orice schimbare intervenita in dr const impune modificari corespunzatoare ale normelor din celelalte ramuri de dr care contin reglementari ale acelorasi relatii sociale. b) stabiliti legatura dr const cu alte ramuri de dr:Dr const studiaza fenomene si raporturi politico-juridice care partial formeaza obiectul de studiu si a altor stiinte. Cel mai aproape de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac parte din dr public, de ex ca : dr administrativ, dr  politienesc, dr militar, dr financiar, dr vamal, dr ecologic. In mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat public si politologia. Cu privire la raporturile politologie – dr constit s-au manifestat 3 tendinte: 1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: # obiectul de studiu al stiintei politice il form sistemul de

guvernamint, institutiile politice prin prisma modului de organizare reala si exercitarea efectiva a puterii politice; # obiectul dreptului const il form doar normele j care urmaresc sa dea forma , sa fixeze si sa reglementeze organizarea si functionarea procesului politic; 2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Unii autori care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-lui const isi extinde preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelor politice si guvernamentale. 3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai  justa , conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectul sau de studiu si metoda sa , dar intre ele exista nenumarate puncte comune.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit dr constit. Ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor , din toate laturile – ideologice, psihologice, relationale,institutionale si normative ale suprastructurii olitice. Dr constitut analizeaza indeosebi normele si institutiile politice , cele prin care se exercita puterea de stat a poporului, dr const nusi extinde

sfera asupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si nici asupra tuturor institutiilor politice. c) Argumentati locul deosebit al dr const in sistemul de dr: normele de dr const reglementeaza cele mai importante relatii sociale , relatii ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat.acest fel de relatii repr  pu popor o mare importanta.Din aceasta cauza ele sint reglementate de constitutie , care repr legea fundamentala a statului, care se situeaza in fruntea sistemului de dr.Din normele prevazute in C-tie se desprind principii dupa care se consuc celelalte ramuri de drept. De aici observam o legatura si anume ca orice modificare intervenita in dr  constit impune modificari si in celelalte ramuri de dr.

6. Dreptul Const – ca stiinta : A) Relatati in linii generale despre dr const ca

stiinta( not si locul in sistemul de stiinte juridice si sociale): Stiinta dr  const repr un complex de cunostinte ce apar sub forma de definitii, teorii, concluzii, comparatii despre normele si relatiile de Dr Const.Stiinta dr const a aparut o data cu aparitia C-tiei din necesitatea de a studia legea suprema.Dr  const face parte din stiintele juridice de ramuri, care acestea la rindul lor fac parte din stiintele juridice.Sistemul stiintelor pot fi impartite in 3 grupuri mari :st despre natura, st despre societate(sociale) si st despre gindire. Cele despre societate se impart in 4 grupuri: st de tip momotetic, istorice st juridice si de cercetare. B) Determ obiectul, metoda si izv stiintei dr const: Obiectul  de studiu al st dunt normele cit si relatiile de Cr const , deoarece normele pot duce la aparitia relatiilor. Precum si relatiile pot provoca , modifica normele.Stiinta are metoda de studiu. Met de studiu repr cale, mijloc, de a studia , de a cerceta, de a explica.Metodele sint istorica (st dr const cerceteaza relatiile sociale fundam si normele de dr const care reglementeaza aceste relatii in perspectiva si evolutia lor istorica), comparativa(compararea diferitor institutii j-ce constitutionale, sisteme j-ce de la un stat la altul cu scopul de a gasi solutii optime pu sistemul const din tara noastra. Schimbul de experienta permite adoptarea celor mai optime si eficiente decizii.), logica, inductiva, deductiva, statistica,met experimentala (se recurge in prealabil la verificarea noilor masuri in una sau mai multe unitati amdterit), met analitico- sintetica ( consta in analiza diferitor  norme juridice in vigoare, cu scopul de a gasi principiul  juridic ce sta la baza lor). Izvoarele stiintei dr const  sint sursele unde sint plasate cunostintele sub forma de proiecte , opinii, expuneri, cunostinte; asa surse sint manuale, reviste stiintifice,internetul, monografii,articole. C) estimati rolul si sarcinile de baza ale stiintei dr const: stiinta dr const a aparut odata cu aparitia C-tiei din necesitatea de a studia legea suprema. Sarcinile stiintei de dr const la etapa actuala sunt: # de a studia , de a explica normele, si implimentarea in practica . # de a solutiona neconcordante dintre norme si relatii, iar  stiinta trebuie sa propuna solutii pu a asugura armonia dintre norme si relatii. # de a asigura armonia intre normele juridice , propunind mecanisme care sa rezolve orice conflict intre norme. # sa propuna proiecte de perfectionare a cadrului normativ si ajustarea normelor la relatiile sociale,si invers relatiile sociale sa fie ajustate la norme. 7. Dezvoltarea stiintei dr const : A) Identificati etapele principale si directiile de dezvoltare a stiintei dr const in lume si in RM: Stiinta dr const in lume are citeva directii de dezvoltare , la etapa contemporana: 1. perfectionarea sistemului electoral in vederea stabilirii unui astfel de mod de selectare a reprezentantilor poporului in scopul evitarii ulterioare a coruptiei, intereselor de grup, abateri de la programa electorala de catre organele reprezentative.

2. Un mecanism de exercitare a puterii in care/ prin care vointa poporului sa fie respectata de reprezentantii poporului, adica de organele statale. 3. cresterea rolului puterii executive in raport cu cea legislativa. 4. Asigurarea independentei puterii judecatoresti. 5. Asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale. 6. Ajustarea legislatiei. Stiinta de dr const in Rm cunoaste o istorie in evolutia sa perioada sovietica si perioada postsovietica. B) Comparati etapa sovietica si post sovietica de dezvoltare a stiintei dr const in RM: Stiinta de dr const in Rm cunoaste o istorie in evolutia sa perioada sovietica si perioada postsovietica. Stiinta in  perioada sovietica era marcata de ideologia unui partid , fiind un sistem totalitar. Stiinta care studia Dr Const era in cadrul disciplinelor  statale impreuna cu stiinta de Dr Administrativ, si nu era recunoscuta ca stiinta independenta.Separatia si colaborarea puterilor nu era respectata, pe motiv ca partidul politic era mai superior decit organele de stat. Drepturile si libertatile fundamentale erau limitate.In perioada sovietica sistemul electoral nu oferea oportunitati , fiind un singur  candidat acesta fiind ainaitat de partidul comunist. Sistemul electoral nu exprima vointa poporului ci a partidului comunist.In perioada contemporana, postsovietica este marcata de o ideologie democratica.Este o stiinta independenta, autonoma.Este marcata de democratia si pluralismul politic. C) Formulati directiile principale de dezv a stiintei dr const in RM la etapa actuala:Problemele stiintei la etapa contemporana : # perfectionarea sistemului electoral pu a inlatura pasivitatea oamenilor; # perfectionarea mecanismului de colaborare a puterilor in cadrul separatiei. # perfectionarea atributiilor curtii constitutionale (controlul tratatelor, accesul persoanelor direct in curte, cu drept de adresare). # armonizarea legislatiei la standarde Europene. # perfectionarea mecanismului de revizuire a C-tiei.

8. Corelatia stiintei dr const cu alte stiinte: A) identificati stiintele cu care se interactioneaza dr const :

Stiinta de dr const . are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel mai aproape de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac parte din dr public, de ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr financiar, dr vamal, dr ecologic. In mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat public si politologia. Cu privire la raporturile politologie – dr constit s-au manifestat 3 tendinte: 1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: # obiectul de studiu al stiintei politice il form sistemul de guvernamint, institutiile politice prin prisma modului de organizare reala si exercitarea efectiva a puterii politice; # obiectul dreptului const il form doar normele j care urmaresc sa dea forma , sa fixeze si sa reglementeze organizarea si functionarea procesului politic; 2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Unii autori care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-lui const isi extinde preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelor  politice si guvernamentale. 3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa , conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectul sau de studiu si metoda sa , dar intre ele exista nenumarate puncte comune.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit dr  constit. Ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor , din toate laturile – ideologice, psihologice, relationale,institutionale si normative ale suprastructurii olitice. Dr constitut analizeaza indeosebi normele si institutiile politice , cele prin care se exercita puterea de stat a poporului, dr const nusi extinde sfera asupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si nici asupra tuturor institutiilor politice. B) stabiliti legatura stiintei dr const cu alte stiinte sociale: Stiinta de dr const . are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel mai aproape de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac parte din dr public, de ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr financiar, dr vamal, dr ecologic. In mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat public si politologia. Cu privire la raporturile politologie – dr constit s-au manifestat 3 tendinte: 1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: # obiectul de studiu al stiintei politice il form sistemul de guvernamint, institutiile politice prin prisma modului de organizare reala si exercitarea efectiva a puterii politice; # obiectul dreptului const il form doar normele j care urmaresc sa dea forma , sa fixeze si sa reglementeze organizarea si functionarea procesului politic; 2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Unii autori care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-lui const isi extinde preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelor  politice si guvernamentale. 3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa , conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectul sau de studiu si metoda sa , dar intre ele exista nenumarate puncte comune.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit dr  constit. Ea analizeaza fenomenele politice in ansamblul lor , din toate laturile – ideologice, psihologice, relationale,institutionale si normative ale suprastructurii olitice. Dr constitut analizeaza indeosebi normele si institutiile politice , cele prin care se exercita puterea de stat a poporului, dr const nusi extinde sfera asupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si nici

C) evaluati si argumentati corelatia stiintei dr const

cu alte stiinte sociale: legatura dintre aceste stiinte se deduce prin faptul ca: 1) C-tia are forta juridica suprema iar stiintele tuturor ramurilor  de dr trebuie sa faca propuneri de perfectionare a domeniului ramurii, numai cu respectarea C-tiei si principiilor  Constitutionale. 2)unele relatii de natura juridica dubla sunt studiate si de stiinta Dr Const si de stiintele altor ramuri. 3)Daca in Dr Const se opereaza o modificare aceasta este obligatorie pu restul stiintelor juridice. 4) Principiile Cost stau la baza pu celelalte stiinte juridice ale altor ramuri de dr. 5) Stiinta de Dr  Const coreleaza si cu alte stiinte sociale (ex : Politologia, statistica, matematica, Etc). Stiinta de dr const este un regizor  pu ca stabileste regulile de comportament, iar politologia sunt actorii.

11. Aparitia si dezv Contitutiei: A) Relatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea C-

tiei: Referitor la momentul aparitiei C ca lege suprema , stiinta este divizata in doua tabere: 1) Unii considera ca C ca lege suprema a aparut cind s-a adoptat prima C-tie in lume scrisa ( 1787-17 septembrie SUA).Ei afirma ca doar C scrisa intruneste conditiile : - reglementeaza ;- este distinsa de alte acte normative; - procedura de adoptare speciala. 2) C a aparut odata cu primele acte cu caracter  constitutional, de regula erau sub forma de declaratii ale drlor omului , prima Magna Charta Libertum 1215 (Marea B.)  Aceste acte au pus fundamentul. Primele acte au avut rol de Constitutie. Declarind unele drepturi, pu fiecare parte sociala. Nu putem nega rolul istoric al primelor declaratii, pu ca ele au inspirat alte popoare sa adopte C-tii. Difuzarea Ctiei repr dezvoltarea C , raspindirea C, evolutia C,cunoastem citeva etape: 1)1787- evenimentele din SUA si prima C-tie; 2) de aici s-a inspirat si Europa 1830,1848 ( 2 revolutii franceze). 3) in urma acestor revolutii s-a adoptat C-tia elgiana 1830. 4) in spatiul romanesc 1866prima C-tie Romana. 5) sf primului razb mondial care a dus la destramarea Imp Austro-Ungar.(Revolutia socialista, Prima C-tie Socialista). 6) Sf celui deal 2 razb mondial (tarile ASIA, Africa eliberinduse de regimul colonial, fie socialiste fie capitaliste). 7) epoca contemporana- marcata de destramarea URSS si adoptarea a peste 100 de C-tii democratice. B) Determinati trasaturile generale ale primelor C-tii in lume: C) Estimati dezvoltarea C-tiei RM: 12. Continutul normativ al C-tiei: A) Determinati si descrieti obiectele de reglementare a

Ctiei: Continutul Constitutiei este un continut complex, cuprizind principiile fundamentale in toate domeniile vietii politice , economice, sociale,culturale,juridice,etc.Din aceasta cauza Constitutia este considerata deseori ca fiind legea fundamentala care sta la baza organizarii statale si este baza juridica a intregii legislatiei.In dependenta de continut , intre constitutiile altor state exista deosebiri esentiale.In unele C-tii lipsesc normele care stabilesc ordinea de formare a organelor puterii de stat, exista doar  trimitere la norma de dr ce prevede acest lucru. B) Stabiliti corelatia dintre obiectele de reglementare a Ctiei: C) Evaluati continutul normativ a C-tiei RM: Continutul normativ al C-tiei din majoritatea statelor cuprind norme ce se refera la: forma de guvernamint, structura de stat, regimul politic a statului, fundamentele politice, economice, sociale si religioase ale statului, controlul constitutionalitatii legilor, drepturile si indatoririle cetatenilor, iar in pream bulul C-tiei RM sunt icluse si valorile supreme ale poporului nostru , cum ar fi : statul de drept, pacea civica, democratie, demnitatea omului, drepturile si lib-le lui, dreptatea si pluralismul politic.

Constitutionale, acesta fiind sustinut de minim 4 judecatori din 6 judecat. # Proiectul de modificare a Const RM nu poate cuprinde modificarea unei norme , daca ca rezultat se vor ingradi dr  si libert fundamentale.se numesc limite materiale absolute. # Nici o modificare nu se poate face in C-tie in timp de razboi( limita de timp). # proiectul parvenit in Parlam trebuie minim 3 l ecturi pu a fi supus votarii. # Dupa jumatate de an poate fi supus votului – timp de un an . Daca timp de un an parlam nu voteaza proiectul este nul.

15) Revizuirea C-tiilor: A) Descrieti prevederile generale privind revizuirea

C-tiilor: orice C-tie este supusa modificarii, indiferent care ar fi forma. Modoficarea ca si procedura de revizuire sunt expres prevazute chiar in textul legii fundamnetale. In procesul de revizuire a C-tiei se determina 3 cerinte: 1) dr  de a revizui C-tia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptato; 2) autoritatea competenta a revizui C-tia difera dupa felul acesteia;3) procedura de revizuire a C-tiei este asemanatoare celei de adoptare.Procedura de revizuire a C-tiei cuprinde 5 etape: 1) Initiativa de revizuire—care poate apartine unui nr de cel putin 200000 de cet ai RM cu dr de vot, a unui nr de cel puton 1/3 din deputati in Parlam, Guvernului. 2) Dezbaterea initiativei de revizuire de catre autoritatea publica competenta---Presedintele Parlam sau vicepresedintii lui inainteaza proiectul de lege spre dezbatere si avizare Comisiei permanente sesizate in fond de competenta ce tine proiectul respectiv. 3)Adoptarea legii de revizuire—aceasta este activitatea finala a deputatilor prin care se acorda proiectului calitatea de lege. Votarea legii este actul care permite degajarea vointei majoritatii.Legile const se adopta cu votul a 2/3 din nr deputatilor alesi. 4) Promulgarea legii de revizuire a C-tiei—nu este un vot , ci este un act prin care recunoaste continutul autentic al textului care a fost votat de Parlam si se da dispozitie ca legea sa fie publicata in organul de presa oficial. 5) Publicarea legii de revizuire a C-tiei – legile de revizuire a C se publica in Monitorul Oficial al RM editat de directia de Stat pu asigurarea de informationala Moldpres in limba de stat cu traducere in l imba rusa si alte limbi. Publicarea legilor de revizuire a C-tiei constituie atapa decisiva ce finalizeaza procesul de elaborare a l egii. B) Clasificati C-tiile dupa modul de revizuire: Dupa procedura de modificare , C-le se impart in 1) C- tii rigide se modofica dupa o procedura complexa speciala.Procedura speciala pu C-tia rigida de modificare contine: # interzicerea modificarii C-tiei pe o anumita perioada dupa adoptare sau intr-un anumit timp( in caz de razboi). # unele norme nu pot fi modificate categoric; # unele norme pot fi modificate doar prin referendum; # votul a 2/3 din deputati pu ca pu celelalte acte parlamentare nr de voturi este mai mic; # avizul obligatoriu al unei autoritai jurisdictionare;. 2 ) C-tii flexibile – nu are procedura speciala de modificare, iar Parlam o modifica dupa o procedura identica cu procedura de modificare a restil actelor normative; de regula C-tia flexibila este C-tia cutumiara( M. Britanie). C) Argumentati procedura speciala privind revizuirea C-tiei RM: Procedura speciala de revizuire a C-tiei RM: # Cercul de subiecte cu dr de initiativa de revizuire sunt 3 ( poporul, guvernul, Parlamentul 2/3) # titlul 6 din C-tie art 141,142,143 ( limitele rivizuirii, Legea privind modificarea C-iei). # initiativa totdeauna este concreta prin prezentarea unui proiect.Proiectul se prezinta in Parlam cu avizul Curtii

conditiile de naturalizare pe care trebuie sa le indeplineasca per  cetatean strain sau apatrid care a implinit virsta de 18 ani si care sa dobindeasca cet-nia rm , aceste conditii sint: 1) cunoaste si r  prevederile c-tiei, 2) cunoaste limba de stat suficient pu a se inc viata sociala; 3) are surse legale de existenta; 4)pierde sau renu cet-nia unui alt stat daca o are cu exceptia cazurilor cind pierder  renuntarea nu este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta; 5) cunoasterea prevederii C si a limbii de stat de catre solicitantul c rm este verificata in modul stabilit de guvern , guvernul a creea i stat o comisie parlamentara. C) evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in RM: Dubla cet-nie cazul lipsei de concordanta intre legislatiile statelor, pe 2 cai : in dobindirii cet-niei prin nastere si in cazul naturalizarii.Din punct d vedere istoric , rezultatul cuceririi Basarabiei de catre URSS in a 1940, populatia de pe acest terit fiind cet-ni ai Romaniei, au dev vointa lor si cet-ni ai URSS si ulterior ai RSSM. Si in prezent toti descendentii acelor cet-ni romani de pina la 1940 au dr la cet-ni romana. Din acest motiv, majoritatea popilatiei RM poate obtine romana, numai ca trebuie sa dovedeasca ca stramosii lor au fos ai Romaniei. Persoanele care apartin statului RM au o singura c nie,cea a RM. Acest principiu decurge din caracterul unitar al statului.insa din legea cet-niei reese ca cet-nii RM pot avea si o nie .C-tia RM interzice cet-lor RM sa aiba si cet-nia altor state, c exceptia cazurilor cind intre RM si un alt stat exista un acord prin este admisa cet-nia dubla. Pers care are cet-nia altui stat este o sa prezinte odata cu depunerea cererii de acordare a cet-niei R care sa dovedeasca ca pers respectiva a renuntat la cet-nia stra legea cet-niei sint prevazute unele cazuri care admit pluralitatea nii, ca de ex: copii care au dobindit la nastere cet-nia RM si cetstat.; cetatenii RM care detin si cet-nia unui alt stat, daca aceast este obtinuta prin casatorie; daca pluralitatea rezulta din preved acordurilor internationale la care RM este parte. Admiterea plura cet-nii RM a fost conditionata de semnarea la Strasbourg,care p acordarea dreptului dublei cet-ni in cazurile casatoriilor mixte, na copiilor din casatorii mixte, infierii copiilor, cetateni ai RM, de cat straini.Rm trebuie sa adopte legea cu privire la cet-nia multimpla includa in C-tie cu prevederea ca Statul recunoaste pluralitatea nii, si ca cet-nia obtinuta prin nastere nu poate fi retrasa.

30. Dobindirea cetateniei RM: 38. Notiunea si importanta alegerilor: A) determinati apartenenta la cet-a RM : in lume se cunosc 2 moduri a)definiti notiunea de alegeri, descrieti trasaturile principale

generale de dobindire a cet-niei,: in baza unor efecte de drept si prin functia sociala a alegerilor: termenul de alegeri repr o actiun intermediul unui act juridic. Dobindirea cet-niei in baza unor efecte decare cetatenii selecteaza si desemneaza prin vot, in confor  drept prevede cea mai importanta modalitate de dobindire a cetateniei cu anumite proceduri, persoanele care urmeaza sa faca par  prin nastere.Acest mod cunoaste 2 reguli: a) jus sanguinus (dr singelui); si b) jus soli (dr solului). Regula jus sanguinus este aplicata si in RM, organele de conducere ale unui stat, unitate terit- admin sa unei organizatii sau un partid sau organ colegial. Insa acea precum si in alte state ale lumii care pastreaza traditia dreptului roman, notiune vizeaza si actiunile cetatenilor, partidelor si altor org care prevede ca copilul prin nastere obtine automat cet-nia parintilor sau a unui din parti daca acestia au cetatenie diferita. Regula jus soli estesocial politice , organelor electorale si altor organe de stat, ca scop de a intocmi liste electorale si inregistrarea candida utilizata care au sistemul de dr anglo-saxon, prevede acordarea cet-niei persoanei care s-a nascut pe teritoriul statului respectiv, indiferent deefectuarea agitatiei electorale, votarea si constatarea rezult cet-nia pe care o au parintii acestuia. Insa exista tari care utilixeaza sivotarii, si alte actiuni electorale interprinse in conformitate c ambele reguli adika imbinarea dr-lui singelui cu dr-lui solului. legislatia in vigoare. Dobindirea cetateniei prin intermediul unui act juridic cuprinde mai multe b) clasificati si determinati modurile si felurile de alegeri: ale modalitati, cum ar fi:a) infiere – infierea unui copil fara cet-nie sau cetsint de diferite tipuri: * directe- votare in care intre alegator s nie straina atrage dupa sine , dobindirea de catre copil a cet-niei candidatul la postul electiv nu exista instante intermediare c adoptatorului. B) prin naturalizare – dobindirea cet-niei prin naturalizare are loc la cererea persoanei interesate si in baza deciziei autoritatilor media exprimarea vointei alegatorului.Alegatorul voteaza di candidatul la postul electiv. * indirecte – electoratul alege do competente ale statului. Insa legislatia prevede si indeplinirea anumitor  sau delegati care, la rindul lor, aleg candidatii conditii, de ex: resedinta solicitantului pe terit statului respectiv (intrereprezentanti 3– cind se aleg reprezentantii pu toate locurile din 10 ani); cunoasterea limbii nationale; dispune de mijloace de existenta* generale si organismele reprezentative sau orice tip de alegeri care au l altele. C) prin optiune , adica in virtutea anumitor circumstante obiective, singura zi, de duminica sau in oricare alta zi indicata in actul persoana este inzestrata cu dr de asi alege cet-nia. B) Stabiliti modurile de dobindire a cetateniei RM si comparatile: stabilire a alegerilor, pe intreg teritoriul tarii. * partiale sau cetatenia se dobindeste , pastreaza si pierde in conformitate cu legea suplimentare – se desfasoara pu a completa o parte din loc organica.Cetatenia se poate dobindi prin urmat moduri: a) nastere nationale – se desfasoara in toata tara. * ordinare – se desf  baza acestui mod de dob stau 2 principii , jus sanguinus si jus soli. termenele prevazute de constitutie sau lege, de regula in le Potrivit art 11 a legii cu priv la cet , este considerat cet a rm copilul cu expirarea termenului imputernicirilor; * anticipate – se de nascut din parinti ambii sau unul dintre care la momentul nasterii cazul dezvoltarii anticipate a Parlamentului, alegerea organ copilului este cet al rm in cazul dat este aplicat principiul ius sanguinus, electiv de aici deducem ca locul nasterii nu influentiaza cetatenia copilului. Iar in in cazul incetarii inaite de termen a mandatului sau di cazul in care pe teritoriul Rm este nascut copil din parinti apatrizi se acestuia ori in cazul reorganizarii administrativ- teritoriale. * intr-un singur scrutin – cind rezultatele alegerilo aplica principiul jus soli, si i se acorda cet-nia RM . B) alt mod de dob desfasurate a cet-niei este prin recunoastere , si anume sunt cetateni ai RM prin stabilesc dupa votarea unica a alegatorilor, avind caracter  difinitivat; * alegeri desfasurate in 2 sau mai multe scrutine recunoastere persoanele care nu sunt cetateni ai altui stat dar care si-au exprimat dorinta de a deveni cet a RM, si anume: 1) pers nascute pe este necesar de 2 sau mai multe votari in scopul determinar  invingatorilor din nr candidatilor la postul electiv. * repetate terit rm sau pers unul dintre parinti sau buneii careia s-au nascut pe terit RM. 2) pers care pina la 28 iulie 1940 au locuit in Basarabia in norduldesfasoara in cazurile in care alegerile deja efectuate se do Bucovinei in tinutul Herta,urmasilor daca domiciliaza legal.3) pers care a fi nevalabile, din cauza incalcarii legislatiei cu privire la ale dobindesc cet-nia in conditiile prezentei legi. C) prin infiere – pot fi infiati Dr electoral repr totalitatea normelor j care reglem participar  copiii a apatrizilor si ei pot fi infiati de 2 categ de parinti: 1) de catre lor la procesul de formare a organelor de stat centrale si loc infietori ambii cet a RM; 2) unul din infietori este cet a RM, iar celalalt elective, cet precum si alegerea functionarilor lor, prin intermedi strain. Alta este situatia cind unul este cet a rm iar altul este cet strainsi: lib-lor electorale garantate de C-tia RM. Iar sistemul elect a) parintii cad de acord asupra cet-niei copilului; b) parintii nu cad de acord asupra cet-niei copilului, in asa caz probl tine de competenta procedurile utilizate pu desemnarea de reprezentanti ai pop  justitiei care la stabilirea cet-niei copilului va tine cont de interesele organismele puterii centrale si locale, fiind totdata modalitat repartizare a mandatelor disputate in alegeri in functie de re acestuia, iar in cazul in care copilul are implinita virsta de 14 ani, se va Orice natiune poseda o anumita forma de sistem electoral,d cere in instanta consantamintul autentificat de notar. D) prin redobindire difera in functie de sistemul politic. In practica electo  – fiecare stat trebuie sa faciliteze pu cazurile si in conditiile prevazuteacesta de dr intern, reintegrarea in cet-nia sa a pers care domiciliaza legal si exista doua mari categ de sisteme (scrutine) electorale: sist obisnuit pe terit sau.# persoane care au avut anterior cet-nia rm o poate majoritar si sistemul electoral al reprezentarii proportionale. redobindi la cerere daca intruneste anumite cinditii,de ex : domiciliazacelelalte tipuri sunt considerate combinatii in diverse proport legal si obisnuit pe terit rm timp de 5 ani inaintea implinirii virstei de 18acestora, fiind numite sisteme electorale mixte. ani; cunoaste limba de stat suficient pu a se indra in viata sociala; arec) evaluati institutia de revocare ca institutie a dreptului surse legale de existenta. # pers careia i s-a retras cet rm in constitutional: revocarea este notiunea prin care se inteleg conformitate cu art 23 litera c nu poate redobindi cet-nia, ia r in cazurile retragerea de catre instanta de judecata a mandatului perso stipulate la art 23 , o poate redobindi in conditiile naturalizarii si numai care ocupa o functie publica eligibila, precum si retragere a dupa 5 ani de domiciliu legal si obisnuit pe terit rm din momentul retragerii cet-niti. E) prin naturalizare – fiecare stat parte trbuie sa mandatului primarului prin referendum local. Revocarea are atunci cind un nr de semnaturi pe o petitie ( de la 20% pina l prevada in dr sau intern pu pers care domiciliaza in mod legal si obisnuit pe terit sau posibilitatea unei naturalizari, statul parte nu trebuie sa cere organizarea si desfasurarea alegerilor speciale pu prevasa printre conditiile de naturalizare o perioada de domiciliere, indepartarea din functie a unei anumite oficialitati alese in p

Motivele pu care se cere indepartarea din functie variaza de

actiuni contrare legii pina la nemultumirea publica a alegatorilor. In RM revocarea , ca forma de manifestare a democratiei poate fi aplicata doar in raport cu primarii.

Secretariatul Parlamentului asigură traducerea lor în limba respectivă.În cazul în care se va constata că iniţiativele legislative nu sînt perfectate conform cerinţelor tehnice stabilite de prezentul Regulament şi de alte acte legislative, Biroul permanent poate propune autorilor acestora să le aducă în concordanţă cu prevederile legale respective.Înregistrarea proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative se  înregistrează la Direcţia documentare parlam entară a Secretariatului Parlamentului în ordinea prezentării. Prin dispoziţie a Preşedintelui Parlamentului, proiectele de acte legislative care corespund cerinţelor art.47 se introduc în procedura legislativă şi se distribuie spre avizare comisiilor  permanente, Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului şi, după caz, Guvernului, instituţiilor interesate. În cel mult 5 zile lucrătoare de la data includerii în procedura legislativă, proiectele de acte legislative, propunerile legislative, precum şi documentele menţionate la se plasează pe web site-ul Parlamentului. c) evaluati legislatia referitoare la tipurile de legi si trasaturile sp fiecarui tip: legea este expresia rationala si solemna a dreptului. Teoriticienii clasifica legile dupa mai multe criterii : a) in functie d autoritatea lor juridica sau dupa criteriul fortei juridice distingem l legi constitutionale – ele ocupa primul loc in ierarhia legilor,ast datorita continutului lor cit si datorita procedurii speciale de adop acestora. Ele introduc texte noi in C-tie , abroga anumite texte constitutionale sau le modifica pe cele existente.prin legile con-l supuse reglementarii relatiile sociale,care determina functionare statului si societatii, fiind in mod practic mijlocul de stimulare si directionare a procesului reglementarii juridice in stat.2) legile o  – reglementeaza functionarea si structura or ganelor statului, sist electoral. In ierarhia legislativa, legile organice constituie esalon intermediar intre legile constitutionale si ordinare.Pot interveni n domeniile deosebit de importante pu care legislativul considera adoptarea de legi organice. Domeniile care reglementeaza prin l organica sunt stabilite in C-tie, de ex: sistemul electoral, organiz desfasurarea referendumului; organizarea si functionarea Parla organizarea si functionarea Guvernului; regimul generel al proprietatii si mostenirii;etc.Constitutiile preva adoptarea legilor organice , in scopul determinarii statutului juridi persoanei fizice, precum si statutul persoanei in diferite domenii sociale, ale vietii pesonale si intime,mai ales in domeniul ocrotirii intereselor legale. Aceasta categorie de legi se adopta cu notul majoritatii deputatilor alesi dupa cel putin 2 lecturi,iar modificare completarea si abrogarea lor sau ale unor dospozitii ale acestor  de regula tot printr-o lege organica. 3) Legile ordinare – reglem acele domenii ce nu constituie obiect al reglementarii primelor 2 de legi. Legile ordinare, din punct de vedere al obiectului de 40. Modalitati de scrutin: reglementare normativ-juridic constituie categoria cea mai nume a) definiti scrutinul si relatati despre diversitatea modalitatilor de 51. Legiferarea ( procedura legislativa): de legi. Ele intervin in orice domeniu al relatiilor sociale, cu exce dati definitie de procedura legislativa si identificati etapele ei: a) scrutin: scrutinul este o notiune ce defineste un act practic, acela domeniilor supuse reglementarii prin C-tie si legi organice. Prin procedura legislativa cuprinde ansamblul regulilor privitoare la de a vota, iar modurile de scrutin repr diferite modalitati de procedura simpla de adoptare , legile ordinare constituie categor  exercitarea initiativei , la sesizarea Parlamentului, la avizarea proiectelor  prelucrare (procesare) a voturilor depuse, in urma acestei prelucrari mai dinamica. Aceasta categ de legi este chemata sa asigure, in de lege si a propunerilor legislative, la dezbaterea si adoptarea acestora, adesea de urgenta, principiul suprematiei legii in raport cu alte c aparind rezultatele votului. In fiecare tip de sistem, distingem medierea legislativa, precum si examinarea legii in cadrul controlului deaacte normativ- juridice. In RM se adopta cu votul majoritatii diferite modalitati de scrutin.Deosebim doua forme principale ale la de constitutionalitate, ori de reexaminare a legii la cererea deputatilor prezenti si aceasta categorie de lege nu trebuie sa c sistemului majoritar: majoritate absoluta si majoritate relativa.In priori Presedintelui statului.Procedura legislativa se realizeaza in mai multedispozitiilor constitutionale si organice, iar modificarea, complet sistemul reprezentarii proportionale, scrutinul de lista se etape,care sint procedeele juridice de creare a actului normativ-juridic. abrogarea legilor ordinare sau ale unor dispozitii ale acestora se diferentiaza in functie de modul de reprezentare a locurilor in Prin act legislativ se inteleg legile constitutionale, legi organice si regula prin legea ordinara conform procedurii stabilite in acest s Parlament, principalele formule fiind: metoda celor mai mari resturi, ordinare,hotaririle si motiunile Parlamentului. Elaborarea actului legislativ functie de cotinutul lor sint: 1) legi materiale – reglementeaza met celei mai mari medii, metoda lui d’Hondt, metoda unui singur presupune parcurgerea urmat etape a procedurii legislative: * initiereain activitatea subiectelor de dr, persoane fizice si pers juridice, rela vot netransferabil, met votului cumulativ sau cea a votului limitat. proiectului de act legislativ; *dezbaerea proiectului; * adoptarea dintre ele. 2) legi procedurale – stabilesc forma de desfasurare b) determinati particularitatile generale ale scrutinului majoritar siproiectului; *promulgarea; * publicarea actului legislativ. actiuni sau activitati publice sau private, caile si mijloacele de al scrutinului reprezentarii proportionale: Sist majoritar  :deosebimb)2 caracterizati fiecare etapa a procedurii legislative: dreptul de si aparare a dr-lor patrimoniale, inclusiv forma de emitere sau in forme principale ale sistemului majoritar : majoritate absoluta si iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor, Preşedintelui Republicii a actelor juridice si aceea in care sa fie sanctionati cei care au in Moldova, Guvernului şi Adunării Populare a unităţii teritoriale majoritate relativa. Sistemul majoritar relativ este cel mai simplu legea materiala. C) in functie de obiectul reglementarii juridice si sistem electoral , conform caruia este considerat ales candidatul autonome Găgăuzia, care sînt consideraţi autori ai proiectelor  cu caracter: constitutional, civil, penal, administrativ, fiscal,etc. d de acte legislative sau ai propunerilor legislative. se mai diferentiaza, in dependenta de aplicarea relatiilor sociale, care a intrunit cel mai mare nr de voturi fata de orice adversar. Iar   În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă, deputaţii şi generale – se aplica tuturor relatiilor sociale sau subiectelor de sistemul majoritar absolut in cadrul caruia pu obtinerea Preşedintele Republicii Moldova prezintă Parlamentului proiecte unor anumite categ de relatii sau de subiecte, fara sa-si piarda mandatului reprezentativ este necesara acumularea majoritatii de acte legislative şi propuneri legislative, iar Guvernul şi caracterul de generalitate, speciale – se aplica in exclusivitate u absolute de voturi(50+1). In acest sistem elect, de obicei se  Adunarea Populară a unităţii ter itoriale autonome Găgăuzia – categ de relatii sociale sau subiecte strict determinate prin derog stabileste nivelul minim de participare a alegatorilor la alegeri. Daca proiecte de legi şi de hotărîri. Proiectele de legi înaintate de la regula generala, exceptionale – vizeaza relatiile sociale gene acest nivel de participare nu este atins , se considera ca alegerilePreşedintele Republicii Moldova sau de Guvern se prezintă în situatii exceptionale. Ele deroga de la legile generale si cele spe nu au avut loc sau nu sunt valabile.De obicei in urma efectuarii plenul Parlamentului de unul dintre membrii Guvernului ori de caz de divergenta intre legile generale sau speciale si legile de e alegerilor, nici un candidat nu obtine majoritatea necesara de reprezentantul împuternicit al Preşedintelui Republicii Moldova cu aceeasi forta juridica se aplica legea exceptionala. E) in funct sau al Guvernului, iar cele înaintate de Adunarea Populară a voturi. In asa caz se utilizeazascrutinul in 2 tururi si votarea durata lor, distingem legi: permanente – acele legi carora nu li s unităţii teritoriale autonome Găgăuzia – de Preşedintele alternativa.In sistemul majoritar exista : 1) scrutin uninominal - cind cunosc data si imprejurarile incetarii aplicariui , temporare – sun  Adunării Populare. votul este acordat unui singur candidat, intr-o singura circumscriptie carora li se cunosc atot data intrarii in vigoare, cit si data si cond electorala. Acest sistem prevede o organizare mai simpla, dar  Deputatul exercită dreptul la iniţiativă legislativă personal sau în iesirii lor din vigoare. putind fi practicat intr-unul sau doua tururi de scrutin. 2) Scrutin comun cu alţi deputaţi. În prezentul Regulament, prin act legislativ se înţeleg legile 19 Const rominiei care au actionat pe terit R.M  plurinominal presupune ca electoratul alege mai multi candidati. In constituţionale, legile organice şi ordinare, hotărîrile şi moţiunile scrutinul de lista,fiecare alegator voteaza un nr de candidati egalParlamentului. 1. cu nr de mandate de care dispune organul reprezentativ. Scrutinul Propunerea legislativă reprezintă intenţia de a se iniţia Const 1866 premisile: de lista poate fi complicat prin aplicarea panasatului si al votului elaborarea unui sau mai multor acte legislative, care vizează o existenta statului preferential. Panasatul este posibilitatea alegatorului de a intocmi unificarea actelor cu caracter international anumită problemă sau un grup de probleme şi care au menirea chiar el lista candidatilor alegind din mai multe liste prezentate,iar  existent statalitatii prin tratat international de a reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale. in statele vecine exist adeja o constit votul preferential numitul si vot trensferabil ofera posibilitatea de a  Asupra acceptării propunerii legislative, Parlamen tul adoptă o Const 1923 premisele: hotărîre, prin care stabileşte termenul de elaborare a proiectului modifica ordinea numerelor de pe lista de candidati. Atunci cind nu reorganizarea structurii teritoriale a statului (unirea 1918) este acceptat nici panasatul si nici votul preferential, sistem in de act legislativ, formează un grup pentru elaborarea proiectului revolutia socialista din basarabia propus sau dispune altor organe elaborarea proiectului în prezenta unei liste blocate si alegatorul nu o poate modifica si este necesitatea largirii sferei drepturilor si libertatilor omului cauză, stabileşte modul de asigurare a activităţii acestui grup. obligat sa voteze lista in intregime. In sistemul reprezentarii Const 1938 premise: (6) Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se depun proportionale, scrutinul de lista se diferentiaza in functie de modul dorinta monarhului de a concentra puterea in minele lui spre dezbatere împreună cu o expunere a obiectivului, scopului, modificarea legii fara acordul parlamentului de reprezentare a locurilor in Parlament, principalele formule fiind: concepţiei viitorului act, a locului acestuia în legislaţia în 2. met celor mai mari resturi,met celei mai mari medii, met vigoare, precum şi a efectelor sale social-economice şi de altă Caracteristicile Constituției din 1866 d’Hondt,met unui singur vot transferabil,met votului cumulativ saunatură, potrivit cerinţelor Legii privind actele legislative nr.780este prima constitu ție internă românească cea a votului limitat. Sistemul electorala al reprezentarii XV din 27 decembrie 2001. Se indică totodată persoanele care a fost promulgată fără a se cere acordul Marilor Puteri proportionale este cea mai democrata metoda de determinare a au luat parte la elaborarea proiectului şi se anexează rezultatele a fost elaborată după modelul Constituției Belgiene din 1831 rezultatelor alegerilor. Conform acestui sistem , mandatele din expertizelor şi cercetărilor efectuate în cadrul elaborării, precum este un act de factură liberală fiecare circumscriptie electorala se repartizeaza intre partide in şi rezultatele consultării publice a proiectului. În cazul în care  proclama suveranitatea națională corespudere cu nr de voturi acumulat de fiecare partid. Sistemul realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, guvernarea era reprezentativă și responsabilă materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea se instituia principiul separării puterilor în stat elect proportional se poate aplica doar in circumscriptiile electorale economico-financiară. Dacă pentru executarea actului legislativ monarhia reprezenta forma de guvernământ în stat și era ereditară cu mai multe mandate : cu cit e mai mare circumscriptia , cu atit un care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative stabilea libertă ți și drepturi cetă țenești mai inalt grad de proportionalitate poate fi obtinut. includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar  c) evaluati modalitatea de scrutin in RM si formulati propuneri: sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi este prima realizare a lui Carol I proiectele lor.Proiectul actului legislativ se prezintă în limba a fost considerată una din cele mai democratice constitu ții din Europa moldovenească împreună cu traducerea lui în limba rusă. instituțiile centrale ale statului erau: La proiectele de acte legislative, la propunerile legislative se -Monarhia era ereditară, în familie pe linie bărbătească, mo ștenitorii anexează copiile lor în variantă electronică.Proiectele de acte tronului urmând să fie crescu ți în religia ortodoxă legislative şi propunerile legislative înaintate de deputaţi se prezintă în limba moldovenească sau în limba rusă.

-Guvernul reprezinta puterea executivă și era condus de primul ministru; împarte puterea executivă cu monarhul. Avea ca sarcini prezentarea  proiectelor legii Parlamentului și punerea în practică a legilor votate de Parlament -Parlamentul reprezinta puterea legislativă și era format din Senat și Camera Deputaților structura bicamerala ce fusese introdusa pentru prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin "Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris" Constituția României din 1923 Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constitu țională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constitu ția unificării, cum mai e numită, consfin țește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au  păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vie ții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decora ții, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era  bicameral (Senatul și Adunarea deputa ților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activită ții guvernului. Constituția României din 1938 Const lui carol II trecea de la sistemul parlamentar la sitemul autoritar cu suprematia executivului. 8 titluri. Prezenta reprezentantei nationale si camera deputatilor si senatul erau instrument prin care regele isi exercita  puterea. 31.august.1944 este anulata si se restabilesre const din 1923. 3. Fiecare const isi are specificul deoarece au actionat in diferite timpuri si diferite regimuri. Const sdin 1866 proclama suveranitatea, se instituia principiul separării  puterilor în stat. Const din 1923 este numita constitu ția unificării Const din 1938 este uzurpearea puterii de catre monarh

36 Indatoririle fundamentale 1. def. de Cîrna ț Îndatoririle fundamentale sunt obliga ții esențiale ale cetă țenilor   pentru a îndeplini sarcinele societă ții; realizarea lor se asigură  prin convingerea sau la necesitate se folose ște for ța coercitivă a statului. def. ioan muraru Îndatoriile fundamentale sunt acelea obliga ții ale cetă țenilor  considerate esen țiale de către popor pentru realizarea scopurilor  societății înscrise în constitu ție și asigurate prin realizarea lor   prin convingerea sau la nevoie prin for ța de constrîngere a statului. Sub acest titlu sînt înscrise acele îndatoriri corelative drepturilor  care au fost considerate ca fundamentale, f idelitatea fa ță de țară, respectarea constitu ției și a celorlalte legi, apărarea țării și contribu ția la cheltuielile publice. Domnul doctor profesor ioan muraru identifică următoarele criterii:

1- îndatoririle fundamentale sunt acele obligaț ii că rora societatea la un anumit moment le atribuie o valoare mai mare, valoare ce se reflectă în regimul juridic special ce le atribuie . 2- Această trăsătură esențială a  îndatoririlor fundamentale duce la  înscrietea lor chear întextul constituției, evidețiîndule importanța lor și totodată asigurîndule protecția juridică sporită. 3- Îndatoririle fundamentale sunt asigurate în realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin forța de constrîngere a statului căci ele sunt veritabile obligației  juridice. Aceste indatoriri includ: a) Îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile; b) Îndatorirea de fidelitate faţă de ţară ; c)Îndatorirea de apărare a patriei; d)Îndatorirea de a satisface serviciul militar; e) Îndatorirea de a contribui la cheltuielile publice; f) Îndatorirea de exercitare cu bună credinţă a drepturilor şi libertăţilor şide a respecta drepturile şi libertăţile celorlalţi. 2. Drepturile si libertatile fundamentale sunt nu numai o realitate, ci si finalitateaintregii activitati umane, bineinteles a aceleia democratice. Drepturile si libertatile fundamentale sunt ansamblu al drepturilor si libertatilor cetatenilor consacrate prin constitutie in vederea asigurarii si liberei manifestari a lor. Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara  privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus ca legea. Drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru cetateni. Aceasta estecea mai importanta trasatura. Existenta indatoririlor  fundamentale se impune doarece este de neconceput camembrii unei colectivitati umane sa nu aiba alaturi de drepturi si anumite

Indatoririle fundamentalemobilizeaza oamenii la realizarea scopu rilor societatii, constituind in acelasi timp garantia, printre alte garantii, ca drepturile fundamentale se pot realiza efectiv. 3......Compunere Indatoririle fundamentale in rm sunt inscrise in legea fundamentala CONST, lista indatoririlor sus numite ar putea fi mai vasta dar in linii generale, sunt evidentiate cele mai importante mai inseminate indatoriri. Art 55 , 56, 57 sunt de ne estimate iportanta lor, cu parere de rau ele nu sunt chear atit de  bine respectate cum ar fi trebuit. Dar deja e un plus ca ele sunt stipulate in constitutie si cetatenii au ocazia sa-si cunoasca nu dpar dr dar si indatoririle lor fundamentale.

53 Not de sef de stat si locul lui in sitem autorit publice 1.  Notiunea Seful statului este persoana oficială sau organul plasat în vîrful instituţiilor politico-juridice din stat. În sens larg, şeful statului reprezintă un demnitar aflat formal în vîrful ierarhiei instituţiilor   politice, reprezintînd statul atît în relaţiile politice interne, cît şi în relaţiile cu alte state. El se consideră simbolul unităţii naţiunii, statului. În opinia unor autori, „denumirea de „şef al statului” a fost păstrată  pentru a desemna persoana, care este chemată să reprezinte la nivelul cel mai înalt statul ca entitate colectivă, să-i angajeze, în condiţiile Constituţiei şi ale legilor, responsabilitatea şi participarea în numele statului la ceremonii sau festivităţi oficiale Functiile -Prima dintre functiile institutiei prezidentiale il abiliteaza pe Presedintele Republicii Moldova sa reprezinte statul in relatiile cu alte state sau organisme internationale. -Cea de a doua functie ii confera Presedintelui calitatea de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. - Cea de a treia functie a sefului statului este de a veghea respectarea Constitutiei si buna functionare a autoritatilor publice. Exercitarea acestei functii presupune, in primul rind, obligatia Presedintelui de a respecta Constitutia si, in al doilea rind, de a veghea, in conditii strict limitate de Constitutie, celelalte autoritati publice, iar in caz de necesitate de a lua masuri legale pentru respectarea Constitutiei. Durata mandatului

(1) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului. (2) Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales. (3) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive 2. În statele cu regim politic prezidenţial clasic, precum SUA, pe  parcursul anilor a fost creată o putere prezidenţială puternică,  preşedintele aflîndu-se nu numai în fruntea statului, ci şi a puterii executive, în altele, însă, precum Italia, Germania, Moldova (în  prezent), cu regim politic parlamentar, funcţia şefului de stat este exercitată de către un preşedinte constituţional, însă puterea executivă reală este concentrată în mîinile Guvernului, care este responsabil în faţa Parlamentului. În republicile parlamentare menţionate, cu excepţia Moldovei, ca urmare a acestei tendinţe, se creează impresia că şef al statului este Prim-ministrul, care de facto concentrează în mîinile sale toate pîrghiile guvernării operative a statului. Sîntem de părere că în Republica Moldova dualitatea între Preşedinte şi Prim-ministru este o rămăşiţă iluzorie a conceptului impus prin normele constituţionale existente pînă la revizuirea Constituţiei în 2000. Cu timpul, în cazul menţinerii statutului constituţional actual al Preşedintelui, rolul instituţiei Prim-minisrului se va consolida, Preşedintele rămînînd un şef de stat de jure, iar Primul-ministru un şef de stat de facto . Este de menţionat că aşa constituţii, precum cea a Franţei, SUA, Germania, nu utilizează termenul de „şef al statului”. 3. Preşedintele Republicii Moldova, potrivit art. 77 p.2 al Constituţiei R. Moldova, “reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.” Pornind de la aceste prevederi constituţionale, putem contura două

funcţii prezidenţiale: funcţia de reprezentare şi funcţia de garant al statului şi al Constituţiei. Ca şef al statului, Preşedintele e chemat să asigure buna funcţionare a tuturor ramurilor puterii de stat: legislativă, executivă şi judecătorească. Iată de ce, în realizarea funcţionării sale, Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte un şir de atribuţii în raporturile cu celelalte autorităţi publice. Din acest punct de vedere deosebim atribuţii prezidenţiale exercitate în raporturile cu Parlamentul şi atribuţii prezidenţiale exercitate în raporturile cu autorităţile judiciare. Un rol aparte ocupă atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova în sfera puterii executive, în special în raporturile cu Guvernul, cu autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi autorităţile administraţiei publice locale. Preşedintele Republicii Moldova este secundat în activitatea sa de un aparat de funcţionari dirijat de conducătorul administraţiei  prezidenţiale care se află în subordine directă Preşedintelui. Structura aparatului prezidenţial şi resursele financiare ale lui se aprobă la  propunerea Preşedintelui de către Parlament.

41 Organ electorale,circumscriptii electorale,sectii de votare 1.

- unitate electorală administrativă în care se organizează şi se desfăşoară alegerile şi referendumurile; Prima operaţiune electorală, după fixarea datei alegerilor, este stabilirea circumscripţiilor electorale, altfel spus, a cadrului organizatoric şi teritorial în care se vor desfăşura operaţiunile electorale . Circumscripţia electorală mai estedefinită şi teritoriu ce cuprinde numărul de locuitori, identificaţi după un anumitcriteriu, de regulă domiciliul, având dreptul să fie reprezentaţi în unul dinorganele pentru care se fac alegerile.Cu alte cuvinte, stabilireacirc umscripţiei electorale presupune o anumită divizare a teritoriului şi populaţie i după anumite criterii. organe electorale - organe care organizează desfăşurarea alegerilor  Parlamentului, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi desfăşurarea referendumurilor; Un rol aparte în organizarea şi desfăşurarea alegerilor îl au organele electorale. Prin funcţionarea lor corectă organismele electorale contribuie esenţial la respectarea primului criteriu al oricărei democraţii moderne: existenţa unor alegeri libere şi corecte. Secţia de votare reprezintă locul în care este exercitat efectiv dreptul devot. Practic fiind dificilă şi tehnic aproape imposibilă realizarea condiţiilor pentru ca alegătorii unei unităţi administrativ-teritoriale să voteze într-un singur loc şi într-o singură zi, aceştia sunt grupaţi după anumite norme, stabilite delege, iar pentru fiecare grup se amenajează un loc special în care el îşi exercităvotul. 2. Sistemul organelor electorale în Republica Moldova: Comisia Electorală Centrală – organ de stat, care activează  permanent şi care este constituit pentru realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor la nivel central. Comisia este constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, unul - de către Guvern şi 7 – de către Parlament. Consiliile electorale de circumscripţie – organe electorale constituite cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri de către Comisia Electorală Centrală. Hotarele consiliilor electorale de circumscripţie corespund hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliile electorale de circumscripţie se constituie în componenţa a 7-11 membri cu drept de vot deliberativ, dintre care cel puţin 3 persoane au studii juridice superioare sau studii în domeniul administraţiei publice.  Birourile electorale ale secţiilor de votare – organe electorale constituite de către consiliile electorale de circumscripţie, la nivel local, c cel puţin 20 de zile înainte de alegeri din 5-11 membri cu drept de vot deliberativ. 3. circumscripţie electorală

Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale Comisia Electorală Centrală:

a) studiază organizarea şi desfăşurarea alegerilor cu scopul de a perfecţiona legislaţia şi procedurile electorale;  b) înaintează Guvernului şi Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operării unor modificări în legislaţia electorală; c) elaborează regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile electorale; d) exercită controlul asupra întocmirii şi verificării în termen a listelor  electorale, colaborînd în acest scop cu organele administraţiei publice centrale şi locale; e) ţine evidenţa cadrelor care au participat la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, inclusiv a lucrătorilor calificaţi care pot fi desemnaţi în consiliile electorale de circumscripţie şi în birourile electorale ale secţiilor de votare; f) constituie consilii electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare la desfăşurarea alegerilor parţiale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru funcţia de primar; g) conlucrează, în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor cu:

- Ministerul Dezvoltării Informaţionale, la asigurarea evidenţei alegătorilor, inclusiv a celor aflaţi peste hotarele ţării, în temeiul Registrului alegătorilor, format în baza Registrului de stat al populaţiei; - autorităţile administraţiei publice locale, în problemele selectării cadrelor  calificate antrenate în activitatea organelor electorale, ale asigurării localurilor secţiilor de votare cu cabine, urne de vot, computere şi alte mijloace tehnico-materiale; - Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secţiilor de votare şi a materialelor electorale; - întreprinderile şi instituţiile de stat, la încheierea contractelor pentru servicii de tipărire a buletinelor de vot şi de aprovizionare cu echipament; - mijloacele de informare în masă şi asociaţiile obşteşti, la organizarea manifestărilor ce ţin de educaţia civică a alegătorului şi informarea  populaţiei asupra desfăşurării procesului electoral; h) analizează structura circumscripţiilor electorale din punctul de vedere al organizării administrativ-teritoriale a republicii; i) implementează programe de educaţie civică în perioada dintre alegeri;  j) pregăteşte programe de informare a alegătorilor în perioada electorală; k) oferă mijloacelor de informare în masă informaţii cu privire la desfăşurarea alegerilor şi la practica administrativă utilizată în acest sens; l) prezintă anual rapoarte Parlamentului şi, la cerere, Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului; m) oferă spre dezbatere mijloacelor de informare în masă şi publicului chestiuni electorale; n) stabileşte contacte cu partidele, cu alte organizaţii social-politice şi neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidaţi pentru funcţii  publice, asigurîndu-le participarea plenară la procesul electoral; o) consultă asociaţiile obşteşti locale interesate să desfăşoare în cadrul alegerilor activităţi ce ţin de educaţia civică;  p) organizează cursuri de instruire şi seminare pentru persoanele care vor lua  parte la procesul electoral în calitate de membri ai consiliilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, în calitate de membri reprezentanţi ai partidelor şi ai altor organizaţii social-politice sau ai  potenţialilor candidaţi, în calitate de funcţionari ai aparatului consiliilor  electorale, de membri ai grupului de iniţiativă; q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi ia măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală; r) organizează consultări prealabile cu partidele, cu alte organizaţii social politice şi cu reprezentanţii mass-media şi asigură semnarea de către aceştia a Codului de conduită pînă la începerea campaniei electorale.

mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova; f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile; g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie; h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid. (2) Competenţa Curţii Constituţionale este prevăzută de Constituţie şi nu poate fi contestată de nici o autoritate publică. Curtea Constituţională a Republicii Moldova este unica autoritate publică politico-jurisdicţională, este independentă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei. Dispune de autonomie financiară şi îşi exercită atribuţiile atribuite prin Legea Supremă fiind situată în afara ramurilor puterii: legislativă, executivă şi judecătorească. 2. 3. identic cu 1 si concluzia referitor la atributii

4.

5.

Secretul votului exprimă acea posibilitate a cetă țenilor  de a-și manifesta liber voin țalor cu privire la candidații propuși, fără ca această manifestare să poată fi cunoscută de către alții. Legea electorală prevede o serie de garan ții care asigură secretul votului: astfel buletinele de vot sunt uniforme , fără semne distinctive, imprimarea lor fiind asigurată de către comisia electorală centrală, după modelul legal stabilit, de asemenea sediile secțiilor de votare sunt  prevăzute cu cabine sau camere de votare, unde alegătorul intră singur și votează după propria sa convingere. Votul liber exprimat define ște votul ca posibilitatea cetățeanului de a participa sau nu la alegeri,ear în cazul în care participă, de a-și manifesta liber op țiunea  pentru un anumit concurent electoral.

3. compunere

Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie Consiliul electoral de circumscripţie are următoarele atribuţii:

a) exercită controlul asupra executării prevederilor prezentului cod şi a altor  legi care conţin prevederi referitoare la desfăşurarea alegerilor;  b) constituie birourile electorale ale secţiilor de votare şi supraveghează activitatea lor, organizează instructaje pentru membrii acestora, propagă  procedura votării şi importanţa votului; c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare; d) examinează comunicările ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, sosite din partea autorităţilor administraţiei publice locale, a şefilor de întreprinderi, instituţii şi organizaţii; e) exercită controlul asupra întocmirii şi verificării în termen a listelor  electorale, colaborînd în acest scop cu organele administraţiei publice centrale şi locale şi cu organele teritoriale ale Ministerului Dezvoltării Informaţionale; f) asigură aprovizionarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu formulare pentru listele electorale şi procesele-verbale, cu buletine de vot etc.; g) înregistrează candidaţii independenţi şi listele de candidaţi din partea  partidelor şi altor organizaţii social-politice, aduce la cunoştinţă publică informaţii despre aceştia; h) asigură accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi  proprietate ale candidaţilor în alegerile locale; i) decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor şi birourilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestora;  j) totalizează rezultatele alegerilor din circumscripţie, prezintă Comisiei Electorale Centrale actele respective şi asigură publicarea în presa locală a rezultatelor votării; k) adună informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind  prezentarea alegătorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor şi le remite Comisiei Electorale Centrale; l) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor   birourilor electorale ale secţiilor de votare şi adoptă hotărîri executorii în  privinţa lor; m) exercită alte acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare Biroul electoral al secţiei de votare:

a) verifică listele electorale împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, asigură integritatea acestora şi a buletinelor de vot şi este responsabil de întocmirea lor corectă şi deplină;  b) examinează cererile în legătură cu incorectitudinile din listele electorale, efectuează modificările necesare şi eliberează certificate pentru drept de vot alegătorilor care nu se vor afla la domiciliu în ziua alegerilor; c) întocmeşte listele electorale suplimentare, înscriind în ele persoanele care votează în baza certificatelor pentru drept de vot, precum şi persoanele care, din anumite cauze, nu au fost înscrise în listele electorale principale; d) comunică populaţiei care locuieşte pe teritoriul secţiei de votare data şi locul votării, asigură pregătirea localului pentru votare, instalarea urnelor şi a cabinelor de vot, organizează votarea în ziua stabilită, ia măsuri pentru a asigura ordinea în localul secţiilor de votare; e) totalizează rezultatele alegerilor în secţia de votare, întocmeşte proceseleverbale şi rapoartele şi le remite, împreună cu toate buletinele de vot, consiliului electoral de circumscripţie; f) examinează cererile şi contestaţiile ce vizează organizarea şi desfăşurarea alegerilor, adoptînd hotărîri asupra lor, care se anexează la procesele-verbale ale şedinţelor biroului; g) remite consiliului electoral de circumscripţie datele privind prezentarea cetăţenilor la votare, precum şi datele necesare pentru totalizarea rezultatelor   preliminare ale alegerilor; h) exercită şi alte atribuţii în condiţiile prezentului cod.

67 Atributiile curtii constitutionale 1. Atribuţiile (1) Curtea Constituţională: a) exercită la sesizare controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor  Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;  b) interpretează Constituţia; c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane; e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează

39 Principiile dreptului electoral 1. Întruchiparea dreptului cetăţenilor de a participa la alegeri o constituie art. 38 din Constituţia Republicii Moldova , care prevede că „voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat ”. În acelaşi sens, Codul Electoral al Republicii Moldova, art. 2 stipulează că cetăţeanul   Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat . Participarea la alegeri este liberă

(benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe. -Vot universal- Cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială. -Vot egal- În cadrul oricărui scrutin, fiecare alegător are dreptul la un singur vot. Fiecare vot are putere juridică egală. - Vot direct- Alegătorul votează personal. Votarea în locul unei alte  persoane este interzisă. - Vot secret- Votarea la alegeri şi/sau referendum este secretă, excluzîndu-se astfel posibilitatea influenţării voinţei alegătorului. - Vot liber exprimat- Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să nu voteze, precum şi pentru a-l împiedica să-şi exprime voinţa în mod independent. 2.

1.

Universalitatea votului constă în aceea că cetățenii RM sub rezerva doar a condi țiilor de vîrstă și aptitudinii intelectuale sau morale au dreptul de a vota istoria la acest capitol a cunoscut și anumite censuri cum ar fi : censul de avere , censul de sex, censul de rasă, censul de domiciliu etc. Astăzi se folose ște doar censul de vîrstă minimă care este de regulă de 18 ani, ceea ce permite o largă participare la vot a tinerelor , ea fiind vîrsta a care o persoană are o maturitate politică.

2.

Principiul : egalitatea votului exprimă în domeniul drepturilor electorale marele principiu al egalită ții, fără deosebirede rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie sau apartenență politică, avere, sau origine socială, votul egal se realizează dacă : a)- fiecare cetățean are dreptul la un singur fot pentru alegerea acelueaș organ de stat,  b) circumscripțiile electorale pentru alegerea aceueaș organ de stat sunt egale ca număr de locuitor.

3.

Votul direct constă în aceea că alegătorii își exprimă direct, personal, acordul sau dezacordul privind pe candidații propuși, alegătorii votează direct și nu prin reprezetanți sau delegați, totofată practeca cunoaște și votul indirect ca de exemplu electorii în Statele Unite ale Ameriicii la alegerea pre ședuntelor SUA, și delegații la alegerea senatului în Franța.

16 Clasificarea constit 1.

Varietatea constituţiilor este determinată de varietatea formelor de organizare politică şi juridică reglementată de aceste legi fundamentale. Constitutile in toate statele sunt considerate ca legea legiloravind 2 trasaturi esentialeș -ea este opera suveranului -ea este legea fundamentala situata chear de asupra autoritatilor care au elaborat-o Pentru a se putea face deosebire dintre tipurile de constitutii a fost necesara clasificarea lor. 2.

a) din punct de vedere al modului de adoptare a const: -const acordate(- este o Constitu ție rudimentarǎ şi nedemocraticǎ adoptatǎ de un monarh in calitatea lui de suveran absolut al țǎrii (vezi Franța –1814, Japonia –1889).) -statutul(const plebiscitara)( -este o variantǎ a Constituției acordate, insǎ o variantǎ modernizatǎ, deşi tot nedemocraticǎ.Constituția este adoptatǎ tot de monarh dar  formal este supusǎ aprobǎrii populare prin plebiscit(referendum); Ex: Constituția din 1938 a lui Carol I.) -const-pact(-este Constituția ințeleasǎ ca un contract intre rege şi  popor.Constituția –pact a fost utilizatǎ in douǎ scopuri: - pentru a soluționa mişcǎri populare revendicative (in Anglia partea scrisǎ a Constituțieieste formatǎ dintr -un şir de pacte incheiate intre rege şi  popor –1215, 1699, 1832 etc). Constituția – pact a fost utilizatǎ ca modalitate de acces al unui principe strǎin pe tronul unui stat (noul rege fǎcea contract cu poporul, reprezentat de Parlament).) -cons-conventie(este Constituția de tip american: Constitu ția se adoptǎ de cǎtre o Convenție, adicǎ de cǎtre unorgan special ales in acest scop.) -const parlamentara(-este varianta europeanǎ a Constituției –  convenție.-Constituția se adoptǎ de cǎtre Parlament in calitatea lui de Adunare Constituantǎ. De obiceiConstituțiile s-au adoptat in Parlament cu majoritate calificatǎ de 2/3. Dupǎ al doilea razboimondial in Europa adoptarea Constitu ției de cǎtre Parlament a fost urmatǎ de confirmarea ei prin referendum. )  b)in dependenta de forma de exprimare -constitutii nescrise -const scrise -const mixte c)in dependenta de procedura de revizuire a const: -rigide (Constituţiile rigide sunt legile fundamentale cu forţă juridică superioară, care se modifică după o procedură mai elaborată decât în cazul legilor ordinare.) -flexibile (Constituţiile flexibile se caracterizează prin faptul că

regulile de conduită pe care le conţin au aceeaşi forţă juridică ca şi legile ordinare, putând fi modificate conform procedurii legislative obişnuite.) d)in dependenta de regim politic

-autoritar

e)in dependenta de durata in timp: -permanente -temporare

f)in dependenta de procedura de adoptare -const-tii adoptate de parlament cu aprobarea lor ulterioara de catre  popor prin referendum - const-tii adoptate de parlament fara aprobarea lor ulterioara de catre  popor prin referendum 3. Const R.M este o const scrisa,rigida,permanenta,democratica

Cons din 1978 a largit dr si libertatile cetatenilor, de asemenea lea acordat dubla cetatenie. (drebuie de mai desfasurat si gata) 58 Investitura guvernului RM 1. Articolul 98

Învestitura (1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. (2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra  programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului. (3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. (4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul. (5) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova. (6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. 2. Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor   parlamentare, desemnează un candidat pentru funcţia de Primministru. Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru, în termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de încredere al Parlamentului vizînd programul de activitate şi a întregii liste a Guvernului. Preşedintele Republicii Moldova, în baza votului de încredere acordat de Parlament, numeşte Guvernul. În termen de trei zile de la data numirii Guvernului, Prim-ministrul viceprim-miniştrii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor  depune individual, în faţa Preşedintelui Republicii Moldova,  jurămîntul al cărui text este prevăzut la art.79 alin.(2) din Constituţie. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Guvernul îşi exercită mandatul din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova şi pînă la validarea alegerilor pentru un nou Parlament. Membrii Guvernului, numiţi în funcţie conform alineatului 7, după depunerea jurămîntului îşi exercită atribuţiile în acelaşi mod. Membrii Guvernului vor depune, în condiţiile legii, declaraţie cu  privire la venituri şi proprietate. Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în cazul alegerilor unui nou Parlament, îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.

intervină în forţă numai în cazul unor abuzuri evidente şi dovedite corespunzător. Locul şi rolul puterii judecătoreşti în Republica Moldova este determinat de  jurisprudenţa şi practica judiciară, prin care se realizează norma juridică. Puterea judecătorească în Republica Moldova este întruchipată de o serie de organe, suprem în acest sens fiind Curtea Constituţională. Fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţională, la sesizare supune controlului consituţionalităţii legilor, regulamentele şi hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui RM, hotărîrile şi ordonanţele guvernului precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, toate acestea ne demonstrează că puterea judecătorească colaborează cu celalte puteri. În viziunea noastră problema întăririi puterii judecătoreşti este cea mai importantă la momentul de faţă, prin urmare, toată atenţia şi dizbaterele  publice ar trebui îndreptate anume în această direcţie. 3. Puterea judecătore ască nu dispune de mec anisme de forţă ca cele ale puterii executive Forţa acestei puteri consta în executarea legii, în respectul faţă de hotărârea  judecătorească. O asemenea atitudine faţă de puterea judecătorească din  partea altor organe de stat, a cetăţenilor, a asociaţiilor lor, a persoanelor   juridice nu este prezentă în toate statele. Ea se educă destul de îndelungat şi e caracteristică, întâi de toate, statelor cu tradiţii democratice, acolo unde s-a înrădăcinat principiul dominaţiei legii şi dreptului. In sistemul separaţiei  puterilor în stat instanţa judecătorească este privită ca un arbitru, instituţie mediatoare între organele puterii legislative şi executive, care are menirea de a adapta structura organizării statului la cerinţele constituţionale de separare a puterilor, în care fiecare din ele trebuie să-şi îndeplinească  propriile funcţii, unice prin esenţa lor. Existenţa puterii judecătoreşti ca ramură distinctă a  puterii de stat, gradul independenţei sale organizaţionale şi a autonomiei funcţionale asigură funcţionarea eficientă a puterilor legislativă şi executivă şi serveşte ca garanţie a echilibrului între ele. ( articol Gheorge Costas)

3. compunere... (investirea punctu 1)

20 Const sovetice care au actionat pe terit R.M 1. Const socialista 1925: Introducerea sau constituirea bazelor socializmului.  Nationalizarea paminturilor si intreprinderilor,colectivizarea. Cauza este ca comisia constutionala se confrunta cu greutati , si ca satreaca de aceste greutati N.Scripnic a cerut ca sa se adopte constitutia. Const socialista 1938: Constituirea socializmului Const socialista 1941: Fenomenul de independent cesiune Const socialista 1978: Socialism dezvoltat Comunismul dezvoltat 2. Constituţia a RASSM din 1925.

Constitutiea a RASSM avea sapte capitole : 1.Dispozitii generale ,2org anele supreme ale puterii de stat ,3 sovietul comisarilor noroddnici .Un factor tare importatnt e ca , constitutiea din 1925 nu se referea ladrepturi si libertati , ceea ce nu e compatibil cu denumire deconstiutu tie . Constit consfintea prin lege dictatura proletoriatului ,bazata pe alianta clasei muncitoare si taranimei ,determinind rolul conducator al comunistilor. Const RASSM din 1925 a fost compusa doar cu scopul mentinerii ordinii in RASSM a partidului Comunist si Armarei Rosii. Constituţia a RASSM din 1938:

Se refera la orinduirea sociala , drept si oblig cetatenilor,sistemul electoral proced de modific a const. Nu exista principiul separatiei  puterilor in stat. Sovetul suprem era unicul organ legislativ, apare drepul la vot universal,dr la munca , invatatura, odihna , libertatea cuvintului a presei . libertatea asocierii se limita la un singur partid. Constituţia a RASSM din 1941:

In capitolul I se declara stat al muncitorilor si taranilor. Un principiu nou era proprietatea privata asupra caselor mici si inventarului agricol. Capitolul II RSSM se declara stat suveran . ca organ suprem al puterii de stat sovetul suprem si prezideul sovetului suprem , putere legislativa si partial executiva. Jurisdictia infaptuita de judecatoria suprema RSSM. Aceasta const renunta la principiul pluralismului  politic separatia puter suprematia legiisi a stat de drept. Constituţia a RASSM din 1978:

Const I „toata puterea apartine poporului”. Const a pastrat principiul unicitatii si suprematii sovetului. Se prevedea dubla cetatenie:fiecare cetatean al RSSM este si cetatean al URSS. Const largea dr  cetatenilor. 3. In constitutiile socialiste in general aveau aceleasi trasaturi, ocuparea completa a moldovei de catre rusia.Specific pentru constitutiea din 1925 era ca ea nu se referea ladrepturi si libertati. In const din 1938 nu exista principiul separatiei puterilor in stat. In const din 1941 a aparut un princiu nou , proprietatea privata asupra caselor mici si inventarului agricol.

62 Not si functia autorit judecatorestiRM 1. Autoritatea judecatoreasca , conform teorii separatiilor puterilor in stat reprezinta prin sine sistemul organelor judiciare ale statului ce infaptuiesc  justitia . autoritatea judecatoreasca isi are organelle sale proprii si specific care spre deosebire de institutiile de drept nu reglement relatiile sociale ci determina formele organizarii structurii si activitatii autoritatilor   judecatoresti, formele realizarii justitiei. In const RM in art 115 sunt mentionate instantele judecatoresti care infaptuiesc justitia: Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie,  prin curţile de apel şi prin judecătorii. Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate. Curtea Constituţională este singura autoritate în domeniul jurisdicţiei constituţionale a Republicii Moldova. Curtea Constituţională nu reprezintă o ramură în ierarhia instituţiilor juridice ale statului. Ea este un organ judiciar constituţional, autonom şi independent de ramura executivă, legislativă şi judecătorească. Curtea Supremă de Justiţie este cel mai înalt organ judecătoresc în Moldova. În calitate de instanţă  judecătorească supremă a statului, Curtea Supremă de Justiţie utilizează  principiile generale ale legii drept bază pentru activitatea sa şi are scop de a rafina hotărârile  judiciare prin eliminarea erorilor factuale şi prin interpretarea, analizarea şi uniformizarea practicilor   judecătoreşti. Astfel, Curtea Supremă de Justiţie trebuie să asigure aplicarea corectă şi uniformă a legii de către toate instanţele judecătoreşti, să soluţioneze conflictele care apar în aplicarea legilor şi să garanteze responsabilitatea statului faţa de cetăţeni şi a cetăţenilor faţa de stat. Curtea de Apel este instanţa supremă pentru procedura obişnuită de apel. Judecătoriile (de primă instanţă) funcţionează în circumsrcipţii şi municipalităţi ( sectoarelor lor). Judecătoriile examinează toate cazurile şi solicitările, cu excepţia celor care, conform legii, cad sub jurisdicţia altor instanţe. Pentru anumite categorii de cazuri au f ost înfiinţate judecătorii specializate:cu ar fi cea militarea având sub jurisdicţie toată ţară. * Consiliul Superior al Magistraturii este un organ cu autorităţi importante, menit să asigure condiţii corespunzătoare şi imparţialitate în funcţionarea instanţelor   judecătoreşti, protejate de imixtitudine sau influenţă externă politică sau administrativă. CSM este organ independent, înfiinţat pentru a crea şi susţine funcţionarea sistemului judiciar şi este garantul autorităţii judiciare. În conformitate cu Constituţia şi legislaţia, CSM asigură autoadministrarea  judecătorească. 2. Puterea judecătorească înfăptuieşte justiţia şi se autoadministrează absolut independent, dar colaborează cu celelalte ramuri ale puterii în exercitarea  prerogativelor ce-i revin conform Constituţiei. Intervenţia celorlalte două  puteri, în persoana Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, a Parlamentului, în procedurile puterii judecătoreşti, inclusiv a celor legate de administrarea instanţelor, poate fi numai formală, ele avînd dreptul să

45 Organizarea si desfasurarea referendumului 1. Aşadar,referendumul - a fi supus adunării) se exprimă în  procedurademocraţiei directe prin care conducerea unei ţări se adresează  poporului, fără intermediari pentru al consutla în probleme majore, de regulă, pentru textul Constituţiei, alegere a formei deguvernământ sau în probleme de autodeterminare ca stat. În conformitate cu art. 75( 1) dinConstituţia Republicii Moldova, cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului suntsupuse referendumului. Referendumul

este o formă a democraţiei directe, prin care se realizeazăsuveranitatea  poporului în cele mai importante probleme de interes naţional şi social, având dreptscop soluţionarea acestora, precum şi consultarea cetăţenilor  în probleme locale de interes deosebitşi revocarea primarului satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului). 1)In dependenţă de obiect,avem următoarele tipuri de referendum: -constituţional - dacă cu ajutorul r eferendumului dat se aprobă Constituţia sau amendamentele laea; -legislativ - dacă un act al legislaţiei în vigoare este supus votării de către alegători. Acest tip dcreferendum se organizează pentru adoptarea unei legi sau modificarea acesteia; -de drept internaţional - se organizează în cazul aderării la Uniunea Europeană sau NATO(Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord), de reunificarea unor părţi de teritorii; -de drept administrativ - soluţionează probleme legate de administrarea statului; - pe probleme morale - interzicerea avorturilor, divorţurilor, băuturilor  alcoolice, drogurilor etc. 2)In funcţie de puterea juridică,referendum-urile se clasifică în: -imperative - executarea lor este obligatorie pentru toţi. Documentul este sup us votăriialegătorilor pentru soluţionarea definitivă a destinului acestuia. Referendumul decisiv poate fi deaprobare (dacă alegătorilor li se propune aprobarea documentului respectiv) şi de respingere (dacăalegătorilor li se  propune anularea actului). -consultativ-poartă un caracter de recomandare. Se desfăşoară doar cu scopul elucidării opinieia legătorilor într-o anumită problemă, iar soluţionarea problemei respective rămâne  pe seamaorganelor statului; 3)După criteriul teritorial  referendum-urile pot fi : -naţionale( republicane); -regionale; -locale. Articolul 143. Tipurile de referendum republican (1) În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative şi consultative. (2) Referendumului constituţional sînt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei. (3) Referendumului legislativ sînt supuse proiectele de legi sau unele  prevederi ale acestora de importanţă deosebită. (4) Referendumului consultativ sînt supuse problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme şi adoptării ulterioare, de către autorităţile publice competente, a unor hotărîri definitive. Textul întrebării supuse referendumului consultativ se redactează în manieră neutră, fără ambiguităţi sau sugerarea răspunsului. 2. Articolul 144. Iniţierea referendumului republican

a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului constituţional, se aplică prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie;  b) un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament; c) Preşedintele Republicii Moldova; d) Guvern. (2) Subiecţii menţionaţi la alin.(1) pot iniţia orice tip de referendum prevăzut la art.143. (3) În cazul în care referendumul este iniţiat de subiecţii prevăzuţi la alin.(1) lit.a), la propunerea privind desfăşurarea referendumului se anexează şi listele de subscripţie. (4) Propunerea privind desfăşurarea referendumului trebuie să includă  problemele ce urmează să fie supuse referendumului, expuse clar, excluzîndu-se interpretarea lor ambiguă, precum şi scopul desfăşurării, data  preconizată pentru desfăşurarea lui. Nu pot fi supuse referendumului  probleme care se exclud reciproc. Articolul 146. Problemele supuse referendumului republican (1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind: a) adoptarea Constituţiei Republicii Moldova;  b) aprobarea legilor constituţionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului,  precum şi a celor privind neutralitatea permanentă a statului; c) alte probleme importante ale societăţii şi ale statului. (2) Organizarea şi desfăşurarea referendumului privind problemele indicate la alin.(1) lit.b) sînt obligatorii. 3. compunere daca sa analizam legislatia R.M privind organizarea si desfasurarea referendumului republican, cutem trage urmatoarele concluzii. Legislatia este destul de complete in privinta desfasurarii si organizarii. In legislatie sunt stipulate toate etapele……..

inalinienabilitatea ei. Prin aceste acte Republica Moldova solicită „tuturor  statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii...” Cu alte cuvinte, Declaraţia de independenţă este unicul document în baza căruia Republica Moldova este recunoscută pe plan internaţional şi se poate afirma în lume ca stat independent. Constitutia fiind legea suprema demonstreaza ca RM este un stat modern , democratic si liber asi decide soarta. Prin aceste acte  populatia din RM face un pas spre democratie si liberalism .datorita lor  statul poate face parte la diferite organizatii internationale si isi poate apara teritoriul in cas de atac . Aceste acte au o importanta atit istorica , valorica cit si practica rezolvind diverse conflicte polititce si intarind idea conform carea populatia dintre prut si nistru este aceaseasi ca si cea de peste prut si  posibil ca in viitor sa se infaputiasca dreptatea si unirea romanilor.

26.) structura de stat a-Definiti notiunea structurii de stat si descrieti esenta formelor organizarii territorial a statului. b-Determinati trasaturile generale ale fiecarei din organizari territorial a statului si comparati-le. c-Evaluate si argumentati forma organizarii territorial a RM si propuneti modificari, daca considerati necesar. a)structura de stat-organizarea politico-teritoriala a statului, inclusiv statutul

 juridico-politic al partilor lui componente si principalele raporturi dintre organele de stat centrale si regional. Cunoastem 2 forme principale ale structurii de stat : unitara si federativa. b) Statul unitar sau statul simplu- cea mai raspindita forma , o singura

formatiune statala pe teriotoriul cuprins de frontierele acestui stat. Trasaturi- constitutie unica si sistem de drept unic -sistem unic al organelor supreme ale puterii de stat si administrarii -cetatenie unica -unitate a sistemului unic judiciar si exercitare a justitiei in baza unor norme unice ale dreptului material si procesual -divizarea teritoriului statului in unitati administrativ teritoriale Statul federativ- format din mai multe formatiuni statale care beneficiaza de un statut de autonomie in materie constitutionala, administrativa si  judecatoreasca si se subordoneaza acestuia. TrasaturiFederatia este constituita din unitati statale care sunt subiectele ei si au un cerc de imputerniciri proprii -alaturi de constitutuia federala comuna actioneaza si legile subiectelor  federatiei. Legislatia statelor-membre ale federatiei trebuie sa corespunda cu constitutia federal si altor legi federale -existenta cadrului dublu de autoritati publice centrale -parlamentul format din 2 camere de obicei -statle federative sunt subiecte de drept international iar statle mebre subiecte de drept intern 34.)Principii generale privind statutul juridic al persoanei a-Definiti notiunea de principia ale statutului juridic al persoanei si enumerate-le b-Determinati trasaturile esentiale ale fieccarui principiu in parte si stability corelatia dintre ele. c-Estimate respectarerea principiilor statutului persoanei in RM

21.) Dezvoltarea constitutionala a RM,incepind cu anul 1989 si pina in present a-Descrieti premisile adoptarii si enumerate principalele documente adoptate in RM incepind cu anul 1989 si pina in present. b-Descrieti prevederile generale ale declaratiei de independent. Declaratia de suveranitate, Const. RM din 1944 si altor acte constitutionale adoptate dupa 1989. c-Estimate si argumentati importanta declaratiei de independenta. Declaratia de suveranitate, Const. RM din 1944 si altor acte constitutionale adoptate dupa 1989.

a)Incepind cu anul 1889 au fost adoptate un sir de acte Declaratia suveranitatii Republicii sovietice socialiste Moldovenesti 1990; declaratia de independenta a RM 1991; si Constitutia RM 1994. Drept premise pentru adoptarea acestor acte au fost: -destramarea URSS -Dreptul popoarelor la autodeterminare de care si Moldova s-a folosit -Necesitatea adoptarii unor acte care sa nu cedeze in valoare si utilitate celor  din Europa..si imposiblitatea actelor pina la 1989 de a mai solutiona  probleme presente care sau dezvoltat odata cu societatea.  b) Declaraţia suveranităţii Republicii Sovietice Socialiste Moldova Statalitatea Republicii Moldova este o temă discutată de specialiştii de drept constituţional, văzută în prisma dreptului la autodeterminare şi definirii termenului de naţiune moldovenească.In declaratie observam premisele ce au stat la baza autodeterminarii RM: toţi oamenii sunt egali şi au dreptul la viaţă, libertate şi bunăstare, înţelegînd responsabilitatea istorică pentru soarta Moldovei, care are istorie proprie, cultură şi tradiţii milenare, respectînd dreptul la suveranitatea tuturoar popoarelor, în scopul instaurării legii,  protecţiei legale şi stabilităţii sociale, exprimînd dorinţa poporului, declară solemn: Republica Sovietică Socialistă Moldova este un stat suveran. Suveranitatea R.S.S. Moldova este unica şi necesara condiţie a existenţei statalităţii Moldovei. La fel in declaratie se afirma ca RM este un stat unitar  si indivizibil; ca purtatorul suveranitatii este poporul ; se instituie principiul separatiei puterilor in stat si se declara ca teritoriul fiind demilitarizat. La 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova adoptă Declaraţia de independenţă. Declaraţia de independenţă, practic, a suplinit neajunsurile din Declaraţia de suveranitate. În Declaraţia de independenţă se regăsesc o serie de precepte, care au servit drept idei fundamentale (cauze primare) pentru autodeterminare. Menţionarea în acest document a unor idei precum “alegerile libere şi democratice”, “democratizarea”, “afirmarea libertăţii, independentei si unităţii naţionale”, “statul de drept” “economia de piaţă” etc., constituie precepte de bază pentru noua orânduire care urma să fie instaurată. Graţie presiunilor mişcării de eliberare naţională, la 17 martie 1991 Sovietul Suprem al RSSM a refuzat oficial participarea la referendumul unional, iniţiat de Moscova, prin care se urmărea menţinerea Uniunii Sovietice. In constitutia din 1994 deja sesizam o tendinta de democratizare a populatiei si formularea a principiilor generale .Astfel constitutia fiind declarata legea suprema a statului si toti se subordoneaza numai legii.In constitutie Rm se declara stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Atestam deja si compartimentul drepturilor .libertatilor si indatoririlor fundamentale ceea ce in constitutiile anterioare nu era. In constitutia din 1994 se reglementeaza organizarea celor 3 puteri in stat astfel fiind un garant ca nici una din puteri nu va putea detine monopolul asupra populatiei din RM.Desi valabilitatea constitutiei este contestata de unii autori ea totusi ramine garantul suveranitatii democaratiei si independentei republicii Moldova. c) Declaratia de suveranitate, declaratia e independenta cit si constitutia RM , sunt niste acte de importanta majora pentru populatia din RM. In

25.) Forma de guvernare a-Definiti notiunea formei de guvernare si descrieti esenta tipurilor formei de guvernare. b-Determinati trasaturile generale al fiecarui tip a formei de guvernare si comparati-le. c-Evaluati si argumentati forma de guvernare in RM si propuneti modificari, daca considerati necesar a) forma de guvernamint-modul in care sunt constituite si functioneaza

organele supreme, fiind raportata la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile acestuia cu puterea legiuitoare. Monarhia-forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unei singure persoane, monarhului. Republica-forma de guvernamint in care cetatenii detin si exercita puterea suverana prin reprezentantii alesi.  b) Monarhiile sunt de mai multe tipuri : absoluta. Constitutionala-dualista sau parlamentara, monarhia absoluta- puterea legislativa ,executiva, judecatoreasca in miinele unei persoane -lipseste organul legislativ -monarhul poate fi fortat sa abdice de catre familia regala Monarhia constitutionala- imputernicirile monarhului sunt limitate de constitutie Constitutionala dualista-puterea in stat se realizeaza conform principiului separarii puterilor in stat -puterea legislativa apartine parlamentului. Cea executiva monarhului, la fel si cea judecatoreasca -detine puterea de a emite decrete si de a dizolva parlamentul Constitutional parlamentara-puterea monarhului nu se extinde in sfera legislativa -legile se emit de parlament monarhul nu are drept de veto -orice actiune a monarhului trebuie contrasemnata de catre guvern Republica-prezidentiala-conducatorul statului este ales fie de un colegiu special fie de cetateni direct -separarea severa a puterilor  -parlamentul in drept sa acorde drept de neincredere guvernului -presedintele seful executivului -ministrii numiti in functie de catre presedinte -guvernul nu este responsabil in fata parlamentului Republica parlamentara-seful statului ales de parlament -guvernul se formeaza in baza parlamentara si poarta raspundere in fata lui -parlamentul este investit cu dreptul de a exercita control asupra activitatii guvernului -parlamentul poate dizolva guvernul Republica semi-prezidentiala- combina particularitatile republicii  prezidentiale cu cele parlamentare -guvernul desemnat de presedinte dar votat de parlament -guvernul responsabil in fata parlamentului c) Republica Moldova la etapa actuala este o republica semiprezidentiala. Pina in anul 2000 RM a fost rep. prezidentiala iar din 2000 in caoce deja semiprezidentiala. Deci seful statului fiind ales de catre parlament avind atributii in domeniul administrarii dar nu este seful executivului. Avind un rol nu numai protocolar. Dupa pararea mea Rm ar trebui sa fie schimbata in republica prezidentiala deoarece populatia vede in presedinte conducatorul suprem dupa care sa se indrume, iar majoritatea pop nefiind la curent de faptul ca presedintele nu detine puterea executiva , cer de la el actiune care nu tinde competenta sa ,astfel frminduse neincredere in seful statului si indeferenta fata de alegeri , participari la viata politica etc.

43.)Listele electorale, desemnarea si inregistrarea candidatilor, Campania electorala A) dati definitie de liste electorale,determinati esenta desemnarii si inregistrarii candidatilor precum si campaniei electorale parlamentare. B)Stabiliti conditiile procedurii de intocmire a buletinelor de vot, procedurii de votare de numarare a voturilor si stabilire a rezultatelor la alegerile parlamentare. C)Evaluati legislatia in aceste domenii,iar la necesitatea, formulate propuneri. A)listă electorală – listă ce cuprinde toţi cetăţenii cu drept de vot care

domiciliază sau îşi au reşedinţa în raza unei secţii de votare;Intocmirea listelor electorale este conditia obligatory a procesului de organizre a campaniilor  electorale.Procedura data creaza conditiile necesare pentru ca alegatorii sa-si realizeze dreptul la vot si presupune includerea cetatenilor in listele electorale in conformitate cu care acestea vor fi admisi la votare.listele electorale sunt intocmite de catre primarie,in doua exemplare, pentru fiecare sectie de votare. Listele electorale sunt intocmite de catre primaria, in 2 exemplare, pentru fiecare sectie de votare. Dupa ce au fost intocmite, acestea se verifica la domiciliu alegatorilor inscrisi in ele, se semneaza de catre primarul localitatii, si se aduc la cunostinta publica nu mai tirziu cu 10 de zile in nainte de ziua alegerilor. In acelas timp, listele electorale cuprind numele si prenumele alegatarului data, anu nasterii, domiciliu, datele actului de identitate. Ordinea de inscriere, este stabilita de primarii. Alegatorul poate fi inscris numai intr-o singura lista electorala si numai la o singura sectie de votare in baza actelor  ce atesta domiciliul acestora.in perimetru sectiei de votare respective. Alegatorilor li se asigura posibilitate de a lua cunostinta de listele electorale si de a verifica corectitudinea intocmirilor. Ei au dreptul sa faca contestatii in  potriva neincludirilor in lista sau excluderii din ea, precum si in potriva altor  erori comise. La inscrierea datelor despre sine. In cazul alegerilorparlamentare sunt considerati concurenti electorali,candidatii independent, inregistrati de CEC precum si partidele sau altele organizatiisocial-politice ale caror liste de candidate au fost inregistrate de CEC.se considera candidat persoana care se prezinta pentru ocuparea unei functii publice eligibele din partea partidelor a altor  organizatii social politice. Precum si independent de aceste iar candidat independent - persoana care isi desemneaza candidature pentru ocuparea unei functii publice eligibile independent de partied de alte organizatii social-politice. Procesul de desemnare a candidatilor incepe cu 60 de zile in nainte de ziua alegerilor in cazul alegerilor parlamentale si se termina cu 30 de zile in naninte de zile alegerilor. Dreptul de a desemna candidatii pentru alegeri in cazul in care se intrunesc toate conditiile stabilite e codul electoral il au: -partidele si alte organizatii social politice inregistrate in modul satbilit pina la stabilirea datelor in conformitate cu statutele (regulamente) lor si cu legislatia in vigoare. Partidele politice pot desemna drept candidate atit de membrii lor de partid ca cit si persoanele fara apartenenta politica . -cetatenii RM care isi inainteaza propria candidature( cand. Ind.) candidatii depun o declarative privind consimtamintul lor de a participa la alegeri dupa cum urmeaza -declaratia candidatilor la alegerile in parlament se depun la CEC -declaratia candidatilor pentru functie de primar si de consilier al consiliului local in cazul alegerilor locale se depun la consiliile electorale de circumscriptie In RM pentru ca un candidat independent sa devina un concurrent electoral

Verificarea se efectueaza in decursul a 5 zile de la data primirii listelor. B) Pentru inregistrarea candidatelor comisiei elect. Central sau consiliilor  electorale de circumscriptie li se prezinta urmatoarele documente; -procesul verbal al sedintei organului central sau territorial al partidului a altei organizatiei socil politice privind desemnarea candidatului. ( listei de candidate) prin notiune de desemnare candidatelor se subintelege procedura de adoptare de catre partied si ale organizatii social politice a deciziilor  asupra candidatului pentru func elective, desfasurata in cadru sedintelor  organelor de conducere ale partidelor si altor organizatii social –politice in conformitate , cu statutele lor dupa anuntarea datei alegerilor iar prin notiunea de I lista de candidate I- subintelegem lista candidatilor desemnati de partied de alte organizatii social politice pentru a participa la alegeri: -listele de subscriptie cu numarul sufficient de semnaturi ale sustinatorior  candidatuluiindependent -datele biografice ale candidatului -declaratia candidatului privind consimtamintul lui de a candida la functia  pentru care a fost desemnat - declaratia candidatului privind averea imobiliara , depunerile bancare, hirtiile de valoare, sumele primate ca mostenire si veniturile din ultimii doi ani precum si sursele acestor venituri, inclusive veniturile din fondurile de investitii sub forma de dobinda din darea in arenda a proprietatii etc. -declaratia candidatului pentru functia de primar privind abandonarea pe termenul mandatului a functiilor incompatibile cu functia de primar in cazul in care persoana data este alesa si validate - declaratia despre suspendarea pe durata campaniei electorale a functiilor  ocupate anterior, pentru; ministrii, conducatorii autoritatilor publice central, resedintii si vicepresedintii raioanelor, primarii si viceprimarii, pretiroo si vicepretorii. -simbolul electoral in variant electronica sip e hirtie Organul electoral respective efectueaza inregistrarea candidatilor desemnati in decursul a 7 zile de la data primirii actelor. O persoana poate candidate la mai multe functii elective doar din partea unui singur partid Campania electorala – este perioada de activitate care se desfasoara cu scopul de ai determina pe alegatori sa-si exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurrent electoral si care incepe pentru fiecare concurrent electoral, la data inregistrarii acestuia de catre CEC sau de consiliul electoral de circumscriptie si se incheie la data excluderii concurentului electoral din alegeri sau in ziua votarii. Activitatile din compania electorala se exercita prin agitatiele electorala. Agitatia electorala reprezinta aceia actiune de pregatire si difuzre a informatiei care are scopul de a determina de pe alegatori sa voteze pentru unii sau pentru altii concurenti electorali . Aceasta etapa a procesului electoral se caracterizeaza printr-o activitate desfasurata de catre partidele si organizatii social politice candidatii si simpatizantii acestora si consta in popularizarea prin mitinguri, presa, radio, televiziune sau alte mijloace admise a platformelor lor politice in scopul orientarii optiunii electoratului in sprijinul lor. Legisatia electorala consacra egalitatea concurentilor electorali si a altor  subiecte de drept electoral in procesul de realizare a agitatiei electorale.concurentii electorali participa pe baza egalitate la Campania electorala binefeciaza de drepturi egale in folosirea mijloacelor de informarea in masa inclusive a radioului si televiziunii finantarea de la  buget. Concurentii electorali pot organiza si intilniri cu alegatorii.

44.)Buletinele de vot, votarea numararea voturilor si totalizarea rezultatelor A) Relatati despre buletinele de vot, despre exercitarea votarii,numararea voturilor si totalizarea rezultatelor alegerilor parlamentare. B)Stabiliti conditiile procedurii de intocmire a buletinelor de vot, procedurii de votare, de numarare a voturilor si stabilirea a rezultatelor la alegerile parlamentare. C)Evaluati legislatia in aceste domenii, iar la necessitate,formulate propuneri a) Modelul şi textul buletinului de vot pentru alegerea Parlamentului se

aprobă prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale. Modelul buletinului de vot pentru alegerile locale se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, iar  textul se aprobă prin hotărîre a consiliului electoral de circumscripţie respectiv. Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 şi 21.00. Biroul electoral al secţiei de votare aduce la cunoştinţă publică timpul şi locul votării cel mai tîrziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor. După expirarea timpului rezervat votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare anunţă încheierea votării şi dispune închiderea secţiei de votare. Biroul electoral al secţiei de votare începe numărarea voturilor. b) ) Buletinul de vot se divizează în patrulatere, corespunzător numărului de concurenţi electorali care participă la alegeri. Dimensiunile patrulaterului trebuie să fie suficiente pentru a cuprinde numele şi prenumele, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă al candidatului respectiv, denumirea partidului, altei organizaţii social-politice, blocului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv, semnul sau simbolul electoral al concurentului electoral, la dorinţa acestuia. Nu se admite identitatea de semne sau de simboluri electorale. Buletinele de vot se tipăresc pe hîrtie opacă (mată), cel mai tîrziu cu 3 zile înainte de ziua alegerilor într-o cantitate corespunzătoare numărului de alegători. Pe fiecare buletin se aplică două numere, care corespund numărului de ordine al circumscripţiei şi numărului de ordine al secţiei de votare respective. După tipărire, buletinele de vot se pliază astfel ca partea pe care alegătorul aplică ştampila "Votat" să nu fie vizibilă. Localul în care se păstrează buletinele de vot este păzit de poliţie. Au acces la buletinele de vot numai preşedintele consiliului electoral de circumscripţie respectiv sau preşedintele biroului electoral al secţiei de votare respectiv, însoţit de cel puţin doi membri ai consiliului sau biroului. Votarea se efectuează în localuri special amenajate cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret şi cu urne de vot. Urnele se instalează în aşa fel încît alegătorul, pentru a se apropia de ele, să traverseze neapărat cabina sau camera  pentru vot secret. Localul secţiei de votare trebuie să fie dotat cu un număr  suficient de cabine sau camere pentru a se evita aglomeraţia. Buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru vot secret. Alegătorul care nu este în stare să completeze de sine stătător buletinul are dreptul să invite în cabină o altă persoană, cu excepţia membrilor biroului secţiei de votare, reprezentanţilor concurenţilor electorali şi a persoanelor  autorizate să asiste la operaţiile electorale. Aceste cazuri vor fi consemnate aparte în raportul biroului electoral al secţiei de votare. (2) Alegătorul aplică ştampila cu inscripţia "Votat" în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat  pentru concurentul electoral corespunzător. Cercurile din celelalte  patrulatere trebuie să rămînă curate. (3) Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat  pentru vot. (4) Un alegător poate vota numai pentru un singur concurent electoral.

(6) Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menţionat în procesulverbal cu privire la votare şi în lista electorală. (7) Alegătorul introduce în urna de vot buletinul de vot cu ştampila "Votat". Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase neutilizate se numără şi se anulează de către biroul electoral al secţiei de votare, aplicîndu-se pe ele ştampila cu menţiunea "Anulat", apoi se leagă separat şi se sigilează. Înainte de numărarea voturilor obţinute de concurenţii electorali, biroul electoral al secţiei de votare stabileşte numărul alegătorilor, cărora le-au fost eliberate buletinele de vot, pe baza numărului de alegători din listele electorale şi din listele suplimentare în dreptul numelui cărora figurează semnături. Din momentul închiderii secţiei de votare, biroul electoral al secţiei de votare rămîne în şedinţă pe parcursul numărării voturilor şi întocmirii  proceselor-verbale şi a raportului biroului electoral. Membrii biroului electoral al secţiei de votare rămîn la secţia de votare şi participă la operaţiile electorale, cu excepţia cazurilor de incapacitate fizică sau altor  circumstanţe extraordinare Se declară nevalabile buletinele: a) în care numărul de identificare al circumscripţiei şi numărul de identificare al biroului de votare nu corespund cu cel al circumscripţiei şi al  biroului de votare respectiv;  b) de alt model decît cel stabilit; c) în care a fost aplicată ştampila cu inscripţia "Votat" în mai multe  patrulatere; d) în care nu a fost aplicată ştampila cu inscripţia "Votat" în nici un cerc din nici un patrulater; e) în care alegătorii au înscris denumiri sau nume suplimentare ale concurenţilorelectorali; f) care au fost deformate sau mîzgălite astfel încît nu este clară opţiunea alegătorului. După obţinerea rezultatelor votării din toate consiliile şi birourile ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de totalizarea rezultatelor alegerilor  aduce la cunoştinţă publică cît mai curînd posibil rezultatele generale ale alegerilor dacă contestaţiile prezentate lui sau instanţei de judecată nu afectează rezultatele alegerilor.

47.)Atributiile parlamentului RM *Indicate si descrieti caracteristica generala a atributiilor parlamentului *Stabiliti raporturile Parlamentului cu alte autoritati publice in exercitarea atributiilor sale *Evaluate legislatia ce reglementeaza atributiile Parlamentului, si formulate dupa caz propuneri

Parlamentul este un organ de stat reprezentativ, al carui functie principal in sistemul de separate a puterilor consta in exercitarea puterii legislative Ratiunea practica a existentei parlamentului consta in alegerea unor   personae demne de incredere si competente care sa ea decizii in locul  poporului si din numele sau. Constituţia RM în titlul III numit Autorităţile publice, reglementează puterile  publice, competenţa lor şi raportul dintre ele, El este structurat în deplină conformitate cu principiul separării celor 3 puteri: legislativă, executivă,  judecătorească. Principiul separării puterilor în stat nu ne permite să vorbim de un organ suprem al puterii de stat, un asemenea organ nu există şi nici nu  poate să existe, în această ordine de idei poate fi vorba de organele supreme ale fiecărei din aceste puteri: Parlamentul, Preşedintele RM şi Guvernul, Curtea Supremă de Justiţie. Parlamentul constituie o instituţie publică a cărui rol este de a reprezenta  populaţia unui stat şi în această calitate de a exercita prerogativele prevăzute de Constituţie. Parlamentul RM are un dublu rol: 1. De a fi organul reprezentativ suprem al populaţiei. 2. De a fi unica autoritate legislativă a statului. Parlamentele existente astăzi în sistemele constituţionale ale lumii sunt formate dintr-o singură cameră (unicamerale) fie din două camere  bicamerale. Parlamentul RM este compus din 101 deputaţi şi este Parlament unicameral.-+ Atributiile parlamentului Parlamentul RM are urmatoarele atributii de baza: -adopta legi,hotoriri si motiuni -declara referendum-uri -interpreteaza legile si asigura unitatea reglemenrtarilor legislative pe intreg territorial tarii -aproba directiile principale ale politicei interne si externe a statului -aproba doctrina militara a statului -exercitacontrolul parlamentar asupra puterii executive sub formele si in limitele prevazute de const. -ratifica dinunta , suspenda I anuleaza actiunea tratatelor international incheate de RM -aproba bugetul statului si exercita controlul asupra lui -exercita controlul asupra acordarii imprumuturilor de stat asupra ajutorului economic si de alta natura acordat unor state straine, asupra incheierii acordurilor privind imprumuturilor si creditelor de stat de surse straine. -alege si numeste personae oficiale de stat, in cazurile prevazute de lege -aproba ordinile si medaliile RM -declara mobilizarea partial sau generala -declara starea de urgenta de asedeu si de razboi - initiaza cercetarea si audierea oricaror chestiuni ce se refer la interesele societatii -suspenda activitatea organelor administratiei publice locale in cazurile  prevazute de lege - adopta acte privind amnistia -indeplineste alte atributii,stabilite prin constitutie si legi In conformitate cu regulamentul parlamentului fiecare organ din cadrul  parlamentului exercita anumite atributii care sunt argumentate la subiectul,

59)Atributiile guvernului RM *Relatati despre directiile principale ale activitatii guvernului *Determinati component guvernului si structura administratiei publice central in corelatie cu atributiile de baza. *Estimati importanta organizarii territoriului RM in unitati administrative-teritoriale de nivelul doi pentru realizarea atributiilor guvernului a) Direcţiile principale ale activităţii Guvernului

În conformitate cu împuternicirile sale Guvernul: 1) creează condiţii pentru stabilirea şi asigurarea suveranităţii economice şi politice a Moldovei; 2) elaborează concepţia dezvoltării social-economice a republicii,  programul şi mecanismul trecerii la economia de piaţă; 3) asigură libera iniţiativă, deetatizarea, privatizarea, demonopolizarea economiei şi dezvoltarea relaţiilor de piaţă; 4) elaborează strategia dezvoltării tehnico-ştiinţifice, promovează o  politică naţională în domeniul culturii, ştiinţei, tehnicii, tehnologiei; rezolvă  problemele reglementării de stat a progresului tehnico-ştiinţific; 5) garantează tuturor subiecţilor proprietăţii libertatea activităţii economice, diversitatea formelor de proprietate şi egalitatea lor în drepturi, are grijă de păstrarea proprietăţii; 51) protejează interesele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; 6) realizează colaborarea economică cu ţările lumii în condiţiile dezvoltării relaţiilor contractuale, formării infrastructurii de piaţă, integrării general-europene şi mondiale; 61) asigură protejarea intereselor naţionale în activitatea economică externă, promovează politica liberului schimb, pornind de la interesele naţionale; 8) formează un sistem eficient de ocrotire socială a populaţiei, creează condiţii pentru creşterea nivelului de trai, pentru satisfacerea necesităţilor  culturale şi spirituale ale cetăţenilor republicii; 9) promovează politica de stat în domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei; 91) asigură apărarea drepturilor consumatorilor prin organizarea şi coordonarea controlului şi supravegherii de stat a calităţii produselor  (lucrărilor, serviciilor); 10) asigură utilizarea raţională a resurselor naturale şi integritatea lor,  protecţia ecologică a populaţiei şi a mediului ambiant; 11) favorizează dezvoltarea autonomiei organelor administraţiei publice de toate nivelurile; 12) asigură legalitatea, ordinea publică, drepturile şi libertăţile cetăţenilor; 13) promovează politica securităţii naţionale, dirijează activitatea de apărare a Republicii Moldova; 14) asigură respectarea şi executarea legilor, hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; 15) promovează o politică externă în conformitate cu competenţa sa. b) Componenţa Guvernului şi modul de formare a lui Guvernul se formează în următoarea componenţă: Prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim-miniştrii, miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege. Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care deţin cetăţenia Republicii Moldova şi au domiciliul în ţară. Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor   parlamentare, desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru, în termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.

Preşedintele Republicii Moldova, în baza votului de încredere acordat de Parlament, numeşte Guvernul. În termen de trei zile de la data numirii Guvernului, Prim-ministrul, viceprim-miniştrii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui Republicii Moldova, jurămîntul al cărui text este prevăzut la art.79 alin.(2) din Constituţie. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Primministrului, pe unii membri ai Guvernului. Guvernul îşi exercită mandatul din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova şi pînă la validarea alegerilor pentru un nou Parlament. Membrii Guvernului, numiţi în funcţie conform alineatului 7, după depunerea jurămîntului îşi exercită atribuţiile în acelaşi mod. Membrii Guvernului vor depune, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate." Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în cazul alegerilor unui nou Parlament, îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice În republică activează următoarele ministere: Ministerul Economiei Ministerul Finanţelor  Ministerul Justiţiei Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Ministerul Apărării Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor  Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor  Ministerul Mediului Ministerul Educaţiei Ministerul Culturii Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Ministerul Sănătăţii Ministerul Tineretului şi Sportului Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor; 2) alte autorităţi administrative centrale: Biroul Naţional de Statistică Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru Biroul Relaţii Interetnice Serviciul Grăniceri Agenţia “Moldsilva” Agenţia Rezerve Materiale Agenţia Turismului Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

(6) Apărarea drepturilor, libertăţilor, intereselor legitime ale cetăţenilor, egalitatea şi echitatea socială constituie o condiţie obligatorie a oricărui act normativ. (7) Actul normativ trebuie să întrunească condiţiile legalităţii, accesibilităţii, preciziei şi, o dată intrat în vigoare, este executoriu şi opozabil tuturor subiectelor de drept. (8) Actul normativ trebuie să fie întocmit cu respectarea tehnicii legislative şi normelor limbii literare.

61)Actele Guvernului RM *Indicate actele Guvernului si identificati esenta lor *Stabiliti conditiile si cerintele principale fata de hotaririle si dispozitiile guvernului,precum si procedura de adoptare a lor *Evaluate institutia delegarii legislative in dreptul c onstitutional a)Actele guvernului – pentru exercitarea atributiilor sale si pentru executarea

65)Organizarea si structura Curtii Constitutionale din RM *Definiti curtea constitutional,indicate structura si functiile acestei autoritati *Determinati locul si rolul Curtii Constitutionale in sistemul puterii, precum si colaborarea cu alte autoritati publice * Evaluati formele controlului constitutional in RM a) Curtea Constitutionala este unica autoritate publica politico-

legilor, guv adopta hotariri. Unele hotariri pe linga semnatura prim min se contra semneaza de ministri care au obligatia punerii lor in aplicare. Hotariirle si A dispozitiile guv sunt pub (in afara de acele care contin secret de stat). Se publica in MO al RM cu 10 zile de la data adoptarii. Pentru realizarea programul sau de activitate guv adopta ordonante in conformitete cu legea speciala de abilitare. Ordonantele se adopta de parlam, la cererea guv, pentru o perioade definita. In lege se indicadomeniile si data  pina la care pot fi emise ordonantile. Ordonantile sunt acte normative cu  putere de lege ordinara, adoptate intro anumita perioade de timp si in domeniile care nu fac obiectul legilor organice. Se semneaza de prim min si se contrasemneaza de ministri care au oblizatia punerii lor in aplicare. Ordonantele se publica in MO RM. În sensul prezentei legi, act normativ este actul juridic, emis de Guvern şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în temeiul normelor constituţionale şi legale, care stabileşte reguli obligatorii de aplicare repetată la un număr nedeterminat de situaţii identice. B) Principii generale La iniţierea, elaborarea, avizarea, expertiza, redactarea, emiterea şi aplicarea actului normativ se respectă principiile: a) coerenţei, corelaţiei şi subordonării actului normativ legii şi actului normativ de nivel superior;  b) consecutivităţii şi echilibrului între reglementări; c) fundamentării ştiinţifice; d) consecvenţei şi stabilităţii normelor juridice; e) transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii. Condiţiile generale obligatorii pe care trebuie să le întrunească actul normativ (1) Actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care: a) proiectul său trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune,  precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este  parte;  b) proiectul de act normativ întocmit pe baza unui act de nivel superior nu poate depăşi limitele competenţei instituite prin acel act şi nici nu poate contraveni scopului, principiilor şi dispoziţiilor  acestuia. (2) Reglementările de acelaşi nivel şi avînd acelaşi obiect, precum şi reglementările din alte materii conexe se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ dacă sînt indispensabile realizării scopului urmărit  prin acest act. (3) O reglementare din aceeaşi materie şi de acelaşi nivel poate fi cuprinsă într-un alt act normativ dacă are caracter special faţă de actul ce cuprinde reglementarea generală în materie. (4) Caracterul special al unei reglementări se determină în funcţie de obiectul acesteia, circumstanţiat la anumite categorii de situaţii, şi de specificul soluţiilor normative pe care le instituie. (5) Reglementarea este derogatorie dacă soluţiile normative referitoare la o situaţie determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, reglementarea păstrîndu-şi caracterul

 jurisdictionala, care examineaza in exclusivitate probleme de drept si contribuie la perfectionarea actelor cu caracter normativ adoptate de Parlament, Presedintele Republicii Moldova si Guvern. Articolul 1 . Curtea Constituţională - autoritate de jurisdicţie constituţională (1) Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova. (2) Curtea Constituţională este independentă şi se supune numai Constituţiei. (3) Curtea Constituţională: a) garantează supremaţia Constituţiei;  b) asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă,  putere executivă şi putere judecătorească; c) garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. Articolul 6. Structura (1) Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani. (2) Doi judecători sînt numiţi de Parlament, doi de Preşedintele Republicii Moldova şi doi de Consiliul Superior al Magistratului. (3) Pe lîngă Curte Constituţională se formează Secretariatul, care are sarcina de asigurare a activităţii Curţii. (4) Pe lîngă Curtea Constituţională poate funcţiona un Consiliu ştiinţific consultativ b) Locul Curtii Const in raport cu celelalte autoritati putem spune ca, in modelul concentrate de control al constitutionalitatii legilor de tip European, curtea const. se situeaza in afara celor trei puteri constituite traditional( executive,legislative,judiciara). *Curtea const.nu este o putere in stat si nici nu detine vreuna din funct. Puterilor legislative, executive si judecatoresti. *Ca autoritate publica reglementata de const. intr-un titlu distinct. Curtea exercita rolul de garant al suprematiei const. *ea este o autoritate public ace sprijina buna functionarea a puterilor publice in cadrul raporturilor constitutionale de separate, echilibru, colaborare si control reciproc. *curtea const. este independent fata de orice alta autoritate publica si se supune numai constitutiei si legii sale organice. *caracterul politic al curtii const. rezulta, in primul rind, din faptul de desemnare al judecatorilor, deoarece desemnarea lor sunt implicate autoritatile politice, parlamentul. Insa judecatorii nu sunt desemnati pe baza criteriilor politice. Totodata curtea const. despune de unele atributii care se distinct in mod deosebit prin continutul lor politic. De exemplu: confirmarea rezultatelor, referendum-urilor republican, alegerea parlamentului etc. *caracterul jurisdictional determina si principiile de organizare si functionarea a curtii si anume independent si inamovibilitatea judecatorilor, iar procedurile prin care se realizeaza atributiile curtii. Au in mare parte trasaturi procedural judecatoresti.

Astfel, Curtea Constituţională se prezintă sub forma unui organ deosebit de complex, independent şi generator al unei jurisprudenţe ce impune o revizuire a legislaţiei prin care nu se respectă prevederile Constituţiei. c) Doctrina dreptului const.cunoaste mai multe forme ale controlului constitutionalitatii legii. 1. in dependent de timpul in care se efectueaza controlul constitutionalitatii legilor  -Controlul anterior adoptarii legilor( prealabil preventive) se exercita in faza de proect al legii. -Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor, deja adoptate sau asupra actelor cu forta juridical egala legii. 2. In dependent de forma controlului constitutionalitatii legilor este controlul abtract presupune verificarea unui act normative in afara cazului concret -Controlul concret are loc numai in urma unui process judiciar unde trebue sa se aplice unui act normative a carui constitutionalitatea este suspecta. 3. in dependent de modu inscrierii in constitutie controlul constitutionalitatii legilor se imparte in: -Controlul explicit, este prevazut de insasi constitutie. -Controlul implicit nu este prevazut de const. dar rezulta din principiul legalitatii. 4. in dependent de spatial de realizarea a controlului constitutionalitatii legilor: -controlul intern se realizeaza de organu care a emis actul normative. -controlul extern se realizeaza de o alta autoritate statala 5.in dependent de continutul controlului constitutionalitatii legilor: -controlul formal atrage atentia asupra conditiilor si cerintelor ce tin de elaborarea si adoptarea unui act normative -cntrol material verifica conformitatea continutului actului cu privederile constitutionale 6. dupa volum; -controlul general se refera la toate relatiile sociale reglamentate de constitutie -controlul particular se refera la relatii concrete( ex;drepturile fundamentale ale omului)

66)Statutul judecatorului curtii constitutionale *Expuneti prevederile constitutionale privitoare la numirea  judecatorilor curtii const. *argumentati garantiile de asigurare a independentei judecatorului in exercitarea mandatului *evaluati legislatia referitoare la statutul judecatorului curtii constitutionale, si dupa caz, formulati propuneri a) Numirea

este necesar de analizat criteriile de numire a judecatorilor Curtii Const. Judecător al Curţii Constituţionale poate fi persoana care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară, are pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 15 ani în activitatea  juridică, în învăţămîntul juridic superior sau în activitatea ştiinţifică. Limita de vîrstă pentru numire în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este de 70 de ani.  Numirea se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau este membru al unui partid sau al unei alte organizaţii politice, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data depunerii jurămîntului, din funcţia pe care o ocupă şi de a-şi suspenda activitatea în partid sau în altă organizaţie  politică. b)Conform constitutiei, judecatorii curtii const. sunt independent in

exarcitarea mandatului si se supun numai const. const. RM si legea cu  privirea la curtea const. cnsacra independent curtii fata de oricare alta autoritate publica. Tot potrivit const., judecatorie curtii const. sunt inamovibili pe durata mandatului si independent. Judecătorii Curţii Constituţionale sînt independenţi în exercitarea mandatului şi se supun numai Constituţiei. Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică  pentru voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Inamovibilitatea reprezinta o garantie a indepenteti judecatorului si este institutia in temeiul carea judecatorul nu poate fi elibirat din functie, suspendat , pensionat premature, transferat prin vointa arbitrara a autoritatilor publice ori in afara cazurilor si fara observarea formelor si conditiilor prevazute de legislatia in cauza. Din perspectiva statului specific al judecatorului const. numai unele dintre aceste determinari ale inamovibilitatii isi gasesc aplicarea. Astfel mandatul judecatorului nu poate inceta de cit individual, voluntary, expres sau tacit, ori de drept in in condiitiile prevazute de lege expirarea mandatului , demisie, redicarea a mandatului sau deces. Articolul 14. Inamovibilitatea (1) Judecătorul Curţii Constituţionale este inamovibil pe durata mandatului. (2) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale se suspendă şi se ridică numai în cazul stabilit de prezenta lege. (3) În caz de ridicare a mandatului, judecătorul este eliberat din funcţie, în condiţiile prezentei legi. (4) Judecătorul Curţii Constituţionale poate demisiona din proprie iniţiativă. Un mijloc de protective a mandatului judecatorului const. de garantarea a indep. Si a impartialitati lui il constitue si imunitatea judecatoruluio sub aspectul inviloabilitatii, care este asa-zisa, “munitate de procedura “ consacrata in considerarea eventualelor imputari facute judecatorului const.  pentru alte fapte de cit cele savarsite in indeplinirea in mandatul sau si in

 previne urmarirea judeciara nefondata arbitrara a judecatorului impiedicindul , astfel sa-si indeplineasca mandatul incredintat sau constringindu-l sa exercite intr-un anumit mod contra convingerilor si vointei sale. Imunitatea nu este un privilege- altfel inadmisibil, ci o procedura speciala de protectie a mandatului constitutional conferit judecatorului fata de acte sau fapte abusive ori insufficient fondate. Judecătorul Curţii Constituţionale nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, trimis în judecată contravenţională sau penală fără încuviinţarea prealabilă a Curţii Constituţionale. Competenţa de judecată pentru infracţiunile şi delictele administrative săvîrşite de judecătorul Curţii Constituţionale aparţine Curţii Supreme de Justiţie. Intentarea de acţiune penală şi cererea încuviinţării trimiterii în judecată ţin de competenţa Procurorului General. De la data încuviinţării trimiterii în judecată, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţie. În caz de condamnare definitivă, mandatul judecătorului este ridicat, în condiţiile prezentei legi. C) Dupa cartea alu Domnu Cirnati suntem de parerea ca in scopu redicarii gradului de profesionalizare a judecatorilor curtii const. trebue de inclus conditia ;” judecatorii curtii constitutionale trebuie sa aibe grade si titluri stiintifece si stiintific-didactice”