CONSUMUL DE DROGURI IN RANDUL ADOLESCENTILOR
1. STABILIREA TEMEI Tema acestui proiect de cercetare o reprezinta “ Consumul de droguri in randul adolescentilor” , mai exact “Consumul de droguri in randul adolescentilor in liceele bucurestene”. 2. FIXAREA OBIECTIVELOR Au fost stabilite o serie de obiective si acestea sunt: - identificarea principalelor tipuri de droguri care sunt consumate de tinerii care studiaza in liceele bucurestene, precum si frecventa consumului - stabilirea principalelor grupe de varsta in care se consuma frecvent droguri
- motivele consumului de droguri - factorii care favorizeaza consumul de droguri in randul
adolescentilor
- efectele consumului de droguri - impactul drogurilor asupra elevilor, parintilor,
profesorilor
- identificarea atitudinilor adolescentilor
asupra consumullui de droguri 3. DOCUMENTAREA PRELIMINARA cercetare contine mai multe puncte si anume: si a abuzului de droguri drogurilor locurile in care acestea pot fi consumate de adolescenti consumul de droguri
,
Acest proiect de - definirea drogurilor - momentul aparitiei - tipurile de droguri si - factorii care duc la - teorii si modele
explicative consumului de droguri cu privire la consumul de droguri
- efecte ale - statistici -
institutii si organizatii nonguvernamentale implicate in lupta antidrog
2
Pentru realizarea acestui proiect au fost folosite mai multe surse bibliografice:
-
Radulescu, Sorin , Damboeanu , Cristina, Sociologia consumului si abuzului de droguri, Ed. Lumina Lex, Bucursti, 2006 - Ferreol, Gilles, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz, Ed.Polirom, Iasi, 2000 - Campell, Ross, Copiii nostrii si drogurile, trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001 - http://www.ana.gov.ro (site-ul Agentiei Nationale Antidrog) 4. DELIMITAREA UNIVERSULUI CERCETARII Populatia careia ii este specific acest fenomen sunt: adolescentii cu varste cuprinse intre 15 - 18 ani, mai exact elevii de liceu, persoanele care ii sprijina (parintii, profesorii), dar si cei care se implica in combaterea acestui fenomen (institutii si organizatii nonguvernamentale).
5. DEZVOLTAREA CADRULUI TEORETIC AL CERCETARII 5.1 Definitia drogurilor si a abuzului de droguri
In lucrarea sa, “Copiii nostri si drogurile”, Ross Campbell defineste drogul ca fiind “ o substanta a carei folosinta se transforma in obicei si care afecteaza direct creierul si sistemul nervos, schimba dispozitia, perceptia sau starea de constienta”.1 Consumul de droguri poate duce treptat la abuzul de droguri care este definit de acelasi autor astfel ” intrebuintarea gresita sau exagerata a unui drog, pana la punctul in care devine un panaceu sau principalul aspect asupra caruia se concentraza viata cuiva”.2 5.2 Momentul aparitiei drogurilor
1
Ross Campbel, Copiii nostri si drogurile, trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001, pg.9 2 Idem 1, pg 10
3
Gilles Ferreol in “Adolescentii si toxicomania” sustine ca momentul aparitiei “ consumului illicit de droguri, ca fenomen cu dimensiuni sociale, isi are originea in anii‘50 –‘60, in cursul dramaticelor mutatii culturale ale lumii occidentale. Acest fenomen a patruns in toate comunitatile, progresand extrem de rapid in randul tinerilor, fapt ce se datoreaza mai multor factori.”3 5.3 Principalele tipuri de droguri si locurile in care acestea pot fi consumate de adolescenti Tipurile de droguri care sunt cel mai des folosite in randul adolescentilor sunt in general cele care sunt considerate “droguri usoare”: marijuana, amphetamine, cannabis, hasis, drogurile sintetice- ecstasy (designer drugs), drogurile de petrecere (party drugs). Mai rar sunt utilizate cocaina si heroina. Locurile in care drogurile sunt consumate de catre tineri sunt multiple: acasa, in aer liber, acasa la prieteni sau la rude, in cluburi. 5.4 Cauzele care conduc la consumul de droguri
Consumul de droguri, supranumit si “moartea alba” este considerat un fenomen social,care a luat amploare in ultimii ani la noi in tara si care este greu de stopat in acest moment. Categoriile cele mai vulnerabile sunt elevii si studentii, cuprinse in grupele de varsta 15 – 25 ani. Multiple sunt cauzele care ii imping pe tineri spre consumul de droguri cum ar fi: curiozitatea, tentatia, dorinta de senzatii tari, plictiseala, dezorientarea, singuratatea, lipsa prietenilor, moartea unei fiinte dragi, problemele personale, destramarea familiei (divortul parintilor, decesul unui membru al familiei), anturajul etc. Totodata “adolescentii, sunt lipsiti de o informare corespunzatoare in ceea ce priveste pericolul consumului de droguri, dar si de un ajutor psihologic specializat pentru depasirea momentelor de criza existentiala”.4
3
Gilles Ferreol, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz, Ed. Polirom, Iasi, 2000, pg. 30
4
Idem 3, pg 30
4
In opinia lui Ross Campbell, “multi alti adolescenti vor invoca presiunea colegilor ca scuza pentru consumul de droguri. Acesta de fapt este un mod de a suspenda responsabilitatea celui ce consuma droguri. Din pacate, acceptarea scuzei cu presiunea colegilor poate duce la ignorarea unor probleme neurologice (vatamari organice ale creierului), care pot fi cauza folosirii drogurilor.”5
5.5 Teorii si modele explicative Exista o serie de teorii si modele explicative, cele din urma impartindu-se in doua categorii: un model explicativ centrat pe individ si un model explicativ centat pe societate. In lucrarea “ Sociologia consumului si abuzului de droguri”, Sorin Radulescu si Cristina Damboeanu clasifica teoriile in trei mari categorii: biologice, psihologice si sociologice, astfel: “ 1. Teorii biologice – pun accentul pe doua categorii de aspecte de natura biologica: tendinta indivizilor de a lua contact cu drogurile si tendinta acestora de a continua consumul odata ce contactul cu drogurile a fost realizat. 2. Teorii psihologice – accentul cade pe individ, pe mecanismele de ‘reintarire’ a conduitei celor care abuzeaza de droguri. Alte explicatii incluse in aceeasi categorie se refera la tipul de personalitate al consumatorului de droguri, mai ales a celui dependent de droguri.
3. Teorii sociologice – se orienteaza spre analiza situatiilor sociale, pe relatiile sociale sau pe structura sociala. Explicarea acestui fenomen se concretizeaza in teoria invatarii sociale (consumul de droguri ca si comportament social invatat), in teoria subculturii, a “gastilor de cartier” (implicarea individului intr-un grup favorabil consumului de droguri), in teoria interactiunii sau a socializarii (influenta agentilor de socializare precum parintii, prietenii, scoala, mass-media) si in teoria controlului social (cu cat controlul social e mai puternic,
5
Ross Campbell, Copiii nostri si drogurile”, Trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001, pg 22
5
cu atat este mai putin probabil ca acestia sa adopte un comportament deviant de tipul consumului de droguri).”6 5.6 Efecte ale consumului de droguri Efectele consumului de droguri pot fi scontate sau nedorite. Efectele scontate ale drogurilor sunt clasificate de Gilles Ferreol astfel:” – excitatie psihologica, veselie, sentiment de tensiune psihica, reactii violente( droguri stimulente);
-
calm psihologic, relaxare psihica, somnolenta (sedative); - modifica perceptia, senzatiile auditive, vizuale, olfactive (halucinogene)”.7 Efectele nedorite le constituie: dependenta, probleme grave de sanatate, efecte toxice asupra organelor vitale, infectarea cu SIDA si hepatita B si C. 5.7 Statistici cu privire la consumul de droguri “Primele experiente pot duce intr-adevar la dependenta care ameninta viata. Pana la varsta de 18 ani, 60% dintre tinerii de astazi experimenteaza drogurile, numarul lor crescand de 60 de ori in ultimii douazeci de ani.”8 In Romania s-a infiintat Centrul Pilot National de Toxicomanii in luna iunie 1996 care are un rol esential in tratarea celor dependenti. Gilles Ferreol afirma faptul ca in acest centru, “ in perioada iunie- decembrie 1996 au fost internati 185 de toxicomani, dintre care numarul elevilor si studentilor reprezinta cam 26%.Dintre acestia 79 erau dependenti de heroina, restul dependenti de fortral, cocaina, cannabis, inhalanti volatili, barbiturice. Media de varsta a consumatorilor era intre 20 si 22 ani. In 1997, numarul de internari a ajuns la 430, 279 fiind dependenti de heroina. Varsta medie a consumatorilor a inceput sa scada spre 19- 20 ani, iar numarul pacientilor care se injecteaza a inceput sa creasca. In 1998 se poate spune ca factorul alarmant este faptul ca
6
Sorin Radulescu si Cristina Damboeanu, Sociologia consumului si abuzului de droguri, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2006, pg 56 7 Idem 3, pg 33 8 Idem 5, pg 15
6
varsta medie a scazut la 16 ani.”9
In 2009 varsta medie a
scazut semnificativ la 14-15 ani. 5.8 Institutii si organizatii nonguvernamentale implicate in lupta antidrog
Exista o serie de institutii implicate in lupta antidrog printre care numaram: Centrul de Asistenta Integrata a Adictiilor Obregia, Pantelimon, Pericle. Conform site-ului Agentiei Nationale Antidrog, aceste centre “acordă servicii gratuite de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii de droguri în regim ambulatoriu, inclusiv tratament substitutiv cu agonişti/antagonişti de opiacee ca alternativă terapeutică orientată spre: -
îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarilor
-
reducerea incidenţei bolilor sau riscurilor asociate consumului de substanţe
-
reducerea consumului droguri
-
creşterea nivelului de adaptare şi integrare socială, familială şi profesională a
beneficiarilor”10 Dintre ONG-uri putem enumera: Asociatia Salvati copiii, Asociatia Adolescentul, Asociatia Mesagerii Sanatatii, Asociatia Romana Antidrog, Aliat, Open Doors etc. Serviciile oferite de aceste organizatii sunt: “- schimb de seringi şi furnizarea altor echipamente sterile, -
asistenţă
specializată
pentru
cazurile
care
prezintă
leziuni
vaccinare impotriva hepatitelor A, B, C11”
6.
DEFINIREA
9
Idem 3, pg 35,36,37 http://www.ana.gov.ro 11 Idem 11 10
7
UNITATILOR DE ANALIZA SI DE INREGISTRARE
Unitatea
de
analiza este reprezentata de catre adolescentii care invata in liceele bucurestene, consumatori de droguri. Unitatea de inregistrare se caracterizeaza prin adolescentii consumatori de droguri, prietenii acestora, parintii, profesorii, vecinii, politia. 7. ELABORAREA IPOTEZELOR SI A INTREBARILOR Acest proiect de cercetare si-a propus sa verifice o serie de ipoteze si sa raspunda la o serie de intrebari. Ipoteze: 1. Daca in anturaj exista consumatori de droguri, atunci exista o probabilitate ridicata a consumului de droguri. 2. Daca adolescentii se confrunta cu probleme familiale, atunci acestia sunt mai vulnerabili in ceea ce priveste consumul de droguri.
3. Cu cat varsta este mai frageda, cu atat
riscul de consum este mai ridicat. Intrebari: 1. Cu cine consuma tinerii droguri?
2.
Unde
si
cand
consuma droguri adolescentii?
3. Ce ii determina pe
tineri sa consume droguri?
4. Care sunt tipurile de
droguri care sunt cel mai des utilizate?
5. Care sunt factorii
care determina consumul de droguri?
6. In ce segment de
varsta se intalneste consumul de droguri?
7. Cat de frecvent
consuma droguri adolescentii?
8. STABILIREA TIPULUI DE CERCETARE
8
Aceasta cercetare este: explicativa, neexperimentala, longitudinala repetata, statistica, cantitativa( este folosit chestionarul).Acest tip de cercetare ne poate ajuta sa ne atingem obiectivele: sa determinam care sunt cauzele si efectele fenomenului, statistici, impactul pe care il are consumul de droguri asupra tinerilor, parintilor, prietenilor etc. 9. SELECTAREA SURSELOR DE INFORMARE Sursele din care putem culege informatii sunt: - populatia tinta (adolescentii), dar si parintii, prietenii acestora, vecinii, profesorii - documentele scrise , statistici - mass-media ( ziare, emisiuni tv) - internet Natura informatiei este cantitativa.
10. SPECIFICAREA UNITATILOR STUDIATE
Proiectul de cercetare este reprezentativ pentru elevii din invatamantul preuniversitar (clasele a IX-a – a XII-a). Acesti elevi reprezinta populatia tinta, care a fost aleasa dupa anumite criterii din mai multe licee bucurestene indiferent daca sunt sau nu consumatori de droguri. Cercetarea folosita este una statistica, folosindu-se studiul de masa (esantionarea). 11. CONSTRUCTIA VARIABILELOR (DESCRIERE CALITATIVA)
Pornind de la ipotezele si intrebarile formulate la punctul 7, putem distinge mai multe variabile:
9
1. Daca in anturaj exista consumatori de droguri, atunci exista probabilitate ridicata a consumului de droguri. Variabilele acestei ipoteze sunt: “anturaj” si “consumatori de droguri”. Indicatorii “anturajului” sunt: relatiile de prietenie care se stabilesc intre membrii grupului, cum isi petrec acestia timpul liber, cum se influenteaza intre ei. Indicatorii “consumatorilor de droguri” sunt: cine a venit cu propunerea in grupul respectiv, ce i-a determinat sa consume, unde le consuma, tipul de drog pe care il consuma. 2. Daca adolescentii se confrunta cu probleme familiale, atunci acestia sunt mai vulnerabili in ceeea ce priveste consumul de droguri. Variabilele acestei ipoteze sunt: “probleme familiale” si “vulnerabili”. Indicatorii “problemelor familiale” sunt: ce este o problema familiala, cauzele care le determina, cum ii influenteaza acest tip de probleme pe tineri. Indicatorii pentru “vulnerabili” sunt: factorii care au determinat vulnerabilitatea lor, ce i-a determinat sa consume droguri. 3. Cu cat varsta este mai frageda, cu atat riscul de consum este mai ridicat. Variabilele acestei ipoteze sunt “varsta frageda” si “riscul de consum”. Indicatorii pentru “varsta frageda” sunt: varsta la care s-au consumat droguri pentru prima data, cauzele si efectele consumului de droguri la aceasta varsta. Indicatorii pentru “riscul de consum”sunt: cantitatea consumata. In cazul intrebarilor indicatorii sunt: anturajul (cu cine consuma), locul si momentul in care consuma (contextul), frecventa consumului, cantitatea pe care o consuma, tipul de droguri, cum le procura, cauzele si efectele consumului, varsta.
12. CUANTIFICAREA ( DESCRIEREA CANTITATIVA) Vom determina nivelurile de masurare pentru fiecare indicator in parte in cazul indicatorilor rezultati din intrebari.
10
Pentru “anturaj” (cu cine consuma droguri tinerii?) este un nivel nominal ( singuri, prieteni, vecini, familie, rude). Pentru indicatorul “locul in care se consuma” este tot un nivel nominal ( la prieteni, acasa, in aer liber, in cluburi). “Frecventa consumului” se caracterizeza printr-un nivel de tip interval ( foarte rar, rar, asa si asa, des, foarte des). “Cantitatea de droguri” se caracterizeaza printr-un raport (1 gram, 2 grame…). In cazul “tipului de drog” nivelul este nominal ( marijuana, cannabis, ecstasy, hasis). La fel este si in cazul “cauzelor si efectelor” (cauze: plictiseala, curiozitate, teribilism etc.). In cazul indicatorului “ varsta” avem un nivel de tip raport. 13. ALEGEREA METODELOR DE CERCETARE Metoda de cercetare folosita in acest proiect este cercetarea cantitativa realizata prin intermediul unei anchete sociologice pe baza de chestionar, efectuata pe un esantion de elevi din invatamantul preuniversitar. “ Ancheta este metoda de cercetare stiintifica de culegere a informatiilor pe cale interogativa, prin intrebari adresate oamenilor in diferite modalitati si pe teme din cele mai variate.”12
Ancheta folosita in acest studiu este cantitativa, deoarece sunt folosite date
numerice, cantitative si este o ancheta selectiva (pe baza de esantion).
14. STABILIREA TEHNICILOR DE LUCRU Tehnica utilizata pentru acest studiu a fost chestionarul, completat simultan de mai multe persoane. S-a pastrat anonimatul persoanelor intervievate. Astfel interogarea reprezinta genul proxim, iar interactiunile directe, sunt diferentele specifice ale tehnicilor de ancheta. 15. IDENTIFICAREA PROCEDEELOR DE CERCETARE
12
Traian Rotariu si Petre Ilut, Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica, Ed. Polirom, Iasi, 1997, pg
83
11
Instrumentul de ancheta al acestei cercetari este chestionarul in care au fost folosite “intrebari filtru”, intrebari de control si libere (deschise) astfel incat sa fie atinse si lamurite obiectivele: - identificarea principalelor tipuri de droguri care sunt consumate de tinerii care studiaza in liceele bucurestene, precum si frecventa consumului - stabilirea principalelor grupe de varsta in care se consuma frecvent droguri - motivele consumului de droguri - factorii care favorizeaza consumul de droguri in randul adolescentilor - efectele consumului de droguri - impactul drogurilor asupra elevilor, parintilor, profesorilor - identificarea atitudinilor adolescentilor asupra consumullui de droguri “Chestionarul sociologic este instrumentul de cercetare al carui continut il reprezinta un set de intrebari, elaborate in prealabil in cadrul demersului de lucru adoptat si prin care se concretizeaza indicatorii selectati pentru culegerea de informatii.”13 Chestionarul cuprinde 10 intrebari. ESANTIONAREA Esantionul de adolescenti este stratificat, selectat dintre elevii cuprinsi in clasele de liceu a IX-a – a XII-a (grupele de varsta 15- 18 ani). Esantionul cuprinde 250 de subiecti, iar ancheta s-a desfasurat in 12 licee bucurestene alese aleator, cate doua pe fiecare sector, astfel: sectorul 1 (Colegiul National “ Sfantul Sava”, Liceul Teoretic “ Nicolae Iorga”), sectorul 2 ( Colegiul Bilingv “George Cosbuc”, Colegiul National “Spiru Haret”), sectorul 3 (Liceul Bilingv “Decebal”, Liceul Teoretic “Dante Alighieri”), sectorul 4 (Colegiul National “Octav Onicescu”, Liceul de Muzica “Dinu Lipatti”), sectorul 5 (Colegiul National “ Gh. Lazar”, Liceul Teoretic “Ion Barbu”), sectorul 6 ( Colegiul National “ Elena Cuza”, Liceul Teoretic “Eugen Lovinescu”). Studiul s-a desfasurat in perioada 20 octombrie- 20 noiembrie 2009. Pragul de incredere estimat este de 90 %, iar eroarea de _ 3 %. 16. 13
ELABORAREA
INSTRUMENTELOR
DE
CERCETARE
SI
Idem 12, pg. 96
12
INTERPRETAREA REZULTATELOR Chestionarul cuprinde 10 intrebari astfel incat sa fie atinse in totalitate obiectivele.
Intrebarea 1: Cat de importanta este pentru dumneavoastra
problema consumului de droguri? 1. - deloc importanta 2. – nu prea importanta 3. - importanta 4. – foarte importanta In urma analizei datelor se observa ca din 250 de subiecti, 9 au raspuns pentru 1., 13 au raspuns pentru 2., 76 pentru 3. si 152 pentru 4. Se poate observa faptul ca pentru cei mai multi tineri, problema consumului de droguri are o importanta foarte mare (152 de repondenti). Cat de importanta este pentru dumneavoastra problema consumului de droguri? 160 140 120 100 80 60 40 20 0
Series1 Series2
Deloc important
Nu prea important
Important
Foarte important
Figura 1. Importanta consumului de droguri Intrebarea 2: Ati incercat sau ati consumat vreodata droguri? 1. – niciodata 2. – cateodata 3. – am incercat de cateva ori 4. – consum frecvent
13
In urma analizei datelor rezulta ca din cei 250 de respondenti, 236 au fost pentru 1., 7 pentru 2., 4 pentru 3.., 3 pentru 4. La aceasta intrebare, cei mai multi adolescenti au raspuns ca nu au consumat niciodata droguri si foarte putini, doar 3 consuma frecvent. Ati incercat sau ati consumat vreodata droguri? 250 200 Series1
150
Series2
100
Series3
50 0 Niciodata
Cateodata
Am incercat de cateva ori
Consum frecvent
Figura 2. Frecventa consumului de droguri
Intrebarea 3: Cu cine credeti ca pot consuma tinerii de obicei droguri? 1. – cu alte persoane 2.- singur 3. – in familie 4. – cu colegii sau prietenii apropiati Interpretand datele rezulta ca din 250 de tineri intervievati, 74 au raspuns pentru 1., 60 pentru 2., 40 pentru 3., 74 pentru 4. Cei mai multi dintre tineri se simt in largul lor sa consume droguri cu colegii sau prietenii apropiati si mai putini singuri sau in familie.
14
Cu cine credeti ca pot consuma tinerii droguri? 80 70 60 50 40 30 20 10 0
Series1 Series2 Series3
Cu alte persoane
Singur
In familie
Cu colegii sau prietenii apropiati
Figura 3. Persoanele cu care consuma tinerii droguri
Intrebarea 4: Care credeti ca sunt locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri? 1. – in aer liber 2. – in discoteca 3. – acasa 4. – la prieteni apropiati Din 250 de subiecti, 37 au optat pentru 1., 48 pentru 2., 76 pentru 3.., 89 penru 4.
In opinia acestor adolescenti, locurile in care se
consuma cel mai frecvent droguri sunt la prietenii apropiati, apoi acasa, la discoteca si in aer liber.
15
Care credeti ca sunt locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri? 100 80 60
Series1
40
Series2
20 0 In aer liber
In discoteca
Acasa
La prietenii apropiati
Figura 4. Locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri
Intrebarea 5: Care credeti ca sunt tipurile de droguri care sunt consumate cel mai frecvent? 1. – droguri stimulente ( ecstasy, droguri de petrecere) 2. – cele fumate in forma pura ( hasis, marijuana) 3. – injectabile ( heroina) 4. – alt tip de drog In urma analizei datelor, putem afirma faptul ca 146 de persoane au optat pentru 1., 56 pentru 2., 18 pentru 3., 30 pentru 4. Cei mai multi dintre tineri considera ca cele mai consumate droguri sunt stimulentele, cele care provoaca veselie, excitatie psihologica, urmate apoi de cele fumabile si de cele injectabile.
16
Care credeti ca sunt tipurile de droguri care sunt consumate cel mai frecvent? 160 140 120 100
Series1
80
Series2
60
Series3
40 20 0 Droguri stimulente
Droguri fumate in state pura
Droguri injectabile
Alt tip de drog
Figura 5. Principalele tipuri de droguri consumate cel mai frecvent Intrebarea 6: Care credeti ca sunt cauzele care ii determina pe adolescenti sa consume droguri? 1. – climatul familial defavorabil 2. – curiozitatea 3. – teribilismul 4. – altceva Interpretand datele, se observa faptul ca 72 de subiecti au raspuns pentru 1., 58 pentru 2., 92 pentru 3., 28 pentru 4. Asfel, cei mai multi adolescenti cred ca teribilismul este principala cauza care i-ar determina sa consume droguri, urmat de climatul familial defavorabil, curiozitate si alte cauze.
17
Care credeti ca sunt cauzele care ii determina pe adolescenti sa consume droguri? 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
Series1 Series2 Series3
Climatul familial defavorabil
Curiozitatea
Teribilismul
Altceva
Figura 6. Cauzele consumului de droguri Intrebarea 7: Care credeti ca sunt principalii factori inhibitori (care impiedica) ai consumului de droguri? 1.- vointa 2.- constientizarea pericolului 3. – mediul in care traiesc si cum au fost educati
4. – teama de dependenta 5. – altceva Analizand datele avem: 53 de subiecti
au optat pentru 1., 65 pentru 2., 56 pentru 3., 52 pentru 4., 24 pentru 5. Cei mai multi subiecti cred ca principalul factor inhibitor al consumului de droguri este constientizarea pericolului, urmat de mediul in care traiesc si cum au fost educati si teama de dependenta.
18
Care credeti ca sunt principalii factori inhibitori ai consumului de droguri? 70 60 50 40 30 20 10 0
Series1 Series2
Al
tc ev a
Co Vo ns in t ie ta nt iza re a pe ric ol M ul ed ui iu li n ca re tr a Te ie sc am a de de pe nd en ta
Series3
Figura 7. Factorii inhibitori ai consumului de droguri Intrebarea 8: Care credeti ca sunt grupele de varsta mai predispuse spre consumul de droguri? 1. – 14 – 16 ani 2. - 16 – 18 ani 3. – 18 – 20 ani 4. – peste 20 ani In urma analizei datelor putem afirma faptul ca 123 de subiecti cred ca cei mai predispusi sunt cei cu varste fragede, intre 14-16 ani, 97 au optat pentru cei cu varste intre 16-18 ani, 17 pentru 3., 13 pentru 4.
19
Care credeti ca sunt grupele de varsta mai predispuse spre consumul de droguri? 140 120 100 80
Series1
60
Series2
40 20 0 14-16 ani
16-18 ani
18-20 ani
peste 20 ani
Figura 8. Grupele de varsta predispuse spre consumul de droguri Intrebarea 9: Care credeti ca sunt consecintele (efectele) de care va temeti cel mai mult in cazul in care ati consuma droguri? 1. – teama de dependenta 2. – efectele toxice asupra diverselor organe ale corpului 3. – transmiterea unor boli (SIDA, hepatita B, C) 4. – altceva Dintre cei 250 de subiecti, 83 se tem de dependenta, 77 de efectele toxice, 54 de transmiterea unor boli grave si 36 de altceva.
20
Care sunt efectele de care va temeti cel mai mult in cazul consumului de droguri? 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
Series1 Series2 Series3
Teama de dependenta
Efecte toxice
Transmiterea unor boli
Altceva
Figura 9. Efectele consumului de droguri Intrebarea 10: Cine credeti ca are un impact mai mare asupra adolescentilor si i-ar putea impiedica sa nu mai consume droguri? 1. – institutia de invatamant 2. – mass-media (filme, articole) 3. – familia / prietenii 4. – altcineva Analizand datele obtinute, se observa ca cei mai multi subiecti au incredere in familie si prieteni ca i-ar putea ajuta sa depaseasca acest moment dificil (83). 58 dinte adolescenti au optat pentru 1., 67 pentru 2., 42 pentru 4.
21
Cine credeti ca are un impact mai mare asupra adolescentilor si i-ar putea impiedica sa nu mai consume droguri? 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
Series1 Series2 Series3
Institutia de invatamant
Mass-media
Familia / prietenii
Altcineva
Figura 10. Factorii care ii pot impiedica pe tineri spre a nu mai consuma droguri
BIBLIOGRAFIE
1. Campbell, Ross, Copiii nostrii si drogurile ,trad. de Lucian Popescu, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001
22
2.
Ferreol, Gilles, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz,
Editura Polirom, Iasi, 2000 3. Radulescu, Sorin, Damboeanu, Cristina, Sociologia consumului si abuzului de droguri, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2006 4. Rotariu, Traian, Ilut, Petre, Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica, Editura Polirom, Iasi, 1997 5. http://www. ana.gov.ro, data accesarii : 29. 11. 2009
23
