Hortenzia Papadat-Bengescu
Generalităţi şi despre “Concert din muzică de Bach”
ăturii de Ca Cami mill Pe Petr tre esc scu, u, Ho Hort rten enzzia Pa Papa pada datt-Be Beng nges escu cu a Alătur contribuit la modernizarea prozei româneşti. Prozatoarea s-a format în ătorul, al cărui mentor spiritual a fost asmotfera cenaclului literar Sbur ătorul Eugen Lovinescu. Prin Prin crea creaţi ţia a sa sa,, Ho Hort rten enzi zia a Pa Papa pada datt-Be Beng nges escu cu se plas plasea ează ză la confluenţa tradiţiei cu inovaţia. Astfel în proza Hortenziei PapadatBeng Benges escu cu se pot iden identtific ifica a o sum sumă între ntrea agă de proc oce edee dee de o surp surpri rinz nzăt ătoa oare re nout noutat ate: e: inte interi rior oriz izar area ea lumi lumiii într într-o -o co conş nşti tiin inţă ţă;; exterior exterioriza izarea rea sufletul sufletului; ui; autoanal autoanaliza iza (pers. (pers. I); personaj personajul ul reflector reflector;; multiplicarea vocilor subiective. Ală Alătur turi de ac ace este ste moda odalit lităţi ăţi mode modern rne e, întâ ntâlni lnim elem eleme ente nte specifice romanului tradiţional: analiza psihologică a celor mai fine muta mutaţi ţiii suf suflete leteşt ştii (per (pers. s. a IIIIII-a) a);; inte intere resu sull pent pentru ru so soci cial al,, pent pentru ru desc descri rier erea ea me medi diul ului ui,, a so soci ciet etăţ ăţii ii;; inte intere resu sull pent pentru ru co cons nstr truc ucţi ţia a de personaje, personaje caracter: parvenitul, snobul, ipocritul, amanta, etc. Opera: Nuvele şi schiţe: Ape adânci (1919), Sfinxul (1920), Femeia în faţa oglinzii (1924) Mici romane: Balaurul (1923), Romanţa provincială (1925) mai valoro valoroas asă: ă: Ciclu Ciclull Hal Halli lipapa- Fecioare Contribu ţia cea mai Fecioarele le despletit despletitee (1926), Concert din muzică de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Rădăcini (1938) Piese de teatru: Bătrânul Cea mai importantă contribuţie este proza de faptură psihologică, prin care se dovedeşte un analist subtil al sufletului feminin. Ciclul Hallipa Ciclul Hallipa este al doilea roman ciclic din literatura român ă, după ciclul Comăneştilor a lui Duiliu Zamfirescu. Este vorba despre un romancronică de familie, care urmăreşte existenţa unor familii pe mai multe generaţii. a). Preistoria familei...
...Hallipa şi a familei Drăgănescu nu este prezentată în roman, decât sugerată. În fiecare familie însă există un bătrân sau o bătrână, un înaintaş a cărui existenţă trebuie ascunsă cu grijă. Astfel una din preo preocu cupă pări rile le noil noilor or îmbo îmbogă găţi ţiţi ţi es este te de a as ascu cund nde e or orig igin inea ea joas joasă, ă,
descen descenden denţa ţa obscu obscură ră.. Astfe Astfel, l, indire indirect ct aflăm aflăm inform informaţ aţii ii despre despre tatăl tatăl Leonorei, care a fost perceptor la Mizil; tatăl lui Drăgănescu a fost cârc câ rciu iuma mar; r; bătr bătrân âna a Gram Gramat atul ula a s-a s-a îmbo îmbogă găţi ţitt fabr fabric icân ând d alco alcool ol din din cereale; baba Smoala, prin numele ei, indică sursa îmbogăţirii. b). Generaţia următoare...
...reprezentată de Drăgănescu şi Doru Hallipa munceşte încă pentru a menţine şi pentru a spori averea acumulată de înaintaşi. Pe măsura îmbogăţirii cresc şi pretenţiile şi paralel dorinţa de a ascunde un trecut comp co mprromiţ omiţăt ător or.. Ală Alătur turi de parv parve enit nitism ismul prim prime ei gene genera raţi ţiii, se conturează o nouă trăsătură: snobismul. Urmaşii primei generaţii se preocupă de salvarea aparenţelor, de însuşirea unui mod de viaţă monden. Bătrânii, bolnavii, bastarzii sunt marginalizaţi şi ascunşi cu grijă. Modelul lumii mondene este Elena Drăgănescu. Astfel ea îşi face un adevărat program de îndatoriri mondene: îşi fixează o zi şi o oră de primire; copilul este crescut de o guvernantă londoneză; organizează reuni reuniuni uni monden mondene, e, conce concerte rte,, la care care parti particip cipă ă lumea lumea bună. bună. Toa Toată tă existenţa ei se desfăşoară conform etichetei, codului monden. c). A treia generaţie...
...cuprinde exemplare devitalizate. Reprezentanţii acestei generaţii nu mai trebuie să muncească pentru averea moştenită, le permite o existenţă de lux şi plăceri. Pe plan sufletesc aceste personaje se caracterizează prin sterilitate, prin imposibilitatea de a trăi sentimente autentice, profunde. Se pare că aceste personaje, care nu mai găsesc un sens viabil existenţei lor. Până şi iubirea se reduce la satisfacerea unor instincte primare. Stăpânite de plictiseală, aceste personaje nu mai ştiu cum să-şi omoare timpul. d). In ultimul roman...
...al ciclului Hortenzia Papadat-Bengescu Papadat-Bengescu încearcă să găsească o soluţie de salvare prin revenirea la rădăcini, respectiv prin reântoarcerea Elenei Drăgănescu la ţară pe moşia familiei. Revenirea este însă tardivă şi imposibilă. Cel mai reuşit roman al ciclului este: Concert din muzică de Bach
asupra cuplur cuplurilo ilor: r: În acest acest roman roman inter interesu esull prozat prozatoar oarei ei se concen concentre treaz ază asupra Elena-Drăgănescu, Lina-Rim, Ada Razu-Maxenţiu. Nici unul din aceste cupluri nu se bazează pe iubire, ci exclusiv pe interes. Astfel Elena s-a căsătorit cu Drăgănescu, pentru a ascunde o dezamăgire
senitmen senitmentală tală,, şi pentru a face o partidă partidă bună; Lina Lina se căsătore căsătoreşte şte cu dr. Rim pentru a ascunde existenţa unui copil nelegitim, Sia, făcut cu Lică Trubadurul. Trubadurul. Ada Razu se căsătoreşte cu prinţul Maxenţiu pentru a dobândi un titlu nobilar unei averi câştigate prin mijloace dubioase de tatăl ei. După cum sugerează sugerează şi titlul, este vorba despre organizarea unui concert de către Elena Drăgănescu, la care să ia parte familia şi lumea bună. Romanul nu are acţiune propriu-zisă propriu-zisă pentru că romanciera romanciera cultivă a proză de observaţie psihologică. Lumea prezentată de Hortenzia Papadat-Bengescu se defineşte prin câteva câteva trăsătur trăsăturii specifi specifice: ce: parvenit parvenitismu ismul, l, repreze reprezentat ntat prin Lică Trubadurul, snobismul - Elena Drăgănescu, Nory, Mini, Coca-Aimeé, boala - Maxenţiu, gemenii Hallipa, Sia. Hortenzia Papadat-Bengescu Papadat-Bengescu este prima romancieră, care acordă o atenţie deosebită bolii. Ea nu este interesată de apectul clinic al bolii, de echilibrul fragil dintre viaţă şi moarte, ci este preocupată de echilibrul dintre fizic şi psihic, dintre exterior şi interior. Alături de cazuri de degeneraţi, ca Sia, gemenii Hallipa, romanciera urmăreşte cazzul lui ca lui Maxe Maxenţ nţiu iu,, deci decima matt de TBC. TBC. Pentr entru u boln bolna avii vii din din clin clinic ica a doctorului Walter, boala devine un mod de existenţă. Cu totul totul partic particula ulară ră este este situa situaţia ţia lui lui Maxen Maxenţiu ţiu.. Din moment momentul ul descoperirii bolii, personajul renunţă la orice altă preocupare pentru a urmări toa oatte manifestările bolii sale. Întreaga sa atenţie se concentr concentreaz ează ă exclusi exclusiv v asupra asupra proprie proprieii persoane persoane,, asupra asupra interior interiorulu uluii sau: Pentru el interiorul era accesibil. Nu-l vedea a şa, cum vede chirurgul un trup deschis, îl vedea cu un fel de apuitate tactilă ca şi cum, pe fiecare parte a trupului, trupului, sensibilitatea sensibilitatea îi dezvolta dezvolta mii de ochi, întorşi întorşi înăuntru. Erau în adevăr acolo, caverne şi gropi, precipitări de ape roşii, vaduri pe care Maxenţiu, ca un turist tragic, le vizita amănunţit în fiecare zi...
O altă trăsătură a acestei lumi este erotismul. Sunt prezentate diferite cazuri de la iubirea senzuală la decepţia sentimentală, de la deplina comuniune spirituală la gheaţa instinctuală.
ăgănescu Elena Dr ăgănescu Este personajul, care deţine atenţia romancierei, fiind prototipul lumii mond monden ene. e. După După a dece decepţ pţie ie se sent ntim imen enta tală lă (rup (ruper erea ea logo logodn dnei ei cu Maxenţiu), şi din motive materiale, se căsătoreşte cu Drăgănescu. Fiinţă rece, care se stăpâneşte perfect, judecând lucid pe cei din jurul său, să u, Elen Elena-ş a-şii co cons nstr trui uieş eşte te o exis existe tenţ nţă ă mond monden enă, ă, re refu fugi giu u dint dintrr-o o
căsătorie lipsită de iubire. Existenţa zilnică se desfăşoară după un adevărat cod de obligaţii mondene: îşi fixează o zi şi o oră de primire, copilul este crescut de o guvernantă londoneză, organizează reuniuni mondene, la care participă lumea bună. O altă modalitate de a evada din căsnicia cu Drăgănescu este muzica. Pasiunea pentru muzică are însă şi un aspect particular de diferenţiere faţă de ceilalţi. Încontestabil, că Elena trăieşte cu pasiune muzica, dar reuniunile mondene îi dau un aer de snobism. Existenţa ordonată în atâtea constrângeri mondene, atitudinea distantă faţă de ceilalţi, pasiunea pentru muzică, de care face prea mult caz, o fac pe Elena reprezentanta snobismului acestei lumi. Cu toate acestea, prin cultură, sensibilitate, maniere, ea este superioară celor din jurul său. Pasiunea pentru muzică o apropie de Marcian, în care care se pare pare că descop descoperă eră sensib sensibili ilitat tatea, ea, tandre tandreţea ţea,, ra rafi finam nament entul, ul, care ca re-i -i lip lipsea eau u lui Dră răg gănesc nescu u. În ac acea east stă ă fiin iinţă re rece ce,, ca care re îşi îşi stăpân stăpâneşt eşte e perfe perfect ct rea reacţi cţiile ile suflet sufleteşt eşti, i, iubire iubirea a faţă faţă de Marci Marcian an va provoca o tulburare şi o schimbare profundă. Elenei i se pare că descoperă o deplină comuniune spirituală cu muzicianul muzicianul Marcian. Luciditatea, stăpânirea de sine se opun la început invaziei iraţionalului, dar treptat, Elena nu mai poate stăpâni anarhia sentimentelor. Evadarea în lumea muzicii şi iubirea pentru Marcian se dovedesc a fi iluzorii, nereuşind să o salveze dintr-o existenţă lipsită de căldura sentimentului. sentimentului. După această experienţă intimă, Elena revine la aceeaşi calm netulburat, la aceeaşi stăpânire de sine de la început: din adâncul ei voinţa urca fermă, sigură de ea însăşi. Organizarea concertului trebuia s ă reprezinte iniţial doar un eveniment monden şi o modalitate de a introduce pe Marcian în lumea bună. Ulterior, el devine o modalitate de a demonstra forţa şi coeziunea familei, de a masca moartea ruşinoasă a Siei. Lică Trubadurul Este reprezentantul tipic al parvenitismului; parvenitismului; v ărul doctoriţei Lina Rim, tatăl Siei şi mai târziu amantul Adei Razu. În roman asistăm la o tran transf sfor orma mare re spec specta tacu culo loas asă ă a lui lui Lică Lică Tr Trub ubad adur urul ul dint dintrr-un un tână tânărr impertinent vagabond inofensiv, adept al amorului liber, lipsit de principii morale, într-un domn bine, viitor candidat al partidului conservator. Lic ă Trubadurul este haiduc uc mode modern rn a cărui pădure e oraşul. Trecerea un parvenit, un haid Trecerea dintr-o dintr-o categorie într-alta nu se face u şor; viclean, Lică Trubadurul îşi vinde scump pielea. El rezistă încercărilor Adei Razu de a-l introduce în lumea bună
si în familie; el acceptă acest lucru doar când obţine un profit maxim. Ajuns Ajuns şambel şambelanu anull herghe herghelie lieii princ princiar iare, e, Lică Lică Trubad Trubaduru urull prind prinde e gustul luxului şi al banilor. Amantul oficial al Adei Razu se transformă trecus usee prag pragul ul tota total: l: vest vestim imen enta tar, r, psih psihol olog ogic ic şi co comp mpor orta tame ment ntal al:: trec ărţitor or al celo celorr două două medi mediii soci social ale e şi prins prinsese ese gust gust să rămâne rămâne despărţit dincoace, unde-l condusese destinul său de parvenit de care destin începea să aibă conştiinţă.
Paralel cu averea, cu bun ăstarea, personajul dobândeşte şi conştiinţa noii noii sa sale le co cond ndiţ iţii ii so soci cial ale. e. El pând pândeş eşte te moar moarte tea a prin prinţu ţulu luii Maxe Maxenţ nţiu iu pentru a-i lua locul. Probabil că va realiza visul amantei sale: ar putea ajunge ministru. Tehnica O scenă semnificativă pentru îmbinarea procedeelor vechi cu cele moderne este întâlnirea dintre Maxenţiu şi Ada Razu şi Lică Trubadurul. În scena respectivă există un strat exterior al discuţiilor şi un strat interior al adevăratelor intenţii. Fiecare personaj disimulează spune una şi gândeşte altceva. Alătur Alăturii de împlet împletire irea a vocil vocilor or subiec subiectiv tive, e, autoar autoarea ea inter intervin vine e cu apreciere: căci făinăreasa era cam avară…. Lumea romanului stă sub semnul salvării aparenţelor. Fiecare vrea să pară pară altc altcev eva, a, decâ decâtt es este te în re real alit itat ate. e. Pâ Până nă şi co conc ncer ertu tull devi devine ne o moda modali lita tate te de a demn demnst stra ra forţ forţa a şi co coez eziu iune nea a fami famili liei ei,, a clan clanul ului ui.. Depa Depart rte e de a fi o re reun uniu iune ne a me melo loma mani nilo lor, r, co conc ncer ertu tull masc masche heaz ază ă interese personale. Cele mai rezistente pagini ai romanului se remarcă prin analiza subtilă a sensibilităţii feminine.
