Constantin M. Vioreanu
TEORIE ŞI SOLFEGII
Manual pentru clasa I
GRAFOART
© 2007. Casa de Editură GRAFOART Toate drepturile rezervate pentru prezenta lucrare.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României VIOREANU, CONSTANTIN M. Manual de teorie şi solfegii : clasa I / Constantin Vioreanu ; ed.: Matei Bănică. - Bucureşti : Grafoart, 2007 ISBN 978-973-9054-36-2 I. Bănică, Matei Constantin (ed.) 78(075.33)
Casa de Editură GRAFOART Str. Braşov nr. 20, sector 6, Bucureşti, CP: 061448 Tel.: 0727345474 ; fax.: 0318151513 Web : http://www.grafoart.ro E-mail :
[email protected]
3
Temă pentru acasă:
Câte un rând de pătrimi, astfel:
4
5
6
7
Temă pentru acasă:
Câte un rând de optimi, astfel:
8
9
10
11
12
Temă pentru acasă:
Câte un rând de doimi, astfel:
13
14
15
16
17
18
Albinele
19
ExerciŃii
Frunză verde de stejar
ExerciŃii
20
Fricosul
ExerciŃii
21
Iepuraşul
ExerciŃii
22
Ploaia
ExerciŃii
23
Zebra
24
ExerciŃii
25
Lună, lună nouă
ExerciŃii
26
La portiŃă
ExerciŃii
27
Temă pentru acasă:
TrageŃi barele de măsură în aşa fel încât din valorile notelor de mai jos să se formeze măsuri de două pătrimi.
28
Doarme moşul
29
ExerciŃii
Melodie
30
Muzica: I. D. Vicol
ExerciŃii
Melodie
Muzica: I. Vintilă
31
Cucul
32
ExerciŃii
Furnicile
33
ExerciŃii
34
Nani, pui
ExerciŃii
35
Puişorul
36
ExerciŃii
37
Cântec de primăvară
Hai, copii, la joc
ExerciŃii
38
Ciufulici
39
Solfegii
Acul
40
41
În odaia de copii
42
Ghiocelul
43
Solfegii
44
Melcul supărat
Solfegii
45
Haina primăverii
46
Solfegii
Cântec
47
Cântecul notei Si
48
Solfegii
Ninge
49
Drag mi-e jocul românesc
Solfegii
50
Portativul Grupul de cinci linii orizontale egal depărtate între ele se numeşte „portativ”. DistanŃele dintre linii se numesc spaŃii. Liniile şi spaŃiile portativului se numără de jos în sus.
51
Măsura de două pătrimi
Din o—Ńel se fac u—nel—te DespărŃind în silabe versul de mai sus, observăm că o silabă este mai apăsată (accentuată), iar a doua este mai slabă (neaccentuată). Silaba accentuată este notată cu semnul . > Din
o
-
> Ńel
se
> fac
u
> nel
-
te.
În dreptul fiecărei silabe scriem o pătrime, iar accentul de pe silaba tare îl scriem deasupra notei corespunzătoare. 52
Separăm printr-o linie verticală nota accentuată de cea neaccentuată din stânga ei:
Din
o
-
Ńel
se
fac
u
nel - te.
Pătrimile cuprinse între două linii formează o „măsură”, iar liniuŃa despărŃitoare se numeşte „bară de măsură“. Ştiind că pătrimea durează o bătaie (un timp), măsura formată se numeşte „măsura de două pătrimi“. Ea se notează o singură dată, la începutul cântecului, după cheia sol, astfel:
Din
o
-
Ńel
se
fac
u
nel -
te.
Pentru a măsura durata timpilor, facem următoarele mişcări cu mâinile:
53
Semnul de repetiŃie Trompeta
Trom - pe - ta A - şa ră
su - nă - su - nă
tra, tra,
la, la,
la la
Aceste două puncte, urmate de bară dublă, ne arată că trebuie să repetăm ceea ce am cântat. NuanŃe Pe unele dintre cântecele pe care le învăŃăm le cântăm mai tare, iar pe altele mai puŃin tare. Gradul de tărie pe care-l dăm unui cântec se numeşte „nuanŃă“ şi se notează astfel: p înseamnă încet (slab); mf înseamnă potrivit de tare; f înseamnă tare. Solfegii
54
O melodie cântată pe note, fără cuvinte, se numeşte solf egiu. Semnul aflat în ultimul solfegiu se numeşte c r e s c e n d o şi ne arată că trebuie să creştem treptat tăria sunetelor deasupra cărora este scris. Se notează pe scurt: cr esc. Semnul aflat în acelaşi solfegiu se numeşte decr escendo şi ne arată că trebuie să descreştem treptat tăria sunetelor deasupra cărora este scris. Se notează pe scurt decr esc. 55
Gama „Do major” Ton-semiton
Cântecul gamei
56
2. Sunetele sunt cântate După înălŃime toate. Înşiruirea ca pe o scară a celor opt sunete de la „DO“ de jos până la „DO“ de sus se numeşte „gama muzicală“. Gama care începe cu sunetul „DO“ de jos şi se termină cu sunetul „DO“ de sus se numeşte „gama lui DO major“. Această gamă are distanŃe mici între trepte, numite „semitonuri“ numai între sunetele mi-fa şi si-do, iar între celelalte trepte are distanŃe mari, numite „tonuri“ între sunetele do-re, re-mi, fa-sol, sol-la, la-si. Solfegii
57
Melodie
58
Constantin Brăiloiu
Iepuraşul Ie - pu - raş,
Şi
s-a dus
dră -gă - laş
co - lo
sus,
A fu - git pes - te
Sub o
Solfegiu
tu - fă
i - maş
s-a as - cuns
Gr. Teodosiu
59
Măsura de trei pătrimi
DespărŃind în silabe versul de mai jos, observăm că accentul cade din trei în trei silabe, astfel: >
Du - nă - re, 60
>
Du - nă - re,
>
drum
fă - ră
>
pul - be - re.
În dreptul fiecărei silabe scriem o pătrime, iar accentul de pe silaba cuvântului îl aşezăm deasupra notei corespunzătoare, astfel:
Du - nă - re,
Du - nă - re, drum
fă - ră
pul - be - re.
Separăm printr-o bară de măsură nota accentuată de cea neaccentuată din stânga ei, astfel:
Du - nă - re,
Du - nă - re, drum
fă - ră
pul - be - re.
Ştim că pătrimea durează o bătaie (un timp). În măsura formată având trei pătrimi, înseamnă că vom avea trei bătăi. Măsura de trei pătrimi se scrie o dată, la începutul cântecului, astfel:
Du - nă - re,
Du - nă - re,
drum fă - ră
pul - be - re.
61
Măsura de trei pătrimi se bate astfel:
ExerciŃii ritmice
Balada unui greier mic Versuri: G. Topârceanu
Pes 62
te
Muzica: V. Gabrielescu
dea - luri
zgri - bu -
li -
te
Pes - te
Ńa - rini
zdren - Ńu
şa, de-o - da - tă,
-
i - te,
Toam - na
A
cea în -
ve
-
nit
a -
tu - ne - ca - tă.
Solfegii
63
Cântec de leagăn
Na
-
ni,
na
Dra - ga
ma - mii
nal -
tres - ti
tă,
-
ni,
ga
- oa
pi
-
-
Ńă,
- ră,
Al - bă
ca
na -
co - pi -
- cră - mioa - ră.
Na - ni,
li
- Ńă,
ma - mii
Ńă.
li
fi -
Solfegiu
64
co -
- ro -
lă
Dra - ga
Muzica: V. Gabrielescu
ni
Să creşti
ga - ro - fi
o
- Ńă.
Durata de trei timpi
Arcul care uneşte două note aşezate pe aceeaşi linie sau spaŃiu se numeşte „legato“. 65
Prin acest semn, durata doimii se măreşte cu durata celei de-a doua note din legato, pătrimea. Rezultă că notele „DO“, „FA“ şi „SOL“ vor fi Ńinute 3 timpi. Nota a doua din legato se cântă însă fără a se mai pronunŃa. Nota care Ńine trei bătăi se mai scrie şi astfel:
Leagănul
U -
le -
66
gă
Ńa
-
sus
na -
prea fru - mos,
şi
şu -
Muzica: Motora-Ionescu
u - Ńa
le,
Lea - găn,
jos,
Tu
le - gă
Lea - găn,
mă
le
- na - şu -
- geni
le.
1.
UŃa sus şi uŃa jos, Leagăn, legănaşule, Tu mă legeni prea frumos, Leagăn, legănaşule.
2.
Tare-mi place şi-s voios, Leagăn, legănaşule, Când mă porŃi în sus şi-n jos, Leagăn, legănaşule. Primăvara
Flu - tu - re
Ce - ru-i
al
ła - ra
Dea - luri
î
-
vi - no şi
bas - tru
zboa - ră
łara mea
mea
-
şi
nal
a
-
-
te
re
Muzica: Motora-Ionescu
fă - ră
prin
de
flori
nori!
Muzica: D. G. Kiriac
hol - de
cu
bo - ga
mân - dre
- te
flori.
67
Iz - voa - re
Un cer
ExerciŃii ritmice
al
-
lim - pezi
Şi
bas
Prea rar
- tru
Solfegii
68
ră - co
cu
- roa
- se,
nori.
Temă pentru acasă
CopiaŃi pe caiete exerciŃiul de mai jos şi trageŃi barele de măsură în aşa fel încât să rezulte măsuri de .
Dansul
Un, doi, trei,
Un, doi, trei,
un,
un, doi, trei,
doi, trei,
Muzica: Edith Visky
ia - tă
hai - deŃi
un
la
vals!
dans!
69
cr esc . În trei pă - trimi, nu cum - va decr esc . Şi
tot -dea
- u - na în
să ui
- taŃi
ritm să dan - saŃi!
ExerciŃii ritmice
Du-te, iarnă Iar - nă, drum
Soa - re - le
70
Cu - cul ves
bun!
râ - de vo-ios.
-
tit
Du - te
Iar
de-a
-
eu tot
Ia - t-a
so
cum!
cânt bu-cu-ros,
-
sit!
Greieraşul
1. Gre - ie - raş,
Zi-i
de
zor,
Ne vin din
Oas - pe - Ńii
Muzica: D. D. Stanciu
gre - ie - raş
zi-i
de
zări,
dra - gii
dră
zor
în
din
- gă
-
prid
- vor!
de - păr
pri -
mă
laş,
-
tări,
-
veri.
1.
Greieraş, greieraş drăgălaş Zi-i de zor, zi-i de zor în pridvor. Ne vin din zări, din depărtări, OaspeŃii dragii primăveri!
2
Ghiocei, ghiocei mititei, RăsăriŃi, răsăriŃi şi-nfloriŃi! În calea lor, zefir uşor Plutească-n vraja florilor!
71
ExerciŃii ritmice
Solfegii
Feodor Oancea
72
ExerciŃii ritmice
Melodie
Muzica: Valentin Gabrielescu
73
Solfegii
Vine ploaia
Versuri: G. Coşbuc
Vi - ne
În gră - di - nă
74
ma
-
re.
ploa
am o
- ia,
floa -
Muzica: I. Vintilă
bi - ne-mi
re,
Vi - ne ploa - ia,
pa
Ploa - ia o va
bi - ne-mi
pa
-
re!
creş-te
-
re!
Solfegii
75
Temă pentru acasă
CopiaŃi pe caiete exerciŃiul ritmic de mai jos şi trageŃi barele de măsură în aşa fel încât să rezulte măsuri de .
76
Pauza de pătrime în măsura de
Momentul de tăcere în decursul unui cântec se numeşte pauză. În măsura de o pătrime durează un timp. Momentul de tăcere care durează un timp se numeşte pauza de pătrime. Pauza de pătrime se scrie astfel:
77
ExerciŃii ritmice
Cântecul Pauzei
Din
78
Pa -
u
-
cân
-
tec
za
când
să
în - tâl
vă
Solfegii
o
-
niŃi,
-
priŃi!
Temă pentru acasă
Să se copieze pe caiete exerciŃiul de mai jos şi să se tragă barele de măsură în aşa fel încât să rezulte măsuri de .
79
Pauza de pătrime în măsura de Cântecul cucului
Cu - cu,
cu - cu,
Cu - cu,
Că
pri - mă
Cu - cu,
80
cu - cu,
-
va
-
cu - cu,
cân - tă-n pă cân - tă
ra
Melodie
- du - re,
fru
-
mos.
so
-
sit.
ne - con - te
-
nit.
iar
a
Muzica: I. Vintilă
ExerciŃii ritmice
Solfegii
81
Temă pentru acasă
ScrieŃi pauzele corespunzătoare, care lipsesc în exerciŃiile ritmice de mai jos, pentru completarea măsurii:
82
Pauza de optime
Valoarea de optime durează o jumătate de timp. Momentul de tăcere care durează o jumătate de timp se numeşte pauză de optime şi se desenează astfel:
Pauza de pătrime în măsura de
Bondarul leneş
1. La
E
ca - sa
um -
bon -
bra
ste
-
da - ru - lui.
Muzica: C. Mereş
ja
- ru
Bâz,
- lui,
Bâz,
83
zbor me - reu
Dar la
mun - că-mi
1.
La umbra stejarului, E casa bondarului. Bâz, bâz, zbor mereu, Dar la muncă-mi vine greu!
2.
Mi-e ruşine de copii Şi de-albinele zglobii. Bâz, bâz, iarăşi zbor, Dar la muncă nu am spor! Solfegii
84
vi - ne
greu!
Sus, mai sus, în vârf de nuc
Sus, mai sus, în
vârf de nuc
Cu - cu - leŃ
Cân - tă-un pu - i
Cuc!
Cu - cu - leŃ!
de
cuc!
fru - mos,
Cuc!
De pi - că fun - za pe jos,
Cuc!!
-
şor
cuc!
de
Şi-a - şa
cuc!
Cuc!
Popular
cuc;
cân - tă
Cu - cu - leŃ!
cuc!
Cu - cu - leŃ!
ExerciŃiu ritmic
85
Solfegii
86
Temă pentru acasă
TrageŃi barele de măsură în exerciŃiile de mai jos astfel încât să se formeze măsuri de .
Pauza de optime în măsura de Melodie
Muzica: I Vintilă
87
Solfegii
88
ExerciŃii ritmice
Solfegii
89
90
Măsura de patru pătrimi
Cuiburile păsărilor
DespărŃind în silabe textul de mai sus, vom observa că accentul principal cade din patru în patru silabe, astfel: Cui - bu - ri - le
pă - să - ri - lor. 91
În dreptul fiecărei silabe scriem o pătrime, iar accentul de pe silaba cuvântului îl aşezăm deasupra notei corespunzătoare, astfel:
Cui
- bu
-
ri
-
le
pă
- să
-
ri
-
lor.
Cui
- bu
-
ri
-
le
pă
- să
-
ri
-
lor.
Cui
- bu
-
ri
-
le
pă
- să
-
ri
-
lor
Separăm printr-o bară de măsură nota accentuată de cea neaccentuată din stânga ei, astfel:
Ştiind că pătrimea durează o bătaie, înseamnă că într-o măsură vom avea patru bătăi. Aceasta se numeşte „măsura de patru pătrimi“ şi se scrie o singură dată la începutul cântecului, astfel:
Măsura de patru pătrimi se bate astfel:
92
93
Cântecul măsurii de 4 timpi
Muzica: I. D. VICOL
1. ToŃi
U - nul
om
vrea,
din - tre
ve - de-n car - te,
94
cu
vo
noi să spu - nă
Cum e scris şi
- ie
bu - nă,
Cân-tul,
ce
se
cum se-m - par - te.
1.
ToŃi am vrea, cu voie bună, Unul dintre noi să spună Cântul, ce se vede-n carte, Cum e scris şi cum se-mparte
2.
Patru timpi urmaŃi de-o bară, Cântul prin accent măsoară. Orice timp pătrime are, Ştie asta orişicare!
ExerciŃii ritmice
Solfegii
95
Versuri: Şt. O. Iosif
Cântec
Muzica: I. Vintilă
1. Nu mai sunt pe lun - că flori,
ł i - pă câr - duri de
co - cori
Solfegii
96
Vă - i - le-s de - şar - te,
Pri - be - gind de - par - te!
I. Potolea
Rimski Korsakov
97
Nota întreagă
Nota întreagă durează patru timpi
Arici Pogonici Muzica: I. Vintilă
U - ri - aş
Rici, Rici, Rici, 98
în - tre pi - tici
Moş A - rici,
Şi
îl chea - mă
A - rici Po - go
Rici,
- nici.
ExerciŃii ritmice
Solfegii
I. Croitoru
99
Lângă lac
Lân - gă
boi
100
lac,
Băr - ză - u - nul
tor!
Iar
A
por - ni - t-o
cald
un bros-coi
şi
bi - ne
Fa - ce
tre - ce-n zbor, Par - că
ră - Ńo - iul
li - pa,
la plim - ba - re,
Şi
tă - ră -
e
e
mo -
li - pa,
Lân - gă lac
nu - mai
soa - re!
e
Solfegii
Temă pentru acasă
TrageŃi barele de măsură în exerciŃiile de mai jos astfel încât să se formeze măsuri de .
101
Pauza de doime
Momentul de tăcere care durează doi timpi este pauza de doime şi se scrie astfel: .
Pauza de doime în măsura de
Versuri: Cicerone Teodorescu
102
Zum, zum, zum
Zum, zum, zum şi
bâz,
bâz,
bâz
Muzica: I. Vintilă
Ci - ne
bâ - zâ
Bâz, bâz, bâz
-
şi
Plea -că -al - bi - ne
-
ie-n
a
uz?
zum, zum,
zum.
le
drum!
la
Solfegii
103
104
Temă pentru acasă
1. TrageŃi barele de măsură în aşa fel încât să se formeze măsuri de patru pătrimi.
105
2. AdăugaŃi pauzele necesare completării măsurilor la exerciŃiul de mai jos:
Pauza de doime în măsura de Cântec
Cea - sul tot
Scoa - lă
106
co
-
ba - te
pi - le
şi
tic - tac ne-n-ce
hai la-n-vă
- tat
- Ńat.
Solfegii
Pauza de doime în măsura de Melodie
Muzica: V. Gabrielescu
107
Solfegii
108
Pauza de notă întreagă
Momentul de tăcere care durează patru timpi este pauza de notă întreagă. Ea se scrie astfel: .
Rău îi şade codrului
Hei!
Hei!
Fo - i - ci - ca
Rău
îi
şa - de
Popular
bo - bu - lui,
co - dru - lui,
109
Fă - ră gla - sul
cu - cu - lui
Şi
ur-ma voi - ni - cu - lui
Solfegiu
Temă pentru acasă
ScrieŃi pauzele care lipsesc din exerciŃiul de mai jos:
110
Sunetul şi nota „RE“ pe linia a patra
Cântec de Pace
Spu - ne
Pa
- ce
vânt
vrem
al
Muzica: I. D. Vicol
nos - tru
pe-n - treg pă
-
cânt:
mânt!
111
Solfegii
112
Sunetul şi nota „MI“ pe spaŃiul patru Melodie
Muzica: I. D. Vicol
113
Solfegii
114
Sunetul şi nota „FA“ pe linia a cincea Sărbătoare-n sat
Săr - bă - toa-re-n sat
la noi,
„Bom-bă - ne“ com - bi - ne - le,
Solfegii
Muzica: I. D. Vicol
Tre-ie - ri - şul
Ca s-a-le-a-gă
e
în toi
boa-be- le
115
Sunetul şi nota „SOL“ deasupra liniei a cincea
Racheta
O
116
Gând de
ra
-
che - tă
pa - ce
zboa - ră-n
lu - mii
Muzica: I. D. Vicol
lu - nă sus,
ea
a
spus.
Solfegii
117
Sunetul şi nota „SI“ sub portativ
Cloşca
Cloş - ca
118
clo!
stri - gă
Ea
ca
pe
o
pu - i
ma - mă
-
şori
Clo, clo, clo, clo,
îi
chea - mă
Clo, clo,
clo, clo,
sus
şi-n jos
Clo,
clo,
clo,
clo,
clo!
Că clo, clo,
clo, clo,
Şi
pe-a - fa - ră
a - lear - gă-n
e
clo, clo, clo, clo, clo,
clo, clo, clo,
fru - mos. clo! clo!
Solfegii
119
Sunetul şi nota „LA“ sub portativ
Poem de toamnă
Versuri: M AndriŃoiu
Au ple - cat co - co - rii
120
Va - ra
se
în
- chi - de
Muzica: I. Vintilă
un - de-va de - par - te
tris - tă
ca
o
car - te
Solfegii
121
Sunetul şi nota „SOL“ sub portativ
Versuri: Marius Nuşi
A 122
- re
Cântec de leagăn
ma - ma
o
fe
- ti
Muzica: I. Vintilă
- Ńă
Gân - dă -
cel
în
cald
ca
gu -
pă
ri - Ńă
tuc
Şi-o
a
Cu
- lu - nă
o
drept nă - suc.
Cântec pentru copilaşi
1. Do - uă zeci pi la,
- tici voi - nici,
Se bă - tu - ră
la, Tra,
la,
la,
s-a
mi - rat,
la,
şi
la,
Tra,
Muzica: Gh. Cucu
Tra, la,
cu-n a - rici,
S-au bă - tut
fra - gă
la,
la,
Tra, la, la, la,
s-au
lup - tat,
Lu - mea-n-trea - gă
la,
la,
la,
la.
123
Solfegii
124
Gama la minor Toamna
Versuri: Gh. Coşbuc
Ieri Mân - dri
ve
flu - turi
rând al - bi - ne
Azi frun - ze - le
e cad
su - pă - ra - te
- deam pe
Muzica: V. Gabrielescu
lun -
zbu - ră - tori. Ieri
e - ra
frig
şi
la
şi
nori
pă - mânt
Veş - te - jesc de
că
flori
Şi
ve - deam zbu -
cald
şi
bi - ne.
şi
vânt
Flo - ri
- le
bru - mă
stau
toa - te.
Strofa I a cântecului „Toamna“ este scrisă în gama Do major. Am învăŃat că semitonurile, în această gamă, se află între notele Mi-Fa (treptele III-IV) şi Si-Do (treptele VII-VIII), iar între celelalte trepte se găsesc tonuri. Deşi sunetele sunt aceleaşi ca în Do major, strofa a II-a a cântecului „Toamna“ este scrisă într-o altă gamă, care începe 125
şi se termină cu sunetul La. Dacă aranjăm sunetele cântecului în ordinea înălŃimii lor, obŃinem următoarea scară:
Observăm că semitonurile se găsesc între sunetele Si-Do (treptele II-III) şi Mi-Fa (treptele V-VI), iar între celelalte trepte se găsesc tonuri. Gama care începe şi se sfârşeşte cu sunetul La şi are tonurile şi semitonurile aranjate după cum s-a arătat mai sus se numeşte gama La minor. Ea este relativa gamei Do major. Ca să determinăm treapta I (sunetul La) a relativei minore, de la treapta I a gamei Do major coborâm trei sunete.
126
Ba - te ___
cea - sul
ne-n-ce Tic, tac,
cea -
sul
ne-n - ce
- tat
tic,
tac,
Scoa - lă
-
te ___ co
- tat,
-
tic,
Ba - te ___ tac,
pi - le
tic,
tac,
drag.
127
AlteraŃii Diezul
Semnele muzicale aşezate în dreptul notelor, la stânga lor, care ne arată că un sunet a fost urcat sau coborât cu un semiton, poartă numele de semne de alteraŃie. Diezul este alteraŃia care urcă cu un semiton sunetul natural lângă care este aşezat. El se scrie: Pe portativ, diezul se scrie astfel: a. Când nota este pe o linie a portativului: b. Când nota este pe un spaŃiu al portativului:
c. Când nota nu este scrisă pe liniile sau spaŃiile portativului:
128
Vara
Versuri: Ion Caloria
Muzica: Ion Vintilă
De pe şe - suri a - du-nând Hol -de - le mă - noa - se
Trec com-bi-ne - le la rând,
Se - ce - ri - şul
În - fră - Ńi - te
e
Mari ca niş - te
în toi
sto - guri noi,
ca - se
A - ur e-n o - goa - re!
Bul -gări par de
soa - re.
Solfegii
129
130
Versuri: Otilia Cazimir
Nani, pui
1. Dormi, fe - ti - Ńă
som - no
Să-mi creşti ma-re şi fru - moa - să,
cui
Na - ni
1.
pui!
Muzica: I. Vintilă
-
roa - să,
Să-i fii
dra - gă ori - şi -
Na - ni
pui!
Dormi, fetiŃă somnoroasă, Să-mi creşti mare şi frumoasă, Să-i fii dragă orişicui... Nani, pui! Nani, pui! 131
2.
Dormi cu mama, băieŃel, Să creşti nalt şi subŃirel Şi frumos, cum altul nu-i... Nani, pui! Nani, pui!
3.
Somnul dulce şi cuminte Vine-ncet să vă alinte, Fără ştirea nimănui... Nani, pui! Nani, pui! Solfegii
132
Becarul
Becarul este semnul muzical care readuce la intonaŃia naturală sunetul ce a fost cântat cu diez. Becarul se scrie astfel: Pe portativ, becarul se scrie astfel: a. Când nota este scrisă pe un spaŃiu al portativului:
b. Când nota este scrisă pe o linie a portativului:
c. Când nota nu este scrisă pe liniile sau spaŃiile portativului:
133
Mai
În fru - moa-sa lu - nă Mai
Vin co - pii
134
cu
Tra, la, la, la, la,
ei pur-tând
Muzica: I. Vintilă
Fi - rea se
re - fa - ce
Po - rum -bei de pa - ce.
la, la, la, la, la, Tra, la, la, la, la,
la, la, la, la, la.
Diez-becar Alunelul
1. A - lu - ne - lul,
Să
ne fi - e,
Ci - ne
ma - re ca
de
să
ho - ra
se fel,
a - lu - ne- lul,
ne
fi - e
o
să
va Să
Popular
fa - ce. ră
- mâ - nă
hai
cu
la
joc,
no -
joa - ce,
Ci - ne mi - ti
roc.
Ma - re,
n-o -
ju tel!
135
Bemolul
Bemolul este alteraŃia care coboară cu un semiton sunetul natural lângă care este aşezat. El se scrie: Pe portativ, bemolul se scrie astfel: a. Când nota este scrisă pe unul din spaŃiile portativului:
b. Când nota este scrisă pe una din liniile portativului:
c. Când nota este scrisă pe o linie sau pe un spaŃiu al portativului:
136
Iepurele Versuri: Ion Caloria
1. Ta - ie gă, gă.
Muzica: I. Vintilă
crân - gul Spe - ri - at Şi
în
-
tr-o
U
-
re - che
s-a - vân - tă
dun
-
Lun -
u - şu - rel ___
137
Că
poc - ni
2.
un
vreasc sub
Alergând pe iepureşte, Frica-n sân el şi-o sporeşte ...Şi turteşte bleg din fugă Nasul mic de-o buturugă. Melodie
Solfegii
138
el. _________
Muzica: I. Vintilă
Melodie
Muzica: I. Vintilă
139
Solfegii
140
Melodie
Muzica: I. Vintilă
Solfegii
141
Bemol-becar Şantierul
Versuri: Cicerone Teodorescu
1. Cu
ce - tăŃi
Cu pa - la - te
142
es
-
te
ca
din
Muzica: I. Vintilă
po
fel şi
chip,
O
gră - ma - dă
-
ves
-
te,
Şan - ti - e - rul nos - tru de
ni
sip.
1.
Cu cetăŃi ca din poveste, Cu palate fel şi chip, Şantierul nostru este O grămadă de nisip.
2.
Din nisip – în parcul mare – Fete şi băieŃi, la fel, Facem case, şcoli, vapoare, Gară, poduri şi tunel.
3.
Suntem harnici, buni de gură Şi pe loc nu stăm deloc. Harnici la învăŃătură Foarte harnici şi la joc! Vistavoiul dimineŃii
Versuri: Cicerone Teodorescu
1. De
cu
zi - uă,
joa - că-n gea - muri
Hai - de, plea-că!
pi
ton -
Du - te, trap!
-
to
Ńi
Muzica: I. Vintilă
-
-
go
ro
-
-
iul
iul
Ce mă scoli cu noap-tea-n cap? 143
1.
De cu ziuă, piŃigoiul Joacă-n geamuri tontoroiul. Refren:
2.
– Haide, pleacă, Du-te, trap! – Ce mă scoli cu noaptea-n cap?
– Spală-te... Te-mbracă iute, Vrei tot mama să te-ajute? Refren.
3.
Sunt mai mic, nu Ńi-e ruşine Să te scol tot eu pe tine? Refren.
În excursie
Versuri: Ion Caloria
Vin
144
co - pi - ii
în
În - şi - raŃi doi
câ - te
plan - te
cru
-
doi,
de,
Muzica: V. Gabrielescu
ză
voi,
Şi
a
du - nă
Proas - pe - te,
de
ro -
uă
u - de,
la, la, la,
la, la,
la,
la, la,
la,
La, la,
la, la,
la,
la,
la, la, la,
la, la, la,
la, la,
la, la,
la,
la, la,
la, la,
la.
Canonul
Ce-ai fă -
gă - du
ră
it
Tre- bu - ie-m-pli - nit.
Doarme moşul
Doar - me
Sfo -
-
mo - şul
-
ie
ca
Muzica: D. G. KIRIAC
sub
um
-
brar,
un
bon
-
dar.
145
Toamna
Ploa - ia
Noi Ńe - sem
ca - de
lu
-
146
ne-n-ce - tat, Toam-na s-a în - tors în sat
łesătoarele
crăm
fi - re
noi por - nim,
N. Bucliu
Pân-za
la
răz
Muzica: I. D. Chirescu
- boi
moi.
al - bă
Şi
łe - sem, la
s-o - năl
râu
- bim.
147
Textele cântecelor cuprinse în materia semestrului I Albinele
Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Versuri: Nina Cassian
Uite stupii cu albine Vesele şi gospodine, Forfotesc cu hărnicie Şi scot mierea aurie.
Frunză verde de stejar. Muzica: Delion Pavel . . . . . . . . . . . 20
Frunză verde de stejar, Tra la, la, la, la, la, la, Hai cu toŃii sub umbrar, Tra la, la, la, la, la, la. Fricosul.
Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Versuri: Maiakovski Traducere: Nina Cassian
Ăsta a fugit de-o cioară. Strigă: – Aoleu! E-un fricos şi bunăoară Asta-i foarte rău! Iepuraşul
Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . Versuri: Cicerone Theodorescu
22
Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . Versuri: Maiakovski Traducere: Nina Cassian
23
Stă sub tufa de alun Iepuraşul... Să vă spun: Se plimbase el puŃin Şi-a văzut pe Moş-Martin! Ploaia. 148
Dacă ploaia-n geam izbeşte, Vântul suflă tare; Ştim cu toŃii, asta este Rău pentru plimbare.
Zebra mea. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . Versuri: Maiakovski Traducere: Nina Cassian
24
Ce drăguŃă-i zebra mea! Are dungi ca o saltea.
Lună, lună nouă. Din folclorul copiilor . . . . . . . . . . . . . 26
Lună, lună nouă Taie pâinea-n două Şi ne dă şi nouă: łie jumătate, Mie sănătate!
La portiŃă. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . Versuri: după Cicerone Theodorescu
27
AŃi văzut pe la portiŃă O fetiŃă cu codiŃă? Se ducea la grădiniŃă, Se ducea la grădiniŃă.
Doarme moşul. Muzica: D. G. Kiriac . . . . . . . . . . . . . . 29 Doarme moşul sub umbrar, Sforăie ca un bondar. Cucul.
Muzica: Delion Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Cucule cu pene sure, Mândru cânŃi tu prin pădure. Cucule cu pene verzi, Mândru cânŃi tu prin livezi!
149
Furnicile. Din folclorul copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Măi copii, veniŃi aici! Ia priviŃi câte furnici, Cum aleargă, vin, se duc, Toate cară, toate duc Fire, boabe, viermişori, Ce mai grabă, ce mai zor!
Nani, pui. Muzica: Ion Vintilă
Dormi cu mama, nani, pui, Să-mi creşti mândru cum te vrui! Dormi, copilă, nani, nani. ÎnfloriŃi să-Ńi fie anii!...
. . . . . . . . . . . . . . . . 35
Puişorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Puişoru-i mititel, Cloşca şade lângă el Şi-l învaŃă şi-i tot spune Grăuncioare să adune! Cântec de primăvară. Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Prin livezi albinele Şi-au pornit colinda.
Muzica: Timotei Popovici . . . . . . . . . . 38 Versuri: Şt. O. Iosif.
Hai, copii, la joc. Muzica: Schmitzer Elena . . . . . . . . . . . . 38
Hai, copii, la joc pornim, Tra, la, la, la, la, Jocuri multe, multe ştim Tra, la, la, la, la. 150
Ciufulici.
Muzica: A. Mendelsohn . . . . . . . . . . . . . . .
Ce mai păr nepieptănat! Râd copiii pe-nfundat. Nu-i nici un secret, pot să vă spun: Nicu a pornit târziu la drum.
39
Acul. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Acul harnic, mititel Trage aŃa după el Şi-alergând ne spune-aşa: „Bună-i meseria mea!“ Tra, la, la, la, la, la, „Bună-i meseria mea!“
În odaia de copii. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . 42 Versuri: Demostene Botez
În odaia de copii Stau la rând pe policioare Animale, jucării Şi culcate şi-n picioare.
Pe măsuŃă şi pe jos, Ca-ntr-un codru sunt de toate. E şi-un tigru mustăcios, Ca pisica-ntins pe spate.
Ghiocelul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
43
Melcul supărat. După G. Breazul . . . . . . . . . . . . . . .
45
Sunt micuŃ şi frumuşel Şi mă cheamă ghiocel. Eu alung iarna geroasă Şi v-aduc vreme frumoasă. Vine melcul supărat. O furnică l-a pişcat
151
Şi cum vine pâş, pâş, pâş, Întâlneşte-un cărăbuş.
Haina primăverii. Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Versuri: Nina Cassian Bate vânt de primăvară, Blând şi dulce peste Ńară. Neaua sură din câmpie Se topeşte, se subŃie. La, la, la, la, la, la, la, la.
Muzica: I. D. Vicol . . . . . . . . . . .
48
Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . .
49
Cântecul notei „si“.
Şi eu pot citi: Asta-i nota „si“ Şi-acum bine ştiu În ce loc s-o scriu! Ninge.
Ninge iarăşi, ninge Peste Ńara mea, SăniuŃa zburdă Veselă prin nea.
Drag mi-e jocul românesc. Din folclorul copiilor . . . . . . . . . 50 Drag mi-i jocul românesc, Dar nu ştiu cum să-l pornesc! Hei, tra la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la. Că de nu l-oi porni bine, Oi păŃi mare ruşine! Hei, tra, la, la, la, la... Nu te uita la cojoc, Ci te uită cum mai joc! Hei, tra, la, la, la, la...
152
Cuprins Pătrimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Optimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Doimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Portativul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Cheia sol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Sunetele şi notele „SOL“ şi „MI“ Sunetul şi nota „LA“ . . . . . Măsura de două pătrimi . . . . Sunetul şi nota „DO“ . . . . . Sunetul şi nota „RE“ . . . Sunetul şi nota „FA“ . . . Sunetul şi nota „DO“ de sus Sunetul şi nota „SI“ . . .
. . . .
. . . .
. . . . . . . . . . . . . . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
19 22 24 29
32 36 43 48
Semnul de repetiŃie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 NuanŃe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Gama „DO MAJOR“ ton-semiton . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Măsura de trei pătrimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Durata de trei timpi. Legato de durată . . . . . . . . . . . . . . 65 Pauza de pătrime în măsura de . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Pauza de optime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Măsura de patru pătrimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
153
Nota întreagă
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Pauza de doime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 Pauza de notă întreagă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 Sunetul şi nota „RE“ pe linia a patra . . . . . . . . . . . . . . . 111
Sunetul şi nota „MI“ pe spaŃiul patru . . . . . . . . . . . . . . . 113 Sunetul şi nota „FA“ pe linia a cincea . . . . . . . . . . . . . . . 115
Sunetul şi nota „SOL“ deasupra liniei a cincea . . . . . . . . . . . 116 Sunetul şi nota „SI“ sub portativ . . . . . . . . . . . . . . . . . 118 Sunetul şi nota „LA“ sub portativ . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Sunetul şi nota „SOL“ sub portativ . . . . . . . . . . . . . . . . 122 Gama La minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 AlteraŃii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 Diezul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 Becarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133 Bemolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 Canonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 Textele cântecelor cuprinse în materia semestrului. I . . . . . . . . . 148
154
Casa de Editură
GRAFOART
vă oferă: Colecţia Muzicală Peste 30 de titluri partituri, metode de instrument, culegeri de studii pentru pian, vioară, violă, violoncel, chitară, flaut detalii pe http://www.grafoart.ro/colectia_muzicala.htm colecţia Edition Peters peste 15 000 de titluri adunate în peste două secole de activitate detalii pe http://www.grafoart.ro/edition_peters.htm Accesorii muzicale - SEIKO Metronoame şi Aparate de acordaj PROFESIONALE
electronice şi mecanice http://www.grafoart.ro/seiko.htm
COLECŢIA MUZICALĂ Lucrări de TEORIE ŞI SOLFEGII: Manual de Teorie şi Solfegii - clasa I Manual de Teorie şi Solfegii - clasa II Manual de Teorie şi Solfegii - clasa III Manual de Teorie şi Solfegii - clasa IV Lucrări pentru PIAN: Anna Magdalena Bach – Piese (ed. revizuită) Johann Sebastian Bach – Invenţiuni la două voci L. van Beethoven – Piese pentru începători şi avansaţi Maria Cernovodeanu – Mică metodă de pian Muzio Clementi – 6 sonatine op. 36 pentru pian Carl Czerny – Primul profesor de pian (op. 599) Carl Czerny – Studii de agilitate (op. 299) J. B. Duvernoy – Studii elementare (op. 176) Edvard Grieg – Piese lirice pentru pian C. L. Hanon – Pianistul virtuoz Lucrări pentru CHITARĂ: Matteo Carcassi – Metodă de chitară (vol. I – II – III) Matteo Carcassi – 10 piese concertante Lucrări pentru VIOARĂ: Ionel Geantă - George Manoliu – Manual de vioară - vol I H. E. Kayser – 36 de studii (op. 20) Robert Klenck – Studiul gamelor la vioară (vol. I şi II ) Pierre Gaviniès – 24 de studii (Matinées) Ciprian Porumbescu – Balada Hans Sitt – 50 de exerciţii zilnice Lucrări pentru VIOLĂ: B. Campagnoli – 41 de capricii (op. 22) Arnold Matz – Studii Lucrări pentru VIOLONCEL: F. A. Kummer – 10 studii melodice (op. 57) Sebastian Lee – Studii melodice (op. 31) Lucrări pentru FLAUT: Giuseppe Gariboldi – Primele exerciţii
ÎN CURS DE APARIŢIE: Lucrări de TEORIE ŞI SOLFEGII: Manual de Teorie şi Solfegii - clasa V Manual de Teorie şi Solfegii - clasa VI Manual de Teorie şi Solfegii - clasa VII Manual de Teorie şi Solfegii - clasa VIII Jules Arnoud – Solfegii (vol. I şi II) (ed. a II-a revizuită) Lucrări pentru PIAN: Carl Czerny – 50 de exerciţii pentru începători (op. 481) Carl Czerny – 100 de exerciţii uşoare (op. 139) Carl Czerny – 40 de exerciţii zilnice (op. 337) Carl Czerny – Arta agilităţii (op. 740) Lucrări pentru CHITARĂ: Ferdinando Carulli – Metodă de chitară (ed. revizuită) Ferdinando Carulli – 24 de duete Lucrări pentru VIOARĂ: Ionel Geantă - George Manoliu – Manual de vioară - vol II Robert Klenck – Studiul poziţiei I la vioară (2 vol) Robert Klenck – Studiul poziţiilor la vioară Jacob Dont – Studii şi capricii (op. 35) Rodolphe Kreutzer – 42 de studii J.-F. Mazas – Studii (op. 36) Pierre Rode – 24 de capricii Frederigo Fiorillo – 36 de studii (capricii) Otakar Ševčik – Tehnica viorii (op. 1) Otakar Ševčik – Tehnica Arcuşului (op. 2) Otakar Ševčik – Trilul (op. 7) Otakar Ševčik – Schimburi de poziţie şi game la vioară (op. 8) Otakar Ševčik – Duble coarde la vioară (op. 9). Lucrări pentru VIOLĂ: F. A. Hoffmeister – Studii pentru violă R. Hofmann – Primele exerciţii la violă (op. 86) Lucrări pentru OBOI: J. H. Luft – 24 de studii
Metronoame
SQ50V metronom electronic pe bază de cuarţ programare facilă cu indicator volum reglabil; căşti ataşabile (3,5 mm) tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat şi vizual prin LED-uri
DM50 metronom cu clips, ataşabil la partitură disponibil negru, gri şi roşu (culori metalizate) volum reglabil; taste ergonomice tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat şi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi prin LED
DM70 metronom digital de buzunar disponibil negru, gri şi bleu volum reglabil; căşti ataşabile (2,5 mm); taste ergonomice tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat şi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi prin LED permite poziţionarea verticală
DM100 metronom multifuncţional digital, ataşabil la pupitru volum reglabil; căşti ataşabile (2,5 mm); taste ergonomice tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat şi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi 5 LED-uri permite poziţionarea verticală alimentare 2 baterii AAA (incluse)
SQ70 metronom multifuncţional pe bază de cuarţ afişaj mare însoţit de LED-uri; taste ergonomice volum reglabil; căşti ataşabile (3,5 mm) utilizabil cu baterie (inclusă) sau cu adaptor de 9V
WPM1000 metronom clasic, mecanic (cu arc) cu carcasa de lemn disponibil în culorile : maro închis şi maro deschis tempo reglabil, cu posibilitatea indicării măsurii cu clopoţel
SPM 320 / 370 metronom clasic, mecanic (cu arc) disponibil în culorile : negru, albastru, bleu, roz, alb, galben transparent, roşu transparent tempo reglabil, cu posibilitatea indicării măsurii cu clopoţel
STMX1 mixt - aparat de acordaj şi metronom portabil şi compact, asigură acordajul şi ritmul se ataşează cu clips la pupitru sau de instrument afişaj cristale lichide iluminat, taste ergonomice microfon încorporat, senzor de vibraţie difuzor încorporat - generează sunetul de referinţă şi indică diferenţa volum reglabil
Aparate de acordaj
ST01 afişaj cristale lichide foarte compact şi portabil, poate fi folosit ca breloc funcţie de protecţie microfon încorporat
STX1 având senzor de vibraţie, sunt eliminate sunetele de fond cu clips, se ataşează pe instrument
SAT500 prezintă o acurateţe deosebit de ridicată afişaj cristale lichide, taste ergonomice disponibil negru şi auriu microfon încorporat - permite conectarea unui microfon extern difuzor încorporat - generează sunetul de referinţă permite conectarea unui difuzor extern pachetul conţine 2 baterii AAA
SAT100 asemănător ca aspect şi funcţionalitate cu SAT500 special pentru chitară şi chitară bas funcţie bypass - aparatul generează semnalul primit de la instrumentul conectat în jack-ul IN, prin jack-ul OUT disponibil negru şi roşu pachetul conţine 2 baterii AAA
SAT1100 taste ergonomice, afişaj cristale lichide şi indicator iluminate permite calibrarea indicatorului microfon încorporat - permite conectarea unui microfon extern difuzor încorporat - generează sunetul de referinţă permite conectarea unui difuzor extern funcţie bypass; memorează setările indicator de baterie; ataşabil la pupitru pachetul conţine 2 baterii AAA
STM20 microfon extern cu clips ataşabil oricărui instrument, elimină sunetele de fond
