Cinematograful în perioada interbelică
-
Cinema Cinematog tograf rafie= ie= scrier scrierea ea mi mișcării, cării, di di fr. fr. „cin „cinema ematiq tique” ue”-- mișcare; care; „gra „graphi phie” e” –scr –scrier ieree enu e numi mire reaa ini inițială ială dată dată de fra frații !um !umiere iere,, aparat pentru scrierea și vizionarea imaginilor imaginil or in"en in"enția se se perf perfec ecționea ionea#ă #ă de la an la an și a$un a$unge ge să facă facă o concu concuren ren ță seri serioas oasăă teat teatrul rului. ui. %ulți in"es in"estito titori ri simt simt poten potențialul ialul eco econom nomic ic al al afac afaceri eriii și de"i de"inn prop proprie rietar tarii de de cine cinemat matogr ografe afe.. &re un succe success fulmi fulminan nantt în perio perioada ada interb interbeli elică că.. !uptă !uptă între între cinem cinemato atogra grafia fia americ american anăă și cea cea europe european ană. ă. '()** se cree '() creea#ă a#ă o com comisi isiee interna internațională ională a Cine Cinema matog tograf rafulu uluii pentru pentru în"ă în"ă țăm+nt; ăm+nt; om+ om+nia nia nu nu aderă.
n u ucu cure rești/ ti/ -
românesc ule"a ule"ardu rdull 0lisab 0lisabeta eta = numit numit mai mai în glum glumăă mai mai în seri serios os Hollywood-ul românesc 1ăli de de cinema/ cinema/ Capit Capitol, ol, 2rian 2rianon, on, 0foria 0foria,, 3o 3oiculescu iculescu,, ule"ard ule"ard 4alace, 4alace, 5deon 5deon,, 3laicu 3laicu sunt
unele l+ngă altele astfel astfel că lumea a"ea posibilitatea posibilitatea să iasă de la proiec proiec ția unui film, dintr-o sală de cinema, cinema, pentru a schimba loca ția și filmul imediat după. după. <e săli săli de cinema cinema în ucure ucurești/ -!ipscani -!ipscani e6ista e6ista Pathé Palace, numit numit astfel astfel dup7 Charle Charless 4ath8 4ath8 – propri proprieta etarul rul un unei ei societ societaa ți de difu#are a filmului. - strada oamnei se afla sala !u6 - Calea 3ictoriei 3ictoriei cinematograful cinematograful 1elect, 9rascati:pt 9rascati:pt musafirii hotelului cu acela același nume, Colos. - Calea Calea
ega egall pe u ule le"a "ard rdul ul 0li 0lisa sabe beta ta 1ala o o6 pe pe !i !ipscani 1ala 1ala &ro &ro cea cea mai mai mare mare și elegan elegantă tă dintre dintre toate. toate.
9ilmul – face concuren concurență tuturor artelor, preia de la fiecare c+te ce"a; ce"a; de unii a 7-a artă, dar cei mai mulți îl socotesc o simplă plăcere plăcere plebee legată mai mult mult de tehnică și scamatorie dec+t de artă.
>n articolul apărut în Le Temps se făcea o compara ție între pictură și artă/ dacă prima transpune realitatea, deci poate fi socotită o artă, a doua, cinematografia, o fotografia#ă tale uale, deci nu poate pretinde la "reo "aloare estetică. 4roducțiile cinematografice care rulau în ucurești erau însă îndoielnice :'()'-'()? &rghe#i/ „ucureștiul n-a "ă#ut dec+t trei filme care să mulțumească pe cine"a obi șnuit și cu cartea”. '()? imitrie
4rețul unui bilet costă *@ de lei- c+t un "olum din &natol 9rance sau &.
0manoil ucuța calculea#ă că #ilnic aproape 'E@.@@@ de spectatori trec prinsălile de cinema, constată că filmul a în"ins celelalte arte. 1e crede că ga#etele rom+nești au fost primele care au gă#duit între paginile lor critica cinematografică. .G.1uchianu- cel mai cunoscut cronicar. 2ouși misiunea cronicarului cinematografic în perioada interbelică este una ingrată datorită po#i ției pe care cinematograful o ocupa în perioadă în raport cu celelalte arte. 2otu și în anii HD@lucrurile încep să se schimbe, cinematograful este incontestabil pe locul G în topul disctacțiilor bucure ștenilor. :Ieni &cterian și 0ugen !o"inescu merg la cinema împreună cu fiica lor, %onica. &pare o critică a "ocilor actorilor. Cantitatea de filme proaste e imensă, dar și publicul e oarecum pe măsură. 4ărinți respectabili acu#ă filmul că strică tineretul. '(DJ- cinematografele bucureștene inter#ic riguros ele"ilor de liceu să frec"ente#e sălile de cinema :niște școlari $efuiseră și ucisesră cu re"ol"erul un om iar cau#a era pusă pe socoteala filmelor, "iolența de pe ecran. Cronicarii încearcă să ia po#i ție și să apere filmul.
9ilmul de dragoste -
înțesat de „acelea și clișee pentru croitorese” sesi#a
9ilmul fantastic -
bucureștenii au oca#ia să "adă (umia, )nsula *octorului (oreau, +ing-+ong, $estia, (oartea n vacanț ă :stă la ba#a e6presiei argotice, (ăști de ceară%
9ilmul de ră#boi - The $ig Parade, &rontul de #est, imic nou pe &rontul de #est, Patrula dimine ț ii, .ngerii in/ernului, *emonii văzdu/ului, 'rucile de lemn .
Calitatea filmului de ră#boi crește cu c+t ră#boiul e mai departe în timp. &mestecul politicii în treburile cinematografului este imediat sesi#at și sancționat. 1ingurul element care concurea#ă cu cinematograful este &teneul, care de altfel și în"inge.
