Chemare la neuitare! Constantin Olariu Arimin
Chemare la neuitare - Sectiunea 1 În luna luna august august 2004 am am găsit pe pe internet internet imagini imaginile le a 74 tăbliţe tăbliţe plumb plumb depozit depozitate ate la Institu Institutul tul de Arheologie Bucureşti. În cultura romnă! despre aceste tăbliţe cu scriere getică nu s"a scris un cu#$nt! %iind $n#ăluite $ntr"un mister absolut. &nele in%ormaţii care nu pot %i do#edite cu probe! spun că după terminarea mănăstirii 'inaia $n anul ()*+! o parte dintre sihastrii din munţi s"au retras aici! aduc$nd cu ei şi tăbliţele cu pricina. , altă #ariantă a apariţiei acestor obiecte este că $n anul (-7+ c$nd se săpau temeliile palatului eleş! s"a descoperit o mare comoară %ormată din apro/imati# 240 sau +40 de tăbliţe de aur şi plumb cu o scriere asemănătoare cu a grecilor antici! dar %olosind şi litere latine! precum şi alte semne speci%ice numai acestor tăbliţe şi %iguri de geţi! oştiri! cetăţi! simboluri di#ine şi alte elemente care duceau la ideea clară că s"a descoperit o mare ci#ilizaţie. umai că şe%ul gu#ernului 1omniei de atunci! ascăr 3atargiu a dăruit"o regelui 3arol I! care a ordonat ca tăbliţele de aur să %ie topite! după ce s"au %ăcut copii. Bănuind că #aloarea lor este inestimabilă şi ca a distrus do#ezi ale istoriei noastre! a donat copiile $nsoţite de o scrisoare unde"şi recunoaşte greşeala! mănăstirii 'inaia În anul (*+) puterea comunistă a con%iscat de la mănăstire at$t tăbliţele de plumb c$t şi toate documentele care %ăceau re%erire la ele şi totul a dispărut. În anul (*-) mai mulţi cercetători din domeniul istoriei au a%irmat $n discuţii particulare că $nainte de al doilea război mondial! $n subsolul actualului Institut de Arheologie Arheologie din Bucureşti existau mai multe sute de tăbliţe cu o scriere necunoscută! pe care !!nimeni5 nu le"a cercetat În anul 2006! istoricul Ale/andru Ale/andru eac a comunicat la 3ongresul de dacologie ţinut la Bucureşti! că a descoperit în arhivele Comitetului Central al PCR scrisoarea lui Carol l către mănăstirea Sinaia. În prezent la această instituţie ar mai e/ista 60 tăbliţe după unii! sau 70 după alţii! dar %ără documente de intrare şi %ără a %i $nregistrate $n patrimoniul patrimoniul ei in cele cele 74 tăbliţele tăbliţele de de plumb plumb eu am citit citit )+ iar in%or in%ormaţii maţiile le de pe ele ne arată arată ade#ărat ade#ărataa noastră noastră istorie pri#ind structura de organizare a statului geţilor! sistemul 8uridic! religia lor! %elul cum ştiau să"şi apere glia străbună. 9i $şi spuneau rumuni sau geţi pentru că aşa este scris pe tăbliţe! nu daci cum i"au numit romanii. Și" au scris identitatea de neam cu cu#intele rumun, riomion, ruomuon, rumuno, romuno saufalnici geţi şi niciodată daci! iar ţara lor o numeau Sfînta Getia sau Gitia. 'trămoşul lor ancestrtal era Mo !rimin! os din care s"au tras ariminii"armînii i rumunii"rumînii . 3onducerea neamului era asigurată de dage balo :adunarea neamului străbun; care alegea un mato :ocrotitor! :ocrotitor! conducător! părinte; ce deţinea %uncţia c$t timp era sănătos la trup şi la cap. in cei +4 de mato eu am reuşit să citesc numele a 46 de conduc conducăto ători ri ai neamul neamului ui strămo strămoşes şesc. c. e alte alte tăbli tăbliţe ţe aceast aceastăă conduc conducere ere colect colecti# i#ăă apare apare cu num numele ele de soboru, gomeţi sau radă. A#eau un gu#ern numit agie, $n %runtea căruia era mato. 3onducătorul armatei se numea basileo! care era a8utat de un consiliu de război numit soto balo :soţii! $nsoţitorii steagului get;! iar cetăţile lor $ntărite se numeau dabe.
ulcea;! iar pe la anul 620 $.e.n. a re#enit din moti#e strategice la 'armisetuzo. '$nt menţionate şi legăturile de s$nge care %ormau atre $n cadrul unor comunităţi. Armata Armata era organizată $n polcuri şi a#ea două corpuri distincte? daco armosa :armata nobililor; care pornea prima $n luptă şi gloto armosa :armata gloatei sau a poporului;! care suplimenta %orţele primului corp sau $l $nlocuia complet. 9chiparea armatei era asigurată de dage balo! iar conducătorii corpurilor de armată erau numiţi tot de adunarea neamului. ,amenii nu a#eau #oie să se mute dintr"un loc $n altul dec$t cu aprobarea dabei de care aparţinea. 62 din semnele %olosite $n scrierea geţilor pe tăbliţele de plumb s$nt identice sau %oarte apropiate cu semnele scrierii cretane liniar B din perioada (+00"(600 $.e.n. !lfabetul chirilic %olosit de romni p$nă pe la (-70 este $n realitate o parte din al%abetele utilizate de strămoşii noştri geţi $n urmă cu
2+00 de ani. 'ecuii au %olosit prin secolul @lll un al%abet cu 66 de semne iar 2- dintre acestea s$nt identice sau asemănătoare cu ale geţilor de pe tăbliţele de plumb. În >ransil#ania şi &ngaria s"a %olosit $n secolele secolele @ şi @l un al%abet al%abet runic maghiar! maghiar! care a %ost !!prelucra !!prelucrat5 t5 tot din al%abetele al%abetele geţilor. geţilor. otul otul Cul%ila Cul%ila a !!creat5 şi el e l pe la mi8locul secolului l e.n. un al%abet runic inspir$ndu"se inspir$ndu"se din semnele geţilor. Scrierea geţilor mai are semne comune cu al%abetul %olosit $n secolele lll D ll $.e.n. $n estul 'paniei :#artesio"#urdetano ;! cu al%abetele %olosite de tuaregi şi libieni $nainte cu multe secole de era creştină. 9/istă asemănări uluitoare ale al%abetelor geţilor cu scrierea din Biblos! =ohen8o"aro! brahmi şi al%abetele %olosite de sabei $n Arabia $n secolele @"l $.e.n.! c$t şi cele din 'iberia din secolele l era noastră. Plutaii de pe rîul $istriţa %oloseau pe la (--0 +) semne pentru crestatul lemnelor. intre acestea (6 s$nt identice cu semnele din scrierea liniar B! iar 6- s$nt identice sau %oarte apropiate cu semnele al%abetului geţilor. upă mitologia greacă! hiperboreenii care locuiau la nordul unării! erau legaţi de cultul lui Apollo. %erodot $n Istorii spune că aceştia aduceau o%rande templului din elos! iar %ecioarele !!Arge şi ,pis #eniseră chiar odată cu zeii5. laton $n A/iochos #orbeşte prin gura lui 'ocrate! despre nişte table triunghiulare de aramă cu un conţinut religios aduse la elos de %ecioarele hiperboreene ,pis şi EeFaerge. enirea zeilor la greci a a#ut loc odată cu %ormarea primelor structuri sociale din secolele @ll"@ $.e.n. $n numita !!perioadă obscură5. Arheologia a descoperit $ntr"ade#ăr plăcuţe de bronz cu o scriere arhaică! pe care a atribuit"o repe8or #echilor greci şi care a apărut la s%$rşitul secolului lll $.e.n. Religia lor era monoteistă! a#$nd $n %runte pe 'entG'$ntu cu sensul de 3reatorul! umnezeu! iar ca simbol al sacrului era crucea cu braţele egale, liberă sau înscrisă în cerc ! cum apare deasupra deasupra uşii la primele biserici creştine din 'iria şi alestina. i#initatea acti#ă al cultului crucii era &abeloH 3reatorul #ieţii din lumina #ie a soarelui şi Suien, &oien, &oe ca di#initate a renaşterii #ieţii din aşteptarea luminii morţii :liniştea lunii; prin nemurire. =ai erau dio 'ionise, dio Sopio, dio 'oni(eto, dio )roelio, dio #ia(. iin iindd o reli religi giee a lupt luptei ei cont contin inue ue dint dintre re bine bine şi rău! rău! duhu duhull răul răului ui se num numea Sotea sau 'atan.Pămîntenii se năteau din lumina vie a vieţii :lumina soarelui;! dar toată e/istenţa lor trebuiau să se străduiască să %acă numai %apte bune $n %olosul celor din 8ur! ca o do#adă de curăţenie pentru comuniunea cu ade#ărata viaţă venică :nemurirea; ce impunea condiţia de ,=. u a#eau statui! iar di#inităţile lor lor se mani%estau ca nişte duhuri! entităţi spiritual spiritual " energetice. a naştere %iecare persoană era luată $n pază de un $nger! neamul get %iind binecu#$ntat de oastea de îngeri *falanga;. u a#eau temple! ci sanctuare austere! mici troiţe şi bisericuţeGmetocuri unde $şi o%iciau cultul sau altare impro#izate $n #rem emuuri de res restri trişte. şte. a naşt aştere ere %ieca iecarre era era botez otezat at $n relig eligiia neam eamului lui cu #in #in şi p$in $ine strămoşească.Crucea a fost simbol al sacrului la neamul nostru de la începutul mileniului + îendescoperire %ăcută la orban 8udeţul Iaşi! apoi la 3ucuteni! iar mai multe tezaure ale geţilor au ca obiect de podoabă crucea $nscrisă $n cerc sau crucea cu braţele egale. i#inităţile lor a#eau $n 8urul !rmiss este capu capulu luii o aură aură!! aşa aşa cum cum arat aratăă plăc plăcuţ uţaa de plum plumbb desc descop oper erit ităă la 1omu 1omula la.. Sarmis sau !rmi Mîntuitorul sau Salvatorul neamului geţilor! apare pe tăbliţe şi sub iniţialele -)-, ---, --, -. sau -li -li,, -lio toate a#$nd aceeaşi semni%icaţie. #ăbliţa / este prima atestare materială a legendei naterii Mîntuitorului care se #a numi mai t$rziu 'armis. 'ub un şopron cu o #ită şez$nd! un copil mic ridică braţele către cer simboliz$nt bucuria #ieţii ce s"a născut. a dreapta 8os! mama primeşte un toiag şi un miel de la di#initateGmarelui preot getJ care are pe cap costumaţia religioasă %ăcută din blana unui lup al cărui cap este pus pe capul lui. easupra şopronului este %igura cunoscută a lui -isus cu plete şi cu barbă scurtă ca semn al tinereţii! imagine preluată de hagiogra%ia creştină. a st$nga imaginii este un porumbel zbur$nd reprezent$nd '%$ntul uh! doi măgăruşi:cum a intrat Iisus $n Ierusalim; şi un pro%il de om. În partea st$ngă 8os a şopronului se #ede o persoană şez$nd pe un scaun iar $n m$nă ţine un toiag. 'caunele s$nt trei suger$nd legenda celor trei magi. 'ub imagine! $n colţul st$nga 8os se #ăd stilizate imaginile pentru o şop$rlă mare! un peşte! o broască ţestoasă! o pasăre mare care aleargă şi un c$ine sau lup. a mi8loc este un şarpe %oarte lung iar l$ngă coada acestuia este un pătrat $mpărţit $n nouă părţi egale suger$nd că este protector al #$nătorilor #$nătorilor şi al $n#ăţaţilor. $n#ăţaţilor. #ăbliţa ll povestete despre vi(ita lui &amolxe $n insula 'amos şi trecerea cabirilor la religia s%intei cruci a =$ntuitorului e tăbliţele l şi ll apare semnul crucii ca simbol al sacrului şi al păm$ntului:ţării; care stă sub această protecţie. eţii se considerau poporul ales de 3reator iar ţara lor o numeau ţara s%$ntă:dio eta;.
Cretinismul ortodox este $n mare parte religia strămoşească. =ulte din elementele de cult ale religiei geţilor dar şi simbolurile religioase:crucea cu braţele egale libere sau $nscrise $n cerc! steaua cu şase colţuri şi steaua cu şase raze; s$nt păstrate din religia neamului mioritic din mileniul l $.e.n. şi care au %ost duse de emeşi $n 'umerGKi"en"gi de pe meleagurile noastre pe la mi8locul mileniului mileniului l $.e.n.; Lamol/e! Lamol/e! itagora itagora şi pitagorei pitagoreismul smul.. =arele get get a e/istat e/istat ca realitate realitate istori istorică! că! a %ost %ost mare preot preot şi re%ormator! re%ormator! a #izitat 9giptul! i"a trecut pe cabirii din 'amos la religia crucii =$ntuitorului! s"a $n%runtat cu itagora şi le"a cerut geţilor să renunţe la %olosirea aurului ca aducătorul tuturor relelor de pe pămnt! %iind %iind ispita ispita dia#olului. dia#olului. >oate >oate aceste date s$nt scrise pe tăbliţele tăbliţele 2 și 6. 1eligia geţilor a in%luenţat şi zoroastrismul prin e/istenţa magilor perşi la curtea din 'armisetuzo $n secolul l $.e.n. cum rezultă din tăbliţa +. -isus a fost get. a $nceputul secolului l $.e.n. s"au aşezat printre neamurile geţilor populaţii ale galilorGgalatilor care au $mbrăţişat religia crucii cu taina botezului cu p$ine strămoşească şi #in. În anul 27* $.e.n. aceste relaţii s"au stricat rău iar conducătorul geţilor! Biseto l a pus sabia pe gali şi i"a alungat. iind opriţi şi la graniţa =acedoniei! au trecut ardanelele şi au $ntemeiat $n podişul Anatoliei un stat D alatia D care a e/istat p$nă $n anul 2+ $.e.n. c$nd a %ost cucerit de romani. , parte din aceşti gali au cobor$t mai spre sud şi s"au stabilit $n anul 27+ $.e.n. $ntr"o regiune regiune pe care au numit"o alileea. În secolul ll $.e.n. i#ri ții amintesc de secta esenilorGesenirnilor a#$nd centrul de cult $n alileea şi care practicau o religie di%erită de a iudeilor dar identică cu a geţilor. Începutul secolului l e.n. i"a găsit pe gali D esenii $ntr"o aprigă dispută religioasă cu clerul iudeu. alii cheamă $n a8utor mentorii din 3arpaţi unde $ și a#ea sediul 0răția Celui !les . 9ste 9ste trimi trimiss Ili Ili $mpreu $mpreună nă cu o ceată ceată de geţi geţi " tăbliţ tăbliţaa +6 " pentr pentruu a $n%run $n%runta ta %anatismul religios iudeu. 1ăstignirea lui Ili! $n%ăşurarea trupului cu giulgiu şi transportarea lui p$nă la !!galii cei roşcaţi5 din alileea apoi drumul prin 'iria 9%es! recia şi >racia p$nă au a8uns $n 'armisetuzo s$nt po#estite pe 7 tăbliţe. urerea a %ost %ără margini peste neamul geţilor. #ăbliţele sînt scrise între anii 123 îen i iulie4august /32 en c$nd statul geţilor a %ost distrus de romani %iind ocupată partea de #est! iar ţara a cunoscut un 8a% %ără seamăn. 5imba folosită în aceste texte de pe tăblițe este limba rom6nă veche care se găseşte identic identic sau asemănător asemănător $n dicţiona dicţionarele rele de arhaisme şi regionalisme e/istente $n 1omnia. 7* de cu#inte se găsesc numai $n eme"gi:sumeriană; %iind dispărute din romna #eche >ăbliţa ( consider că a %ost turnată sau trasă D cum apare scris pe mai multe tăbliţe! pe la ()00 " (+00 $.e.n. pentru că de aici se trag semnele al%abetelor %olosite de strămoşii noştri. noştri. În anul (*-2 am cumpărat cumpărat cartea Civilizaţia sumeriană unde am găsit trei cu#inte care m"au pus pe g$nduri? da, nu i inga. Mtiam că aceste cu#inte s$nt speci%ice numai limbii romne iar inga se %oloseşte numai $n nordul =oldo#ei şi =aramureş. Am găsit pe internet $n anul 200( un dicţionar sumerian"englez elaborat de N.A. Ealloran din '.&.A.. "am tradus $n limba romnă şi bănuiala mea s"a con%irmat! limba sumerianăGeme"gi are aceeaşi rădăcină cu limba romnă. Am scris cu acest subiect o carte !!3i#ilizaţia soarel soarelui5 ui5 pub public licată ată $n august august 2002. 2002. Arătam Arătam $n această această carte carte că a#em a#em (000 (000 cu#in cu#inte te ident identice ice sau asemănătoare cu eme"gi şi (400 de arhaisme şi regionalisme compuse din două sau mai multe cu#inte eme"gi. =ai arătam că denumirile acti#ităţilor agricole! păstoreşti şi de organizare socială s$nt $n mare parte comune celor două limbi iar creştinismul are %oarte multe elemente comune cu religia emeşilor. emeşilor. 3ulturnicii de pro%esie au ieşit la atac şi m"au %ăcut $n toate %elurile at$t la >1 ( c$t şi la postul de radio Iaşi. '"a remarcat A. ulpe director la Institutul de Arheologie din Bucureşti unde stau ascunse tăbliţele de plumb ale strămoşilor noştriH I. 'luşanschi director al Institutului de ing#istică Iorgu Iordan din Bucureşti şi eagu 8u#ara! istoric care a trăit p$nă $n (**( la aris. u au a#ut reţinere la limba8 spun$nd despre cei care #reau să se uite pe tăbliţe să s$nt nebuni! indi#izi cu minţile rătăcite! diletanţi! oameni %ără conştiinţă dar nu au acceptat să"mi spun şi eu punctul de #edere. Iar $ntr"un acces de nebunie genială A. ulpe spune peste tot că tăbliţele de lut descoperite de . lasa la >ărtăria ar %i chiar plăsmuirea acestuia espre tăbliţele de plumb ale geţilor spune că s$nt %alsurile unui geniu dar el şi"a dat seama numai $n 8umătate de oră oi trebuie să băgăm la cap că această lepădătură este un supergeniu şi nu a#em cum să"l contrazicem. a s%$rş s%$rşitul itul lunii lunii noiem noiembrie brie 200 20022 am trimis trimis lui lui 7! %alloran D care se ţine că este cel mai mare specialist $n sumerologie sumerologie D un mesa8 cu c u (4+ cu#inte comune limbilor romnă şi eme"gi dar care nu s$nt $n latină. a (7 dec. 2002 $mi trimite următorul răspuns? !!=ost #ocabularO o% the 1umanian language can bO deri#ed %om atim! modi%ied bO 'la#ic in%luences. in%luences. >his happened a%ter the time o% the 1oman empire. 'o Oou need to reassurse me and Oour readers that Oou ha#e a#oided attaching a 'umerian etOmologO to
anO Pordthat as a atin etOmologO. Are Oou %amiliar Pith the arin etOmologies gi#ed %or most 1umanian PordsJ5 În publicaţia ormula As As din 2+ mai 200)! %iind $ntrebat despre despre legătura scrierii de la >ărtăria cu cea din 'umer! acelaşi N.A. Ealoran spune? !!3um se poate e/plica %aptul că $ntr"o regiune din #estul 1omniei $ncon8urată cu nume sumerieneQ ! s"au găsit trei tăbliţe din lut local! cu pictograme sumeriene dar mai #echi cu (000 de ani dec$t cele din =esopotamia J Q !sumîndu4vă o origine trivială, recentă, romană, sigur că acestea nu vă mai aparţin 5. Acest indi#id nu a căzut $n cap ca să"şi schimbe %undamental ideile cu pri#ire la ce mi"a scris $n anul 2002. 9/plicaţia constă $n %aptul că te/tul din %işierul 3hemae la neuitare! a8ustat puţin! l"am tradus $n limba engleză şi l"am trimis $n august 2006 către ># isco#erO! Institutul de 'tudii ,rientale din 3hicago şi Institutul de 'tudii ,rientale din hiladelphia. 9nglezii au răspuns că au primit mesa8ul meu şi at$t dar americanii au tăcut m$lc. 'igur acest studiu al meu a a8uns şi $n m$inele m$inele lui dar şmecherul a uitat să spună de unde #in #in ideile pentru că hoţia intelectuală se practică şi la case %oarte mari. 'e pare că i s"a zb$rlit moţul către genialitate şi acestui nemernic hinionul lui este că nu ştie cum sună limba romnă #orbită $n graiurile noastre mioritice alt%el ar pune şi el de o şmecherie aşa cum au %ăcut cei doi canadieni care şi"au $nsuşit descoperirea insulinei %ăcută de . aulescu $n (*26 şi cu această hoţie au luat premiul obel iar statul romn nu a spus nici p$s. 'uedezii au recunoscut nedreptatea $n anul (*)2 la protestele unui scoţian 'ituaţia este asemănătoare cu Ale/andru ,doble8a ,doble8a şi studiile lui $n domeniul ciberneticii care au a8uns pe căi ocolite la orbert Ciener Ciener iar priceputul priceputul şi"a pus un moţ moţ de !!prima"nt$i5 !!prima"nt$i5 Consider Consid er că a venit vreme vremeaa ca rom6nii rom6nii să4i să4i cunoască cunoască adevărata adevărata istori istoriee chiar dacă mentorii mentorii culturnici dar i alte lichele urlă că tăbliţele sînt nite falsuri ale lui %adeu, 8 'ensuian sau a unui geniu încă nedescoperit iar cei care vreau să le vadă de aproape sînt ,,nebuni, diletanţi, nespecialiti, indivi(i cu mintea rătăcită9 i alte asemenea sofisme i fineţuri academice Nu sîntem latini, aşa cum ne vor ei!
3e ştim si ce nu #rem să ştim despre trecutul neamului nostruJ nostruJ a această $ntrebare #reau să răspund cu puterea ade#ărului. &n ade#ăr rătăcit! uitat! ascuns sau trunchiat de cei ne#olnici sau de simbriaşi ai minciunii. Arheologul Arheologul american =ari8a imbutas $n lucrarea Civilizaţie si cultură ! Bucureşti! (*-* arăta? !!În mileniul al ll"lea! a. 3r. $n 3arpati! era o ci#ilizatie puternică! prima si singură $n 9uropaQo societate matriarhală! teocratică! pasnică! iubitoare si creatoare de artă5. Aşa g$ndesc unii străini despre istoria noastră %oarte #eche! concluzii ce au la bază do#ezi arheologice de necontestat! cu o simbolistică at$t de #ariată si de comple/ă care şi astăzi uimeşte prin pro%unzimea lor. ar ma8oritatea istoricilor romni ascund acest ade#ăr si ne duc pe calea plăsmuirilor susţin$nd că teritoriul carpato " dunărean de#ine #atră de cultură si ci#ilizaţie odată cu migrarea indo"europenilor $n perioada 2000 D (200 $.e.n. este această găselniţă au aran8at cu răbdare si tenacitate! pălăria latinităţii neamului nostru. o#estea şugubeaţă cu iz de ade#ăr istoric nu rezistă la o cercetare si con%runtare pertinentă a do#ezilor arheologice si ling#istice. 9/plicaţiile stu%oase si pline de pretenţii ale ade#ărurilor absolute nu pot arunca $n uitare timpul si spaţiul ca suport primar dar si %inal al e/istentei umane. Iar pămntul pe care ne"a zămislit destinul ne"a o%erit at$tea do#ezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri! $nc$t numai rău#oitorii pot susţine că ne"au adus aici !!#$nturile! #alurile5. 8oi am fost aici din timpurile fără început Geţii nu sînt indo4europeni aşa cum sună %rumos la urechea multor dascăli ai neamului nostru. robele arheologice ne arată că locuim aici din mileniul al @"lea @"lea $.e.n. si trebuie să amintim substraturile aşezărilor 'trachina D orohoi si 3uina >urcului >urcului de la ortile de ier sau cele din mileniile lll D lll $.e.n. cum sunt sunt 3riş! 3riş! ura ura Baciul Baciului! ui! alea upulu upuluii :precu :precucut cuteni eni;! ;! eţ! eţ! E$rşo# E$rşo#a! a! 3$rcea! 3$rcea! Icoana Icoana!! Boian! Boian! 3ăscioarele! 3ruşo#a! 3ucuteni! răguşeni! udeşti! orban! umelniţa! Eamangia! Eăbăşeşti! Eotărani! ,stro#u 3orbului! arţa! etreşti! 1astu! 1useştii oi! 'oroca! >ărtăria! >isa! >$ngaru! >urdas! ădastra! idra! $nătorii =ici. Acestea s$nt #etrele #eşniciei noastre ştiute dar ascunse $n umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deşarte. deşarte. 3$te#a dintre ele au o importantă %undamentală $n istoria istoria si cultura noastră.
În lucrar lucrarea ea mea !!imba !!imba noastră noastră"i "i o comoar comoară5 ă5 apărută apărută $n anul anul 2002 susţi susţinea neam m cu o putern puternică ică argumentaţie argumentaţie ling#istică si terminologie terminologie socială! că emeii*sumerienii: au plecat din teritoriul carpato4 dunărean în ;i4en4gi*Sumer: în două valuri rimul a plecat la mi8locul mileniului mileniului l $.e.n. c$nd a a#ut loc potopul de la =area eagră iar #alul doi a plecat $n prima 8umătate a mileniului l $.e.n. cînd începe si istoria acestei civili(aţii ce a marcat atît de puternic cultura lumii si în special cultura europeană, adevăr pe care nimeni nu vrea să îl recunoască . 9i :străbunii noştri; au in#entat scrisul la >ărtăria $n mileniul mileniul lll $.e.n. duc$ndu"l duc$ndu"l $n Ki"en"gi! Ki"en"gi! au dez#oltat dez#oltat structuri structurile le sociale urbane! urbane! au creat o %ormă %ormă de capitalism %inanciar! au descoperit bolta $n arhitectură! au construit primele lăcaşuri de cult sub %ormă de cruce cu cele patru braţe egale:crucea greacă spun lotrii iar getă cum spune ade#ărul;! cunoşteau curentul electric si %ăceau operaţii pe creier! au dez#oltat o societate de tip comunitar $n care indi#izii erau angrenaţi $n relaţii speci%ice statului de drept modern. ăbliţele de lut au păstrat pentru posteritate #alori spirituale care re%lectă modul lor de g$ndire si de percepere a realităţii. ar chiar dacă au dispărut! o mare parte a culturii culturii lor a %ost asimilată asimilată de cultura cultura aFFadiană aFFadiană și babiloniană iar limba lor a %ost %olosită ca limbă liturgică p$nă $n secolul $.e.n.
și ,r%eu gluga:căciula; getăGtracă.
'tindardul din &r! mileniul lll $.e.n. cu războinici eme ș. 1eligia lor era o religie a entităţilor spiritual"energetice de%inite prin termenul lil care semni%ică #$nt! su%lare! umbră! spirit! creaţie! a#$nd şi o pro%undă #eneraţie pentru elementele naturii. 9i nu se $nchinau la statui ci a#eau altare pe ultimul ni#el al ziguratului iar acolo preotul o%icia ritualul religios si aducea o%rande. e remarcat %aptul! că scriitorii antici re%erindu"se la religia geţilor! spun că zeii lor nu au statui! aceasta este şi caracteristica %undamenRtală a religiei neamului emeş. 3ercetarea originilor neamului emeş şi a religiei lui do#edeşte că $ncep$nd cu mileniul lll $.e.n. $n arealul carpato"dunărean e/istau comunităţi umane bine organizate! cu o religie puternică si conduse de sacerdoţi. 'ocietatea getă era %oarte asemănătoare cu cea a neamului emeş pentru că ele au a#ut o rădăcină comună de plecare! a#eau $n %runte un conducător ci#il si un mare preot. acă pri#im cu atenţie sigiliul emeş din secolul @@ $.e.n. unde apare pentru prima dată crucea ca semn e/plicit al sacrului şi troiţele maramureşene:unde trăiesc $n prezent un grup de romni ce $şi spun cu m$ndrie nemeş; #om obser#a cu uimire că %ormele crucii s$nt ident identice ice.. Iar descop descoperi erirea rea senzaţi senzaţion onală ală a crucii crucii de la orban orban!! 3ucute 3ucuteni ni și alte alte situri situri arheol arheologi ogice! ce! demonstrează că noi nu a#em nimic cu indo"europenii găselniţă a istoricilor occidentali! iar continuitatea neamului mioritic pe meleagurile carpatine din zorii ci#iliza ției umane este marcată de alte repere temporale.
rimul r$nd de sus este un sigiliu eme ș! cu crucea pe el ca simbol al sacrului! apoi o di#initate eme ș care se uită la o cruce $nscrisă $n cerc %i/ată pe un soclu! iar ultima poză spre dreapta este crucea cum apare $n templele egiptenilor. 1$ndul 1$ndul llll este este un un altar altar descop descoperit erit la 3ucut 3ucuteni! eni! 8ud. Ia și din mileniul $.e.n. unde se #ede stilizată crucea. În muzeul de istorie din Boto șani e/istă o %ar%urie cu semnul crucii desenat pe %undul din partea interioară! #eche din mileniul lll $.e.n.H urmează o cruce de pe un #as 3ucuteni și o %ar%urie din acela și sit arheologic! apoi cruci cu bra țele egale descoperite la ize șu herlei! %olosite de ge ți prin secolele ll $.e.n. 1$ndul lll prezintă simbolul crucii $nscrisă $n cerc %olosit %olosit pe por țile din =aramure ș! apoi ca simbol al sacru sacrului lui $n %orma %orma coptu copturii rii num numită ită pască sau Paști, și crucea crucea liber liberăă pictat pictatăă pe ouăle ouăle !!$nco !!$nconde ndeiat iate5 e5 pregătite pentru aști. 'eci nimic din blăstămția iudoe4satanistă iudoe4satanistă unde legămî legămîntul ntul falic se purta la gît cu mare priință iar în temple i se ridicau rugăciuni fierbin ți de4ți pră>eau creierii, asta dovedind că tradiția noastră religioasă era mult înaintea apari ției iudeo4satanismului, așa cum o arată atît de temeinic adevărul istoric și nu cel revelat= Iz#oarele istorice menţionează prezenta apostolului Andrei $n obrogea obrogea $n $n secolul secolul lllQ lllQ si cam at$t. at$t. acă celelalte popoare au %ost creştinate prin sabie sau ucaz! pentru noi istoria nu consemnează nimic. Am păstrat un te(aur uimitor de cuvinte în limba veche, limba celor mulţi si tăcuţi, limba ţăranilor vorbită de4a lungul mileniilor Pentru a dovedi acest miracol trebuie să anali(ăm termenii liturgici folosiţi i de cretinismul iahvist ca o reflectare în timp a mitologiei eme Principalele mituri din $iblie? facerea universului, facerea neamului omenesc, naterea anaus și"au !!#izitat5 rubedeniile din 9gipt $n secolul @lll $.e.n. Acest trans%er cultural a a#ut loc $n perioada deportării iudeilor $n Babilon de către abucodonosor:+-0 $.e.n.; unde emegi:limba sumeriană; era limbă liturgică chiar dacă poporul ce o #orbea dispăruse ca structură politică de cca (600 de ani. Aici spun ei că au luat contact c ontact cu această ac eastă cultură %abuloasă iar o parte dintre pribegi au $ncercat să"si re%ormeze propria religie. Acţiunea a %ost un eşec dar $n coasta lor au apărut la $nceputul secolului lll $.e.n. galii pe care scrierile #echi i"a numit eseniGesenieni datorită religiei lor. Istoria Istoria
spune că at$t Ioan Botezătorul c$t si Isus 3ristos au %ost eseni. Aşa se e/plică %aptul că romnii nu au %ost creştinaţi prin ucaz sau sabie. iecare oraş oraş emeş a#ea c$te o di#initate di#initate protectoare care locuia locuia $ntr"un $ntr"un templu $nchinat $n acest sens. 9ridu! cel mai #echi oraş al emeşilor a#ea un lăcaş de cult respectat si #enerat si de alte comunităţi iar templul de aici s"a do#edit a %i prima construcţie cu caracter religios din lume. A %ost construit la 8umătatea mileniului $.e.n. &imirea arheologilor a %ost şi mai mare c$nd $n stratul al paisprezecelea s"a desc descop oper erit it %und %undaţ aţii iile le unui unui temp templu lu data datatt la mi8l mi8loc ocul ul mile mileni niul ului ui l $.e. $.e.n. n. a#$n a#$ndd %orm %ormaa unei unei na#e na#e dreptunghiulare! $mpărţită $n trei părţi. Acest sistem de construcţie religioasă sun %ormă de cruce se găseşte $n arhitectura bisericilor creştine pe care șmecherii o mai numesc și cruce greacă acă pri#im crucea de pe %undul #asului descoperit la orban #edem că este o cruce cu cele patru braţe egale:pe care nişte şmecheri ne"au %urat"o spun$nd că s"a născut sub %reza lor grecească; care se găseşte pe sigiliile emeş %iind simbolul cultului creştin etiopian iar $n creştinismul catolic si ortodo/ crucea are un braţ mai lung pe care se spri8ină. !semănarea arată că religia crucii s4a născut la est de Carpaţi! a %ost dusă $n Ki"en"gi odată cu migrarea emeşilor $n această regiune! le"a legănat speranţele timp de 2000 de ani! alţi (000 de ani a %ost religie şi pentru seminţii semite iar iudeii au cunoscut"o $n deportarea din Babilon. e monezile lor din secolul ll $.e.n. aparea steaua cu cinci colţuri luată de la egipteni aşa cum a %ost şi este ca simbol sacru la comuniştii iah#istului! iah#istului! Karl =ar/. 9meşii a#eau ca simbol pentru zei! steaua sub %ormă de disc cu sase braţe repartizate la distante egale sau de disc cu sase colturi şi steaua cu şase colţuri:două triunghiuri isoscele suprapuse;. 3ele trei simboluri se găsesc $n steaua noastră cu care se colindă de 3răciun. În >ora se spune că şarpele a ispitit"o pe 9#a $ndemn$nd"o să muşte un măr care era $n pomul cunoaşterii! păcat ce nu a %ost iertat de umnezeu si a urmat alungarea din rai. ar mărul este un pom caracteristic regiunilor temperate inclusi# 1omniei şi nu ţărilor cu climă caldă cum s$nt IraSul sau Israelul do#edind rădăcina mitului. oi romnii păstrăm si $n prezent mărul ca pom sacru $n colindele de 3răciun? !!%lorile dalbe lemn de măr5! alături de brad la căsătorie şi ste8ar la $nmorm$ntare. >rebuie precizat că religia emeşilor era monoteistă a#$ndu"l $n %runte pe A :cer! rai! $nalt; ca di#initate din care au apărut ceilalţi zei :spirite;. , asemănare uluitoare cu mitologia mitologia emeş si a creştinismului creştinismului se găseşte $n religia religia incaşilor incaşilor care are $n centrul pe iracocha iracocha ca %iind 3reatorul! 'tăp$nul 'oarelui. Acesta a creat din piatră nişte uriaşi pe care i"a trimis printre oamenii primiti#i pentru ai ci#iliza şi a8uta:mitul 8ido#ilor de la noi;. ar pentru că lumea s"a umplut de răutăţi! acesta i"a nimicit printr"un potop imens si a sal#at numai un bărbat si o %emeie. iracocha iracocha a cobor$t pe pămnt si a creat oameni din lut care s$nt străbunii actualului neam omenesc! tot el %iind părintele dinastiei regale Inca si %ondatorul imperiului. Rugăciunile erau adresate unei Sfinte #reimi i 0iului lui 'umne(eu cel care a murit, a înviat si s4a înălţat la cer fiind ateptat să vină într4o (i să salve(e s alve(e neamul inca i să4l să 4l mîntuie m întuie. Această asemănătoare i"a %ăcut pe in#adatorii spanioli să"i acuze de blas%emie si să se poarte şi mai sălbatic cu ei nimicind orice urmă de cult incas. 9i credeau $n re$n#ierea trupului si $n Liua În#ierii tuturor oamenilor. ar la Isaiia s"au s"au mai descoperit două tăbliţe tăbliţe de lut ars ars cu semne aşezate $ntr"o anumită ordine ordine care sugerează că este o %ormă de scriere simplă. umai %aptul că aceşti oameni a#eau capacitatea de a sintetiza si simboliza ideile! este un %enomen e/traordinar e/traordinar iar g$ndirea lor nu era a unor primiti#i! primiti#i! aşa cum de multe ori pri#im noi lumile trecute. >ărtăria si Isaiia s$nt s$nt cele două puncte puncte unde unde s"au descoperit primele %orme %orme de scriere scriere din istoria lumii iar noi ne %acem că ne plouă $n cap cu indo"europeni care ne"ar %i #izitat $n 8urul anului 2000 $.e.n şi au măturat complet această cultură. Am impresia că e/istă străini:=ari8a imburas; mult mai corecţi $n aprecierea trecutului nostru %ată de acei romnaşi puşi să umble cu şoalda prin istoria neamului. Indo" europenismul este bun doar pentru cei care re%uză să accepte realitatea probelor arheologice şi ling#istice sau pentru li%tele care #or glorie. ar emegi:li emegi:limba mba sumerian sumerianăă cum au botezat botezat"o "o speciali specialiştii ştii;; are legături legături si si cu limba limba Qengleză Qengleză escoperirea este uluitoare dacă ne g$ndim că aceste ci#ilizaţii nu s"au $nt$lnit niciodată pe drumul istoriei. Mi totuşi cu#intele arată că $n timpurile stră#echi populaţiile respecti#e au #orbit limbi %oarte apropiate sau poate au a#ut o limbă comună. Istoria stră#eche a insulelor britanice este marcată de perioada megalitică c$nd o populaţie necunoscută a $nălţat mai multe monumente numite henge. Aceste construcţii realizate $n mai multe etape $ncep$nd cu primele secole ale mileniului lll $.e.n. şi situate $n zone deschise a#eau un caracter religios iar după unii cercetători erau si centre de studiere a cerului şi
marche marchează ază prima prima mani%e mani%esta stare re a artei artei mo monum nument entale ale prin prin care care om omul ul se eliber eliberează ează de lupta lupta pentru pentru supra#ieţuire si concepe o construcţie destinată grupului social căruia $i aparţine. 3onstrucţiile $n sine arată un ni#el e#oluat al cunoştinţelor arhitectonice do#edind si e/istenta unor structuri sociale bine organizate. umai $n insulele britanice e/istă apro/imati# 200 de construcţii de tipul henge. entru mane#rarea blocurilor de piatră de zeci de tone din care s$nt realizate aceste monumente! trebuiau să e/iste comunităţi umane cu zeci de mii de indi#izi! bine organizate care să participe e%ecti# la dislocarea! transportul si ridicarea lespezilor. Aceste comunităţi nu au dispărut din istorie odată cu terminarea monumentelor. monumentelor. espre constructorii lor nu se stie nimic. eocamdată a mi8locul mi8locul mileniu mileniului lui ( $.e.n. $.e.n. insulele insulele britani britanice ce au %ost ocupate ocupate de tribu triburile rile celţilor celţilor #eniţi #eniţi de de pe continent. u ştim dacă au dispărut creatorii monumentelor de tip 'tonehenge sau dacă au %ormat structuri sociale $mpreună cu noii #eniţi. 3elţii au preluat aceste monumente şi le"au dat o nouă #iată prin religia lor condusă de druizi. 1omanii ocupă insulele britanice la mi8locul secolului ( e.n. si ţin populaţiile sub sub sabie p$nă la $nceputul $nceputul secolului secolului e.n. c$nd le abandonează. abandonează. Am %ăcut %ăcut acest scurt scurt istoric istoric să pot pune pune $ntrebare $ntrebarea? a? ce legături legături au e/istat e/istat $ntre $ntre populaţi populaţiile ile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice! populaţia carpatică si neamul emes:sumerienii; din Ki"en"gi :'umer;J 1ăspunsul este unul năucitor! cele trei populaţii au o rădăcină comună si ea se a%lă $n societatea mileniului ll $.e.n. din ţinutul carpatic unde a %ost zămislită !! prima si singura $n 9uropaQ o societate matriarhală! teocratică! paşnică! iubitoare si creatoare de artă5. Iar cele 2)0:numai at$t am scris eu $n prezentul studiu dar $n realitate s$nt aproape (+00; cu#inte din limba engleză care se găsesc $n romna #eche si emegi demonstrează cu prisosinţă acest lucru. ăr$me din limba celor care au construit monumentele megalitice se găsesc chiar si $n prezent $n limba engleză iar studiul $n sine este doar o mică părticică din ceea ce se cere %ăcut! pentru că trebuie răscolită $n pro%unzime limba engleză #eche cu dialectele ei şi limbile galeză! scoţiană si irlandeză. 'tudiind comparati# emegi! limba limba romnă romnă #eche si engleza! engleza! am a8uns la concluzia concluzia că ţinutul carpatic a %ost o #atră de migrare către alte meleaguri a unor comunităţi umane ce au creat culturi uluitoare acolo unde si"au găsit #remelnicia. rimii au plecat către sud"est! emeii, pe la mi8locul mileniului l $.e.n. stabilindu"se $n Ki"en"gi unde unde au realizat o ci#ilizaţie si o cultură unică $n lume. &rmătorul #al de migraţie a %ost al albilor:albi? #eşmintele albe purtate de acest neam T on? neam! clan; către #est pe la s%$rşitul mileniului l $.e.n. şi au a#ut ca punct %inal insulele britanice unde au realizat arhitectura megalitică preluată mai t$rziu de celţi. A treia treia mare mare migra migraţie ţie a %ost %ost către către est cu rami%i rami%icar caree către către nord" nord"est est prin prin nordu nordull 3hinei 3hinei :ci#il :ci#iliza izaţii ţiile le >aFlamacan din #estul deşertului obi şi Karacum din estul >ad8iFistanului; si punct %inal nordul Naponiei prin populaţia ainu:cunoscută $n cronicile 8aponeze şi sub numele de emişi;! sud prin rahmanii plecaţi din =oldo#a şi cunoscuţi ca brahmani $n India şi sud"est tra#ers$nd subcontinentul indian! ,ceanul aci%ic si a8ung$nd pe coasta de #est a Americii de 'ud unde au dat naştere ci#ilizaţiei şi culturii inca. , altă migrație masi#ă a %ost $n partea a %oua a mileniului l $.e.n. $n 9gipt În deşertul deşertul >acl >aclamaFa amaFan:pa n:partea rtea de nord"#e nord"#est st a deşertului deşertului obi; obi; s"au s"au descoperit descoperit mai mai multe zeci de mumii ale unei populaţii de origine europeanăH un bărbat de 2 m.! cu păr roşcat sau şaten deschis $mbrăcat cu o haină lungă p$nă la genunchi de culoare #işiniu $nchis! pantaloni albaştri iar $n picioare purta un %el de cizme. 9ra $ncins cu un br$u cu modele deosebite care se găsesc un ţesăturile #echi din 9uropa 3entrală şi 1ăsăriteană. Mi cizmele a#eau modele cusute pe ele. e %aţă a#ea pusă o p$nză de culoarea hainei. Această ci#ilizaţie a e/istat pe la 2+00 D (700 $.e.n iar ultimele rămăşite au dăinuit p$nă $n secolul lll $.e.n. 9ra o ci#ilizaţie cu agricultura bazată pe irigaţii şi un comerţ %oarte dez#oltat cu India de #est! =ohen8o D aro şi 'umer.
a #asului era o listă cu scriere cunei%ormă care enumera o listă de animale! tot $n număr de 4-. 3ercetătoare enise 'chmandt"Besserat de la &ni#ersitatea din Austin :>e/as &.'.A;! a publicat $n anul (*-( o sinteză asupra unui număr de 200 bule s%erice şi %ragmente de bule cunoscute $n re#ista >echnologO and 3ulture. 9a a8unge la concluzia că reprezintă preistoria scrierii şi ele pro#in din 'umer. În realitate sistemul a %ost adus de neamul emeş:sumerieni;! pe acest teritoriu c$nd au migrat din locurile de baştină! ţinuturile din 8urul 3arpaţilor. &nele din micile obiecte au %ost per%orate :conuri! discuri! bile; ceea ce demonstrează că erau $nşirate pe s%oară! procedeu găsit şi la o tăbliţă de la >ărtăria. ,biectele găsite $n bulele s%erice nu erau găurite şi erau imprimate pe e/teriorul acesteia. În deşertul Karacum s"a desc descop oper erit it o !!ci !!ci#i #ili liza zaţi ţiee a oaze oazelo lor5 r5 care care a dăin dăinut ut cam cam $n aceea aceeaşi şi peri perioa oadă dă cu ci#i ci#ili liza zaţi ţiaa din din obi:>aFlamacan; cu o agricultură bazată pe irigaţii şi care %ăcea comerţ cu oraşele emeş şi acadiene. rincipalul centru era Agi Kui. În nord"#e nord"#estul stul 3hinei 3hinei s$nt s$nt mentiona mentionaţi ţi toharii toharii $ncep$n $ncep$ndd cu secolul secolul l $.e.n. $.e.n. populaţ populaţie ie de origine origine indoeuropeană! $nrudită cu saciiGsciţii care la r$ndul lor erau $nrudiţi cu geţii. 3red că aceştia s$nt urmaşii #echilor populaţii care au trăit $n mileniile lll şi ll $.e.n. $n ţinuturile ţinuturile >aclamaFan şi Karacum iar $n prezent se găsesc $n >urFmenistan! Iran! >ad8iFistan! Kazahstan! &zbeFistan. o#ezile arheologice menţionate demonstrează că $n mileniile lll D l $.e.n. pe teritoriile din 8urul 3arpaţilor! a e/istat o ci#ilizaţie $n%loritoare! cu o religie bine conturată care a %ost dez#oltată de grupurile umane ce au migrat $n ţinutul dintre dintre 9u%rat şi >igru dar şi alte direcţii direcţii :taFla? :taFla? #orbărie! #orbărie! %lecăreală! %lecăreală! a spune! spune! a conduce! conduce! a părăsi părăsi T macanG=agan? ci#ilizaţia de la =ohen8o"aro;. =ohen8o"aro;. 3e catastro%e catastro%e au nă#ălit peste comunităţile comunităţile carpatice! au determinat spargerea lor si răzleţirea răzleţirea $n cele trei zăriJ entru lămurirea acestei $ntrebări trebuie să căutăm $n umbrele timpului calea care să ne ducă spre lumină! alt%el #om trăi $n continuare $n sminteala %ăcătorilor de ade#ăruri sacrosante. !m făcut acest comentariu de istorie veche să arăt că noi nu sîntem indo4europeni aşa cum ne dau la cap pro%eţii neamului iar această minciună nu poate să reziste $n %ata probelor arheologice dar $n special al argumentelor argumentelor ling#istice. ling#istice. Si dacă nu sîntem indo4europeni atunci nu sîntem nici latini . Această po#este cu pretenţie de ade#ăr absolut s"a născut %oarte chinuit $n mintea reprezentanţilor 'colii Ardelene la s%$rşitul secolului al @lll"lea dintr"o dorinţă sinceră de identi%icare a naţiunii romne din Ardealul a%lat sub ocupaţie austriacă! la tradiţia #eche a istoriei europene. europene. 'i pentru că $n limba romnă romnă e/istă cu#inte identice sau asemănătoare %onetic si semantic cu limba latină! ei au considerat că au descoperit strămoşul ling#istic. a aceasta mai trebuie adăugat si suportul naţional deosebit deosebit dat romnilor de sub stăp$nirea austriacă care erau consideraţi ca un popor ieşit de unde#a dar %ără a se şti c$nd şi de unde. Aceste două elemente spaţiu! a>ungîn gîndu4s du4see la timp timp au %ost %ost răst răstăl ălmă măci cite te de tot tot %elu %elull de minţ minţii ciun ciunti tite te!! năim năimit itee sau sau smin sminti tite te a>un monstruo(ităţi că am fi de origine slavă, sau urmaii colonilor romani amestecaţi cu slavi sau că sîntem o populaţie slavă din sudul 'unării care a suferit un proces de latini(are în convieţuirea cu populaţia bătinaă si i4a venit un dor de ducă mai spre nord! a p$ndit c$nd unărea era $ngheţată şi tulio Asemenea Asemenea basne:născociri;! susţinute susţinute de istorici si ling#işti romni ne"au %ăcut la %el de mult rău ca si cotropir cotropirea ea gliei gliei străbune străbune.. er%idia er%idia manipulări manipulărilor lor istorice istorice s"a mani%esta mani%estatt %oarte %oarte puternic puternic odată cu constituirea constituirea statelor moderne pe principiul naţiunii sau a naţiunilor ma8oritare! unde teritoriul era $mpărţit sau răşluit după componenta etnică. =inciuna a găsit un domeniu #ast de mani%estare $n care oricine putea contesta pe oricine sau orice iar ade#ărurile se stabileau $n %uncţie de puterea si persuasiunea celui mai tare. Iar noi %iind puşi de soartă! aici la mi8loc de drum! ne"am aplecat sub %urtuni c$nd spre apus c$nd spre răsărit! dar niciodată această $nclinare nu ne"a adus linişte sau bunăstare. 3a să arăt că nu ne"am ne"am schimbat schimbat limba limba sub ocupaţia #remelnică! parţială si si prădalnică prădalnică a romanilor aşa inconfundabilăă dar cu unele cum $ţi schimbi straiele! am urmărit să demonstrez că geţii aveau o limbă inconfundabil cu#inte care se găseau $n latină. Această limbă #orbită de ei! noi o păstrăm $n limba #eche si contemporană $ntr"o măsură uimitoare iar pretinsa latini(are a poporului rom6n s4a reali(at în fapt începînd cu a doua >umătate a secolului AlA sub directul control al mafiei ca(are şi continuă si astăzi. În susţinerea celor a%irmate #oi apela la mai multe %eluri de probe care au stat si stau si $n prezent la $ndem$na celor care se ocupă cu studierea originii limbii romne. !rgumente istorice. ,cupaţia romană asupra eţieiGaciei a durat apro/imati# (+0 de ani si a inclus $n pro#inciile controlate de cuceritori doar o parte din teritoriul locuit de neamul geţilor. Aceste zone au a#ut at$t un rol economic c$t si un rol strategic pe care romanii l"au luat $n considerare mereu la $mpărţirea
teritorială %ăcută de"a lungul ocupaţiei. 'e spune că $n această perioadă at$t de scurtă! geţii ca nişte săr$ntoci si"au lepădat limba precum o boar%ă uzată si plini de dragoste pentru cuceritori au mers $n castrele lor să ia lecţii de latină iar cei mai grei de căpăţ$nă:comatii; erau traşi de coamă. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geţii cuceritorilor romani s"a măsurat totdeauna numai cu ascuţişul sabiei iar relaţiile lor au %ost numai $ntre stăp$n şi slugă. 1ăscoalele nenumărate ale geţilor ocupaţi şi #izitele de lucru neanunţate ale geţilor liberi prin castrele romane sau peste unăre do#edesc că aceşti prădători chiar dacă a#eau sub control o parte a gliei străbune nu au $n#ins si dorinţa de neat$rnare a străbunilor străbunilor noştri! aşa cum ne dăscălesc unii cu această po#este $nsăilată pe sub togă togă despre bine%acerile ci#ilizaţiei 1omei. 1omanii au urmărit să pună m$na $n special pe minele de aur si argint din Apuseni Apuseni care erau #itale pentru acest popor prădător si plin de arogantă. icăieri $n istorie cuceritorul nu a #enit să aducă celor cuceriţi %lori! busuioc şi ce#a parale! ei au adus! crime! 8a%uri de tot %elul! nenorociri si distrugerea unor sisteme sociale c$nd s"a trecut la ocuparea teritoriului. 'ă ne amintim ce dezmăţ a urmat la 1oma după cucerirea eţiei şi 8e%uirea ei de tot ce se putea 8e%ui iar noi şi acum nu prididim să ne lăudăm prădătorii! o %acem cu ei $n orice ocazie! am %ăcut"o si cu turcii timp de c$te#a secole! ne"am mai uitat si $n est 4+ de ani p$nă am ameţit. Albanezii au stat sub ocupaţie ocupaţie romană romană timp de +)2 de ani si sub ocupatie bizantină aproape aproape * secole şi nu s"au latinizat! nu s"au grecizat ci au rămas un popor căruia nu"i neagă nimeni originea iliră. =ai mult si $n prezent ei au două dialecte desi ocuparea lor a %ost totală at$t sub romani c$t si sub bizantini. Istro" romnii! o comunitate de c$te#a mii de oameni emigrată din Ardeal $n secolul @ $n 3roaţia sau poate o rămăşiţă a #echilor geţi! $şi mai păstrează si $n prezent dialectul chiar dacă numărul lor s"a redus la cca 200 persoane. 1omnii din Ardeal au stat sub ocupaţie maghiară cca -00 de ani şi nu si"au pierdut limba sau obiceiurile aşa cum ar trebui să %ie după dogma latinităţii. ipo#enii au 600 de ani de c$nd trăiesc $n mi8locul poporului poporului romn dar si"au păstrat cu s%inţenie limba limba si obiceiurile! la %el este situaţia ţiganilor cu care con#ieţuim de cca )00 de ani. 3el mai concludent e/emplu este al aromnilor care! deşi au un dialect apropiat cu limba noastră! totuşi nu şi"au pierdut identitatea ling#istică si tradiţiile chiar dacă con#ieţuim de peste 2000 de ani. rea ne cred unii proşti sau grei de cap Asemenea argumente nu dau dau bine bine deloc la dogma dogma latinităţii! latinităţii! po#estea po#estea este prea stră#ezie ca să %ie și ade#ărată. ar să mergem cu pipăitul chiar $n b$rlogul ursului:romanilor; să #edem cum stau lucrurile la ei acasă $n ciubota italică. Istoria ne spune că puterea militară a 1omei s"a $nzdră#enit după mari opinteli $mpotri#a etruscilor! etruscilor! triburilor samnite! celţilor din nordul peninsulei italice! grecilor din sudul peninsulei! a punilor care au bătut $n porţile 1omei $ntr"o #izită nepo%tită. upă ce"au supus toată peninsula la s%$rşitul secolului lll $.e.n. şi nu au mai a#ut pe cine 8e%ui:acesta era obiecti#ul oricărui război $n antichitate dus pe teritoriul străin; romanii si"au $nălţat ochii către răsărit si $n urma unor războaie cumplite au a8uns să controleze toată peninsula balcanică p$nă la unăre. =ă opresc aici pentru că at$t ne interesează pe noi. acă săndăluţa romană a păşit %alnic $n toată peninsula italică timp de aproape B33*aptee sute: de ani c$t au controlat"o p$nă la prăbuşirea Imperiului 1oman de Apus $n anul 47) e.n.! B33*apt cum pot e/plica magiştrii noştri $n ling#istică %aptul că şi $n prezent $n Italia se #orbesc /@ dialecte iar $n 1omnia:care cuprinde mare parte din %osta etie; nu e/istă dialecte chiar dacă a %ost sub ocupaţie romană numai 8umătate din teritoriu timp de ()+ de ani. ri8a prădătorilor prădătorilor %ată de cei prădaţi este consemnată consemnată de istorie ca un blestem al celor neputincioşi neputincioşi $n %ata #iolentei oarbe sau a #icleniei. 'paniolii! după ce i"au măcelărit pe incaşi şi celelalte popoare amerindiene le"au mai dat si o mulţime mulţime de boli care au %ăcut ra#agii reduc$nt populaţia la aproape la un s%ert $ntr"o sută de ani. 3u tot acest dezastru ei si"au păstrat limba si cultura chiar dacă de atunci trăiesc $ntr"un mediu social străin lor. opoarele opoarele din A%rica A%rica ce au %ost tratate cu o sălbăticie sălbăticie greu de imaginat imaginat au reuşit reuşit să"si păstreze limba si cultura $n ciuda %aptului că sistemul social social a %ost distrus $n cea mai mare parte. 'ă %acă geţii e/cepţie de la această regulă elementară a supra#ieţuirii supra#ieţuirii $n care orice supus $ncearcă să"si păstreze identitatea si să scape c$t mai repede de stăp$nJ imeni cu mintea $ntreagă nu poate accepta această t$mpenie. 9i care erau cel mai numeros popor din 9uropa nu s"au #$ndut ca o turmă de oi cohortelor romane iar cel mai bun e/emplu este moartea #iteazului iogioG ecebal după zicerea romană! care a pre%erat să se sinucidă dec$t să %ie circar la 1oma. ar acest blestem al istoriei ne"a %ăcut să a#em circari printre noi si chiar la noi
acasă. 3ine nu #rea să g$ndească $nsemnă că nu are cu ce să g$ndească şi pentru o asemenea meteahnă nu #a %i pus $n obezi sau trimis la ocnă. !rgumente etnografice. 3olumna lui >raian din 1oma ni"i prezintă pe geţi $mbrăcaţi $n iţari cu căciulă:cuşmă; si cămaşă lungă p$nă aproape de genunchi $ncinsă cu un br$u. În picioare purtau opinci iar ca arme %oloseau arcul cu săgeţi si sabia $nco#oiată la #$r%. emeile dace purtau cămaşă lungă peste genunchi cu deschidere la g$t si umblau $ncinse pe mi8loc. -maginea de pe columnă este în fapt imaginea tipică a ţărancei si ţăranului rom6n de la începutul secolului AA . ar acest port este speci%ic si aromnilor! popor care #orbeşte un dialect apropiat de limba romne si pe care istoria l"a consemnat %oarte rar. reu de acceptat ideea că geţii au renunţat la limbă $n (+0 de ani de ocupaţie străină dar si"au păstrat intact portul timp de 2000 de ani iar $n portul lor actual nu se găseşte nici un element din #estimentaţia romanilor Să ne op opri rim m as asup upra ra el eleme emente ntelo lorr de ve vesti stime menta ntaţi ţiee spe speci cific ficee ce celo lorr do două uă pop popoa oare re. 0emeile romane purtau $n picioare? campodes:sandale uşoare pentru drumeţie;! coturni:botine coturni:botine scumpe pentru teatru teatru si ceremo ceremonia nial; l;!! crepid crepidae: ae:bot botine ine de %olosi %olosinţă nţă curent curentă;! ă;! conip conipode odes:p s:pant anto% o%ii cu #$r% #$r% ascuţ ascuţit; it;!! calceu calceus:p s:papu apuci ci din din piele piele de căprio căprioară ară;! ;! enemi enemides des:pa :pant nto%i o%i cu #$r% #$r% mo moale ale;! ;! lancia lancia:pa :papuc pucii de casă;! casă;! laconica:sandale pentru plimbare; muleus:papuci din sto%ă brodată cu aur;! peribarides:$ncălţăminte numai pentru nobili; saltides:panto%i uşori pentru dans; iar %emeile gete purtau opinci sau umblau cu picioarele goale. 'upă cum se vede nu le4am motenit nimic din vestimentaţie 'i in#ers să #edem dacă dacă #est #estim imen enta taţi ţiaa noas noastr trăă se găse găseşt ştee $n lati latină nă!! #om #om cons consta tata ta?? căci căciul ulă: ă:pi pile leus us;! ;! călţu călţun: n:cal calig iga; a;!! cămaşă:subbcula;! co8oc:pelliceum;! iţari:bracae;. 'acă nu le4am preluat portul i nu le4am asimilat cuvintele ce definesc vestimentaţia atunci cum susţin lingvitii că geţii au renunţat la limba lor i aa, într4o sminteală generală s4au tre(it vorbind latina pe coclauri ici %olclorul si nici tradiţiile noastre nu s$nt comune cu cele ale latinilor chiar dacă unii bagă $n această matriţă tot ce este speci%ic şi ne indi#idu indi#idualizeaz alizeazăă de alţii. o#ada #ine și de la tradiţia mărţişorului care nu se găseşte $n obiceiurile romanilor dar ai noştri latinişti spun că tot de la 1$m se trage şi şnuruleţul cu cele două buburuze. 9i ştiu că $n siturile arheologice din 1omnia s"au descoperit mărtisoare #echi de -000 de ani iar tradiţia acestei podoabe de primăvară o au numai rom6nii, bulgarii, arom6nii si albane(ii ! adică cei care cu mii de ani %ormau marea %amilie a tracilor după #orba grecilor sau a ariminilor după ade#ărul tăbli țelor de plumb descoperite la 'inaia. Iar bulgarii au preluat acest obicei de la geţiiGmesii c$nd s"au aşezat aşez at $n sudul unării $n secolul l e.n.. >ermenii noştri care de%inesc #estimentaţia tradiţională s$nt mult mai #echi dec$t cotropirea aciei de către romani şi nu au nimic comun cu limba acestor in#adatori. eţii locuiau $n cătune şi sate %iind organizaţi pe atre iar romani romani pripăşiţi pripăşiţi pe la noi trăiau $n canabae D aşezări de l$ngă taberele militareH vici D aşezări rurale unde ane/au şi cătunele băştinaşilor băştinaşilor şi pagi D denumirea denumirea aşezărilor %ormate din populaţia autohtonă. upă cum se #ede nimic comun în sistemul de organi(are administrativă nu am păstrat de fa aceti prădători. ar de ce a#em unele cu#inte comune %onetic si semantic cu limba latină J !rgumente lingvistice. 3a să %acem lumină $n această nebuloasă a originii limbii romne trebuie să #edem cine au %ost latinii si originea limbii lor. =itologia romană spune că neamul latinilor ar %i #enit $n Italia după distrugerea >roiei de către ahei:neam negrec; iar ei s$nt urmaşii troienilor. o#estea este $nc$ntătoare numai că nu a a#ut putere de con#ingere la istorici p$nă a #enit un !!nespecialist5 nepo%tit pe nume 'chliemann! care! după ce și"a otră#it mintea cu Iliada a spus că războiul >roiei este o realitate istorică. Această a%irmaţie trebuia #eri%icată şi do#edită cu probe. =erg$nd pe urmele po#estirii lui Eomer! 'chliemann a descoperit ruinele >roiei! a crezut că a descoperit comoara lui riam şi a con%irmat că Iliada trebuie pri#ită ca o sursă de in%ormaţii istorice. 'i atunci de ce nu #rem să acceptăm si ideea că latinii ar %i urmaşii troienilor c$nd e#enimentul este menţionat cu lu/ de amănunte $n Iliada. Arheologia Arheologia ne o%eră probe probe indiscutabile indiscutabile că ţinutul carpatic a %ost locuit locuit $ncă din mileniul mileniul @ iar din din mileniul ll e/istă mai multe centre de cultură a căror #iată poate %i urmărită o perioadă lungă de timp. În sudul unării! $n peninsula balcanică şi recia probele arheologice do#edesc $ncep$nd cu mileniul ! e/istenta unor populaţii care practicau păstoritul si o %ormă de agricultură mai simplă. este mare! $n podişul Anatoliei! Anatoliei! cultura de la Uatal EVOVF a $n%lorit $n aceeaşi perioadă. În mileniul din 3arpaţi p$nă $n Anatolia e/istau comunităţi umane care ne"au lăsat do#ezi clare ale trecerii lor prin timp. Iar >roia a %ost un centru important de tranzit $ntre aceste două orizonturi ale lumii #echi! nordul carpatic si sudul anatolian cu Asia Asia =ică. >roia ca centru urban a %ost datat din mileniul lll! a %ost distrus de mai multe ori si
iar reconstruit p$nă l"au %ăcut cenuşă aheii iar Eomer a pus $n #ersuri acest e#eniment tragic lăs$ndu"l posterităţii. opulaţia acestei zone era un amestec de pelasgi ca #echi locuitori ai reciei! ionieni:din neamul ilirilor si al tracilor;! misi! hititi poate ahei si alte seminţii. oziţia geogra%ică $i permitea să controleze comerţul dintre nord si sud iar $n 8ur a#ea un ţinut %oarte roditor! renumit pentru creşterea oilor şi cailor. ,pulenta si lu/ul acestei cetăţi a atras po%tele aheilor! care trăiau mai mult din 8a% si silnicii. upă ce au cucerit oraşul cu %aimosul !!cal troian5 l"au 8e%uit si l"au dat pradă %ocului iar o parte din locuitori s"au sal#at plec$nd spre alte meleaguri si a8ung$nd $n Italia. alurile alurile de in#adatori D ahei! eolieni si dorieni " care s"au stabilit $n recia i"au $mpins pe pelasgi de pe litoral $n ţinuturile cele mai grele #ieţii! $n munţii din nord. n ,,perioada obscură9 a grecilor:secolele @ll D ll $.e.n.; nu se mai aminteşte nimic de pelasgi dar aceasta nu $nseamnă că ei au dispărut sau au %ost asimilaţi de greci. in comercianţi si pescari! pelasgii au de#enit păstori $n munţi pe platourile aride si $nalte. e acest teritoriu! la s%$rşitul secolului $.e.n. se %ormează si se consolidează statul macedonean ca o monarhie. Macedonenii*machidonii: #orbeau o limbă di%erită de a grecilor si erau pri#iţi de aceştia ca barbari. ilip! regele =acedonie:6+*"66) $.e.n.; a organizat statul si armata de#enind cea mai mare putere $n zonă ceea ce nu"i $nc$nta deloc pe greci. Acesta a cerut să participe la $ntrecerile olimpice a grecilor din anul 640 $.e.n. dar a %ost re%uzat pe moti# că este barbar:străin; barbar:străin; iar sărbătoarea este numai a grecilor. grecilor. upă doi ani! prin bătălia de la 3heroneea! ilip $i $n#inge pe greci si supune toate oraşele state. iul acestuia! Ale/andru =aFidon a preluat conducerea statului $n anul 66) $.e.n. si a $mpins graniţele puterii sale p$nă $n India! %ond$nd imperiul elenistic după urechea culturnicilor germani din secolul @l@. 3apitala regatului macedonean se numea Pela:pel? a %i $ntuneca! a se murdări! a se plimba! a de%ila T a? a adăpa #itele! străbun! rădăcină! braţ! armă! neam! clan;! adică baştina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. e acelaşi teritoriu al munţilor din nordul reciei c$te#a secole mai t$rziu istoria $i menţionează pe macedoromni:machidoni; sau arom6ni. În limba romnă #eche cu#$ntul pelag are are semni%icaţia de $ntindere mare de ape! mare! imensitate si se compune din %onemele emegi:limba străbunilor carpatici; pel ? a %i $ntunecat! con%uz! a se murdări! a de%ila! a se plimba T ag ? a aran8a! loc! parte! %aimă! coastă! $n#echit. Acest cu#$nt arată că a e/istat de"a lungul timpului o legătură str$nsă $ntre cei din nordul si sudul unării. 3um aceşti pelasgi erau na#igatori iar tara lor:recia; era $ncon8urată de ape! cei din nord i"au reţinut %onetic si semantic aşa pentru că #orbeau aceeaşi limbă sau o limbă %oarte apropiată. ar acest cu#$nt e/istă si $n latină sub %orma pelagus ce semni% semni%ică ică $ntin $ntinder deree mare mare de ape! ape! mare! mare! largu largull mării. mării. eci eci cele cele dou douăă limbi limbi păstr păstr$nd $nd termen termenul ul pelagGpelagus $ntr"o %ormă apropiată dar cu aceeaşi semni%icaţie semantică! $nseamnă că au o rădăcină comună. opulaţia din sudul unării! $n mileniile "l $.e.n. #orbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri apropiate cu triburile carpato"dunărene! a șa cum este $n prezent aromna si romna. ar $n ţinutul lor de origine " regiunea muntoasă a =acedoniei! e/istă o depresiune cu aspect de c$mpie numită Pelagonia:pelag T on? popor! neam! a locui! rude T ia? tinut! a#ere! a apăra; iar $n regiunii e/istă o #ale numită Polag iar pe la (200 e/ista $n această regiune o cetate numită Pelag Aceste cu#inte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul unării chiar dacă %iecare l"a botezat după timp si năra#. 9i $si ziceau $n epoca %eudală arm$n:arom$ni sau maFidoni; iar cei din nordul unării $si spuneau rum$nGrumuni. 3u#$ntul pater, $n latină cu sensul de tată biologic dar şi de se%ul unei %amilii %ormate din mai multe generaţii sau a unui clan se găseşte $n eme"gi sub %orma patesi si are $ntel $ntelesu esull de admini administr strato ator! r! gu#ernat gu# ernator. or. 'ensul 'ensul social al termenul termenului ui este cel care se $ngri8es $ngri8este te de e/istent e/istentaa unei comunităţi comunităţi și de raportur raporturile ile dintre comunitate comunitate și indi#izi sau dintre membrii comunităţii. În Suichua e/istă termenul de patiri cu cu semni%icaţia de responsabil sătesc ce $mparte puii de lama c$nd se $ntorc toamna de la păşunat. 3u aceeaşi semantică limba romnă are cu#$ntul părinţi %ormă %ormă puţin modi%icată prin in#ersarea ultimelor silabe. ar limba noastră are si %orma de pater cu sensul de nebun! #iolent! ţ$cnit. 3a să $nţelegem semni%icaţia acestui cu#$nt trebuie să umblăm puţin prin memoria istoriei si să ne amintim de năra#urile si apucăturile romanilor. Înnebuniţi după a#ere si putere! au urmărit $n perioada lor de glorie să cucerească lumea pe care o puteau pipăi cu ascuţişul săbiei si aşa nepo%tiţi sau arătat si la graniţele eţiei. upă ce au supus sub 8ugul lor aproape 8umătate din teritoriul locuit de ge ți! au aplicat sistematic un 8a% absolut a bogăţiilor inclusi# robirea populaţiei aptă de e%ort %izic. Lona ocupată de romani arată clar că $i interesa aurul si argintul ce stătea ascuns $n p$ntecele munţilor Apuseni. Apuseni. entru pretenţia lor de ci#ilizatori si apărători ai celor slabi! geţii i"au considerat nebuni pe moti# că ei nu au r$#nit la ci#ilizaţia romană! nu
au alergat după aurul si argintul lor iar ocrotirea era numai scla#ie. oate doreau să"i con#ingă pe geţi că s$nt smintiţi de nu"si %olosesc bogăţiile at$t de trebuincioase 1omei pentru măceluri măc eluri si orgii numite subţire !!serbări ale #ictoriei5. iciodată prădătorii nu au adus %ericire celor prădaţi aşa cum au pretins iar noi cunoaştem #icleşugul #enit at$t din est c$t si din #est. ,rice nepo%tit $şi arată interesul şi intenţiile generoase c$nd a#eai ce#a pe care nu erai dispus să"l cedezi. =ai a#em noi un cu#inţel pe pe care %oarte %oarte mulţi ni"l pun pun $n nas c$nd este #orba #orba de originea originea neamului neamului si a limbii. Lice cronicarul $n al său letopiseţ că !!de la 1$m ne tragem5. 9u cred că de la 1$m ni se trage În eme"gi :limba străbunilor carpatici; r$m are semni%icaţia de străin! duşman! a distruge! ostilitate! rău! necaz. În limba romnă e/istă #erbul a r$ma cu sensul a duşmăni! a %ace rău! a pizmui! a pune la cale o ticăloşie! a bat8ocori! a umbla cu #icleşuguri. Identitatea semantică şi %onetică nu poate %i pusă in discuţie. 'pun pro%eţii $ntru ade#ăruri plăsmuite că acest cu#$nt #ine din limba sla#ă si arată chiar capitala imperiului roman. ar sla#ii au #enit peste noi la cca trei secole după retragerea romană din eţia. At$t dispreţ arată %ată de memoria acestui popor! care după imaginaţia lor bolna#ă! şi"a uitat prădătorul ce i"a trans%ormat $n robi si le"a luat chiar cenuşa din #atrăJ oi i"am păstrat ca duşmani si oameni #icleni puşi numai pe răutăţi si această semni%icaţie dăinuie si astăzi $n e/presia !!mă r$mi5. e ce nu admitem că sla#ii au $mprumutat din limba noastră acest termen pentru că geţii au intrat $n contact cu romanii cu cca +00 de ani $naintea lor si i"au cunoscut %oarte bine dar mai ales le"au suportat (+0 de ani tirania si #iolenta $nsoţită de un 8a% %ără pereche. recii numeau numeau popo poporul rul de la nordul nordul unării! unării! get În eme"gi e/istă cu#$ntul git cu sensul de bărbat! #iguros! a conduce! a stăp$ni! lung! $ndepărtat! #ag şi giti:gidi; cu sensul de g$nditor! duh! su%let! a medita! a se $ntrista. În migrarea lor către sud triburile de greci au trecut pe la noi si ne"au găsit aici stăp$nind munţii si apeleH eram destul de numeroşi si de puternici ca să nu ne s%$r$ie călc$ile la #ederea lor. În cultura greacă! geţii au %ost consideraţi ca un popor plin de $nţelepciune si cu năra#ul meditaţiei! de unde ne"a rămas această meteahnă a mioriticului. În limba romnă a#em cu#$ntul getbeget :get :get T be? a %i generos! generos! a dez#ălui! dez#ălui! a arăta! arăta! a merge merge departe! departe! distantă distantă mare! sau pe T get; cu sensul sensul de neaoş! neaoş! din moşi strămoşi! stră#echi! autentic care te duce cu g$ndul la rădăcina stră#eche a neamului nostru! suntem urmaşii geţilor! ade#ăraţi! ade#ăraţi! cei din #echime. Sînt get=, Sînt get=, Sînt getbeget= În limba romnă cu#$ntul are sensul de continuitate! din moşi strămoşi! de la originea neamului! adică am %ost dintotdeauna geţi din moş strămoş În eme"gi san git semni%ică semni%ică neamul conducător! neamul care stăp$neşte! originea neamului. În limba engleză e/istă get cu sensul de a cobor$ din! a de#eni! a $nţelege! a #eni! a călători! a se $mpăca! a pleca si beget cu#$ntul get cu sensul de a naşte! a da naştere la! a genera. 'ă le plesnească mintea şi tot ar $ntrece puterea de $nţelegere a celor cu căpăţinele otră#ite de cultura noastră de #ită latină Romanii ne spuneau daci. În eme"gi cu#$ntul dag are semni%icaţia de locuinţă! cameră! a locui $mpreună! trai! e/istentă! adunare! cinste! respect! luminos! strălucitor! %oarte #echi. aciiGgeţii locuiau $mpreună mai multe generaţii ale aceleiaşi %amilii $n case mari construite din lemn sau piatră. Aşa s"a născut spiritul de comunitate şi a8utor reciproc at$t de caracteristic poporului eme ș! incaşilor si mediului nostru sătesc. 3um traiul troienilor:strămosii latinilor; era asemănător cu al ge ților pentru că erau popoare $nrudite! romanii au reţinut termenul de dac cu sensul de cei care locuiesc $mpreună! care %ac parte dintr"un dintr"un neam sau o %amilie %amilie şi s$nt %oarte #echi. #echi. 9i $i ştiau pe locuitorii locuitorii ţinutului ţinutului carpatic ca strămoşi! strămoşi! neam din care s"a născut si stirpea troienilor cu miticul >ros. În limba romnă cu#$ntul tros are semni%icaţia de $ncălţăminte sărăcăcioasă ce se %oloseşte la drum lung sau de către cei ne#oiaşi. =ai a#em cu#$ntul troaş cu sensul de luncă sau #$lcea iar Eerodot spune despre cetatea >roia că este aşezată pe o luncă:troas! grecii nu a#eau sunetul ş;. Aşa ne"au transmis ei 'ă mai adaug pe >roi cu nume de %amilie la romni %oarte apropiat de numele cetăţii >roia! adică cea clădită de >roi. recii $i mai spuneau Ilion:ili? a %i bogat! a %i #estit T on? neam; cu sensul de cetatea cea bogată sau cea #estită. 'ă mai mai amintes amintescc aici aici r$ul r$ul 'arg 'argetia etia unde legenda legenda spune spune că 'iogio*'ecebal este interpretarea după urechea romanilor a cu#intelor dage balo D adunarea neamului străbun; ar %i ascuns o comoară %abuloasă. 9ste un r$u de munte:'trei; ce curge #i8elios peste st$nci. :sar? p$r$u! a săpa! a goni! a curge! a sări T ge? a zăgăzui T ti? $nălţime! pădure T a? apă;. În eme"gi cu#intele a! e! i! u! bi! pa! ri! sa! sa! su! tu! ur! za! semni%ică apă! a curge! a se re#ărsa! care se găsesc ca terminaţii la ma8oritatea co#$rşitoare a denumirilor de ape din limba romnă. ar să"i mai lăsăm $n pace pe latini si să re#enim la legătura ling#istică $ntre limba #orbită $n >roia si cea #orbită $n mileniul ll $.e.n. $n nordul unării. 1ădăcina trebuie căutată $n
emegi:limba emeşilor care au plecat $n mileniul l din arealul carpato"dunărean; şi care arată că latina este în realitate o ramură firavă a acestei limbi de(voltată în condiţii diferite fată de limba noastră upă ce au a8uns $n peninsula italică troienii :latinii; au intrat $n contact cu populaţiile locale su%erind in%luente %onetice si semantice puternice dar mai ales in%luenta culturii si ci#ilizaţie etrusce. oi da $n continuare continuare e/emple de cu#inte cu#inte emegi care se găsesc $n romnă si latină. latină. rimul termen este $n emegi! al doilea este $n romnă iar al treilea este $n latină! $n paranteze #oi trece e/plicatiile necesare? a"a"a:e/clamare! uimire;H ah"ah"ah:e/clamare! uimire;H acera"aceră"acer:ager! #ioi;H ac"ac"acus:ac;H adu" adu"addo:a aduce! a pune;H aduc"aduc"adduco:a aduc"aduc"adduco:a aduce! a trage la sine;H agrun"agru" a grun"agru"agri:ogor; agri:ogor;HH altar"altar" altare:altar;H amaru"amaru"amare:amărăciune! necaz;H an"an"annus:perioadă de timp;H apa"apa"aSua:apă;H ara"ara"aro:a ara;H arde"arde"ardeo:a arde! a străluci;H aria"aria"area:arie! supra%ată $ntinsă;H asud"asud" sudo:a asuda;H azil"azil"asOlum:azil;H azil"azil"asOlum:azil;H aur"aur"aurum:aur;H aur"aur"aurum:aur;H barbar"barbar"barbar barbar"barbar"barbarus:străin! us:străin! sălbatic;H sălbatic;H bini"bine"bene:bine;H bini"bine"bene:bine;H bun"bun"bo bun"bun"bonus:bun;H nus:bun;H bo"bou"bos:bou;H bo"bou"bos:bou;H cad"cad"ca cad"cad"cado:a do:a cădea;H cădea;H cap"cap"cap cap"cap"caput:ca ut:cap;H p;H car"car" car"car"carru carrus:car s:car;H ;H casa"casa"c casa"casa"casa:a asa:adăpo dăpost;H st;H cas"cas" cas"cas" caseus:cas caseus:cas;H ;H cela"celar" cela"celar"cela: cela:cămară cămară;H ;H ceara"ceara" ceara"ceara"cera:c cera:ceară;H eară;H cearni"cer cearni"cerni"c ni"cerno erno:a :a cerne;H cerne;H coc"coc" coc"coc" coSua:a coace;H cucu"cucu"cuculus da"da"do:a da! a ceda;H c eda;H dac"dac"dac:dac;H du"du"duco:a du"du"duco:a duce;H gena"gena"gena:pleoapă;H gena"gena"gena:pleoapă;H gura"gura"gula:gură;H gura"gura"gula:gură;H ira"ira"ira:m$nie! supărare;H lac"lac"lacus:lac;H libir"libir"liber:liber;H libir"libir"liber:liber;H lip"lip"lippus:lip! lip"lip"lippus:lip! mizerie;H loc"loc"locus:loc! loc"loc"locus:loc! tinut;H lup"lup" lupus:a $n%uleca! lup;H lut"lut"lutum:lut! lut"lut"lutum:lut! argilă;H mina"m$nă"manus:m$nă;H mina"m$nă"manus:m$nă;H mendala"mentală"mentis:minte! a g$ndi;H mami"mama"mater:mamă;H mur"mur" morum:mură;H mur"mur"murus:zid;H mut"mut"mutusH nas"nas"nasus:nas;H nas"nas"nasus:nas;H nam"neam"natio:neam! nam"neam"natio:neam! natiune;H nigru"nigru"nigrum nigru"nigru"nigrum:negru;H :negru;H ningi"ningi"ningit ningi"ningi"ningit:a :a ninge;H nod"nod"nodus:nod;H nora"nora"nurus:noră;H nuc"nuc"nucis:nucă! nuc;H o"o"oh o"o"oh:uim :uimire! ire! necaz;H necaz;H ochi"och ochi"ochi"occ i"occulu ulus:och s:ochi;H i;H odol"odo odol"odor"o r"odor: dor:miro miros;H s;H ol"ol"ol ol"ol"olla:o la:oală;H ală;H om"om" om"om" homo:om;H orda"ord"ordo:sir! r$nd;H os"os"os:os;H pace"pace"paco:pace;H pae"paie"palea:paie;H palil"palid"pallidus:palid;H palil"palid"pallidus:palid;H pana"pană"penna :pană;H par"par" palus:par;H parta"parte"partis:parte;H parta"parte"partis:parte;H pila"pila"pila:rotund! pila"pila"pila:rotund! ghem;H pun"pun"pono:a pun"pun"pono:a pune;H put"put"puteo:a puţi;H rad"rad"rado:a rad"rad"rado:a rade;H rara"rara"raro:rar;H rapi"răpi"rapio:a răpi;H raus"rău"rea:rea! raus"rău"rea:rea! rău;H ripa"r$pă"ripa:r$pă;H ruga"ruga"rogo:a ruga;H ros"ros"russus:rosu;H sacu"sacu"saccus:sac;H sacu"sacu"saccus:sac;H sar"sar"salio:a sar"sar"salio:a sări;H salud"salut"saluto:a salud"salut"saluto:a saluta;H sari"sari"sal:sare;H sari"sari"sal:sare;H saman"samăn" semen:samăn! pereche;H samana"samana"semino:a samana"samana"semino:a semăna;H satu"satu"sat:sat;H satu"satu"sat:sat;H satur"satur"satur satur"satur"satur:sătul! :sătul! săturat;H săturat;H sanggi"s$ sanggi"s$nge" nge"sang sanguis: uis:s$ng s$nge;H e;H sete"sete" sete"sete"siti sitis:set s:sete;H e;H sangura" sangura"sing singura"s ura"singu inguli:s li:singu ingur;H r;H sub"sub" sub"sub" sub:sub;H sug"sug"sugo:a suge;H sun"sun"sono:a suna;H sede"sede"sedeo:a sedea;H siti"sti"scio:a şti;H susur"susur"susurrus:susur;H tac"tac"taceo:a tăcea;H taman"taman"tamen:taman;H tiamat"tiamăt"timeo:a se teme;H tu"tu"tuH tulu"tuli" tuli:a pleca! a purta;H tuna"tuna"tono:a tuna"tuna"tono:a tuna;H turtur"turtur"turtu turtur"turtur"turtur:sperios! r:sperios! turturică;H ucid"ucid"occido:a ucide;H ud"ud"udus:umed;H ulciar"ulcior"urceus:ulcior;H unu"unu"unus:unu;H ur$"ur$" uro:ură;H ursa"ursa"ursa:ursoaică;H urze"urzi"ursi:a urzi;H ustura"ustura"ustulo:a arde! a ustura;H uz"uz" usus:trebuintă;H usus:trebuintă;H ulceara"ulcera"ulcero:a %i plin de răni sau bube;H zer"zer"serum zer"zer"serum :zer;. Sînt un total de 115 1 15 cuvinte care se găsesc în forme identice sau foarte apropiate în cele trei limbi. Dar noi mai avem comune comune cu emegi încă 281 cuvinte ceea ce demonstr demonstrea!ă ea!ă că noi am păstrat păstrat mult mai bine cuvintele cuvintele limbii din mileniile l"-lll î.e.n. care se vorbea în nordul Dunării si pe care au vorbit-o si eme#ii timp de 2$$$ de ani.Dar mai este puternicu puternicull proces proces de greci!are greci!are a latinei latinei început în secolul secolul lll î.e.n. î.e.n. % care însă atunci vorbeau koine și nu limba lui Sofocle - și a continuat pînă la începutul secolului lll al erei noastre. &n fapt' noi cunoa#tem cunoa#tem latina clasică' o limbă #lefuită #lefuită sute de ani de poe(i #i func(ionari func(ionari dar nu #tim nimic de latina care se vorbea în secolul "l î.e.n. sau cum vorbea poporul roman această limbă. )n lucru este cert' latina era mai mult o limbă literară #i de administra(ie iar fiecare grup etnic din peninsula italică î#i vorbea propriul dialect ceea ce a dus la e*istenta a 12 dialecte în pre!ent în +talia. Dacă romanii n-au reu#it acasă la ei să dea o limbă unitară după mai multe sute de ani de control absolut' este o abera(ie afirma(ia că ne-au latini!at pe noi în 15$ chiar dacă au ocupat numai ,umătate din teritoriul etiei
)n alt argument argument care care contra!ice contra!ice latinit latinitatea atea noastră noastră este este e*isten(a e*isten(a unui unui fond lingvist lingvistic ic de aproximativ 1 cuvinte"stu#iul nu este terminat$ comune limbilor en%le&ă si rom'nă( /ngle!a păstrea!ă si un bogat fond de origine celtă. 0cest popor a pătruns pe teritoriul Daciei la mi,locul secolului "l î.e.n. #i a trăit în în(elegere sau uneori în ciondăneli cu ge(ii. Din aceste ciondăneli sîngeroase unii celtigali sau gala(i cum apar pe tăbli(ele ge(ilor au coborît în secolul lll î.e.n. în sud fondînd în podi#ul 0natoliei pe malul 3ării 4egre un stat efemer numit alatia' al(ii au fost asimila(i sau si-au croit drum către (inuturile lor de ba#tină. Dacă ar fi fost o latini!are a ge(ilor a#a cum se sus(ine' atunci aceste cuvinte nu aveau ce căuta în limba romnă' logica nu înghite asemenea prăpăstii. Ca să merg si mai departe cu argumenta(ia voi căuta la cea mai vestică ramură a cel(ilor să găsesc dove!i că nu sîntem urma#ii latinilor. aelilor sau irlande!ilor cum îi cunoa#tem noi' nu le suflă nimeni în ureche că ar fi altceva decît sînt % urma#ii galilor6celtilor' dar limba lor venind din vechea pelasgă păstrea!ă cuvinte comune sau asemănătoare cu limba romnă si eme-gi. 0ceastă idee năstru#nică mia venit ascultînd baladele irlande!e de la /urovision unde am observat infle*iuni ce se găsesc #i în unele melodii populare romne#ti. Cum o melodie este păstrată mai u#or dacă este însoti(ă de versuri' am considerat că trebuie să mă uit si prin limba irlande!ă. îndul iscoditor a fost confirmat de realitate' avem aproape 1 cuvinte comune si cu irlan#e&a ceea ce dovede#te că acest neam a trăit pe meleagurile noastre înainte de a a,unge acolo unde s-a statornicit. Cuvinte #in limba rom'nă ce se %ăsesc în limba irlan#e&ă şi eme)%i( altar, oltar7 locul unde se aduc ofrandele sau se fac sacrificiile într-un cult religios altoir 7 altar al)tar7 a
îndepărta prin prin tăiere' a delimita' delimita' a finisa' a grava. grava. am7 posesie' e*istentă am7 timp' vreme am7 a fi. ama7 !ău' chiar a#a' ce mai treabă ama7 ori ama7 cine9 pe care9 ca #i9 ama7 mamă amaid7 femeie f emeie caraghioasă ama7 mamă. an7 unitate de măsură pentru timp an7 mare' înalt' foarte important an7 mare' înalt' 0n 4ou' lumină' cer. angel7 înger aingeal7 înger enger7 înăl(ime' a delimita' de stra,ă' în spate' în urmă' viitor' a a,uta' a sus(ine' a spri,ini' sfîrsit. apar7 vîn!ător de apă' sacagiu' corăbier abar7 baltă' a se împotmoli' a se bălăci abba7 lac' mare. arde7 a distruge prin foc' a lumina' a străluci ard7 felinar de noapte' cer ar-de7 a lumina' a radia. bag7 a introduce într-un într-un spa(iu închis' a re(ine baig7 sac' pungă' pungă' a vîrî în sac' grămadă' grămadă' a umple bag7 bag7 cu#că' a închide în cu#că' a apăra de' a vîrî bal7 balot de pîn!ă' balamuc' scandal ball7 marfă' a murdări' a pune în ordine' vagabond' a schilodi bal7 fus' a se roti' a lungi' terminarea unei obliga(ii' a de!lăn(ui un atac. bală7 fiară' monstru balla7 a împiedica' a astupa o gaură' a întări cu !iduri bala7 du#man' inamic' a se revolta' a ataca. ban7 bani' mi,loc conven(ional de schimb făcut în trecut din aur sau argint ban7 alb' de culoare albă' om de rasă albă ban7 suport' a spri,ini' pătima#. ban7 func(ie administrativă administrativă în :ltenia în perioada feudală ban7 (inut necultivat ban7 a se pleca' a se înclina' a se ploconi. ploconi. banda7 ceată' fî#ie' fî#ie' a lega' a uni banda7 banda7 ceată' a lega' a uni' banda, banda7 grup de tineri' tineri' a spri,ini. bară7 obstacol din lemn barra7 obstacol obstacol bara7 lemn' suport' suport' a lungi' a pune' pune' a întinde' a separa de. barbar7 persoană străină de limba' obiceiurile si locurile în care a apărut' tre!e#te nelini#te si suspiciune barbartha7 barbar bar-bar7 foarte străin. străin. bardăs7 bar!ă' cocostîrc' pasăre migratoare care vine odată cu sosirea primăverii si pleacă la începutul toamnei bardas7 grup' burtă mare bar-dag7 a hoinări' a pribegi departe' departe' a colinda. barim7 măcar' cel pu(in' încai barraim7 a întrece' a depă#i' a stabili' a lămuri' a fi*a bar-rim7 tinut uscat' secetos' pustiu. be7 prost ca o oaie be7 de nefolosit' nefolosit' fată nemăritată nemăritată be7 îngînfare' îngînfare' a striga' a tipa' a se afla în treabă. bertă7 (esătură groasă cu care femeile de la tară î#i acopereau capul si trupul bearrtha7 foarfece' croială' bucată de pîn!ă' pîn!ă' tăietură' a mic#ora mic#ora bar-tam7 a alege' alege' a e*amina' a aran,a. aran,a. bine7 plăcut' încîntător' satisfăcător binn7 melodios' plăcut' atrăgător binni7 un rîu plin cu peste' un rîu bogat în peste. peste.
buluc7 năvală mare' grămadă' droaie' gloată' în masă' cu grămada' unul peste altul' deodată' deodată' îmbul!eală' iute' repede bollog7 pîine neagră' a hoinări buluc'bulug7 a se năpusti' a da ,unghiuri' a trage' a i!bi' a fi nervos' musculos. bou7 mascul taurin taurin castrat bo7 vacă' a intimida bo7 a rage' a mugi' a căra. bui7 a tîsni' a da năvală' a se repe!i la bui7 invidios' pi!ma#' las' rău bui7 a fugi' a da năvală' a alerga împre,ur' a alunga cu forta' a captura. captura. ca7 prepo!i(ie ca7 ce9 pe care 9 unde 9 loc ca7 a tipa' gură. cap7 început' partea din fată a corpului animalelor si păsărilor' partea de sus a corpului uman cab7 bot' figură' mutră' rît' cioc' plisc cap7 locul unde se concentrea!ă gîndurile' a creste aten(ia' a lega cu sfoară părul' a încorda nervii' conducător' cel din fruntea familiei. cabană7 adăpost simplu' locuin(ă foarte simplă caban7 colibă' bordei cabar7 ciobăna#' strungar' stînă. caba!7 glume(' îndră!ne( cabanta7 îndră!ne(' obra!nic caba7 a tine pentru sine' a păstra' a umbla cu #iretlicuri' a trage pe sfoară. căi7 a plînge cai7 plîngăre(' a plînge' a striga cai7 a plînge' a se strîmba. cam7 apro*imare' nesiguran(ă' înclinare către cam7 în#elătorie' înclinare' aplecare' a se îndoi' necinstit cam7 a în(elege' a dori' a cere' a schimba. cana7 vas mic pentru băut lichide canna7 cană cana7 a tulbura' a agita' atent. canon7 chin' neca!' supărare mare' mare' ,ale canoin7 chin' neca! canon'canun7 urlet' strigăt strigăt puternic. car7 mi,loc de transport cu două sau patru roti folosit atît pentru deplasări cît si în lupte carr7 mi,loc de transport car7 a sosi sosi la' a trimite' trimite' a călători' a transporta. transporta. cor7 rotocol mare de fîn adunat din poloage sau împră#tiat din căpi(e ca să se usuce cor7 învîrtire' rotire' moment' scop cor'gur7 a face o mi#care circulară' a se întoarce' a învîrti la distantă' a transporta' încărcătură' legătură deasupra. deasupra. cor7 ceată' cerc' horă cor7 gălăgie' a se mi#ca cor'gur7 cerc' a se învîrti' a se pleca' a înceta' ceată. cul7 aprig' iute cul7 (intă' a tăia coarnele unui animal animal cul7 violent' puternic. cul7 soldat' armată cul7 ariergardă' coada unei coloane de solda(i cul7 a aduce' a uni' mare' apăsător' puternic' violent. dam7 specie de cerb cu coarnele late' cerb lopătar' mascul damh7 bou' mascul' taur dam7 so(' bărbat. dam7 sură mică' gra,d primitiv' bordei' adăpostul unei familii sărace damh7 asociere' fră(ie' aptitudine dam7 so( #i so(ie' cei care î#i duc viata împreună si vor lăsa în urma lor urma#i. Dana7 prenume feminin dana7 îndră!ne(' cura,os' nume de clan dana7 unitate de măsură pentru distantă' mar#. dar7 obiect care se dă unei persoane ca recuno#tin(ă si respect' pomeni' reali!ări de e*cep(ie în concep(ia cre#tină' a împăr(i' a rupe dar7 direc(ie' drum' cale dar7 a împăr(i' a rupe' a tăia' a culege' sticlă mică' pahar mic. dara7 greutatea ambala,ului sau a recipientului în care se păstrea!ă' cîntăre#te sau se transportă o marfă dara7 inferior' al doilea rînd' moment moment dar-ra7 curea' centură' cordon' pîn!ă pîn!ă de legat' a lega' boccea' leac' solu(ie pentru o problemă. dară7 a încuviin(a' a accepta' a primi' solu(ie dara7 secundă' clipă' moment' a sus(ine dara7 remediu. diliman7 netot' găgău(ă dileaim7 a risipi' a împră#tia' a dispărea dilim7 găgău(ă' a aduna cu lingura. doru7 dorin(ă puternică de a vedea sau a revedea pe cineva sau ceva drag' dorin(a de a face sau a asculta ceva deosebit doru7 trăire trăire sufletească' sfoară de pescuit' pescuit' dor'dur7 legătură' datorie' datorie' a întări' coardă' fir' #irag' cordonul ombilical. dubă7 pu#cărie dubh7 murdar' întunecat' a #terge' a vopsi în negru dub7 a îngrămădi' a picura' a vopsi' a acoperi cu. dur7 tare' puternic' !idărie' întăritură dur7 tare' re!istent' greu de reali!at dur7 legătură' !idărie' a întări' a băga. gagic7 iubit' amore!' prieten' amant gaige7 spilcuit' elegant' înfumurat gagig7 bocet' geamăt' plînset' a se ,eli' a deplînge' deplînge' a respinge' respinge' a părăsi. găman7 mîncăcios' găucios' lacom gamal7 om prost gamun7 grăunte de chimen' a aduna mîncare. gir7 încredere' năde,de' cinste' omenie geire7 de!ghe(at' iscusit' de#tept' perspicace' subtil gir7 curat' ordonat' precis. gobi7 a lua' a pune deoparte' a #terpeli gob7 a sta la pîndă' a vorbi de rău' a înhă(a' a bat,ocori gobi'gubi7 a opri' a pune deoparte' a descoperi necinstea.
gog7 băiat sau tînăr prost' umil' slab de înger gog7 moale' bleg' nătăfle( gog'gug7 semn' a lingu#i. gui7 a vrea' a face' a fi obligat gui7 cerere' rugăciune' chef' a vrea gu-e7 a acoperi' a înveli' a ascunde' a înfă#ura. hudă7 casă' locul de unde omul îsi începe !iua huda7 acoperi#' a înveli' cos de sobă huda7 adăpost' vi!uină' !ori. !ori. hulă7 blestem' în,urătură' calomnie' ponegrire' bîrfă' defăimare' ocară' dispre( hula7 a asculta la' a ciuli urechea' a merge după după huli7 a face rău' a defăima' a strica' a ruina' a face neca!uri' a urî. im7 murdărie' lip' ,eg' ,eg' slim' noroi' tină' glod im7 unt' grăsime' grăsime' a unge cu unt im7 argilă' nămol' mîl. lac7 acumulare mare de apă reali!ată prin îndiguire lag7 cău#' vale' depresiune' văgăună' a săpa lac'lag7 a se umfla în dimensiune' a se îngrămădi' a se aduna. lagam7 mină' galerie sub pămînt prote,ată cu trunchiuri de copac să nu se prăbu#ească lagaim7 a se mic#ora' a se scurta' a se strînge lagab7 butuc' bloc' grămadă' lespede' dală' trunchi' tulpină. mamai* mamă' mămică mamai7 mămică mami7 divinitate emes care a !ămislit neamul omenesc din lut' a suflat asupra lui si i-a dat viată. mana7 bel#ug' bunăstare mana7 prevestirea unei bunăstări' augur mana7 pereche' a convie(ui' bogă(ie' bunăstare. mangar7 bani' parale' avere mangaire7 vîn!ător ambulant' colportor ma-ngar7 încărcătura de mărfuri dintr-o barcă' avere de bunuri. mas7 popas peste noapte' gă!duire peste noapte' odihnă de noapte mas7 coapsă' melancolie' oboseală mas7 ,umătate dintr-un întreg' a oferi' a accepta' a#e!are. mur7 perete' !id mur7 perete' !id' a încon,ura cu !iduri mur7 a încon,ura' a încercui' a pă!i' a sfărîma. ol7 vas de lut pentru apă sau alte lichide ol7 a bea' un pahar de băutură ol'ul7 vas mare' unitate de măsură de ; litri' bucurie. pac7 pungă în care se tine tutunul' legătură paca7 a vîrî în sac' pungă pac'pag7 a ocroti' a apăra. rac7 boală gravă a cailor care se manifestă prin umflături în parte inferioară a picioarelor raca7 chin' tortură' suferin(ă' a slei de puteri rac'rag7 a prinde rădăcini' rană adîncă' a provoca' a arde' mers legănat' a trage' gîtar' a suferi. <îm7 denumirea
Chemare la neuitare - Sectiunea 2
Cuvinte din eme4gi care se găsesc în limba irlande(ă abba? tată! părinte! bătr$n W ab? stareţ. abgal? $nţelept! priceput! renumit W abhal? renumit! deosebit de priceput la. ah"us? a scuipa W abhus? din această parte! din această direcţie. ad? tată! străbun! chiot de bucurie! a c$nta W adh? şansă! noroc! $nt$mplare. adam? colonie! aşezare! cătun! rechiziţie! a impune! a $nrola W adaim? a pro#oca! a $ndemna! a se aprinde. aga? coastă! #ersant! $napoi! după W aga? inter#al de spaţiu sau timp. al"du:altu;? a săpa păm$ntul W alt? şanţ! canal! r$pă. a"na"am? ast%el! dec$t! pentru ceJ W anam? natură! #iată! persoană. ar? a tăia! a ruina sănătatea cui#a! a ucide W ar? a tăia! tă ia! a răni! a masacra. a"ru? a dărui! a %ace cadou W aru? ziua după sărbătoare. asa? a duce! a căra! a prezenta! a su%eri! a tine legat W asal? măgar. ad:at;? corp! schelet! strigăt! a tipa W at? um%lătură! tumoare. ba? arogantă! tru%ie! tru%ie! beţi#an! a pro#oca! pro#oca! a $n#ră8bi W ba? a lătra! gaură gaură $ntr"un gard gard ba? su%let! a dărui! dărui! a $ngri8i! a păstra W ba? a tine tine seama de! a a#ea legături cu! simpatie! simpatie! boală! proprietate. proprietate. ba"ba? terci din gr$u gr$u $ncolţit cu lapte lapte %olosit ca hrană hrană pentru copiii mici mici W bab? copil mic! prunc! prunc! minor. minor. bad? a transporta! transporta! a căra! greutate! a %i la o distantă distantă de W bad? a se plimba cu barca! barca! a %ace cabota8. bana? a lega! a susţine! a spri8ini! spri8ini! a uni W banna? banna? legătură! obligaţie! obligaţie! datorie! %$şie. bil? a se $n%ierb$nta! $n%ierb$nta! a se $ncălzi W bille? a se giugiuli! giugiuli! a se dezmierda! dezmierda! atenţie. cal? a#ere! consideraţie! respect! apreciere W call? a cere! a merita! dreptate! ordine cara? a $ncercui! a asedia! a acuza! a str$nge W cara? susţinător! apărător! apărător! to#arăş. dal? a apăra! a ocroti! a adăposti! a transporta W dal? ţinutul unui clan sau trib. dal? a acoperi! a se ascunde W dall? orb la! care nu #ede ce#a! lipsit de ratiune. dil? unic! e/clusi# W dil? a $ndrăgi! tandru! bun. dil? singur! o W dil? drag! scump! costisitor.
dul? a ascunde! a acoperi! a apăra! a aduna W dul? a $ncerca! a merge. eg? şanţ! canal! dig! a stă#ili! a uda! a iriga! a cerceta W eag? tăietură $n! trecătoare! spărtură! a se usca. ga? a smulge! a stoarce de bani W ga? ne#oie! str$mtoare! a cere! cere ! a $ncolţi! a lipsi! criză! a pretinde. gaba? piept! a $n%runta! a %i de partea cui#a W gabh? prime8die! a pune $n pericol! a risca! a pune $n 8oc. gaba"ra? cioban! păstor W gabhar? capră. gada? in! %uior! p$nză de in! ru%ărie W gad? şnur! p$nză! a lega cu s%oară. gag? pană! a bate! a %i/a! tărus! a %ura W gag? a se lipi de! a despica! spărgător! spărgător! hot! hotie! a %ura! a bate. gagar? arie! supra%aţă de c$mp! proprietate W gagach? a#ere! posesiune! bunuri. bunuri. gal? cel mai mare %iu! mare! puternic! tare! cupă largă W gael? irlandez. gal? a copleşi! a inunda! a $nghiţi W gal? putere! energie! a munci din răsputeri. gala? siloz! pi#niţă W gala? #eselie. gar? a primi! a adăposti! a#ere! a a#ea $ncredere W gar? moment potri#it! ser#iciu bun! a se $ntoarce. gar? dimineaţă! lapte bătut! br$nză W gar? closet cu apă! con#enabil! bun. garas? proprietate! conducere responsabilă! paie! %$n W garrai? grădină. gaz? a se certa cer ta pentru! a se $nghesui! a sparge W gas? a păşi cu arogantă! a urmări. ge? #$nzătoare! ser#itoare W ge? g$scă! carne de g$scă. gilim? a dansa! a se pleca! a pleca W geillim? a se supune! a se pleca! a prezenta. gim? alergător! alergător! mesager! a arăta! a tropăi W geim? strigăt! chiot! aclamaţie! a zbiera gir? 8ir! %ructe ale %agului %olosit pentru $ngrăşarea porcilor W geir? a $ngrăşa animalele! a se $ngrăşa. gin? a %ace dreptate! demn de $ncredere! a do#edi o proprietate de către cine#a W gin? #iată! e/istentă! %iinţă! prezent. gu? a debarca! a se aşeza! #oce! sunet! lat! capcană W go? a ancora la ţărm! a se aşeza! a tra#ersa! a bănui. gur? #iolentă! om m$nios! necioplit! a da o raită! a alerga! a se grăbi W gor? atac! ardoare! e%ort ne$ntrerupt! a se $n%ierb$nta. hum? a se $ncăiera! a se bate! a $n#ineţi! a lo#i cu pumnul W hum? cu#inte grele! in8urii! a bat8ocori. huru? idiot! necioplit! a insulta W hurru? strigăt de pro#ocare! s%idare.
igi? ochi! a pri#i! a $nţelege! a a#ea gri8ă W ig? a $nsemna pe răbo8! a cresta! a stirbi o unealtă! semn. immin? sete! a %i $nsetat W imim? duşcă! $nghiţitură $nghiţitură de băutură! a bea. im"pa? pierdere! $ncurcătură W impi? rugăminte %ierbinte! implorare! gri8ă. lag? bucată! a aşeza $n grămadă! a se str$nge la masă W lag? mic! slab! %ira#! neclar. neclar. lam? abundentă! belşug! proprietate W lam? proprietate! $ndem$nare! m$nă. li? scandal! tărăboi! gălăgie W li? strigăt! chiot! a striga după un hot! a ciomăgi. lili? adiere! par%um de cedru! boare W lile? %loare. lom? a slăbi puterea! a potoli W lom? slab! sărac! a se pleca. lu? a $ngri8ora! supărare! necaz! su%erinţă W lu? mic! slab! lipsit de tărie! sărac. lug? mulţime! a roi! a mişuna! a se $ngrămădi W lug? a scoate #iermii! a se t$r$. mi? seară! $ntuneric! noapte W mi? lună. mi"ri? %urtună! %urie! #iolentă W mire? %urie! nebunie! %renezie. nam? destin! soartă W neamh? cer! rai. ni? prosperitate! a poseda! a recunoaşte W ni? lucruri care aparţin cui#a. pa? a cere! a cerceta! a socoti! to#arăş W pa? salariu! preţ! răsplată! răsplată! a purta! a duce. ra? a #eni $n g$nd! a uimi! a c$ntări! a suporta! a bate W ra? grăitor! care spune mult! 8udecată! %an%aronadă. re? a da naştere! a conduce! a su%eri! a rezista W re? #$rstă! generaţie! a $mbătr$ni! a căsători! a aran8a! a pune $n ordine. ordine. ri? conducere! a pune stăp$nire pe! a sili! oraş! district W ri? rege! a domni ca un rege! se%! minunat. sa? a mulţumi! a satis%ace! a %i bun W sa? destul! mulţumit! satis%ăcut! su%icient. sa? lo#itură! atac! a bate! a g$%$i! a răni! pagubă W sa? nă#ală! atac! lo#itură! a $n8unghia! a răni! a căuta să %acă rău cui#a. sar? legume! zarza#at! mar%ă! a #inde! a aduce omagii W sar? mar%ă de primă calitate! autentic! real. si? lo#itură! a bate! a g$%$i! a pătrunde W si? zor! a se repezi la! a da nă#ală! a grăbi. si? trăsătură a %etei! rază! a străluci! a lumina! uşor W si? z$nă! z $nă! #ra8ă. silim? a potri#i! a $ndrepta! a %ace bine! a duce la bun s%$rsit W silim? a se g$ndi! a crede! a socoti! a cugeta.
sin? a iscodi! a descoase! a $nţelege direct W sin? a %ace un semn cui#a! a arăta. sin? a strecura! a %orţa! a pătrunde prin W sine? s$n! #$r% de munte. sipa? cioban! păstor! păcurar! păşune! a paste W sipeir? cioban! păstor! păcurar. sit? măsură! a socoti! a calcula! a memoriza! a %ace schimb W sith? linişte! calm! $nţelegere! ordine publică. te? obraz! neruşinare! a $n%runta! a răspunde la! a ataca W te? %ierbinte! aprins! cu ardoare! cu m$nie. ti? rude! ne#astă! trai! a locui! a se aduna W ti? locuinţă! a adăposti! a dăposti! a primi $n casă. tir? mulţime! popor W tir? tară! regiune! pro#incie. tul? rezer#or! cisternă pentru apă W toll? căus! #ăgăună! ca#itate! rezer#or. ub? a se ascunde! groapă acoperită cu %runziş W ubh? a $ndemna! a instiga. ud? c$ndJ $n timp ce! de la! de W ud? acolo! după! careJ pe careJ at$t de. ul? a $n%lori! mugur! bucurie! satis%acţie W ull? măr. um? a supra#eghea! a $ngri8i! $nţelept! generos W um? $n 8urul! l$ngă! aproape de! re%eritor la! cu pri#ire la. ur? a mesteca! masă! a cugeta la! inimă! su%let! %iinţă W ur? proaspăt! sănătos! dulce! cu lapte. uru? oraş! piaţă! sat! centru administrati#! administrati#! %urtună %oarte mare W uru? eclipsă! $ntunecat! con%uz! a $ntrista. us? a %i alături de! a merge $n urmă! a retine! a lăsa pentru W us? interes! participare! %olos! a interesa. us? g$scă W usc? g$scă! grăsime de g$scă.
Cuvinte din limba limba rom6nă care se găsesc numai în limba limba irlande(ă ab? alb $n istroromnă și aba pentru părinte sau tată W ab? stareţ abitir? distins! remarcabil! strălucit! mai bine W aibitir? al%abet. abras? rău! sucit! mo%turos W abhras? in sau l$nă pentru ţesătură. acru? gust speci%ic %ructelor necoapte W acra? acru aer W aer agod? treabă! r$nduială! plan W agoid? $mpotri#ire! dezaprobare. aice? $n apropiere de! l$ngă W aice? apropiere! #ecinătate.
alean? dor! durere su%letească determinată de plecarea cui#a drag! melancolie W aillean? iubit! drag! drăguţ! scump. alinta? a pronunţa incorect! a se alipi de cine#a W ainleanta? care nu ştie carte! incult! care pronunţă greşit. Ardeal? regiunea istorică din 1omnia W airdeall? a a#ea gri8ă de! atenţie! treaz. aiste? aceştia W aiste? a %ace o $ncercare. altă"aia? monstru! epilepsie! nebunii! toane W allta? sălbatic! nebun! $nnebunit. arm? $ncheietura braţului si a genunchiului! coapsă! armă W arm? armată! armă. armaș? om de arme! luptător W armas? haină de soldat. ba%tă? moment %a#orabil! %a#orabil! şansă! $nt$mplare $nt$mplare W babhta? $nt$mplare! $nt$mplare! moment! ocazie! ţintă! ţintă! scop! şansă. baire? s%oară! curea! salbă de bani! talisman! ad$ncime! barieră W baire? ţintă! aruncătură de bani! a #$na! a 8uca pe bani. balas? #arietate de rubin rubin W balach? piatră! a căuta! a cerceta. Balc? numele unuia dintre $ntemeitorii =oldo#ei %eudale W balc? mulţime puternică! animal urmărit. Baraolt? localitate $n 8udeţul Earghita! situată $ntr"o regiune muntoasă de unde iz#orăşte r$ul ,lt W baraoid? pantă! po#$rniş! po#$rniş! $nclinare! $nclinare! pornire! curgere! curgere! #$r% ascuţit! ascuţit! nu departe! $n apropiere. apropiere. barcă W barc? barcă. bască? ridicătură de pămnt pămnt care prote8a o %ortăreaţă %ortăreaţă $n a%ara zidurilor ei W bascaim? a a#aria! a distruge. distruge. bată? cingătoare lungă si $ngustă cu care se $n%ăşoară mi8locul sau se pune ca $ntăritură la $mbrăcăminte W bata? a se lipi. b$lbă? prostie! prostie! greşeală W balbh? prost. prost. b$rligan? şarlatan! şarlatan! escroc! pungaş! nemernic nemernic W bearlagar? ipocrit! ipocrit! %als! %ăţarnic. beilic? casa $n care erau găzduiţi gratuit beii #eniţi de la poartă! muncă grea pe gratis! clacă! bir pentru stăp$nire W beillic? gaură sub pămnt! bordei. Biertan? localitate $n 8udeţul 'ibiu W beartan? parcelă! lot! a $mpărţi. bleg? lipsit de de tărie! slab! sărăcăcios W beag? lipsit de tărie! ne$nsemnat! ne$nsemnat! slab. blidar? dulap $n care se păstrează #asele pentru bucătărie si m$ncarea W bladar? a linguşi! a umbla cu interese ascunse. bliantă? lo#itură lo#itură dată uşor cu palma palma unui copil care se obrăzniceşte obrăzniceşte cu cine#a bătr$n W blianta? #$rstă. #$rstă.
boactăr? paznic! stra8ă stra8ă W bothar? drum! cale. boaite? #ite slabe! oameni prosti si răi W baoite? a hărţui! a da m$ncare calului sau buaite? a c$ştiga! a"si atinge scopurile. boască? resturile resturile de struguri rămase rămase $n teasc după stoarcere W boscaH boscaH cutie! a $nchide! a str$nge. str$nge. bobaru? cel care dă $n bobi bobi W bobarun? bobarun? prost! găgăuţă! găgăuţă! ne$ndem$natic. bologan!bolocan? bologan!bolocan? om prost! netot! neghiob W bolog? scă%$rlie! a hoinări! a petrece timpul tr$ndă#ind! tr$ndă#ind! a"si pierde #remea. botu? a %ace botu! botu! a se supăra pentru o greşeală greşeală comisă W botun? botun? greşeală! a comite o greşeală. brăcui? a alege ce este mai bun dintr"o dintr"o grămadă! grămadă! a trage pe s%oară W braca? a 8e%ui 8e%ui brad? specie de coni%ere coni%ere W brad? ladă de lemn. Bran? trecătoare $ntre Ardeal Ardeal si =untenia W brean? a bara trecerea! a $n%unda! rău braț? unul din membrele superioare ale omului W brat? a acoperi! a semnaliza! a at$rna moale! a se moleşi. bre? %ormă de adresare adresare la tară W brea? arătos! prezentabil! prezentabil! a%ectuos. brodi? a potri#i! potri#i! a nimeri! a spune spune prostii W brod? brod? a"si %ace merite din! din! a se m$ndri cu! arogantă. arogantă. bruș? cocolos! bot %ăcut din resturi sau %irimituri W brus? rămăşiţe! resturi. brut? e%ort %izic %izic deosebit! greutate greutate mare W bruth? e%ort ne$ntrerupt! ne$ntrerupt! nesăbuit! nesăbuit! necugetat! imprudent. imprudent. buiac? despre plante plante " %ertil! rodnic! $mbelşugat! $mbelşugat! despre oameni D răs%ăţat! răs%ăţat! $mbuibat! nebunatic! nebunatic! nesocotit W buaic? culme! apogeu! a ridica ridica $n slă#i! a lăuda. buartă? gaură! cu sens %igurat lipsă de bani! pagubă! sărăcie W buartha? necaz! $ngri8orare! a tulbura! a %i $ngri8orat! $ngri8orat! a se $ntrista! trudă! osteneală. buclă? $ndoitură! $ndoitură! ondulare W bucla? bucla? a $ncheia cu o cataramă. bulă? c$rpă! %emeie stricată stricată W bulla? che%! cupă! castron! castron! %ar%urie de supă! supă! a se rostogoli! a murdări. murdări. bulibăseală? zăpăceală! $ncurcătură! $ncurcătură! haos W bullabaisin? bullabaisin? $ncurcătură! dezordine! dezordine! $n#ălmăşeală! zăpăceală. bulan? #$nă de bou bou %olosită %olosită $n $nchisori pentru pentru bătut W bullan? bullan? bou. bun? acţiune poziti#ă! poziti#ă! deosebit! gust gust plăcut W bun? bun? esenţă! cauză! %orţă! tel! scop! a se s%$rsi! s%$rsi! $nceput. cablă? unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi! baniţă W cabla? greutate mare legată cu %r$nghie.
cain? a se pl$nge! a su%eri o nedreptate W cain? a imputa ce#a cui#a! a $n#inui de. camhă? sto%ă de mătase W camtha? a cerceta cu atenţie! a $ndoi! a %ace nod. campa? a %ace tabără! a tăbăr$ W campa? tabără! a aşeza $n tabără. cantă? zăpăcită! aiurită! neroadă W canta? $ncurcată! simplu! destul de. cat? cu#$nt cu care se alungă pisica W cat? pisică. 3ălan? oraş $n 8udeţul Eunedoara W callan? gălăgie! #acarm! zar#ă! tărăboi. călăi? plăcinte W collai? gras! corpolent. căoaci? %ierar W caoch? perdea de! care nu #ede ce#a! %ără deschizătură. căoi? a bolborosi! a chiorăi W caoi? obicei! stare! ocazie. căulă? plută mică %olosită ca pod plutitor W caol? loc $ngust de trecere peste mare. căule? %emeie rea și duşmănoasă! %emeie proastă W caol? meschin! mărginit! a distruge! sărăcăcios. ceJ W ceJ ceda? a permite! a lăsa W cead? a permite! a lăsa. ceată? grup mare! grămadă W ceadta? o sută. ceap? apucătură! siretlic W ceap? a"si bate 8oc de cine#a! a"i 8uca un renghi. ceapane? curele de la opinci! no8iţe W ceapan? picioare! a $ncurca! a aran8a. cear? păr! cosite! $mpletirea cositelor W cearr? c earr? a con%unda. ceardă? c$rciumă! han W ceardai? comerciant! negustor. ceartă? dispută! g$lcea#ă W cearta? dreptate! ordine! corect! $n bună stare! a croi o minciună. ceasma? plasă pentru prins peste! prosto#ol W ceasna? a tulbura! a agita! trudă. chel? a %i lipsit de păr pe cap W cheal? a %i lipsit de! lipsă! #ai ciala? $ndemn adresat boilor să o cotească la dreapta W ciall? sens! a $nţelege. cinie? %ăcătură! #ra8ă W cinnim? a hotăr$! a con#inge! a cauza! a pune capăt la. ciob? bucată dintr"un #as spart W giob? bucată! ciob! resturi! %ragment.
ciocan? unealtă de lo#it! a $ngheţa ciocan " a $ngheţa %oarte tare W siocan? ger %oarte puternic! #remea $ngheţului! $ngheţului! a $ngheţa. ciolan? os cu carne W ceolan? copil sc$ncind. e obicei sc$ncesc după m$ncare. cior? %ior! tresărire! tresărire! at$ţare W cior? a at$ţa! a porni! a se impune! a da importantă. cioros? %ioros! aprig W ciarog? $mbu%nat! $mbu%nat! a se aprinde de m$nie! negru de supărare. cioru? spaimă! %ior W ciorru? a tăia elanul cui#a! a scurta! a pri#i de sus! a pri#i cu dispret! a cerceta. cire? %ire de păr! smoc W cire? smoc de păr! coamă. cios? paznic de c$mp! p$ndar! 8itar W cios? a tocmi un muncitor! recompensă. cito#? $ntreg! ne#ătămat! zdra#ăn W citog? m$na st$ngă. c$ntar? instrument pentru măsurat greutatea W cuntar? te8ghea! contrapartidă! c ontrapartidă! pră#ălie! a %ace cumpărături. clab? mucos! obraznic! neserios W clab? gură cască! a striga! a %i $nrăit după. clampar? gurali#! zurbagiu! zurbagiu! %lecar! certăreţ W clampar? dispută! ceartă! a se certa. cling? sunete scoase de clopote W cling? sunete scoase de clopote. cneaz? conducătorul unui sat sau a unui teritoriu W cneas? obraz! deasupra. =ai este termenul cneasta cu sensul de cinstit! integru! sincer! de treabă! nobil. coardă? %unie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de %$n! parte componentă a arcului de aruncat săgeţi! şnur! s%oară s%oară groasă W corda? s%oară! şnur! coardă de arc! a lega cu s%oară! a $ncorda un arc. coiman? prostănac! nătărău W coilean? persoană proastă şi $n%umurată. coimăni? a se osteni din greu! a %i cu mare gri8ă W coimead? supra#eghere! gri8ă! care tine! a păzi! a apăra. colb? strat de pra% sau nisip %in W colbha? strat de piatră! a %orma un strat. corcan? copac scorburos si bătr$n! #ită bătr$nă W corcan? #as! oală! a dobor$. corn? partea osoasă de pe capul #itelor care era %olosită si ca pahar pentru băut W corn? subţire ţi răsucit! mers legănat! gălăgie! a rostogoli un butoi! a curge! cupă. cos? a coase! a cosi W cos? a lua $n m$nă! a conduce! %amilie. cotu? articulaţia m$inii care se spri8ină pe ce#a W cothu? suport! spri8in! spri8in! rezemare. creatură? %iinţă! om W creatur? creatură! %iinţă! marionetă. credeam? credinţă! $ncredere! respect W creideamh? credinţă! $ncredere! cinste.
cultuc? pernă mică! sac mic pentru piaţă W cultaca? rezer#ă! cumpărătură! măsură. cumas? sto%ă scumpă %olosită pentru hainele boiereşti W cumas? putere politică! posibilitate! iscusinţă. dadă? mătuşă! %emeie $n #$rstă căreia $i porţi respect W dada? titlu de respect! plin de lapte! a hrăni cu lapte! părticică. an? prenume masculin W dan? destin! soartă. idina? prenume %eminin W didine? adăpost! protecţie! a apăra! sanctuar. doină? melodie tristă ce e#ocă unele %apte din trecut W doineann? pl$ns puternic! a chinui su%letul! a rezista unei %urtuni. doine? c$ntece triste cu subiect din lumea satului si prezintă %apte trecute W duine!daoine? #iata omului! e/istentă! prezent! bărbat! sot! omenire! colecti#itate! su%let! personi%icare! %iinţă! libertate! t$năr! bătr$n! c$ntec! muzică populară. doini? a c$nta doine W duinni? a depăşi tristeţea! a $n#inge melancolia. oman? r$u si munte $n 8udeţul 3aras"'e#erin W domhan? lume. dona? a a8uta pe cine#a la ne#oie! a da cu titlu gratuit unui ne#oiaş sau unei instituţii W dona? sărman! ne%ericit! nenorocit. orna? r$u si munte $n 8udeţul 'ucea#a W dornan? cap! a sparge. doru? stare su%letească ce e/primă o dorinţă pentru ce#a sau către cine#a! alean! nostalgie! melancolie W doru? legătură gingaşă! a uni pri#irile! a se lumina! a $n#eseli! a %ace să sc$nteieze ochii! a se aprinde. dos? ascuns! %erit de #edere! chiulangiu ca $n e/presia !!dai dosu5 W dos? tr$ntor! a lene#i! a tărăgăna. dram? puţin! mărunt! cu măsură W dramh? $nghiţitură! duşcă. drăcoi? dia#ol! om rău! #ră8itor W draoi? #ră8itor! scamator. scamator. dres? a repara! a $ndrepta! a se $ntoarce la W dreas? a se $ntoarce! a se $n#$rti! a se strica! a"si $ndrepta atenţia! $ntorsătură. rislea? localitate $n 8udeţul Botoşani W drisle? a dispărea! a pieri! a $nceta. unăre? %lu#iu W dunaras? a insista cu putere! a se $ntări cu propriile %orte. durd? #iguros! plin de energie! puternic W dord? #iguros! energic! puternic. durlă? om nepăsător! %ire! nepăsare W dulra? %ire! %el! caracter. iad? rădăcina răului absolut W ead? bănuială! in#idie! ură! ticăloşie.
Ianca? localitate $n 8udeţul alaţi W eanga? trecătoare! de%ileu! a $nsemna pe răbo8 iască? specie de burete care era %olosită la aprinderea %ocului cu amnarul W easca? uşor! natural! repaus! repede! iute! isteţ. %aide? %olos W %aide? lung! a $ntinde! care se opreşte. %ai? sto%ă de mătase neagră cu %ir gros! ta%ta W %ai? #oce! a plăti! a e/prima. %ain? subţire! de calitate aleasă! %rumos! elegant! bun W %ainne? a răsuna de! a #ibra de! a $mpodobi cu inele! cercel. %aiere? mustrări aspre! %recuşuri W %aire? a sta la p$ndă! a trezi! #ai! ocară! a %ace de ruşine! a bat8ocori. %ală? tru%ie! dispută %ără rost W %ala? a in#idia! a găsi de obiectat! a a#ea necaz pe cine#a! a supăra. %alsă? mincinoasă! contra%ăcută! neade#ărată W %alsa? %als. %alsar? plăsmuitor de acte %alse! de semnături %alse W %alsoir? $nşelăciune! %raudă! escroc! a $nşela! a umbla cu escrocherii. %ară? neam! clan! gintă! soi W %ara? a conduce! a $nsoţi! a urma! a %i $mpreună. %ee? z$nă W %ea? %ag! pădure de %ag. %ie? %iică! %ată W %i? a ţese! a urzi! a lucra la război. %ig? smochină W %ige? smochină. %ile? pagini dintr"o dintr"o carte sau caiet W %ile? poet. %inie? legătură su%letească su%letească dintre %ini si nasi W %inne? bun! %rumuseţe! %rumuseţe! sinceritate! relaţie directă. %ior? stare su%letească! emoţie! teamă W %ior? natural! nepre%ăcut! ade#ărat! sincer. %ior? 8neapăn! ienupăr W %ior? a potri#i! %ormă! a $ndrepta. %ioru? emoţie puternică! tresărire W %ioru? a produce un e%ect! a se pre%ace că. %iret? şnur din mătase %olosit ca podoabă #estimentară W %iread? panglică de mătase dau de bumbac. %ire? caracter W %ire? sinceritate! onestitate! cinste! ade#ăr. %iu? copil! persoană străină %oarte apropiată datorită meritelor sale W %iu? #aloarea unei persoane! merite. %lanea? pulo#er gros de l$nă purtat la tară! %lanelă W %lainin? %lanelă. %loc? smoc de l$nă sau de păr W %locas? smoc! %loc.
%orăi? a s%orăi! a respira zgomotos W %oras? 8osnic! simplu! necioplit! in%erior. %osăi? copil mic care doarme si respiră pro%und W %os? odihnă! somn! a dormi. %ostă? trecută! de asemenea W %osta? de asemenea! adăugat la! $n legătură cu. %uga? a pleca pe neaşteptate! a alerga W %ogha? alergare! grabă! %ugă! a nă#ăli! a se repezi! a ataca brusc. %ugar? persoană care rezistă la %ugă! a sta ascuns W %oghar? sănătos! tea%ăr! solid. %ulangiu? indi#id care se %o%ilează şi nu #rea să %acă treabă W %ulaingim? a trece cu #ederea! a tolera! a admite! a suporta. %urcă? unealtă agricolă ce se %oloseşte la m$nuitul si depozitatul păioaselor W %orc? %urcă! a m$nui cu %urca. %ustan? %ustă mare W %ostan? legătură de p$nză! bandă! %$şie! a lega! a se căsători. că sători. %ustar? persoană care se tine după %emei! %ustangiu W %ustar? a se agita! pripă! a zori! alergătură. gagiu? t$năr cu i%ose! t$năr $ngri8it W gaigiul? $ngri8it! dichisit! scli%osit. scli%osit. alda? localitate $n 8udeţul Alba W gallda? străin! neaparţin$nd de.geaba? %ără rost! degeaba W geab? a trăncăni! %lecăreală. ger? %rig %oarte puternic W gear? tăios! aspru! $n#erşunat! pătrunzător. ginim? a descoperi! a pune la cale ce#a! a ochi W ginim? a da naştere la! a genera! a st$rni! a pricinui. gleb? prenume W gleibe? pămnt! ogor. guanga? g$nganie! bondar bondar W gunga? a se micşora! a se scurta! a se da $napoi. habar? rost! cunoştinţă! socoteală! rezultat W habha? a opri! a aprecia. haiste? casă rămasă neterminată W haiste? cuibar! a $ncepe o construcţie. hală? om m$ncăcios! m$ncău! %lăm$nd W halla? casă! cameră ca meră de %olosinţă comună. iar? după! pentru că! aşa! ulterior W iar? după! după ce! ulterior! către! spre. idenie? $ncercare W ide? soartă! destin. $nchin? rugăciune! respect! cinste %ată de! admiraţie W inchinn? minte! inteligentă. $ncredere? cinste! onoare! respect W inchreidte? credibil! de crezut. ioc? nimic! de %el! nu e/istă W ioc? a se lecui! a #indeca! plată. iongar? băiat t$năr! a8utor a8utor de miner care curăţă locul de muncă W iongar? l$ngă! a str$nge puternic.
Ion? prenume masculin W ion? curat! natural. iotă? nimic! c$tuşi de puţin! deloc! ioc W iota? uscat de sete. laba? partea de 8os a piciorului de la om sau de la animale W lapa? laba. lac $ntindere de apă stătătoare W loch? lac. ladar? t$mplarul care %ace lăzi W ladar? polonic! co%ă! lopăţică! %ăraş! căuş. lăpăi? a lo#i cu laba $n apă W lapa? a lo#i cu laba. leapa? a se 8uca $n apă! a lăpăi W leapa? albie de r$u. leagăn? scr$nciob! dispoziti# dispoziti# care se balansează sau se $n#$rteşte $n cerc W leagan? a tr$nti la pămnt un om! a dobor$ un copac! cădere bruscă! a se rostogoli. larg? $ntins! spaţios W learg? c$mpie! spaţiu mare! lărgime. leasă? $mpletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau %ructe W leasu? a $mbunătăţi! a conser#a! a pregăti. lin? apă care curge liniştit! pantă domoală W lin? baltă! porţiune largă si liniştită. lin? 8gheab de lemn $n care se calcă strugurii W lin? băltoacă! a s%ăr$ma! a se scurge. liopă? lo#itură dată cu palma W liopa? lo#itură! obrăznicie! a lo#i. oc7 spa(iu preci!at log7 loc' parte' pia(ă' loc potrivit. macră7 carne fără grăsime' carne fragedă macra7 tinere(e' tînăr. maslă7 cele patru culori ale căr(ilor de ,oc' a trage pe sfoară masla7 insultă. miara7 a fi uimit' a fi tulburat meara7 neliniste' nebunie' nesiguran(ă. nesiguran(ă. merli7 a pă(i ceva rău meirleach7 răufăcător' răsculat' a se răscula. milă7 compasiune' în(elegere pentru suferin(a suferin(a altora mile7 milă. mili7 a fi cuprins de milă' a se îndura' a se înduio#a mili7 paloare' suferin(ă. mîrlan7 necioplit' bădăran' topîrlan murlan7 necioplit' bădăran. mîrlă7 om răutăcios si sucit' cărpănos mirle7 plin de noduri' a se ghemui. nasc7 a aduce pe lume un copil nasc7 căsătorie' c ăsătorie' legămînt' datorie' datorie' a se lega. neata7 formă de respect folosită la tară neata7 drăgu(' simpatic' curat. nod7 a avea nod în gît' a respira sau a vorbi cu întreruperi nod7 suspin' oftat.
nod7 nod la plante sau nod de funie noda7 nod' legătură' a înnoda. olog7 persoană neputincioasă' persoană bătrînă olog7 măslin. păgîn7 necredincios' musulman paganach7 păgîn' necredincios. pas7 trecătoare' defileu' a merge pas7 defileu' loc de trecere' a înainta. pleasc7 a plesni' a se sparge' a crăpa pleasc7 a plesni' a se sparge' a crăpa. plod7 rod' mul(ime' grămadă plod7 mul(ime' gloată' a se îngrămădi. poc7 lovitură' poceală poc7 lovitură' a bate. polog7 mul(ime' grămadă pollog7 grămadă de peste. puca7 femeie sau fată cu purtări rele' a hoinări puca7 urmă' suflet' a umbla. put7 a pu(i' a-si da aere' i!' miros greu puth7 a pu(i' a-si da aere' i!' miros greu. rabă7 cî#tig' profit rabach7 risipitor' a risipi' răpcăni7 scîrtîitul u#ii deschisă si închisă repetat' a intra si a iesi mereu din casă rabhcanai7 cîntăre( de balade' cel care repeta repeta la fiecare casă acelea#i acelea#i cîntece. răcan7 pui de broască' broască tînără care orăcăie toată !iua' recrut racan7 a face tărăboi' plimbare cu barca' ceartă. repăd7 plec grăbit pînă la' dau o fugă reabadh7 galop' a fugi' a tî#ni' a smulge' a da bu!na.
scandalos7 certăre(' gălăgios' agresiv' guraliv scannalach7 scandalos. seamă7 aminte' aten(ie' socoteală seam7 a (intui privirea' a întări o părere. searbăd7 livid' palid' sec' slab' acrit searbhan7 amărît' posac' sec' acru. sia7 strigăt cu care se dă unei ambarca(iuni' comanda de mers înapoi sia7 distantă' mai depărtat. seacă7 a se usca' a dispărea apa' ''ger de seacă pietrele> ''este un ger de te seacă> seaca7 ger' chiciură' a înghe(a' temperatură temperatură sub !ero !ero grade. slad7 resturi de la borhot sladai7 firimituri' a apuca' a lua de la. slană7 slănină afumată si păstrată agă(ată într-un spa(iu aerisit sleanna7 a agă(a' a străpunge. slănină7 grăsime de porc tăiată în bucă(i lungi sărată si afumată slanaim7 a conserva alimente prin afumare' uscare. slim7 strat de murdărie de pe pielea nespălată' de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult slim7 unsuros' gras' uleios' lustruit' lucios. slim7 strat sub(ire de aluviuni depus ce fertili!ea!ă solul slim7 sub(ire' mic' neînsemnat' neîndestulător. neîndestulător. smead7 cu fata negricioasă si palidă' om slăbit si chinuit smeadar7 nenorocire mare' a sufla greu' a gîfîi. smugă7 murdărie' mi!erie smuga7 lichidul ce curge din nas sau bot. snagă7 putere' nărav' dorin(ă snag7 a întrerupe vocea cuiva' a adopta un obicei' a prinde o melodie. snapan7 hapsîn' lacom' !gîrcit' #arlatan' potlogar snapanna7 a lua de la' în#făcare' a smulge' a în#făca. soba7 construc(ie specială într-o casă în care se face focul sioba7 (î#nitură de flăcări' a împinge' a stîrni. sodal7 ucenic' calfă sodar7 mers grăbit' a învă(a' a arăta' a fugi. sonc7 schilod' #chiop sonc7 ghiont' a lovi cu cotul' a face atent la. soncăi7 a schilodi' a deplasa un obiect soncail7 a da ghionti' a lovi cu cotul' a face atent la' a împinge cu cotul' cotitură.soran7 (esătură groasă lucrată grosolan soran7 mul(ime de păduchi. sorean7 peste mic si iute care trăie#te în apele dulci soran7 mul(ime de păduchi. spagă7 mită spaga7 pungă' bani' avere' recompensă în bani. spartă7 străpunsă' găurită' distrusă sparrtha7 cui' a străpunge' a găuri. spin7 ghimpe spion7 spin' ghimpe. sponci7 pu(in' cantitate mică sponc7 scînteie' licărire' strop' obiect mic. spor7 pornire' cre#tere' înmul(ire spor7 a stimula' a îndemna. stat7 trup' condi(ia fi!ică a unui individ stat7 stare' condi(ie' situa(ie.
stol7 masă stol7 scăuna#' taburet. straie7 îmbrăcăminte' vesmintele care erau primul indiciu din ce !onă venea persoana respectivă strae7 a colinda' a umbla' a hoinări' rătăcit' a cutreiera. sugaci7 be(ivan' pilit' cherchelit sugach7 cherchelit' afumat' vesel. sui' suim' suite7 a se că(ăra' a se cocota' a urca sui' suim' suite7 a se cocota' a se urca' a se a#e!a pe. sula7 obiect lung si ascu(it din metal sau lemn care se folose#te la găurit sula7 dinainte' în fată' înaintea. taifas7 discu(ie' anali!ă' cercetare taifeach7 anali!ă' cercetare. taifet7 taifas taifead7 informa(ii date cu privire la' reputa(ie' a tine minte. tain7 por(ia de hrană pentru un animal pe o !i' obliga(ia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar' pă#unatul oilor sau vitelor tain7 iarbă' a mîna vitele' a pă#una. tal7 por(iune de pămnt arabil' parcelă tal7 recoltă' produc(ie' venit. talam7 cameră de dormit' pat talaim7 a ascunde' a se feri' a dosi. talan7 termen depreciativ pentru un cal bătrîn si slab' gloabă tallann7 toană' supărare' stare trecătoare. taman7 tocmai' în special' mai ales' numai ce' chiar a#a tamall7 a a#e!a la intervale' răstimp' intervale de timp' distantă. tană7 pîclă' ceată tanai7 sub(ire' transparent' a se rări' a atenua. tapă7 crestătură în copac' tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul tapa7 for(ă' activitate. tarbă7 femeie u#uratică' a trata cu dispre(' a bat,ocori' pungă tarbh7 mascul' de necre!ut' absurditate' gre#eală de interpretare' speculant la bursă. tarla7 suprafa(ă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi tarlu7 încruci#are de drumuri' confluentă. tarlan7 persoană care pă!e#te o tarla tarlaim7 a se întîmpla' a risca' a merge în întîmpinarea cuiva' a înfrunta' a sfida. tarpan7 cu(it mare cu care se taie trestia tiarpan7 povară mare dusă în spate. tatu7 tatăl tău tathu7 a se uni' împreunare' a se împreuna. tăgîrtaci7 intrigant' sucit' a căuta nod în papură' priceput la toate tagarthach7 iste(' a găsi repede răspuns' priceput. tăgîrta7 a se agă(a de cineva' a tîrî tagartha7 a se adresa' a trimite la' a se referi la' a face alu!ie la. tănăi7 nătărăi' ton(i' prosti tanai7 superficial' slab' descărnat. tăsca7 a păcăli' a în#ela tasca7 a răspîndi !vonuri despre. tătîn7 tată tathan7 unire sau împreunare fi!ică.
tîlc7 în(elepciune' putere de convingere' e*emplu de urmat tailc7 convingător' de neînvins' adevărat. tîrgălău7 tîrg mare' mul(ime mare de oameni adunată la tîrg tiargalai7 primul cumpărător' a cerceta' agent comercial. teacă7 teacă7 obiectul obiectul în care se păstrea!ă păstrea!ă sabia sau pumnalul' pumnalul' parte din lu,erul lu,erul fasolei unde sunt boabe tiacha7 tiacha7 rani(ă' saco#ă. teamă7 frică' emo(ie teamh7 încăl!ire. teas7 cuvînt cu care se alungă gî#tele sau ratele de pe baltă' a repeta acela#i lucru teas7 persoană cicălitoare. teasac7 cu(it mare cu care se taie porcii teasai7 cu sînge rece' a se mînia' calm' a fi stăpîn pe situa(ie. tontu7 prostănac' diliu tiontu7 a se învîrti' a i se face greată' a se răsturna' interpretarea unui gest. toir7 băt' a supăra toir7 urmărire' a căuta' a urmări un scop' a cere. tolbă7 traistă mică' bu!unar mare' pungă mare din piele pentru săge(i dolba7 proeminent' umflat. trasnaie7 neca!' supărare' belea trasna7 neca!' supărare' în#elătorie' fraudă. trăsnim7 min(im' contra!icem trasnaim7 a nega' a contra!ice' în#elătorie. trăda7 a în#ela încrederea cuiva' a se vinde du#manului tradalai7 a specula bunătatea cuiva' a profita de. trii7 trei tri7 trei. troiene7 acumulări mari de !ăpadă datorită viscolului troime7 greutate' apăsare' cople#ire' iner(ie. tron7 scaun mare pe care stătea domnitorul trom7 mai mare' persoană mai în vîrstă' respectată. tron7 ladă mare în care (ăranii îsi păstrea!ă diverse obiecte trom7 greu' mare' încărcat' adînc' acoperit tulă7 cărămidă din pămnt groasă' nearsă' chirpici tulach7 dîmb' movilă. tulca7 tradi(ie de 0nul 4ou de a se merge cu capra la c asele oamenilor tulc7 a cînta la un instrument' a purta' a bucura. turnam7 a turna' a curge dintr-un vas turnamh7 cădere de apă. tinti7 a ochi' a lovi cu ceva tinti7 furios' violent' a lua foc. urla7 a striga' a răcni urlar7 a trînti pe cineva la pămnt' a învinge' învinge' a reduce la tăcere' a băga în groa!ă. urlă7 tub gros din ceramică pus la ie#irea din horn care prote,ea!ă să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă' burlan urla7 parte de ,os a unei stre#ini de paie pe care se scurge apa. ura7 strigăt de victorie urra7 for(ă' putere' re!istentă. Sînt ?@ cuvinte comune limbilor romnă' irlande!ă si eme-gi' 88 cuvinte comune eme-gi si limbii irlande!e si 2@2 cuvinte comune limbilor romnă si irlande!ă. Studiul final cuprinde 2@$ cuvinte comune limbilor romnă' irlande!ă si eme-gi' 2$5 cuvinte comune numai irlande!ei si eme-gi si @?8 cuvinte comune numai limbilor irlande!ă si romnă. Aentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. Bo(i cei care s-au
chinuit să ne tîmpească' invocînd deduc(ii savante si principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta romnească' îi sfătuiesc' dacă mai au un minim respect pentru limba ce o vorbesc' să consulte dic(ionarele lui 0. Deimel 1@25-1@5$' . andsberger 1@;? si E. 0. Falloran 1@@' altfel vom vorbi vorbire si vom citi în stele. Ca să le înghe( mintea nărăva#ilor am să le dau încă cinci e*emple de care se face multă paradă cînd apare vreun cîrcota#. Cuvîntul gulagu7 gît' a băga' a înghi(i' a mînca' a bea' mi#care ritmică G la7 abundentă' poftă' a întinde' a a#e!a' a atinge în emegi înseamnă a înghi(i' a mînca' a mesteca' larg' mare iar în latină gula înseamnă gîtle,' gît #i numai figurat gură. &n limba romnă veche e*istă cuvîntul guleai % scris pentru prima dată la "inHa în mileniul "lll î.e.n. - cu sensul de invita(ie la o gustate' a gusta din bucate' a mînca. 4oi folosim pentru acest sens cuvîntul gura' care nu e*istă în latină iar în emegi are semnifica(ia7 a striga' a tipa' a rîde cu hohote' a trăncăni' a face !gomotgu7 gît' a băga' a înghi(i' a mînca' a bea' mi#care ritmică G ra7 a suna' a impresiona' impresiona' a face !gomot' a îndruma' scandal de unde se vede preocupar preocuparea ea urma#ilor urma#ilor troienilor troienilor pentru pentru agoniseală agoniseală și îmbu îmbuib ibar aree iar iar noi noi pent pentru ru visa visare re #i trăn trăncă căne neal ală' ă' deprindere care si astă!i ne bîntuie e*isten ța mioritică. mioritică. atinii atinii aveau aveau cuvîntul cuvîntul buca cu sensul de obra,i obra,i sau gură. 4oi avem bucă pentru pentru una din păr(ile curului #i bucaGta7 bucaGta7 parte dintr-un dintr-un întreg= bucaGte7 produse produse agricole adunate în hambare dar #i mîncare pregătită. Bot aici mai putem adăuga bucaGtarie7 locul unde se (inea bucatele sau se pregătea mîncarea #i înGbuca7 a băga în gură' a mu#ca. Dacă cuvîntul buca venea în limba romnă din latină atunci trebuia obligatoriu să aibă #i sensul sau sensurile din această limbă dar el în limba romnă are sensuri diferite re!ultate din articularea unor prefi*e sau sufi*e la rădăcina amintită. /ste limpede că cuvîntul nu este venit din latină ci invers' el a a,uns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mi,locul secolului I"ll î.e.n. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbe#te #i acum în +talia are cîteva sute de cuvinte comune cu limba romnă #i care nu se găsesc în latină După afînta dogmă a îndrăci ților nu merge a#a ceva' ia vede(i cum o învîrti(i &n eme-gi avem bu7 a smulge' a tăia din' a rupe' mîncare G Ja7 gură' a striga. Cuvîntul ulcior are în eme-gi ulciar cu sensul de veselie' a bea la un ospă(' a petrece ul7 vas' măsură' bucurie' veselie G ciar'sar7 mul(i' a amesteca' a merge' a aluneca' a se trînti iar în latină este urceus cu sensul din limba romnă. Cuvîntul apa în emegi7 (eavă din argilă arsă prin care trece apa' apă care curge' lac' mare a7 apă G pa7 #an(' canal mic' a curge' a se întinde' a cuprinde sau abba7 lac' mare' în limba romnă îl păstrăm identic fonetic #i semantic iar în latină avem aKua. 0cest termen în emegi are sensul de apă plină cu pe#ti a7 apă G Kua7 peste' dovedind că cele două limbi s-au format în !one de relief diferite' romna la deal #i munte' unde apa curge în #uvoaie iar latina la #es unde apele erau pline de peste. Cuvîntului eme-gi u!tura nu i se cunoa#te sensul dar este folosit lîngă un cuvînt care are semnifica(ia de a sări în apă de pe un dig. 0m considerat că este corect să fie tradus prin irita(ie' !gaibă' usturime' arsurău!'us7 coastă' pantă' a re!ista' a îndura' a chinui G tura7 copil' a face baie' a lovi' a răni' durere #i am avut în vedere situa(ia neplăcută cînd se sare în apă cu burta pe luciul acesteia' atunci da fericire. Cuvîntul din limba romnă ustura nu mai are rost să-l comente!. &n latină e*istă termenul ustulo cu sensul de a arde. 0ceste e*emple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba romnă este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră. Să adăstăm pu(in asupra termenilor de armînaromîn - machidon' cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării' atî(ia cît mai sunt si rumîn' asa cum î#i spuneau cei din nordul fluviului. 0rmîn ar7 a răsuna de' a chema' chema' tînăr' tînăr' a radia' radia' drag' drag' scandal scandal G min7 partener' partener' asociat' asociat' familie' mamă iar rumîn rumîn ru7 treabă' treabă' a munci' gospodărie' a fi egal' bogă(ie G min7 partener' asociat' familie' mamă. Cei doi termeni au în comun sintagma ''min> ce arată o legătură de rudenie ba!ată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrînd în sensul profund urmele societă(ii matriarhale. Si în pre!ent în 3oldova în mediul sătesc se folose#te pentru mamă cuvîntul ''mîni> ca în e*presiile mîni-ta sau mîni-sa. atina' pentru mamă are sintagma ''mater> dar si termenul ''mamma> cu sensul de (î(ă' sîn. Dacă răscolim pu(in memoria' descoperim descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 1L-15 ani iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. 0ceastă situa(ie era re!olvată de o altă femeie din clan care dădea sîn copilului pînă se adapta la mîncarea obi#nuită' noi am păstrat obiceiul prin folosirea doicilor. Bermenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba romnă de#i sensurile lor profunde sînt acelea#i % cea care are gri,ă de un copil foarte mic. Să sar pîrlea!ul pînă la cei mai vestici vremelnici(i din spi(a noastră % irlande!ii % să-i chem în a,utor. 0u cuvîntul mama cu sensul de sîn' suflet' inimă' terci' mamaiidentic cu cel din 3oldova cu sensul de mămică si mamo cu sensul de bunică. Să mai dau cîteva e*emple năucitoare despre aceste cuvinte. Cuvîntul mamă în emegi ama' ma' mi' mu' damso(ie' mami= mami= în romnă7 oama' îma' ma' mama' mami' muma= în etruscă7 ama' puia= în engle!ă7 ma' mamM' mumM' mamma' dam= în france!ă7 maman ma
Gman= în checea7 mama #i pentru cuvîntul tată în emegi7 a' pa' papa' patesi' ta' tucu' tete cu sens de om bătrîn= în romnă7 ta' tata' tucu' tete cu sens de tată' bunic' om bătrîn= în engle!ă7 pa' papa' daddie= în france!ă7 papa= în latină7 pateru #i în checea avem patiriconducătorul unui sat. Fai să le punem și lor de o latinitate 0m arătat la început că avem legături foarte vechi cu popula(iile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. 0legerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engle!ă este o neolatină' dar tot a#a nimeni nu #tie că această limbă păstrea!ă în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. Cuvintele din engle!ă care se găsesc în romnă #i eme-gi dovedesc faptul că la sfîrsitul mileniului l" î.e.n. sau începutul mileniului mileniului lll î.e.n. din regiunea Carpa(ilor a avut loc o puternică migrare spre vest pînă în insule insulele le britan britanice ice.. +ar aceste aceste grupur grupurii sînt sînt făurit făuritori oriii numero numeroase aselor lor henge henge din (inut (inutul ul brito britonil nilor. or. Bo(ii Bo(ii cercetătorii britanici sînt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut % Stonehenge % au fost ridicate ridicate de o popula(ie popula(ie necunoscut necunoscutăă care a dispărut. dispărut. )nii presupun presupun că aceste aceste grupuri grupuri ar fi venit din peninsula +berică. eNis Spence în lucrarea ''Bhe 3Msteries of ritain= Secret ondra 1@28' la pag. 2? afirmă că ritania a fost invadată de ''oameni veni(i din )ngaria si Bransi Bransilva lvania nia care care trăiau trăiau în civili civili!a( !a(ia ia bron! bron!ulu uluii #i mînui mînuiau au o secur securee dublă dublă de luptă luptă cu două două tăi#ur tăi#uri>. i>. Bransilvania si )ngaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul ariminilor ge(i sau strămo#ii lor. 0ceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut ci s-au amestecat cu noii veni(i galiicel(ii pe care mai tîr!iu i-au cucerit romanii. Brebuie să arăt că drui!ii considera considerau u ste,arul ste,arul ca arbore arbore sacru' semnifica( semnifica(ie ie pe care o are #i în pre!ent pre!ent la romni' romni' folosindu-se folosindu-se la înmormîntări. Dar toate aceste ac este monumente au avut atît un scop religios închinat cultului soarelui cît și unul de cercetare #i stabilire a mi#cării acestuia dar și a lunii. Sînt formate dintr-un terasament în cerc de 28-;; m în interiorul căruia sînt înfip(i mai mul(i de stîlpi de piatră' lemn sau piatră și lemn' formînd două sau mai multe cercuri concentrice. 0u o cale de acces care traversea!ă cercul e*terior sau se opre#te la mi,locul acestuia în fa ța unei pietre plane unde se puneau ofrandele. 0ceastă structură se găse#te #i la sanctuarul calendar get6dac din mun(ii :ră#tiei. /ste un terasament în formă de cerc cu diametrul de 2@ m. pe marginea căruia se găsesc 18$ blocuri de ande!it de L5 cm înăl(ime. &n interiorul acestuia este alt cerc format din 21$ stîlpi paralelipipedici. paralelipipedici. Cercul al treilea este format din 8L de stîlpi din lemn iar în interiorul acestuia sînt ;L de stîlpi a#e!a(i sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. 0semănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spîn!urate dar după unele legende' pietrele care suspinăStanehenge cum este scris în cronicile vechi te pun pe gînduri Stane înseamnă piatră' termen identic cu stane al nostru iar henge este apropiat de regionalismul romnesc hînci7 a suspina' a ofta. Oolclorul engle! păstrea!ă dansul 3orris foarte asemănător cu călu#ul nostru ceea ce dovede#te originea comună din (inutul carpatic. +ar costuma(ia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice romn cu mintea acasă' dovedind că în 0nglia au fost și mulți legionari din Țata Sfîntă etia care după ce au terminat milităria s-au stabil stabilit it acolo acolo Ca să nu fiu uituc uituc am să aminte amintesc sc #i cîteva cîteva cuvint cuvintee ce se găsesc găsesc în limba limba france france!ă !ă cu corespondentă directă în emegi' primul termen va fi în france!ă cu pronun(are #i scriere7 oeau-apă oapă curgătoare' a pluti pe apă= achiteacKuitter - a achita achitadepă#irea unei situa(ii deosebite= didire - a !ice dia aprecia' a decide= ameramar amarusupărare' an an= liberdarnic' generos libirstăpîn pe el= egapă egapă în occitană occitană eg7 a uda' a iriga' iriga' a adăpa vitele= vitele= papatată papatată papatată papatată.. +deile +deile pre!ente pre!ente sunt de!voltate în lucrarea Dic țonarul nemuririice ce a șteapăt să fie tipărit pentru a dovedi că nu suntem urma șii
aJa7 băutură fermentată' a bea o băutură fermentată acra7 gustul unor băuturi reali!ate prin fermentare' sau sucul unor fructe aca7 cre#tetul capului' a bea' voce' a face a avea un efect' por(ie. allpa7 teren agricol fertili!at cu găinat de guano si care are o culoare alb-cenu#iu alba aldu7 a săpa pămîntul. bara7 unitate de măsură bara7 ia!' ia!' bă( lung si gros' gros' a opri bara7 bara7 a înainta' a distribui' distribui' popas' locuintă. locuintă. cacic7 căpetenie' cel care îti conduce viata' seful unui aillu gagic7 cel care îti conduce sufletulc trece în g cum se întîmplă de multe multe ori în emegi' Cacica localitate de unde unde se e*trage sare gagig7 a se ,eli cuiva' cuiva' a fi trist. calancha7 nume incas calancia7 nume romnesc de familie. camara7 grînarul unei provincii cu sensul de provi!ie sigură camară7 loc de depo!itare sau de păstrare a provi!iilor alimentare gamara7 cereale' a pune' a îngrădi' a încuia' a închide afară. capac7 bogat' superior' rege' luminat' în(elept' învă(at' generos' cel care are gri,ă de al(ii capac7 deasupra' sus capa7 suflet' inimă' a fi de partea cuiva' a lini#ti G cu7 a întemeia' a socoti' hrană' avere' nobil' strălucitor. catu7 tîrg' comer(ul incas se desfă#ura în pie(e amena,ate sau în spatii special construite catu7 nivelul unei construc(ii' a căuta' a cerceta gadu7 a rupe' a distribui' a merge pe ,os' a se întîlni' a vorbi despre. catu illa7 spiritul negustorilor. +n emegi ila7 cărău#' a transporta' a fi mare' a fi bogat' personificare' a radia. chanca7 trib ră!boinic neincas renumit pentru violenta si viclenia lui cianca7 sarpe veninos cianga7 captiv' pri!onier. chimpo7 numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb si ardei iuti cîmpu7 suprafa(ă întinsă destinată culturilor agricole cîn7 a semăna G pu7 teren. chonta7 mîner de lance din lemn ciontu7 c iontu7 crîmpei dintr-o bucată mare' a tăia ciun7 a pre!enta G ta7 a pipăi' a vătăma. chuKui7 ploaie' a picura chicu7 pu(in' cîte pu(in' a chicura chicura % a ploua mărunt chic7 mic' pu(in' a fi epui!at chunu7 cartof deshidratat' uscat uscat la soare si la frig ciung7 fără un bra( ciun7 a se ofili' a se învechi' a da. cira7 a coase cir7 a(ă sub(ire' fir' cira % a însira cir7 a lega' a fi*a' a întări. collca7 depo!it mare' locul unde sunt păstrate bunuri si în ,urul cărui mi#ună mul(i de oameni colcăi7 a fi plin de' a mi#una' a se agita' a vui colca7 a fi atent' a se pregăti de drum' începutul unei ac(iuni. conci7 vîrf' înăl(ime conci7 coc con7 scară G ca7 casă' casă' podoabă. cori7 aur' care era adunat din apa rîurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici cori7 bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor cu7 metal pre(ios' aur G ri7 a turna' a aduna' a cură(a' a cî#tiga' a fi mîndru. curaca7 conducătorul unei văi montane coraca7 a supraveghea o persoană bolnavă curaca7 a inspecta' a supraveghea.
Cu!coPosKo7 capitala imperiului incas' construită pe versantul unui munte care parcă stătea agă(ată de înăl(imi cosca7 pisică sau coscă7 coa,ă cus7 piele de animal' a se ascunde' a fi lipit de G ca7 cătun' ora#' casă' cartier' defileu. hacha7 un fel de satîr hac7 crengi tăiate tăiate mărunt pentru foc' surcele surcele ha7 numeros' numeros' a aduna' aduna' a avea voie G cia'sa7 a tăia. haili7 refren ritmat în cîntecele incase haili7 refren de cîntec hili7 farmec' a încînta' a fermeca' atrac(ie. hatha7 castă' familie' neam' proprietate hat7 delimitarea unei proprietă(i' ră!or hata7 a radia' scandal' a sterge. hatun7 mare hăt7 întins' mare hat7 înăl(ime mare' a pune' a încon,ura. huara7 sort primit de tineri cînd a,ungeau la maturitate si aveau dreptul să închege o familie hora7 dans la care participau tinerii a,un#i a,un#i la maturitate hura7 neam' vită' obicei' a trage u#or' a opri' a striga' a străluci' a conduce. hunu7 cea mai înaltă căpetenie militară neincasă hunu7 violent' sălbatic' nimicitor hunu7 a rupe' a despica' a distruge. hucha7 sărac si orfan de părin(i' pre!entă nedorită' cel care nu are educa(ia părin(ilor si face numai neca!uri hucia7 a alunga sau a fugări o pasăre' om fără căpătîi G hucia7 a fi mînios' nesăbuit' sălbatic' violent. huanca7 piatră de hotar' încălcarea hotarelor era la incasi foarte aspru pedepsit huanca7 femeie rea care î(i vînea!ă gre#elile' gre#elile' persoană rea rea si pătima#ă hu7 persoană G anca7 hotar' hotar' limită' a măsura' măsura' oprire bruscă. bruscă. huata7 loc unde se leagăprinde ceva' căpăstru hoata7 femeie care umblă cu furatul #i este prinsă hu7 persoană G ata7 a face o faptă rea. Fuiana7 +nca' tatăl lui 0tahualpa si Fuascar Fuianu'Fuina7 nume de familie la romni hu7 persoană G i7 a stăpîni G ana7 lumină' cer' rai' a fi mare. iaili7 cîntece cu caracter păstoresc sau agrar iaili7 refren care se găse#te în cîntecele păstore#ti interpretate de Oelician Oărca# ia7 a fi plăcut G ili7 bucuros. +nca7 conducătorul inca#ilor inca'inga7 adevărat' a#a este inga7 egal' la fel. inti tain mii7 sărbătoare incasă în care se aducea ca ofrandă soarelui primii #tiule(i de porumb a,un#i la maturitate. /*presia în limba romnă este întîi tain mii cu sensul de respectarea unei obliga(ii în natură stabilită anterior. ,aili7 cîntece cu caracter religios sau militar ,ali7 stare psihică ce arată triste(e' supărare' neca!' dor' nostalgie. Kuena7 naiul incas cunoscut pentru melodiile pline de triste(e chin7 suferin(ă' triste(e. o chemare a amintirilor sau caina7 a deplînge chin7 suferintă G a7 re!ultat' strămos. Kuipu7 sistem de evidentă si de însemnare a evenimentelor care se (inea cu a,utorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. Arin acest ac est sistem se urmărea codificarea unor imagini si fapte trecute chipu7 imagine' făptură' înfă(i#are chip7 a lega' a lini#ti' a controla' me#ter foarte bun. Kuichua7 limba oficială vorbită în BahuatinsuMu imperiul incas' era una din cele 12 ale clanurilor incase si semnifica luminat de soare' sănătos' frumos' vale sau trecătoare prote,ată. 0cest termen a fost impus de
spanioli pentru că incasii foloseau e*presia ''runasimi % graiul omuluiQQ checea7 covor de pîslă lucrat în mai multe nuan(e care se folosea si la învelit noaptea' nume de persoană checi7 neamul celor numero#i' pretutindeni' pătură' broboadă' a lega' lega' a uni. llama7 llama7 animalul animalul specific 0n!ilor folosit la transpor transport' t' pentru pentru lapte si lînă' era #ansa #ansa supravie( supravie(uiri uiriii unei comunită(i în ca! de secetă #i era sacrificată ca cea mai pre(ioasă ofrandă. +n romna veche nu e*istă acest cuvînt' dar l-am găsit identic fonetic #i semantic pe tăbli(ele ge(ilor. ama7 înger pă!itor' spirit feminin al destinului' respect social. 3achu Aichu7 oras incas descoperit descoperit abia în secolul IlI si construit pe versantul versantul unui pisc de munte maciu7 măciulie de măciucă' umflătură= piciu7 ascuns' care nu se vede' mic. mama7 mama7 cea care este binecuvîn binecuvîntată tată de divinitat divinitatee să dea na#tere' na#tere' so(ie mama mami7 mami7 spirit spirit eme# care l-a făcut pe om din lut si a suflat asupra lui cu viată. mana7 noroc' vigoare' bel#ug mană7 bel#ug în toate mana7 i!vorul bel#ugului' so(' so(ie' pereche' a locui împreună. marcă7 proprietate' domeniu' teritoriu. Bermen care se găse#te fonetic si semantic în limbile anglo-sa*one. mita7 rela(ii de întra,utorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole' reali!area teraselor sau a canalelor pentru iriga(ii mita7 sistem de rela(ii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abu! mitu7 a elogia' a pipăi u#or' a mîngîia' ,ignire. moMa7 locuri de pă#unat moina7 teren cultivat si lăsat pentru a deveni pă#une mu7 an' a cultiva' a apărea' a creste G inu7 paie' iarbă' pă#une. montana7 pantele estice de mare altitudine din mun(ii 0n!i montana7 localitate în mun(ii 0puseni cu acela#i sens. phathiri7 mai marele dintr-o comunitate care desparte turmele de lama si trece puii de lama a,un#i la maturitate la turma de adul(i. +n emegi patesi era seful unei comunită(i iar la latini pater avea sensul de tată biologic dar si seful clanului. Aaullu7 fratele lui 3anco +nca' conducător incas. pure,7 conducătorul unui aillu clan puriu'purie7 cărunt' bătrîn' tată termen vechi pu7 suflet' putere G ri7 a conduce G u7 bărbat' a impresiona.
puric7 care fuge repede puric7 para!it care sare foarte repede pu7 a tî#ni G rig7 a căuta' a înhă(a' a smulge' a ucide. ricu7 suveran' rege rigă7 rege rig7 a supraveghea' a pă!i' sceptru' armă' a se înclina' a se documenta' a cerceta. runa7 bărbat' om
Nallasi7 strămosi valahi7 valahi7 denumirea romnilor romnilor din 3untenia 3untenia #i 3oldova. NaraNara7 luminos' strălucitor vara7 anotimpul călduros si plin de soare sau "arvara7 protectoarea minerilor care lucrea!ă la temperaturi ridicate. !ara7 porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui !are7 depărtare !ara7 ra!ă de lumină' legătură' snop.
Sper că nici o minte !globie nu-i va face pe inca#i indo-europeni sau latini' dar cine #tie ce le mai trăsne#te prin cap speciali#tilor în făcături )ltima lucrarepe care eu am folosit-o din plin' Dictionar de 0rhaisme si
Cuvinte latine care se re%ăsesc în formă i#entică sau apropiată fonetic si semantic în limba rom'nă( 0m folosit Dic(ionarul Dic(ionarul latin %romn apărut apărut în anul 1@ la /ditura /ditura Rtiin(ifică care are ?;5$ cuvinte. cuvinte.
&n partea stîngă a semnului egal este cuvîntul latin iar după acest semn se află cuvîntul romnesc sau e*plica(ia în limba romnă. a a= ah ah= acolo acolo= acclaro a arăta clar= acclinis re!emat' spri,init' înclinat= accolo a locui în prea,mă' acolo= acer ager= acus ac= addo a aduna' a aduce' a pune7 adduco a trage la sine' a aduce= adiutor a,utor= adsterno a întinde la pămînt' a asterne= adstringo a lega' a strînge= aer aer= afflo a inspira' a primi' a afla= albus alb= allego a alege' a primi= amare cu amărăciune= amarus amar' trist= anguste strîmt' îngust= angusto a îngusta' a micsora= animal animal= annato a înota către= annus an= annuus anual= appareo a apărea' a se arăta= aprilis luna aprilie= aratio aratul pămîntului= arcano pe ascuns' cu arcanul' cu ,apca= arcus arc' armă' curcubeu= ardeo a arde= area arie' suprafată întinsă= argentum argint= arma arme= aro a ara' a bră!da= asper aspru= asMlum loc de scăpare' a!il= attat vai' atît= attendo a fi atent' a observa= attente cu atentie= attentus atent' econom cumpătat= attingo a atinge= audio a au!i' a asculta= auratus aurit' acoperit cu aur= aurum aur= ausculto a asculta= autumnus toamnă=
barba barbă= barbaria barbarie' sălbăticie= barbarus străin' barbar' sălbatic= bene bine= blande măgulitor' blînd' lingusitor= bonus bun= bos bou' vacă= bracatus îmbrăcat în nădragi= bruma iarnă= bucca obra,i' gură' gură' a îmbuca= cado a cădea= cepa ceapă= calco a călca cu piciorul= caldus fierbinte' cald= callis cale' cărare' potecă= campus cîmp= canalis tub' canal= canis cîine= canto a cînta= cantus cîntec= capra capră= caput cap= carnis carne= carrus car= casa colibă' bordei' adăpost= caseus cas= castro a castra= cauda coadă= cela cămară' celulă= celo a celui' celui' a ascunde' a însela' a acoperi= acoperi= ceno cina' a mînca' mînca' a lua masa= cera ceară= cerno a cerne' a observa' a deslusi= certatio ceartă' dispută= cervus cerb= chorda coardă la un instrument= chorea horă' dans= cicută cucută= cingo a încinge= cingulum cingătoare' chingă= circus cerc= clare clar= coacervo cociorvă' unealtă pentru adunat ,arul la cuptor' a aduna grămadă= collinus colinar= colloco coloca' a plasa banii într-o afacere= coma coamă' plete= comatus pletos= computo a calcula' a socoti= coKua a coace' a fierbe= cornu corn= cornum coarnă= cornus arborele de corn= cos cute' gresie' coasă= costa coastă= credo a crede' a se încrede= cresco a creste= crista creastă= crucio a chinui= crudelis crud' violent= crudus crud' necopt= crucis cruce' răstignire pe cruce= cuculus cuc= culmen culme' vîrf= cum cînd9' în ce fel9= curatio curătenie' îngri,ire a trupului= curto a scurta= dator dătător= dense dens' des= detono a tuna' a detuna= digitus deget= directe drept= do a da= dormio a dormi= draco balaur= duco a duce= dulce plăcut' dulce= duo doi= duro a dura= facere a face= fames foame= farina făină= femina femeie= fenum fîn= fera fiară= ferrum fier= fetura fătat= figo a înfige= filia fiică= filius fiu= filum fir= floccus floc de lînă' smoc= floris floare= focus vatră' foc' flacără= fraga fragi= frater frate= frico a freca= frigo a frige= frigus frig= fructus fruct' roadă= fuga fugă= fugio a fugi= fulguro a fulgera= fulgur fulger= fumo a fumega= fumus fum= funalis funie= fundus fund= funis funie= fur fur' hot= furca furcă= furia furie= fusus fus= gallina găină= gelu ger= gemo a geme' a suspina= gena pleoape= gener ginere= genu genunchi= gula gură' gît= gusto a gusta= gustus gustat' gust= hei hei= herba iarbă= heredis herede= heri ieri= homo om= hospita oaspete' ga!dă= humeo a fi umed= humilis umil= humilitas umilintă= illacrimo a lăcrima= illumino a lumina= impingo a împinge= impugno a împunge' a ataca= incepto a începe= inceptum început= incingo a încinge= incipio a începe= inclinatio înclinare= inclino a înclina= inde inde= inno a înota= insula insula= intra înăuntrul= intro a intra= inumbro a umbri= ira ira' mînie= iracundia iracandia' mînie= iubeo a dori' a declara= iugo a în,uga= iuratus care a ,urat= iuro a ,ura= lacrima lacrima lacrimă= lacrimă= lacrimo a lăcrima= lacteus lacteus de lapte= lacus lac= lana lînă= large belsug' belsug' larghete= larghete= latratus lătrat= latro a lătra= latro lotru= latus latură= laudo a lăuda= lenis lin= liber liber= libero a libera= lignum lemn= ligo a lega= lingo a linge= lingua limbă= lingula lingură= lippus lip= locus loc= locustă lăcustă= longus lung= lumen lumina= luna luna de pe cer= lupus lup= lupa lupoaică= luteus lutos= lutum lut= macero a măcina' a chinui' a tortura= maius luna mai= malleus mai' ciocan' topor= mammatîtă' sîn mama= manica mînecă lungă= manus mînă= mare mare= margino a mărgini= marginis margine= marito a mărita' a căsători= massa masă' grămadă= mater mamă= medulla măduvă= mel miere= mendacium mendacium minciună= minciună= mentis mentis minte= minte= mensura mensura măsură= măsură= menta mentă= mentă= meritum meritum merit= merit= merula merula mierlă= meus al meu= mica mic' firimitură= milium mei= miratio mirare' uimire= miser mi!er' sărac' nefericit= miseria mi!erie= mola moară= mollesco a molesi= mollio a înmuia= mollis moale= mons munte= montana montana= morior a muri= mors moarte= mortuus mort= morum mură= mugio a mugi= mugitus muget= mulgeo a mulge= mulier femeie= multum mult= murus mur= murmur murmur= murmuro a murmura= musca muscă= muscus muschi= mustum must= muto a muta= mutus
naris nară= nascor a se naste= nasus nas= natio natiune' neam= nato a înota= nebula negura= nedum necum= nigrum negru= ningit ninge= noctu în timpul noptii= nodo a înnoda= nodus nod= nomen nume= nos noi= numero a număra= nurus noră= nucis nucă= obliKuus oblic' pie!is= obligo a obliga= occido a ucide= occupatio ocupare= occupo a ocupa= octo opt= oculus ochi= odiosus odios= odor odor' miros= oh oh= oleum oloi= olla oală= ordo ord' sir= os os= paco pace' liniste= palea paie= pallidus palid= palma palmă= palus par= panis pîine= parens părinte' strămosi= paries perete= partis parte= partio a împărti= pasco a paste= pascuum păsune= passus pas= pastor păstor= pacis pace' liniste= pectus piept= pedica piedică= pelagus pelag= pellis piele= piele= penna pană= perdo perdo a pierde= pierde= pereo a pieri= pieri= pila pila= pinus pinus pin= placo placo plăcut= plăcut= plango a plînge= plene plin= plumbum plumb= podagra podagră= pomarium pomărie' livadă= pomum pom= pono a pune= pons punte= popa cel care face ,ertfele popa= populus popor= porcus porc= porta poartă= portio portie= porto a purta= pote a putea= praeda pradă= primus primul= probosus a probo!i= prosto prost= prunum prună= prunus prun= pugnus pumn= pullus pui= pungo a punge' a întepa= puteo a puti= puteus puteus put= putridus putridus putred= putred= rado a rade= ramosus rămuros= ramus ramură' rancidus rînced= reparo repara= repens răpe!ime= rapio rapio a răpi= raro raro rar= rea rea= rideo rideo a rîde= rîde= ripa rîpă= risus rîs= rîs= rodo a roade= roade= rogo a ruga= rosmarinus ro!marin= ros rouă= rota roată= roto a roti= rotunde rotund= rotundo a rotun,i= ruina ruină= ruinosus ruinat= rumino a rumega= rumpo a rupe= rupes rîpă= russus rosu-închis= saccus sac= sagitta săgeată= sagitto a săgeta= sal sare= saline salină= salio a sări= salis salcie= salto a dansa' a sălta= saltus salt= saluto a saluta= sanguis sînge= sarcina sarcină' boccea= sat sat' destul= satur sătul= saturo a sătura= scio a sti= scrofa scroafă= securis secure= sedeo a sedea= sedes sedă= semen samăn= semino a semăna= septem sapte= serum !er= seu sau= se* sase= signum semn= singuli singur= sitio a fi însetat= sitis sete= socer socru= socrus soacră= somnus somn= sono a suna= sonus sunet= sorbeo a sorbi= sorbitio sorbitură= soror soră= sors sort= sortitus sortit= spartgo a sparge= spatha spată= spica spic= spina spin= spuma spumă= spumosus spumos= spurco a spurca= spurcus spurcat= st sst= statura statură= stela stea= stellatus înstelat= sterno a asterne= stinguo a stinge= stirpis stirpie= sto a sta= stomachus stomac= stringo a strînge= sub sub= stupro a stupi= subiratus supărat= subtus supt= sudo a asuda= sudor sudoare= suffero a suferi= sufflo a sufla= suffulcio a sufulca= sugo a suge= surdus surd= susurro a susura= susurrus susur= taceo a tăcea= tacite tăcute= tamen taman= taurus taur= tegula tiglă= temeritas temere= tempus timp= tendo a întinde= teneo a tine= tergeo a sterge= termino a termina= testu test= tilia tei= timeo a se teme= tingo a întinge= tondeo a tunde= tono a tuna= tonsura tunsoare= torKueo a toarce= tortor tartor= tortus tort= totus tot= traho a trage= tremo a tremura= tremor tremurare= tres trei= trudo a trudi= truncus trunchi= tu tu= tuli tuli= turba a turba= turbate turbat= turbo a tulbura= turma turma= turtur turturea= tussio a tusi= tussis tuse= tMrannis tiranie= tMrannus tiran= uber uger= udus ud= ulcus ulcior' bubă= ulcero ulcera a fi plin de răni= ulmus ulm= ultimus ultim= umbra umbră= umbro a umbri= umbrosus umbros= una una' împreună= unda undă= unde unde9= ungo a unge= unguis unghie= unus unu= urceus urcior= uro ură= ursă ursă' ursoaică= ursus urs= ursi a ur!i= urtica ur!ica= ustulo a ustura' a arde= usura u!ură= usus u!= vaca vacă= vadum vad= vae vai= valles vale= vas vas= velo a înveli= vena vînă= venator vînător= venatus vînat= vendo a vinde= venenum venin= venia voie= venio a veni= verbum vorbă= vermis vierme= verres vier= vespa viespe= vicinia vecinătate= vicinus vecin= video a vedea= vidua văduvă= vindico a vindeca' vindeca' a scăpa= vinum vin= vipera vipera viperă= virga virga vargă= viridis verde= vis vis= vita viată= viată= vitellus vitelus= vitelus= vitis vită= volo a voi= vocis voce= vulpes vulpe= vultur vultur=
Sîntem sumerienii
din
același
neam
cu
eme#ii
Civili&a+ia emeş"sumeriană$ emeş"sumeriană$ a marcat foarte puternic civili&a+ia lumii și importanța ei, alături #e civili&a+ia e%ipteană este fun#amentală în evolu+ia civili&a+iei europene si a celei #in vestul Orientului Orientului Apropiat( /megilimba sumeriană a fost limbă liturgică în 3esopotamia pînă în secolul " î.e.n.
chiar dacă structurile sociale si politice ale emesilor erau dispărute de mai bine de 1;$$ de ani Aentru a arăta și cu dove!i arheologice faptul istoric de netăgăduit că eme șii6sumerienii au plecat din tori ștea carpatină iar spiritualitatea noastră este păstrătoare a celei din mileniul l" î.e.n.' voi pune alături cîteva din aceste simboluri simboluri și mărturii materiale7 pomul vie ții sau al cunoa șterii binelu bineluii și răului' vasul cunoa șterii sau al înțelepciunii cere ști' pasărea măiastră sau feni*ul cum l-au bote!at grecii și simbolul Oiului :mului sau al uminii' lira' !grip țuroiul' toate avînd pe plaiurile mioritice o vechime de peste 8$$$ de ani.
în#ul l de sus în ,os' în partea din stînga avem Aomul "ie ții folosit ca semn grafic în scrierea de la Burda ș și "inHamileniul "lll î.e.n. apoi una din tăbli țele descoperite la Bărtăria25$ î.e.n. unde o capră sau un țap' stă cu picioarele din față pe ramurile Aomului "ie ții sau al Cunoa șterii inelui și <ăului. <ăului. Ao!iția verticală
este întocmai cea reală' atunci cînd caprele se ridică pentru a a,unge la frun!ele unor copăcei. )rmea!ă două fotografii ale unui obiect descoperit în i-en-gi6Sumer pentru acela și simbol' unde un țap6capră de aur stă cu picioarele din fa ță pe vîrful copacului. Dacă Aomul "ie ții la Burda ș și "inHa are șapte ramuri' raportîndu-se la calendarul agrar-pastoral' pe tăbli ța de la Bărt Bărtăr ăria ia cît și statuieta din i-en-gi6Sumer copacul are nouă ramuri ramuri'' arătîn arătînd d că obiec obiectel telee făceau făceau parte parte din panopl panoplia ia religi religioasă oasă fiind fiindcă că ei mai folose foloseau au un calend calendar ar astronomic și astrologic cu săptămîni de cîte @ !ile. +maginea din dreapta de culoare verde închis este după un sigiliu eme ș de pe la mi,locul mileniului lll î.e.n. și are ca simbol tot Aomul "ie ții dar cu șase ramuri în sus' la care trebuie adăugat vîrful și două ramuri cu mici fructe stau atîrnate în ,os. /l este pă!it de două divinită ți care au fiecare în spate cîte un șarpe ce stă înăl țat pe vîrful co!ii. în#ul ll din stînga' prima fotografie pre!intă Aomul "ie ții a șa cum a fost desenat pe un vas ce a apar ținut filistenilor în secolele Il"-Ill î.e.n. apoi două imagini din /gipt cu Aomul "ie ții cu cîteva secole mai devreme. De reținut că pe una din po!e copacul are șapte ramuri' iar de cele două păr ți sunt desena ți cîte trei țapi care se urcă unul peste altul către vîrf. Ae cele două laterale sunt doi pe ști' arătînd !odia pe știlor cînd a fost !idit
neamul get' 4eamul Scoborîtor din Tei și implicit neamul omenesc. 3ai departe avem Aomul "ie ții sau 3ărul
în vîrful rombului. Deci nici urmă de legămnt mo!aic sau iudeo-satanist ci numai curat mioritic. )rmătorul covor % o carpetă din :ltenia %pre!intă Aomul "ie ții cu șapte ramuri iar pe trei dintre ele este a șe!ată o pasăre mai mică' adică un ulie ș sau șiomule ț. Ae ramura din mi,loc este o pasăre mai mare care seamănă cu pasărea măiastră și cu Aasărea de umină sau a lui Dumu-!i din mitologie eme șrîndul L prima imagine. )rmătorul covora ș este tot o carpetă din :ltenia' unde Aomul "ie ții are șapte ramuri mari și două mai mici la fel ca pe sigiliul eme ș din primul rînd. Dar este foarte important că rădăcinile copacului sunt înfipte în vîrful unei piramide' a șa cum apare în mitoliga noastră piramida de lumină care se ive ște la august pe vîrful Boaca din Ceahlău. Și aceste iamgini dovedesc faptul că mitologia noastră este veche de peste ?$$$ de ani și nu avem nici în talpă' nici în cot cu făcăturile satani știlor mo!aici și a leprelor iudeo-cretine. Ae ultimul covor din dreapta % provenit din asarabia secolul IlI % Aomul "ie ții are șapte ramuri' dar pe cea din mi,loc este și simbolul !idirii lumiirombul' iar tulpina lui iese din "asul Cunoa șterii. terii. &n interioru interiorull acestui acestui vas % cu culoare mai închisă % este presentat simbolul Oiului uminii a șa cum apare și la "inHa în#ul patru' este o imagine simbol cu mitul lui Dumu!iOiul uminii din teologia eme ș unde în centru se înalță la cer Aasărea 3ăiastră sau de umină' cum se vede și pe covorul de mai sus' avînd aproape "asul Conoașterii sau &n țelepciunii Cere ști. 0lături am pus o harpă eme ș și lira la care cînta :rfeu pentru a dovedi și pe această cale originea carpatină a civili!a ției eme ș. îngă :rfeu sunt felurite animale și arată simbolistic rolul cîntărilor divine la !idirea lumii vă!ute' adică și a animalelor' că s-a făcut în armonie și iubire pentru viață și !idirea !idirea de început. început. )ltima imagine imagine din dreapta este a plăcu ței de plumb descoperită la
Balpei +adului. 0poi este o statuetă descoperită la Cîrnasecolul I" î.e.n. plină de simboluri' unde apar două coliere ale vaselor cunoa șterii' iar lîngă ea este o statuetă descoperită la obeJli Bepemileniul Ill î.e.n. cu un persona, persona, masculin masculin % poate poate preot care are la gît tot două coliere sub forma a două linii groase groase frînte. frînte. a dreapta este imaginea unei preotese descoperită descoperită în BaJla 3aJan care poartă la gît tot două coliere iar pe haine se văd patru !vastici. Ae cap duce "asul cunoa șterii asemănător cu cel descoperit la
noastre' cînd regatul de vest al neamului get era condus de către
în#ul opt' prima imagine este de pe un vas de lut descoperit la "inHa' mileniul "lll î.e.n. unde apare simbolul Oiului :mului' ca o unire dintre Batăl Ceresc și 3aica Aămîntească' trimis pe pămînt pentru !idirea celor vă!ute vă!ute și călău!irea neamului omenesc în i!băvirea vie ții de muritor și întregire întregireaa acestuia acestuia în veșnicie. îngă ea este acela și simbol dar făcut pe ouă închistriteîncondeiate din !ilele noastre reali!ate de femeile din ucovina' adică la o distan ță în timp de I milenii' aceste fotografii vorbesc fără putin ță de tăgadă despre continuitatea noastră neîntreruptă pe tori ștea carpatină. Dacă am fi adu și de la mama dracului a șa cum mînîncă mînîncă din closet closet cu gura plină leprele ca!are și altele de prin vecini' nu puteam avea și reproduce aceste
comori uluitoare de spirtualitate teo!ofică +maginea din dreapta este a unui covor din asarabiasecolul IlI care are ca motiv Aomul "ie ții. Dacă pe cei doi Aomi ai "ie ții de pe laterale au imprimate pe vasele cunoașterii două rînduri de !ig!aguri' pe cel din mi,loc sînt imprimate două mici mogîlde țe care aduc cu prima pereche de oameni !idită de Batăl Ceresc' ducîndu- și e*isten ța din darurile Aomului "ie ții dar și cunoașterea le vine toată din cea cerească a Tiditorului.
Chemare la neuitare - Sectiunea ; restigiul e/traordinar al culturii eme șGsumeriene a %ost recunoscut chiar de cuceritorii aFFadieni si ulter ulterio iorr babilo babilonie nieni ni care au %olosi %olositt aceast aceastăă limbă limbă $n o%ici o%iciere ereaa cultul cultului ui relig religios ios.. >radu >raducer cerea ea limbi limbiii sumeriene s"a %ăcut cu a8utorul !!dicţionarelor5 paleoaFFadiene si paleobabiloniene! limbi semite şi $nrudite $ntre ele! care au $ncercat să transpună $ntr"o $ntr"o structură semită o limbă aglutinantă. Aceste Aceste limbi nu a#eau sunetele !!ce5! !!ci5 şi au %ost transcrise prin sunetul !!şe5! !!şi5 aşa cum %ac cei din =untenia c$nd #or să"i ze%lemească pe moldo#eni !!pi şentru5! corect !!pi centru5 cu !!ce5 moaleH #ocalele ă! $ au %ost transcrise prin a! i. ocala !!o5 din emegi! a %ost transcrisă totdeauna $n #ocabularele semite $n !!u5. imba romnă #eche surprinde surprinde trecerea #ocalei u $n o ca $n cazurile dubă:dub? a bate cu putere ! a lo#i! a pune T a? braţ! %orţă putere; dobă! tobă sau durni:dur? durni:dur? locuinţă T ni? gazdă! persoană! a se $n#$rti! a se răsuci; dorni! dormi. e reţinut că şi $n prezent arabii:urmaşii semiţilor; care au studiat $n 1omnia pronunţă consoana p ca b:bobor " popor;! ă ca a:masea"măsea;! $ ca i :c$nd"chind;. imba emegi nu a#ea a #ea consoanele %! #! 8! t sau nu au reuşit semiţii să le redea $n dicţionarele lor. 3onsoana !!b5 de multe ori de#ine !!p5 şi in#ers! %enomen $nt$lnit şi pentru !!d5 $nlocuit cu !!t5! !!g5 $nlocuit cu !!c5! !!z5 $nlocuit cu !!s5 sau !!ş5. enomenul este asemănător dacă s"ar $ncerca transcrierea limbii chineze cu al%abet latin. 'crierea sumeriană este $n cele mai multe cazuri monosilabică:aglutinantă;! puţine cu#inte s$nt compuse din două sau mai multe silabe. silabe. În limba romnă prin unirea unirea a două sau mai multe monosilabe monosilabe a limbii #orbi #orbite te $n mileni mileniul ul lll D lll lll $.e.n. $.e.n. au rezul rezultat tat cu#inte cu#inte noi noi dar cu sensur sensurii aprop apropiat iatee sau identic identicee monosilabelor monosilabelor iniţiale. &n cu#$nt:%onem; se putea citi $n mai multe %eluri! :!!sug5 se poate citi? ciug! ciuc! ciog! cioc! sog! soc; sau se scria $n mai multe %eluri dar a#ea acelasi sens:sop$rca? a linguşi! a umbla cu şmecherii! se poate scrie !!suTparTca5! !!sub T ir T ca5 sau !!su T bir Tca5;. 9mesii a#eau obiceiul să nu mai scrie ultima:sau ultimele două; literă aşa cum %ac oşenii $n #orbirea lor curentă. În partea st$ngă a le/iconului se găseşte cu#$ntul din limba romnă iar după semnul :W; urmează cu#$ntul emeş cu sensurile a%erente. În paranteza rotundă am pus sunetul care nu a %ost scris $n te/tele emeş. În paranteza pătrată am pus cu#$ntul din limba engleză cu e/plicaţia a%erentă. &nde am considerat că traducerea semită a modi%icat sunetul original am trecut termenul propus de mine si ulterior termenul cunoscut de sumerologi. 3u#intele emegi au mai multe $nţelesuri a8ung$nd să treacă de 2+0 pentru e/presia !!me5 şi acelaşi sens poate %i e/plicat cu mai multe e/presii:putere W a! su! usu;. 'unt con#ins că sensul multor cu#inte a %ost in%luenţat de traducerile succesi#e:emegiH aFFadiană! babiloniană! germană! engleză! romnă; si consider o mare datorie a statului romn să dispună măsuri care să ducă la o
implicare ma8oră a persoanelor interesate din 1omnia $n desci%rarea tăbliţelor de lut care poartă scrierea emegi. recizez că s"au descoperit p$nă $n prezent cca. (00000 tăbliţe de lut cu scriere emegi dar nici 8umătate nu au %ost desci%rate iar pentru scrierea #eche pictogra%ică di%icultăţile s$nt si mai mari! termenii %iind %oarte greu $nţeles. 3onsider această greutate e/plicabilă pentru un străin de această limbă dar nu și pentru cel care stăp$neşte %oarte bine limba romnă #eche si are o minte isteaţă! liberă de orice dogme preconcepute pri#ind pri#ind originea originea neamului si limbii limbii noastre. eamul emeş:sumerienii; c$nd au plecat din ţinutul actual al 1omniei nu au lăsat $n urmă o imensă pustietate. Au mai rămas destule comunităţi care să"si continue e/istenta milenară. În regiunea ,aş:&s; din nordul 1omniei e/istă o comunitate rurală de indi#izi ce"si spun cu m$ndrie nemes. 9i nu se amestecă prin căsătorie cu ceilalţi săteni! se consideră că aparţin de #echi %amilii boiereşti! de neam mare! s$nt oameni de $ncredere! s$nt %oarte chibzuiţi $n acţiunile $n%ăptuite si s$nt %oarte demni. =ai e/istă termenii a nemeşi cu sensul? a boieri! %ace pe cine#a boier! a $nnobilaH nemeşie? rang social! clasa nemeşilor nemeşilorHH nemeşug? nemeşug? nemeşie! nemeşie! calitatea de nemeş! nemeş! totalitate totalitateaa lor. lor. 3hiar dacă timpul ne"a despărţi despărţitt de peste +000 de ani! ani! noi romnii mai păstrăm păstrăm #echile tradiţii tradiţii si obiceiuri. 3u#$ntul hora are sensul de a dansa $n cerc iar $n eme"gi cu#$ntul hura are sensul de neam! #ită! a conduce! a $n#$rti! a se opri. 3hindie este denumirea unui dans iar la emesi Fi"e"ne"di are sensul de a dansa! a bucura păm$ntul. e Anul ou $n =oldo#a se umblă pe la casele oamenilor cu dansul căluţului care $ncepe cu e/presia !! hop zurzur5 iar emesii au ambele cu#inte hup? acrobat! a sălta! a sări si zur"zur? a se zgudui! a se clătina. oate sensurile se pot reduce la următoarele? a apăra! a prote8a! a susţine! a ocroti. =ai e/istă e/presiile? !!a tine $n chingi5 D a constr$nge! a controla! !!a lăsa din chingi5 D a lăsa liber! !!a"l tine chingile5 D a %i sau a se simţi $n putere! a %i $n stare W Ki"en"gi? teritoriul pe care mai t$rziu semiţii l"au numit 'umer! era apărat natural la est si #est de %lu#iile >igru si 9u%rat! la sud de mare iar $n nord au construit mai multe ziduri de apărare. imba engleză păstrează aceste sensuri prin cu#$ntul Fing. '$ngi? element care a stat la baza constituirii clanurilor si a ginţilor a#$nd un strămoş comun W sang"gi? persoană care aparţine prin naştere aceluiaşi grup! a"si a#ea originea! a se trage din! a %i uniţi! cel mai de seamă! prima categorie! prima clasă socială. 'ang"gi $si spuneau emeşii şi termenul a %ost tradus eronat după desci%rarea tăbliţelor de lut prin !!capete negre5! corect ar %i neam ales! neam ci#ilizator sau neam nobil. imba care o #orbeau se numea eme"gi cu sensul de limbă a neamului conducător! limbă limbă aleasă sau o%icială. 9i $şi numeau tara Ki"en"gi cu sensul de ţinutul neamului $nţelept sau a demnitarilor de s$nge nobil. nob il. &n alt termen %olosit %olosit pentru poporul poporul emeş este sang"gig sang"gig tradus tradus gresit tot prin !!capete !!capete negre5. >ermenul gig are sensul de trist! slab! negru! sumbru! pagubă! boală! dar și %rumos! ci#ilizator. 9l este păstrat $n limba romnă cu sensul de #al de p$nză. Intr"ade#ăr Intr"ade#ăr emeşii de cele mai multe ori purtau pe umăr o p$nză care era $n%ăşurată pe trup! ceea ce"i %ăcea să se deosebească de semiţi care umblau cu bustul gol. >ot >ot noi păstrăm termenii? gigat:gig? gigat:gig? tristeţe! su%erinţă T at? schelet! slab; cu sensul de slab! subţire şi gigăt:gig? gigăt:gig? bucurie! m$ndrie m$ndrie T at? tată! chiot! a striga! a c$nta; cu sensul de #ioi! m$ndru! demn iar pe tăbliţele geţilor am găsit cu#$ntul cu#$ntul gig cu sensul de %rumos! %rumos! chipeş! m$ndru! nobil. nobil. Irlandezii au cu#$ntul giogadh cu sensul de a scoate strigăte ascuţite! a chiui. 9ste o certitudine că gig trebuie tradus şi prin
m$ndrie! demnitate! ci#ilizator! nobil! adică poporul m$ndru! poporul ales sau ci#ilizator. rin repetare! cu#$ntul gi a a8uns gig:gi? om t$năr T gi? nobil m$ndru! ci#ilizator! aparţine prin naştere grupului; si poate a#ea $n eme"gi sensul de neam ales! popor ci#ilizator! popor nobil. imba romnă mai are cu#$ntul gigia cu sensul de t$năr %rumos si plin de %armec! drăgut! #esel:gi? t$năr T gi? nobil m$ndru T a? odraslă! urmaş; care #ine $n spri8inul ideii arătate mai sus. În limba irlandeză e/istă cu#$ntele gig! gige si giga cu sensul de chicoteală! ciripeală! a $ncura8a! a se h$t8oni! a radia! a străluci de bucurie! a bat8ocori! a lua peste picior! a s%ida şi care păstrează ambele sensuri din limba romnă pentru gigat ceea ce con%irmă o traducere incompletă a cu#$ntului gig din eme"gi. >ot $n irlandeză mai sunt cu#intele gigea si gigi cu sensul de chicoteală! #eselie! distracţie identic cu gigia al nostru. imba romnă #eche mai are cu#$ntul gigă ce este un dans englezesc:8ig; dar şi irlandez e/ecutat cu #ioiciune si #eselie! melodia după care se e/ecută acest dans. &n popor plin de #eselie si #ioiciune aşa cum erau emeşii nu putea %i negru $n su%let sau la minte așa cum sunt leprele care $ncearcă de #reo (+0 de ani să"i %acă pe eme și de neam semit și strămoși ai burica ților lumii. acă ei nu aparţineau rasei semite iar statuile $i prezintă cu părul subţire! pieptănat cu cărare pe mi8loc şi legat $n coadă la spate:cum poartă părul părul şi $n prezent călugării romni sau cum purtau moţii; consider că este o greşeală traducerea !!capete negre5 şi trebuie $nlocuită prin poporul ales! poporul ci#ilizator. În raport cu #ecinii semiţi! ei erau cu ade#ărat un popor ci#ilizator. 9ste inadmisibil ca limba unui popor să %ie aleasă! a nobililor! a conducătorilor iar poporul să se numească !!capete negre5 de parcă iar %i potopit r$ia sau lepra pe toţi. >rebuie >rebuie să arăt că termenul gi poate %i tradus şi prin a str$nge părul! codite de păr. eşi au dispărut ca stat $n secolul @lll $.e.n.! $n#ingătorii $n#ingătorii lor semiţii! le"au culti#at limba si religia p$nă $n secolul l $.e.n. do#edind imensul prestigiu prestigiu de care se bucura cultura emeş. Iudeii! $n capti#itatea din Babilon Dpo#este ine/istentă istoric ci numai $n re#ela țiile lor lor " c$nd si" si" au prelucrat propriile mituri şi legende au preluat din !!cultura caldeeană5 miturile iudaismului inclusi# mitul !!poporului ales5 pe care l"au %olosit cu %oarte mare abilitate $n epoca modernă. În sudul IraSului e/istă $n prezent un grup etnic ce $si spune emeci! %iind ma8oritari dar %ără drepturi politice. În urmă cu 4+00 pe acelaşi teritoriu a locuit neamul emeş:se poate citi şi emeci; D o ramură a strămoşilor noştri carpatici " care #orbea o limbă numită eme"gi. 'ă repet emes! eme"gi! emeci. antastic 9mesii au tra#ersat istoria şi ne s$nt contemporani ar istoria le"a %ăcut o mare nedreptate prin Nules ,ppert $n anul (-++ c$nd a botezat acest popor necunoscut cu numele de !!sumerieni5 dintr"o interpretare eronată a termenului de 'umer %olosit de aFFadieni pentru teritoriul dintre >igru >igru 9u%rat şi ol%ul ersic. oporul care locuia acest teritoriu se numea emeş sau sang" ngi iar tara lor se numea Ki"en"gi! termenul de 'umer %iind speci%ic culturilor semite care au preluat cultura emeş. imeni nu s"a g$ndit că muncitorii care participau la săpăturile arheologilor erau urmaşii celor care au creat acea cultură %abuloasă a eme șilor:sumerienii;! şi care %ără să ştie participau la descop descoperi erirea rea propri propriulu uluii trecut trecut În 3onsil 3onsiliu iu de Ad Admin minist istrar raree al IraSu IraSului lui din anul anul 2004 2004 e/ista e/ista un reprez reprezent entant ant cu num numele ele de Bara"l Bara"lulu ulu.. um umele ele este este %ără %ără discu discuţie ţie emeş emeş şi poate poate %i interp interpret retat at prin prin conducătorul neamului străbun. 3analul &m Kasr este tot o denumire emes:um T Fas Tri; cu sensul de r$ul care curge diri8at. acă dispărea poporul care a creat aceste structuri %onetice! astăzi nu le mai auzeam. >rebuie cercetat acest domeniu pentru a aduce ade#ărul la lumină. '$ngi? %igurati# cu sensul de su%let! %ire! %el! caracter! conştiinţă! mentalitate ca $n e/presia !!s$nge rău5 care semni%ică om parşi#! su%let rău! su%let parşi#! caracter per#ers. 'e mai %oloseşte și $n8urătura !!s$ngili mă"ti5 cu sensul de blestemat să %ie neamul care te"a zămislit si te"a %ormat ca om W sang"gi? su%let rău! persoană $nchisă $n sine! %amilie blestemată! reputaţie proastă! indi#id periculos. >rebuie >rebuie arătat că $n limba Suechua:limba %olosită de incaşi; sango semni%ică su%let.
!rhaisme si regionalisme din limba rom6nă care se găsesc în emegi în formă identică sau foarte apropiatăD abur? e#aporarea apei prin %ierbere sau datorită temperaturii ridicate W ab"ur? #ase pentru %iert. aburi? a supune unei atmos%ere $ncărcate cu abur un aliment uscat pentru a"si recăpăta %răgezimea! a creste umiditatea $ntr"un spatiu $nchis pentru realizarea unei băi de abur W a"buru? a deschide aripile! a se $nălţa a ieşi! a se des%ăşura. aceră? a a#ea năde8de la! a aştepta să! a tinde spre! W aceră!a"se"ra? lamentaţie! a in#oca ce#a! a se pl$nge. achita? cu sens %igurati# de a ucide W a"chi"ta? a distruge! a zdrobi. aciua? a aşeza! a pune $n ordine! a pune la locul lor W aciue!a"su"e? a atinge! a aşeza! a pune $n ordine! a arunca! a %ace. acusica? e/presie ce arată că o acţiune se #a des%ăşura imediat W acusica!a"gu"zi"ga? imediat! de#reme! dimineaţa. adapa? a duce animalele să bea apă! a da apă #itelor W adapa? primul om $n mitologia emes! ieşit din marea primordială. adă? actiunea actiunea prin care care unei persoane persoane i se cere să transpor transporte te sau să mişte ce#a W a"da? a"da? a trimite! trimite! a duce a%ară! a tipa. aduc? a duce! a căra W a"duc!a"dug? a iriga! a $ndeplini! a căra cu ulciorul. aldui? a binecu#$nta W al"du:i;? a insista! a dori! a cere! a da un s%at! bucurie. alean? dor! $ntristare! su%erinţă W al"la"an? ste8ar! unul din arborii %olosiţi de romni la ceremoniile de $nmorm$ntare. amaru? stare de spirit care e/primă disperare! neputinţă! decădere psihică! nenorocire de proportii abătută peste o persoană! gri8ă pro%undă purtată mereu $n su%let! distrugere! 8ale! chin %izic sau psihic W a"ma"ru? inundaţie! catastro%ă datorată unor re#ărsări de apă! prost! necopt la minte. amus? groapă sau putină cu apă si #ar pentru argăsit piele! argăseală W amas? st$nă! t$rlă de #ite! adăpost pro#izoriu. pro#izoriu. angara? obligaţii numeroase! treburi de rezol#at W a"nga"la? sac din piele pentru %ăină! a transporta pro#izii de %ăină. antal? butoi mare de ste8ar! poloboace! măsură de capacitate de +0 #edre W an"ta? $nalt! mult! p$nă la! deosebit de mare. apa? elementul #ital al #ieţii! lichidul care ocupă 70X din supra%aţa păm$ntului si este principala componentă a corpului omenesc W a"pa? ţea#ă %ăcută din argilă prin care trecea apa sau berea consumată la di%erite e#enimente inclusi# %unerare! apa care curge.ara? $nceperea muncilor agricole odată cu a%$narea
păm$ntului prin distrugerea crustei tari de la supra%aţă si $ndepărtarea buruienilor. buruienilor. În comunităţile agrare această acţiune constituia o sărbătoare deosebită la care participau toti membrii. 'e alegea cel mai bun gospodar din comunitate si el a#ea cinstea să iasă primul la arat. 'ărbătoarea a#ea si un pro%und caracter religios pentru că simboliza $mpreunarea cerului cu păm$ntul si renaşterea unui nou ciclu al #ieţii. Insăm$nţa Insăm$nţarea rea brazdei a#ea rolul rolul unei %ecundări %ecundări magice pe care omul o intermedi intermediaa $ntre $ntre cer si păm$nt si asigura continuarea #ieţii. Acest obicei se mai păstrează $n %orma lui arhaică $n =aramureş prin obiceiul t$n8alei t$n8alei W a"ra? a pune săm$ntă! săm$ntă! a %ace pra%! a distruge distruge!! a $nsăm$nt $nsăm$nta! a! a străluci! străluci! a radia! simpatic! simpatic! clar! clar! neted! a lăuda. arde? puri%icare prin %oc! 8ert%irea unor o%rande pe altar prin ardere W ar"de? a lăuda! a străluci! a arde cu %lacără! drag. arzu? arzu? termen termen #echi #echi cu sensu sensull de 8albă! 8albă! pl$nge pl$ngere! re! rugămi rugăminte nte scrisă scrisă pentru pentru rezol# rezol#are areaa unei unei situaţ situaţii ii ne%a#orabile W a"ra"zu? petiţie! persoană care se roagă! rugăminte! ritual! a in%orma pe cine#a. asu? bun! cel mai priceput! $nţelept W asu? doctor! $nţelept. asud? a transpira datorită unui e%ort susţinut! e/punerea corpului la temperaturi ridicate care generează transpiraţie W a"sud? a mişca cu energie si prin repetare! amiază! odihna de amiază! a sorbi! a lua! a pune. ased? a pune $ntr"o $ntr"o anumită poziţie un obiect obiect sau o persoană! a se aseza W a"sed? apă răcoroasă! apă rece! apă liniştită. atac? acţiune #iolentă! reprimare! pregătirea unei asemenea acţiuni prin unire sau aliere W a"tah!a"dah? aliere! unire! a8utor! acţiune $n %orţă! rezistent. azil? loc de re%ugiu pentru bătr$nii %ără adăpost! a o%eri unui străin necă8it un adăpost W azil? bucurie! %ericire! mulţumire. ba? negare! re%uz! $mpotri#ire $mpotri#ire W ba? a pro#oca! a $n#ră8bi! a dezbina! a prezice! arogantă! tru%ie! a des%ăşura. bal? balot de mar%ă W bal? bal? a trans%era! a preda! a ceda! a rezol#a! scadentă. scadentă. bala? monstru! %iară W bala? ostilitate! a răsturna! duşman! a distruge! raită! a se $ntoarce! a dezlănţui un atac. ban? echi#alent con#enţional $n relaţiile de schimb de măr%uri sau ser#icii! subdi#iziune a leului! !!banul este ochiul dracului5 W ba"an? suport! spri8in! a susţine! %ioros! impetuos! pătimaş. bandă? %$şie! banda8! banda8! a lega W banda? a spri8ini! spri8ini! a susţine! a lega! a uni. uni. bară? mocirlă! baltă! sm$rc W bara? a inunda! a umple cu #$r%! a se re#ărsa! a se răsp$ndi! a dispărea deasupra! a %i $ntins. barac? c$ine %locos si cu mustăţi mari W barac!barag? barac!barag? #izuină! a cuibări! haită. haită.
baragă? lup $n %runtea unei haite care prin urlete dă semnalul de atac asupra prăzii si o hăituieşte pentru a o $mprăştia! taurul din %runtea cirezii care poartă clopotul pentru a"şi anunţa prezenta! om sau copil cu gură mare W barag? a $mprăştia! a răsp$ndi! a $ntinde! conducător! adunare! adunare! cuib! #izuină! droaie. barbarie? acţiune #iolentă a unor persoane $mpotri#a altor persoane si care are ca scop distrugerea unor construcţii! a unor produse! a unor culturi si li#ezi sau masacrarea oamenilor si animalelor prin %oc si sabie W bar"bar"ra? %lacără! #ăpaie! a se dezlănţui! a %ace tărăboi repetat! a aduce mereu nenorocire. bă? %ormă de adresare către o persoană W ba? persoană persoană $n #iată. bălăcăi? a se bălăci! a lo#i apa cu palmele W bal"aca? a turna! a cădea $n torente! a se re#ărsa! a se roti! a se $n#$rti. bănicior? baniţă! unitate de măsură de (0 litri W băncior!bansur? recipient! a $mpărţi! măsură de capacitate de (0 litri. bătătură? supra%aţa de teren a curţii $mpre8muită cu gard pentru a tine $nchise păsările si animalele mici! degradarea pielii prin desprindere si %ormarea unor băşici dureroase sau $ntărirea %oarte puternică a pielii care pro#oacă dureri persistente W ba"ta"tur? acestea sunt mici! scurte! de mică $ntindere. bir? impozit principal perceput $n statele %eudale romne de la ţărani si meşteşugari! care de multe ori era luat prin #iolentă #iolentă si cazne de tot %elul W bir? a $mpărţi! a $mprăştia! $mprăştia! a da peste cap! a pedepsi! a se răzbuna pe! a agita! a omor$. b$z? sunetul scos de insecte sau de albine la urdiniş! #orbitul $n şoaptă W biz? a ciripi! a b$z$i! a zumzăi! a murmura! a şopti. b$r? inter8ecţie cu care oile sunt $ndemnare la drum sau să %acă alte a lte mişcări cerute de cioban W bir? echipa care m$nă oile. b$ra? a bodogăni! a cicăli pe cine#a! a ener#a! a se certa W bi"ra? amestecat! năucit! a amesteca! a zăpăci! a aiuri. bolund? persoană cu tulburări psihice de comportament! persoană care are ieşiri necontrolate ce demonstrează labilitate psihică! persoană care trebuie supra#egheată si prote8ată W bulung? ne#ino#at! a hrăni! a ocroti copilul. bor$? a #omita #omita W boru!buru? a #omita. bou? taur castrat %olosit ca animal de tracţiune W bou!bu:u;? a rage! a mugi! a transporta! a $ndemna! a trage! a duce. bu? a buhăi! a l$nge l$nge W bu? a pune pe cine#a cine#a să urle sau să pl$ngă. pl$ngă. buhu? o stare se spirit ce arată nesiguranţă! ca $n e/presia !!i"a mers buhu5 W bu"uh? a tremura! a se teme! a"i %i %rică.
bui? a da nă#ală! a se repezi la W bu:i;? a se repezi la! a da nă#ală! a alerga $mpre8ur! a alunga cu %orţa! a %ugi! a captura. buli? a păţi ce#a neplăcut neplăcut W bul:i;? nenorocire! nenorocire! lo#itură! lo#itură! a bate! a %ugi! a da nă#ală! a blestema! blestema! a pro#oca. buluc? nă#ală mare! grămadă! droaie! toti deodată! gloată! $n masă! cu grămada! unul peste altul! deodată! $mbulzeală! iute! repede W buluc!bulug? a se năpusti! a da buzna! a da 8unghiuri! a trage! a izbi! a %i ner#os! a grăbi! #$n8os! musculos. bura? a ploua mărunt mărunt si des W bu"ra? bu"ra? a uda repede! a stropi. stropi. bure? #as de lemn pentru băut apă! sca%ă! băţ cu care se măsoară laptele $n şiştar W bur:e;? castron de lut ars! #as! a m$nca. but? coapsa unui unui animal rumegător! rumegător! bucată mare de carne W but? but? sold! călătorie! călătorie! copac cu umbra groasă.
cac? a se uşura! e/cremente W cac? curbă! a se $ndoi! a se aşeza! dop! genunchi. cadă? butoi mare cu un singur %und! de %ormă conică ce se %oloseşte numai $n poziţie #erticală pentru borhot de %ructe sau zdrobirea strugurilor strugurilor pentru #in W cada!gada? a a#ea! a %i plin! a duce! a purta! a transporta! aşeza! $ncărcătură. cade? a se cu#eni! a merita! a potri#i W cad:e;? a se alipi! a str$nge! a prinde. caduc? gol! acţiune ratată W ca"duc!ca"dug? măsurarea sau socotirea măr%ii pentru calculul pro%itului sau impozitare. cal? animal domesticit de om $n di%erite zone ale lumii si %olosit pentru călărie si transport! se %olosea mai mult la parade si la călărie c ălărie W cal? puternic! #iguros! iute la %ugă! animal călărit de om! a $ncăleca. cala? partea de 8os a unui #apor unde se depozitează măr%urile W cala? groapă pentru pro#izii pre#ăzută cu acoperiş si uşă de intrare! pi#niţă pentru cereale. cale? drum! potecă! soluţie $ntr"o dispută #erbală! %el de a acţiona W cala? a se $ndrepta spre! tare! rapid! a e#alua! a socoti. calga? locţiitor! urmaş urmaş W calga!galga? s%at! consultaţie! respect! a tine seama de. calici? a nenoroci! a aduce su%erinţe %izice! a lo#i W ca"li"ci!ca"li"gi? a $ncon8ura! a asedia! a ză#or$ a%ară! a trage cu putere. calie? %iinţă $nchipuită! in#ocată in#ocată de copii c$nd se scaldă $n r$u pentru a rezista ca ea la %rig W ca"li"e? strigăt puternic! bucurie bucurie mare! a chema! a ruga! a %i $nc$ntat. canea? cep! slă#ină! pipă! ori%iciu %ăcut $ntr"un butoi si pre#ăzut cu un dispoziti# care reglează debitul #inului si trebuie m$nuit cu mare atenţie W cana? $ngri8orare! nelinişte! a %i agitat.
canoni? a umili! a chinui! a dispreţui! a căzni! a munci din greu W canone!ca"nun"e? strigăt de disperare! urlet! răcnet. capan? om $n slu8bă mare! om cu in%luentă W capa!gaba? tru%ie! a %i de partea cui#a! coşul pieptului! su%let! inimă. car? unitate de măsură utilizată $n =oldo#a $n e#ul mediu c$nd se e/pediau pentru e/port produse agricole :peste! gr$u! secară; a#ea cca *00 Fg. W car? unitate de măsură egală cu *0* litri! c$t se aprecia că se poate transporta $n condiţii normale normale cu un car cu patru roti tras de boi. cara? a transporta! a duce! a primi! a trimite! a da! a m$na! a călători $n a%ară! a %ace W car? chei! port! a primi! a trimite! a da! a m$na! a călători $n a%ară! a %ace! a transporta! a scoate la păşunat! a 8e%ui! a scăpa! a ieşi! a e#ada! Ycarat? căratZ. carar? hotăr$re! rezoluţie W caras!garas? decizie! hotăr$re! oracol! conducere. cară? ? peste mic si %oarte #ioi din apele stătătoare! z#$rlugă W cara? a captura! a prinde! a se z#$rcoli! $ndiguire! apă. casa? adăpostul omului W cas:a;? cătun! zestre! cartier nou al unui oraş! casă de a%aceri. casto? bine! potri#it! atrăgător! potri#it potri#it la gust W casto!casdu? băutură dulce. cata? acţiune prin care se caută! se cercetează sau se pregăteşte ce#a W ca"ta? a prinde! a lua! a apuca! a %ace. cei? a cere W cei!se:i;? a se $n%ierb$nta! ardoare! zel! a se uita la. celar? odăiţă! căsuţă! bucătărie! cămară! ascunzătoare W cela!se"la? a căra gr$ul la hambar! a duce gr$ul! a #$ntura gr$ul. celui? a ademeni! a amăgi! a $nşela W celu:i;!se"lu:i;? plantă cu miros plăcut! coriandru! porţie de m$ncare! miros. celula? loc de detenţie sau de e/ecuţie W cilula!ci"lul"la? loc pentru e/ecuţii. cer? uni#ersul de deasupra noastră W cer! ser? a străluci! a radia! a lumina. cercală? unealtă de pescuit $n %ormă de sac! cr$snic de m$nă W cercal!se"er"ngal? a %i puternic! a %i priceput! a prinde. cercu? %igură geometrică ce de%ineşte rotun8imea per%ectă! %ormă de dans prin $n#$rtire $n cerc! %ormă de păstrare a legumelor sau %ructelor uscate prin $nşiruirea pe o s%oară si legarea capetelor W cercu!se"er"gu? o s%oară lungă plină cu %ructe uscate si capetele legate $ntre ele. certa? a cere socoteală! a ataca! a %i #iolent! a porni război W certa?ser"da? atac! agresiune! crimă! blam! acţiune puniti#ă.
ceu? oală pentru m$ncare W ceu!su? m$nă! braţ! a aşeza! a pune! a $nm$na! a $mpărţi! a $mprăştia pe 8os! popas! a %i egal cu. cier? semn! crestătură! răbo8 W cier!se"er? a %i obligat! a trebui! a %i/a! scandal. cil? animale cu părul gri! culoare $n trei peri W cil!gil? $ntunecat! a se murdări. cilibiu? elegant! %rumos! %runtaş! nobil W cilib? stea! soartă! noroc! şansă. cilic? mărgele lucitoare W cili? cununa miresei! a lega! a dansa! dansator. cin? clan! neam! organizaţie W cin!gin? a do#edi o proprietate de către cine#a! a $ntări! credincios! a con%irma! de năde8de. cioacă? c$rlig care tine un obiect legat de altul! scoabă! c$rlionţ W cioaca!su"aca? a %ace capti#i! a $nş%ăca! a %ace prizonieri. ciob? parte dintr"un #as de lut care a %ost tr$ntit la păm$nt şi spart W ciob!sub? a arunca a%ară! a az#$rli! a tr$nti la păm$nt. cioban? #as de lemn pentru băut apă! sca%ă! bure! băţ cu care se măsoară laptele $n şiştar W ceban!se"ba"an? o măsură pentru peste sau pentru alte alimente. ciochină? c$rlig purtat la br$u de oamenii de la munte si %olosit la di%erite acti#ităţi W ciochin!su"chin? seceră. cioci? a se chercheli! a se $mbăta W cioci!sus? a da peste cap! a merge $n patru labe! a $mprăştia pe 8os! a de#eni trist. ciocoroi? c$rlig de %ier cu coadă de lemn cu care se agată lemnele plutelor W ciocor!sucur? suliţă! a străpunge cu lancea. ciolă? minciună W ciola!su"la? leneş! a lăsa buza $n 8os! a $n%runta! obraznic! rău. ciop? trunchi de copac! arbore dobor$t W ciop!sub? a tr$nti la păm$nt un arbore! a transporta! a scoate! a tăia. cior? %ior! %rică W cior!sur? a trece ca %ulgerul! a izbi! a izbucni! sălbăticie! #iolentă! cruzime! $n#erşunat! a %i $n%uriat. cir? %ir! aţă subţire! puţin W cir!sir? cir!sir? a lega! a %i/a! a $ntări! a %i obligat! a decide. cita? semn %ăcut de oameni la măsurarea unui loc W cita!sita? măsură! număr! a socoti! a %ace schimb cu #oce tare. citi? a se concentra $n e%ortul de citire! a desci%ra sensul unui mesa8 W citi!gidi? a se $ntrista! a se $ncrunta! eclipsă.
ciubăr? #as de lemn cu două toarte de cărat apă! lapte! struguri W ciubar!su"bar? a scăpa de! a trage! descoperit! deschis. ciuc? t$rnăcop! cioacă W ciuc!sug? a separa! a repartiza! a delimita un teren. ciuci? a se aşeza pe #ine! a se ciuci! a se st$rci! a se ghemui W ciuci!su"gi? bătr$n! g$rbo#! aplecat! #echi! $ndoit de spate. ciuciur? 8gheabul de la %$nt$nă pe care curge apa! 8gheabul teascului de #ie W ciuciur!susur? grătar pentru cuptor prin care curge cenuşa sau grătar pentru %ript carne prin care se scurge zeama. ciud? minune! uimire! %ermecare W ciud!sud? cruce! a ruga! a implora! a uimi. ciudă? stare de nemulţumire! de re#oltă W ciuda!su"da? a $narma din #reme! braţ si antebraţ! ca unitate de măsură D cotul. ciuha? mom$ie! sperietoare acoperită cu zdrenţe W ciuha!su"ha? t$lhar. ciula? a dispreţui! $n bătaie de 8oc! nimic W ciula!su"la? leneş! tr$nda#! paralizat. ciunga? persoană %ără o m$nă W ciunga!su"nga? m$na mea. ciupă? apă călduţă $n care %ac baie copiii mici! #asul de lemn $n care %ac aceştia baie W ciupa!su"ba? a dezbrăca! a dezlega! gol! ne$ngri8it! a arunca. ciupeli? a 8umuli o pasăre! a smulge părul de pe porc! a şterpeli W ciupela!su"pe"el c iupela!su"pe"el"la? "la? a m$n8i! a %i corupt! a %i necinstit. ciura? a cerne cu ciurul! a mişca cu m$na pentru a trece prin ciur! a mărunţi cu a8utorul ciurului W ciura!su" ur"ra? mărunţire! mărunţire! măcinare! răzuire %ăcută cu m$na. ciurdă? turmă! c$rd! ciopor! adunătură adunătură W ciurdu!sur"du? ciurdu!sur"du? paznic. ciuruc? lucru %ără #aloare! om care nu"i bun de nici o treabă! #rednic de dispreţ! lucruri mici W ciuruc!surug? cos mic. cius? c$rcă! spate W cius.sus? a răsturna! a merge pe 8os! a $mbrăca! a căra. ciutac? prost! st$ngaci! nătă%leată W ciutac!su"dag? a hoinări $n 8ur! a umbla. ciutuc? coadă de mătură %olosită si pentru desc$ntat W ciutuc!sutug? colibă unde se %ac ritualuri pentru puri%icare. cizi? o pasăre de baltă! scatiu W cizi!gi"zi? o specie de trestie. chelar? cămară $n dosul casei ţărăneşti sub care se a%lă pi#niţa W chi"la? pi#niţă de cereale! siloz! a potri#i! a c$ntări.
cheri? a muri! a pieri! a $ngropa W chi"ri? a scurma păm$ntul! a e/ecuta! a $nchide gura cui#a! a #ătăma! a str$nge. cheritu? om slab si neputincios! om mort W chiritu! chiri"du? a dobor$! a răpune! a pune 8os! a se stinge! a $nţepeni. chersă? li#adă! zarzără W chiri"za? li#adă! %ructe! belşug! proprietate! plăcere. chezap? care arde! care distruge W chi"zah? loc sacru unde se ard 8ert%ele. chezasu? persoană care garantează moral cu a#erea sa pentru o datorie %ăcută de altul! zălog! ostatic W chiza"su? a aduce omagii de departe! a transmite respect. chicior? picior W chicior!chi"sur? chicior!chi"sur? a lăsa urme! groapă! ca#itate $n păm$nt. chidă? negura de pe munţi! buştină! chiciură! promoroacă! ciorchine W chi"de? a $ngropa! a cu%unda! a acoperi! a aduce. chil? ţea#ă de răcit la alambic! dispoziti# de scurgere W chi"la? a obser#a! a %i atent la! a potri#i! a $ndrepta! a lua $n seamă. YFeel? a răsturna! partea unui na#e care stă $n apă! a arunca pe spateZ. chila? #eche unitate de măsură pentru cereale! $n =untenia era egală cu )-0 litri iar $n =oldo#a era egală cu 460 litri W chi"la? a c$ntări cereale! a compara! a trage la c$ntar! pi#nită de cereale! depozit! a potri#i! a $ndrepta. chili? a trage la măsea! a bea zdra#ăn! a umbla $n patru labe din cauza băuturii! om beat W chili? a se murdări p$nă sus! a $ncurca! a distruge! a se culca! a se $ntinde de"a curmezişul! a merge de"a curmezişul. chingă? bucată de lemn lungă si $ngustă care se %i/ează pe un lemn cu rolul de a"l $ntări! %olosită $n special la schelele din construcţii W ching"nga? a construi! a clădi! a $nălţa! a %ace! a da $n primire. chinui? a necă8i! a supăra! a umili! a tortura! a depune un e%ort %izic %oarte mare! a merge greu! a des%ăşura o muncă grea W chin"ni? ordin! poruncă! poruncă! a pune la treabă! a pune la grea $ncercare! muncă isto#itoare! a se crispa! a $nainta cu greu! a $mpinge ce#a greu! a supăra puternic! a căuta! a cerceta! a alunga. chiot? a chiui! a striga! a ţ$puri! a hori W chiot!chi"ud? a primi o răsplată! a da o recompensă! ţinut pustiu. chip? imagine! statuie! %ată! $n%ăţişare W chip!chib? cel care ştie să le dea chip! cel care ştie să meşterească obiecte din aur. chirăi? a pl$nge! a striga! a se #ăicări! a se 8eli! a geme W chiri? rugăminte %ierbinte! implorare! a se uita spre. chisa? a s%ăr$ma boabe sau seminţe! a ni#ela un teren plin de bolo#ani rămaşi după arat! a sparge pietre mari pentru a %orma un prag cu ele W chi"sa? musculatură! putere %izică! %orţă! postament. chisal? om care părăseşte greu curtea pentru muncă! om leneş W chisal? stăp$nul ogrăzii! curte sau ogradă.
chis$m? obligaţie $n bani si $n natură dată de ţăranul clăcaş proprietarului! $n locul zilelor de muncă la care era obligat W chisim? a băga $n gra8d! a băga $n ţarc. chisai? pămnt gras! cleios! cu care se lipesc casele! lut W chisa:i;? pămnt uscat! a se $ntinde! a %ace bine! a mulţumi. chisă? moti# ascuns W chisa? a ascunde! a $n#eli! a acoperi! a $nhăţa. chiser? cerc de nuiele pus $ntre leucă si căpăţ$na osiei pentru e#itarea roaderii lor! $ngrăditură de nuiele care prote8ează W chi"ser? gard! zaplaz! ocol! a se apăra! $ngrăditură! ţarc! limită. chită? gri8ă! dorinţă imperioasă! g$nd rău! ciudă! necaz W chi"ta? păm$nt! 8os! in%erior! a umili! a degrada! a bat8ocori. chitus? ascuns! pitit! tupilat W chi"tus? loc! a pune! loc ascuns! a aşeza. chiud? %ire duşmănoasă W chi"ud? ţinut pustiu! loc ostil si plin de prime8dii. chiuz? curea! #erigă pentru legatul hadaragului:băţul gros şi mobil; cu bătătorul:d$r8aua; $mblăciului cu care se bătea gr$ul! %asolea si mazărea pe tarla W chiuz! chius? păm$nt pregătit din timp! păm$nt ni#elat. cocon? odraslă de domnitor sau boier! copil mic W cocon!cucu:n;? nobil! plăcut! grăsuţ! drag! a creste! a socoti! a $ntemeia. codi? a %i timid! a %i cu băgare de seamă W codi!cud:i;? a se pre%ace că nu cunoaşte! a $nceta! a separa de! a $n8ura. codru? bucată de p$ine! hartam W codru!cuduru? borne mici din piatră! de %orma unui peste care delimitau proprietătile. proprietătile. colbu? pra%! nori de pra%! a răscoli păm$ntul p$nă iese pra%! brăţară! inel din nuieluşă de salcie W colbu!gul" bu? a smulge! a distruge! distruge! a răscoli! cr$ng! cr$ng! nuiele! un %el de pădurice! pădurice! a dezrădăcina. coli? oameni care nu %ac nimic! leneşi W coli!cu"li? #as din argilă pentru bere! prieten! partizan! susţinător! a che%ui. cons$nge? rudă din partea tatălui W consange!cun"sang:e;? consange!cun"sang:e;? a %ace parte din! a pune bazele unei %amilii. copcas? persoană care pescuieşte la copcă! animale care sar c$nd %ug W copcas!gub"cas? herghelie de cai! alergare nebună. coraca? angină! boală ce necesită supra#eghere W coraca!cur"aca? a supra#eghea! a %i atent la! a pri#i! a obser#a. corăi? a croncăni! a chiorăi! a ghiorăi! a ghiorţăi W corai!gu"ra:i;? a croncăni! a scoate sunete! stare de nemulţumire.
cordi? a $ntreţine relaţii se/uale e/tracon8ugale! a #iola W cordi!cur"di? a spune #orbe duşmănoase! a pregăti ce#a rău. coroi? hot de codru! t$lhar W coroi!curu:i;? a spiona! a sta de p$ndă! a descoperi! a urmări! a se %eri! pază! a %i atent. corzi? %igurati#! %igurati#! a urmări destinul cui#a W corzi!cur"zi? soartă! ursită. cos? obiect con%ecţionat din nuiele! trestie! papură sau piele cu care se cară sau se păstrează di%erite produse W cos!cus? burdu%! a ascunde! a se mări! a acoperi cu piele! dulce! plăcut! a $ngrăşa! a se mări! grăsime! untură! miere. cosi? bătaie puternică! a aduce mare su%erinţă W cosi!cus:i;? de#astare! distrugere! distrugere! a smuci! a tulbura! piele! bici din piele. cotac? p$lc de pădure W cotac!gu"tag? lizieră! a rupe! a pătrunde $n! a tăia. cotarlă? c$ine #agabond! 8a#ră! potaie! copil neast$mpărat! om bătr$n si rău W cotarla!gu"tar"la? a coa%a :chel%ăni; părul $ntr"un $ntr"un anumit %el! a lega un animal a nimal de coamă! a lega de după cap! a prinde sigur. sigur. cucură? tolbă pentru săgeţi! parte a plugului care răstoarnă brazda W cucur!gu"gur? a str$nge! a colecta! a recolta! cos. cudi? cu#$nt cu care se alungă pisica W cud:i;? a $ntrerupe! a $nceta! a iesi! a separa de! a $n8ura. cul? aprig! iute W cul? #iolent! puternic. cumit? calitate W cumud? calitate deosebită a %ăinii de gr$u. cungiuri? a ocoli! a coti după W cungiri!gu"ngiri? deschizătură $n zid! a sări $n apă! $ncălcare! restricţie! oprire. cununie? unire simbolică! căsătorie religioasă! a pune pe capul cui#a o cunună de %lori! a $mpodobi! a $nc$nta W cunune!gu"nun"e? cunune!gu"nun"e? a %i $nc$ntat! a %i %ericit! a $mpodobi! strigăt strigăt puternic de bucurie. cupi? a coase cu $mpunsături rare str$ng$nd aţa! $ncreţi W cupi! cub:i;? $mpletitori de rogo8ini si coşuri! rogo8ini din trestie. cura? a scopi porcul! a prăpădi! a pierde pe cine#a! a se descotorosi de cine#a! a scăpa W cura!gur"ra? a răsplăti! răsplăti! a alege! a răspunde răspunde la! a replica! a declara! la $ntoarcere! $ntoarcere! la $napoiere! $napoiere! a alege! a răspunde! răspunde! a răsplăti. curcus? %ruct! rod W curcu? dar! belşug! cos! a culege! grămadă! a arunca. curm? a cresta! a lega str$ns cu o %unie W cur? a str$nge puternic! a cresta! a $nsemna pe răbo8! a uşura! a alina. cusai? a gusta! a bea puţin W cus:a;? alimente! dulce! plăcut! grăsuţ! a da.
cutumă? tradiţie! legea locului! normă socială sau 8uridică ce se transmite prin #iu grai W cutumu!gu"tumu? cutumu!gu"tumu? a chema! a striga! a transmite! a duce mai departe.
da? a %i de partea cui#a! apăra! a con%irma W da? drum! a o%eri! o%eri! a %i de partea cui#a! a con%irma! a apăra! a prote8a. dac? denumirea romană a locuitorilor din arealul cuprins $ntre istru! >isa! unăre si =area eagră W dac!dag? e/istentă $n comun! #iata de zi cu zi $n aceeaşi locuinţă! cameră! adunare! asociaţie! a locui! a trăi! a aduna! strălucitor. acia? denumirea antică a teritoriului 1omniei! locuinţa #echii populaţii construită din lemn $n care trăiau mai multe %amilii. Aceste adăposturi erau amena8ate pe poziţii uşor de apărat si a#eau palisade $nalte din lemn si păm$nt W dac"cia!dag"gia? margine a oraşului! margine a ţinutului! a găzdui! a primi oaspeţi! loc $ntări! a $mpre8mui. dalba? deosebită! %rumoasă! albă! %lori de primă#ară W dal"ba? dintre %rumuseţi. dam? specie de cerb cu coarnele late! cerb lopătar! mascul W dam? soţ! bărbat. dambla? paralizie! acces de %urie! năbădăi! po%tă! pasiune W dam"ab"ba? bocitoare! a pl$nge! a regreta! a 8eli! a se mutila. dara? greutatea ambala8ului sau a recipientului $n care se păstrează! c$ntăreşte sau se transportă o mar%ă W dar"ra? curea! centură! cordon! p$nză de legat! a lega! a %i/a! a ataşa! balot! leac! soluţie pentru o problemă.dereg? a repara! a pune la loc!! a %ace ordine W dirig? adăugire! necaz! a descoperi! supărare! osteneală! a mişca! a $ntrece. dert? tristeţe mare! m$hnire W dir? m$hnire! necaz! osteneală! a %i $ntristat. di? $ndemn pentru cai să pornească la drum W di? a se mişca! a %ugi. dibă? butuc! obezi! %alangă! dispoziti# de lemn de ţinut prins un #ino#at :de g$t! de m$ini sau de picioare; W dib:a;? %iare! cătuşe! a tine! a opri! a prinde! a captura! a lega! a %i/a! a %i obligat! necaz! supărare! a $ncălca! a trece. die? $ndemn pentru cai să pornească la drum W di"e? a conduce. diliu? persoană cu idei si comportamente speci%ice numai ei! uşoară sminteală W dili? singur! unic! e/clusi#. dirigui? a conduce! a se ocupa de o actiune W dirig:u;? dincolo de! adunare! osteneală! a %i cel mai! a $ntrece! superior. dobor? a tr$nti la păm$nt! a omor$! a #$na! epuizare %izică W dubur? a scoate untul din lapte! a pl$nge! a tăia! a tr$nti 8os.
dogor? căldură mare care dă o stare de oboseală W dogor! dug"gur? dug"gur? a şedea 8os! a se odihni! a se apleca. dogi? a a#ea doagele des%ăcute! a se de%orma! omul care are #ocea groasă! a produce o crăpătură uşoară $ntr"un $ntr"un #as de lut W dogi!dug:i;? dogi!dug:i;? #as! urcior! a #orbi! a cerceta! a $ndeplini! a %ace. domolu? om echilibrat! om aşezat W dumu"lu? om cu prestanţă! om respectat. dondăni? a mormăi! a #orbi pe $n%undate! a %lecări W dondani!dum"dam:i;? a mormăi! a se pl$nge! a bodogăni. dor? dorinţă puternică de a #edea sau a re#edea pe cine#a sau ce#a drag W dor!dur? legătură! datorie! a $ntări! coardă! %ir! amuletă! şirag! cordonul ombilical. du? ordin pentru a transporta ce#a! a căra obligatoriu W du? a umbla! a merge pe 8os! a căra! a duce! a purta! a transporta. transporta. dubă? tobă! instrument de percuţie care scoate sunete prin lo#ire W dub:a;? a hurui! a bubui! a bate! a se mişca $n cerc. duc? a deplasa ce#a către o destinaţie precisă W duc? a lua! a şti! proprietate! creditor! a a#ea! a prinde! a tine! a primi. dudui? a $mboldi! a $ndemna! a goni W dudu:i;? a procura! a aduce! a goni! a hăitui din! a lua! a se repezi la! a az#$rli.duh? entitate spiritual"energetică care de%ineşte e/istenta ca trăire a g$ndirii si nu ca plăcere a materiei. Are semni%icaţii religioase! religioase! $n domeniul g$ndirii :om de duh"om cu un spirit ales! culti#at; dar si $n domeniul social :duho#nic"s%ătuitor! generos! cel care #rea binele celor din 8ur; W duh? deschis! darnic! sincer! bl$nd! bl$nd! a des%ace! a lămuri! a $n%rumuseţa! a se arăta! a răsp$ndi! a acoperi! a ierta! liber. duium? mulţime! grămadă! greutate! sarcină! lucru! treabă W du"lum? po#ară! greutate! grămadă! sarcină! treabă! lucru. dura? a construi! a zidi! a pune temelie pentru o construcţie W dur:a;? legătură! zidărie! a $ntări! a $nşira! a băga. durdur? a certa o persoană pentru %apte ine/istente sau pe care nu le"a să#$rsit ea! bătaie de 8oc! necaz! supărare! mani%estare agresi#ă $n discuţii W dur"dur? a trăi! a locui! a şedea! a $ntrerupe! a interzice! a ocupa. dusu la? deplasarea unei persoane către o anumită destinaţie W dusu la? a căra cu coşul! a ridica! a $nălţa.
e? de la #erbul a %i! arată e/istenta W e? a ieşi! a e/ista! a apărea! a trimite! a %i sau a de#eni #izibil! a răsări! a creste. eden? raiul $n creştinismul catolic W eden? stepă! c$mpie! ţinut pentru creşterea #itelor de"a lungul r$urilor si a canalelor de irigaţie pe malurile cărora se găsea o #egetaţie %oarte bogată.
edinet? oraş $n nord"estul Basarabiei W edin"na? stepă. elan? a#$nt! energie! cutezanţă! temperament! temperament! siguranţă $n acţiune W elang? elan! temperament! %ire! a#$nt! cutezanţă. era? e/presie care semni%ică supărare mare W er"ra? a boci! a pl$nge. es? denumirea populară a oraşului Iaşi! capitala =oldo#ei 62( de ani W es? altar! sărbătoare! bani! a unge! a mirui! a %a c e . garanta? a asigura de reuşita unei acţiuni sau cinstea unei persoane! a con%irma roade deosebite %ată de lucrările agricole %ăcute W garanta!ga"ra"an"da? roade deosebite! recoltă deosebită! rod bogat. gardină? scobitură la capătul doagelor unde intră %undul butoiului W garadin? grămadă! a str$nge! a lega! a pune la un loc. găti? a se $mpodobi! a pregăti ce#a de m$ncare W ga"ti? a trăi! a realiza! a %ace! a duce o anumită #iată! a se $ntreţine. gelep? cireadă! turmă W gelep!gilib? ser#itor! seară! a alerga! a lega! ocol! a merge după! a se murdări peste tot! a se culca. geme? a scoate sunete $n%undate de oboseală sau de durere W geme? %emeie care naşte. emeile năşteau aşezate pe un scaun cu o gaură mare $n mi8loc. ger? porc necastrat W gir? a se $n#$rti! a da o raită! a se uni! deasupra! roto%ei. gig? 8eg! stare materială mizerabilă a unei persoane sărace W gig? $nchis! brun! negru! sumbru! rău! ignorant. gigar? rău! care %ace numai necazuri si aduce pagubă W gig"ngar? a %i m$nios pe! supărare! nedreptate! pagubă! mizerie. gin? #in! zeama de struguri pusă $n butoaie pentru %ermentat din care rezultă o băutură alcoolizată. entru obţinerea mustului! strugurii se %ac terci $ntr"un butoi pre#ăzut $n partea de 8os cu un ori%iciu unde se introduce o bucată de stu% pentru scurgere W gin? trestie! a stabiliza! a $ntări! a concentra! demn de $ncredere. gina? #ină! %apte asumate W gi"na? acceptare! recunoaştere! a consimţi. gir? $ncredere! năde8de! cinste! omenie! onestitate W gir? curat! ordonat! precis. g$s? penis W ngis? penis. g$tar? %unie pună $n 8urul g$tului animalului si de care se leagă W gu"tar? a lega un animal de după cap! a lăsa urmă! a tăia.
g$tlan? g$t! a"si da importantă! a %ace g$t! a se impune W gitlam? iubit! logodnic! amant! primul gospodar! primul care culti#ă păm$ntul. Această tradiţie a primului plugar se păstrează si $n prezent $n ,aş prin obiceiul t$n8alei. ghili? a spăla! a se pregăti pentru petrecere W ghili!gili? a se murdări! a lega! a se pleca! a dansa! a se apăra de. ghindar? pahar mic pentru băuturi spirtoase W ghindar!chi"in"dar? gaură! %isură! #as mic! pahar mic pentru spirtoase. ghindă? %ruct al ste8arului! o#al si %oarte lucios W ghinda!chinda? bărbier! emeşii $şi rădeau capul si %ata de păr si a#eau o %izionomie %izionomie o#ală a %etei. godi? a"i c$nta miresei c$ntece de rămas bun W godi!gu"di? a chema! a spune! a zice! a opri! a atrage! a dansa! a pleca. gog? băiat sau t$năr prost! tont! umil! slab de $nger W gog! gug? semn! a linguşi! tăciune aprins! %ier $nroşit! sabie. gogi? a %i bolna#! a boli W gogi!gug:i;? menstruaţie! semn! sacri%iciu. gorun? arbore din din specia ste8arului! considerat considerat cel mai %alnic dintre %oioase! %ructul :ghinda; :ghinda; este %oarte hrănitor pentru animale! creste $n regiunile de deal! este unul din arborii sacri la romni alături de măr si brad! la $nmorm$ntare $nmorm$ntare se %ac coroane de ramuri #erzi de gorun W gurun? gurun? %ructe! rod! a %ace seminţe s%erice! a $mpodobi! $nalt! mare! care urcă spre cer. gudă? gri8ă! atenţie! conducătorul %lăcăilor $n noaptea de 3răciun care umblă pe la casele sătenilor! prezent$nd tradiţiile legate de acest e#eniment! sunt $mbrăcaţi special si practică anumite dansuri W guda? #esminte $mbrăcate de preot pentru a aduce o%randă zeilor! ritual de puri%icare! cel care miruieşte. gui? a #rea! a %ace! a %i obligat W gu"e? a acoperi! a $n#eli! a ascunde! a $n%ăşura. gura? organul omului cu care se emit sunete si se realizează #orbireaH gura cu sensul de a $ntrerupe r$sul! gălăgia! chiuitul! strigătul W gu"ra? a striga! a tipa! a chiui! a rage! a mugi! a r$de cu hohote. gurăi? sunete scoase de porci c$nd dorm sau c$nd le este %rig! sunete scoase de păsări caracteristice speciei lor W gu"ra:i;? a s%orăi! a s%$r$i! a tipa! a scoate sunete. guri? a se urca! a se sui W guru? a se $nălta! legătură deasupra. gurita? a %i de partea cui#a! a"i umbla gura ca o meliţă! e/presia !!ai o guriţă5 W gu"ri"ta? a %i de partea cui#a. guse? partea din %ată de la păsări unde se adună m$ncarea W gu"se? a se strecura de"a lungul! a %i de altă parte. guz? guzgan! şobolan W guz? a scr$sni din dinţi! a turba! a se dezlănţui la! a tăia! a prinde str$ns! lung! aspru! păros.
ha? termen cu care se adresează unei persoane cunoscute! bre! %ă W ha? a a#ea #oie! a a#ea $ngăduinţă! a permite! desigur. desigur. haba? mersul pe m$ini si pe genunchi la copiii mici care se lasă si cu răni W haba? rană! durere! a se necă8i! supărare. hal? situaţie proastă! inconştienţă W hal? %rică! a $nspăim$nta! prezicere! %ugă! direcţie necunoscută! a merge pe 8os. halbi? rămăşiţe de m$ncare! lături W halbi? rece! amestecat. hali? a m$nca repede! a $n%uleca! a hăpăi W hal:i;? porţie! bucată! a $mpărţi. hap? medicament! leac cu gust sau miros neplăcut W hap!hab? a mirosi rău! răşină! amărăciune! durere! rană! a se prăpădi. har? dar di#in sau răsplată răsplată di#ină acordată acordată cui#a ca un semn de bună#oinţă bună#oinţă!! ca o %a#oare %a#oare deosebită! deosebită! gratie! gratie! %a#oare! %a#oare! hat$r hat$r omenesc! omenesc! milă! $ndurare! $ndurare! $ngăduin $ngăduinţă! ţă! bene%iciu bene%iciu!! %olos! %olos! mulţumit mulţumită! ă! sla#ă! sla#ă! rost! rost! r$nduială W har? a %orma un cerc $n 8urul! timbrul timbrul #ocii! a răsuna de! a chema! a %ace să sune! a $nlănţui! $nlănţui! a uni! a se lega! cerc sau spirală de crengi sau metal preţios care poate %i purtat ca inel sau brăţară. hara? a lălăi! a spune #rute si ne#rute după un pahar de băutură W hara? gură! a #orbi %ără rost! #as cu gura largă. harhar? stăp$nul absolut! absolut! cel care #rea să controleze tot si urmăreşte acti#itatea si e/istenta %iecăruia W har" har? a limita mişcarea! a lega cu lanţuri! a robi. hasură? rogo8ină W ha"su"ur:a;? rogo8ină! $mpletitură din papură sau nuiele. haz? rost! siguranţă! certitudine W ha"za? a tine! a apuca! a prinde! a păstra. he? locurile de l$ngă casă! clădiri! c lădiri! dependinţele unei gospodării! gospodării! uneltele agricole W he? abundentă! belşug! a#ere. hi? a %i! a e/ista! a locui $ntr"un loc W hi? a pregăti! a se amesteca! a con%unda. hie? treabă! seamă! lipsă! ne#oie! trebuinţă W hia? a putea! a a#ea #oie! a a#ea $ngăduinţă! numeros! di#ers! amestecat. h$ră? mătreaţa oilor si #iţeilor! um%larea urechilor acestora! păduche de #ită! mătreaţa omului! tăr$ţă! boală de piele! rapăn W hir:a;? a produce! a scoate la i#eală! a da naştere! a str$nge! a stoarce! a $ntinde! a se scurge. hlizi? a z$mbi si r$de mult! a se holba! a se h$r8oni! a cocheta W hili"su? plină de chemare! ispititoare! atracti#ă.
ho? opreşte! stai! a striga W ho!hu? persoană! a rupe! a sparge holă? 8a#ră! potaie! c$ine #agabond W holă!hula? a #orbi de rău! a %ace necazuri. hop? a umbla bezmetic W hup? inimă! mi8loc de pădure! toi al nopţii. horă? oraş! dans $n cerc W hora!hur:a;? neam! a trage uşor! a rezista! a des%ace.hu? strigăt de protest sau nemulţumire W hu? indi#id! mulţime! mulţime! a %i prezent! a rupe! a distruge! a $nchiria! om slab. huci? pădure odrăslită mică si deasă! cr$ng! rediu W huci!hus? sălbatic! a tăia! $n%ricoşător! a aran8a! a potri#i! a ciopli. ciopli. hui? a răsuna! a #ui W hu:i;? păsări! a c$nta! a ciripi! a răsuna. hulă? surpătură de deal sau de munte! drum care ca re urcă pe o coastă piezişă W hul"la? rău! stricat! a distruge! a ruina. huli? huli? a blestema! blestema! a $n8ura! $n8ura! a ponegri! ponegri! a ocăr$ W hul:i;? hul:i;? a %ace rău! a de%ăima! de%ăima! a strica! a ruina! ruina! a %ace necazuri! a ur$. hulub? porumbel W hu"lu"ub? porumbel! turturică! porumbel sălbatic. hurui? a $n#$rti r$şniţa $n gol! %ără seminţe pentru măcinat W huru? a m$nui! a trage uşor! a pisa! a măc ina! a zdrobi. husa? a acoperi! a prote8a! a ascunde #ederii! a %eri de W husu? sale! spate! muşchi! spinare! dos! coapsă! #echi! $napoi.
i? strigăt de uimire! supărare! necaz W i? strigăt de durere! necaz! supărare. ia? de la #erbul a lua! e/primă un $ndemn! darul sau bunul ce se dă cu m$na W ia? cinci! adică cinci degete de la m$nă. Iasi? oraş $n centrul =oldo#ei istorice si capitală pentru 62( de ani! oraşul celor sase coline W ias? sase. ic? pană din metal sau lemn pentru crăpat lemne! gă#ozd! ţintă W i"cu? unghi ascuţit! $nclinare! pană. ici? aici! loc precizat unde se %inalizează o acţiune W ici!igi? ochi! a pri#i! a se uita! a $n%runta! aspect! pri#ire! $nainte! $nainte! a #edea! a $nţelege! a consulta! a aprecia. ie? da! asa e W i"i? a da de! a zări! a lăsa! a trimite. ie? a da! a lua W i"i? a se ridica! a ieşi a%ară! a trimite! a da de! a lăsa. iesire? locul pe unde se poate e#acua un spaţiu $nchis! plimbare W e"sir"ra? pe stradă! a merge pe stradă! plimbare.
ii? a merge! a se duce W i"i? a trimite! a conduce a%ară! a lăsa. im? murdărie! lip! 8eg! zoioşie! slim! noroi! tină! glod W im? argilă! nămol! m$l. im? măsură pentru cereale W im? măsură pentru capacitate. ima? a murdări! a m$n8i cu noroi W im"ma? murdărie puternică! a dăinui! a tine. ima? a $ntina cu #orbe! a $n8ura! a bat8ocori bat8ocori W imi? minciună! a $n8osi! şiretlicuri! şiretlicuri! respiraţie agitată! agitată! a ocoli! a rezista. imas? păşune! locul unde pasc #itele si oile si se stabileşte st$na! toloacă W imas? st$nă de oi sau de #ite! staul. in? plantă te/tilă recoltată si prelucrată manual! datorită scurtimii %ibrei se toarce mai greu W in? paie! %ibră. inca? iaca! ade#ărat! asa este! $ntocmai W inca!inga? iar! la %el! egal! $ntocmai. inga? iată iacă iacătă uite ade#ărat! asa este! din nou! iar W in"ga? la %el! egal! iar! din nou! a se repeta! a con%irma ce#a. inima? casă a su%letului si conştiinţei $n sens religios! centrul #ital al mani%estărilor umane conştiente W inim"ma? cu#$nt! #orbă! promisiune! promisiune! a e/pune! a stăp$ni! 8urăm$nt! a#entură amoroasă! legătură! nelinişte! a cuceri! a %ace din. iti? a se i#i numai cu capul! a se arăta puţin! pentru un moment sau pe %uriş! a se uita la ce#a pe %uriş sau pe %ugă! a arunca o pri#ire %ugară si curioasă! a se zg$i W iti? lună! clar de lună! a apărea $ncet! a se i#i! a l$ncezi. iz? miros deosebit! neplăcut! gust neplăcut W iz!i"zi? lemn! mirosul speci%ic al lemnelor arse! boare! duhoare! amar! aspru. izi? a construi din păm$nt un dig pentru diri8area apei sau pentru acumularea ei W i"zi? #al! a ridica o mo#ilă! a trage! a descărca! a ondula! a %ace! a şerpui. iz$? a m$nca W izi? %oc! căldură mare! %ierbinţeală rezultată de la m$ncare.
$nger? %iinţă supranaturală cu aripi $nzestrată cu calităţi deosebite de bunătate si %rumuseţe socotită ca un mediator $ntre credincioşi si umnezeu. 3a protector al indi#idului el #ine la naştere prin botez si $l #eghează toată #iata W inger!enger? $nălţime! $nălţime! a delimita! de stra8ă! $n spate! $n urmă! $n depărtare! tel! scop! tolerantă! #iitor! a a8uta! a susţine! a spri8ini! s%$rsit. s%$rsit. $ngeri? %iinţe supranaturale din religia creştină! protectoare a indi#idului de la naştere p$nă la moarte care călăuzesc destinul W :$;ngiri? a căuta un re%ugiu! drum cale! direcţie! cruce! sclipire! a usura! a alina! a lumina.
$ngespa? %emeie pusă pe ceartă! $n%ierb$ntată! pornită cu scandal W :$;ngespa? a arunca cu băţul! a lo#i! a răni. $ngie? a $n#ia W :$;nge? a a8uta! a re#eni! a mişca! putere di#ină! cult! a spune. $ngie? cu sens %igurat a primi taina botezului! a aparţine unei comunităţi ce se a%lă $n relaţie cu di#inul W :$;nge? responsabilitate! apartenenţă! putere di#ină! oracol! cult! a şti! nostru! noastră. a sta $ntins! a se ghemui. $s? sunt! e/ist ca persoană W is? persoană! organ al corpului uman.
8abrac? om de nimic! potlogar potlogar W 8abra!sabra? 8abra!sabra? intendentul templului! templului! cel care adună o%randele o%randele si obligaţiile. obligaţiile. 8ac? 8a%! prădăciune W 8ac!sag? a de#asta interiorul unei case! a spinteca! a prăda! a asculta! a su%eri! a ucide! a măcelări. 8ai? mulţime de pui de peste W 8ai!sa:i;? albie albie de r$u! mulţime! a apărea! a creste 8ale? stare psihică ce inspiră %rică! teamă sau disperare! necaz mare W 8ala!sa"la? a păcăli! a distruge! a %ace necazuri. 8ap? distantă echi#alentă cu o aruncătură de piatra W 8ap!sab? a măsura! a aduna! a scădea! a $mpărţi! a str$nge de"a lungul. 8apă? nuia subtire si elastică! #argă! 8ordie W 8apa!sab:a;? a tăia a%ară! subtire! mi8lociu! tulpină! creangă! a dobor$. 8ăr$? a alerga! a pune pe %ugă! a goni W 8ăr$!sar:i;? a goni! a m$na! a hăitui! a sili! a bate! a alunga! a urmări! a se grăbi. 8$g? murdărie! mizerie! mizerie! lip! r$p! 8eg W 8$g!gig? 8$g!gig? negru! brun! brun! $nchis! a se $nnegri. $nnegri. 8ep? murdărie pe pielea omului! 8eg! slin W 8ip!gib? a merge după plug! a se murdări de sus p$nă 8os! $ntunecat. 8epi? a arde una cu biciul! a croi pe cine#a cu biciul W 8epi!se"bi? a %i m$nios! a lo#i! a striga! a se $n%ierb$nta! a răsplăti. 8ic? om tinerel si #oinic #oinic W 8ic!gig? t$năr! t$năr! nobil! nobil! #oinic! m$ndru. m$ndru. 8ilip? construcţie din b$rne si sc$nduri pe care este condusă apa care se #arsă pe roata morii! 8gheab! construcţie din buşteni pe po#$rnişul unei coaste! pe care alunecă la #ale buştenii tăiaţi $n pădurile din munţi W 8ilip!gilib? par! bară! a lega! a $ndrepta! a alerga! a se $ntinde de"a curmezişul! a merge de"a curmezişul. 8ip? murdărie! slin! slin! 8eg! r$p W 8ip!gib? 8ip!gib? $ntunecat! a se murdări murdări de 8os p$nă p$nă sus.
8ir? %ructul %agului %olosit %olosit pentru $ngrăşarea porcilor W 8ir!gir? 8ir!gir? %ructe! rod! a %ace seminţe s%erice! a măcina! a pisa! a da o raită! a alerga! a %ugi! roto%ei! grăsuţ. 8uli? a 8upui piele piele prin cădere si %recare W 8uli!sul:i;? 8uli!sul:i;? grabă! grabă! a se spri8ini! a se %reca pe piele! piele! tare! a $n%ăşura. 8up? a tr$nti 8os! 8os! a dobori! a arunca arunca la păm$nt W 8up!sub? 8up!sub? a arunca! a az#$rli! a tr$nti! tr$nti! a dobor$! a %i #iolent. #iolent.
lacas? locuinţă! spaţiu pentru adăpost! construcţie cu caracter religios W lacas! lagas? unul din centrele ci#ilizaţiei emeş. lagam? mină sub păm$nt prote8ată cu trunchiuri de copac să nu se prăbuşească W lagab? butuc! grămadă! lespede! dală. lagăr? $mpre8muire păzită! loc de staţionare a trupelor! cei ce cred $n aceleaşi principii sau norme W lagar? un cult al %uncţionarului! %uncţionarului! slu8itorul templului care rosteşte rugăciunea către zei. la%? pala#re! #orbe! tai%as W lah? a şti! a spune! a se plimba! a aduce! a con#inge! a prepara! a %i spumos! a amesteca! a lua. lala? a c$nta o melodie %ără cu#inte! a lălăi W la"la? bucurie! plăcere! %ericire! #ra8ă! a $nc$nta! t$năr %ermecător. lălăi? a #orbi %ără rost! a trăncăni W lalla:i;? neserios! nepăsător! a minţi! a e/agera! a lungi! a denunţa! de%icientă. leghin? %lăcău! 8une W li"gi"in? t$năr! t$năr! şcolar! a %ace e/erciţii pe tăbliţă. lela? a hoinări! a umbla aiurea! %ără rost W lala? nepăsător! nepăsător! neserios! hoinar. leru? gust! plac! dorinţă W liru? %orţă! #igoare! rezistentă! puternic! tare. les? cada#ru W lis? pomană! o%randă de la morţi! a pomeni după moarte. lua? a $nhăţa sau a prelua ce#a! a pune m$na W lu"a? a duce! a lua. lud? copil W lud? cupă sau %ar%urie mică din lut ars. lulu? strămoşul necunoscut al omului W lulu? neam! popor! se/ul bărbătesc! strămoş mitic! cu sensul totemic de lup ca strămoş al unui clan. upul a %ost considerat $n %oarte multe culturi ca rădăcina ancestrală a neamului respecti# inclusi# de către geţi. lume? gloată! mulţime! puzderie! putere necontrolată W lum:e;? mulţime! puzderie! nor! a slăbi puterea! a potoli. lungan? om mare! om $nalt W lugal? stăp$n! om cu stare deosebită! om mare.
lutui? a unge cu lut! a repara o casă din chirpici prin ungere cu lut W lu"tu? a a#ea ne#oie de reparaţii! persoană! slab.
mai? lemn gros cu care se bat ţăruşii sau parii! măciucă W ma:i;? a $ntări! lo#itură! a bate! a g$%$i! a s%ăr$ma! muncă grea. mahal? persoană robustă care poate %ace un e%ort %izic deosebit! hamalul care bagă si scoate butoaiele din pi#niţă! masi#! puternic W mahal? ad8ecti# pentru #ite care arată masi#itate! #acă $n anul trei! crescută bine! mare. ma8$? unitate de măsură $ntre +0 D (00 Fg W ma8$!masi? 8umătate! +0. mana? bogăţie! belşug W mana? pereche! belşug! a con#ieţui! bogăţie! bunăstare! unitate de măsură de (G2 Fg. mania? a m$nui! a %olosi! a conduce! a diri8a W mana? asociat! pereche! m$ini! a $nto#ărăşi! a spori! a creste belşugul. maraz? pornire! necaz! ciudă W ma"ra"az? e/uberantă! nepăsare! tineresc! %ără 8udecată! cu capul $n nori! prostesc. mare? $ntindere de ape W mar"ru? potop! inundaţie! torent! şu#oi! r$u! %lu#iu mare! a inunda! a potopi! a ieşi din albie. marghidan? marghidan? #$nzător ambulant cu căruţa W mar"gid"da? căruţă. mas? popas peste noapte! găzduire peste noapte W mas? 8umătate dintr"un $ntreg! a da! a accepta! aşezare! cătun. măgură? deal $nalt acoperit cu pădure! $nălţime de munte acoperită cu pădure si care de multe ori este $n#ăluită $n ceată! $ntunecat W ma"gur? ce#a care pluteşte! o barcă largă! o plută mare! care urcă! $ntunecat. m$li? a acoperi cu nămol W mili? negru! $nchis! a #eni $n #aluri! a arunca. m$ni? mamă! ca $n e/presiile! m$ni"ta sau m$ni"sa W mini? soţ! soţie! pereche! a con#ieţui! %emeie care naşte un copil. melic? obicei! năra#! apucătură! belea W me"li"e"a? nenorocirea este pe mine. menită? cu#enită W menita!me"ni"da? pentru sine! pe sine. metoc? metoc? mănăst mănăstire ire mică! mică! loc de găzdui găzduire re W metoca metoca!me !me"du "du"ga "ga?? zeii zeii mei! mei! bine% bine%ăcăt ăcători oriii mei! mei! a purta purta $mbrăcăminte largă. mezin? copilul cel mai mic dintre %raţi D al doilea dintre mai mulţi W mezem? susţinere! menţinere! prote8are.
mină? #eche măsură pentru greutate W mina? unitate de echi#alentă #alorică ce a#ea rolul de monedă! măsură pentru greutate egală cu +00 grame W )0 gin! 2 mana W ( sila de apă W ( Fila W ( litru. mirie? impozit W mi"ri? locuitor m$nios! a su%la greu! a bate cu %urie! #iolentă.moasă? %emeia care asistă si a8ută la naştere W mu"a"se? pentru persoane dragi! rodul %ericirii! deoarece! pentru că. modru? mod! %el! chip! putinţă! posibilitate W modru!mudru? ciocan cu cap rotund! complet! $ntreg! a speria! tristeţe. modur7 de culoare sură mu-dur7 murdărie' mi!erie' mi!erie' a murdări. moi7 ud' muiat' leoarcă' căldare mui7 a bote!a' a scufunda într-un vas mare. mor7 sfîrsitul vie(ii' decesul mor'mur7 a încon,ura' a pă!i' a tipa' striga' a sfărîma' a !drobi' melancolie' a lupta. mos7 suprafata de teren pe care o de(inea un (ăran liber dintr-o devălmă#ie provenind de la un străbun comun si care în timp a devenit proprietate ereditară mos'mus7 suprafa(ă de teren' drag' scump' a cere' fată' îndră!neală' a înfrunta. înfrunta. mucalit7 persoane care spune vorbe cu în(eles care stîrnesc rîsul mucali7 a rîde în hohote' a striga' a tipa.mudă7 totalitatea frînghiilor cu care se leagă pîn!ele la o corabie mudla7 stîlp' a pune un par' a priponi' a lega. mue7 figurativ si vulgar cu sensul de gură pentru se*' in,urie mue7 in,urie' gură' intrare' a blestema' a bate' a oprima. mugi7 a scoate sunete puternice pe gură sau bot mugi7 a trage la edec' a tăia' a despica' a lăsa urme de la fierul înro#it. mu,dei7 că(ei de usturoi amesteca(i cu sare #i pisa(i bine pînă devin pastă mu,de'mus-de7 a opri munca' a pune masa. mul7 muselină' tesătură foarte fină mul7 strălucire' frumos' drag' a radia de bucurie' a se îmbu,ora' înflăcărare. mură7 mure' afine mura7 vegeta(ie' a smulge din rădăcini' a striga' a aduna murea7 haină femeiască fără mîneci mura7 a se îmbrăca o femeie. murg7 amurg murgu7 murgu7 către' spre' sosirea serii' serii' divinitatea lunii la eme#i. eme#i. murgu7 cal de culoare închisă' frecvent întîlnit în cîntecele de dragoste murgu7 a încăleca' a îmbră(i#a' spinare' coamă. murui7 a unge un perete cu pămînt amestecat cu apă' a murdări' a lipi rău un perete de pămînt de la o casă' apa murdară care se scurge pe un !id murui7 frate' tovară# de viată' mi,locul unei suprafe(e' interval' a burni(a' a curge.musina7 a căuta mirosind' a mu#lui mu-sen7 pasăre de pradă' a căuta' a umbla pe ,os după ceva' animal care se tîrîie. musină7 tîntar' insectă' molie' mu#i(ă' fluture mu-sen7 insectă' !burătoare. na7 nu' a refu!a' a fi în de!acord na7 nu' a se frămînta' a ur!i ceva.
na7 e*presie cu care se cheamă animalele sau se adapă na7 om' a pregăti' a a#e!a' a adăpa vitele' a bea. na7 a da' a fi' a pălmui' lovitură' a se legăna na7 a da' a pălmui' a se legăna' lovitură' a mînia' a fi' a plesni. nadă7 momeală nada7 culcu#' a a#e!a' a sta la pîndă' a se ghemui. nam7 lucru voluminos voluminos'' lucru important important nam7 tată' responsab responsabilitat ilitate' e' destin' destin' soartă' soartă' sarcină' sarcină' func(ie' func(ie' conducător. namea7 înscris oficial' înscris adevărat nam-en7 stăpînire' sediul puterii' demn de încredere' adevărat' înaltul preot. nană7 termen de respect cu care se adresea!ă la tară cineva unei surori mai mari sau unei femei mai în vîrstă ori cu care vorbe#te despre aceasta nanna7 a respecta' cinste' adevăr' luna unui !eu cînd se aduceau ,ertfe. nădi7 a înnădi' a se deprinde să vină mereu undeva nade7 a cură(a' a se învă(a' culcu#' a sta la pîndă' a se ghemui. nănas7 dar' danie' pomană nan-us7 moarte' a muri' a se stinge. ne7 e*presie cu care se alungă vitele sau oile ne7 a se teme' individ' putere' violentă' tărie' mul(ime' a fugi' a se opune. ne7 nega(ie' refu!' ostilitate ne7 a tine seama de' a îngro!i' a inspira venera(ie. neam7 popor' clan' semin(ie' familie' rude namneGam7 responsabilitate' a semăna' obiceiuri' tată' (inut' destin' soartă. negu7 umflătură cu aspect aspru care crapă si doare la lovire nigu7 îngră#at' umflat' crescut' trup' a creste' a roade. negură7 nori negri si întuneco#i' pîclă' întristare ni-guru7 spaimă' venera(ie amestecată cu frică' impunător' înfrico#ător. nemi7 a se înrudi' a fi rudă cu nimi7 neam ales' important' superior' superior' clan. nemuri7 a face să trăiască ve#nic în amintirea oamenilor ne-nuri7 lumină' strălucire' a însufle(i' a înflăcăra. neni7 nană nini7 soră' doamnă' stăpînă' patroană. nera7 a se ului' a se uimi ne-ra7 năucit' a amesteca' a fi uluit' a confunda. nete7 om prostănac ni-te7 singur' a fi fricos' a se teme' a slăbi. ni7 uimire' groa!ă' persoană care vrea să iasă în fată '' ni la el> ni7 vigoare' frică' respect' uimire' venera(ie' groa!ă. nil7 pra#tie nil7 a inspira groa!ă' a-i fi frică' a prăda' a sparge' a bate. nilă7 milă' a manifesta în(elegere pentru o persoană în suferin(ă ni-la7 a mic#ora umilin(a' a diminua în,osirea. nim7 interes' afacere' rela(ie' legătură' important nim7 a fi important' a înmul(i în aritmetică. important' principal.
nin7 ia iată uite prive#te cu aten(ie nin7 regină' stăpînă' doamnă' patroană. nini7 e*presie cu care se cheamă vitele' a mîngîia ninni7 pipirig' rogo!' papură' fura,e pentru animale. ninta7 mentă ninta'ninda7 a înflori' a împodobi cu flori' miros plăcut. nir7 pasăre de baltă' corcodel nir7 a desface aripile' a se ridica' a se înăl(a. niri7 a se uimi' a se ului' a se speria' a se mira ni-ri7 a fi speriat sau uimit' a inspira frică' !ăpăcit' năucit' a fi buimăcit. niscai7 care este într-o cantitate nedeterminată' ceva ni-is-cu7 alegere' alternativă' o categorie de persoane sau animale. nu7 nega(ie nu7 nega(ie' refu!' nici un' fără' afară de' afară din' în afară. nume7 reputa(ie' faimă' renume nun-me7 în(elept' nobil' vră,itor' mag. nun7 persoana care conduce o nuntă' nasul mirilor nun7 ,upîn' domni#or' a stăpîni' a conduce' a domina' frumos' senin. nună7 pistrui pe fată' aluni(ă sau alt semn mic pe corp din na#tere nuna7 origine' nastere' fin' întunecat' întunecat' închis' sigur. nunta7 căsătorie nuntun7 bu!ă' a săruta' a atinge cu bu!ele' început' farmec.
o7 sunet care e*primă uimirea' surprinderea sau nemul(umirea o'u7 e*presie de protest' strigăt' a se plînge' a tipa. oama7 femeie' cea care a născut copii ama7 mamă' a îngri,i ca o mamă. obor7 loc unde se adună animalele si cerealele pentru vîn!are' tîrg obor' ubur7 (arc' uger' loc unde se mulg animalele. obori7 a doborî' a trînti' a culca la pămîmt oboru'u-buru7 oboru'u-buru7 timpul seceri#ului. seceri#ului. oca7 unitate de măsură egală cu cca 1 litru sau un Jilogram si un sfert' continu(ul acestei măsuri oca'uga7 a aduna' a strînge' a mînca cu lăcomie' a înfuleca' a fura' f ura' a ,efui potrivit e*presiei ''umbli ''umbli cu ocaua mică>. ochi7 a trage la tintă' a privi fi* la ceva ochi'ugi7 a ucide' a pieri' a muti' a privi fi* la' a se uita lung la. ochincă7 încăl(ăminte u#oară făcută din piele de vită sau de porc si care se prinde pe picior cu a,utorul unui #nur sau unei curelu#e' se folosea mai ales cînd se umbla pe un teren accidentat sau plin de spini ochinca'uching-nga7 pă#une' a pă#una' a pă!i o turmă' a pleca la pă#unat. ocoli7 a încon,ura' a da tîrcoale' a învălui ocola'ugula7 pa!nic' pîndar' ,itar. odor7 odor7 copil copil mic care este este răsfă( răsfă(at at #i dimin diminea( ea(aa se tre!e tre!e#te #te mai tîr!iu tîr!iu odor' odor'u-t u-tur ur77 !ori !ori de !i' început început'' diminea(a. ogoi7 loc unde se ,oacă copii cu mingea' tihnă' odihnă ogoi'ugui7 cap' voce' gălăgie' a căra' a na#te' a cî#tiga.
ogor7 cîmp' suprafa(ă arabilă limitată de hotare ogor'ugur7 cîmp' suprafa(ă' om sărac' a fi sau a deveni sărac. oi7 ovine oi'ui7 oaie care fată' oaie adultă. ol7 vas de lut pentru apă' lapte sau alte lichide ol'ul7 vas mare' unitate de măsură de ; litri' bucurie' plăcere' satisfac(ie. olălăi7 a tipa' a striga' a se văicări olala'u-lala7 strigăte de bucurie' veselie. om7 persoană deosebită' caracter deosebit' amabil' sensibil' cumpătat' învă(at' educat' priceput' generos om'um7 în(elept sau plin de talent' umanist' savant' erudit' învă(at' învă(ător' mentor' #colar' discipol' me#te#ugar' om bătrîn. omeni7 a primi pe cineva cu respect deosebit' a ospăta' a cinsti' a onora' a slăvi omuni'umuni7 titlul de respect' stimă. opisan7 cel ce urmăre#te si operea!ă într-un opis' listă de acte' registru' inventar' indice opisang'ubisang7 scrib. opor7 re!istentă' încurcătură oporu'uburu7 hărmălaie' scandal mare' înver#unare' re!istentă' a se pregăti de seceri#. orgar7 tăbăcar orgar'ur-gur7 a tunde' a ,upui' a tăia' curea' a căra' a vinde. orie7 plasă mare mînuită de doi pescari folosită pe rîurile adînci oria'u-ri-a7 a lega deasupra' a trage' a pluti pe apă. orori7 nenorociri' de!astre' prăpăduri orori'ur-uri7 a devasta' a doborî' a culca gol' a ,efui' a distruge' a sparge. otac7 colibă' culcu# pentru vite sau oi' împre,muire utah7 adăpost mic' putin' a arunca laptele sau !erul' (inut delimitat. otăra7 a se umfla în pene' a se coco#i' a certa otara'u-tur-ra7 durată scurtă de timp' scandal făcut de cineva mic.
paca7 a supune' a îmblîn!i paca'paga7 a închide în cu#că' a aresta' a supune padău7 ocol pentru vite pa-da7 văcar' a încercui cu crengi' ocol' a alege. pahar7 vas mic cu care se beau lichidele' în trecut erau făcute si din metale pre(ioase pa-har7 pre(' răsplată' a duce. pai7 lînă nouă' măruntă' crescută pe oi primăvara pa-e7 a creste' a acoperi. pală7 undă' flacără mare' adiere de vînt pala7 vesmînt larg' a fi mare' a se înăl(a' a fîlfîi' a flutura' a a,unge' a se stinge. pală7 cantitate de fîn ce se ia odată cu furca pala7 îmbrăcăminte largă' a fîlfîi' a acoperi' a mi#ca' a pune în ordine.
palid7 obosit' chinuit' galben la fată' ofili palil7 !guduirea mar#ului' înaintare în mar#' drum greu parcurs în for(ă. paliu7 infirm' #chiop' parali!at' schilod' strîmb palil7 a ruina sănătatea cuiva. pana7 produs biologic cu care sunt acoperite păsările si le a,ută la !bor pana7 a !bura' a acoperi cu pene' aripă' a fîlfîi. pantă7 înclina(ie a terenului unde mersul este dificil' plan înclinat panta' banda7 spri,in' suport' a spri,ini' a sus(ine. papa7 mîncare pentru copiii mici făcută din lapte si mămăligă' terci gros pa-pa'ba-ba7 budincă' terci din mal( încol(it. par7 bucată de lemn gros si lung folosită la garduri la construc(ia caselor din lemn' ca obstacol pe căi de acces' la înăl(area unor suporturi par'bar7 a tăia' a co,i' a ciopli' a împăr(i' a aran,a' casă' suport' stîlp' tribună' bancă. para7 flacăra mare a focului care se întinde cu iu(eală para7 a întinde' a înainta' a distruge' a se împră#tia' a înainta. păbăi7 despre păsările de curte' a fîlfîi' a face praf pa-ba-al7 a săpa un #an(. pădăi7 a se găti' a se dichisi' a se pregăti' a cură(a pa-dai7 o func(ie publică' a arăta arogantă' a conduce spre ceva. păhăi7 miros rău' cîine ,igărit' ,avră' bătrîn pa-hal7 sărăcie' lipsă' picior' labă' hotar' a limita' a retine' a împăr(i. păhăi7 om rău' urît' prost' om netrebnic' de nimic paha7 escroc' nătărău. păhui7 năuc' aiurit' !ăpăcit' prost paghu7 a ocroti' a apăra' refugiu' adăpost. păli7 a se lovi' a ataca' a tinti' a culca la pămînt' a omorî palil7 trupe în mar#' înaintare în mar#' conducătorul trupelor. pălugă7 pră,ină' om înalt #i sub(ire palugal7 cel care conduce' care domină' care cîrmuie#te' cel de deasupra tuturor. părag7 fîn de proastă calitate' cu buruieni parag7 a întinde' a împră#tia afară' separat' detasat' a alege' a pune deoparte. pătar7 (esătură care acoperă patul pa-tar7 crengi tăiate si că!ute ,os care acoperă pămîntul ca un covor' crengu(e. pău!a7 a se odihni' a poposi' a se a#e!a pău!an'pa-usan7 cioban' păstor' cel care mînă oile si le apără de prădători. peri7 a muri peri'biri7 a asasina' a omorî' a masacra' a spinteca. pes7 partea partea din fată a unui !id' !id' latură' coastă' coastă' rînă' oblic pes7 pietri#' pietri#' stîlp' a spri,ini' spri,ini' partea partea din fată a palmei' a lărgi. pici7 copil mic de trup pici'pes7 copil' fiu.
pici7 unelte cu care se co,esc copacii doborîti în pădure pici'pis7 stîlp' copac' a tăia' a sus(ine' a cură(a' a ,umuli. pilda7 e*emplul de urmat' învă(ătură de însu#it' în(elepciune' model pi-lu-da7 venera(ie' cult' rit' respect' stimă. pili7 a bea !dravăn' a se îmbăta' a se chercheli pila7 confu!' neclar' a se mîn,i' a defila' a se murdări' a bat,ocori. pis7 e*presie cu care se cheamă pisica la mîncare pis7 un soi de #oarece. pisanie7 scriere pusă deasupra u#ii de la intrare dintr-un lăca# de cult' prin care ctitorii doresc să lase informa(ii cu privire la construc(ia respectivă respectivă pisane7 a călău!i' a diri,a' a potrivi' a arăta' a păstra. pî,7 stîlp pis7 stîlp. pîr7 cel care pîră#te' reclamantul' reclamantul' pîrîciosul pîr'bir7 a amesteca' a confunda' confunda' a se ră!buna pe' a schilodi' a da peste cap. polog7 cantitatea de iarbă sau de alte plante cosită dintr-o singură mi#care de coasă' mănunchiul de grîu secerat' iarbă sau alte păioase culcate de furtună sau tologite de om' a întoarce sau împră#tia fînul cosit' grămadă de oameni polog' bulug7 germen' mugur' mugur' lăstar' a se năpusti' a da bu!na' a culca' a face' a termina. pu7 a alunga pe cineva cu urlete' a striga pe cineva cineva din depărtare cu ''pu> pu7 a alunga afară' a pune un tip să urle. puhă7 bici lung' gîrbaci' biciu#că' pil pu-uh'bu-uh7 a se teme' a-i fi frică. pun7 a#e!' stabilesc o anumită ordine' deretic' orînduiesc pun'bun7 luminat' deschis' sprinten' a bate la cap' vioi.
Chemare la neuitare - Sectiunea L ragea? rugăminte! cerere W rag:a;? a c$ntări! a %i atent la! a conduce! a sili. ragi? a pl$nge! a striga! a tipa W rag:i;? drag! gălăgie! a lo#i! a pro#oca! a su%eri. ră? rea! plină de #enin! răutate W ra? a lo#i! a bate! rană ad$ncă! a pro#oca. răbui? a unge pieile la tăbăcărie! a unge W rabu:i;? a apro#iziona! a tine! clică! bandă! #as! a aluneca! a $ntinde. răpi? a 8e%ui! a t$lhări! a %ura! a duce cu sila pe cine#a! a curma #iata cui#a W rap:i;? bandă! clică! a $nclesta! a str$nge! %iare! a pune $n %iare! lat! capcană! cursă. re? rea! rău W re? a goni! a bate! a su%eri! a pro#oca! a sili. rig? pietriş pentru drumuri drumuri W rig? a aduce! a supra#eghea! a săpa! a alege! a căuta! a $ngri8i! a păzi! a trage! a sparge.
r$că? ciudă! răutate! duşmănie W r$c:a;!rig:a;? a smulge a supra#eghea! a p$ndi! a trage! a $nhăţa! a rupe! a s%$şia. r$i? boală de piele! r$ie W ri:i;? a pro#oca! a su%eri! a pipăi! a curăţa! a $ngri8i. r$ma? acţiunea porcului de a răscoli păm$ntul cu r$tul mai ales $n culturile agricole! a scormoni W rim:a;? #iteză! iuţeală! inamic! a distruge! rău! necaz. r$p? 8eg! murdărie! lip W rip!rib? a mirosi ur$t! a duhni cumplit! a merge a%ară. r$pă? prăpastie! abis! #ăgăună W r$pa!rib"ba? enorm! %oarte mare! imens! ad$nc. roi? %amilie de albine! pui de căprioară! a pleca W roi!ru:i;? a se duce! %ormă! a se pregăti! buduroi! a $ndruma! a trimite la. rugă? implorare! rugăminte! rugăminte! rugăciune! cerere W rug:a;? a protesta! a sta %ată $n %ată! a $n%runta! a primi! a accepta.
sabar? p$r$u $n comuna Nila#a W sa"bar? peste mare! peste gras. saca? butoaie cu care se transporta transporta apa de băut W saca!sag:a;? a $mpinge! loc! parte! a mulţumi! plăcere! t$năr puternic. sacară? plantă graminee! boabele se %olosesc $n alimentaţie $nlocuind gr$ul W sacar"ra? plantă! a aduna la grămadă. saha? braţ #echi al unării sau g$rlă #eche $n elta unării! izolat la ambele capete prin $mpotmolire $mpotmolire unde e/istă peste din abundentă W sa"har? alu#iuni! a se $nnămoli! sedimente! nămol! a acoperi cu păm$nt! a bloca. salasu? locuinţă modestă! loc de adăpost sau de culcare! locaş de cult! loc unde $si $nchid ciobanii oile noaptea! cătun W salasu!sa"la"su? salasu!sa"la"su? milosti#! $ndurător! $ndurător! generos! cioban! ciobănită! colibă! cocioabă. salită? melc W sa"li? un %el de liră! a potri#i bine măsura. sam? ti# %ăcut $n poalele hainelor prea lungi W sam? a e#alua! a aprecia! a cumpăra! a #inde! a păcăli. samă? recensăm$nt care se %ăcea de către domnie $n >ările 1omne pentru %i/area birului! dare $n bani care $ngloba toate obligaţiile %inanciare ale birnicilor W sam:a;? a plăti cu echi#alent! a e#alua! a aprecia! a păcăli! a cumpăra! a #inde. sama? moarte prin sp$nzurare! sinucidere W saman? moarte prin sp$nzurare! ştreang! %unie! a tine legat. samana? reluarea unui ciclu agricol prin punerea seminţelor sub brazdă W sa"ma"na? a $ncepe un nou ciclu agricol! gr$u bolna# sau a8uns la maturitate c$nd se $ngălbenesc %runzele.
samăn? la %el cu! asemănător W saman? a %i $mperecheat cu! a uni doi tineri prin căsătorie! a $n8uga boii! a se potri#i cu. samăn? a semăna! a pune seminţe sub brazdă W saman? 8ug! %unie! a $n8uga boii! legătură! a duce de %unie! sir! şirag. samsar? mi8locitor $n a%aceri negustoreşti! negustoreşti! misit W sang"sar? a 8umuli de bani pe un client! a bărbieri de a#ere o persoană. sana? a #indeca! a $nsănătoşi W sang? a pre#eni! a $n%runta! sănătate! a a8uta. sapan? par$mele cu care sunt $ncărcare măr%urile sau descărcate de pe o na#ă W sa"par? un tip de nă#od! a umple! a lungi. sar? #as de bucătărie W sar? legume! a intra! a $ncepe! parcelă pentru grădină egală cu 6) mp. :pră8ina noastră de 66!+ mp;. sar? mişcarea care o %ace omul prin păşire si care implică toate acţiunile de deplasare a corpului uman! sare de pe un picior pe altul! trecerea peste o barieră! un bolo#an sau alt obstacol %izic! e%ortul de a merge cu picioarele legate unul l$ngă altul! mersul prin săltare a unor păsări W sar? a m$na! a sili! a sări! a bate! a #$na! a urmări! urmări! a alunga! a merge! merge! a scrie. sarca? culoare naturală %olosită odinioară de pictori pentru redarea carnaţiei! culoare roşu aprins W sar"ca? o legumă roşie. satara? amendă $n bani sau $n #ite pentru răscumpărarea omuciderii! adulterului adulterului sau t$lhăriei! belea! pacoste! năpastă W sataran? spiritul spiritul răului răului $n religia emeş moştenit moştenit de noi prin 'atana. sazan? crap W sa"zi"a? a trage cu nă#odul. sădi? a planta butaşi! a pune seminţe $n păm$nt pentru un răsad! a aprecia corect timpul optim c$nd trebuie %ăcută plantarea sau sădirea W sa"di? a e#alua! a aprecia. săgar? ostaş! luptător! agresor W sa"gaz? t$lhar la drumul mare! 8e%uitor! lotru. sămui? a lua sau a da $n primire! a tine socoteală W sam:u;? a aprecia! a plăti $n echi#alent! a cumpăra! a #inde! a păcăli. sări? a bat8ocori W sar:i;? a strica! a hăitui! a alunga! a cere iertare! a urmări. seci? loc de%rişat $n pădure %olosit ca păşune sau ogor W sici!sig:i;? a reteza 8os! a duce! a netezi! a culti#a o grădină. seir? pri#elişte W seer!se"er? seer!se"er? a străluci! a lumina! a radia! simpatic! drag. semui? a lua sau a da $n primire W simu:i;? a da! a dărui! a transmite! a prezenta. separ? a despărţi! a delimita! a $ndepărta! a scoate din W sipar? un %el de nă#od.
si? a %i W si? a coloniza! a stabili! a căsători! a aran8a! a ordona! a de#eni liniştit. sibir? ţesătură de bumbac groasă scămoşată pe una sau pe ambele a mbele %ete din care se %ac haine ţărăneşti pentru anotimpul anotimpul rece! otel W sibir? sibir? cioban care a a8uns cu turma turma la destinaţie! persoana persoana care $nsoţeşte regele si duce sceptrul! $nco#oiat. sicar? ucigaş plătit W sicncar!sig"ngar? sicncar!sig"ngar? atac! a bate! a distruge! a răpune singur. sii? a se s%ii W si:i;? a se mulţumi! a compensa! slab! %ira#! onest! trăsătură a %etei! a răm$ne! a %i cinstit! a %i str$mtorat. sila? a necă8i! a urmări! cărare! drum! cale W sila? a hărţui! a necă8i! a constr$nge! a urmări! cărare! potecă! drum! cale. sin? şopron pentru %$n sau unelte agricole de gospodărie gospodărie W sin? a $ntinde! a strecura! a %orţa! a transpira! a pătrunde prin. prin. singir? lanţ cu un inel la capăt! $n care se prindea g$tul robilor ce urmau să %ie e/puşi e /puşi $n public ca pedeapsă in%amantă W si"ngar? a o lua la %ugă! a dispreţui. sir? %ir! şnur! şnur! aţă W sir? a toarce! a răsuci! a roti! a $mpleti! a $n%ăşura. sisi? zălud! năuc! #iolent! apucat W sisi? a m$na! a obosi! a bate! a biciui. s$ngi? elementul #ital $n corpul uman care menţine #iata! lichid de culoare roşie care transportă $n tot corpul o/igenul si elementele nutriti#e printr"un printr"un sistem special de tuburi de di%erite dimensiuni numite #ene si artere. istrugerea acestora cauzează ieşirea s$ngelui din organism organism si poate duce la moarte W sangi!sang"gi? sangi!sang"gi? a răsturna! a rostogoli! a $nchide! a str$nge! a apropia! a termina! a s%$rşi! a $ncheia. socot? socoteală! calculare! chibzuinţă! 8udecată! plan! intenţie W socot!sucud? a măsura! a parcurge! a $mpărţi! a c$ntări! a repartiza! a străluci! a radia de bucurie. soh? acţiunea premergătoare premergătoare ţesutului c$nd se %ace ne#edirea! adică %ormarea modelului de pe ţesătură. 3u această ocazie se trec %irele de urzeală prin spată! c$te două $n %iecare dinte W soh? a $nlocui! a deplasa! a alege! gri8uliu! con%uzie! dezordine! rădăcină! spri8in! spri8in! a ridica! a alege! a $nceta. soi? neam! clan! o anumită educaţie W soi! su:i;? persoană! mulţime! a reprezenta! a de#eni! a creste! a se răzbuna. somon? p$ine de calitate in%erioară! turtă mică! colac W somon!sumun? ce#a de proastă calitate! a distruge! bătr$n! #echi. sona? a se sminti! a căuta ceartă! arţăgos! %ioros W sun:a;? s%adă! a se certa! discordie! ne$nţelegere! a domina! a stăp$ni.
sopă? b$tă scurtă si groasă! la un capăt cu măciulie de %ier W sopa!su"ub:a;? sopa!su"ub:a;? cioban! $ngri8itor! $ngri8itor! a duce la păscut! a păzi. suc? cu#$nt cu care se cheamă miei W suc!sug? a alăpta un copil! a suge! a aşeza! a pune! a aduce %ără %orţă! a #eni $ncet. sucăli? a răsuci! a se $n#$rti $n loc! a cicăli! a cere socoteală W sucal? mesager! curier! trimis! reprezentant al %iscului. sud? 8udecată! logică W sud? a %i retras! durabil! trainic! a $ntinde! a lărgi! a bucura! a $n#eseli! a %i $nc$ntat! a pre#edea. sudal? ucenic! cal%ă W sudal? samar! boccea! persoană care duce samarul. sudui? a $n8ura! a insulta! a certa! a do8eni! a mustra W sudu:i;? a bate! a lo#i puternic! a $nchide $n ţarc! a $n#inge! a zdrobi. sugu? e/presie cu care se cheamă mieii pentru a %i alăptaţi la oaie W su"gu? alăptare! piele iritată! a m$nca! a bea. suha? a $n%uria! a $ntăr$ta W suh:a;? re#oltă! dezordine! con%uzie! atent! a deplasa! a trans%era! a de#eni con%uz! a alege. sul? %orma pe care o iau boabele care sunt turnate pe #$nt! de la ni#elul umărului sau al capului W sul? a treiera! a #$ntura cereale! a turna 8os! grămadă de gr$u. sun? a suna ceasul! a muri W sun? bătr$n! a se prăpădi! a se o%ili! a putrezi. sur? animale care au părul de culoarea cenuşie! om cu părul sau barba argintie sau $ncărunţită W sur? a a#ea părul si barba de culoare argintiu"$nchis. surag? #as pentru lichide W su"rag? mare! cuprinzător! cuprinzător! burdu%! a se umple. 'urupac? =aria! interpretă de %olclor din 'ado#a D 'ucea#a W 'urupaF? unul din centrele ci#ilizaţiei emeş.
şar? #opsele! culori! culori! animale pestriţe sau bălţate W şar? a amesteca! a scoate la păscut! a tăia! a ucide! a %i mulţi! numeros. şaran? crap mic! ciortan! tipar! peste mare de baltă W şaran? a musca! a $nţepa! a #$na sau a urmări pe lumină. şer? cer! bolta cerească! a străluci! a radia W şer? strălucitor! luminos! luminos! a străluci! a lumina! a radia! lumina zilei! lumină. şercane? balauri ce ar purta norii si ar aduce grindina W şe"er"ca"an"e? a acoperi cu! a străluci! a lega! a %i obligat! a uimi.
şez? ocol pentru #ite %olosit $n timpul #erii! zăcătoare W şez!ses? a cunoaşte! a şterge! a se unge! a tipa! a $n8ura! a %reca. şiba? termen care dă comanda ca butucul să %ie t$r$t cu a8utorul ţapinelor W şeba? a cobor$! a stă#ili! a controla! a diri8a. şica? strigătul cu care se cheamă oile W şica? a chema! a striga! a căuta. şicari? a se supăra! a se necă8i pe cine#a! a purta pică W şica"ri? spartul oalelor! a căuta ceartă. şidă? haină ţărănească pentru %emei W şida? curat! bine %ăcut! legătură! măsură! a %i/a! a considera! $ndem$natic. şide? şede W şidi? a aşeza! a se aşeza pe! a aran8a! a pune! a numeri! zidar. şilica? cu#$nt cu care se cheamă ratele W şilica!şilig:a;? a scoate din apă! a opri! a retine! a pune deoparte! a stăp$ni. şing? lemne pentru %oc! sti#ă de lemne! unitate de măsură W şeng? căldură! %oc! a se $ncălzi! bucătar! a se m$nia. şirincă? %$sie $ngustă de păm$nt arabil! dungă! linie W şirancăHşir"anga? hotar! a măsura a%ară! a striga! a atenţiona. şir? a pune una după alta! a lega una după alta W şir? a lega! a %i obligat! a c$nta. şirin? trunchi de brad lung si subţire! băţ gros W şerin? partea din lemn a războiului de ţesut. şis? strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele W şes? a striga! striga! a tipa! a cunoaşte! a %reca! a şterge! şterge! a roade. şodi? persoană #eselă pusă pe glume W şodi!şude? a aclama pe cine#a! a $nt$mpina cu urări! a striga! #eselie! a chema. şogor? rudă prin alianţă! termen de adresare $ntre prieteni W şogor!şu"gur? şogor!şu"gur? legătură! a ascunde! ceată mi8locie! $nc$ntare. şoni? a %ace pe cine#a să de#ină şchiop! rănindu"l W şoni!şun:i;? şoni!şun:i;? soartă! a se sparge! a distruge! a rupe! a blestema! a $n8ura. şos? b$rnă! grindă! proptea de lemn! st$lp! sc$ndură groasă %olosită $n construcţii W şos!şus? a dobor$ un copac! a tăia departe! a răsturna! a potri#i! a pune! a $mpărţi! legătură! m$nă! putere! a #eri%ica! a $n%ige! a $nţepeni! a arăta! a $ntinde. şti? capacitatea omului de a acumula! a prelucra si a transmite in%ormaţii cu a8utorul creierului W şiti? a număra! a măsura! a socoti! a considera! a calcula! a memoriza! a recita.
şuba? haina de l$nă a ciobanului $n care primă#ara pune mieii mai slabi pentru a"i prote8a de %rig! haină din ţesătură groasă purtată purtată peste $mbrăcăminte si lungă p$nă la călc$ie W şuba? cioban! păcurar! păcurar! $ngri8itor! $ngri8itor! păşune! a duce la păscut! a păzi. păzi. şuba? a t$r$ butucii cu a8utorul ţapinelor W şu"ba? a arunca cu $ndem$nare! a da o m$nă de a8utor! a trage! a dezlega. şubar? croitorul croitorul care %ace şube W şubar? a trage! a aran8a! a 8upui! a rade! a tăia! a croi! a ti#i! a $mbrăca! a străluci! curat. şuc? unitate de măsură egală cu un picior W şug? a trans%era! a deplasa! a măsura! a repartiza un teren! a merge! a $nlocui. şugar? z#elt! #ite cu coarne date $napoi! #$r%ul biciului W şu"ngar? a munci cu s$rg! a %i $nc$nt$tor! a %i pre#ăzător. pre#ăzător. şugu? strigăt cu care se cheamă caprele W şugu? a chema! a a#ea gri8ă! a striga. şuh? un %el de compas %olosit $n construcţii W şuh? a $ncercui cu ziduri! a construi! a $nălţa! a pune temelia unei construcţii. şuhan? hot! se% de hoţi W şuha:n;? t$lhar! hot! lotru! pungaş. şum? spuma de pe laptele muls proaspăt! proaspăt! rachiu slab W sum? a #edea! a a#ea gri8ă de! a da! a arăta! a pricepe. şupă? escortă de soldaţi! lo#itură! putere W şupa!şuba? arogant! $ndem$natic! $ndem$natic! puternic! a duce! a păzi! a bate. şupuri? a se %urişa! a se ascunde W şupuri!şubur:i;? şupuri!şubur:i;? a obser#a! a se %urişa! a dispărea! a se strecura! persoană dependentă. dependentă. şur? zgomotul produs produs de scurgerea apei W şur? a ploua! a se scurge! a picura. şus? zgomot puternic! a omor$! a distruge W şus? a distruge! a ruina! a răsturna! a $mprăştia pe 8os! a tăia departe. Musu? nume de %amilie din 'ado#a D 'ucea#a W şusu? puternic! a răsturna. şusur? zgomotul %ăcut de apele curgătoare sau %runzele mişcate uşor de #$nt W şusur? a ploua liniştit si timp $ndelungat! sunetul scos de grătarul $ncins.
ta? %ormă arhaică pentru cu#$ntul tată W ta? %ire! a conduce! a spri8ini! autoritate! a tine trează mintea! a s%ătui! a semăna.
tac? a $ntrerupe o discuţie W tac? a renunţa! a părăsi! a abandona! a %i nepăsător! a se despărţi! a opri! putere! autoritate. tachina? a se pre%ace că nu ştie! că nu recunoaşte W tachim? a %ace! a $nceta #orba! a se pre%ace că nu recunoaşte. tagă? negare! tăgadă W taga? şmecherie! ş mecherie! a sesiza un $nţeles! a tine mintea trează! a 8igni! autoritate! $nchisoare! a $ntemniţa. tagmă? clan! cin! organizaţie! ceată de prădători W tagme? a pricepe! a a#ea gri8ă! seceră cu tăişul ascuţit! a ucide! a tăia. tah? persoană care scrie repede W tah? a aduna! a $nmulţi! a adăuga! a repeta. tal? porţiune de păm$nt! parcelă W tal? lărgime! amploare! a lărgi! a lăţi. taman? tocmai! chiar! mai ales W tanman? credincios! pur! demn de $ncredere! a de#eni $ndem$natic! sprinten! generos. tană? p$clă! ceată W tan:a;? rece! %rig! răcoare! calm! a tremura! a răci! a răcori. tapă? tăietură la capăt de lemn pentru $mbinare cu altul W tapa!tab"ba? parteneri! a se uni! a %i $mpreună! a str$nge! a lega. tasca? traistă mică din p$nză sau piele W tascarin? casetă $mpletită din nuiele. tălpi? parte a labei piciorului sau a $ncălţămintei care se %oloseşte la mers! parte componentă a unei sănii care a8ută la alunecat! bază! %undaţie W talpi? partea lată a unui lucru! a $ntinde! a lăti! a lungi! lărgime! a umple cu! a des%ace. tăr? persoană care asigură ordinea publică W tar? a e/ecuta! a decide! a hotăr$! a stabili! a pune capăt la! a se interesa. teamă? %rică! $ndoială! suspiciune W te"am:a;? a %i speriat! a $n%runta! a ataca. temeni? a se pleca $n %ata cui#a $n semn de salut! se ploconi W temen:i;? perimetru! bază! %undaţie! plat%ormă! soclu! soclu! tron. teş? $nco#oiat! #ită cu coarnele crescute $napoi! semn de hotar dintr"un copac tăiat W tes? natură! soi! %el! %iecare cu ele. tetea? tată! bunic! străbunic! %rate mai mare! om $n #$rstă! unchi W te"te? a se apropia! a se $nt$lni! a se asemăna. tiamăt? teamă W >iamat? spirit al neamului emeş care din haosul absolut a %ăcut lumea materială si lumea spirituală. timar? tăbăcar! cel care tăbăceşte pieile W ti"mar? tolbă din piele pentru săgeţi.
tină? noroi! păm$nt! lut W tina? tare! solid! durabil! păm$nt. t$lhar? hot! lotru! lotru! ceată de rău%ăcători W t$lhar? mulţime! mulţime! ceată de hoţi! gaşcă. t$lui? a se $nt$lni! a nimeri W tila? a se $nt$lni! a locui! a realiza! a dura! a sta. tog? proprietate prin comasarea unor terenuri! luminiş $n pădure! %$nat! adăpost a dăpost $n c$mp W tog!tug? proprietate! a lua! a tine! tine! a sti! a procura! a primi! a recunoaşte. recunoaşte. toi? zgomot! ceartă! $ncăierare! luptă! tărăboi W toi!tu:i;? bătaie! a bate! a tine! a opri! a obţine o #ictorie! a sparge! a rupe. tucu? diminuti# pentru pentru tată W tucu? ade#ărat! bun! a recunoaşte! a procura! a primi! a tine! a şti! a str$nge $n braţe! a $n#eli. tui? t$cnit! cam nebun! sui W tu:i;? slăbiciune! de%ect! cusur! boală! a %i bolna#. tun? a pungăşi! a păcăli! a da o lo#itură $n a%aceri W tun? buzunar! pungă! sac! a băga $n buzunar! a %ura! a ascunde. tur? spaţiu delimitat! pachet! legătură! sul W tur? ocol de oi! gra8d! staul! a repara! a $ndrepta! a micşora.
u? e/presie de uluire sau nemulţumire! a pl$nge! a g$%$i la bătaie W u? e/presie de protest! a pl$nge! a g$%$i la bătaie! luptă. ua? e/presie care e/primă starea de somnolentă somnolentă W u"a? somn! somn! odihnă! repaus. uib? orbeşte! la noroc! pe nimereală W ub? ca#itate! gaură! groapă acoperită cu %runze! cocioabă! a săpa! a băga $n păm$nt. ucid? a omor$! a chinui p$nă la moarte W ucid!u"gid? acţiune #iolentă! luptă! a se dezlănţui! a smulge! a $nhăţa! a rupe. ud? plin de apă! udat de ploaie! lapo#iţă! burniţă sau zăpadă! transpirat datorită unui e%ort %izic deosebit sau e/punerii $ndelungate la soare W ud? soare! lumină! strălucire! #ioi! sprinten! zi! #reme! %urtună! ploaie! a se dezlănţui. udu? a ieşi cu udu! a urina W udu? a e#acua! a nu lăsa pic de murdărie! a se $nsenina! $ndem$natic! persoană ruşinoasă. uh? strigăt de supărare sau oboseală! duşmănie W uh? a scăpăra! #enin! răutate! duşmănie! amăr$t! chinuit. uman? cunoaşterea %irii omeneşti! apropiat de ce este omenesc W umun? a cunoaşte! deschis pentru ce#a important. unchi? %ratele unui dintre părinţi! om bătr$n! persoană cu prestanţă W unchin? adunarea satului! adunare populară.
ung? a in#esti cu o %uncţie publică! a pune să conducă W ung? popor! rude! rude! %amilie! a aduna! a str$nge! a %i $mpreună. ura? strigăt de bucurie W ur"ra? a radia! a străluci! a %i mulţumit. urdu? e/presie cu care se $ntorc oile c$nd pleacă pe neaşteptate W urdu? slu8itor! subordonat! subordonat! scla#. ur$? a băga groaza $n cine#a! a duşmăniW uri? c$ine! %ioros! duşman! a tremura! a $nrăi c$inii cu s$nge! a aţ$ţa. ursa? ursoaică W ur"sa? a rage! a mugi! a zbiera! c$ine mare. ursan? om #oinic! om mare! tare c$t un urs! plin de %ortă W ur"sang? ur"sang? războinic! erou! om t$năr! $nt$iul! $nt$iul! $n %runte. &rucu? nume de persoană W &ruc? unul din centrele ci#ilizaţiei emes. usuc? grăsimea care iese pe l$na oilor! oilor! $mpreună cu pra%ul %ormează o substanţă lipicioasă si murdară W usucHusug? usucHusug? murdărie! mizerie! %emeie $n perioada critică. us? e/presie cu care se alungă păsările W us? a goni! a bate! a %ugări! a sili. usur? zeciuiala morarului pentru gr$ul măcinat W usur? ta/ă pentru #$nzarea produselor $n piaţă. uz? r$u $n 8udetul Bacău W uz? culme! #ersant! a merge departe! a transporta.
za? $mpletitură din s$rmă care prote8a corpul luptătorilor $n bătălii W za? a at$rna! a legăna! a %ace zgomot! a %ace larmă. zabală? ti8ă din lemn sau metal pusă $n gura calului dintr"o parte parte $n alta si %i/ată de hamuri! cu rolul de a"i controla mişcările W zabalam? bucată de lemn din ham. zaghie? ţesătură ţărănească groasă din l$nă si colorată $n dungi late negre ce alternează cu dungi roşii sau portocalii! ţesătură ţesătură din care se %ăcea $mbrăcămintea puşcăriaşilor puşcăriaşilor si care i"a i"a dat si numele W zag"hi"a? impozit o%icial! obligaţie legală! $ncălcarea a acestor obligaţii duce la Qzaghie:puscărie;. zar? broască de la uşă W zar? a $ntoarce! a răsuci! a roti! a lega. zară? rază de lumină! lumina din depărtare W za"ra? rază de lumină. zăhăi? a $mprăştia! a risipi! a %ace dezordine W za"ha:i;? dezordine mare! a %ugi! a părăsi! a ascunde! a distruge. zălog? garanţie! chezăşie! obiect dat spre păstrare $ntr"o a%acere drept garanţie W zalag? clar! de mică greutate! strălucitor. strălucitor.
zer? produs secundar din lapte după ce se obţine br$nza W ze"er? a da drumul la c$ini! a arunca a%ară! a aluneca. zi? perioada dintr"o rotaţie rotaţie a ăm$ntului ă m$ntului $n 8urul a/ei sale! $n care se #ede lumina W zi? lumina zilei! briză! #iu! a răsări! a se zări! a se deştepta! a se ridica! a creste! a se $nălţa! cer! la $nălţime mare! $nalt. zid? construcţie din păm$nt! chirpici! piatră sau cărămidă cu scopul de a realiza o clădire sau a realiza un mi8loc de apărare W zid? a $ntări! a %orti%ica! ordin! dreptate! ade#ăr! legal! neclintit! neclintit! %erm! 8usti%icat. zise? a spune! a a%irma! a %irma! a zice W zi"se? a #orbi despre măcinat! a #orbi despre calitatea %ăinii. zitie? turtă din tăr$ţă de gr$u W ziti!zidi? %ăină de gr$u! masă! a m$nca. z$nă? persona8 %eminin %antastic din basme $nchipuit ca o %emeie %oarte %rumoasă si %oarte bună! cu puteri supranaturale si cu darul nemuririi W za"na? nălucă! apariţie neaşteptată! păpuşă! origine! sanctuar. zobi? a s%ăr$ma! a zdrobi! a stri#i W zobi!zubi? seceră! a $nhăta! a distruge! a trage! a nimici. eamul emeş %olosea seceri %ăcute dintr"un suport suport de argilă arsă! lemn sau os cu un canal pe partea interioară unde se %i/au cu bitum mici plăcute de cremene care %ormau partea cu care se tăia. zoli? a se %răm$nta! a se zbuciuma W zu"li? a r$de! a lua $n ze%lemea. zor? grabă! $nceputul zilei! perioada c$nd se %ac rugăciunile de dimineaţă W zor!zur? sacri%iciu! rugăciune! a o%eri! a ruga. zulum? nedreptate W zulum? a dispreţui! a %ace de ruşine! a 8igni! a bat8ocori. zum? sunete scoase din gură pentru a imita o melodie c$ntată:prin ciupire; la un instrument cu coarde W zum? gură! a perora! a t$şni! a curge $n şu#oi. zur? zgomotul %ăcut de boabele care sunt turnate $ntr"un #as! zgomotul %ăcut de apa care curge $ntr"un $ntr"un #as! zgomotul %ăcut de un mi8loc de transport care merge pe un drum deni#elat W zur? a zgudui! a se cutremura! a aran8a! a duce! a o%eri. zurzur? podoabă! e/presie ce se găseşte $n dansul căluţului de Anul ou $n nordul =oldo#ei !! hop zurzur căluţii mei[[ W zur"zur? a se zgudui! a se scutura! a se clătina! albină.
Cuvinte care se găsesc identic sau apropiat în emegi, rom6na veche si engle(ă a? inter8ecţie care e/primă uimire! uluire! nedumerire sau articol W a? inter8ecţie D #aiH prepoziţie D unde! c$nd! $ncotro! arată mişcarea! articol D su%i/ cauzal! Ya? uimire! mirare! nedumerireZ. aga? conducător! se% militar W aga? coroană! regalitate! %aimă! Yage? #$rstă! a $mbătr$niZ.
agil? abil! priceput! istet W igi"il? a direcţiona ochii spre! Yagile? #ioi! sprintenZ. ah!ahi? nedumerire! aprobare! con%irmare! a $ncu#iinţa o acţiune! a primi o răsplată W ah!ahi? a se grăbi! arogantă! tru%ie! a %i de partea cui#a! răsplată! YahZ. YahZ. altar? locul unde se aduc o%randele sau se %ac sacri%iciile $ntr"un $ntr"un cult religios. eamul emeş a#ea o religie monoteistă cu An $n %runte ca entitate spirituală ce reprezintă #eşnicia si de unde #in toate. Liguratele erau construcţii at$t cu caracter laic dar si religios! a#eau %orma unor piramide $n trepte iar $n #$r% e/ista un altar unde se aduceau o%randele si sacri%iciile W al"tar? a ciopli cu o unealtă! a $ndepărta prin tăiere! a delimita! a %inisa! a gra#a Yaltar? altarZ. am? posesie! e/istentă W am? a %i! Yam? a e/istaZ. an? unitate de măsură a timpului! %ormat din 6)+ de zile si cuprinde o rotaţie completă a ăm$ntului $n 8urul 'oarelui. 'oarelui. echi echile le populaţii percepeau percepeau anul ca o #eşnică schimbare schimbare de două anotimpuri! anotimpuri! #ara si iarna determinate direct de ciclul agrar. ara ara $ncepea odată cu perioada muncilor agricole :martie"aprilie; si se termina c$nd se aduna recolta :septembrie"octombrie;! :septembrie"octombrie;! după care #enea iarna iar Anul ou era sărbătorit $n luna martie ca o sărbătoare a renaşterii si re$n#ierii. Această Această tradiţie s"a păstrat la romni p$nă la $nceputul secolului @lll.W an? lumină! cer! rai! An ou! seminţe! ciorchine! $nalt! Yan? e/celentZ. angara? obligaţii impuse $n trecut ţăranilor peste cele legiuite! muncă %ără plată! cor#oadă! belea! greutate! necaz W a"ngar? a acţiona puternic! a persecuta! a rezista! a sub8uga! Yanger? m$nie! #iolentăZ. #iolentăZ. are? cu#$nt care arată posesia unui obiect sau a unei $nsuşiri de caracter W a"ri? a da naştere! a zămisli! Yare? a a#eaZ. argument? suportul suportul unor idei! posibilitatea de a con#inge pe cine#a! probe $n do#edirea unor a%irmatii! mi8loacele prin care se realizează o demonstraţie W adament? argument! luptă! bătaie! Yargument? Yargument? do#adă! argumentZ. aria? supra%aţă de teren pregătită special pentru treierat! bătutul %asolelor! depozitarea cerealelor pro#izoriu pe c$mp. 'e smulg buruienile! buruienile! se ni#elează terenul de muşuroaie iar pentru pentru bătutul %asolelor %asolelor se $ntinde pe arie p$nze de dimensiuni mari W a"ri"a? $ntindere mare! desert! pustiu! district! spaţiu delimitat! Yarea? arie! supra%aţă de terenZ. as? e/primă o po%tă! o stare de nemulţumire W as? dorinţă! blestem! a po%ti! a #isa! a dori! a blestema! Yas? ca si! pentru căZ. at? cal bun! armăsar W at!ad? a trimite! a plimba a%ară! chiot! tată! Yat? după! laZ. ba? a behăi W ba? l$nă! tunsoare! tunsoare! a scoate sunete! a purta purta Ybaa? a behăiZ. baba? %emeie bătr$nă! %emeie grasă grasă si %ără putere datorită datorită #$rstei! care se ocupă ocupă cu ghicitul! $n %amilie %amilie are gri8ă de copiii mici W ba"ba? a da! a $mpărţi! a prezice! caltaboş! terci din malţ $ncolţit! Ybabe? copil micZ. bag? acţiunea prin care un obiect sau %iinţă %iinţă se introduce $ntr"un $ntr"un spaţiu spaţiu $nchis W bag? cuşcă! a $nchide $n cuşcă Ybag? a #$r$! sac! pungă! a şterpeli! tolbă! a aduna! a se um%laZ.
bal? scandal! tărăboi! tărăboi! balamuc! mulţime! agitaţie agitaţie W bal? a săpa un canal! a canaliza! mulţime! mulţime! Yball? mulţime! zgomotZ. ban? mare dregător $n $n =untenia! conducător conducător al ,lteniei care răspundea răspundea numai $n %ata domnului domnului si a#ea a#ea drept de 8udecată W ban!:ba"na;? măsură ade#ărată! $nclinare a capului! a se pleca! Yban? a interzice! a se plecaZ. banda? grup de de persoane care au scopuri comune sau pun la la cale acţiuni comune! $n realizarea realizarea celor propuse se spri8ină spri8ină reciproc W banda? banda? spri8in! suport! suport! a spri8ini! spri8ini! a susţine! impetuos! impetuos! %ioros! pătimaş! pătimaş! Yband? grup! ceată! echipăZ. bara? obstacol din din lemn sau din metal care care se pune pentru a opri opri accesul pe un drum! drum! blocarea unei căi de acces! obstacol natural care limitează orizontul W bara? a $ntinde! a des%ăşura! a dispărea dincolo! a %i lungit! Ybar? bară! barierăZ. barbar? persoană persoană #iolentă care distruge distruge totul $n cale! denumire denumire dată de greci persoanelor persoanelor străine de limba limba si tradiţiile lor W bar"bar? a se dezlănţui! a zdrobi! a lua cu asalt! străin! iscoditor Ybarbarian? #iolent! #iolent! sălbaticZ. barim? cel puţin! limită limită in%erioară a unor unor reguli sau interese interese care condiţionează condiţionează $nceperea unei acţiuniW bar"rim? tinut tinut uscat! sterp! secetos! secetos! lipsit de resurse. resurse. Ybarium? mare! $ntinsZ. $ntinsZ. bariu? mare! mult! arătos arătos W ba"ru? a $ntinde! $ntinde! a lărgi! arogantă arogantă Ybarium? bariuZ. bariuZ. bat? a lo#i! a pedepsi pedepsi W bat!bad? a se urca pe! su%erinţă! su%erinţă! $ncercare grea! di%icultate! di%icultate! %ortăreaţă! Ybat? a lo#i lo#i cu bastonulZ. bază? partea de 8os a unei construcţii construcţii care se a%lă $n păm$nt păm$nt si se realizează din materiale materiale mai putin %inisate! locul de pornire a unei acţiuni! omul simplu dintr"o societare ierarhizată W ba"za? persoană %ără #aloare socială! Ybases? bazăZ. be? sunetul scos scos de oi c$nd se rătăcesc sau le le este %oame ori sete! a behăi W be? miros miros ur$t! a zbiera! a căuta! Ybaa? a behăiZ. be? a $ndemna pe cine#a să bea! a trage trage la măsea W be? a curge! a %i generos! generos! a striga! $ng$n%are! $ng$n%are! a se a%uma! a şterge! Ybe? a comunica! a beaZ. beli? a 8upui! a bate cu nădu% nădu% W bel!bil? a #$na! #$na! a da ghionti! a arde! săpuneală! săpuneală! a se $ncălzi! Ybelie? a de%ăima! a $n8uraZ. bes? #$nturi! #$nturi! gaze la stomac si intestine intestine W bes!pes? a lărgi! lărgi! p$ntece! măruntaie! necazuri! YbeshreP? YbeshreP? a blestemaZ. b$ze? muşte! albine W biz:e;? biz:e;? a striga! a tipa! a alunga alunga a%ară! Ybuzz? b$z$it! zumzăit! zumzăit! a b$z$i! a se a%la $n treabăZ. boş? testicul W bos!pus? durere! durere! mic! moti#e gra#e! Ybosh? Ybosh? prostii! prostii! necazuriZ.
buba? um%lătură um%lătură cu puroi care apare $n urma urma unei in%ecţii! iritaţie iritaţie a pielii W bu"bu? bu"bu? puroi! bubos! bubos! a băga $n %oc! a arde! a apare! Ybuble? a %ace băşiciZ. buci? cur! a bate la buci buci D a primi bătaie! a lua la buci buci D a răm$ne $nsărcinată $nsărcinată W buci!pus? tare! a supăra! supăra! a m$hni! durere! $ngust! su%erinţă! durerile %acerii! YbucF? ţap! mascul! a se $n%ierb$ntaZ. buluc? nă#ală mare! grămadă! grămadă! droaie! toţi deodată! deodată! gloată! $n masă! cu grămada! unul unul peste altul! deodată! deodată! $mbulzeală! iute! repede W buluc!bulug? a se năpusti! a da buzna! a da 8unghiuri! a trage! a izbi! a %i ner#os! musculos YbullocF? bouZ. bun? satis%acţie! satis%acţie! reuşită! a se con%irma o stare stare de %apt W bun? luminat! luminat! uşor! uşor! deschis! suplu! suplu! rar! Ybun? Ybun? cocZ. buş? tr$ntă! tr$ntă! lo#itură! a culca la pămnt! a bate bate W bus!pus? durere! durere! su%erinţă! #oinic! #oinic! tare! Ybush? tu%ăZ. tu%ăZ. campa? a $ntinde corturile! a tăbăr$ W canpa!ganba? piată! loc de #$nzare! mulţime! a e#alua! Ycamp? tabărăZ. cana? #as mic pentru băut lichide W cana? a tulbura! a agita! atent! Ycan? canăZ. ca năZ. canon? chin! necaz! supărare mare! 8ale! constr$ngere constr$ngere W canon!canun? urlet! strigăt puternic! Ycanon? muncă! regulăZ. cap? e/tremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor unde se a%lă creierul! principalele organe organe de simt si gura! gura! $nceput! $n %ată W cap!cab? a %i atent la concentrarea g$ndurilor g$ndurilor!! a creste atenţia! :%igurati#; locul unde unde se măsoară si se c$ntăreşte totul! Ycap? capac! #$r%! culmeZ. car? mi8loc de transport cu două sau patru roti %olosit at$t pentru deplasări c$t si $n lupte W car? a sosi la! a trimite! a m$na! a călători! călători! a transporta! transporta! Ycar? carZ. cara? a transporta! a duce! a primi! a trimite! a da! a m$na! a călători că lători $n a%ară! a %ace W car? chei! port! a primi! a trimite! a da! a m$na! a călători călători $n a%ară! a %ace! a transporta! a scoate scoate la păşunat! a 8e%ui! a scăpa! a ieşi! a e#ada! Ycarat? căratZ. caz? sanşă! ocazie! apariţie W caz!gaz? posibilitate! şansă! a se i#i! a apărea! a se $nghesui! a se certa pentru! Ycase? cazZ. căpăra? a zg$r$ia! a %ierbe! a se $n%uria! a sc$nteia W capari!gaba"ri? a se con%runta! Ycaper? poznă! a se zbenguiZ. cer? a %ace o solicitare! a obliga la o decizie W cer!ser? a decide! a %i obligat! Ycheer? a consola! a a8utaZ. cică? chipurile! #orba #ine! cam aşa W cic!gig? a %i abătut! a părăsi! a respinge! ignorant! $ntunecat! YchecF? mic! esecZ. cin? clasă! tagmă! breaslă! dregătorie W cen!sen? ceartă! dispută! dispută! luptă! g$lcea#ă! tărăboi! YFin? $nruditZ. $nruditZ.
cioc? gest %ăcut la petreceri prin atingerea paharelor sau a cănilor după care se bea continutul continutul si are semni%icaţia de noroc! belşugH gura păsărilor W cioc!sug? hrană! alimente! pro#izii! portie de hrană! YchucF? cioconit! m$ncareZ. cip? c$ntecul păsărilor zburătoare zburătoare care $si in#ită partenerul la dans W cip!gib? a dansa! a se $ndoi! gratie Ychirp? a ciripiZ. cir? terci subţire din mămăligă! turtă din %ăină de gr$u si apă coaptă pe plită W cir!sir? a curge! a amesteca! a scu%unda $n apă! %oc! Ycheer? m$ncareZ. ciri? su%let! %ire W ciri!giri? curat! a scoate la i#eală! a admite! a $nchide gura cui#a! Ycheer? stare su%letească! aclamaţieZ. ciur? dispoziti# prin care se cerne W ciur!sur? lut pentru tăbliţe care era dat prin ciur si apoi modelat pentru scris! Ychurn? a agita! a %răm$ntaZ. c$t? a alunga m$ţa şi semni%ică !!du"te la şoareci D chit5 W c$t! gid? a trage! a prinde! a str$nge! a $nhăta! Ycats ? pisicăZ. chendelă? lăuză! %emeie care a născut un copil #iu si sănătos aduc$nd aduc$nd bucurie %amiliei si comunităţii din care %ace parte W chi"enedi? bucur$nd păm$ntul! dans$nd! YFind? amabil! speci%ic! rasă! neamZ. chenead? closet! pri#ată! umblătoare W chi"enedi? bucur$nd păm$ntul! păm$ntul! misc$nd YFennel? cocioabă! bordeiZ. chilă? partea de 8os a na#ei na#ei a%lată sub apă pe care se %i/ează lateralele W chi"la? a obser#a! obser#a! a %i atent la! a potri#i! a $ndrepta! $ndrepta! a lua $n seamă. YFeel? a răsturna! răsturna! partea unui na#e na#e care stă $n apă! a arunca pe spateZ. chila? măsură pentru #olum egală cu l litru W chi"la? măsură pentru lichide egală cu (!2 litri YFilo? FilogramZ. chiler? $ncăpere mică si retrasă! loc de taină! spatiu %oarte mic $ntr"un perete! %iridă W chilim? grup de animale mici si %ricoase! mami%er %oarte mic YFiller? ucigaş plătit! cel care te omoară pe la spateZ. chili? a ascuţi! a pregăti o unealtă pentru tăiat! a pili W chili? $n totalitate! a roade cu pricepere YFill? a pregăti pentru tăiatZ. chin? muncă isto#itoare W chin? muncă! timp de lucru! a pune la muncă! a se crispa! muncă isto#itoare! isto#itoare! YFine? a intimidaZ. chindie? timp al zilei către apusul soarelui! masă luată de lucrători la c$mp pe la orele patru după amiază! concert de seară dat de muzica domnească! instrumente muzicale asemănătoare cu toba mare! dans tărănesc asemănător cu s$rba W chi"enedi? bucur$nd păm$ntul! dans$nd! #eselind! YFind? speci%ic! propriu! propriu! naturăZ. chingi? bucăţi de lemn care se pun pentru a $ntări o structură de lemn! %$sii de p$nză sau piele din hamul cailor! prinsă de hloabe si %olosită pentru protecţia abdomenului la cai! %$şie de p$nză sau piele %olosită pentru %i/area şeii! şeii! cingătoare de p$nză groasă groasă %olosită pentru pentru protecţia abdomenului abdomenului la %emeile $nsărcinate $nsărcinate sau la oamenii care %ac e%ort %izic deosebit! !!a tine $nchingi5 D a constr$nge! constr$nge! a controla! !!a lăsa din
chingi5 D a lăsa liber! !!a"l tine chingile5 D a %i sau a se simţi $n putere! a %i $n stare W chi"en"gi? denumirea emegi a teritoriului dintre dintre >igru! >igru! 9u%rat şi ol%ul ersic YFing? YFing? rege! a conduce! a robiZ. chip? stare de nelinişte! obrăznicie! scandal! gălăgie W chip!chib? a lega! a potoli! a linişti! a tine $n %r$u! a domoli YFeep? a păstra! a retine! a $nş%ăca! a tine $n capti#itateZ. chit? suman negru sau alb! tundră! a achita integral o datorie! a compensa o datorie W chit!chid? a aran8a! a pregăti! a se str$mba! str$mba! a merge! a nimeri! a c$ştiga! a retrage! retrage! a şterge! a deposeda! deposeda! a da! a dez#ălui! YFid? a păcăli! a glumiZ. chiti? a ochi! a trage la tintă! a pune la cale ce#a! a aprecia! a tine socoteală W chi"ti? loc delimitat! r$nduială! ordine obligatorie! obligatorie! a tinti YFittO? a aduna! a $ncărca! economii! a bate ţăruşi! a copleşi cu bene%iciiZ. codi? a se %răsui! a"si da importantă! a #orbi mult si tare W codi!gu"di? a %ace zgomot! a #orbi tare! YcuddO? prost! năt$ngZ. năt$ngZ. cop? %und de cos sau de pălărie! urcior! cană de un litru! co%ă! conţinutul unei căni! măsură de capacitate de aproape un litru W cop!cub? cos din trestie sau răchită! $mpletitor de coşuri sau rogo8ini! Ycop? a prinde! a $nhăţaZ. cucu? pasăre de culoare cenuşiu"$nchis care depune ouăle $n alte cuiburi iar puii sunt crescuţi de aceşti părinţi adopti#i! adopti#i! persoană singură singură care nu comunică comunică cu nimeni si pre%eră singurătatea singurătatea !!singur !!singur cuc5 W cucu? $ntuneric! umbră! culoare $nchisă! loc $ntunecos! YcucFoo? cucZ. cupă? #as pentru băut #in! #as de lemn scobit! %olosit de ciobani la st$nă pentru apă! lapte! caş! co%ă cu care se ia mălaiul! unitate de măsură pentru lichide! co%ă! oca! #asul cu care se ia #ama la moară W cupa!gub:a;? a opri! a pregăti din timp! a ser#i! a a8uta! a $mplini! a pune deoparte! a curăţa! Ycup? cupă! canăZ. cur? %und! şezut! buci! anus! organ se/ual %eminin W cur? a atinge! a se ridica! intrare! ieşire! a intra! a elibera! a uimi! a %ermeca! a da la spinare! des! stu%os! proeminent! proeminent! mare! Ycur? mitocanZ. cut? cal şchiop de un picior W cut!cud? a tăia! a răni! a blestema Ycut? tăieturăZ. dagă? pumnal cu lama scurtă si groasă! $n trei muchii! cu #$r% ascuţit! cu $ntrebuinţare şi semni%icaţie religioasă şi socială W da"ga? asociaţie! organizaţie! cameră! casă! grup conducător! drum ! a se aduna! Ydagger? pumnalZ. dală? placă din piatră sau ceramică %olosită pentru pardoseli. pardoseli. eamul emeş! pentru că nu a#ea piatră su%icientă a in#entat cuiele din ceramică arsă si smăltuită. s măltuită. Aceste Aceste cuie se %i/au at$t pe zidurile e/terioare si interioare c$t si pe podea realiz$nd supra%eţe netede! rezistente si policrome W dala? ac! daltă! a găuri! a pătrunde Ydale? Ydale? #ale! supra%aţă netedăZ. dam? sură mică! gra8d primiti#! primiti#! bordei! adăpostul unei %amilii sărace! acoperişul capului pentru soţ şi soţie W dam? sot si sotie! cei care $si duc #iata $mpreună si #or lăsa $n urma lor urmaşi Ydam? %emelă! %emeieZ.
dar? obiect care se dă unei persoane ca recunoştinţă si respect! parte dintr"un $ntreg $ntreg care se dă cu titlu gratuit! o%rande! 8ert%e! pomeni! realizări de e/cepţie $n concepţia creştină! a $mpărţi! a distribui! a rupe! a %ragmenta W dar? a $mpărţi! a rupe! a tăia! a culege! sticlă mică! pahar mic Ydare? a $ndrăzniZ. dări? obligaţii către stat! domnitor sau boier! biruri W da"ri? a achita dintr"o obligaţie! a apăra Ydare? a $n%runta! a pro#ocaZ. deduc? reţin! 8udec W di"duc!di"dug? a 8udeca! a deduce! Ydeduce? a deduceZ. dig? construcţie pe lungimea malului unui r$u cu scopul de a %eri de inundaţii sau de"a curmezişul cu scopul de a crea o acumulare de apă. 9/ecutată din păm$nt si $ntărită pe partea apei cu %aşine de nuiele sau cu plante care trăiesc $n mediu umed W dig? a %i umed! domol! care poate %i e/ploatat Ydig? săpare! a lucra cu sapa! a $n%igeZ. doli? a ocoli! a curge lin W doli!dul:i;? mo#ilă! d$mb! morman! a se ascunde! a se adăposti! a se apăra! Ydole? destin Z. dop? obiectul care astupă o gură W dop!dub? a introduce tăbliţa $ntr"un recipient! recipient! a umple! a păstra! Ydope? a acoperi cuZ. dosi? a ascunde! a acoperi! a %eri #ederii W dosu!dusu? coşurile %olosite %olosite la curăţirea canalelor si purtate pe cobiliţă pe care lucrătorul nu le #ede simultan! Ydoss? pat! a dormi $ntr"un azilZ. dubi? a tăbăci! a argăsi! :despre in si c$nepă; a se muia! a se topi! a se destrăma W dub:i;? recipient mare! a umple! a păstra! a amesteca! a #opsi! a aşeza Ydub? a unge pielea cu grăsime sau cu răbuială! a păcăliZ. dulu? a dezlega! a da drumul W dul:u;? a aduna! a spune! a se supune! adăpost Ydull? slab! slab! plăp$nd! durereZ. dup? mers %oarte apăsat! a alerga cu paşi grei! a dupăi W dup!dub? a lo#i cu piciorul! a hurui! Ydup? găgăuţă! a prostiZ. egal? stare de echilibru! raporturi de reciprocitate per%ectă! relaţii sociale bazate pe principii recunoscute si acceptate de toţi membrii comunităţii. a neamul emeş! 8udecarea pricinilor se %ăcea la templu care a#ea at$t un caracter religios :loc pentru ceremonii religioase; c$t si un caracter laic :aici se 8udecau litigiile dintre membrii comunităţii respecti#e respecti#e si tot aici se %ăceau rezer#e de produse alimentare pentru perioade de criză;. <ăranii din =oldo#a =oldo#a istorică au $n casele casele lor o cameră cu destinaţie destinaţie specială numită !!casa mare5! !!odaia mare5! unde se tine zestrea! icoanele de preţ! lucrurile de #aloare si se sărbătoresc e#enimente deosebite. Aici Aici toţi c$nd se aşează trebuie să respecte r$nduiala impusă de gazdă $n des%ăşurarea e#enimentului e#enimentului W e"gal? templu! palat! Yegal? zău! pe legea meaZ. gad? pureci! păduchi W gada? ru%ărie! len8erie de corp de in sau de c$nepă! Ygad? a hoinări prin! a umbla aiureaZ. gagă? termen respectuos pentru %emeia care te ocroteşte W gag:a;? a da sau a c$rpi cui#a o palmă! Ygag? a constr$nge la tăcere! a"i pune căluşZ. ga8? garanţie W ga8!gaz? posibilitate! a se certa pentru! a anula! Yga8? ga8Z.
gat? zăgaz din piatră %ăcut de"a curmezişul unei ape curgătoare curgătoare pentru a prinde peste W gata!gada? a termina o ţesătură! plasă! a prinde! a păzi! Ygate? poartăZ. găman? m$ncăcios! găucios! lacom W gamun? grăunte de chimen! a aduna m$ncare Ygammon? suncă! a a%uma slănină! a trage pe s%oarăZ. ger? %rig puternic! scăderea temperaturii p$nă la $ngheţarea apei si distrugerea #egetaţiei W ger!gir? ger!gir? a alerga! a %ugi! a se grăbi! a aluneca! adăpost! a rezista Ygear? $mbrăcăminte! #iteză! a se grăbiZ. geri? $mperecherea porcilor W giri? r$t! a mirosi! a %ace rod! Ygir? cuplat! unitZ. gig? sul de p$nză! #al de tesătură W gig? a %i descura8at! nedreptate! Ygig? sul de p$nzăZ. gheb? cocoaşă! um%lătură! d$mb! $nălţime! ridicătură W gheb!gib? a se $ndoi! a se $ndrepta! a se apleca! a se apăra de! $ntunecat Ygibe? glumă răutăcioasă! a lua $n r$s! bat8ocurăZ. ghidi? inter8ecţie care e/primă mirarea! ia te uită W gidi? eclipsă! a se $ntuneca! a se $ntrista cerul! YgiddO? YgiddO? ameţit! uimitZ. grădină? locul din 8urul casei de la tară W garadin? a aseza $n clăi! maldăr! a str$nge! a lega Ygarden? grădinăZ. gol? spaţiu %ără utilitate! teren neculti#at! om sărac lipit W gol!gul? a distruge! a %ace să dispară Ygul? a $nşela! nai#Z. guleai? che%! petrecere W gu"la? larg! mare! a creste! a %i e/altat! a se pleca! a $mbrăţişa! gură! g$t Ygullet? g$t! a da pe g$tZ. gurgurel? gurgurel? persoană dragă! mai ales c$nd #inul este stăp$n pe minte W gur"gur? gur"gur? recipient de (0 litri pentru #in Ygurgle? a murmura! a g$nguriZ. guturai? secreţie a nasului! răceală W gu"tur? secreţie a nasului! Yguttural? cu nasul $n%undat! #orbire pe nasZ. gut? porumbel W gut!gud? cuib! mulţime! mulţime! scurt! mic! a sălta! a %$l%$i! a zbura! Ygut? a curăţa de! a se curăţaZ. hală? %urtună! ploaie puternică W ha"la? a spăla! a iz#or$! a curge! re#ărsare! %ugă! direcţie! Yhale? #iguros! puternicZ. hap? cacealma! hoţie!a trage pe s%oară W hap!hab? a descoperi necinstea! durere! a hărţui! a bate! Yhap? $nt$mplare! soartăZ. haram? a%urisit! blestemat! degeaba! #enit de pe drum W ha"ra"an? cale! drum! necunoscut YharanSue? YharanSue? #ehementZ. hat? %$şie subţire de păm$nt nearat care delimitează două proprietăţi W hat!had? precis! delimitat! Yhatch? limită! linieZ.
hăti? a asmuţi c$inii! a zg$lt$i pe cine#a! a ghionti W hati!had:i;? scandal gălăgie! ne#ino#at! Yhate? a ur$! a duşmăniZ. hata? belea! pagubă! necaz W hata!hada? a se usca! a seca! nenorocire! belea! Yhate? ură! belea! duşmănieZ. hi? e/presie cu care se alungă sau se opresc c$inii din lătrat W hi? a se pregăti! a alunga! a se gudura! Yhi? norocZ. h$ră? ceartă! ne$nţelegere! z$zanie W hir:a;? a da naştere! a ceda! a accepta! Yhire? plată! a anga8a! liberZ. hop? obstacol! săritură W hup? atlet! a sări! r$pă! ad$ncitură! a $n#inge! Yhop? săriturăZ. hop? a ţopăi W hup? acrobat! a sări! a ţopăi la războiul de ţesut! Yhop? a săriZ. hoţ? cel care %ură sau pradă! timpul %a#orabil al acţiunii este $n zori de zi c$nd stăp$nii dorm iar dimineaţa au ocazia să constate paguba! cel ce umblă $n zori de zi pe căi lăturalnice W hoţ!hud? adăpost! zori de zi Yhot? ilegal! de contrabandăZ. hudă? casă! locul de unde omul $şi $ncepe ziua W hud:a;? adăpost! #izuină! zori! dimineaţă! Yhuddle? Yhuddle? a se ghemui unul $n altul! mulţimeZ. hui? a ocăr$! a certa! a cicăli W hu:i;? ne#rednic! ne#rednic! slab! amăr$t! a rupe! a supăra Yhue? strigăt! chiot! strigăt de atacZ. hulă? om rău! de nimic! blestem W hu"la? a #orbi de rău! a %ace necazuri! a $n8ura! a blestema! a de%ăima! Yhole? cusurZ. huş? a %i supărat pe cine#a! a alunga nişte păsări W huş? nesăbuit! %urios! a %i m$nios pe cine#a! Yhush? a $năbuşi! tăcereZ. ie? da! asa e! desigur! $ntocmai W i"i? a da de! a zări! a lăsa! a trimite YOes? daZ. ira? strigăt de supărare c$nd copii %ac dezordine! m$nie W ira? di#initate emeş a dezordinii! supărare Yire? m$nieZ. 8ap? a bate %oarte rău! a 8ăpăi W 8ap!sab? 8ap!sab? a rezista la un atac! a opri! opri! a dobor$! a sparge sparge a%ară! Y8ab? a bate! a lo#iZ. 8ar? a pune pe 8ar! 8ar! a %ace scandal W 8ar!sar? 8ar!sar? cine#a care strică sau $ngri8orează! $ngri8orează! a %ugi dincolo! dincolo! a goni! Y8ar? a se certaZ. 8ude? demnitar cu atribuţii atribuţii 8udecătoreşti 8udecătoreşti si administrati#e! administrati#e! stăp$n de de rumni! principe! 8udecător! 8udecător! 8udeţ! 8udeţ! primar! conducător W 8ude!gu"de? 8ude!gu"de? a chema! a 8udeca! a opri! opri! a se s%ătui! a stăp$ni! a striga! striga! a porunci! a spune! Y8udge? a 8udeca! a apreciaZ. 8ug? dispoziti# dispoziti# la care trag boii la la car! instrument instrument de tortură tortură W 8ug!sug? porţie porţie de hrană! alimente! pro#izii! pro#izii! Y8ug? a băga la zdup! $nchisoareZ.
8ur? 8urăm$nt W 8ur!gur? 8ur!gur? a cresta! a $nsemna pe răbo8! răbo8! a protesta! a contrazice! a se pleca! a stăp$ni! stăp$ni! a $nceta! Y8ur? 8uratZ. lac? acumulare mare de apă realizată prin $ndiguire W lac!lag? a se um%la $n dimensiune! a se $ngrămădi YlaFe? lacZ. leg? testament W lag? liturghie pentru meditaţie! a se str$nge la masă! a $mpărţi a#erea! t$năr! a cunoaşte Yleg? escrocZ. libir? persoană care decide $n nume propriu! liber W libir? a duce o anumită #iată! a locui! a trece! YlibertO? libertateZ. lip? 8eg! murdărie pe corp! rapăn W lip!lib? a unge cu grăsime! a murdări! Ylip? obraznic! nesimţireZ. lipi? a pune un strat peste! a unge! a murui! a se apropia de W lipi!lib:i;? a unge! a $ntindeYlip? a atinge cu buzele! a săruta! a %i aproapeZ. aproapeZ. litie? slu8bă ortodo/ă ortodo/ă pentru bine%aceri şi belşug W litim!lidim? a primi! a cere! a accepta! a cuprinde! YlitanO? litanieZ. local? ce aparţine de o anumită localitate! ţinut W local!lugal? stăp$n! om cu stare materială bună! rege! Ylocal? de locZ. lugu? a duce cu #orba! a trage pe s%oară! a %i escroc e scroc W lu"gu? a $nşela! a %i escroc! a nu %i corect! Ylug? r$mă! #iermeZ. ma? mamă W ma? a se naşte din! a naşte! a a8unge a8unge la maturitate! %amilie Yma? mamăZ. madea? temă! pricină! a%acere! chestiune W ma"da? domeniu! zonă! pricină! Ymadden? a supăra! a ener#aZ. malac? om robust! om mare W malac!ma"lag? malac! ma"lag? apărător! susţinător susţinător!! om puternic! a lega! a se $ntări! Ymale? bărbătescZ. mami? cu#$nt de alint pentru mamă! %emeie care a născut sau are $n creştere copii W mami? di#initate emeş! care a %ăcut din lut! după chipul ei! şapte bărbaţi şi şapte %emei! a su%lat #iată asupra lor d$nd naştere neamului omenesc! mit care se găseşte identic $n Biblie! YmammO? mamăZ. muma? mamă! cea care perpetuează neamul si comunitatea W mu"mu"a? pe #remea tuturor %amiliilor:a străbunilor;! străbunilor;! pe #remea c$nd indi#izii a#eau cunoştinţă de strămoşul lor comun! YmummO? mamăZ. man? nume de persoană W man? partener! asociat! pereche! bogăţie Yman? soţZ. mangă? surpătură $n mal! prăpastie! drum sub ni#elul ogoarelor din 8ur care poate de#eni impracticabil $n perioade ploioase ploioase sau c$nd #iscoleşte #iscoleşte W mangar? $ncărcătura ma/imă ma/imă a unei bărci! YmangO? YmangO? stare proastăZ. masa? obiectul pe care se aşează bucatele pentru a %i m$ncate! acţiunea de a m$nca W ma"sa? un cos cu alimente! Ymash? amestec de malţ cu apă %iartă! terciZ.
maz? sumă de bani ma8or$nd miza iniţială! $n plus! acţiune nesăbuită W maaz? e/uberant! dans %emeiesc Ymaze? con%uzieZ. meal? păm$nt alb! bun de spoit casele W mea"lu? c$t de mult! Ymeal? pra%! pudrăZ. melic? in%lamarea glandelor de la g$tul cailor W meli? g$t! arzător! %ierbinte! beregată! omuşor! %aringe. %aringe. Ymelee? $ncăierareZ. meritu? %aimă! reputaţie W mi"ri"tum? un instrument muzical! Ymerit? #aloare! a meritaZ. mesi? a sta la masă! a che%ui W mes:i;? a dărui ce#a! a $nzestra! a o%eri! a da cu ade#ărat! Ymesh? tocană! terciZ. mili? a %i cuprins de milă! a se $ndura W mili? #oce! a spune! a ruga! a %ace gălăgie! a străluci! ade#ărat! Ymile? milăZ. mină? săpătură subterană de unde se e/trag minereuri W mina? belşug! to#arăş! a se asocia cu! a con#ieţui! Ymine? minăZ. mizer? sărac! ne#oiaş! cu haine murdare sau rupte W me"ze"er"ra? zdrenţe! haine murdare! a murdări YmiserO? mizerieZ. moace? %iguri! oameni prosti si blegi! leneşi! tonţi W moace!mu"a"se? pentru că! deoarece! persoane cunoscute! %lecari YmocF? bat8ocură! bătaie de 8ocZ. mod? %el! soi! mani%estare! reacţie! trăsătură W mud? ticălos! mişel! a pipăi! a $ntuneca! a slăbi! umbră!! #ag! Ymode? %elZ. mot? smoc! pămătu% W mot!mud? a purta! a se $n%rumuseţa! $n%rumuseţa! a creste! a lăsa să crească barba! a se i#i! Ymotes? %ire de părZ. mu? sunetul pe care $n scot #itele c$nd rag W mu? gură! a scoate sunete! a mugi! a g$%$i Ymoo? a mugiZ. muc? secreţie nazală! scurt! mic! prăpădit W muc? scurt! mic! a scoate la i#eală! a şterge! a arunca! YmucF? murdărieZ. mul? cat$r! pornirile nără#asş al acestuia W mul? scandal! pasiune! Ymule? cat$rZ. mulă? om lipsit de energie! bleg! prost! greoi W mu"la? #echil! om rău! netot! Ymull? $ncurcătură! con%uzieZ. muma? termen %oarte #echi pentru mama! cea care perpetuează neamul si comunitatea W mu"mu"a? pe #remea tuturor %amiliilor :a străbunilor;! pe #remea c$nd indi#izii a#eau cunoştinţă de strămoşul lor comun! YmummO? mamăZ. mur? perete! zid W mur? a $ncon8ura! a $ncercui! a păzi! a apăra! a s%ăr$ma! zăbrele! gratii! Ymure? a $ntemniţaZ.
mut? persoană care nu poate #orbi W mut!mud? a %i speriat! a speria! a $ngrozi! a $ntuneca! Ymute? mutZ. mutul? persona8 din dansul căluşarilor! dans dans care se %ace $n unele %aze $n 8urul unui băţ W mutul!mudul? mutul!mudul? st$lp! a pune un băţ! a priponi! a 8uca! a dansa! Ymutual? reciprocZ. nas? organul de miros al omului W nas!nus? ou! bot! a ieşi in %ată! a instiga! a $ndemna! Ynose? nasZ. naz? mo%t! capriciu! năra#! suceală W naz!nuz? a ieşi $n %ată! a instiga Ynaze? cap! promontoriuZ. promontoriuZ. nilă? milă! a mani%esta $nţelegere pentru o persoană $n su%erinţă W ni"la? a micşora umilinţa unei persoane Ynil? nimic! zero! %ără #aloareZ. nic? mic W nic!nig? lucru de preţ! a %i important! mic! a păstra cu mare gri8ă! a preţui! Ynic? crestătură $n lemnZ. ninii? b$z$itul ţ$nţarilor W nini? a recunoaşte! a supăra! mulţime! YninnO? prostZ. nip? lume! mulţime W nip!nib? mulţime! %rică! nemulţumire! agitaţie! #iolentă! Ynip? ciupitură! b$r%ă! agitaţieZ. nir? ulei s%inţit cu care se ungea capul domnitorului la $ncoronare! se %ăcea semnul crucii pe pereţii casei! sau se ungeau di%erite părţi ale corpului a%late $n su%erinţă W nir? prinţ! a atinge! a da! a se ridica! #ictorios Ynear? aproape! lipit de! persoană de $ncredereZ. no? iacă! uite! ia aminte W no!nu? aspect! a arăta cui#a! Yno? %ără! nici unZ. nod? legătură $ntre două s%ori! cioturi! a căuta greşeli cui#a! loc de $nt$lnire W nod!nud? a aran8a! a merge de"a lungul! a %i! a sta ascuns! a minti! a urzi o intrigă! Ynode? nodZ. nodZ. nosa? cu#$nt ce e/primă un $ndemn la acţiuneH ei! hai W nusa? a greşi! a $ncepe o nouă acţiune! a repeta o acţiune! Ynose? a se conduce după mirosZ. nud? gol! %ără $mbrăcăminte! dezbrăcat W nud? a se culca $mpreună cu! a pune 8os! a se $ntinde! a oua! a dormi! Ynud? golZ. odiu? ură! sc$rbă W odu!udu? a zdrobi! a $n%ige cu putere! a se dezlănţui! YoddlO? ciudat! straniuZ. straniuZ. odor? miros! mireasmă W odol!udul? #ăcar! mirosul speci%ic de taurine! Yodour? miros neplăcutZ. oh? nemulţumire! supărare sau linguşire linguşire W oh!uh? a %i iritat! a %i supărat! a scăpăra! a linguşi! #enin! răutate! YohZ. pac? pungă $n care se tine tine tutunul! legătură! legătură! pască W pac!pag? a ocroti! re%ugiu! re%ugiu! a pune la adăpost! adăpost! Ypac? balot! legăturăZ. padi? cu#$nt cu care se $ndeamnă la mers caii de la căruţă W pad:i;? pad:i;? a $ncura8a! a conduce! conduce! a arăta! chemare! Ypad? drumZ. paha? dia#ol W pah:a;? pah:a;? escroc! labă! picior! picior! braţ! st$lp #ertical! #ertical! Ypah? phuuuuZ. phuuuuZ.
pap? $ndemn adresat adresat copiilor mici să măn$nce măn$nce W pap? tată! %rate! a $ncura8a! $ncura8a! a $ndemna! a $ngri8i! a tine! tine! Ypap? terciZ. pat? suport pentru pentru dormit W pat!bad? a %i generos! generos! a apărea! a $nchiria! perete! zid! a se urca pe! a se căţăra! Ypat? a m$ng$ia! a $ntindeZ. păca? a supune! a $mbl$nzi $mbl$nzi W paca!pag:a;? cuşcă! coli#ie! coli#ie! a $nchide $n cuşcă! a ocroti! ocroti! a apăra YpacF? a se aduna! a str$ngeZ. pădăi? a se găti! a curăţa! a #ărui W pa"da:i;? o %uncţie %uncţie publică! a arăta arogantă! arogantă! a conduce spre Ypad? a merge pe 8osZ. păs? durere su%letească! su%letească! chin! necaz W păs!pus? durere! durere! su%erinţă! a chinui! chinui! a supăra! Ypass? a depăşi! necaz! a muri! a dispăreaZ. păsi? a merge $ncet! $ncet! a %i sigur de sine W pase? pase? picior! a păsi cu arogantă! Ypass? Ypass? a $nainta! a trece! a circulaZ. păţ? păţanie! păţău W păt!pad? păt!pad? a 8ura pe! a $n8ura! a găsi! găsi! a do#edi! a cerceta! a dez#ălui! Ypatch? Ypatch? a impro#iza din bucăţiZ. pec? brutar! brutar! brutărie W pec!pes? palmă! partea din %ată a palmei! a lungi! lungi! a lărgi! preţios preţios YpecF? merinde! merinde! m$ncareZ. pil? bici cu coadă scurtă scurtă %ăcut din curele $mpletite $mpletite sau din #$nă #$nă de bou! g$rbaci! g$rbaci! biciuscă! harapnic! lo#itură lo#itură dată cu acest bici! pisălog W pil? a %i $ntunecat! con%uz! neclar! ascuns! nestiut! nestiut! mizerabil! a m$n8i! a de%ila! Ypile? a $ngrămădi! a str$ngeZ. pil? leac! remediu! medicament medicament W pil? neclar! ascuns! neştiut! neştiut! a"si da importantă! importantă! Ypill? pilulă! pilulă! hapZ. pilă? persoană care %ace tra%ic tra%ic de in%luentă cu scopul scopul eludării legii legii W pila? ascuns! neştiut! neştiut! m$rsa#! m$rsa#! a se murdări! a p$ngări! a de%ila Ypill? situatie neplăcutăZ. pilă? minge W pila? pila? rotund! ghem! ghem! a se um%la! a creste Ypill? mingeZ. mingeZ. pipi? a urina! a curge curge $n stropi W pi"pi!bi"bi? pi"pi!bi"bi? a picura! picura! a curge! Ypipi? Ypipi? a urinaZ. pis? a urina! a stropi stropi cu urină butuci butuci sau tu%işuri tu%işuri W pis? mal! p$ntece! p$ntece! a presimţi! st$lp! a spri8ini! spri8ini! Ypiss? a urinaZ. pit? pitigoi! pitigoi! pasăre care $si %ace cuibul prin prin găurire! $n trunchiul trunchiul unui unui copac W pit!bid? gaură! gaură! ori%iciu! a alege! anus! Ypit? gaură $n pămnt! a ciupiZ. c iupiZ. plug? unealtă cu care se se ară W pulug!bulug? pulug!bulug? hotar! a se uni cu o pană! margine! margine! a $ncolţi! a creste! Yplough? Yplough? plugZ. pot? a reuşi să %acă! a crede că poate poate %ace ce#a W pot!but? ritm! direcţie! direcţie! a arăta! a $ntinde Ypot? Ypot? a culege! a dobor$Z.
puchiri? a %ace ce#a migălos! migălos! a migăli W pu"chiri? pu"chiri? a iriga li#ada! a iriga iriga prin şanţ %iecare copac copac YpucFer? a $ncreţiZ. pup? numele unor unor preparate alimentare alimentare %ăcute din %ăină de gr$u! gr$u! bucată de prescură! nume nume generic pentru mai multe plante W pupu!bu"bu? a rupe! a tăia din! a băga $n %oc! a trage a%ară! mugur! lăstar! a creste! a da %runza! Ypup? căţelZ. pup? sărut W pupu!bu"bu? pupu!bu"bu? a se aprinde! a pro#oca! pro#oca! a se $n%rumuseţa! YpuppO? YpuppO? persoană persoană proastă si $n%umuratăZ. puş? claie! grămadă de stru8eni! stru8eni! e%ortul e%ortul de a aduna W pus? bine bine legat! $ngust! aran8at! aran8at! grămadă! ordonat! ordonat! Ypush? spri8inZ. rac? crustaceu cu două brate cu %oar%ece cu care prinde prada W rac!rag? a răni! rană ad$ncă! a ucide! a trage! YracF? chinZ. rac? boală gra#ă a cailor care ca re se mani%estă prin um%lături $n parte in%erioară a picioarelor W rac!rag? a prinde rădăcini! rădăcini! rană ad$ncă! a pro#oca! a arde! mers legănat! legănat! a str$nge! a trage! g$tar! g$tar! a su%eri! su%eri! YracF? chin! a isto#i de puteriZ. raci? grătar W raci!rag:i;? a $n8unghia! $n8unghia! a aţ$ţa %ocul! a roti! a trece! a trage! gălăgie! a arde cu %lacără! YracF? grătarZ. rad? a tăia de la rădăcină! a $ndepărta totul W rad? a tăia de la rădăcină un copac! a tăia de la păm$nt Yrude? #igurosZ. rag? sunetele scoase de #ite c$nd se rătăcesc sau sunt bătute! pl$nset W rag? a lo#i! a aduna $n turmă! Yrage? m$nie! a se $n%uriaZ. rai? tăr$mul %ericirii W ra:i;? a radia! a străluci ca soarele! a #ibra de! a uni! a măsura! a $mpărti! YraO? rază! a radiaZ. rara? $ncet! agale! domol! pe $ndelete! rar W ra"ra? a netezi! a ni#ela! Yrare? rarZ. rapt? a smulge! a cuceri un teritoriu W rap? bandă! clică! %iare! cătuşe! a pune $n %iare! a str$nge! capcană! Yrapt? răpitZ. răi? a se $nrăi! a slăbi! a t$n8i W ra:i;? a $n8unghia! $n8unghia! a răni! a asasina! a se str$nge! a su%eri! a pro#oca! a se t$r$! Yraid? asaltZ. răpi? a umili! a pune la st$lpul in%amiei W rap:i;? a tiui! a tropăi! spiţă! neam! rasă! a pune la st$lpul in%amiei! Yrape? răpireZ. rigă? rege W rig:a;? a se $nclina! a #rea! a dori! a supra#eghea! a $ngri8i! a păzi! buzdugan! armă! Yrig? ţinută! a gătiZ. r$ma? a %ace rău! a duşmăni W rim? trupă! armată! mulţime! străin! a merge sigur de sine! inamic! a distruge! necaz Yrim? a $ncon8ura! a $mpresuraZ.
r$p? o specie de peste! pietrar! %usar W rip!rib? a %i de rang superior! superior! a %i mai bogat! a pleca departe! Yrip? a spintecaZ. rucă? 8albă W ruca!rug:a;? a repune $n drepturi! a restabili ordinea! a reaşeza! a plăti din urmă YrucFus? scandalZ. sacu? obiect con%ecţionat din piele! in! c$nepă! lănă sau piele $n interiorul căruia se pot pune spre păstrare seminţe! boabe! lichide sau bunuri de #aloare W sa"cu? braţ! legătură! boccea! m$necă! Ysac? sac! pungăZ. sadă? #rană la butoi W sa"du? măsură pentru lichide egală cu 24 sila :20!2 litri;! Ysad? trist! gra#Z. sagă? miros ur$t W sag:a;? a su%la! a pătrunde! a strica! Ysag? stare de deprimareZ. sala? cameră de dimensiuni %oarte mari %olosită pentru $ntruniri sau ca depozit W sa"la? a $ntinde! a culca! a lungi! a des%ace nă#odul! a des%ace legătura! a des%ace mănunchiul! a mătura! a lega cu %unie! a $nnoda! Ysale? #$nzareZ. salut? sal#are! %ericire! bunăstare W salut!sal"ud? a aduce omagii! a respecta! a sosi la! a se $nt$lni! %ericire! Ysalute? salutZ. sanchi? a se lene#i W sanchi!sang"chi? a m$nca alene! loc poziţie! a se mădăr$! YsinF? a se lăsa la %undZ. sapa? a %ace un şanţ cu sapa! unealtă cu care se prăşeşte sau se %ac alte munci agrare W sa"pa? a %ace un sant! Ysap? a săpaZ. satu? prima %ormă de organizare a unor comunităţi umane sedentare! aşezate $n locuri uşor de apărat! #$r% de deal! platouri! $nălţimi muntoase. 'atele erau compuse dintr"un număr mic de case %iind $ncon8urate cu palisade si garduri garduri $nalte din trunchiuri trunchiuri de copaci! copaci! prote8ate de şanţuri ad$nci W sa"tu? $nălţime! $nălţime! partea de sus! munte! a $mpărţi! hotar! a mărgini! #$r%! origine! teritoriu! loc! sanctuar! dreptate! ordine! Ysat? a %i aşezat! a se cocotaZ. satu? senzaţia de saturare! sătul! abundentă! belşug! stare! lăcomie! $ndestulare de produse alimentare W satuHsa"tu? a $mpărţi! a rupe! bucată! morman! grămadă! Ysate? a sătura! a potoli %oamea cui#aZ. sete? lipsă de apă din păm$nt pro#ocată de secetă! starea %iziologică a omului c$nd are ne#oie de apă W sete!sed:e;? apă rece! răcoare! a se potoli! a se domoli! Yset? rece! pregătit din timpZ. sic? păm$nt ce conţine calcar! %olosit la zugră#it W sic!sig? culoarea soarelui c$nd apune! rosu"galben sau auriu! YsicF? care are ne#oie de reparaţiiZ. sichis? zg$rcit! a se realiza greu! puţin c$te puţin W sichil? $ndem$natic! sănătos! $n putere! natural! YsicFlO? cu greuZ. sigă? substanţă minerală roşie care se găseşte $n natură! sub %ormă de bolo#ani sau de nisip! cu care ţăranii trag br$ele la %erestre si la case W sig:a;? culoarea soarelui c$nd apune rosu"galben sau roşu! Ysight? #edere! a zăriZ.
s$c"s$c! s$g"s$g? a ener#a! a $n%uria! a dispreţui! a bat8ocori! gest care se %ace prin lo#irea pumnilor m$inilor pe #erticală :de sus $n $n 8os; W sic"sicHsig"sig? sic"sicHsig"sig? lo#itură lo#itură repetată! a respinge! respinge! a str$nge! YsicF? YsicF? abătut! descura8atZ. s$n? %iu W sin? a da! a ceda! a dărui! a transmite! a prezenta! a se linişti Yson? %iuZ. %iuZ. sobori? a se str$nge pentru a se s%ătui W soboru!su"buru? adunătură! e#eniment! a dizol#a! Ysober? cumpătat! calmZ. sodal? ucenic! cal%ă care trebuie să rezol#e lucrurile mărunte W sodal!su"dal? samar! samar! pas! a păsi! a duce! Ysodden? necoptZ. sol? cel care aduce #esti! sta%etă W sol!sul? om t$năr! t$năr! puternic! $ng$n%at! $ng$n%at! a grăbi! a reuşi Ysole? talpă a picioruluiZ. picioruluiZ. solemn? respect! cinste W solim!su"lim? #eneraţie! %aimă! Ysolemn? măreţZ. sudină? %lăcău hărăzit ca soţ unei %ete pentru căsnicie W su"din? liber ca un %luture! parte a căruţei sau plugului! plugului! Ysudden? subit! subit! lucru groza#Z. groza#Z. sug? a $nghiţi un lichid direct din #as sau din glanda ce"l produce W sug? a suge! a alăpta un copil! a dărui! YsucF? sugereZ. sug? sens %igurati# pentru pentru a 8e%ui de bani sau bunuri! a 8e%ui pe cei %ără apărare! a bea dintr"un dintr"un #as p$nă la ultima picătură W sug? a persista! a 8e%ui de $mbrăcăminte! a 8e%ui pe cei %ără apărare! a suporta! a su%eri! YsucF? gogoman! %raier! a sugeZ. suma7 a pune la grămadă' a fi împreună suma7 ceapă' foile adunate în ,urul mie!ului' din multe bucă(i' Usum7 sumăV. #agă7 vorbă' glumă #aga7 a asculta' a spune' a fi atent la' cura,' stare sufletească' UshaJe7 a impresiona' a speriaV. #af7 hîrdău' ciubăr' vas de lemn din care mănîncă porcii #ah7 porc domestic' a trăi ca porcii' a făta' Ushaft7 mîner de vasV. #al7 (esătură pentru femei ce acoperă capul si spatele sal7 a strînge' a limita' larg' deschis' a persista' UshaNl7 salV. #am7 (esătură de in' bumbac sau lînă cu desene în relief sam7 a evalua' a vinde' a cumpăra' a plăti cu echivalent' Usham7 prefăcut' #mecherV. #aniu7 cu #alele moi' pocite sa-ne-sa7 rugăminte fierbinte' implorare' implorare' a se întrista' UshanJ7 trup' fluierul picioruluiV. #ar7 sir' dungă' nume dat adînciturii de pe diverse obiecte' #ăntule(' crestătură' adîncitură' adîncitură' hotar sar7 a săpa' a înfige' a seca' a tăia' lungime' dovadă' a fi mul(i' Ushare7 parte' a împăr(iV. #ed7 a avea o po!i(ie stabilă' stabilă' a se a#e!a' a se pune' a se odihni' a fi calm' a se domoli #ed7 #ed7 apă rece' răcoare' a se răcori ,os' a se pune' a se odihni' a fi calm' a se potoli' Ushade7 umbrăV.
#edă7 în subordine' sub supraveghere #edur7 cocon de omidă' a lega cu fire' a dura' locuin(ă' a trăi' Ushed7 sopronV. #ef7 astupătoare la horn ce se pune pentru a opri căldura după ce s-a stins focul #eg7 a tremura de frig Usheaf7 legăturăV. #ip7 sticlu(ă mică' vas mic în care se păstra leacurile #ip7 descîntec' a descînta' a lecui' Uship7 a trimite mărfuriV. #o7 strigăt cu care se asmută cîinii #u7 putere' a da peste cap' a distruge' a atî(a' a arăta' a pîndi' a porni' Ushoo7 a speriaV. #oc7 cantitate de $ de obiecte de acela#i fel luate ca un tot #oc'#ug7 portie de hrană' hrană' a împăr(i' UshocJ7 claieV. #od7 ciudat' ha!liu' nebun' po!nas #od's#d7 cerere' binecuvîntare' a implora' a veseli' Ushod7 a încăl(a' a potcoviV. #ona7 a schilodi' a nenoroci în bătaie #ona'#u-na7 par' pisălog' a !drobi' a distruge' a pisa' Ushon7 a se feri de' a fugiV. #onc7 schiop #un7 soartă' a distruge' a rupe' în,ura' Ushun7 a evita pe cinevaV. #oti7 a face po!ne' a face sotii #uti7 a face' a prinde' a lua' a înhă(a' a fi prins' Ushoot7 a da bu!na' a da ,unghiuriV. #uc7 i!bitură' îmbrîncitură îmbrîncitură #ucu7 a se apăra' a para o lovitură' UshooJ7 i!bitură' a clătinaV. #ucar7 supărat' necă,it' revoltat #ucur7 a se apăra' a para un argument' UshooJ7 a scutura' a speria' a impresionaV. #um7 miros specific greu de suportat #um7 a putre!i' a se prăpădi' a se strica' ceva de proastă calitate' Ushun7a se feriV. #ut7 deschi!ătură în acoperi#ul unei case care permite pătrunderea luminii în pod' aerisirea sau ie#irea fumului' gaură #u-tu7 evadare' a scăpa din' a fugi' Ushut7 a închide o u#ă' a închide înV. #uti7 a lua' a prinde' a înhă(a' a captura' a prăda #u-ti7 a lua' a prinde' a înhă(a' a captura Ushut7 a prinde' a apucaV. taclale7 vorbe în vînt' a povesti vrute si nevrute tacalal7 a începe' a povesti' a deschide' a da spre' UticJle7 a lingu#iV. tapa7 a cresta un copac' a fi liber să tai cum vrei tapa'dab-ba7 om liber de obliga(i Utap7 lovitură u#oarăV. tel7 sîrmă aurită din care se face beteala til7 a reali!a' adevărat' viată' natură' a dăinui' Utell7 a #ti' a număra' a deosebiV. to7 salut folosit între persoane cunoscute to.tu7 credincios' onest' demn de încredere' Uto7 la' pentru' dupăV. tub7 cilindru gol pe interior folosit la transportul' păstrarea sau evacuarea unor bunuri sau produse' la aprovi!ionarea aprovi!ionarea cu apă si în irigatii tub7 a pătrunde' a a#e!a' a lipăi' a săpa' a vîrî' a deschide' a inunda' lac' Utube7 (eavă' canalV.
tug7 unealtă de lustruit piei în tăbăcărie tug7 a fi mînios' a fi supărat' a strînge în brate' a alătura' Utug7 a trage' a lustruiV. uni7 a strînge laolaltă' a aduna' a fi împreună uni7 a aduna' a strînge' popula(ie' rude' familie' Uunite7 a uniV. upi7 cerealele care cresc fără grăunte' seci upi'ubi7 rod ascuns' mi#care repetată fără re!ultat' a sădi rău' Uup7 susV. urgie7 nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva' de!lăn(uire violentă de forte ale naturii' prăpăd' comportare' faptă de om du#mănos' furios' furie' ură urgu7 ferocitate' (ipăt' strigăt' groa!ă' Uurge7 a sili' a obligaV. u!7 folosin(ă' a ac(iona într-o anumită direc(ie u!7 distantă' înăl(ime' a se întinde' a goni' a lega' Uuse7 întrebuin(areV. întrebuin(areV. !anatic7 aiurit' vesel' glumet !a-na-tac'!a-na-tag7 !a-na-tac'!a-na-tag7 a lua în mînă o păpu#ă' a conduce o păpu#ă' U!anM7 bufon' neghiobV. !ang7 a face !gomot' a lovi puternic un obiect de metal cu ceva' a sparge un vas de lut !ang7 a face !gomot' a sparge afară' a !drobi' a i!bi cu violentă' U!anM7 măscăriciV. !el7 credin(ă' lucru făcut cu temei !il7 a fi fericit' a fi iubit' afec(iune' mîngîiere' mul(umire' plăcere' U!eal7 ardoareV. 3ai sînt cîteva sute de cuvinte eme-gi care se găsesc numai în limba engle!ă. Sînt cuvinte eme-gi comune cu limba france!ă sau cu dialectele ei. /*istă cuvinte eme-gi si în limba germană dar acestea au o poveste pe care o las pentru viitor. &n lucrarea lui S. 4. ramer - +storia începe la Sumer - am găsit cuvintele Jalaturu' Jurgaru' Jurgaru' sarbatu' care sînt #i în limba romnă. Jala-tu-ru licoarea vie(ii' are în romnă cuvîntul călătoru cu sensul de a călători' a pleca la drum lung. &n mediul arid din i-en-gi si în orice călătorie lungă' apa este elementul vital al vie(ii Jala7 provi!ii' a reface G tu7 a aduce' a turna G ru7 a face socoteli' a fi egal' bogă(ie' butoi. Jurgaru sămîn(a vie(ii. &n limba romnă este cuvîntul curvaru cu sensul de om destrăbălat care între(ine rela(ii se*uale cu oricine' afemeiat. sarbatu un soi de salcie' copac cu umbra deasă. )mbra acestui copac era căutată de cei care doreau să se odihnească. &n limba romnă cuvîntul sarbatu are sensul de persoană sărbătorită iar petrecerile în mediul rural se făceau vara la umbra unui copac. Bot umbra copacilor era căutată pentru o clipă de odihnă impuse de sărbătorile religioase ca în e*presia ''sarbati> cu sensul figurat % vă odihni(i' petrece(i &n dictionarul lui E. 0. Falloran am găsit mai multe cuvinte fără e*plica(ie dar care sînt în limba romnă. an-birU0-S)DV Cuvîntul asud are sensul7 sensul7 a transpira' a uda o căma#ă sau corpul cu transpira(ie a7 apă G sud7 a stropi' a răspîndi' a absorbi' a se întinde. bibadU)T.B)
dabinUT+.S/V &n limba romnă cuvîntul !ise7 a spune' a vorbi' a transmite informa(ii' a da de veste !i7 om' gît' suflu' confidente G se7 a se înfierbînta' a fi mînios' ardoare. dirUS+.0V &n limba romnă sia este strigătul cu care se dă unei ambarca(iuni comanda de mers înapoi si7 a se clătina' a transporta G a7 apă. durunUD)<.D)
a cuvîntul eme-gi burud' bur se preci!ea!ă7 aJJ. buuru cistern' Nell. &n limba romnă este cuvîntul buriu butoi mi,lociu' butoias' putina' deci cuvintul este din eme-gi.. a cuvintele Jalag' Jala' Jal se dă e*plica(ia7 to repair' mend' ad,. strong' sNift U)<)S G2-4 1L Nagon pictogramV pe care o consider incompletă. +maginea căru(ei ar trebui interpreată #i în sensul unei deplasăritransport deplasăritransport de marfă pe ro(i #i cine trage căru(a. &n limba romnă cal' cale= căli' cala locul l ocul de depo!itare a mărfii pe o navă= celă încăpere mică pentru păstrarea alimentelor si a unor obiecte= celar' colac' colăci a înfă#ura rotund' a pune la cale o afacere' a căsători' a uni. Din această ac eastă rădăcină mai sînt cuvintele calari Jala G ri a se deplasa călare' a călări= călări' călăre(' căl ăra#' călărime' încalain G cala a aduna avere' a se îngră#a' a se mări= încalara in G cal G ara a urca pe cal pe cineva' a face călăre(= încalarare încălacare pe cal. a cuvîntul rib se e*plică originea aJJ. rabbu. Cuvîntul este em-gi pentru că e*istă în limba romnă răbui7 a unge cu dohot osia căru(ei sau produse din piele pentru a re!ista la ume!eală' a tăbăci. a cuvintele taJaL' taJL' tagL' ta se e*plică7 reduplication class %ta-ta in maru Cuvintele sînt eme-gi pentru că e*istă în limba romnă ta' tata7 tată.
