Cauzele Si Infaptuirea Uniatiei

Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza” Facultatea de Teologie Ortodoxă „ Dumitru Stăniloae”

Cauzele şi înfăptuirea uniaţiei Îndrumător !r" !ro#" Ioan $icovan

Student Fili% &i'ăi(ă )ucian An II !ast" *r" +

,Ia-i. /010,

Cu%rins Introducere Cauzele unia(iei !rocesul de 2n#ă%tuire Concluzii 3i4liogra#ie

Introducere Tim% de uns%rezece secole 2nce%5nd cu cel a%ostolic -i culmin5nd cu al 6I 7 lea de du%ă 8ristos. cre-tinii au #ăcut %arte dintr,o singură 4iserică cu o conducere unitară" Însă tot acest tim% nu a %utut să nu nască di#eren(e -i  %ro4lematici 2n s5nul ei mai ales du%ă conturarea tot mai ad5ncă a două im%erii. Im%eriul de 9ăsărit -i cel de A%us. din ceea ce l,a 2nce%ut s,a cunoscut ca #iind unul aceasta #iind at5t cauze %olitico , administrative c5t -i religioase" Secolul 6I a #ost secolul decisiv %entru 4iserică" Ast#el 2n iulie 10:+ se  %roduce ceea ce se v,a numi 2n istorie „marea sc'ismă” av5nd ca e#ect na-terea a două 4iserici #iecare identi#ic5ndu,se cu cele două mari im%erii. 3iserica din 9ăsărit -i 3iserica din A%us" Du%ă acest secol -i %5nă la căderea Constantino%olului din 1+:; se creează o nouă %erioadă 2n care se va 2ncerca. de,acum unirea celor două  4iserici. inten(ie 2n mare %arte avută de A%useni" Fa%tul ne#ast -i cauza %entru care nici o a-a,zisă unire nu a dăinuit a #ost #olosirea a acelora-i misau societă(ii lui Isus?.nu au #ăcut dec5t să ad5ncească mai mult des%ăr(itura creată 2ntre 4iserici -i răcirea dragostei dintre ele" Ca %5nă astăzi să %ăstreze această scindare iar noi să #acem %arte din s5nul 3isericii Ortodoxe care de /000 de ani 2-i %ăstrează credin(a -i dogmele neclintite. av5nd ca 4iserică soră %e 3iserica Catolică" Se mediatizează din ce 2n ce mai mult termenul de ecumenism. care urmăre-te unirea tuturor 4isericilor  cre-tine ca una. cunosc5nd 2nsă trecutul mul(umim lui Dumnezeu că 9oma a renun(at la ac(iunile sale s%eci#ic %rozelitiste -i s,a anga
Cauzele unia(iei  =e#iind o convingere su#letească -i nici o dorin(ă interioară de accedere la ceva su%erior #a(ă de ceea ce ortodoxia o#erise %5nă atunci ci mai degra4ă o ac(iune de ultimă instan(ă rom5nii din Transilvania au aderat la unia(ie 2ntr,un mod #ormal %ăstr5ndu,-i normele de conduită avute %5nă atunci" S%une =icolae Iorga: Biserica unită era o creaţie artificială, nu pornise dintr-o convingere 1. O %rimă cauză care a dus la 2n#ă%tuirea unia(iei a #ost cea economică 9om5nii din Transilvania erau de c5(iva ani 4uni 2ntr,o situa(ie catolicismul. calvinismul. luteranismul -i unitarianismul?" Tre%tat %entru %reo(ii rom5ni s,a găsit si un tratament mai s%ecial din  %artea Austriecilor cu „dări su%limentare %entru aco%erirea %agu4elor de răz4oi” /  2n tim% ce %reo(ii ceilal(i erau scuti(i %e motivul că a%ar(ineau religiei rece%te. deşi aveau „sesii” şi salarii mari de la stat,ei erau scutiţi de orice impozit. 3

O a doua cauză este cea %olitică Ocu%area 'a4s4urgică din Transilvania nu era at5t de %uternică 2n com%ara(ie cu celelalte na(iuni de
1

 Nicolae Iorga, Istoria Românilor din Areal şi Ungaria, Editura Saeculum I. O. Bucureş, 1915, vol. I, p. 347.



  Silviu !ragomir, Istoria dezrobirii religioase a românilor din Ardeal în secolul XVIII , Editura !acia,

"lu#$Napoca, %%, p. &4 3

 'eodor (. !ampşa, Bi)erica *reco$catolic+ di -omia / per)pecva i)toric+, Editura de ve)t, 'imişoara, 1994,p. 19

În 1@B !reotul !aul )adislau 3arani. %aro'ul 4isericii romano,catolice din Al4a Iulia. %leacă la Îm%ăratul )eo%old I cu o cerere %entru eli4erarea unei di%lome care să recunoască acelea-i %rivilegii -i %entru rom5ni 2n sc'im4ul acce%tării de către ace-tia ca #iind %arte a religiei catolice" Aceasta #a%t dovede-te că nu s,a vrut o convertire din %artea catolicilor ci  s-a ales calea mai comodă a nşelării ortodocşilor rom!ni şi a presiunilor de stat asupra lor  :" A%oi tot 2n acest tim% 2n Transilvania rom5nii se a#lau 2ntr,un număr  destul de mare. ma
O %ermanentă muncă de convingere se exercita -i asu%ra conducătorilor   4isericii. #ie %rin %romisiuni #ie %rin -anta
 0reot 0ro. !r. 2ircea 0+curariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. II, EIB2BO-, Bucureş, 1994, p. 99   0r. 0ro. !umitru St+iloae, UIA!I"#U$ %I !RA"I$VAIA I&'R&AR' %' %'(BIAR' A )O)ORU$UI RO#A, B"-E'I, 1973, p.1 &  0r. 0ro. !umitru St+iloae, o*. cit., p.  5

convinge %o%orul unde 2nt5m%inau %ro4leme #ăceau a%el la #or(ele austriece care interveneau ca -i o contra măsură a rezisten(ei laicilor. treceau la con#iscarea 4unurilor -i averilor" Iată o %l5ngere #ăcută de cei 2n cauză după aceea s-au sculat popii cei uniţi şi s-au dus la domni. şi ne-au p!r!t şi au minţit  că noi am fost mpreună cu d!nşii şi n-am fost nici vom fi. şi ne-au pus supt  $irşag si ne-au prins pre noi mai mult dec!t trei sute de oameni, tot fruntea şi noi am feleluit că nu ne vom uni, suntem gata să ne aduceţi muierile şi copiii să le tăiaţi capetele, apoi nouă( să ştiţi )ăria *oastră $ine că omul nu-i slo$od cu trupul, dar este cu sufletul. +poi ne-au slo$ozit şi ne-au pus supt $irşag mare, cumplit şi ncă şi supt $ătaie.  

!rocesul de 2n#ă%tuire Cum terenul %entru 2n#ă%tuirea unirii era %regătit de
 Silviu !ragomir , o*. cit ., 6ea 59 di 1749, p. 7  0r. Ioa (icova , Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura 'riita), Iaşi, %%, p.11

 %arte de acelea-i %rivilegii cu religia res%ectivă. scă%5nd ast#el de io4ăgieH mai #ace -i el un a%el la / iunie 1@G. către %reo(ii ortodoc-i rom5ni. le %romite -i el o %rotec(ie -i #avoruri la #el de mari cu 2m%ro%ierea credin(ei -i conservarea unia(iei. 2nvă(5nd -i mărturisind toate acelea %e care le %rimesc de la 4iserica mamă 9omano,catolică. dar 2n s%ecial cele %atru %uncte #lorentine" Tot 2n 1@G vine de la 3ucure-ti ieromona'ul Atanasie Ang'el. viitorul succesor 2n scaunul metro%olitan al lui Teo#il" Cu un urcu- 2n ra%id 2n trea%tă el este instruit de către &itro%olitul Teodosie al Ungrovla'iei 2n %rivin(a  %ericolelor care %5ndeau 4iserica -i este 2ntărit 2n credin(a ortodoxă. lucru des%re care nu se %oate s%une ca a durat %rea mult" În toamna aceluia-i an iezuitul 3arani o4(ine iscăliturile a ;G de  %roto%o%i care acce%tau unirea %e un act căruia i s,a %us data de Boctom4rie 1@G. dar #ără recunoa-terea celor %atru %uncte #lorentine. cum cerea cardinalul ollonic'. -i nici măcar %rimatului %a%al. cum cerea 2m%ăratul )eo%old I" Actul se com%une din trei #oi sau @ %agini. adică dintr,o coală 2ndoită -i 2ncă dintr,o  
 %agina a doua e un text latin. care are intercalate -i cele %atru %uncte ale doctrinei catoliceH %e %aginile a treia. a %atra -i a cincea urmează semnăturile. iar 2n
!agina a -asea e goală" Se vede că %roto%o%ilor li s,a cerut de către 3arani. sau %rin Atanasie. să semneze documentul din %agina 2nt5ia. 2nce%5nd din %agina a treia. %agina a doua răm5n5nd 2n al4 %entru a #i com%letată ulterior. lucru care s,a -i 2nt5m%lat" Dar %oate din %recau(ie. %roto%o%ii sau mitro%olitul Atanasie. care au str5ns semnăturile. au 2ntărit %entru eventuale com%letări neagreate 2n %aginile a doua -i a -asea. goale. at5t 2n
Ibidem, p.13 Ibidem, *. +

1%

3iserica %a%ală a 9omei. neacce%t5ndu,se nici măcar %rimatul %a%al. ci  %ăstr5ndu,se toată credin(a -i cultul ortodox" 9edau mai
În continuarea lui %e aceia-i %agină se a#la textul care %revedea nerecunoa-terea actului dacă o4iceiurile -i tradi(iile avea a #i sc'im4ate. iar %e a doua %agină era textul 2n latină. text care #iind %us 2n com%ara(ie cu cel 2n rom5nă scoate 2n eviden(ă inadverten(e ca , li%sa semnăturii mitro%olitului care duce l,a %ierderea vala4ilită(ii actului , ne%omenirea des%re el la nici un alt sinod ulteriorH , alături de %roto%o%i a%ar -i „%o%ii 4isericilor rom5ne” ceea ce nu este o4i-nuit %entru actele sinodaleH , 2n textul latin se a#irmă că %roto%o%ii se o4ligă să admită toate c5te le admite 3iserica 9omano,catolică -i mai ales cele %atru %uncteJ deose4itoare. %e c5nd 2n cel rom5nesc nu se men(ionează nici măcar recunoa-terea  %onti#icelui romanH , K2n textul latin se s%une că %roto%o%ii 2nde%linesc acest act li4er -i de  4ună voie. su4 im%ulsul %uterii divineJ. %e c5nd 2n cel rom5nesc ei s%un sim%lu că,l 2nde%linesc din 4ună voia noastrăJ. neatri4uind acest act %ur %olitic vreunei interven(ii divine”1/" Iar un alt motiv este cel de a se su%une voii 2m%ăratului Ltiind ceea ce o să se 2nt5m%le dacă nu vor #ace asta" Se %are că acest text nu a #ost cunoscut de către Atanasie -i nici de către  %roto%o%i #olosind ca %rim anga
 0r. 0ro. !umitru St+iloae, o*. cit., p. 7  0r. 0ro. !umitru St+iloae, o*. cit , p. 

 %entru autorită(i acest lucru nu era de aacte de lăcomie -i 13

!r. Ioa 8upaş, Istoria bisericeasc- a românilor ardeleni, Editura !acia, "lu#$Napoca, 1995, p.1%7

imoralitate ? -i %us 2n situa(ia de a alege condamnare 2ntr,un exil sau aderarea la unia(ie" În martie 1B01 mitro%olitul Atanasie se decide 2n #avoarea unia(iei -i este trecut dintre ierar'ii ortodoc-i 2ntre cei catolici re'irotonit e%isco% al na(iunii rom5ne din Transilvania iar la 2ntoarcerea acela-i lucru tre4uia să #acă -i el cu clerul său. să,i re'irotonească contrar doctrinei care con#eră validitatea tainelor" În acela-i an se dă acum a-a,zisa a doua di%lomă leo%oldină. %rima #iind socotită cea din 1@ #e4ruarie 1@" În ea se %romite 3isericii unite din Transilvania. %ersonalului -i averilor ei. scutiri de im%ozite.ca -i 3isericii 9omano,catolice" Dar ca %rin „minune” -i originalul acestei di%lome a #ost dat dis%ărut -i desco%erită a4ia 2n 1;G. 2n 4i4lioteca 3rucNent'alJ din Si4iu -i cum 2n li%sa originalului nu se %utea %une 2n a%licare 'otăr5rile ei. din nou c'iar -i uni(i de data asta rom5nii ardeleni dornici de dezro4ie nu s,au %utut 4ucura de ea deoarece dre%turile lor nu au #ost res%ectate. res%ectate au #ost doar as%ectele c'iar i,au %rivit strict %e unia(iH con#iscarea de la to(i a Cate'ismului ti%ărit de Atanasie. su4ordonarea lui Atanasie su4 ar'ie%isco%ul catolic mag'iar de EsztergomH instituirea teologuluiJ iezuit care să,-i dea a%ro4area %reala4ilă la toate actele e%isco%ului -i ale so4oruluiH interdic(ia cores%onden(ei cu %rinci%ele (ării 9om5ne-ti -i cu orice ierar' ortodox -i 6ine vrea să se $ucure de  privilegiile de mai sus, să facă mărturisirea unirii n faţa episcopului şi a teologului. 5u e destul pentru unire ca cineva să accepte protecţia uneia din religiile recepte n +rdeal şi să se declare pentru ea, ci tre$uie să creadă şi să mărturisească tot ce crede şi mărturiseşte acea religie ca să poată avea parte de acele scutiri1< urmărindu,se ast#el -i deznaionalizarea rom5nilor"

Mi totu-i unirea nu a %utut răm5ne #ără re%resalii" Încă de c5nd Anastasie era la $iena voci 2m%otrivă au 2nce%ut a se ridica" E%itro%ul !ater Iano- trimite o scrisoare mitro%olitului 2n care mustră călcarea
 0r. 0ro. !umitru St+iloae, o*. cit., p.35

 prind la arest şi ne căznesc cum este mai rău, ncă ne dau n m!na $iraelor, de ne nc%id prin temniţe. eci de al lor mare ne-au pustiit toţi case şi moşii li  şedem toţi fugiţi prin păduri, fiindcă nouă nu ne tre$uie popii cei uniţi p!nă la moarte. )ai $ucuros moartea vom pofti dec!t ei să ne stăp!nească. 1=

Concluzii Du%ă cum am văzut 2n acest %roces al unia(iei tot ce -i,au dorit rom5nii transilvăneni a #ost să sca%e de
15

 'eodor (. !ampşa, Bi)erica *reco$catolic+ di -omia / per)pecva i)toric+, Editura de ve)t, 'imişoara, 1994,p. 5

3i4liogra#ie 1"Dam%-a Teodor $". 3iserica *reco,catolică din 9om5nia 2n %ers%ectiva istorică. Editura de vest. Timi-oara. 1+H /" Dragomir Silviu. Istoria dezro4irii religioase a rom5nilor din Ardeal 2n secolul 6$III. Editura Dacia. Clu<,=a%oca. /00/H ;" Iorga =icolae. Istoria rom5nilor din Ardeal -i Ungaria. Editura Saeculum I" O" 3ucure-ti. 11:. vol" IH +" )u%a- Dr" Ioan. Istoria 4isericească a rom5nilor ardeleni. Editura Dacia. Clu<,=a%oca. 1:H :" !ăcurariu !reot !ro#" Dr" &ircea. Istoria 3isericii Ortodoxe 9om5ne. vol" II. EI3&3O9. 3ucure-ti. 1+H @" Some-an &aria. Înce%uturile 4isericii 9om5ne unite cu 9oma. Editura A)). 1H B" Stăniloae !r" !ro#" Dumitru. U=IATIS&U) DI= T9A=SI)$A=IA I=CE9CA9E DE DEQ3I=A9E A !O!O9U)UI 9O&A=. 3UCU9EMTI. 1B;H G" $icovan !r" Ioan. Istoria 3isericii Ortodoxe 9om5ne. Editura Trinitas. Ia-i. /00/H