Efectele Biologice Ale Ultrasunetelor

EFECTELE BIOLOGICE ALE ULTRASUNETELOR 

De la primel primelee încerc încercări ări făcute făcute pe animal animalee (1924) (1924) s-a con consta statat tat că ultras ultrasune unetel telee intens intensee lezeaz lezeazăă organismu organismull şi pot cauza cauza moartea. moartea. Cercetări Cercetările le sistematic sistematicee intreprinse intreprinse din 19! au do"ed do"edit it că dacă intensitatea intensitatea ultrasunetelor nu depăşeşte 4 #$cm 2 iar durata ac%ionării este su& 1! minute' nu apar efecte noci"e. n anul 194' irestone construieşte primul instrument care produce ultrasunete' &azat pe te*nica pulsecou şi îl foloseşte la detectarea defectelor materialelor opace (ca"ita%ie). +cest reflectoscop s-a do"edit a fi foarte util în testarea nedistructi"ă a materialelor, mai trziu s-a sta&ilit posi&ilitatea aplicării metodei în diagnosticul medical. De atunci s-a depus un mare efort pentru cercetările în acest domeniu' te*nica puls-ecou reprezentnd astăzi una din cele mai importante te*nici cu ultrasunete utilizate în domeniul medical. ltrasunetele produc două tipuri de efecte asupra organismului. 

/e de o parte' parte' unda de presiu presiune ne dinami dinamică că solic solicită ită prin efortu eforturi ri con consid sidera era&ile &ile de întind întindere ere

→

comprimarea %esuturilor la ni"el celular. 

/e de altă parte' a&sor&%ia pronun%ată a energiei ondulatorii are un efect termic de "olum. /artea din corpul omenesc e0pusă la o iradiere cu ultrasunete cu intensitatea 4 #$cm 2 timp de numai 2! de secunde' se încălzeşte cu apro0imati"  o C. fectul termic produs este determinat şi de proprietă%ile proprietă%ile acustice şi disipati"e ale %esuturilor. +stfel' oasele se încălzesc mai mult dect muşc*ii sau %esuturile adipoase. De asemenea' în dreptul suprafe%elor de discontinuitate efectele termice sunt mai ridicate dect în "olumul mărginit de acestea.

ltrasunet ltrasunetele ele aplicate aplicate în scop terapeutic terapeutic cu intensită%i intensită%i nepericuloase nepericuloase'' dau efecte efecte în profunzimea profunzimea corpului, astfel este acti"ată circula%ia sanguină' regenerarea %esuturilor etc. Cu &une rezultate se fac masa3e în afec%iunile reumatice' alergii' traumatisme' în procesele de atrofiere a muşc*ilor' în caz de imo&ilizare la pat. ltrasunetele de intensitate ridicată se folosesc mai des prin efectele fizice produse în afara corpului' cum ar fi în instala%iile de aerosoli pentru o&%inerea unor "alori cu con%inut medicamentos' pentru instala%ii sau pentru ac%ionări mecanice împrumutnd metodele te*nologiei maşinilor unelte necon"en%ionale în c*irurgia osoasă sau în stomatologie. n acest din urmă caz' "i&ra%ia ultrasonoră fragmentează stratul în"ecinat uneltei pentru  perforare sau pentru îndepărtarea unor păr%i din structura structura atacată. +c%iunea distructi"ă a ultrasunetelor intense îşi găseşte aplica%ie în cazul tumorilor. n acest scop se ac%ionează cu o intensitate ridicată în regim de impulsuri' în aşa fel înct "aloarea mi3locie a puterii să nu depăşească ni"elul admisi&il admisi&il (c%i"a a%i). /e durata impulsului' puterea puterea ultrasonoră poate atinge însă "alori de ordinul 5iloatului. ltrasunet ltrasunetele ele cu intensită% intensită%ii nepericulo nepericuloase ase oferă astăzi astăzi posi&ilitat posi&ilitatea ea in"estiga%i in"estiga%iilor ilor în profunzime profunzimeaa corpului "iu' pentru identificarea formei şi dimensiunilor unor organe interne' unor o&iecte străine introduse în corp' localizarea unor tumori şi o&%inerea unor imagini asemănătoare radiografiilor 6oentgen. 7e*nicile de o&%inere a acestor efecte ale ultrasunetelor asupra %esuturilor "ii se &azează' pe principiul general de func%ionare a unui sistem ultraacustic. fectele &iologice ale ultrasunetelor sunt urmare a interac%iunii ultrasunetelor cu structurile celulare. 8esuturile diferă între ele semnificati" prin coeficientul de a&sor&%ie şi de refle0ie ceea ce permite utilizarea medicală a ultrasunetelor. ste interesant de remarcat că distan%a de în3umătă%ire se modifică într-un raport de  pnă la 1 $ 2 in "itro şi in "i"o. ste e"ident faptul că efectele depind de caracteristicile undei (frec"en%ă' intensitate). De e0emplu grosimea de în3umătă%ire pentru muşc*iul striat in "itro este de 2'4 cm la !' :;z' dar numai de !'4 cm la 4' :;z. Din punct de "edere "edere al dependen%ei dependen%ei efectelor efectelor de intensitate intensitate'' s-au delimitat' delimitat' în mod con"en%ional' con"en%ional' trei domenii utilizate în practica medicală< intensită%i mici !'-1' #$cm 2' intensită%i medii 1'-= #$cm 2' intensită%i mari =-1! #$cm 2. >a intensită%i mici' efectele sunt' în general' &enefice. +pare un curent citoplasmatic ce stimulează  procesele fiziologice. Dacă însă durata iradierii se prelungeşte prea mult' efectele se apropie de cele ale intensită%ilor medii' cnd curen%ii citoplasmatici puternici împiedică desfăşurarea normală a mecanismelor 

1

celulare' modificndu-se permea&ilitatea mem&ranei. fectele rămn însă re"ersi&ile. >a intensită%i mari' se  produc modificări func%ionale şi structurale ire"ersi&ile' ce se pot e"iden%ia *istologic' mergnd pnă la necroze locale şi moartea celulei. 8esuturile em&rionare' neoplazice şi în general celulele tinere sunt mai sensi&ile la iradierea cu ultrasunete dect celulele mature. 1.

Mecanisme de interacţie a ultrasunetelor cu materia biologică

?nterac%iunea ultrasunetelor cu mediul &iologic se realizează prin următoarele mecanisme< 

mecanism termic,



mecanismul de stress,



ca"ita%ia 1.1.Mecanismul termic

n momentul interac%iunii ultrasunetelor cu materia' o parte din energia fasciculului este a&sor&ită de către mediu şi transformată în căldură. Cantitatea de căldură generată pe unitatea de "olum a mediului este  propor%ională cu intensitatea acustică şi cu coeficientul de a&sor&%ie şi in"ers propor%ională cu densitatea mediului şi cu căldura specifică a mediului. >undu-se în considerare efectul conduc%iei termice' se apreciază că după o creştere ini%ială' temperatura "a tinde către o "aloare de ec*ili&ru. ncălzirea %esuturilor moi din organismul uman su& ac%iunea ultrasunetelor se realizează su& ac%iunea undelor ultrasonice longitudinale. n oase' efectul termic se datorează att undelor longitudinale' ct şi celor de forfecare. Configura%ia geometrică a interfe%elor anatomice determină o împrăştiere sau o concentrare a ultrasunetelor' contri&uind la încălzirea locală. Distri&u%iile de temperatură o&ser"ate în %esuturi sunt diferite de cele calculate' din cauza difuziei termice (pierderii de căldură determinată de circula%ia sanguină). 1.2. Mecanismul de stress

n sistemele eterogene' ac%iunea ultrasunetelor determină for%e rezultante' cum ar fi< 

for%e ascensionale care produc o presiune prin radia%ie asupra corpurilor care au o densitate diferită fa%ă de a mediului încon3urător,



for%e de radia%ie sau de deplasare ce pro"oacă deplasarea neomogenită%ilor din mediu cu "iteze diferite,



for%e de "aria%ie a "scozită%ii care apar din cauza "aria%iilor de "scozitate în timpul aplicării ultrasunetelor.

or%ele men%ionate determină apari%ia în cmp ultrasonor a unor microcuren%i care se e"iden%iază în apropierea &ulelor de gaz care "i&rează. >a trecerea ultrasunetelor prin sistemele &iologice se pot produce att efecte poziti"e ct şi negati"e. /roducerea acestor efecte este dependentă de următorii factori<   parametri de e0punere la ultrasunete, 

mediul prin care se face transmiterea ultrasunetelor,



tipul sistemului &iologic,



starea sistemului &iologic,



con%inutul de gaze din mediu,



forma şi dimensiunile sistemului &iologic

/arametrii de e0punere la ultrasunete se referă la tipul de undă şi parametrii acesteia. +stfel' dacă unda este continuă se iau în considerare frec"en%a' intensitatea şi puterea acustică. Dacă ultrasumetele sunt emise  pulsatoriu' atunci tre&uie luate în discu%ie frec"en%a' forma impulsului' durata impulsului şi frec"en%a de repeti%ie a acestuia. n func%ie de condi%iile de iradiere se poate trece de la efecte &iopoziti"e la efecte &ionegati"e. >a ni"el molecular' în func%ie de intensitate şi frec"en%ă' ultrasunetele produc o0idări şi polimerizări' ruperea unor molecule &iologice' att proteice ct şi acizi nucleici. +cidul *ialuronic şi condroitin-sulfuric' elemente importante ale su&stan%ei fundamentale a %esuturilor con3uncti" şi cartilaginos' se descompun. @e mai o&ser"ă coagulare proteică' scăderea -glo&ulinelor' creşterea serinelor.

2

2. Efectele acţiunii ultrasunetelor la nivelul struturilor celulare.

>a ni"el celular' ultrasunetele produc *emoliză (în solu%ii diluate)' rupturi şi lu0a%ii ale unor cili' flageli' micro"ilozită%i. /ermea&ilitatea mem&ranei celulare se modifică. @-a o&ser"at o creştere a "olumului mitocondriilor şi întreruperea crestelor mitocondriale. n celula *epatică' se modifică numărul de lizozomi' crescnd sau scăznd func%ie de parametrii radia%iei. >a ni"el de organism' ultrasunetele au efect letal asupra lar"elor de %n%ari' peştilor' &roaştelor. >a animalele superioare creşte contractilitatea musculară' datorită formării' în urma microdistrugerilor' a unor   produşi e0citan%i. n func%ie de intensitate' se modifică undele /' A şi 7 ale electrocardiogramei' se produc e0trasistole şi &radicardie. @-a pus pro&lema efectelor asupra personalului care lucrează în "ecinătatea unor instala%ii de ultrasunete. @-au o&ser"at' la frec"en%e de 1-2 5;z şi intensită%i de peste 1!! dB' o serie de manifestări neuro"egetati"e' cum ar fi< pertur&area func%iei glandei suprarenale' a proceselor de termoreglare' tul&urări  psi*ice (*alucina%ii)' tul&urări de ec*ili&ru' &ulimie. 3 Efectele acţiunii ultrasunetelor la nivelul diverselor ţesuturi.

@-au efectuat numeroase alte e0perimente urmărind efectele destructi"e ale ultrasunetelor asupra %esuturilor *epatice şi ale %esuturilor cere&rale. @-a constatat astfel că distrugeri de %esuturi şi leziuni se o&%in la intensită%i foarte mari (2!!-1!!! #$cm2)' fenomen ce este utilizat la distrugerea inten%ionată a structurilor   profunde ale organismului (c*irurgie prin ultrasunete). nergia sonoră este a&sor&ită de %esuturile &iologice şi transformată în energie termică. Coeficientul de a&sor&%ie depinde de natura %esutului pe de o parte' şi de intensitatea şi frec"en%a ultrasunetelor' pe de altă  parte. De asemenea' creşterea temperaturii %esuturilor "a fi mai importantă' cu ct circula%ia sanguină este mai scăzută în %esutul respecti". Creşterea temperaturii este mai însemnată pentru %esutul osos' care are coeficient de a&sor&%ie mare' dect pentru %esutul muscular. umeroasele e0perimentări au do"edit apari%ia fenomenelor termice su& influen%a ultrasunetelor cu intensită%i peste 1 #$cm2. fecetele termice locale ale radia%iilor sonore sunt rele"ate şi de semne morfologice. ltrasunetele coagulează cromozomii celulelor tumorale att in "itro ct şi in "i"o' o&%inndu-se efecte asemănătoare cu ale tratamentului prin *ipertermie. >a ni"el leucocitar' ultrasunetele determină ştergerea conturului celular' iar citoplasma îşi pierde structura de"enind opalescentă. >a ni"elul *ematiei ultrasunetele determină *emoliză. /ulsurile de ultrasunete focalizate stimulează structurile neuronale. +plica%ii ale acestei metode în fiziologie pentru cercetări de percep%ie somatosenziti"ă şi de asemeni în medicina clinică pentru diagnosticul afec%iunilor neurologice şi dermatologice demonstrează modificări în perceperea senza%iilor fa%ă de normal. ?poteza este că factorul ce determină modificări de percepere somatosenziti"ă la aplicarea ultrasunetelor  focalizate ca stimul ner"os este e0clusi" mecanic. fectul mecanic produce o sc*im&are în poten%ialul mem&ranar rezultnd stimularea structurilor ner"oase care se manifestă ca senza%ii tactile' termice şi dureroase (1). /ulsurile scurte de ultrasunete focalizate stimulează structuri ner"oase superficiale determinnd diferite reac%ii somatosenziti"e incluznd în particular şi senza%ia de durere (1=). +ceastă ac%iune fiind e0clusi" mecanică' aplicarea pulsurilor scurte de ultrasunete focalizate poate fi utilizată în cercetări fiziologice ale durerii. ltrasunetele cresc permea&ilitatea mem&ranei celulare. @tudii efectuate pe mem&ranele &acteriilor gram negati"e au demonstrat că rezisten%a acestor &acterii la anti&ioticele *idrofo&ice este cauzată de o  permea&ilitate scăzută mem&ranară. +ceastă rezisten%ă poate fi redusă printr-o aplicare simultană a anti&ioticelor şi ultrasunetelor. ?poteza a fost confirmată pentru /seudomonas aeruginosa e0pusă la eritromicină. >a ni"el tegumentar' su& ac%iunea ultrasunetelor are loc o eli&erare masi"ă de mastocite cu producere consecuti"ă de *istamină, creşte permea&ilitatea celulelor tegumentare' ceea ce duce la difuzarea prin piele a unor su&stan%e aplicate local.

=

n %esutul con3uncti"' su& ac%iunea ultrasunetelor' are loc "asodilata%ie cu *iperemie consecuti"ă' şi deasemeni' procese fi&rinolitice. ltrasunetele stimulează sinteza colagenului ca răspuns la distrugerea matricii tisulare în tendon stimulnd şi di"iziunea celulară în perioada proliferării rapide. +plicarea ultrasunetelor pe %esutul osos la doze mici duce la formarea de osteofite' iar la doze mari' edeme *emoragice. n snge scade proteinemia totală prin scăderea al&uminelor şi -glo&ulinelor' coagularea sanguină prezintă tendin%ă de încetinire. Cercetările mai multor autori a3ung la concluzia că în domeniul intensită%ii de !'1 - !'4 #$cm2 se produc modificări tisulare minime şi re"ersi&ile' între !' - !' #$cm2 se instalează efecte fizico-c*imice şi &iologice ma0ime' re"ersi&ile' iar peste !' #$cm2 apar modificări ire"ersi&ile. fectele mecanice şi c*imice ce pot sur"eni su& ac%iunea ultrasunetelor se datorează apari%iei fenomenului de ca"ita%ie. +tunci cnd intensitatea ultrasonoră este foarte mare structurile celulare citoplasmatice şi nucleare sunt distruse' moleculele mari sunt disociate' în lic*id apare un fenomen de ca"ita%ie  prin EdestrămareE. 4. Efectele acţiunii ultrasunetelor asupra tumorilor.

ltrasunetele de înaltă frec"en%ă localizate determină a&la%ia celulelor tumorale. +cest lucru depinde de numărul de pulsuri aplicate. Fia&ilitatea celulelor scade e0ponen%ial cu creşterea numărului de pulsuri şi rata de repeti%ie a lor' minimum la 1 ;z. ltrasonografia focalizată de înaltă frec"en%ă este o te*nică c*irurgicală nein"azi"ă prin care energia ultrasonică este transmisă transcutanat pe o arie &ine definită în organism. /entru a&la%ia %esuturilor tumorale utiliznd ultrasunete focalizate de înaltă frec"en%ă este necesar a iradia tumora de  3ur împre3ur într-o singură e0punere. 0punerea repetată' diferen%iată spa%ial determină aşa numitul fenomen de Einterac%ie leziune la leziuneE. +ceastă interac%iune depinde de intensitatea ultrasunetelor şi de durata de e0punere. +plicarea ultrasunetelor focalizate de înaltă frec"en%ă în tratamentul cancerului necesită a&la%ia totală a "olumului tumoral. /entru a realiza acest lucru este necesară aplicarea ultrasunetului de înaltă frec"en%ă focalizat pe o arie care să cuprindă leziunea şi %esutul încon3urător. 5. Efectele acţiunii ultrasunetelor asupra personalului care lucrează în vecinătatea unori instalaţii  de ultrasunete.

>iteratura de specialitate arată că s-a acumulat de3a o e0perien%ă însemnată şi "ariată de folosire a ultrasunetelor de înaltă frec"en%ă (peste =!! 5;z) care ac%ionează asupra di"erselor medii' în special prin metoda de contact. Datele referitoare la efectele &iologice ale "i&ra%iilor ultrasonice de frec"en%ă cuprinsă între =!!G!! 5;z' sînt insuficiente. Domeniul care a fost intens studiat' cuprinde efectele ultrasunetelor de frec"en%ă !!H2 4!! 5;z. ?nsă aplicarea din ce în ce mai largă a ultrasunetelor cu frec"en%ă 3oasă' su& 1!! 5;z' în te*nică (perforare' şlefuire' cură%ire' sudare etc.)' ca si mereu mai frec"ente utilizare a mecanismelor si instala%iilor care sînt si surse de ultrasunete (tur&ine de mare tura%ie' reactoare etc.) pun alte pro&leme din  punctul de "edere al ac%iunii sale &iologice.  outatea acestor pro&leme se datoreste faptului că' în aceste cazuri' sistemele "ii sînt supuse ac%iunii directe a parametrilor fizici ai ultrasunetelor prin intermediul aerului atmosferic. ?n aceste condi%ii ultrasunetele de 3oasă frec"enta.au cîte"a particularită%i fa%ă de cele de înaltă frec"en%ă. @e deose&eşte si gradul de a&sor&%ie si de difuziune ale ultrasunetelor de 3oasă frec"en%ă de cea de înaltă frec"en%a. Din ta&elul  rezultă că gradul de a&sor&%ie a ultrasunetului cu frec"en%ă de l!!! 5;z este de 2!!!G2!! ori mai mare' iar gradul de difuziune este de atîtea ori mai mic decît al ultrasunetelor de 2! 5;z. Tabelul 6. Distanţa de propagare a ultrasunetelor de diferite frecvenţe în apă şi aer 

rec"en%a în 5;z :ediu +er

Distan%a  parcursă 1! 22!

2! 

=! 24

1!! 2'2

4

!! !'

1!!! !'!2

m

+pă

4 !'1 !'!4 5m 41! 11! 441!= De aici rezultă că dacă pentru ultrasunetul de înaltă frec"en%ă mediul aerian este o &arieră practic de nepătruns' ultrasunetele cu frec"en%ă 3oasă se pot propaga în aer la distan%e considera&ile. enomene similare au loc şi în propagare în mediul ac"atic. >egate de aceste particularită%i de propagare si de difuziune ale ultrasunetului de frec"en%ă 3oasă' apar particularită%i si în studierea ac%iunii sale &iologice. De e0emplu' în timp ce se impune cercetarea efectelor ultrasunetelor de înaltă frec"en%ă la distan%a mică de sursă (propagare prin contact)' se "a cerceta ac%iunea la distan%ă a "i&ra%iilor de 3oasă frec"en%ă. ?n al doilea rînd' dacă pentru oscila%ii de înaltă frec"en%ă este caracteristică ac%iunea locală' în special' în ordinea atingerii sursei ultrasonore cu o anumită parte a corpului sau a unui organ' ultrasunetelor de 3oasă frec"en%ă le sînt caracteristice ac%iuni generale' dar nu se înlătură însă şi ac%iunea locală a acestora. Determinările arată că "i&ra%iile ultrasonore de 3oasă frec"en%ă ac%ionează intens asupra păr%ilor  neacoperite (fa%ă' mîini) ale corpului. ?m&răcămintea depinde însă de particularită%ile mediului industrial' de anotimp şi de aceea "aloarea ei de ecranare este tranzitorie pentru diferitele păr%i ale corpului. /rimele o&ser"a%ii referitoare la efectele ultrasunetelor de 3oasă frec"en%ă' semnalează modificări sur"enite în sistemul neuro-endocrin' de aspect neuro "egetati" cu de"ieri semnificati"e în func%iile *ipofizei şi ale glandei tiroide. @-a constatat pertur&area func%iei glandei suprarenale' se0uale şi proceselor  termoregulatoare' afectarea aparatului "esti&ular' la fel şi de"ieri în sistemul cardio-"ascular' modificări în compozi%ia sîngelui periferic. >a persoanele supuse ac%iunii ultrasunetelor timp de cîte"a ore la intensitatea 11!G1=! dB si 1G2 5;z' în raport cu specificul locului de muncă' s-a constatat pertur&area proceselor fiziologice întregului organism si a sistemului ner"os central. :odificarea caracteristică este sindromul astenic şi asteno-"egetati"' cu unele semne de particularitate < *alucina%ii' frică o&sedantă cu o&iect precizat' senza%ia de impondera&ilitate' senza%ia de foame e0agerată (&ulimie)' în unele .cazuri' inapeten%ă în altele' fo&ie nocturnă şi somnam&ulisrn. Ca efecte ale ultrasunetelor de mică intensitate (su& 11! dB) este semnalată indispozi%ia' dereglarea uşoară a sim%ului ec*ili&rului' senza%ia de o&oseală e0cesi"ă. fectele ultrasunetelor de 3oasă frec"en%ă sînt amplificate dacă pe lîngă "i&ra%ii ultrasonore IpureJ mediul este IpoluatJ de zgomote din gama de frec"en%e auzi&ile. fectele se manifestă prin dureri de cap' gre%uri diminea%a' alterarea auzului' zgomot în urec*e' nesiguran%ă în mers' surmena3 la sfîrşitul zilei de lucru' dureri în tot corpul. oarte caracteristic este faptul că la persoane e0puse' la locul de muncă' unui fascicul ultrasonic de 11 dB şi frec"en%ă 1G2! 5;z' din primele minute Ise &loc*eazăJ urec*ile' similar cu sc*im&ul de altitudine cu a"ionul' în unele cazuri se mai semnalează acrocianoză' transpira%ia mîinilor' răcirea e0tremită%ilor' după pornirea instala%iei de iradiere cu ultrasunete. +şa cum s-a mai amintit' energia cîmpului ultrasonor influen%ează procesul de termoreglare a  persoanelor care lucrează cîte"a ore pe zi la instala%ii ultrasonore. Determinările au arătat că fasciculul ultrasonor modifică semnificati" temperatura mîinilor şi a corpului în prezenta zgomotului. +ceastă ridicare a temperaturii "ariază între !' şi !' oC' uneori cu l KC. >a grupa de control această ridicare a temperaturii nu depăşeşte !'KC în decursul orelor de lucru' în unele cazuri se constată o asimetrie termică a e0tremită%ilor. /rin creşterea respira%iei %esuturilor se măreşte sensi&ilitatea organismului asupra factorilor noci"i din mediul încon3urător ("apori to0ici).  umeroase cercetări semnalează modificări în sistemul cardio-"ascular su& ac%iunea "i&ra%iilor   produse de instala%ii de for%ă ultrasonoră. lectrocardiogramele înregistrate e"iden%iază micşorarea frec"en%ei cardiace spre sfirşitul zilei de lucru' în unele cazuri este semnalată pertur&area conducerii intraatriale' ca si creşterea peste propor%ia normală a cifrei eozinofilelor în sîngele periferic. ltrasunetele de 3oasă frec"en%ă determină sc*im&ări &ioc*imice în organismul iradiat' manifestate îndeose&i prin modificarea glicemiei' saturarea "itaminică a organismului. Determinările arată că circa  L din personalul e0pus prezintă *ipoglicemie. în urma ingerării unei cantită%i de za*ăr' cu 1! minute înaintea iradierii organismului' frec"en%a cardiacă si respira%ia sînt mai pu%in afectate. @e consideră utilă aplicarea unui Ide3un terapeutic cu glucozaJ într-o doză oare pro"oacă o *iperglicemie uşoară. @tudiile referitoare la ac%iunea ultrasunetelor de 3oasă frec"en%ă (su& 1!! 5;z) tre&uie să urmărească efectele acestora asupra organului auditi"' pro&lemă care nu se pune la ultrasunetele de înaltă frec"en%ă (ac%iunea prin contact).  stfel de efecte nu se constată în urma utilizării a aparatelor medicale!

