affil
ffi 1'''
:: :'r
r\
f:il
JI)tw.r e
J
f?L$tu!
,4.
mAnt '.''
?rf,
Cuprins
{r,' " 1:Wi
Introducere
: \,.
Vizuti din spaliu, planetanoastre, PimAntul, esteun . glob minunat, albastrucu alb. Cea de-atreia planetede la Soare,estecea mai mare dintre planetelea ciror orbiti esteaproapede Soare.Estesinguraplaneti carecunoatteviala ti existenlaapei. Acestvolum desprePim6.ntaduceo colectiede 200 de intreberi ale ciror rispunsuri limuresc aproapeorice nedumerire pe careun copil ar putea-oa\.eadespreaceastiplaneti. Fiecareintrebareesteexplicati intr-o manier6.simpli, folosind atit un limbaj pe inlelesul tuturor, cat $i ilustratii gi poze,carefac lecturamai interesante!i mai instructive. S-audepuseforturi pentru a mentineviu interesulcititorilor pdni vor termina de lecturat acestvolum gi igi vor dori si treacdIa urmltorul. Fiecarevolum conline mai mult
de200deintrebdria clror rdspunsuripot clarificaorice semnde intrebarecares-ar ivi intr-o minte curioase.
imt
l. Care sunt celettei straturi principale ale
4. Din ceestealcituiti mantaua? Aceststrat seafli deasupranucleului.Incepede la aproximativl0 km subscoarlaoceanici,fi de la aproximativ30 km subscoarta continentale. Mantauaeste impe4ite in mantauainterna $i mantaua extemi.Are o grosimede aproximativ 2 900km $i contineaproape 80% din masatotali a Pimentului.
PimAntului? PimantulestealcAtuit din mai multe straturi. Straturile principalesunt in numir de trei:nucleul, mantaua$i scoar!a. Nucleul estepadea Pemintului carese aflAh cea mai mare adancime,scoarlaestestntul exterior, iar intre acestease aflAmantaua. 2. Din ce \unt alcatuite\coarteleoceaniceli continenlale?
I
5. Caresunt insulelede lengi coastaAmericii deNord? tristi numeroase insuleIang;coasla Americii deNord.Acestea sunLInsulaGroenlanda, Ar hipelagul Ar cli( .AnLilele M ar i) iM ici ArhipelagulAlexander$iInsuleleAleutine. 6. CeestenucleulPimentului?
Scoartaoceaniciareo grosimedeaprorimativ 6 1I km gi conlinerocitari, cum ar fi bazaltul. Scoa4acontinentalA estemai groasidecetcea oLeanica, avando gro\imedeaprorimaliv 20 80 km $iconlinein principalnaterialu$or, cum ar fi granitul. 3. Care dintre straturile Pimantului poatefi asociatcu condiliile meteorologice?
Zona centmli a Pimentului estenumite nucleu. Nucleuleste o sferi dense alcituitedin urmitoarele elemente: fier li ni(hel.Are dou; 5traturi nucleulintem $i nucleul extern.Nucleul este solid gi are o grosimede aproximativ1 250 km. Nucleul extern are o grosime de aproape 2 200 km. 7. Care este singurul continent acoperit ln intregime cu gheali? Antarcticaestecontinentulacoperitin intregime cu gheala.in prezentnu eile locuitde oameni, de$ise crcdece,in trecut, oamenii au locuit acolopentru o scurteperioadl de timp. ........' l SaructuraPemeotului
8. De ce nu poate existaviata daci nu este atmosferd? Pimentul esteinconjurat de tot felul de gaze. Aceststrat este numlt atmosfera PimAntului. Firi atrnosferi, viala pe PimAnt nu ar exista. Atmosfera ne oferi aer,api,
cilduri li ne protejeaziderazelediunitoareale Soarelui$idemeteoriti. 9. Cum influenteazd Soalele$i Luna,
Pimentul? Forla gravitalionalA a Pemantuluiajuti Lunasi orbiteze in jurul acestuia. Fo4a gravitationale atragePimentul $iLunafi creeaze mareea(fluxul;i refluxul).Soarele conferi lumini $iincebegePimantul. 10.Ceinseamniderivacontinentelor? Deriva continentelorsereferir la deplasarea, una fali de cealalti,a continentelorde
pePemant. Tectonica plicilor esteprocesul geologic$i studiul miqcirii,a coliziunii gi a diviziunii
31 de milioanede km'?.Continentul Africa ar putea include teritodul Chinei, Indiei, Noii Zeelande;i al Statelor Unite 9i tot ar mai
ramane spatiu liber 12, Ce sugereazi teoria Pangea? TeoriaPangea afirmi ci toate continentele actuale au fosr candva unite $i au format un ,,supercontinent" denumit Pangea.in limba greaci,termenul .,Pangea'rnseamna..tol uscatul. Definellein mod exaclcum aralauconlinenlele in Jrm; cu 200 de milioane de ani, inainte de a se desptinde. Acestebuceli desprinses au indepirtat ugor una de cealalti,formAndcontinentelepe carele $tim in ziua de azi. 13.Caresunt celetrei parli ce formeaza America de Sud? Din punct de vederetopograffc,acestcontinent estedivizat in trei fli! sectiuni:America de Sud Cordiliera, zonele depresionare interioare$i scutul contrnental. 14. Care este singurul conlinent unde tigrul poate Ii gisit in s biticie?
continentelor. I I . Cet de mare esteAfrica?
5
1.In cepartea troposfereiexisti viati?
4. Care estediferenta dintre climat ti condiliile meteorologice? Condiliile meteorologicereprezintl starea
Biosfera esteacea partea troposferei
atmosferei peo perioadi scurtede timp, in timp ceclimatul rcprezintd valoarea mediea steriiwemii pentnr o anumiti regiune,pe o perioadi de timp indelungate.Factoriprecumtempemtura, pre(ipitatiile determina ii luminasoarelui climatuluneianumiteregiuni.
unde existi viate. Aceastaurci de la Pimantului cdtre
cer.Pdn prccesulde fotosintezA, plantel€ iau dioxidul de carbon din atmosferi,eliberAndoxigen. 2. Ce cauzeazdincilzirea globali?
5. Ceprovoacitunetul?
cetevagnde a temperaturiide pe Pimentduce la ridicarea nivelului apelor. Cauzele principaleale incilzirii globale sunt: crelterea concentratieiefectuluide seri, defri$irile $i
Aeruldinjurul unuifulgerestedecinciori mai cald decattempemturaSoarelui.Aceasti incilzirebruscifacecaaerulsi seextindi cu o vitezemai maredecetceaa sunetului,lucru care facecaaerul si secomprimegi si formezeo undi degoc;noi o percepem cape un tunet. 6. Careestecel mai recestrat al atmosfelei? i
Mezosferaestecel -ilr
EI
( 90 C'). Acest
=-=
=G1 carele primim, i -r E[ -ne aiuu si j apusurilor desoare. inlelegem cum functioneaze 6tfiea wemii.
$atellJiine mai se a.iute anticipim anumiteevenimenteleg'aGde
conditiilemeteorologice.Deexemplu,,, avertzerile refedtoarcla uragane'
:
i' ti-ool
I I
7. Care sunt cele nlai impodante patru stratud ale atmosfcrei?
I i i
At-o,l".u ul.ituite din patru straturi: ",t" \traro\fera, mezosfera tropo,fe-d. si termoqfera. Troposteraertecel marsublirestrat.stratosfera
i ;il;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;." j
afli concentra,tia marini de ozon. Mezosfera
'*.--''.-
:
i
.
estecelmai recestrat,iar temosferaeste
Condi!fi meteorologice,climat gi atmosferi'
alcituiti din ionosferaqi magnetosferi. 8. Care factod antropogeni afecteazi
11, Care sunt cauzelecare
schimbaiea climatului? Activitilile umane reprezinti factorii antropogenicareduc la schimbareamediului inconiuritor $i influenteazi cImatul. In unele cazuri,acest
lanl dereac{iiF: estedirect $i neechivoc (exemplu:
puncte calde$i punctereci. Acestfenomenduce la formareaunui gol gi aerul careseafli deasuprapunctelor reci intri cu repeziciune lniuntru; astfelse formeazi vanturile. 12. Cum se numegtedomeniul care studiazi Pdmantul Eiatmosferasa?
efectelede
idgafieasupra temperaturiiEia umiditilii),1n timp cein altecazuri,efectuleste mai pulin clar,De mulli ani sepoartedezbateri la ipotezele careducla schimbarea referitoare climatuluidecitrc menaomului. 9. De cenu suntceala,burnila gi negura precipitatii? Ceala,burnilali neguranu suntpreciPitatii, nu cadpe sol.Burnilaqi ceala deoarece acestea seformeazlde celemaimulteori deasupra mdrilorSia lacurilor. Particulele de praf, fum ti sarecar€ afecleazi claritatea aeruluisunt sub cunoscute denumireade negurl. 10. Care sunt celetrei tipuri de nori?
Norii pot fi de tipul cirrus (nori subliri),tipul cumulus(sub formi degrimezi izolate)$i tipul stratus(auasPect destratu ):
Meteorologia este$tiinla carestudiazi atmosfe!a Pemintului$i interacliunea sacu acesta ii cu toate formeledevia{d, 13.Caresunl efectelediundtoarealesubticrii stratuluide ozon? subtierea stratuluide ozonducela aparilia frecventea canceruluide piele.Acestase datorcaziL hidrocarburilor clorumte $i a
frigidere,detergenti fluorocarburilor din aerosol, ti produsedin polistiren. 14.Ce fel de precipitafipot cldeaintr-un an? Termenulde precipitalijserefereh oriceformi' deumezealicarecadedin aelpe solgi include: zipada,lapovila,grindina, ploaiafini gi ploaia. (Cea!a,bumila $ineguraru suntprecipitalii)
Condilii meteor
7
1. Catesecundesunt intr o zi? O zi conline 86 400 de secunde.Fiecare
secundeeste definiti caffind dumtaa 9 192 631 770 d,e perioadeale radialiei ce corespund tranziliei intre straturile hiperffne ale solului, in sistemul cesiu
2. Caree.le diferentainlre o zi siderala$i o zi solari?
O zi solari tine,de fapt, dela amiazi pAneh amiaza. ReprczintA duratadetimp decdnd vedemsoarelepentruprimaoari gipAndil vedemdln nou,in acela$i loc pe cer.O zi siderali:seraporteazila stele.Duratadetimp de cdndvedemo steaintr-unanumitloc pe cer)i : -.: -.
solari $i se apropiede perioada€fectivi de rotatie a PimAntului, opusemigcerii aparentea Soarelui. 4. De ce a primit numilul M73 un grup mic de patru stele? Acesta reprezinta un alt cazde masurare a poziliei, care,in acestcontext,a fost determinate in mod simultan cu misurarea poziliei globalea formatiunii M72.
Grupulmic alcetuitdin patrustelea pimit numirulM73. 5. De cesuntnoplile mai scurtedecatzilelein timpulverii? Existi doi factoricarefac, in general, noplilesi fiemaiscurtedecdtzilele.Primulfactor Soarele nu esteun punct,ci arco formi aparente deaproape32deminutedearc.Al doileafactor atmosferarefracteazilumina soareluiastfel incato partedin aceasta ajungepe solcend soarele seafli maijos deodzontcu aproape 34deminutedearc. 6. Ce esteun Maraton Messier? Obiectele Messier reprezintaun setde obiecte astlonomlce catalogatede citre astronomul fralcez Charles Messier. Maratonal Messieresteun termen caredescrieincercarea de a gisi cet mai multe obiecteMessierintr-o singurdnoapte. '
Zi, noapte $i anotimp
7. Care factor din anotimp faceca animalele si hiberneze?
vari in emisfera nordici.
in regiuniletemperate $i polare,anotimpurilepot cauzaschimberi referitoare la cantitatea de lumini solari,faptcare facecauneleanimalesi intrein hibemaresausa migreze, iar plantelesi intreln starelatenti.
I l. Ce esle echinoc{iul de primivari?
u
#9 v^ l
In emisferasudici, echinocliulde primevare
8. Caresuntfactorii de caredepi[d tipurile de eclipsi solari? Eclipsasolaridepindede distanlala careseafle Lunafalade Pementin timpul evenimentului. O eclipsi totali de soalese produce
corespunde cu centrul Soareluicare traverseaza ecuatorul ceresc deplasAndu-se lnspresudti seproducein dataechinocqiului de toamnddin nord. Echinocliuldeprimivari marcheaziprimazi din anotimpuldeprinivari. 12.Ce cauzeazisolstitiile?
teazipor{iuneadepenumbrea umbreiLunii.
ln timp cePdmdntulseinvartein jurul Soareluj, poziliaacestuia din urmi seschimbipe parcursulunui an din cauzaschimberiipozitiei PimAntuluifatedeSoare,schimbare produside mi$carea jurul de rotaliein proprieisaleaxe,
9. (lc inseamnieclipsade luni?
13.Ce sunt steleledtlble?
Eclipsele deluni aparatuncicandLunatrece prin umbraPementului. Din momentceacest lucruse intampld numaicand Lunaseafli Pepartea indepArtatia Pimantului ?ta deSoare, :clipselede
Stelele dublesuntdouestelecarepar a fi o siDguEstea candsunt observate cu ochiulliber, $i cadoui stelecind sunt observate prin t€lescop.
-'rnaapardoar cand estelune pfini.
14.De ce are calendarul nostru ani bisecti?
aluncl
cand PAmentul tntetsec-
. r. aJre esleceamai lungazi a anului? := mai lungezi a anului estesoistitiulde vari. ,: iecare an, in ziua de 21 iunie mzelesoarelui -:-: f
Pemantuluili ia aproximativ365 /a zile sefaci o rotalie completi ln jurul Soarelui.Agadar,zilele de un srertsunLadaugate Dentrur formao zi Lot la patroani,De aceea existeanibisectitot la 4 ani.
9
I . Cum contribuie plantele la circuitul
4. Care este cea mai lnalti maree astronomici? Ceamai inalte maree asttonomlca este aceeadin primevara perigian
apei? Planteletranspiri prin eliminareade
umezeali$i acest
fenomen contribuiela evaporare. Prin evapoatarea aPer
umezeala ajungein atmosfere, secondenseaza ti cadeinapoi pe sol subformi de precipitalii. 2, De ceesteapavitali pentruviala existenti? Apaesteimportantipentruvialadepeplaneta nimicnu ar supravielui. noastri,feraaceasta planeteiesteacoperiti Doue treimi din suprafata cu apa. Insi 937o din apa oceanelor estetoxici pentru: oameril:
cendatat Soarele,cetgi Lunaseafll cel mai aproapede Pimant. 5. Cum seformeazi valurile oceanului? Valurilesunt cauzatede trei factori: forla gravitalionaH, vdnrul qi cutremutele.
gravitationalaeste responsabili pentru formareafluxului gi a reflu-.rrlui.Fluxul apareahrncicandapaesteceamaiadenca. iar reflr.rxr.rl, cdndapaestemaipulinadinca. nivelului apeidetermini Ridi(area $iscaderea formareavalurilor.
plante
6. Unde in lume seformeazi celemai inalte maree? Ceamai lnalti mareedin lumese formeaziin Canada. In aceasti pdvinla esteo anumiti rivalitate intrc Quebecul Arctic $i Canadacu privire la caredintre celedoue defne ceamai inalte mareeoceanici din lunrc. 7. Ce factori contribuie la intensilicarca
i :Yantuluiprodusde valuri? Existefueifactori carecontroleazeintensificarea vinh:lui produs de valurir viteza $i durata vantului gi drulnul apei.
Circuitul apei, valuri ti maree :: ''
8. Ce esteo mareede primiYari? AtuncicandPamantul. Lunaii Soarele se aliniazi(cind e luni noui giluni plini), ,,ddiceturi le'de api provocate de Luni $i de Soare apar ln acelaqiloc pe suprafala Pimintului. Mareea
lunard;i ceasolarilgi unescapeleprcvocando mareemaiinalLa de(alInal!imea mediesi mai joasi decatceamedie.Acestea senumescmaree deprimevari. 9. Ceesteo mareeioasi(decvadiaturi)? Atuncicend PimAntul, Luna$i Soarele formeazi un unghi drept, fluxul cauzat demareea lunaracoincide cu refluxul cauzatde mareeasolare.Acest fenomenfacecarefluxul safie mai scezutdecet valoarea mediegifluxulmai maredecit valoarea joasa(decvadraturi). medie,formindmareea 10. Ce sunt valurile de suprafali ale oceanului?
ll. Ceeste intelcepliain coronament?
G&V
.Y{o
sercfereh Ii coronament ji i I precipitaliile precipitatiile interceptal interceptate ; r I de frunzigul planteiqi care, rt in celedin urmi, se t!-,
1, evapori in atmosferi,
pe sol. neajungdnd 12. Cale estediferenia dintre scurgerea de suprafa{i gi scurgerea in albie?
Curgereacontinuesaualbia sereferdla debitul fluviilor, a rAurilor ;i a altor canale$i reprezinte un factorelementar in circuitulapei.Scurgerea de supnfali esteun termenfolosit pentru a descriedebitul apeirezultatedin ploaie,topirea zepeziisaudin altesurse,pe sol. 13.Ce esteinfiltratia? Infiltralia reprezinti scurgerea apeidela suprafalasolului ln pimin Odati inffltratl, apase transformi ln umiditate a soluluicauzatideapa subterani. 14.Cind sespargeun val? Un val carese
..i
:
11maL poate susune aoama, sl asrrelse
pribugegte.Un val sespargeatunci cendajunge in apemaipulin adencisaucenddoui sisteme devalud opuseiqi unescfo4ele.
1. Curn se formeazi furtunile? Furtunile se formeazi
atuncicendse dezvolteun centrude presiunescizute careeste inconjumtde un sistemde presiuneinalte. Aceasta combinatiedefo4e opusepot prcvocavanturigi ducla formareanorilordefurtund,cum ar fi norii,,cumulonimbus". 2. Cumati descrie un r.iscol? Viscolulesteo furtunein timpul cireiacad cantitelimari de zipadi. Zipadaeste maipulin densidecit apa in starelichidi, cu un factorde aproldmativI 0 la temperatud utor subpunctulde inghelti chiarmai mult la tempemturimai scizute.AFdar o cantitatede apecarear prcduce2 cm deploaiepoateforma 20 cm dezipadi. 3. De cesunt consideratetornadele a fi cele mai distructive ti mai violente vijelii? Tornadelesuntcelemai violentefurtuni de pe 100km/h 9i PoraJunge panila 483km/h. Pe
de tornadededesubtulfurtunilor cu treznete9i omoaraaproximativ60 de oameni. 4. Furtunile se folmeazi doar pe Pimint? Nu, ti alte corpuri cere$i careau atmosferd suffcienti (in mod palticular colo$iiformali din gaz) au furtuni. Cel mai cunoscut exemplueste MareaPateRo$ie
depe planetaJupiter.DeSidin punctdevedere tehnic areforma unui uragan,aceastefuduni esteactivi de celpulin 340deani,fiind descoperite decetreastronomulGalileoGalilei. 5. Ce esteun ciclontropical? Ciclonultropical esteun tip de furtunacarese invartein jurul unui centru de presiunescezute, alimentatide cilduracarceste eliberate atunci cendumezealase ridici fi secondenseazi.Acest tip de furtuni se formeazl la tropice,avandun camcterciclonic - de aici gi numele. 6. Cum arati adancurile oceanului ln timpul unei furtuni?
Adincurileoceanului rimin calmedincolo desuprafali. Acliuneavalurilor afecteaze doarprimii 12-15m dela suprafali in timpul uneifurtuni foarte puternice,dar in mod normal efectuleste$i mai
Furtuni si nori
7, Cc est€norul ,,Cirrocunlulus"? norul de tip Cirrus laceparte ,,CirrocumLrJus": dintr o clasi caracterizata prin straturi subliri ti albe,fiecare dintre elefiind alcituitA din granulefoarte mici de ghea(i. Acesttip de nor se alli Ia altitudini foarteinalte de 6000-12,000m. 8. De ce sunt nolii albi? Norii sunt albi deoarecepicurii de api sau cristalelede gheali din ei sunt suficientde mari si imprd$tielumina a $aptelungimi de undi, carese unescpentru a producelumini albi. Norii vor apirea negri saugri daci ace$tiase afli ir umbra unor alli nori saudaci parteade susa norilor arunci o umbri deasuprapropriei lor baze.
predominante la orele r;siritului ti asfintitului. 10.Ce surt norii de tip ,,stratus"? Norii de tip ,,stratus"sunt nori cale seaminacu n\te ceartafuri ineDsetrase pestebolta cereasci. Acetti nori se afli cel mai aproapede sol fi pot aduceploaiesauburnili. I l. Ce sunt norii inalti?
De obicei, norii inati seforrneazi lao aititudine
de 6 Km, in regiunea troposferei. In regiunilepolare,sepot forma $i la o altitudine de 5 Km. De obicei,apainghealdla aceasti altitudine,a$adarnorii sunt alcetuif din crisiale de ghea!i. 9. CAnd plimesc norii culoarearoEie, portocalie sau roz? Norii de culoarerotie, portocaliefi roz apar doar la riseritul sauasiinlitul soareluiti rezulte
atuncicand atmosfera impri$tie lUmlna soarelui.Norii nu au culorile doar reflecte razelelungi (qi neimpri$tiate)alesoarelui, Furtuni gi nori
12. Ce surlt furtunile de foc?
Furtunile defoc sunt lonl
conflagrali carealung la o asemenea il1tensitate incat i$i
creeazA ti suslinprop ul sistemdevanturi.Este fenomenulcelmairispanditin timpul incendiilordepiduri $ia incendiilor mistuitoare.
13
C:' 5res
1. Care eslecel mai
de deplasare. in fiecarean, sunt pescuite
mare riu din lume?
nilioane detore depe9te.Nu in ultimul rand omenireaobtinemultematerialedin oceane.
Riul Amazon din America de Sud este
celmaimarerau din lun-re, deoarecevarsi mai multe api in oceandecAtorice alt riu. Amazonul vatsain ocean catevamilioane de metri cubi de api
5. Ceesteun reu malur? Un rau cu inclinaliamaipulin abruptedecetcea a reudlortineregi carecurgemai incetdecat acerlea drn urmn.Un rir maturaremLrlli
2. De ceesteserati apamirii? in parcursul sdupe uscat, apadizolvi toatamateria solubili cu careintri in contact$i o ducein mare. Atunci cind narea se evapori pentru a forma nori, sarearemane. Astfel,apamirii devinedin ce in ce mai sirati cu trecereaanilor, 3. Ce canlitate de proteine rezulti din oceane in fiecale an? Oceanelecontin o cantitate imensi de proteine.iD fiecarean se aduni o cantitatetotall caredepiqegte 85 000000de tone melnce. 4. De ce sunt oceanelevitale pentru omenite?
afluen{i;i arevolumuldeapi la virsaremai maredecdtcelal riurilor tinere.Canalele sale erodeaze mai degrabipe ldfme decit in (Exemple: adAncime. Riul Mississippi, Riul Sf. Lawrence etc.) 6. in cedirecliecurgeun riui Mulli oamenicredci majoritatea raurilorcurg dil nord inspresud.De fapt,riurile curgla vale indiferentde direcfie,deseoriurndnd un curs meandriccareimplici maimultedirecliide punctecardinale. 7. Cesunt petelelunare? Petele lunare sunt campii intinse de bazaltcare se alli pe Luni, desprecare astrol1omii
din trecutaucrezutci sunt ochiuri de apd, numindu-le,,meri'l
Oceanelene oferi mincare, mineraleqi alte produsevaloroase.Acesteaconferi ti un mijloc
14
Riuri, miri 9i oceane
8. Care esleceamoi mare resursi de Detrol?
Oceanele reprezinta una dintrecele maimari resursede petrol. Aproapeo treimedin petrolullumii esteextrasdin cdmpiiledin largul oceanelorZonelecaresuntcelemai cunoscute pentruextractiapetroluluisuntGolfulArab, MareaNorduluiti GolfulMexic. 9. Careestecelmai mareoceandepe Pimant? Oceanul Pacilic acoperi o suprafaldde 165milioane de km'z.Este de doui ori mai mare decat OceanulAtlantic. Are o adancimemedie de 3.9ldlometri. 10, Care estecel mai adinc lac de pe Pdmdnt?
deoarece acolonu ' tSilFJ Jltrtrfl"Pd.il] ajunge luminr. i, l'iR , ,, ,^1,, ,; ^ qlffiS]'-lLJilJ!fl ,0.i"".,'-,.u",r. -"'; presiune toarte mdrecauzata deapade -:tX dea.upra. iarplanlele nu pot toleraacearti-/'i. 12. Care rau deline recordul ca fiind cel mat scurt rau din lume? Cel mai scurt rdu din lume, potrivit CA4ii Recordurilor, estereul Roe. Are o lungime de doar 61 de metrl sl curSe intre rad Giant Springs9i rdul Missouri aflat lAngi cascadaGreatFalls,Montana. 13. Cati cantitate de diorid de carbon este absorbite de oceane? Oceaneleabsorbintre 30o/o din cantitatea $i 50o/o de dioxid de carbonrezultatdin arderea combustibiluluimineral. Dioxidul de carbon estetransportatin jos de citre plancton.Orice schimbarein temperatun apeidin oceane influenteazecapacitatea planctoDuluide a ridica la suprafaqidioridul de carbon.Acestfenomen are repercursiuniasupraecosistemului,deoarece planctonulformeazi bazapentru mencare.
Aproximativ 70% din apa dulce a lumii este \locata\ub formi de gheali.Ace\rlip de rpa \e afli in rnareparte in regiunilepolare.
11. De ce nu crescplante in ape foarte adanci? Plantelenu pot crettein apelefoarteadenci,
Rauri,miri $i oceane
-7
PIeSrune.
14. in ce procenl estestocati apa dulce a lumii sub formi de gheatd?
Lacul Baikaldin parteasudici $i centralea Siberieiare o adincime de 1.7km. Estevechi de aproape20 de milioane de ani $i deine 200/0 din apadulce a Pemantului.
I
1. Ce plante crescpe
5. Ce sunt muntii vulcanici?
munfi? Plantelecarecresc pe munli sunt: coniferele,stejarul, ar{arul,ienupirul, flori-de-co11, muqchide copaci, ferigi ti plante agilitoare.
Munlii 11 canici seformeazi atunci cand roca ro p . l.sr a umJ g m. d in a d ; n c u lP a ma n lJ lu i e r u p e $i seaduni la suprafale.Exemplede munli vulcanici: MunteleSl Elenadin America de Nord qi Muntele Pinatubo din Filipine.
2, Care estecel mai inalt munte din lume? Cel mai inalt munte de pe uscatesteEverest (8848m), dill Munlii Himalaya.
6. De ce sunt muntii mai reci decat solul? Munlii sunt mai reci decit solul,deoarece SoareleincilzeqtePhminlul de la sol in sus. RadialiileSoareluitre. prin atmosfera ri ajung pe solul careabsoarbecildura. in general,aerul careseafle cel mai aproapede suprafala Pimantului estemai cald.Aerul carese afli la altitudineaunui munte estemai pulin incilzit, deci,estemai lece. 7. Ce esteun vulcan?
3. Cum seformeazi nun{ii? Munlii seformeaziin decursulunorperioade indelungate detimp prin forleinimaginabile careauloc in interiorulP;mantului.Munlii se fonneaziin urmaactivitalilorvulcanice, a eroziuniisaua perturbaliilorgiridicirii scoarlei terestre. 4. Caresunttipudle de munti? Existi cinci tipuri fundamen tale de munli: domurll
ondula!ii ale solului, ialii vulcanicili platouti.
16
Vulcanul esteo formd de relief geologice (de obicei un mul1te)unde magma (roci din interiorul Pim:intului topita sau transformati in starelichidi de citre presiunea $i temperaturaridicati) etupela suprafaqa pdmllltului. 8. Care estecel mai inalt vulcan din lume? Cel n'raiiialt r.ulcandin lulne esteMauna l(ea (4205m) din Ha$aii. Seridici la 10 000 m deasupraoceanuluipornind de la bazi.
Munti Eivulcani
m 9
9, Care estediferenla dintre lavi qi magmi? Magma esteloca lichide din interiorul vulcanului. Lava este roca 'vrrlcanici (magma)
12, Care Yulcan a ucis cei mai mulli oameni?
Erup$adin l815 a !'ulcanuluiTambora din
Indoneziaa ucisceimai mulli oameni. A fosto eruptie colosalicarea trimis cenute in stratosferi qicare,apoi, s-aimprattiat
carese scurgedin vulcan.Lavaproaspeti are o lemperaturA cuprins;Intre700ti I 200C'fi. in timp ce se scurge,culoareaei setransformedin rogu in alb. 10. Care este cel mai mare yulcan activ? Cel mai mare vulcan activ din lume esteMauna
Loadin Hawai, unde faimoasa cafeaeste cultivati in solulr vulcanice. MaunaLoa seridicela
ffi# '4ls
mai departein lume. l3,Care sunt tipulile de couuii l-ulcallice? Geologiiimpart l'ulcanii in patru tipuri principale: con formaldin cenu);\'ulcani.;. vulcani compozili,vulcani-scut$i domuri diD lavi. 1.1 ." ,
,{ 170m deasupranivelului mirii. 11. Care estecel mai mare vulcan din Sistemul Solal?
14.Cali \Tlcani eristi in lume? Pani acum,cel mai mare lrrlcan din Sistemul nostru solaresteMuntele Olympusde pe Marte. Are aproximativ27 km iniltime. Escaladarea acestuimunte ar fi o adevirati aventuri.
Conformcerliirecentapirute,VulcaniiLumii, publicatede Institulia Smithson,existi aproximativl51l n canicaresuntconsideralia fi activi. Mai eristi $i alli vulcitm cu aspect
inspeimentetor cum ar fi ,,Scaunullui Arthur" din Edinburg,care estevechi gi inactiv
Mun{i $ivulcani
17
l. Cale estecel mai intins biotop terestru
din lume? Taigaua estecelmai
5. Caresont celepatru straturialeuneipiduri
intinsbiotop din lume. Taigaua se
temperate?
Stratulcelmai desus estecoronamentul compusdin copaci inalfi, ajungila matudtate.Sub coronament seafli o zone cu trei straturi, careconfereumbri. Celmaiinalt stratal zonese acester
cardcteizeaza prin piduri de coDifere.In Canada,aceasta estecunoscuti sub denumirea de pidure boreald.
Tundra esteo
zoni impedurite caractenzata prin temperaturi joase.Existi douetipud de pidurc. Acestea sunt:tundra principali alpini $ipedureaarctice.Vegetalia carecre$tein regiuneadetundri esteformatl qi ierburi. din:arbu$tii pilici.turba.lichenele 3. CenalesteZiua Internalionalba Pidurii? rmernaFonaIaa Pidurii se sirbetore$te in data de 2l martie; : ii detoamnifu emNrerasu(uca.ln aceastizi se sirbitoregte contribulia $i valoarea pidurilor. 4. Le produseseexlragdin Padurel Pidurile sunt foarte importante pentru.oarienii
18
caretdiesc in piduri sauin imprejurimile aceslora. Phdurileofera:fructede padur(. (iuperci, plantecome.tibile.vanat,plante medicinale$i aromate$i nutrc!.
nume$tesub-coronament.Subaceststrat se aflA stratulde arbu$ti.Cel mai jos strat este reprezentatde plantelecarecrescpe sol. 6. Sunt pidulile ingriiite cum trebuie? S a inregislralo scadere al:;lin ceeaceprivelle zoneleimpedurite,precum $i zoneleoriginalede pedure,cAt$i in ceeace prive$teutilizarea sectoruluiforestier$i o cre$terea zoneiforestiere afectati de insecte,boli $i alte cauzedtunitoare. 7. Ce sunt incediile forestiere? Incendiileforcstiere,provocatede nature saude manaomului, sunt aceleacareard vegetaliadin
Pedurariiau impe4it aceste incendiiin trei tipuri: incendiilede sol,careard stratul de humusal afternutuluidin pidure;incendiiledesuprafali, careard arboretdtenir al pidurii qi incendiile coronanentului,carecuprind in fleciri intreg copaculsauarbu$tii.
Pidud
J. aum '< adapteaza planteledin delerl climatuluialid?
Plantelededesertfacfatesecetei $isirii, cum ar fi plantelexerofite.Acestea au apein frunze, rdddcindqi tulpini. Alte plantede de$ertau radaclnl
lungi qi rasffnte care ajungpani la pAnza freatici.Acestea aufrunzemici,subformede lepi careemanimaipulini umiditate. 9. Cali oamenidin lume depild de piduri? Aproximativ 4.6 miliarde de oameni depind,in parte sauin totalitate,de apa carese gase$te in peduri. Mai mult de I miliard de oamenicale triiesc la limita sdriciei,in lumea lntreagi, depind de piduri, de unde i$i procure hrana.
11.Carepiduri sunt denumite,,Plimenii planeleinoastte"? Pidureatropicalia Amazonuluieste
ru #"J&
cunoscutesub denumireade ,,Pliminii planetei noastre] deoarece transformd neincetat dioxidul de carDonln oxigen. 12. Care sunt efecteleprotectoare ale pidurilor? Copaciijoaci un rol important in conservalea ecosistemelor, mentin apacurati $i impiedici saureducgradul de pericol al inunda;iilor, al avalantelor,al eroziunii $i al secetei. 13. Cum sunt recunosculespeciilede plante in mangrovi? O mare varietatede speciide plantepot ff
recunoscute in zonade m:lngroval lnsa
din cele110 specii Iecunoscute,
10.Cum pot afectapidurile schimbareade climat?
doar 54 de speciidin 20 de clasede 16 familii fomeazi
Pddurileinfluenqeazi schimbarea de climatprin cantitatea dediorid decarbondin atmosferd.
mangrove'. ,,adeviratele 14.Dali numediferit€pentru fenelele temperate! Pidurile temperatesunt cunoscutesub denumireade "Preerie"ln AmericadeNord, AmericadeSudqi ,,Stepe" in Asiagi ,,Pampas",ln Africa. Piduri
19
l. Unde se afli cele mai secetoaseregiuni
):*
6res
din lume?
Regiunilecelemai secetoase din iume sunt celedin de$erturile Sahara,gi Iranian. Degertul Thar, carese intinde pe o suprafatede aproximativ9 000 km, din Africa de Nord pani in India. l. Caree\tc cel mai intin\ de\ert recedrrl lume? Cel mai intins degertrecedin lume este Degertul Antarctica.
5. Cesunt faneleleinundate? Fenetele caresuntinundateperiodicsautot timpul anului,cum ar fi linutu le mlAftinoase din Florida sauPantanal din Brazilia, Boliviasau Paraguai sunt numite finele inundate.Acesteaapar cel mai desla tropice $i subtropice. 6. Ce fel de clinat estepredominant in regiunile de degert?
suprafali de peste14 milioane de krn':. 3. Care estecel mai arid degertdin lume? Detertul Atacamadin America de Sudestecel mai arid degertdin lume. Seafli ln America de Sudqi se extindepe o lungime de 966 km intre
Muntii Anzi ti Oceanul Pacific.A fost creatde zonaferite de ploi a Muntilor Anzl. 4, Unde seafli feneteleParamo? Zoneleverzidela altitudinimari,seaflApe giruriledemunli inal1idin toati lumea,cum este ti Paramodin Munlii Anzi.Acestezonefacparte
20
din vegetatia montanili din biotopulzonelorcu arbuttiti formeaza tundraalpini.
Detedurile au climat foarte aspru.Aceste reSlunrsunt camclenzate prin precipita!ii scizute,in jur de 250 mm pe an gi temperaturi mediede aproximativ18 C'. 7. Care estealmosferain finelele din savane? Savanaesteo fAnea{iunde temperatudle sunt ridicate, cu perioadede secetiti unde crescputrm copacl.Acest mediu se afli intre faneali $i pidure. Savanelese formeazi la tropicelegi subtrcpicelesecetoase.
De$elturi$i fenele
8. Ce alimal estedenumit,,Vaporul Delertului"?
Cdmilaeste denumiti ,Yaporul De$ertuluii Poatefi gasitepe teritoriul secetos al detertului.Poaterezistaperioadeindelungate de timpl)r, apa.Arecon\tructia deatanalura incetsArezistein zonelecu climatsecetos. 9. Cum ajutdfenelelemontanela tinereasub controla eroziunii? Fanelele montaneti arbu$tiisunt marile bazine de colectarea apeiprovenite din ploaiein Africade Sud. Acestea reduc instantaneuscurgereaapeigi, deci,eroziunea. 10. De ce in Mpumalanga Highveld nivelul de poluale estecel mai ridicat din lume?
ll. Ce esteo oazi?
izolati in degert
vegetatie, $icareseafli pe lingi un fir de api sau o surside api similari. 12. Caresunttipurile de dunede nisip? Dunelede nisipseaIli pestetot in lume,dela cAmpiilede coastA ti malurile riurilor, pini la degerturilearide.Existi cinci tipud fundamentalede dune:barcane,liniare, in formi destea,in formi dedomqicurbate. 13.Caresunt celetrei tipuri de fane!e? Existetrci tipuri
1. Unde se aflA regiuni polare in Sistemul
4. Ce animaletrdiercin reeiuneaarclica?
Uneleanirnale hiberneazlin timpul lunilor friguroase, iar alteanimale (cumar fi pescirulul arctic)iti petrec varain regiunea
Solar? Sepresupune cdpe LunAar exista cantitili substanliale de gheafi in craterele adinci din zonele polare,unde nu aiung razelede soare.Ma{e, asemenea Pimanfului, arecalotede gheali. irr cazulplaneteiUranus, insa, inclinalia sa foarte mare pe axi face ca, in mod alternativ, polii sAfie indreptali direct spre Soare.
2.De cesuntregiunilepolareindicatori importanli car€arati stareade siniLtatea planetei? Regiunilepolare sunt indicatori importanlicare arati stareade sinitate a planetei. Ace$tiasuntvitali pentruprocesele globului legatede atmosferi,cuenti oceanicigi circuihrl lor, crmatul gloDat$t Dtoct!ersllate.ScnunDarrIn
mediul polarvor dlce la schimbiri in altezone arepraneler. rn reglunea
arctice, dar migreazi atunci cAnd temperaturile devin scezute$i hrana rard. 5. Careesleceamai scazulelemperatura iffegistrat[? Ce mai scizuti IemPeratu
pemant C89C") a fost inregistratd 1n Antarctica.
6. Cum esteclimatul in regiunea arctici? in ceamai mare parte a anului,temperatudle rimin sub punchi de inghel, ajungAnd deseori la 40 C'. in aceastaperioadi sufli vanturi foarte puternice. Pe timpul verii arctice, estedestul de
insodt ti temperaturilepot ajungepana la r0 C". 7. Existi resursenaturale in regiuneaarctici? Da, existe cateva resu$e foarte valoroasein regiunea arctice. Aceastdregiune estefoarte valoroasd, deoarecedetine
de 24 ^oapte de ore in decembrie (iarna arctica) $i ziride24 de ore in
ime$e cantitili de resursenatunle cum ar fi metale, aur ti petlol.
22
Re€iunile polare
8. De ce estefrig in regiuneaarctici?
Cantitatea de energie solaricare aiungepe orice supmfalade pe Pemant depinde,in mareparte,de iniltimea la careseafli Soarelepe cer.Aproapede ecuator,razelesoareluiajung direclpePamint.conferind o caldura inlensa. in timpulvedi,soarele urci pe boltacereasce doar panah jumitate.
12.Undepot fi
inle{nile !.ulpile
;;;";""'""'drasp{ilY SX-
. ,u*Ku
#
l:":::.yT:::T:'::T"".':.i" ", "ras
indepirtat,in pdncipalin CerculPolar. (Pir{ile de nord din Alaskaqi regiuniledrn no(d-vest, IslandaSipe coastaGroenlandei). Aceasti\''ulpetriiette in vizuinisepate intr-un deal,stdnci sauin malurile raurilor.
9. Existi urti polari in Antarctica? 1\U, nU ex6ta
urgi polari in
.L_
,: i.;,.g-,,lJl'
i,,fi:a." w" r*'fiff ?*t*:,.--.'
13.Undesegesesc urgii polari?
in emisferanordici.
Ur$iipolari segasesc la PolulNord.Maipotfi intilnili in Groenlanda qiin nordulAmericiide Nord,Europei$iAsiei.
10.Careesteceamai intinsi masi din regiuneaarctici?
14.De ceesteAntarcticaatatde importanti pentruplanetanoastri?
Groenlanda esteceamaiintinsi pAturide ghealedin regiuneaarctice.Aceastareprezinti l0% din rezervade api dulcedin lume.
Antarcticaesteo zoni de aproximativ6 milioane dekm'?izolati h era glaciali. Apelesalecuprind mai multeformedeviali decato pddure tropicala, iar
I 1. Catespecii de pisiri iqi au cuibul in Antarctica? Aproximativ45 de speciide pisArii9i au cuibul in sudul Antarcticii, toateficand
Regiunilepolare
coastele sale
gizduiesc celemai extraordi nare animale
23
iintr
l Care sunt caracteristicile pisirilor din ela
4. Care a fost ceamai vecheDasire ?
Ceamaiveche pasirc este cunoscute subdenumirea de
noasfue? Pdsirile din era noastre(subclasa neornitelor)sunt membri ai clasei,,ave", au supravietuitpenA azi $i coexisti alituri de oameni.Pisirile din era noastraau Pene, cioc firi dinfi, clocesc oua cu coajatare,au o
rati metaboliciridicati,inimaarepatrucamere, greutate mica,cu sistemososrezistent, nembrelesuperioare subformi de aripi9ipot zb!tu. 2. Ce speciedepasiri estecunoscutipentru mimica sa? Papagalii suntrenumilipentrumimicalor.Au o gami largi de articulalii. Papagalii silbaticinu imiti. Doar papagaliide casdimite mimica oamenilor;i zgomotelepe carele aud. Papagaliigd din Africa sunt cei mai iscutiti lmltaton. 3. Care piseri parcurg in zbor 804 km pe zi in ciutarea hranei?
ln silbeticie, papagalii lvracaw$t Cockatoopot parcurgein zbor in medie
,,Archaeopterlx" $i a treit acum 150de nilioane de ani. Avea dimensiunea unui corb, era
acoperita cu pene$i aripipe cap. 5. Cum comudci pisirile? Pesirile sunt sociabile;ele comunici folosind semnelevizuale,chemiri $i centece,li participi in comportameniul socialprin crellereain comun a puilor, la vinitoare, in stoluri ql atacareaaaimalelorde pradi. 6. Care pisiri ii aiuti pe ingineri se depisteze scurgerile? Co n d o ru la me ric arina ju U p e in g in e ris a depistezelevile de carbumnti caresunt fisurate sausparte.Carbunntul carese scurgeare
mirosul asemanator llranel consumatede condori (ace$ttase hranesccu staNuri), iar pAsi{ile adunatela un
loc le indici echipelordeintervenlieunde trebuierepamtetevile. 7. De cenu pot mancaciocolatipapagalii? Papagalii nu pot mencaciocolati,deoarece aceastaestedeunitoaretrupului lor. Ciocolata, cacao, caleaua care Siceaiulconlinleobromina. poateducela o stareexcesivide agitalie,la cardiopatiesaula moarte. Viata ln aer
8. Care estesingura pasdreotiiyitoare din lume?
Singurapasere otrivitoaredin lume estepitohuiulcu creasta din Papua, NouaGuinee.Otrava seafli in pieleagi penelesale.
deobicei,cu 7-8 gmdemairidicata decit a omului. 12. Care pasire esteceamai rapidi?
ru
'Et".Je
$oimulcilitor estecea mai rapidapasere zburitoare.Acestase deplaseazi cu o vitezi de 160km pe ori.
9. Care esteceamai male pasire de ptadi? V u l l u r uld in M u n lii A ndeanesleceamai mare pasare de pradadin lume.Ace.r\lapr\are cantare$te aproximativ 12kg ii masoard ll0 cm. Deschidera aripilor are o lungime mai mare de 3 m. 10. De ce unele pisiri migratoare se deplaseaziin stoluri in formi de V? Deseori,raleleti ge$telemigratoarezboari in *loluri in formade V Fiecare pdsirezboarain apropiereabatAilorde aripi alevecineisale,iar acestvant in plus mAre$teinillarea, $i astfelse econolniselteenergie.
13.De ceunelespecii de pisiri au o importantd economici? Multespeciidepeseriauo importanli economici, fiind in mare parte o sursede hrana oblinuti prin vanitoare saucrescetoriein ferme. Unelespecii,in particular pisirile cintitoare $i papagaliisunt preferateca animaiede casa.Alte utilizeri includ colectareade guano careeste folosit drept ingritement. Imagineapdsirilor esteprezenti in cultura oamenilorincepandde l.rreligiepina la poeTieri muTicepopulara. 14. Care pasire are celemai lungi aripi? Albatrosulriticitor are celemai lungi aripi dintre toatepiserile din lume. Aripile acesteiPasari,atunci cend sunt intinse, misoari aproximativ 3.3 rn. Albatroqiiiqi petrecceamai mare parte din viali suftoiand apele oceanelor,departed€ uscat,ajungendse stribate kilometri iDtregi inti-o singuri zi. i$i clocescouile Si
I I . Care estelemperatura medie a corpului unei parari? f( nperaturamediea corpuluiuneipasarieste. Yiata in aer
25
?e s
1. Care pisici este stipana pisicilor? Leul esteregele felinelor Seremarci fali de alte pisici nu doar prin infiligarea sa impunitoare, ci $i pentru ci este singurafelini care trdie$te in grupui socialeorganizate. Leii masculicare ajung la maturitate candrescpane la 223 kg, avando
lungimea corpuluidepXni la 3 m. Leuleste singurafelini careareun smocdepir in virful coztt.
2. Cum sedeplaseazio amibi? Uneleorganisme alcetuitedintr-osinguri celulA, cum ar fi amiba,nu au membreindependente cu ajuton cirora sese deplaseze. in schimb, eledezvolteextensii alecorpuluinumite pseudopode (,,picioare false")cu ajutorulcirora se deplaseazi.
4. Unde triiesc leoparzii? Leoparziitriiesc in Africa, Asia Mici, Asia Centrah ti Orientul indepirtat. Sunt cei mai raspendilidintre
toatefelinele.Potcentiri intre23 - 91kg. Leoparziisuntanimalenocturne,vanandin marepartenoaptea. Suntcetiritod fi siritori pot agili.Leoparzii aveablanapitati saupot fi negri. 5. CAtespeciide mamifereexisti? in zilelenoastretriiesc aproximativ 4 000 de speciidilerite de mamifere.Acestea existi pe Pimant de aproximativ 200 de milioane de ad. Toate mamiferele au pir, inclusivelefanliigi balenele.Toate mamifereleau singelecald. 6. Unde in lume pot fi gisite pisirile tucan? PAsariletucan pot fi gisite numai in
3. Ce animalpoatevedeain direcfii diferite in acela$itimp?
tropicaledin America Centrali fi de Sud. Unele speciide pisari tucan au ciocurilelungi catjumetatedin
Cameleonullti poatemiqcaochii independentgi poatevedeain doui dircclii diferite in acelati
ti-p. -.,,.'.,,....
.,.
corpullor 7. De cestauliliecii atirnali cu capulinjos?
26
Lilieciiatarnecu capulin jos,deoarece nu pot stadrep(i,cu capulin sus.Oasele picioatelor Viata la sol
suntpreasubliricasi le poatesuslinecorpul. Lilieciitreiesc20 - 30de ani,o perioadidetinp remarcabil deindelungatipentrunilte animale atatdemici. 8. Ce insecti poaletrii pini la noui zile firi cap? Gandaciide buciteriepot trii pani la noui zile firi cap. DacApiciorul unui gdndacde buciteriese rupe, creqtealtul poate rn locul lur.t9r scnrmDa orecll4 oe deplasare de 25 deori intr-o secundi.Gandacii debucalirrie pol pina la o luni lArA 'upravielui hrana1ipi,ni la doudsaptamani ftra apa. 9, Careestediferenlaintre Ienlarul femeli qi Janlarulmascul?
Nord? Locurile izolatedin nord, potrivite
pentru pisirile care vaneaz5 pe$ti,sunt deiaocupatede citre pinguiniinegri li alteanimale, agadarar fi foarte ciudatcapinguinii sAincercese invadeze aceste locuri. $i mai di{icil
ar ff pentru ace$tiase traversezeregiunile tropicaledintre emisferade sud qi ceade nord, careau un climat nu tocmai propicepentru pinguini.
12.Ce dimensiuniau ceimai mali ceini? Ceimaimad cainisuntMareleDanezti Ciinele Lup Irlandez.Celmaiinalt MareDanez a ajunspeni la 103cm,iar celmaiinalt pina la 100cm. Caine-Lup lrlandez.
Numai femelele inleapa oalnen1t, Masculii se hrinesc cu lichide naturaledin
13. Cale piianjen are mutcitura veninoasi?
planteli cu altesursedehrana. 10.Ce s ar intAmpla daci habitatul cangurilor ar dispirea? Perioadelede seceti sunt celemai nepdelnicepentru cangud.Acestea apar fiecvent in regiunile indepirtate ale Australiei,iar canguii sunt nevoiti sAse adapteze.
Viata la sol
11. De ce nu trdiesc pingrfnii la Polul
Doarfemeladin specianumiti ,,Viduva neagri" aremu$catura veninoasi. Veninul
mascululuidin aceeafi specie nu
esteotrevitor qi nu 14.De ceniperlescAerpii?
?e
l. Ce esteo linie lalerali?
Linia latemlAesteun rand de solzipe care majoritatea pegtiloril au Pe partea lateral5$i care se intinde de la cap la coadi. Sub acegtisolzi,se afli un sistem de canaleumplute cu lichid ti celulespecializate, caretransmit vibratii citre creier.Linia latetali ii ajui; pe petti si detecteze obiectele. inclusi\ animalelede pradi. 2. De ce sunt pe$tiivescoti?
Peftiisecretiun tip demucuscareiesedin pielea lor. Acest strat vascoseste important deoareceoferi proteclieimpotriva parazitilor $i a bolilor, acoperi
rAnile mai repede $i ii aiuti pepetti sesedeplaseze prin api. Unelespeciielibereazitoxine in acest \lrat. loxine care li lin departepe alaCatori.In
timp cealLespeciilsi folosesc stratulr irsros pentrua $ihrinii puii.
dizolvatestepreluatde citre sange,iar dioxidul decarbonesteeliberatin api. 4. Ce petti pot umbla pe sol?
Bibanulciliritor, un peqte mlnunat,ca.re se gisettein India, poateumblape solatuncicand apadin ascunzatoarea saseace. 5, Caleestecelmai marepettedin lurne? Celmai marepegteesterechinulbaleni,care poateajungepanela o lungimede 5 m. Are mai mult de 4 000de dinti, insi fiecareareo lungime de 5 cm. Pe parcursul vielii, un rechin poatesi aibd 1 000 de seturi de dinti.
6. Cecaracteristiciau unelehidrofite? Hidrofiteleaucuticulesubfiri.Cuticulele impiedicl pierdereade ape,astfelmulte hidrofite nu aunevoiedecuticule.Din momentce stomatelesuntdeschisein ceamai mareparte a timpului, apaexrsta din abunden!e. Acestlucru taceca celulelede pe stomati se6mand inactive. Frunzele mari ti latedela suprafala plantelorle mentinin statedeplutire.$i saciideaerajuti la plutire. Acesteaau redicini mici asfelincet apapoatesi petrundedirect ln frunze.
urul apei
7. De ce sunt pe$tii esenliali pentru societate? Pettii sunt foarte importanti deoarececonstituie
o sursi de hrani pentru oameni. Acettia sunt pescui{idin silbdticie saucresculi in acelagi mod ca$i
de oameni inoati in larg, iar rechinii ucid in jur de 6 oameni. Doar 25 de rechini au atacat oameni. Agadar viespeleestemai periculos. IL Ce peQtepoate zbula?
zburAtor aluneci in direclia curentilor de aerdela suprafa,ta apei, uneorila 6 m ceasupra aPel.
vitele saupuii de geine. 8. Ceteinotitoare ate un rechin? Rechinularetrei inotitoare.Au doui inotetoare dorsale 9i una Pe denumiti qi inotitoare pectomli, iar inotetoareacaudali estecoada. 9. De ce nu pot manca rechinii pegtii care se umfli? Rechinii nu pot mAncapegtiicareseumfle, deoareceacegtiase umfli asemeneaunui balon 9i inleapi interiorul gurii rechinului cu acele sale.
12, Unde triie$te ulsul polar? Ursul polar tdiette in OceanulArctic Siin zoneleinconiudtoare. Caracteristicilesaleil ajutesi seadaptezemediului rece. | 3. Careestediferenlaintre balenacu fanoane ti balena cu dinli? Difercnla consti in modul lor de a sehrini Balenelecu din! se hrinesc cu pe$timari ti calmari, fblosindu-9i dinlii. Balenelecu fanoanele folosescca pe un ciur )i sehranesc cu animalemici,cum ar ll
10.Caree\le mai periculospentru oameni: rechinul sauviespele?
14.Care
n,tii iir'tue:carapaceaunei $r ceil q uner Droa$le
paceabroagtei in timp ce
e estemai plata
Via{a in qi tnpreiurul apei
29
1. Care estediferenla dinhe o catastole naturaliL $i un dezastru nafulal?
O catastrofinaturali esteun fenomen ce va aveaun efect negatrv asupra oamenilor ti a mediului inconjuritor. Multe catastrofe natuale se leagl una de cealalti, cum iu fi cuttemurele care pot provoca valud tsunami, seceta care poate duce la foarnete Si bo1i. Un dezastru
naturalesteconsecintaunei catastrofenafurale (exemplu:erupliile vulcanice,cutremurelesau alunecirile de teren) 9i afecteazeactivitilile oamenilor. 2. Care sunl tipurile de dezastrenaturale? Dezastrele naturalepot fi de ordingeografic, hidfologic,
4,Careestecel mai desinte{nil dezasUu nafural gi de ce?
Celmai des intahit dezastru natuml (ti care provoace celemai multevictime) suntinundatiile. apar Acestea atuncicdnd apadin zoneaflatela altitudine inundi zonelemai joase.Inunda,tiileduc la pierded devieli ;i bunud. Alte efectesunt: bolile, distrugereade culturi $i de vegetatie, intrerupereadistdbuliei apeipotabile. 5. Ce a proyocat cutremurul carea lovit Marea Britanie in februarie 2008? Cutremurul a fost provocatde rupereabrusce gi deplasarea de a lungul unei falii, Ia 18.6km adancimesub Lincolnshire. 6. Care estediferenta intre tsunami si maree? Tsunami gi mareea sunt doui fenomene total diferite.Mareeaesleun val maj mic de ape
aluneclrile de teren, wlcanii. Dezastrulde ordin hidrologic include valudle taunani, inuBdatiile.Dezastrulde ordin climatic includefuiiirria cu grindini, ciclonii etc. orasuluiPlur\? 3. Cea dusla distrugerea
-
1nanultots, o avalatrSi a ingropat oraSul Plurs, din ElveFa. Aceasti :uunecatreoe zaPa(ut este cunoscuti sub
denumireade AvalanqaRodi. A fecut2 437devictime
30
cauzatde interactiunile gravitalionale dintreSoare, Lune$i Pemant. Tsunamieste un val marin cauzatde un cutremul produssub apesaude o alunecarede teren(de obicei prgvocati de un cutremur) care deplaseazi apa m{rii.
Dezastrenaturale
7.Cetecutlemureseploduc anualin sudul Californiei? Anual, in zona de sud a Californiei se aproxlmatlv 10 000 de cuttemute.
Multe dintre eleau o intensitateatatde mici incetnu sesimt.Doarcatevasuteau o magnitudinemaimarede 3.0$idoar 15-29 depifesco intensitate de 4.0. 8. Ce ducela apariliacutremurelor? Cutremurele aparatuncicandplecivastesau stancidin interiorul PAmentului serup brusc sause deplaseazi subpresiune, trimiland undede goc. Mi$ciri brustede-alungulfalieidetermina pamantulsesecutremure. Majoritatea cutremurelor aparde-alungullisurilordin scoar[aterestri,denumitefalii.
10,Carezoni reprezinti punctul fierbinte pentru o eruplievulcanici?
ffi w*s
Inelulde Foc,de-alungulmarginilor OceanuluiPacificreDrezintiun Dunctfierbinte
Pentru erupliile \''ulcanice. Aproape 907odin vulcanisunt situaliin Inelulde Foc,o fagiedel'ulcaniceincercuie$te marginile Oceanului Pacific. Termenul ..vulcanprovine dela numele,Vulcan,zeual foculuiin mitologia tomane. I l. Ce esteo torntrdi? Tornadele auformauneipelniiverticaleformat€ din aercesehvarte foarterepede. Vanturilelor pot depa$i402km/h li pot croi un culoarcu o letimede 1,5km $io lungimede 80dekm. Tornadele iaunagtere din furtunil€cu grindina gi suntlnsofitedeseoridegrindine.Furtunilecu tunetecarcau o durati marede viali sunt denumite,,supercelule" la celemai 9idaunagtere distrugitoaretornade.
9. Ceesteun uragan? giganlice. Uraganele 5untfurRrnitropicale in formi de spirali a
cercrvanturi potajunge pini la o vitezi de 257 km/h ti precipitatii pdndla 9 trilioane de litri de ploaiepe zi. Aceste uragane sunt cunoscute sub denumirea de cicloni ln nordul Oceanului Indian 9i in Golfirl Bengal,ti ca taifunuriin vestulOceanului Pacific. Dezastre naturak
12.in carestat din StateleUnite nu s-aprodus niciun cutlemur din 1975- 1995? In penoada 1975 - lyy5, au exrslaldoar palru state din Statele Unite in care nu s-a produs
niciun cutremut Acesteasirnt: Florida,Iowa, North DakotagiWisconsin.
31
l. Care estesezonulde inundalii in Cascada
Victoria?
gdzduieqtesutede speciide pume,lupi, somoni, u$i cenutii $i ur$i negri. 5. Unde se afle Oaza cu o suti de copaci?
Inundaliile in CascadaVictoria apar
pela mijlocullunii aprilie cand aproximativ625de milioane de litri de api pe secundise prav escpeste
,,Osuti de copaci"este denumireaunei oazemici careseaflela marginea nordici a deqertului Gobi. Aceastaoferi mancare$i api potabilicrescitorilor de animalegi vitelor lor 6, Ce sunt sculpturilein stancidin lara Dazu?
2. Caredelti esteceamai marezoni de stufili$ neafectatdin lume? DeltaDunerii esteceamai marezonede stufidt neafectatdir lume.Aceastaa fost desemnati a biosferei'decetreUNESCO. ,,Rezervatie 3. Cinea identificatcraterulmeteorului? Craterul meteorului, cunoscutfr sub denumirea deCraterul BaIIinger, din Arizona a fost rccufioscutcafiind primul craterrezultat dintr-un impact cu Pimantul. A fost identificat In lyzu oe carremlrncrtorrr careau descoperrt alemeteoritului cale a lovit Pemdntul
Sculptudlein stencadin tara Dazueste denumireageneraliconfe te celorpeste50000 figuri religioase sculptate in 74locuridiferitede peteritorir lirii Dazu.Colectiade statuidela poalele dealului Baodingqi a dealuluide nord estecea mal mate ca dimensiune gi ceamai valoroasidin punctdevedereafistic. 7. De undeigi tlage numelePidrueaNeagli? Denumireade ,,PadureaNeagre"em pe wemuri foartepotriviti, deoareceatuncipedureaera impenetrabih,deti profftabih - lemn, aryint $i minereu- elementeledebazi careconstifuiau avercalocuitorilor Pidurii Negre. 8. De ceestedeosebiteStancaGibraltar?
Urs esteo pddure temperatecaxe.se pe coastaa British Columbia, Canada. Aceaste pedureseintinde pe o suprafa,tide 64000km'. Aceaste zoni
32
Impresionanta Stinci cibraltar aleo asemenea pozilie,incat supravegheazi Strimtoarea Gibraltargi este conectatide Spaniaprintr un istm stramt.
Minuni naturale
o
W]
Plan 4r Glt Curiozitatea reprezint; un factor determinant copiilor careii conducespreo sferdextin$ ainv: D et i o m d r ev d r i e l dl ed e ( a (i d e cu n t" . re d
piali prezintA un marevolumde informaqii, rispundiintrebdrilor pe carecopiiiajun Seriade 200 de intrebiri gi rdspunsuriad de volume diferile , dre i on(in ire( Acestevolume, care includ: Lum
plantelor,Cosmosul,PlanetaI InventiiSi descoperiri, Cil lumii, Magini gi unelte, Anatomie,Clidiri istori Oameni celebri, Tran
Statelelumii 5i im prini copiilor,
\ 978 606 54900t 7
lriltJIJtilililtilltl ahoo.com
