EXAMEN ATESTAT
LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA Nr. ______ din _________
PROIECT pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III
Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII
Tema:
REPARAREA ŞI Î NTRE NTREŢINEREA MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR PENTRU DEBITAREA TABLELOR
ÎNDRUMĂTOR:
Elev Clasa
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS 1.Tema proiectului
1
2.Cuprins
2
3.Argument
3
4.Introducere
6
5.Debitarea tablelor
7
5.1.Generalitati
7
5.2.Debitarea mecanica a tablelor
7
5.2.1.Debitarea mecanica a tablelor prin forfecare
7
5.2.2.Debitarea mecanica a tablelor prin aschiere
12
5.3.Debitarea termica a tablelor
13
5.3.1.Debitarea cu flacara de gaze
13
5.3.2.Debitarea cu plasma
16
6.Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor
17
6.1.Necesitatea lucrarilor de intretinere si reparare
17
6.2.Categorii de reparatii
19
6.3.Intretinerea si repararea instalatiilor hidraulice
19
6.4.Defecte si remedieri ale instalatiilor hidraulice
21
6.5.Intretinerea si repararea instalatiilor pneumatice
21
6.6.Intretinerea si repararea echipamentului electric
22
7.N.T.S.M. la intretinere si repararea masinilor si utilajelor
23
7.1.Deservirea masinilor-unelte masinilor-unelte
24
7.2.N.T.S.M. la taierea cu flacara
26
7.3.Poluarea ambientului de lucru la debitarea cu plasma
27
8.Bibliografie
28
9.Anexe
29 2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, c unoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a continuă, prin prin posibilitatea unei reconversii reconversii profesoinale sprijini procesul de învăţare continuă, flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate. Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să
dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior. Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe.
Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific niveeste solicitat în multe activităţi practice practice care îi stimulează şi lul 3 de calificare, elevul este creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite. Lucrarea de atestat „ REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR PENTRU DEBITAREA TABLELOR ” implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilajelor utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neântreruptă a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o 3
EXAMEN ATESTAT
inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive ; maresc perioada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de v iteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a
masinii,utilajului masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita limita a organelor componente, componente, ale masinilor ,utilajelor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte. masinilor-unelte. Elaborarea lucrarii de de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5.
Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
5
EXAMEN ATESTAT
4.INTRODUCERE Istoria omenirii este strâns legată de dezvoltarea mijloacelor de producţie. Pentru a-şi procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o serie de obie cte din natură pe care le-a utilizat ca arme şi unelte. Treptat el a trecut la confecţionarea acestora, astfel ca ele să corespundă mai bine scopului urmărit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta din urmă continuând şi în zilele noastre şi diversificându-se prin utilizarea
pe scară largă a aluminiului, al uminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite, etc. Concepute şi realizate empiric şi acţionate manual sau cu forţa animalelor, uneltele primitive asigurau performanţe reduse. Apariţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti a determinat creşterea şi diversificarea continuă a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face faţă nevoilor mereu crescute, omul a fost nevoit să perfecţioneze continuu uneltele de producţie, pentru a realiza performanţe din ce în ce mai ridicate privind precizia, productivitatea şi costul prelucrărilor. Dezvoltarea acestora a fost posibilă datorită progreselor realizate în domeniul materialelor, al tehnologiilor de fabricaţie, al sistemelor de acţionare şi al automatizării, ajungându-se în zilele noastre la o gamă foarte largă de maşini -unelte -unelte. Ca urmare a progreselor realizate în diferitele domenii ale ştiinţei , în ultimele decenii a fost posibilă realizarea celei mai moderne unelte create de om până acum – calculatorul electronic numeric – care a deschis o nouă epocă în istoria omenirii – epoca in formaţională. Efectele benefice ale implicării ştiinţei în producţie au făcut ca aceasta să devină principala forţă de producţie, având ca efect realizarea sistemelor de producţie moderne. Sistemele care reunesc maşini-unelte, sisteme de deservire şi calculatoare electronice reprezintă cele mai perfecţionate sisteme de producţie realizate de om până acum – sistemele CIM (Computer Integrated Manufacturing) – care realizează procesarea automată atât a materiei cât şi a informaţiei.
6
EXAMEN ATESTAT
5.DEBITAREA TABLELOR 5.1.GENERALITATI DEFINIŢIE: Debitarea semifabricatelor este operaţia tehnologică de separare completă sau parţială a semifabricatelor, sub acţiunea unor forţe exterioare.
Clasificarea metodelor de debitare
Debitarea este operaţia prin care semifabricatele sînt aduse la dimensiunile necesare pentru prelucrarea mecanică ulterioară. Această operaţie poate fi executată prin deformare plastică, aşchiere, topire sau ardere locală lo cală etc.
5.2.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR
5.2.1.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR PRIN FORFECARE
Maşinile pentru debitat prin deformare plastică execută forfecarea semifabricatelor cu ajutorul lamelor paralele şi înclinate, fălcilor (pentru bare laminate), cuţitelor disc etc.
F oarfecele oarfecele ghilotină este folosit pentru debitarea unor semifabricate din tablă sau platbandă, linia de tăiere fiind dreaptă.
7
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.1.Foarfeca ghilotina
Uzual, aceste maşini se construiesc pentru semifabricate avînd lungimea liniei de tăiere de 500—4 000 mm, iar grosimea de 1 — 8 mm. Există însă şi foarfece pentru tablă, avînd lungimea liniei de tăiere pînă Ia 8 000 mm şi 60 mm grosime, utilizate de şantierele navale. Tăierea se execută cu ajutorul unor la -ne paralele sau înclinate între care există un joc, a cărui valoare depinde de grosimea tablelor de tăiat (fig. 5.2, a, b). Frecvenţa mişcării traversei mobile este de 30—60 c.d/min, însă ea poate fi pînă la 300 c.d/min în cazul foarfecelor incluse în linii automate.
Fig.5.2.Pozitia relativa a lamelor foarfecelui
Pentru acţionarea foarfecelor se utilizează sisteme mecanice, hidraulice sau hidromecanice. In figura 5.3. este reprezentată schema cinematică a unui foarfece uşor acţionat
mecanic. Mişcarea de la motorul electric 1 se transmite la volantul 2, la arborele cotit 4 8
EXAMEN ATESTAT
prin intermediul cuplajului 3 şi apoi, prin intermediul bielelor 5, la lama mobilă 6. Foarfe-
cele poate fi oprit cu frîna 7, montată direct pe arborele cotit.
Fig.5.3.Schema cinematica cinematica a unui foarfece usor La foarfecele mijlociu (fig.5.4), mişcarea de la motorul 1 se transmite la arborele cotit 2, prin intermediul unui reductor de turaţii 3, format din angrenaje cilindrice; la foarfe-
cele greu, deoarece turaţia arborelui cotit este redusă, reductorul este realizat din a ngrenaje melcate, arborele cotit avînd dublă acţionare, în scopul simetrizării încărcării şi deci a simetrizărilor încărcării la cele două capete. In figură, cu V s -a notat volantul, cu F frîna şi cu C -cuplajul. -cuplajul.
Fig.5.4.Schema cinematica a unui foarfece mijlociu
9
EXAMEN ATESTAT
Foarfecele cu acţiune hidromecanică (fig. 5.5) dispune de un motor hidraulic 1 care acţionează sistemul de pîrghii 2 ,3 şi 4, ale cărui elemente finale 5 sînt asamblate cu tr aversa mobilă 6.
Fig.5.5.Schema de principiu
Fig.5.6.Foarfeca cu actionare hidraulica
Maşinile pentru tăiat cu role cu axe paralele
sint destinate pentru
tăierea în fîşii a benzilor laminate la rece. Rolele tăietoare se montează cu o suprapu nere S=0,2...0,5 din grosimea benzii ce urmează a fi tăiată.
10
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.7.Masina de debitat cu role
In figura 5.8. este reprezentată schema cinemtică a unei maşini pentru de bitat cu
două perechi de role. Cele două perechi de role 1 primesc mişcarea de la motorul 2 prin intermediul reductorului 3, arborelui 4, a sistemului de roţi dinţate z1 , z 2 şi axele cardanice 5. Jocul lateral dintre role se realizează prin deplasarea arborilor portrole cu ajutorul mecanismului 6, iar lăţimea semifabricatului prin deplasarea cadrului II cu motorul electric 7 prin sistemul şu rub-piuliţă 8. Reglarea fină a suprapunerii rolelor se face cu ajutorul bucşelor excentrice 9, acţionate de angrenajul melc-roată melcată 10, iar reglarea brută se obţine prin înclinarea batiurilor oscilante interioare cu roţi de mînă prin intermediul unor angrenaje cu melc 11.
Fig.5.8.Schema cinematica.Masina cinematica.Masina de debitat cu role
11
EXAMEN ATESTAT
5.2.2.DEBITAREA 5.2.2.D EBITAREA MECANICA A TABLELOR T ABLELOR PRIN ASCHIERE
La debitarea mecanică prin aşchiere se utilizează următoarele maşini şi utilaje: Ferăstrăul mecanic alternativ. Maşina de debitat circulară(fixă şi portabilă). Maşina de debitat cu bandă. Maşina de debitat cu disc abraziv.
Ferăstrăul mecanic alternativ. Se utilizează pentru debitarea semifabricatelor cu grosimea gro simea maximum 200 mm.Este acţionată electromecanic.În timpul operaţiei de debitare se utilizează lichid de răcire.
Fig.5.9.Ferastraul mecanic alternativ
Maşina de debitat circulară(fixă şi portabilă). Se utilizează la debitarea semifabricatelor tip bară, profile de dimensiuni(grosimi) mari.Sculele aşchietoare sunt freze disc.
Fig.5.10.Masini de debitat circulare 12
EXAMEN ATESTAT
Se utilizează pentru debitarea metalelor şi aliajelor la care se cere ca lăţimea tăieturii să fie mică.Pânza este tip bandă cu grosimea 0,8-1 mm,fiind antrenată de două di scuri care primesc mişcarea de la un motor electric.
Fig.5.11.Masina de debitat cu banda
5.3.DEBITAREA TERMICA A TABLELOR 5.3.1.DEBITAREA CU FLACARA DE GAZE Tăierea cu flacăra de gaze, cu arcul electric, cu jetul de plasmă etc., deşi este o operaţie de separare sau de desprindere, adică contrară îmbinării, formează un procedeu conex sudării, deoarece foloseşte sursele de energie termică de la sudare. Tăierea oţelurilor moi cu flacără de gaze şi jet de oxigen este o tăiere prin ardere şi se bazează pe faptul că, temperatura de ardere în oxigen a acestor oţeluri este inferioară de început de tăiere se aduce la temperatura temperaturii de topire. În acest scop, locul de de aprindere, respectiv de ardere, după care se proiectează un jet de oxigen de tăiere care produce o ardere rapidă a metalului pe întreaga grosime, rezultînd o tăietură de calitate.
Arcul electric este, de asemenea, folosit la tăiere, care poate fi realizată fie prin topire, fie prin ardere; în ultimul caz, la locul de incandescenţă se insuflă un jet de oxigen. Folosirea noilor surse de temperaturi foarte înalte şi cu densităţi mari de energie (jet de plasmă, laser etc.) face posibilă şi tăierea metalelor sau a aliajelor greu fuzibile.
13
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.12.Schema de principiu
În întreprinderile moderne, maşinile maşinile de tăiere sînt complet automate, la care comanda este fotoelectrică (după desene la aceeaşi scară sau micşorate pînă la 1 : 100), sau numerică (cu benzi perforate), dotate cu echipament e chipament electronic, care pot executa tăieturi cu suprafeţe tăiate de înaltă calitate şi cu un mare grad de precizie pentru abateri la dimensiunile nominale.
Tăierea metalelor cu grosime mare este avantajos să fie executată după încălzire, în care caz vitezele de tăiere obţinute sînt mai mari, iar consumul de gaz combustibil combustibil şi oxigen pe unitatea de lungime tăiată este mult mai redus. Este recomandabil ca tăierea să fie executată la temperaturi de 500-600°C, dacă este posibil chiar şi la temperaturi de peste 1 000°C. În întreprinderile siderurgice, tăierea la temperaturi temperaturi înalte este o operaţie curentă, deoarece în procesul tehnologic semifabricatele sînt încălzite, astfel încît operaţia de tăiere poate fi inclusă pe fluxul de fabricaţie cînd materialul se află în stare caldă. In acest caz, operaţiile de aducere şi de răsturnare a blocurilor, bramelor şi ţaglelor sînt mecanizate şi se dispune de maşini de tăiere corespunzătoare tăierii la cald. Pentru tăierea materialelor cu grosimea de 50 -100 mm, vitezele de tăiere la temperaturi de 1 000°C sînt de peste 4 ori mai mari, faţă de tăierea la temperaturi obişnuite. In industria siderurgică, gazele combustibile folosite pentru tăiere sînt gazele naturale, gazul de iluminat şi propanul care prezintă avantajul unor arderi lente. Mecanizarea şi automatizarea operaţiei de tăiere se face prin folosirea maşinilor de tăiere cu flacără de gaze astfel încît dirijarea flăcării şi a jetului de oxigen de tăiere să nu se mai execute cu suflaiuri manuale după linia de tăiere trasată in prealabil pe piesa de lucru, ci această operaţie să fie executată cu suflaiuri montate pe o maşină. Operaţia trebuie astfel condusă, încît după tăiere să nu mai fie necesară nici o operaţie de prelucrare, de asemenea tăierea să fie executată simultan cu suflaiuri multiple, în vederea obţinerii de productivităţi cît mai mari. Economicitatea folosirii maşinilor de tăiere este în funcţie de numeroşi factori: capacitatea de tăiere a maşinii, numărul de suflaiuri ale maşinii cu care se execută simultan tăierea pieselor respective, productivitatea instalaţiei, cota de amortizare a investiţiilor etc. 14
EXAMEN ATESTAT
Maşinile de tăiere cu flacăra de gaze sînt considerate maşini-unelte, la care scula de prelucrare este suflaiul; tăierea nu se face prin contactul direct al sculei, prin separarea pieselor tăiate, care se obţine prin deplasările suflaiului de tăiere la distanţa necesară grosimii respective supuse operaţiei. Dacă însă seria de piese de tăiat permite introducerea unei maşini de tăiere, este indicată folosirea acestor maşini, deoarece se pot obţine suprafeţe tăiate de calitate atît în privinţa dimensiunilor pieselor, cît şi a rugozităţii suprafeţelor. Pentru serii mari de piese se recomandă maşinile la care nu numai tăierea se face automat, ci la care şi comanda operaţiei de tăiere este automatizată, cu posibilitatea folosirii mecanismelor centrale de antrenare cu fotoscop şi a mai multor suflaiuri, ceea ce conduce la obţinerea de piese precise, de o calitate superioară a tăieturilor la un preţ de cost redus.
In prezent, maşinile mari pentru tăiere automată sînt echipate cu agregate complexe cu trei suflaiuri, care la lungimi mari execută dintr-o singură trecere rosturi în X, Y şi K cu precizia necesară. Maşinile moderne de tăiere automată, echipate cu suflaiuri multiple mai sunt echipate şi cu reglarea automată capacitivă a distanţei bec-piesa de tăiat
Fig.5.13.Masina de taiere automata
Fig.5.14.Masina de debitat cu suflaiuri multiple 15
EXAMEN ATESTAT
5.3.2. DEBITAREA CU PLASMĂ
Prin tăierea unei piese metalice se produce distrugerea locală a legăturilor coezionale în zona unde se face tăierea. Calitatea unei tăieturi se apreciază după rugozitatea suprafetelor tăieturii si după extinderea zonei influentată termic de procesul de tăiere, unde pot să apară dilatări, contractii, transformări structurale, absorbtii de gaze, oxidări, reduceri, nitrurări, formări si descompuneri de faze intermetalice.
Fig.5.15.Schema de principiu
Tăierea termică ale pieselor metalice se poate realiza prin: tăierea termică prin arderea metalului, de exemplu tăierea cu oxigen, cu aplicabilitate limitată de conditia ca temperatura de aprindere în oxigen a metalului sau aliajului metalic să fie mai mică decât temperatura de topire; tăierea termică prin topirea metalului - tăierea metalelor cu plasmă; nu se impun limitări de temperaturi si deci se poate aplica la orice metal sau aliaj. Tăierea cu plasmă este mai performantă perfor mantă pentru că plasma, fiind mai concentrată, are o temperatură mult mai mare, ceea ce face posibilă tăierea metalelor si aliajelor metalice conductoare electric, ce nu pot fi tăiate cu oxigen: oteluri înalt aliate refractare si inoxidabile, aluminiu, cupru, titan. Datorită concentrării energiei, se obtin viteze mari de tăiere, fără încălzire prealabilă sau prelucrări ulterioare.
16
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.16.Debitarea cu plasma
6.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR SI UTILAJELOR
6.1.NECESITATEA 6.1.NECESITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE Intreţinerea urmăreşte să menţină maşinile, utilajele şi instalaţiile i nstalaţiile in condiţii normale de exploatare intre două reparaţii consecutive, reducand posibilitatea apariţiei unor reparaţii accidentale. Este necesar ca periodic să se verifice şi starea accesoriilor din dotarea maşinii, utilajului şi a instalaţiei respective, chiar dacă sunt situaţii cand unele dintre acestea sunt folosite mai rar.
Activitatea de intreţinere şi reparare a utilajelor este impusă de faptul că, pe parcursul folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzură fizică şi morală. Ca urmare, a procesului de uzură fizică, are loc un proces de pierdere treptată a valorii de intrebuinţare a utilajului, şi in final o pierdere a capacităţii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat.
Obţinerea unei durate de funcţionare normale cat mai lungi se poate realiza prin incetinirea procesului de uzare fizică a pieselor componente, aceasta asigurandu-se prin: exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor la sarcina normală (prin evitarea supraincărcărilor), intreţinerea corectă şi curăţirea zilnică, ungerea pieselor in mişcare, observarea continuă a stării şi funcţionării lor, lucrul de bună calitate a echipelor de intreţinere şi reparaţii şi executarea reparaţiilor la timp, conform prescripţiilor intreprinderii constructoare.
In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului şi a funcţionării in condiţii cat mai apropiate de cele iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un serviciu de intreţinere şi reparare a utilajului de producţie. Din analiza comportamentului utilajelor in procesul de uzură fizică se poate constata că uzura in timp a diferitelor diferi telor componente are loc in mod diferenţiat. 17
EXAMEN ATESTAT
Fenomenul de uzură fizică a utilajului poate fi ameliorat şi printr-un sistem de activităţi de intreţinere a acestuia, precum şi printr-un ansamblu de operaţii de control şi revizie, care să permită depistarea din timp a eventualelor defecţiuni. Realizarea unor activităţi de intreţinere şi reparare corespunzătoare a utilajelor are o serie de avantaje, dintre care mai importante sunt:
creşterea perioadei de timp in care utilajul este in stare de funcţionare şi realizarea producţiei conform graficelor; creşterea randamentului şi a preciziei de funcţionare a utilajelor; reducerea costurilor de producţie şi, implicit, creşterea eficienţei efici enţei activităţii de producţie.
Activitatea de intreţinere şi reparaţii a devenit o problemă tehnologică, in timp ce nei mportantă. o lungă perioadă de timp era considerată ca o activitate anexă neimportantă. Aceastămodificare de optică este firească, deoarece astăzi intr -o intreprindere constructoare de maşini exisă un număr foarte mare de utilaje diversificate. Existenţa unui compartiment de intreţinere şi reparaţii este justificată de necesitatea asigurării utilizării permanente a echipamentelor şi clădirilor din intreprinderile tot mai complexe.
Domeniul de activitate al compartimentului de intreţinere este di ferit de la o intreprindere la alta, dar cuprinde in general, următoarele lucrări: intreţinerea şi repararea echipamentului şi clădirilor; modificările aduse acestora; noi lor echipamente; montarea şi punerea in funcţiune a noilor livrarea de utilităţi in scopuri de producţie (apă, energie electrică, aer, abur, gaze etc.);
controlul şi evidenţa cheltuielilor de intreţinere şi reparaţii;
paza contra incendiilor.
Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de intreţinere trebuie să se folosească de principalele mijloace:
să se constituie intr -un organism proporţional dimensionat cu cadre şi bine organizat in funcţie de specificul intreprinderii; să elaboreze un program de lucru bine conceput; să-şi organizeze disponibilul de piese de schimb in funcţie de necesităţi; să evidenţieze şi să studieze continuu cauzele avariilor şi să prevadă remediile; să lucreze in stransă colaborare cu celelalte compartimente, astfel ca să se asigure asig ure funcţionarea utilajelor prin respectarea programelor; să se informeze permanent in pas cu progresul tehnologic, in domeniul materialelor, metodelor şi echipamentelor noi.
18
EXAMEN ATESTAT
6.2.CATEGORII DE REPARAŢII CE SE EXECUTĂ ÎN CADRUL SISTEM U-
LUI DE REPARAŢII PREVENTIV PLANIFICATE Categoria reparatiei Revizia tehnică (Rt)
Scopul
Faze tehnologice
Se constată starea utilajului şi se remediază defecţiunile apărute de la ultima reparaţie a utilajului.
- Se verifică starea tehnică a utilaj ului in vederea menţinerii in stare de
Loc executie
Importanta
In instalaţie
Este o operaţie intermediară intre două reparaţii, care asigură menţinerea in funcţionare a utilajului pană la următoarea reparaţie.
In instalaţie
Asigură funcţionarea normală pană la următoarea reparaţie planificată.
In instalaţie sau in
Asigură funcţionarea in condiţii normale a utilajelor şi instalaţiilor.
funcţionare pană la următoarea reparaţie. - Se efectuează reglajele mecani smelor. - Se strang sau se inlocuiesc garnitu-
Reparaţia curentă de
Se verifică subansamblele
gradul I (Rc1)
principale prin demontarea
părţilor componente care facilitează această operaţie
rile de etanşare. - Se controlează piesele de uzură frecventă pentru a stabili volumul reparaţiei următoare (piese de schimb, materiale, manoperă). - Se verifică instalaţiile de comandă şi ungere. - Se verifică dispozitivele care asigură securitatea muncii. - Se execută inlocuirea sau recond iţionarea pieselor de uzură foarte rapidă (piese de etanşare, bucşe, rulmenţi, etc.). - Se verifică şi se elimină jocurile intre piese. - Se controlează circuitele de ungere
Reparaţia curentă de gradul II (Rc2)
- Se verifică toate suba nsamblele prin demontarea
lor completă. - Se face după mai multe reparaţii curente de gradul I Reparaţia capitală (Rk)
şi răcire, dispozitivele de comandă. - Se repară dispozitivele de protecţie. - Se reface protecţia anticorosivă exterioară. - Se inlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu uzură rapidă. - Se inlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu frecvenţă de uzură
atelierul mecanic central (utilaje
mai mici şi uşor
Revizia totală a utilajului
mijlocie. - Celelalte operaţii sunt ca la Rc1 - Se demontează complet utilajul şi
In instalaţie sau in
pentru a se inlocui sau reface piesele sau
se verifică fiecare piesă. - Se verifică şi piesele care nu sunt
atelierul mecanic central (utilaje cu
subansamblele de bază ajunse in stare de uzură avansată.
supuse uzurii mecanice, dar au fost
gabarite reduse şi uşor de
solicitate de şocuri termice. - Se verifică şi piesele care formează scheletul pe care se sprijină elementele active (suporţi, carcase de susţinere, etc.) deoarece in timpul funcţionării funcţionării utilajului
de transportat)
Este redată integral capacitatea de funcţionare a utilajului sau instalaţiei.
transportat)
caracteristicile metalelor pot suferi
schimbări.
6.3.ÎNTREŢINEREA .ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE Controlul instalaţiilor de acţionare hidraulică se efectuează la intervale regulate, şi
constă in: controlul nivelului uleiului şi urmărirea schimbării acestuia Ia intervalele prescrise in funcţie de condiţiile de lucru; regi m; observarea menţinerii temperaturilor şi presiunilor de regim; controlul zilnic al pierderilor, gradului de murdărire, uzură excesivă, racorduri şi garnituri uzate; 19
EXAMEN ATESTAT
semnalarea defectelor personalului de intreţinere.
Întreţinerea instalaţiilor hidraul ice ice ale maşinilor şi utilajelor constă in: intreţinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru); intreţinerea elementelor componente ale instalaţiei. Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sistemele hidraulice ale maşinilor şi utilajelor, in cea mai mare parte, este depozitat intr-un rezervor
sau bazin. Datorită frecărilor mecanice, variaţiei presiunii, schimbării temperaturii etc. agentul de lucru este supus oxidării, descompunerii, murdăririi, acţiuni care ii modifică proprietăţile fizice şi chimice, făcandu-l necorespunzător scopului său, conducand şi la uzarea instalaţiei hidraulice. Rezervorul de ulei, impreună cu filtrele instalaţiei, au rolul de a contribui la menţinerea proprietăţilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare şi filtrare şi, asigurand menţinerea temperaturii acestuia in limitele admisibile. uleiuril e Decantarea se aplică lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turaţie de mare gabarit etc. Separarea contaminanţilor, a căror densitate relativă este mult diferenţiată de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai bună separare, decantoarele sunt compartimentate şi se montează pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de staţionare fiind cuprins intre 10 şi 30 min, iar temperatura de 70-80°C. Particulele ce nu pot li reţinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare. Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scară largă, deoarece filtrele pot fi schimbate cu uşurinţă fără, să afecteze sistemul de ulei. Elementele instalaţiei hidraulice supuse mai des lucrărilor l ucrărilor de intreţinere sunt: conductele, armăturile, rezervoarele. Conductele se degresează cu soluţii alcaline calde, după care se introduce succesiv in băi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluţie 50%) ce conţine pasivizatori, băi cu apă pentru spălare şi neutralizare a urmelor de acizi. Protecţia anticorosivă se asigură prin suflarea conductelor cu abur, apoi, fără pauză, pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticorosiv şi inchiderea la capete a conductelor. Armăturile trebuie degresate (prin spălare) şi, acolo unde sunt pete de rugină, se va interveni cu perii de sarmă după care se pulverizează ulei aditivat anticorosiv. Rezervoarele se curăţă prin sablare, frecare cu perii de sarmă apoi se spală cu solvenţi (tricloretilenă). După montarea instalaţiei hidraulice, este necesară spălarea intregului sistem prin recircularea intensă, a unui lot de ulei de spălare, la temperatura de 65-75°C, fără circulaţie in lagăre sau alte dispozitive speciale. In timpul spălării, se curăţă filtrele ori decate ori se infundă şi, acolo unde există, se pune in funcţiune separatorul centrifugal pentru indepărtarea impurităţilor existente in suspensie, in fluid. Operaţia de spălare se consideră incheiată cand la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumulează impurităţi. 20
EXAMEN ATESTAT
După spălare, se evacuează uleiul şi se controlează dacă in instalaţie există impurităţi. Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculează şi se filtrează, dacă se consideră că este necesar, după care instalaţia poate intra in funcţiune normală. Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorită supraincălzirilor, impurificărilor şi infiltraţiilor de aer. Defecţiunile cele mai frecvente ale sistemelor hidraulice, cat şi măsurile de remediere ce trebuie luate de personalul de intreţinere sunt date in tabelul de mai jos.
6.4.DEFECŢIUNI ŞI REMEDIERI ALE INSTALAŢIIL OR HIDRAULICE. Defectiunea Supraincălzire a (la temperaturi peste 1000C)
Impurificări
Infiltraţii de aer
Consecinte - scăderea vascozităţii uleiului; - formarea de depuneri şi aglomerări de acizi; - uzuri rapide ale cilindrilor; - deteriorarea garniturilor; - blocarea comenzilor şi a supapelor de siguranţă; - miros urat al uleiului; - uleiul işi inchide culoarea şi se constată o scădere de presiune.
- se accelerează oxidarea uleiului; - pătrunderea particulelor in aerisiri şi garnituri; - acţiuni abrazive.
- apariţia spumei in sistem; - accelerarea oxidării uleiului.
Cauze - ulei necorespunzător; necorespunzător; - nivelul uleiului este scăzut; - suprasarcina; - suprapresiuni,
demontări repetate; - pierderi interioare la pompă; - obturarea fluxului de ulei datorită avariilor la tubulatură; - răcire insuficientă, reglarea defec-
tuoasă a supapei de siguranţă.
- montarea unor piese necurăţate in utilaj; - montarea in utilaj a unor piese cu
impurităţi.
necorespunzătoare; - garnituri necorespunzătoare; - invelişul filtrului absoarbe ulei; - absorbirea de aer de la pompă.
Mod de remediere - se schimbă uleiul conform vascozităţii indicate de constructor; - reglarea regulatorului in
vederea respectării caracteristicilor caracteristicilor nominale; - inlocuirea garniturilor; - se controlează viteza de funcţion are a diverselor organe cu comandă hidraulică şi eventual inlocuirea pompei; - inlocuirea tubului avariat; - se imbunătăţeşte circulaţia aerului
şi se curăţă punctele incălzite; - se rectifică şi se reglează supapele. - curăţirea intregului circuit hidraulic şi repunerea lui in funcţiune; - se inlocuieşte şi se curăţă filtrele, rezervorul de ulei şi accesoriile; - după ce utilajul a făcut trei cicluri in gol se descarcă uleiul de spălare, se curăţă filtrele şi se alimentează cu ulei hidraulic p roaspăt. - se descoperă locurile pe unde pătrunde aer, scurgand uleiul pe racord şi ascultand modificarea zgomotului; - ţevile de aspiraţie şi refulare la rezervor se va plasa cat mai jos sub nivelul uleiului.
6.5.ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR INSTALAŢIILOR PNEUMATICE Elementele de comandă pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri. Fiecare subansamblu de comandă este constituit din elemente de semnalizare (limitator (l imitator de sfarşit de cursă), elemente de aşezare, elemente de comandă şi de acţionare (cilindri, (cili ndri, şurub etc.). Din punct de vedere al subansamblurilor de intreţinut un sistem pneumatic conţine: filtre, ungătoare, garnituri din material plastic, imbinări filetate, ventile, cilindri. Menţinerea performanţelor sistemului pneumatic depinde in mare măsură de modul cum se realizează intreţinerea şi repararea acestor subansamble. In tabelul de mai jos se indică cateva operaţii ce trebuie efectuate la revizia tehnică a sistemului pneumatic.
Indicaţii privind întreţinerea instalaţiilor pneumatice.
21
EXAMEN ATESTAT
Elementul sistemului Filtrul
Indicatii de intretinere Are rolul de a curăţa aerul ce vine de la reţeaua de alimentare inainte de a intra in partea de comandă. Este necesară o curăţire săptămanală pentru sisteme ce lucrează in condiţii dure. In multe cazuri filtrul este dotat cu separator de apă, care poate prezenta defecţiuni: acumulare de apă de condens, dereglarea arcului, defecţiuni ce trebuie remediate la operaţia de revizie. Se urmăreşte menţinerea nivelului uleiului la nivelul prescris. Dacă nivelul a scăzut se face umplerea cu ulei corespunzător.
Ungatorul Conductele
Necesită verificări săptămanale săptămanale pentru a se impiedica apariţia defecţiunilor; la conductele ce vin in contact cu uleiul se indică utilizarea furtunurilor rezistente la ulei.
Imbinarile filetate Cilindrul Elemente de fixare
In aceste imbinări partea susceptibilă la defectări este garnitura de etanşare; este indicat să se utilizeze garnituri din poliamide care nu absorb uleiul şi deci nu işi modifică volumul iniţial. Se verifică tija pistonului, care trebuie nu trebuie să prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei; la cilindrii supuşi la influenţe termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte. Se strang şuruburile şi se inlocuiesc cele uzate sau lipsă.
6.6.ÎNTREŢINEREA .ÎNTREŢINEREA ŞI RE PARAREA PARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC Un rol deosebit de important in buna funcţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi il are şi intreţinerea corectă a echipamentului electric. Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei şi a prafului. Periodic, maşinile electrice se vor curăţi de praf şi mizerie pentru a impiedica scurtcircuitarea lor. Motoarele şi generatoarele electrice se verifică de cel puţin două ori pe an. Pentru a determina necesitatea de intreţinere şi reparare a maşinilor electrice este necesar să se cerceteze dacă maşina produce zgomote şi vibraţii. Principalele surse de zgomot pot fi: lagărele: locul arborelui este mare; rulment montat greşit sau uzat; ventilatoarele:: plasele de intrare turtite sau astupate parţial; ventilatoarele canalele radiale de ventilaţie: nedegajate suficient, aşezate unele in faţa c elorlalte; periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului : colectoare Principalele surse de vibraţii pot fi: lagărele: uzuri mari; rotorul: dezechilibrarea rotorului; mecanismul de transmisie: inele slăbite;
fundaţia: fixarea slabă pe fundaţie sau in glisiere.
In cadrul reviziilor tehnice, la motoarele electrice, se execută următoarele operaţii:
spălarea, curăţirea şi ştergerea părţilor exterioare; spălarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate şi remedierea defectelor de suprafaţă;
inlocuirea pieselor uzate;
verificarea şi repararea dispozitivelor de ungere;
schimbarea lubrifiantului;
ungerea elementelor ce formează ajustaje; vopsirea parţială. 22
EXAMEN ATESTAT
7. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE SI REPARARE In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca . Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor: la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa; uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare; inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pu
ne o tabla indicatoare cu inscriptia: i nscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora; dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie; inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina; darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei; in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis; la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor; soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita; piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia; la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii; nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii; cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului; 23
EXAMEN ATESTAT
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si fumatului;
7.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn. Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc); b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ; c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ; d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare. Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini sau instalatii electrice. Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii : b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ; c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor; d) la oprirea motorului transmisiei comune comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta transmisie. Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta, masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ; b) la orice intrerupere a curentului electric ; 24
EXAMEN ATESTAT
c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ; d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare. Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca. Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina. Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm. Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb. Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere. Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus. Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.
25
EXAMEN ATESTAT
7.2.MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII
LA TĂIEREA ŞI PRELUCRAREA CU FLACĂRĂ DE GAZE La tăierea şi prelucrarea cu f lacăra lacăra de gaze, măsurile de tehnică a securităţii muncii care trebuie luate sînt asemănătoare cu cele de la sudarea cu gaze, ţinînduse seamă de gazele şi de utilajele folosite. Pentru generatoarele de acetilenă sau buteliile de acetilenă, pentru buteliile de oxigen, robinete, reductoare, suflaiuri, tuburi etc. se vor respecta măsurile specifice. Pentru tăiere, piesele vopsite se vor curăţa de-a lungul rostului ce urmează a fi tăiat; curăţirea se va face pe o lăţime de minimum 100 mm de fiecare parte. Dacă piesele au pe ele materiale inflamabile, se vor curăţa complet, spre a nu se produce incendii. După tăiere, piesele vor fi introduse în conteinere închise şi apoi evacuate. Se recomandă stropirea pieselor tăiate, cu apă. în cazul cînd se produc multe gaze arse şi fum, cum sînt operaţiile de flamare şi scobire, se vor instala hote de exhaustare a fumului produs, în special dacă operaţia este mecanizată, şi jeturi de apă pentru înlăturarea zgurei formate.
Fig.7.1.Echipament Fig.7.1.Echipament de protectie la debitarea cu flacara de gaze
26
EXAMEN ATESTAT
7.3. ASPECTE PRIVIND POLUAREA AMBIENTULUI DE LUCRU LA DEBITAREA CU PLASMA Prelucrarea cu plasmă a materialelor metalice (oteluri inoxidabile, metale si aliaje neferoase) se caracterizează prin emanarea de noxe (substante nocive, zgomot si radiatii luminoase), periculoase pentru sănătatea operatorului. Î n consecintă, sunt necesare măsuri pentru diminuarea poluării mediului, cum ar fi: echiparea instalatiei cu sisteme de ventilatie;
procesarea cu plasmă sub o perdea de apă cu ajutorul unui dus aer-apă sau sub un clopot de protectie din apă ; procesarea cu plasmă deasupra unui jet de apă, care are rolul de a răci sI transporta rapid masa de metal topit si zgura din rostul de tăiere; procesarea cu plasmă prin imersie a piesei la o adâncime 60...80mm de la suprafata apei cu consecinte negative asupra proprietătilor metalului după tăiere; în compensatie se obtin deformatii termice mici, iar zona influentată termică este redusă.
27
EXAMEN ATESTAT
8.BIBLIOGRAFIE 1.Norme de protectia muncii (NSSM 1) http://www.iprotectiamuncii.ro/ 2.Intretinerea tehnica a utilajelor http://www.scribd.com 3.Imagini http://www.google.com 4.Lucrari de intretinere si reparatii
MEdCT –CNDIPT / UIP
2008
28
EXAMEN ATESTAT
9.ANEXE
9.1.MASINI DE DEBITAT TABLA
Fig.9.1.Masini de debitat tabla
29
