Calculul si construcţia diferentialului autoblocabil 5.1 Generalitati. Folosirea diferenţialului diferenţialului
În cazul tractiunii integrale cu dispozitive fara blocare, în situatiile cinematice de deplasare care impun viteze tangenţiale diferite la roţile motoare, are loc modificarea vitezelor unghiulare de rotatie ale rotilor. Se evita astfel aparitia conditiilor generatoare de circulatie parazita de putere. Pentru a permite antrenarea puntilor motoare cu viteze unghiulare diferite, în constructia cutiilor de distribuţie şi a reductoarelor centrale se introduc mecanisme diferentiale.
Fig. 5.1 Dispunerea diferenţialelor pe automobil
În funcţie de tipul constructiv, elementul central al unui sistem de tracţiune integrală este reprezentat de un diferenţial între axa faţă şi cea spate, este vorba despre aşa numitul diferenţial de distribuţie. Sarcina acestuia este de a repartiza variabil forţele de propulsie către axa faţă şi spate. În cazul în care apar turaţii diferite între axe, de exemplu datorită patinării unei axe pe carosabilul alunecos sau neconsolidat, sistemul repartizează corespun corespunzăto zătorr cuplurile cuplurile motoare motoare către către ambele ambele axe. !ceasta !ceasta înseamnă înseamnă că diferenţia diferenţialul lul intermediar transmite o cotă corespunzătoare din cuplul motor către cealaltă axă. Simultan este necesară compensarea micilor diferenţe de turaţii la parcurgerea vira"elor sau la efectuarea de manevre, pentru a evita apariţia unor pretensionări ale sistemului de tracţiune . În mod suplimentar, diferenţialul nu trebuie să limiteze funcţiile sistemelor de reglare a dinamicii de rulare #SP #SP,, !S$ şi şi #%S #%S..
&a deplasarea automobilului in vira", roata motoare exterioara parcurge un spatiu mai mare decat roata motoare interioara vira"ului. %iferenţialul permite ca rotile motoare ale aceleasi punti sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului automobilului in vira"e sa parcurga spatii de lungimi diferite. %aca rotile motoare motoare ar fi montate pe acelasi acelasi arbore deplasarea deplasarea automobilului automobilului in conditiile mentionate nu este este posibila fara alunecarea şi patinarea patinarea rotilor ceea ce conduce conduce la uzura rapida a anvelopelor, la cresterea consumului de combustibil şi la manevrarea mai dificila a directiei.
Fig. 5.2 Diferential dispus in cutia de viteze
%iferentialul ca mecanism distribuitor pentru fluxul de putere între punti ce permite antrenarea puntilor motoare cu viteze unghiulare diferite este caracterizat de frecare între între elementele elementele aflate în contact. %aca momentul momentul corespunza corespunza tor circulatiei circulatiei de puteri parazite este mai mare dec't momentul de frecare fr ecare al diferentialului, acesta va intra în functiune şi va modifica vitezele unghiulare de rotatie transmise puntilor motoare în relatia impusa impusa de realizarea realizarea vitezelor vitezelor tangentiale tangentiale ale rotilor determinate determinate de conditiile conditiile deplas deplasari arii.i. În caz contrar contrar,, diferen diferential tialul ul realiz realizeaz eazaa o legatu legatura ra rigida rigida între arborii arborii de antrenare ai puntilor. Pentru eliminarea acestor dezavanta"e, respective pentru a da posibilitate rotilor motoare sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, in functie de conditiile de deplasare ale
automobilului, fiecare roata se va monta pe cate un arbore, arborii fiind legati prin intermediul diferentialului. 5.1.1 Conditiile impuse diferentialului:
• Sa distribuie momentul motor intre roti sau intre punti intrun raport care sa asigure automobilelor cele mai bune calitati de exploatare( • Sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse. %imensiunile de gabarit ale diferentialului au o importanta deosebita, acesta fiind dispus in carterul puntii din spate sau in interiorul reductorului distribuitor. )onditiile deosebit de severe in aceasta privinta sunt impuse diferentialelor montate intre roti, deoarece dimensiunile sunt in stransa legatura cu dimensiunile coroanei transmisiei principale care are dimensiunile de gabarit riguros limitate.
Fig. 5.3 Dispunerea diferenţialului in carterul punţii spate
*dată montat pe automobile un diferenţial poate indeplini patru stări de funcţionare+ viteze unghiulare egale( viteze unghiulare diferite( viteze unghiulare egale dar cu sens contrar( o viteza unghiulara nula şi alta dubla fata de valoarea de intrare în diferential. )ea dea treia stare cinematica, c'nd vitezele unghiulare sunt egale dar de sensuri opuse nu se poate manifesta la diferentialele interaxiale. Starea a patra se înt'lneste în practica atunci c'nd rotile uneia din punti se afla pe o portiune de cale cu aderenta sca zuta, iar rotile celeilalte punti ruleaza pe o cale cu aderenta suficienta. În acest caz, la o anumita valoare a fortei la roata , fluxul de putere parazita transmis de la puntea cu aderenta spre cealalta poate sa depaseasca puterea corespunza toare fortelor de frecare din diferential,
astfel înc't rotile puntii cu aderenta
devin imobile iar cele ale puntii cu aderenta
insuficienta patineaza . )a urmare automobilul îsi pierde capacitatea de autopropulsare. 5.2 Clasificarea diferenţialelor Diferentialele se clasifica dupa mai multe criterii:
Dupa tipul angrenajelor folosite diferentialele pot fi:
• cu roti dintate conice( • cu roti dintate cilindrice. Dupa principiul de functionare diferentialele pot fi:
• simple( • blocabile( • autoblocabile. Dupa valoarea momentului transmis la rotile motoare:
• diferentiale simetrice( • diferentiale asimetrice. Dupa locul de dispunere a diferentialelor in tran smisia automobilului pot fi:
• diferentiale dispuse intre rotile aceleasi punti motoare(
•
diferentiale dispuse intre puntile automobilelor cu mai multe punti motoare.
&a diferentialele cu frecare interioara mare cu blocare partiala -, în cazul deplasarii pe cai bune, c'nd fluxul posibil al puterii parazite este mare, se realizeaza totdeauna conditii de functionare cinematica a diferentialului. &a deplasarea pe cai de rezistenta mare şi cu aderenta scazuta, c'nd fluxul puterii parazite este mic, aceste diferentiale nu vor functiona, transmisia comport'nduse ca în cazul analizat anterior cu legatura rigida cu blocare- . Se evita astfel situatia patinarii totale a uneia din punti şi a blocarii rotilor celeilalte punti. Pentru automobilele x cu repartitie egala a greutatii pe punti se utilizeaza diferentiale simetrice asema natoare diferentialelor puntii motoare. )'nd însa greutatea este repartizata inegal pe punti, se utilizeaza diferentiale asimetrice. /tilizarea în cadrul transmisiei autovehiculelor x a diferentialelor interaxiale simple ofera avanta"ul eliminarii circulatiei puterii parazite în sistemul transmisiei, dar conduce în acelasi timp şi la reducerea calitatilor de tractiune în cazul deplasarii pe drumuri grele, aceste calitati fiind conditionate de forta de tractiune dezvoltata la puntea motoare cu aderenta redusa. !cest dezavanta" poate fi limitat, sau chiar eliminat, prin utilizarea diferentialelor cu blocare partiala.
5.2.1 Diferentialul conic simetric
)ea mai larga raspandire in constructia automobilului o au diferentialele cu angrena"e conice şi cu dinti drepti. %aca cele doua pinioane planetare au acelasi diametru şi acelasi numar de dinti diferentialul se numeste conic simetric.
Fig. 5.4 Schema cinematică a diferenţialului conic simetric
5.2.2 Diferentialul conic asimetric
Se poate recunoaste dupa diametrele şi numarul de dinti ai pinioanelor planetare. 0n acest caz diametrele acestor pinioane difera intre ele, iar cuplul transmis carcasei se repartizeaza la cei doi semiarbori in mod proportional cu diametrele şi numarul de dinti ai pinioanelor planetare. !cest diferential se monteaza de obicei intre puntile motoare ale automobilelor cu mare capacitate de trecere, in scopul repartizarii cuplului transmis in mod proportional cu greutatea adecvata corespunzatoare fiecarei punti motoare. 5.2.3 Diferentialul cilindric Diferentialul cilindric poate fi+
• simetric • asimetric Diferentialul simetric se
recunoaste dupa pinioanele planetare cilindrice care sunt
montate pe semiarbori şi care in acest caz sunt egale cu diametrul şi numarul de dinti. Diferentialul cilindric asimetric are un pinion planetar mai mare in diametru decat celalalt pinion planetar de pe celalalt semiarbore.
Diferentialele cilindrice au
dimensiuni mai mari in comparative cu cele conice
ceea ce face ca utilizarea acestora sa fie limitata de capacitatea de trecere impusa constructiv motiv pentru care astazi nu se mai intalnesc la automobile.
5.2.4 Diferentialul blocabil
Pe parcurs cand una din rotile motoare ale aceleasi punti se gaseste pe un teren cu aderenta mai mica noroi, zapada, gheata, polei, ulei- aceasta roata incepe sa patineze, iar cealalta potrivit principiului de functionare a diferentialului , desi are o aderenta mai mare, nu se mai roteste deoarece este retinuta de valoarea mare a fortei de aderenta. 0n aceasta situatie automobilul nu mai poate inainta şi pentru a evita acest nea"uns autocamioanele grele in special, sunt prevazute cu mecanism de blocare rigidizeaza cei doi semiarbori planetari asigurand rotirea cu aceeasi turatie a rotilor motoare .
Fig. 5.5 Diferential blocabil
1locarea se mentine atat timp cat dureaza terenul cu aderenta foarte mica, apoi se procedeaza la deblocare. !ceste diferenţiale pastrează avanta"ele diferenţialelor simple şi in plus asigură posibilitatea deplasării automobilului cand una din roţi a intrat pe o porţiune cu aderenţă scăzută. %ezavanta"ul diferenţialului blocabil constă în acţionarea dispozitivului de blocare de către conducătorul auto şi complicarea construcţiei prin necesitatea introducerii unui dispozitiv de acţionare care poate fi de tip mecanic, pneumatic, hidraulic sau electric. 5.2.5Diferentialul autoblocabil Diferentialul autoblocabil are
acelasi rol ca cel blocabil avand o constructie mai
complicata şi realizand rigidizarea celor doi semiarbori planetari in mod automat.
1locarea diferentialului autoblocabil se face tot automat scutind pe conducatorul auto de aceasta operatie in timpul conducerii figura 2.3-.
Fig. 5.6 Diferential autoblocabil
Pentru inlaturarea inconvenientelor arătate la automobilele speciale cu capacitate mare de trecere, se folosesc mai nou diferenţialele autoblocabile diferenţiale cu frecare mărită-. În fig. 2.3 este prezentat un diferenţial autoblocabil cu suprafeţe de blocare multiple. Între roţile planetare şi carcasa diferenţialului se introduc cupla"e de fricţiune formate din discuri.* parte din discuri sunt montate pe canelurile arborilor planetari, iar celelalte suprafeţe de fricţiune sunt montate pe canelurile executate pe carcasa diferenţialului. 4orţa de apasare a discurilor este realizată de roţile planetare sub acţiunea forţei axiale din angrena"ul conic sateliţi roţi planetare. 5ontarea unui asemenea diferenţial pe automobil dă posibilitatea deplasării in orice condiţii de exploatare. %acă una din roţi patinează, momentul transmis acesteia de catre diferenţial se anulează, fiind transmis integral celeilalte roţi. %eci coeficientul de blocare este 67
. %e asemenea, daca se modifică turaţia uneia dintre roţi, cealaltă va
continua să se rotească cu turaţia carcasei. 5ontare diferenţialului ca mecanism interaxial oferă avanta"ul eliminării circulaţiei puterilor parazite în transmisia automobilului.
5.2.6 Diferentialul orsen
%iferenţialul 8orsen este un diferenţial intermediar cu autoblocare mecanică diferenţial-, care reglează, în funcţie de necesităţi, forţa dintre axa faţă şi cea spate. 9oţiunea de :8orsen; este alcătuită din termenii în limba engleză :tor
Fig. 5.! Diferentialul Torsen
&a modelul Phaeton, setarea de bază a diferenţialului 8orsen este selectată astfel înc't forţele de propulsie să fie repartizate, în situaţii normale, întro pondere de 2=+2= între axa faţă şi cea spate. În caz de derapare, diferenţialul 8orsen transmite direct şi imediat p'nă la >= de procente din puterea de antrenare către axa cu tracţiune mai bună max. ?=+@=, respectiv @=+?=-. #fectul de blocare al diferenţialului 8orsen creşte automat în funcţie de sarcină, acesta funcţionează :sensibil la cuplul motorA, spre deosebire de diferenţialul v'scos :sensibil la turaţii;. !vanta"ul este reprezentat de lipsa pretensionării
la parcurgerea vira"elor, av'nd în vedere că sunt admise turaţiile diferenţialului impuse de autovehicul.
5.3 "arti componente ale diferentialului #i functionarea acestuia 5.3.1 "arti componente ale diferentialului
Pe carcasa este fixata coroana transmisiei principale, iar in caseta crucea pe care sunt montati liberi sateliţii. Sateliţii in numar de patru fac legatura cu pinioanele planetare montate pe arborii planetari. 5iscarea de rotatie se transmite casetei diferentialului prin transmisia principala formata din pinionul de atac şi coroana figura 2.B-. Caibele din oţel moale sau bronz servesc la micşorarea frecării dintre pinioanele planetare şi carcasa.
Fig. 5.$ Transmisie Principala – Diferential
Principalele parti componente ale subansamblului sunt+ D E coroană( > E sateliţi( @ E carcasă diferenţial( E semilagăre( 2 E siguranţe(
DD E rulmenţi cu role conice( D> E şaibe de regla"( D@ E deflectoare de ulei( D E arbore pinion( D2 E şaibe de regla"(
3 E rulmenţi cu role conice(
D3 E rulmenţi cu role conice(
? E pinioane planetare( B E piuliţe de regla"( F E ax sateliţi( D= E pinion(
D? E deflectoare de ulei( DB E flanşă( DF E piuliţă( >= E carter .
5.3.2 Functionarea diferentialului
)and autovehicolul se deplaseaza pe linie dreapta deoarece drumurile descrise de cele doua roti motoare sunt egale şi vitezele unghiulare ale lor vor fi aceleasi. 0n acest caz pinioanele planetare vor avea viteze unghiulare egale cu ale coroanei iar satelitii sunt imobilizati acestia raman in permanenta angrenati- executand o miscare de revolutie impreuna cu caseta diferentialului. &a deplasarea autovehicolului in vira" coroana transmisiei principale şi caseta se vor roti cu aceeasi viteza unghiulara ca şi in linie dreapta din cauza ca roata exterioara vira"ului va avea de parcurs un drum mai lung decat roata interioara vira"ului, inseamna ca vitezele unghiulare ale celor doua pinioane planetare vor trebui sa fie diferite. !cest lucru este posibil datorita existentei satelitilor. )and autovehicolul intra in vira", roata din interiorul vira"ului impreuna cu pinionul planetar are o viteza unghiulara mai mica decat roata din exteriorul vira"ului impreuna cu pinionul planetar. Pentru a realiza aceste diferente de viteze unghiulare intre cele doua pinioane planetare satelitii vor capata o miscare de rotatie in "urul axei lor proprii care va fi cu atat mai mare cu cat diferenta intre vitezele unghiulare ale pinioanelor planetare este mai mare. %eci la deplasarea in curba a automobilului sau pe un drum cu neregularitati una din rotile motoare parcurge un drum mai scurt şi de aceea se va roti mai incet . 0n acest caz satelitii pe langa miscarea de transport in "urul arborilor planetari vor primi şi o miscare de rotatie in "urul axelor lor. !stfel diferentialul asigura posibiliatea ca rotile motoare sa parcurga, in acelasi interval de timp drumuri diferite. 0n afara de aceasta diferentialul poate influenta şi în rau functionarea automobilului, ceea ce se intampla la deplasarea automobilului pe drumuri alunecoase. %aca una dintre rotile motoare intra pe o portiune alunecoasa aderenta acesteia cu drumul scade şi incepe sa patineze. 0n acest caz, datorita proprietatii diferentialului la roata a doua care are o aderenta mai buna nu se poate transmite o forta de tractiune mult mai mare decat la roata care patineaza forta acesteia ramanand limitata la aderenta cu drumul a rotii care patineaza.
%aca forta de tractiune la roata care patineaza este egala cu zero, atunci roata a doua se opreste în timp ce prima se roteşte cu o turatie de doua ori mai mare şi automobilul nu se mai poate deplasa. %in aceasta cauza la automobilele special destinate exploatarii in conditii grele de lucru se folosesc diferentiale care se blochează.
5.4 Calculul diferentialului 5.4.1 %legerea sc&emei constructi'e
Se alege diferenţial autoblocabil cu frecare interioară mărită cu cupla"e cu discuri de fricţiune fig. 2.D-.
Fig. 5.( Construcţia diferenţialului cu frecare interioară mărită cu cuplaje cu discuri de fricţiune o!"#"$atic
Ediscuri de 1 E roată planetară( 2 E carcasa diferenţialului( 3 şi 5 E discuri de presiune( 4 E sateliţi( 6 fricţiune solidare cu carcasa diferenţialului( 7 E discuri de fricţiune solidare cu pinioanele planetare( 8 E axul satelitilor.
5.4.2 Determinarea momentului motor de calcul
55 := >=.3@ ⋅ D=
@
Pentru calcule se adoptG+ cv7=,F?...=,FB pentru prizG directGcv7=,F>...=,F pentru celelalte treptec7=,FF=...=,FF2 transmsie longitudinalG=7=,F>...=,F
9mm-
icvD := .D η
=.F cv :=
ηc := =.FF η= := =.F> η := ηcv ⋅ ηc ⋅ η=
η = =.B23
5c := 5 5⋅ icvD⋅ η
5c = ?.DBD× D=
2
9m-
$aportul de transmitere din angrena"ul conic
i= := @.2
d1 d
δ
Fig. 5.1) Schema de calcul a diferentialului
5.4.3 *tabilirea momentelor de calcul pe ba+a flu,ului de putere
9umGrul satelitlor+
9 := >
)oeficientul de blocare al diferentialului
λ := D.>=
Semiunghiul conului de divizare al satelitului+ 0naltimea pinionului planetar+ 0naltimea carcasei+
h D :=
h := >> m m
δ := @B grade
5omentul de calcul pentru rotile dintate 5)-
5) :=
55 ⋅ icvD⋅ i=
3
5) = D.>F? × D=
9
5omentul de calcul pentru imbinarea rotilor planetare cu arborii planetari 5)D := 55⋅ icvD⋅ i=⋅
λ D+ λ
5.4.4 Calculul arborelui de iesire al diferentialului
!rborele planetar este solicitat la torsiune de momentul+ λ
5 pl := 55⋅ icvD⋅ i=⋅ η ⋅ D+ λ
3
5 pl = D.>DD × D=
9mm
β := D. coeficientul de siguranta
5omentul nominal de transmis 3
5tn = D.3F3 × D=
5tn := β ⋅ 5 pl
9mm
τ ta := >2=5P
@
d pl :=
5 tn
d pl = @>.@3B
=.>⋅ τ ta
m
)alculul canelurii arborelui de iesire Se alege canelura in evolventa cu urmatoarele dimensiuni % := @B
diametrul exterior
m
d pl := @>
diametrul interior
z := D
numarul de caneluri
g := =.m
tesitura canelurii
m := 3
modulul canelurii
m
!rborele planetar este solicitat la torsiune de momentul+ λ
5 pl := 55⋅ icvD⋅ i=⋅ η ⋅ D+ λ
3
5 pl = D.>DD × D=
9m-
3
5)D = D.D2 × D=
tensiunea admisibila la torsiune
m
9mm
9m-
#fortul unitar de torsiune τ t :=
τ t = DBB.>@>
5 pl
>2=5Pa
τ ta
π ⋅ d pl @ D3
$aza medie a profilului canelat % + d pl r m :=
r m = D?.2
m
8ensiunea admisibila la strivire a flancurilor canelurilor+ σ s a :=
>==
5P
Suprafata portanta necesara+ SH :=
5tn
>
mm
SH = B.@>
r m⋅ σsa
4orta pentru calculul la strivire şi forfecare+ 4 :=
⋅ 5tn ⋅ β
4 = 3.?B> × D= 9
% + d pl
Suprafata portanta a flancurilor canelurii pe unitatea de lungime a imbinarii+ sH := =.?2⋅ z⋅
% − d pl >
− >⋅ g
>
sH = >@.D
mm
mm
&ungimea minima necesara a imbinarii canelate+ &nec :=
SH
&ne c = >=.F?D
sH
Se adopta #fortul de strivire este+ σs :=
B⋅ 5tn >
z⋅ &⋅ % − d pl
>
m
& := 2=m
σs = 3.D@3
σas
>==.. @==5 P
#fortul de forfecare este τf :=
⋅ 5tn z⋅ &⋅ m⋅ ( % + d pl )
τf = >@.=3B
τaf
>== .. @==5P
5omentul de torsiune transmisibil+ 5tc := r m⋅ sH ⋅ &⋅ σsa
3
5tc = .=@ × D=
9mm
)oeficientul de siguranta+ 5tc
cs :=
cs = >.@B
5tn
5.4.5 Calculul a,ului satelitilor
$aza medie a pinionului planetar
d D := >>
mmmmmmmm-
α := >=
grade
$ m := @= $ D := 2=
d := D3
$ m := 3=
4orta tangentiala care solicita dintii pinioanelor diferentialului+ 4t :=
55⋅ icvD⋅ i=⋅ η 9 ⋅ $ m
⋅
λ D+ λ
4t = D.==F × D=
#fortul unitar de forfecare+ τ f :=
⋅ 55⋅ icvD⋅ i= 9 ⋅ $ m⋅ π ⋅ d
τ f = D=?.B3
>
τ fa
D2=
5P
Presiunea specifica dintre butucul satelitului şi ax+ p sb :=
5 5⋅ icvD⋅ i=⋅ η $ m⋅ d ⋅ h ⋅ 9
p sb = 2>.23
p s ba
B= 5 P
Presiunea specifica dintre axul satelitilor şi caseta diferentialului+ p sc :=
55⋅ icvD⋅ i=⋅ η $ D⋅ d ⋅ h D⋅ 9
p sc = DFB.>>
p sca
D== 5Pa
Suprafata de contact dintre satelit şi caseta diferentialului se calculeaza la strivire+ 4Ha := 4t⋅ tan α - ⋅ sin δ -
p s :=
@
4Ha = 3.3FD × D=
4Ha >
π ⋅ dD − d
>
ps = @?.@3B
psa
D== 5 P
5.4.6 -erificarea danturii la inco'oiere
#fortul unitar la incovoiere+ coef. ce tine seama de concentrarile de eforturi ce au loc la baza dintelui coef. de concentrare a sarcinii pe lungimea dintelui
I c := D.>
I D := D.D mn := B
I s :=
mn >2.
I d := D.>2
J := =.D>2 p n := π ⋅ mn
I τ := > b
:= @B
coef. de incarcare dinamica coef. de forma pasul normal coef. de acoperire latimea danturii
4t⋅ I c⋅ I D⋅ I s ⋅ I d σi := b ⋅ J ⋅ p n ⋅ I τ
σi = @F.D>
σai
@2= 5Pa
5.4.! -erificarea danturii la presiunea de contact
)alculul presiunii de contact & := 2 lungimea generatoarei conului de divizare id := D.>2
2
# := >.D⋅ D=
ρ :=
coeficientul de elasticitate
& − =.2⋅ b- ⋅ id ⋅ sin α>
ρ = DD.2?F
m
raza de curbura redusa
id + D
Presiunea de contact este data de relatia+ 4t⋅ # p := =.DB⋅ b ⋅ cos α- ⋅ ρ
@
p = D.@3 × D=
p a DF== 5P
5.4.$ Determinarea coeficientului de blocare
Fig. 5.11 Schema pentru calculul momentelor de torsiune ale arborilor planetari ai unui diferential cu frecare mărită% cu cuplaje de frictiune
if := @.F
greutatea pe puntea spate coeficient de aderenta raza dinamica raportul de transmitere al transmisiei finale
=.FB ηf :=
randamentul transmisiei finale
K> := >?2=⋅ 9 fi := =.B
r := =.@= m
5cm := 55⋅ icvD⋅ ηcv ⋅ i=⋅ ηc
2
5cm = >.=DD × D= 9 ⋅
K>⋅ fi⋅ r if ⋅ ηf
5 cfi = B2.==@9 ⋅
5d := max( 5cm, 5cfi)
5d = >.=DD × D= 9⋅
5cfi :=
2
Fig. 5.12 Schema diferentialului autoblocabil
$ := 2=m r m := @?mm
raza medie a discurilor de frecare
i := @
numarul suprafetelor de frecare
µ := =.@2
coeficientul de frecare
5f :=
λ :=
5d i⋅ µ ⋅ r m >
⋅
5f = ?.BD@ × D= 9⋅
$
5d + >⋅ 5 f 5d − >⋅ 5 f
λ = ?.F3F
λ
@...F
