MODELUL INTERN DE LUCRU AL COPILULUI INTERVIU
Charles H. Zeanah, Diane Benoit, Marianne Barton
Ne intereseaza ce gandi si ce sim ca parinte despre copilul dumneavoastra. Acest interviu este modul prin care noi dorim sa afam mai multe lucruri legate de numele copilului! si de relaa pe care o ave cu el. "nterviul va dura apro#imav o ora. $!As dori sa discutam intai ceva despre sarcina, si apoi despre dezvoltarea copilului. a! %a incepem cu momentul momentul sarcinii. sarcinii. As vrea vrea sa afu daca sarcina sarcina a &ost &ost plani'cata sau nu, cum v(a v(a simt din punct de vedere 'zic si emoonal, si ce a &acut in mpul sarcinii ( de e#emplu, daca a mers in connuare la serviciu. Intreba apoi ) cat de mult a &ost dorit copilul* +! A mai &ost &ost insar insarcina cinata ta inaint inainte* e* c! Care a &ost &ost momentul momentul in care a a inceput sa considera considera sarcina sarcina reala-* Care au &ost impresiile dumneavoastra despre copil in mpul sarcinii* Cum credea ca va ' copilul* Scopul acestor intrebari este sa facem subiectul sa se simta confortabil si sa schitam istoria sarcinii. Pentru a siguri ca subiectul a avut cu adevarat posibilitatea posibilitatea de a ne ne comunica comunica istoria istoria reacilor reacilor si a emoilor emoilor legate legate de sarcina si de copil (care nu sunt intotdeauna aceleasi), pot necesare si alte intrebari suplimentare.
%pune(mi ceva despre travaliu si despre momentul nasterii. Lasa-i subiectului mp sa raspunda inainte de a connua .
Cum v(a simt in momentul nasterii*
Care a &ost prima dumneavoastra reace cand a vazut copilul*
Care a &ost reaca dumneavoastra cand a afat ca ave o &ata un +aiat*
Cum a reaconat &amilia dumneavoastra* Include reacile sotului partenerului si reacile fralor mai mari .
"n primele zile dupa nastere, a avut copilul vreo pro+lema*
Cat de repede a luat copilul acasa de la spital*
/(a alaptat le san sau cu +i+eronul* De ce*
Cum a descrie primele saptamani ale copilului acasa din puncul de vedere al somnului, plansului, alimentaei etc.*
!cesta este de cele mai multe ori un moment important, pentru ca stabileste "tonul afecv# al intrarii copilului in familie, in special daca nasterea si perioada perinatala au fost lipsite de evenimente.
%pune(mi cate ceva despre principalele achizii ale copilului in primii ani de viata) cand a zam+it pentru prima oara, cand a &ost capa+il sa stea in &und singur, cand a inceput sa mearga de(a +usilea, cand a inceput sa mearga, si cand a inceput sa vor+easca.
!sigura-va ca v-a format o idee despre modul in care a fost perceput copilul, ca ind diferit, avansat, sau in urma celorlal din punctul de vedere al de$voltarii motorii, sociale si a limba%ului.
Cand v(a dat seama cat de inteligent este copilul* Ce a crezut despre acest lucru*
Avea copilul un program regulat* Ce se intampla daca nu ii respecta programul*
Cum reacona copilul atunci cand era separat de dumneavoastra* Incerca sa intelege reacile copilului la varste diferite .
A &ost vreodata separat de dumneavoastra pentru mai mult de o zi de(a lungul primului sau al doilea an de vaita* Cum a reaconat copilul* Cum a &ost pentru dumneavoastra* Cum v(a simt* Ce a &acut*
0a! %pune(mi ce crede despre personalitatea de acum a copilului.
&a-i subiectului sucient mp pentru a raspunde inainte de a connua cu indicatorii specici de mai %os. 0+! %pune(mi cinci lucruri despre personalitatea copilului. Dupa ce mi le ve spune va voi intre+a cate ceva despre 'ecare dintre ele. "n cazul 'ecarui cuvant va voi intre+a ce anume va &ace sa spune lucrul respecv. Apoi, as vrea sa poves cel pun o intamplare concreta care sa ma &aca sa inteleg la ce anume va re&eri cu 'ecare cuvant ales. /a ce va re&eri cand spune ca este.....* 1ute sa(mi spune care a &ost ulma oara cand a &ost....* Pute sa le spune subieclor ca pot sa foloseasca oricare dintre cuvintele cu care au raspuns la intrebarea generala, dar nu le amin ce au spus inainte de a le lasa mp sa-si aminteasca singuri. 'nora dintre subiec le va greu sa gaseasca cinci indicatori. &aca ave impresia ca nu pot sa a%unga la cinci, trece mai departe. ifrele sunt mai pun importante decat descrierile. 2a! "n acest moment cu cine seamana cel mai mult copilul* "n ce &el* Cand a o+servat prima asemanare* &aca numai unul dintre parin este menonat, intreba ) "n ce &el va aminteste copilul de celalalt parinte!* Pune intrebarile de mai %os indiferent daca parini au fost sau nu menona. Cu care dintre parin seamana acum mai mult copilul* "n ce moduri seamana personalitatea copilului de personalitatea 'ecaruia dintre parin* "n ce moduri este di&erita personalitatea copilului de personalitatea 'ecaruia dintre parin* 2+! A o+servat la copil caracterisci ale &amiliei din partea dumneavoastra* Dar caracterisci din partea &amiliei celuilalt parinte*
2c! Cum v(a hotarat care sa 'e numele copilului* !a care este numele de familie etc. Cat de +ine i se potriveste numele* 3! Ce crede ca este unic sau di&erit la copilul dumneavoastra in comparae cu al copii* 4! Care comportament al copilului va deran5eaza mai mult* Da(mi un e#emplu pic.
Cat de des se intampla acest lucru*
Ce va vine sa &ace cand copilul se poarta asa*
Ce sim*
Ce &ace atunci*
%e copilul ca va displace acel comportament*
De ce crede ca &ace acest lucru*
Ce crede ca se intampla cu acest comportament pe masura ce va creste copilul*
De ce crede acest lucru*
6a!Cum a descrie relaa pe care o ave cu copilul acum* Lasa-i mp sa raspunda. 6+! %pune(mi cinci lucruri despre relaa dintre dumneavoastra si copil. 1entru 'ecare dintre acestea, poves(mi un incident sau o aminre care sa ma &aca sa inteleg ce vre sa spune cu acel cuvant. Cand a &ost ulma oara cand a simt ca ave o relae.....* 7a! Ce va place cel mai mult la relaa pe care o ave cu copilul* Ce a dori sa schim+a in aceasta privinta* 7+! Cum crede ca a &ost infuentata personalitatea copilului de relaa pe care o ave cu el* Lasa-i mai mult mp subiectului sa raspunda la aceasta intrebare.
7c! %(a schim+at pana acum relaa dintre dumneavoastra si copil* Cum* Ce senmente ave in legatura cu schim+area* 8! De care dintre parin sau adul! este copilul mai apropiat acum*
Ce va &ace sa spune asta*
A &ost asa intotdeauna*
9a astepta ca acest lucru sa se schim+e pe masura ce creste copilul, de e#emplu!*
Cum va astepta sa se schim+e*
:! %e supara des copilul* Lasa mp pentru raspuns inainte de a connua cu intrebarile specice.
Ce &ace in acele momente*
Ce va vine sa &ace*
Cum va simit atunci*
a! Ce se intampla atunci cand copilul este trist*
1ute sa(mi da un e#emplu* Indica ca astepta un e*emplu lasand subiectului un mp re$onabil de lung pentru a gasi unul.
Ce a &acut cand s(a intamplat acest lucru*
Ce va venit sa &ace*
Cum v(a simt* &aca subiectul devine foarte an*ios si nu poate sa-si aminteasca nici un e*emplu, connua cu partea (b).
+! Ce se intampla actunci cand se loveste copilul, nu &oarte rau* 1ute sa(mi da un e#emplu si sa descrie ce s(a intamplat* !sigura-va ca a descoperit cum s-a simt si ce a facut subiectul. c! A &ost vreodata +olnav copilul* Da(mi un e#emplu.
&in nou aa cum a fost e*perienta respecva pentru parinte si cum a reaconat parintele din punct de vedere afecv si comportamental. $;! 1oves(mi o intamplare pre&erata despre copilul dumneavoastra, o intamplare pe care a spus(o poate &amiliei sau prietenilor. 9a voi lasa un minut sa va gandi. &aca subiectului ii este greu sa aleaga, spune-i ca nu trebuie sa e intamplarea favorita, ci una dintre ele. Ce va place la aceasta intamplare* $$! A avut copilul vreo e#perienta despre care crede ca a &ost o piedica pentru el* De ce crede asta* In mod indirect, incercam sa aam daca parintele se considera in vreun fel responsabil pentru acele piedici. &e aceea, asigura-va ca ii lasa mp subiectului sa raspunda inainte de a connua cu intrebarile mai directe de mai %os. %ind ceea ce s acum, daca a lua totul de la inceput cu copilul dumneavoastra, ce a &ace al
"N>?@BA?" CA?@ CNDC /A C?"%>A/"ZA?@A N@" "@?A?H"" "N AM"/"@ $! Cine se ocupa de asta sau de asta in &amilie* 0! Cine tre+uie sa ceara permisiunea de a &ace ceva* 2! /a ce se re&era aceasta permisiune* 3! Cere sunt regulile casei* 4! Ce consecinte are nerespectarea acestor reguli* 6! Ce asteapta parintele de la copilul lui* @ste de asemenea importamt sa se puna intre+ari despre infuenta pe care alte servicii sociale specializate o au in relaa lor cu &amilia in vederea cola+orarii cu acestea!. Cercetand aceste surse de infuenta, terapeutul tre+uie sa determine cine are infuenta si asupra cui in urmatoarele domenii) $. Manipularea +anilor 0. >impul cine hotaraste cum ar tre+ui cineva sa(si petreaca mpul, 'e direct, 'e impunand alte preteni care consuma mpul celuilalt cine din cuplu hotaraste cat mp va ' petrecut impreuna, etc.! 2. %chim+ul de in&ormai cine hotaraste ce se poate spune si ce nu....!
"N>?@BA?" 1@ CA?@ >@?A1@>/ >?@B"@ %A /@ 1NA N@" AM"/"" $. Cand a aparut simptomul, cum, unde si in prezenta cui* 0. Ce &acea atunci 'ecare mem+ru al &amiliei* 2. Cum s(a dezvoltat simptomul* 3. Cine este in primul rand deran5at, ingri5orat, trist, suparat sau indispus de aceasta pro+lema* 4. Cine in &amilie are o pro+lema similara*
6. Cine se aseamana cu cine din &amilie* 7. Cu ce se ocupa 'ecare mem+ru al &amiliei la serviciu si la scoala* 8. %e descurca cu +anii sau sunt saraci* Au cumva vreo situae, o preocupare sau o ingri5orare speciala in circumstante curente* :. Care dintre rude este implicata in pro+lema si in ce &el* $;.Care persoane sunt mai apropiate sau mai departate in &amilie acum, din pricina acestei pro+leme* $$. Ce s(ar schim+a daca pro+lema ar disparea* 1e masura ce &amilia raspunde la aceste intre+ari direct sau prin interacunile dintre mem+rii ei, se lamuresc si intre+arile re&eritoare la cine este a5utat in &amilie de aceste simptome si care este natura acestui a5utor. data cu aceste puncte se clari'ca, iese in evidenta si sistemul de relai al mem+rilor &amiliei din 5urul pro+lemei respecve. Devine de asemenea limpede si relaa meta&orica pe care actuala stare de lucruri o are cu alta similara din &amilie. As
$$ Categorii pentru evaluarea pro+lemelor clientului $. @#plicarea scopului evaluarii E prezentarea movelor interviului de evaluare 0. "den'carea innderii pro+lemelor( a5uta clientul sa iden'ce toate pro+lemele prioritare si secundare relevante pentru a o+ne o imagine de ansam+lu 2. rientarea de prioritate si seleca pro+lemelor a5uta clientul sa sta+ileasca ordinea de a+ordare si aria iniala de concentrare &ocalizare 3. "den'carea comportamentelor asociate cu pro+lema prezenta( a5uta clientul sa iden'ce cele 6 componente ale comportamentului pro+lema) a&ecva somaca comportamentala cogniva conte#tuala relaonala. 4. "den'carea antecedentelor E a5uta clientul sa iden'ce sursele antecedentelor si e&ectul lor asupra pro+lemei 6. "den'carea consecintelor E originea si infuenta lor asupra pro+lemelor 7. "den'carea +ene'ciilor secundare E iden'carea soluilor sau incercarilor anterioare de rezolvare a pro+lemei si e&ectul lor asupra pro+lemei 8. "den'carea a+ilitalor de a &ace &ata E iden'carea comportamentelor adaptave trecute sau prezente si cum aceste a+ilita ar putea ' &olosite in lucrul cu pro+lema precedenta :. "den'carea percepei clientului asupra pro+lemei E a5uta clientul sa descrie modul in care el intelege pro+lema $;."den'carea intensitai gravitai! pro+lemei E a5uta clientul sa iden'ce impactul pro+lemei sale asupra viei sale, incluzand severitatea pro+lemei $$. recventa sau durata pro+lemei
AN@FA) ANAMN@ZA %" @FAM"NA?@A "N 1%"H"A>?"A C1"//" orma si e#nderea evaluarii vor depinde de natura pro+lemei actuale. %chema care urmeaza este reprodusa dupa lucrarea lui =raham $:86!, ce va ' consultata pentru in&ormai suplimentare. =raham sugereaza ca, in cazul crizei de mp, clinicienii sa se concentreze asupra su+iectelor su+liniate. $. Natura si severitatea pro+lemei actuale. recventa. %ituaa in care apare. actorii ce o provoaca sau o amelioreaza. %tresuri pe care parini le considera importante. 0. 1rezenta altor pro+leme si acuze curente. a! %omace) ce&alee, dureri gastrice. Auzul, vazul. Convulsii, lesinuri sau alte puri de atacuri-. +! 1ro+leme de alimentae, somn sau e#cree. c! ?elai cu parini si &rai. A&ecune, intelegere. d! ?elai cu al copii. 1rieteni deose+i. e! Nivelul de acvitate, aria de atene, concentrarea. &! Dispozia, nivelul energec, tristete, su&erinta, depresie, senmente legate de sinucidere. Nivelul general de an#ietate. rici speci'ce. g! ?aspunsul la &rustrare. Crize de &urie. h! Comportament ansocial. Agresivitate, &urt, chiul. i! Achizii educaonale, atudinea &ata de mersul la scoala. 5! "nteresul si comportamentul se#ual. G! rice alte simptome, curi. 2. Nivelul curent de edzvoltare. a! /im+a5) intelegere, comple#itatea vor+irii +! Aptudini spaale
c! Coordonare motorie, neindemanarea. 3. %tructura &amiliei a! 1arin. 9arste, ocupai. %tarea somaca si emoonala curenta. "storic de tul+urare somaca sau psihiatrica. Ce se intampla cu +unicii. +! ra. 9arste, e#istenta pro+lemelor c! Condii acasa, condii pentru dormit 4. unconarea &amiliei. a! Calitatea relaei intre parin. A&ecune mutuala. Capacitatea de a comunica si de a rezolva pro+lemele. "mpartasirea atudinilor &ata de pro+lemele copilului. +! Calitatea relaei parinte(copil. "nteracune poziva E agrearea reciproca. Nivelul de nemultumire, oslitate, respingere al parinlor. c! ?elaa cu &rai. d! Modelul general al relailor de &amilie. Alianta, comunicare. @#cludere, tendinta de a gasi tapi ispasitori. Con&uzii intre generai. 6. "storicul personal a! %arcina E complicai. Medicae, &e+ra de natura in&ecoasa. +! Nasterea si starea la nastere. =reutatea la nastere. Nevoia de ingri5iri speciale dupa nastere. c! ?elaa precoce mama E copil. Depresia materna post partum. Modurile iniale de alimentae. d! Caracteriscile temperamentale precoce. Comod sau di'cil, schim+ator, sugar si copil mic &ara astampar. e! Date importante. %e vor o+ne detalii e#acte numai daca sunt in a&ara normalului. &! Boli si leziuni trecute. %pitalizari.
g! %eparari care au durat o saptamana sau mai mult. elul ingri5irii de su+stue. h! "storia scolarizarii. surinta de a urma scoala. 1rogresul educaonal. 7. +servarea starii emoonale si a comportamentului copilului. a! Aspect. %emne de dismor'sm, stare nutrionala. %emne de negli5are, echimoze, etc. +! Nivelul de acvitate. Miscari involuntare. Capacitate de concentrare. c! Dispozie. @#presie sau semne de tristete, su&erinta, an#ietate, tensiune. d! ?aportul creat, capacitatea de a intra in legatura cu medicul. Contactul ochi in ochi. 9or+irea spontana. "nhi+ie si dezinhi+ie. e! ?elaa cu parini. A&ecunea aratata. ?esenmente. surinta separarii. &! +iceiuri si manierisme. g! 1rezenta delirului, halucinailor, tul+urarilor de gandire. h! Nivel de consinta. "ndicii de epilepsie minora. 8. +servarea relailor intra&amiliale. a! Modele de interacune E aliante, tapi ispasitori +! Claritatea limitelor intre generai E incurcaturi c! surinta comunicarii intre mem+rii &amiliei d! Atmos&era emoonala a &amiliei. Caldura mutuala. >ensiune, crici. :. @#amenul somac al copilului. $;.%creening neurologic a! %e va nota orice asimetrie &aciala +! Miscarile ochilor. 9om cere copilului sa urmareasca un deget care se misca si vom o+serva miscarile ochilor stra+ism, necoordonare!.
c! Apozia deget E police. 9om cere copilului sa puna 'ecare deget pe police in succesiunea rapida. 9om o+serva neindemanarea, sla+iciunea. d! Copierea. Desenarea unui om. e! +servarea a+ilitai si de#teritai in desen &! +servarea competentei vizuale in desen g! %aritura pe loc h! %arituri intr(un picior i! Auzul. Capacitatea copilului de a repeta numere sopte la doi metri in spatele lui
