Sfântul LUCA, Arhiepiscopul Crimeii (1877 - 1961) - prănuit l! 11 iunie ✜❁✜❁✜❁✜❁✜❁✜
A" #U$#% &'%#"#A (Auto*io+r!fie) ✜ ✜ ✜ ✜ ✜ ✜ ✜
C!rte tipărită tipărită cu *inecuânt *inecuânt!re! !re! &re! Sfin Sfinț itului &ărinte &ărinte .ALAC%# .ALAC%#/0 /0 piscopul Ale!n2riei și %eleorm!nului
2itu 2itur! r! Soph Sophi!, i!, $ucu $ucure rești
%r!2ucere3 A2ri!n 4i 5eni! %ănăsescu-l!s %r!2us 2upă ori+in!lul3 Arhiepisop Lu! (oino-#!senei) - #! poliu*il str!2!nie:::;, #2!tel
✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦
S' 0U U#%' U#%'" " = S>#0 S>#0Ț## 0/# 0/# "UC0# "UC0#C# C# "'%U "'%U#S# #S#%/ %/## A# ?0C@#S/#L/ C/"U0#S% /"0 1
✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦✧✦
&oBere2 * A$$DD >inee!2er 11
=oBnlo!2 @%"L3 http3EEBBB:!rchie:or+E2et!ilsESf!ntulLuc!AlCrimeii18771961!uto*io+r!fie-Am#u*it&!timire! =oBnlo!2 &=>3 http3EEBBB:!rchie:or+E2et!ilsESf!ntulLuc!AlCrimeii!uto*io+r!fieAm#u*it&!timire!
CU�S
%A$L /> C/0%0%S 1: &r &ref ef!!ță l! l! e2i e2iți! Fn li lim* m*!! rom român ânăăG H: %inerețe!I G: Actiit!te! Fn spit!lele 2e ț !ră9 I: &reoți!HJ J: &ri &rimul mul ei eillI6 6: ?n!int ?n!inte! e! celui celu i 2e-!l 2oile! 2o ile! eil ei l68 7: ilul 2in Arh!n+ Arh!n+hels hels77 77 2
8: Al treil tr eile! e! !rest !r est89 89 9: Aneă priito!re l! păstorire! păstorire ! Sfântului Luc! Fn Crimee! Crimee!119 119 1K:&rinos 1K: &rinos !mintiri !min tiriii Arhiepiscopul Arhiepi scopului ui Luc!1I6 Luc!1I6 11.
&/ Ș# #"A.#0#1JK
&ref &ref!!ță l! l! e2i e2iți! Fn lim* lim*!! rom român ânăă
&rin &rin c!rt c!rte! e! 2e f!ă f!ă,, ofer oferim im citi citito toru rulu luii rom român o lucr lucr!r !ree !p!ri !p!rinân nân22 unui unui +en r!risim r!risim Fn liter!tu liter!tur! r! 2uhon 2uhonice! ice!scă scă33 !uto*i !uto*io+r o+r!fM! !fM! unui Sfânt: "!i mult3 e! !p!rine unui contempor!n !l părinilor no4tri 4i cee! ce ine să !2!u+e l! s!o!re! 4i ine2itul !cestei minun!te cări - Fncă unui! cu totul neo*i4nuit Fntre m!rile fi+uri !le remii s!le: Urm!4 !l unei echi f!milii princi!re, !rtist Fnestr!t, Fnestr!t, chirur+ +eni!l, profesor uniersit!r uniersit!r c!re Fn plină tero!re ro4ie refu! să !p!ră l! cursuri !ltfel 2ecât Fn h!ine preo preoe e4t 4tii 4i oper oper!! (Fn (Fn s!l! s!l! 2e oper oper!!ț ii) ii) 2o!r 2o!r cu ico! ico!n! n! pe pere perete tele le săli săliii (sc!n2!l nem!iăut Fn epocă 4i nee+!l!t 2ecât 2e comport!re! l! fel 2e eroică 4i mărturisito!re ! lui &!el >lorensin), pătimitor pentru cre2ină Fn temniele *ol4eismului, păstor 4i Fnăător, unul 2in cei m!i m!ri pre2 pre2ic ic!t !tor orii !i seco secolul lului, ui, Sfânt Sfântul ul Luc! Luc! oino oino-# -#!s !sen ene ei,i, !rhie !rhiepis pisco copp !l Crim rimeei, eei, !p!r !p!ree c! o ste! ste! 2e o stră strălu luci cire re un unic icăă pe ceru cerull /rto2 rto2o oie ieii remurilor 2in urmă: C!noni!t Fn rân2ul Sfinilor #er!rhi "ărturisitori, el f!ce p!rte Fn !cee!4i măsură 4i 2in so*orul =octorilor fără 2e !r+ini, i!r &rem &remiul iul St!li St!linn - ce! ce! m!i m!i Fn!lt Fn!ltăă recu recuno no!4 !4te tere re ! merit meritelo elorr 4tiin 4tiinifi ifice ce Fn Uniu Uniune ne!! Soi Soiet etic icăă 2e !tun !tunci ci - nu ! pu putu tutt !2ău !2ău+! +! nim nimic l! Fnăl Fnăli im me! 2uhonice!scă ! 2octorului c!re to!tă i!! s! ! păit cuântul "!relui =octor =octor !l suflete sufletelor lor 4i trupur trupurilor ilor no!stre3 no!stre3 În dar aţi luat, în dar să daţi : i!! !cestui om uimitor ! fost sluNire 4i mărturisire 2e l! un c!p c!p l! !ltu !ltul3 l3 me2i me2icc Fn sluN sluN*! *! trup trupur uril ilor or,, preo preott 4i !rhi !rhier ereu eu Fn sluN sluN*! *! sufletelor, mărturisin2 c! me2ic Fn f!! p!cienilor 4i ! o!menilor 2e 4tiină, mărturisin2 mărturisin2 c! pătimitor pătimitor pentru @ristos Fn!inte! m!i-m!rilor m!i-m!rilor !cestei !cestei lumi, 3
mărturisin2 c! sluNitor !l !lt!rului, c! propoă2uitor 4i Fnăător Fn f!! turmei s!le: Arhiepiscopul Luc! ! fost unul 2intre !cei o!meni !tât 2e r!ri ce 4i-!u păstr!t ertic!lit!te! fără să ur!scă 4i !u spus Fntot2e!un! !2eărul fără 2orin! 2e ! răni: ă*un!re! i-! fost străină, 4i sin+urul lucru pe c!re n-! putut să-l ierte ! fost f!ptul că pri+onitorii l-!u Fmpie2ic!t să !Nute celor c!re !e!u neoie 2e +eniul lui me2ic!l: Cân2 Fi ei !inti priirile !supr! rân2urilor !cestei cări, !2ui !minte, cititorule, că Sfinii !u fost 4i sunt o!meni l! fel c! noi, cu slă*iciuni 4i neputine omene4ti, c!re !u urc!t l! 2esăâr4ire !tră+ân2, prin pocăină, h!rul lui =umneeuO 4i, nu Fn ultimul rân2, i! Fn se!mă f!ptul că !colo un2e nu o cere! sl!! numelui lui =umneeu, ei or*e!u m!i mult 2espre cele rele, nu 2espre cele *une !le lor: =intre f!ptele re2nice 2e pomenire, pe c!re Sfântul Luc! le-! trecut su* tăcere o *ună p!rte, sunt istorisite Fn notele fo!rte cuprinăto!re Fntocmite 2e re2!ci! rusă Fn p!r!nteele pătr!te: A2eăr!t! lăr+ime 4i lun+ime 4i Fnălime 4i !2âncime (feseni G, 18) ! neoinei lui sunt cunoscute Fnsă num!i 2e $unul =umneeu, i!r nouă ne rămâne 2o!r să ne mulumim cu !cele fărâmituri !le ospăului; 2uhonicesc !l !rhiepiscopului Luc! pe c!re Stăpânul ! *ineoit să ni le 2escopere:
2itorii
%inerețe!
4
%!tăl meu er! c!tolic, fo!rte el!iosO mer+e! Fntot2e!un! l! *iserică 4i se ru+! Fn2elun+ !c!să: A fost un om 2e o curăie suflete!scă uimito!reO nu e2e! nimic rău Fn nimeni, !e! Fncre2ere Fn toi, chi!r 2!că Fn postul său er! FnconNur!t 2e o!meni necinstii: ?n f!mili! no!stră orto2oă, el, c!tolic fiin2, er! Fntrucât! iol!t: "!m! se ru+! !c!să cu osâr2ie, 2!r l! *iserică, 2upă cât se p!re, nu mer+e! nicio2!tă: &ricin!P S-! smintit 2e lăcomi! preoilor 4i certurile 2intre ei, pe c!re le ăuse cu ochii săi: Cei 2oi fr!i !i mei, Nuri4ti, nu 2ă2e!u semne 2e reli+ioit!te: %otu4i, mer+e!u Fntot2e!un! l! sco!tere! pit!fului 4i Fl sărut!u, 4i er!u nelipsii l! Utreni! &!4tilor: Sor! m!i m!re, pe cân2 er! stu2entă, ! fost !tât 2e +u2uită 2e c!t!strof! 2e pe câmpul @o2âns, Fncât s-! Fm*olnăit psihic 4i s-! !runc!t pe fere!stră 2e l! et!Nul !l 2oile!, suferin2 fr!cturi +r!e 2e femur 4i humerus, precum 4i rupturi !le rinichilor, Fn urm! căror! s-! Fm*olnăit 2e liti!ă ren!lă, c!re i-! pricinuit 4i mo!rte! l! num!i 2ouăeci 4i cinci 2e !ni Qste or*! 2e tr!+e2i! c!re s-! petrecut Fn iu! unei !2unări prileNuite 2e Fncoron!re! !rului 0icol!e !l ##-le!, cân2 !u murit călc!i Fn picio!re numero4i o!meni (not! tr!2ucătorului)R: o
Sor! m!i mică, Fn i!ă 4i sănăto!să până Fn iu! 2e !stăi, este femeie minun!tă, fo!rte cucernică:
2uc!ie reli+io!să nu !m primit Fn f!milie 4i 2!că se po!te or*i 2e o reli+ioit!te mo4tenită, pe !ce!st! !m mo4tenit-o, pro*!*il, m!i !les 2e l! t!t!, c!re er! fo!rte el!ios: =in copilărie, !m !ut p!siune! 2esenului 4i, o 2!tă cu +imn!iul, !m !*solit 4co!l! 2e !rtă 2in ie, un2e !m !răt!t c!p!cităi !rtistice re2nice 2e lu!t Fn se!mă, luân2 p!rte 4i l! o epoiie itiner!ntă cu un t!*lou nu pre! m!re, c!re Fnfăi4! un *ătrân săr!c cu mân! Fntinsă: Atr!ci! me! către pictură er! !tât 2e m!re că, 2upă termin!re! +imn!iului, !m hotărât să intru l! Ac!2emi! 2e Arte 2in &eters*ur+:
5
?n reme! e!menelor 2e !2mitere Fnsă !u pus stăpânire pe mine Fn2oieli +rele3 este o!re *un 2rumul pe c!re re!u să mi-l !le+ Fn i!ăP Toăielile, c!re n-!u inut multă reme, s-!u Fnchei!t cu hotărâre! că nu !m 2reptul să mă ocup cu cee! ce Fmi pl!ce mie, ci cu cee! ce este 2e folos pentru o!menii c!re suferă: =in Ac!2emie i-!m trimis m!mei o tele+r!mă Fn c!re Fmi !răt!m 2orin! 2e ! intr! l! f!cult!te! 2e me2icină: %o!te locurile fiin2 2eN! ocup!te, mi s-! propus să intru l! f!cult!te! 2e 4tiinele n!turii, c! m!i !poi să mă tr!nsfer l! me2icină: Am refu!t, Fntrucât nu iu*e!m 2eloc 4tiinele n!turii, Fn schim* !e!m un interes puternic f!ă 2e 4tiinele um!niste, m!i !les f!ă 2e teolo+ie, filoofie 4i istorie: C! !t!re, !m prefer!t să intru l! f!cult!te! 2e 2rept 4i, reme 2e un !n, !m stu2i!t cu interes istori! 4i filoofi! 2reptului, economi! politică 4i 2reptul rom!n: =upă un !n Fnsă !m simit 2in nou o !tr!cie ne*iruită către pictură: Am mers l! "unchen, un2e m-!m Fnscris l! 4co!l! p!rticul!ră 2e !rtă ! profesorului nirr: %otu4i, 2upă trei săptămâni, 2orul 2e p!trie m! mân!t !c!să fără putină 2e Fmpotriire: Am plec!t l! ie 4i timp 2e Fncă un !n m-!m ocup!t intens, Fmpreună cu un +rup 2e prieteni, cu 2esenul 4i cu pictur!: ?n !ce!stă perio!2ă ! Fnceput prim! 2!tă să se m!nifeste reli+ioit!te! me!: ?n fiec!re i, uneori 4i 2e 2ouă ori pe i, mer+e!m Fn L!r! &ecers!, 2eseori mer+e!m 4i Fn *isericile ieului 4i l! Fnto!rcere 2esen!m cee! ce ăusem Fn L!ră 4i Fn *iserici: Am făcut numero!se 2esene, schie 4i crochiuri (2esen r!pi2, schiț ă) !ân2 c! su*iect o!menii c!re se ro!+ă, Fnchinătorii 2in L!ră, enii !colo 2e l! nenumăr!te erste (erstă !proim!ti 1 ilometruO unit!te 2e măsură eche Fn usi!), 4i pe !tunci er! 2eN! crist!li!tă orient!re! !ctiităii !rtistice pe c!re !4 fi susinut-o 2e nu !4 fi lăs!t pictur!: A4 fi mers pe 2rumul lui !sneo 4i !l lui 0estero Qcele*ri pictori ru4i 2e l! sfâr4itul secolului 19 4i Fnceputul secolului HK (not! tr!2ucătorului)R, fiin2că Fn Fn2eletnicirile mele pictur!le er! 2eN! *ine 2efinită orient!re! reli+io!să: ?n !ce! perio!2ă !m Fneles limpe2e scopul cre!iei !rtistice: &retutin2eni - pe străi 4i Fn tr!m!ie, Fn piee 4i *!!ruri - o*ser!m to!te trăsăturile puternic m!rc!te !le chipurilor, fi+urilor, mi4cărilor 4i, 2upă Fnto!rcere! !c!să, 2esen!m to!te !ceste lucruri: L! epoii! or+!ni!tă l! 4co!l! 2e !rtă 2in ie, !m primit chi!r un premiu pentru !ceste 2esene:
6
C! să mă o2ihnesc 2e !ce!stă muncă, Fn fiec!re i mă plim*!m câte 2ouă erste pe m!lul 0iprului, pe 2rum cu+etân2 !2ânc l! pro*leme teolo+ice 4i filoofice 2in cele m!i 2ificile: =in !cele cu+etări, fire4te, nu ! ie4it nimic, fiin2că nu !e!m nici o pre+ătire 4tiinifică: ?n !ce! reme !m căpăt!t o !tr!cie pătim!4ă către Fnăătur! lui Le %olstoi 4i !m 2eenit, se po!te spune, tolstoist Fnrăit3 2orme!m pe po2e!, Fntins pe coor, i!r !r!, mer+ân2 l! il! 2e l! !ră, cose!m i!r*ă 4i sec!ră cot l! cot cu ăr!nii: %otu4i, tolstoismul meu n-! inut multă reme 2o!r până cân2 !m citit lucr!re! lui interisă, e2it!tă Fn străinăt!te, intitul!tă ?n ce constă cre2in! me!;, c!re mi s-! părut fo!rte respin+ăto!re 2in pricin! *!tNocoririi cre2inei orto2oe: Am priceput Fn2!tă că %olstoi este un eretic, fo!rte Fn2epărt!t 2e cre4tinismul !utentic: Concepi! corectă 2espre Fnăătur! lui @ristos mi-o form!sem nu cu mult timp Fn!inte, citin2 tot 0oul %est!ment, pe c!re, 2upă *unul o*icei echi, Fl primisem 2e l! 2irectorul +imn!iului o 2!tă cu Fnmân!re! !test!tului 2e m!turit!te, 2rept to!ră4 2e 2rum Fn i!ă: >o!rte multe locuri 2in !ce!stă C!rte Sfântă, pe c!re !m păstr!t-o eci 2e !ni, !u pro2us !supr! me! o impresie cât se po!te 2e !2âncă, 4i le-!m Fnsemn!t cu creionul ro4u: 0imic Fnsă nu ! putut să se comp!re Fn priin! uri!4ei impresii făcute !supr! me! cu !cel loc 2in !n+helie Fn c!re #isus, !rătân2u-le ucenicilor câmpul cu +râne co!pte, le-! +răit3 Seceri4ul este mult, i!r lucrătorii puini3 2eci, ru+!i pe =omnul seceri4ului să sco!tă lucrători l! seceri4ul Său; ("!tei 9, G7-G8): #nim! ! Fnceput pur 4i simplu să-mi tremure 4i !m stri+!t fără cuinte3 /, =o!mneV 0u cum! sunt puini lucrătorii %ăiPV;: "!i târiu, 2upă muli !ni, cân2 =omnul m-! chem!t să lucre Fn !rin! S!, !m 2o*ân2it Fncre2in!re! că !cest tet e!n+helic ! fost prim! chem!re ! lui =umneeu l! sluNire! Lui: Astfel ! trecut !cel !n 2estul 2e ciu2!t: A4 fi putut să intru l! f!cult!te! 2e me2icină, Fnsă 2in nou m-! prins curentul +ân2irii 2e tip n!ro2nic Qeste or*! 2e popor!nismul; p!rti2ului reoluion!r 0!ro2n!i! oli!;, răspunător pentru numero!se !cte teroriste, Fntre c!re !s!sin!re! !rului Ale!n2ru !l ##-le! (not! tr!2ucătorului)R 4i Fn !prin2ere! tinereii !m hotărât că tre*uie să mă !puc cât m!i 2e+r!*ă 2e o !ctiit!te pr!ctică, folosito!re pentru poporul simplu: "ă *ăte! +ân2ul să 2ein felcer (!+ent s!nit!r) s!u Fnăător 2e !ră, 4i Fn !ce!stă 2ispoiie 7
suflete!scă !m mers o2!tă l! 2irector!l 4colilor popul!re 2in circumscripi! 4col!ră ie cu ru+ăminte! 2e !-mi 2! un post l! un! 2in !ceste 4coli: =irectorul s-! !răt!t ! fi un om inteli+ent 4i pătrunător: l ! !preci!t corect năuinele mele n!ro2nice, 2!r m-! Fn2uplec!t cu multă ener+ie sămi părăsesc pl!nul 4i să mă Fnscriu l! f!cult!te! 2e me2icină: Ace!st! corespun2e! cu năuinele mele 2e ! fi folositor ăr!nilor, c!re stăte!u !tât 2e prost Fn ce prie4te !sisten! me2ic!lă, Fnsă Fn c!le! me! stăte! simământul fo!rte !propi!t 2e scâr*ă pe c!re Fl !e!m f!ă 2e 4tiinele n!tur!le: %otu4i, mi-!m *iruit !ce!stă scâr*ă 4i !m intr!t l! f!cult!te! 2e me2icină ! uniersităii 2in ie: ?n timp ce stu2i!m fizica, chimia, mineralogia, aveam senzaţia, fizică aproape, că îmi silesc creierul să lucreze cu lucruri care îi sunt străine. Creierul, întocmai ca o minge de cauciuc comprimată, tindea să arunce afară conţinutul ce îi era străin. Totuşi, luam numai note maxime şi am căpătat pe neaşteptate un interes enorm pentru anatomie. Studiam oasele, le desenam şi acasă le modelam din argilă, iar prin felul în care preparam cadavrele am atras imediat atenţia tuturor colegilor şi a profesorului de anatomie. În anul doi, colegii hotărseră de!a în unanimitate că eu voi fi profesor de anatomie " şi prorocia lor s"a împlinit. #upă douăzeci de ani am devenit, într"adevăr, profesor de anatomie şi chirurgie topografică. În anul trei am do$ndit o atracţie pătimaşă faţă de studierea operaţiilor pe cadavre. % avut loc o evoluţie interesantă a însuşirilor mele& capacitatea de a desena cu mare fineţe şi dragostea mea pentru formă s"au transformat în dragoste de anatomie şi muncă artistică de fineţe în realizarea preparatelor anatomice şi a operaţiilor pe cadavre. #intr"un artist ratat, am devenit artist în anatomie şi chirurgie. În anul trei am fost ales pe neaşteptate şef de an. 'ată cum s"a întmplat asta& înaintea unui curs am aflat că unul dintre colegii de an, polonez, lovise peste faţă pe un alt coleg, care era evreu. #upă sfrşitul cursului, m"am ridicat şi am cerut atenţie. Toţi au tăcut. %m rostit o cuvntare pătimaşă ce înfiera fapta urtă a studentului polonez. %m vor$it despre cele mai înalte norme morale, despre ră$darea !ignirilor, am amintit de marele Socrate, ce îndura liniştit faptul că arţăgoasa lui nevastă i"a aruncat în cap o oală cu lături. %cea cuvntare a produs o impresie att de mare înct am fost ales în unanimitate şef de an. 8
(xamenele de stat le"am susţinut strălucit, numai cu note maxime, şi profesorul de chirurgie generală mi"a spus la examen& )#octore, acum ştiţi cu mult mai mult dect mine, deoarece cunoaşteţi minunat toate ramurile medicinii, în vreme ce eu am uitat de!a multe lucruri ce nu privesc în mod direct specialitatea mea*. #oar la examenul de chimie medicală +acum se numeşte $iochimie am primit un trei Qsistemul de notare rus cuprindea atunci, ca şi mai trziu, note de la - la +nota traducătoruluiR. /a examenul teoretic am răspuns excelent, însă tre$uia să efectuez şi o analiză de urină. %şa cum era, din păcate, o$iceiul, la$orantul destăinuia studenţilor, în schim$ul unei sume oarecare, ce tre$uie aflat în prima retortă şi epru$etă " şi eu ştiam că în urina pe care tre$uia să o analizez se află glucoză. Totuşi, datorită unei mici greşeli, reacţia Trommer nu mi"a ieşit, şi cnd profesorul a între$at fără să mă privească& )(i, ce aţi găsit acolo0* aş fi putut să spun că am descoperit glucoză, însă am spus că reacţia Trommer n"a decelat glucoză. %cest singur trei nu m"a împiedicat să primesc diplomă de merit. #upă ce toţi am primit diplomele, colegii de an m"au între$at cu ce am de gnd să mă ocup. Cnd am răspuns că sunt hotărt să devin medic de ţară, au zis cu ochii căscaţi de uimire& )Cum, dumneavoastră să fiţi medic de ţară01 #oar sunteţi savant de vocaţie1*. %m fost necă!it de faptul că nu mă înţeleg deloc, fiindcă eu studiasem medicina cu singurul scop de a fi toată viaţa medic de ţară, pentru a da a!utor oamenilor sărmani.
Actiit!te! Fn spit!lele 2e ț !ră
9
2u am putut deveni îndată medic de ţară, fiindcă am terminat universitatea în toamna lui -345, chiar înainte de începerea răz$oiului cu 6aponia " şi începutul activităţii mele de medic a constat în chirurgie militară de campanie în spitalul Crucii 7oşii 8ievene de lngă oraşul Cita. În spitalul nostru erau două secţii chirurgicale& una era condusă de un experimentat chirurg din 9dessa, iar pe cealaltă medicul şef mi"a încredinţat" o mie, cu toate că în detaşamentul medical se aflau încă doi chirurgi mult mai în vrstă dect mine. %m început îndată să desfăşor un mare efort chirurgical, opernd răniţii, şi, fără a avea pregătire specială în domeniul chirurgiei, am început fără întrziere să fac operaţii ma!ore pe oase, articulaţii, craniu. 7ezultatele erau pe deplin mulţumitoare, cazuri nefericite nu existau. În această muncă mi"a a!utat mult strălucita carte a chirurgului francez /e!art, apărută nu cu mult timp în urmă şi intitulată )Chirurgia de urgenţă*, pe care o studiasem temeinic înaintea călătoriei în (xtremul 9rient.
uniformă
2u am fost propriu"zis medic militar şi niciodată nu am purtat militară.
În Cita, m"am căsătorit cu o soră de caritate ce lucrase mai înainte în spitalul militar din :iev, unde o numiseră )sora sfntă*. (a m"a cucerit nu att prin frumuseţea sa, ct prin excepţionala $unătate şi $lndeţe a caracterului. %colo îi ceruseră mna doi medici, dar ea făcuse legămnt că va rămne fecioară. Căsătorindu"se cu mine, a călcat acest legămnt, şi în noaptea dinaintea căsătoriei noastre religioase, ce a avut loc în $iserica construită de decem$rişti Qeste vor$a, pro$a$il, de unii dintre acei participanţi la con!uraţia decem$ristă care au fost exilaţi sau întemniţaţi în Si$eria +nota traducătoruluiR, s"a rugat înaintea icoanei ;ntuitorului şi dintr"o dată i s"a părut că
10
Tre$uie remarcat că în spitalul din %rdatov m"am iz$it imediat de marile dificultăţi şi pericole ale aplicării anesteziei generale în condiţiile unui personal auxiliar de proastă calitate, şi îmi venise de!a gndul că este a$solut necesar să se evite pe ct posi$il anestezia generală şi aceasta să fie înlocuită pe scară ct mai largă cu anestezia locală. ;"am hotărt să mă transfer cu munca într"un spital mic, şi am aflat unul în satul >erhnii /iu$a! din !udeţul ?ate!, gu$ernia :urs8. Totuşi, nici acolo nu era mai uşor, fiindcă într"un spital mic, de zece paturi, am început să operez " şi în scurtă vreme am do$ndit o asemenea faimă înct veneau la mine $olnavi din toate părţile, chiar şi din alte !udeţe ale gu$erniei, precum şi din gu$ernia vecină, a 9rlovului. Îmi amintesc un caz curios, cnd un tnăr sărac, or$ din fragedă copilărie, a început să vadă în urma operaţiei. #upă două luni, a adunat o mulţime de or$i din toată circumscripţia şi au venit cu toţii la mine într"un şir lung, ţinndu"se unul de toiagul altuia şi aşteptnd vindecare. @e atunci a apărut prima ediţie a cărţii profesorului Araun )%nestezia locală, fundamentarea ei ştiinţifică şi aplicaţiile practice*. %m citit"o cu lăcomie şi din ea am aflat pentru prima dată de anestezia regională, ale cărei metode, reduse la număr, fuseseră pu$licate nu cu multă vreme în urmă. ;i"am amintit, între altele, că Araun socotea realizarea anesteziei regionale a nervului sciatic aproape imposi$ilă. în mine s"a trezit un viu interes faţă de anestezia regională şi mi"am fixat ca sarcină să mă ocup de ela$orarea unor noi metode ale acesteia. În /iu$a! am întlnit cteva cazuri chirurgicale rare şi foarte interesante, şi despre ele am scris primele mele două articole& )(lefantiazis al feţei, neurom plexiform* şi )Strangularea retrogradă în hernia de ansă intestinală*. ?aima exagerată devenise cu neputinţă de suportat. Tre$uia să primesc o sumedenie de $olnavi în am$ulatoriu şi să operez în spital de la nouă dimineaţa pnă seara, să merg pe teren avnd de acoperit o suprafaţă aprecia$ilă şi noaptea să cercetez la microscop ţesuturile excizate în cursul operaţiilor, să fac pentru articolele mele desene ale preparatelor microscopice " şi în curnd nici tinerele mele puteri nu au mai fost îndea!uns pentru această muncă uriaşă. ;erită amintită şi prima mea traheotomie, făcută în condiţii cu totul excepţionale. Qtraheotomie B incizarea traheii urmată de introducerea în 11
conductul traheal a unui tu$, în vederea resta$ilirii respiraţiei în caz de o$strucţie severă a căilor respiratorii superioare +nota traducătoruluiR. >enisem pentru a inspecta şcoala !udeţeană din apropiere de /iu$a!. 9rele se terminaseră de!a. @e neaşteptate, dă fuga în şcoală o fată, ţinnd în mini un copil ce se asfixia. %cesta se înecase cu o $ucăţică de zahăr. 2u aveam dect un $riceag, puţină vată şi puţină soluţie dezinfectantă. Totuşi, am hotărt să fac traheotomia şi am rugat"o pe învăţătoare să mă a!ute " însă aceasta, închiznd ochii, a fugit. Ceva mai vitează s"a arătat $ă$uţa care făcea curat în şcoală, dar şi aceasta m"a părăsit cnd am purces la operaţie. %m aşezat copilul înfăşat pe genunchi şi i"am făcut repede traheotomia, care a decurs cum nu se poate mai $ine. În locul tu$ului special am introdus în trahee o pană de gscă, pregătită dinainte de $ă$uţă. #in păcate, operaţia nu a a!utat, întruct $ucăţica de zahăr se oprise mai !os " pe ct se pare, în trahee. Conducerea locală m"a transferat în spitalul !udeţean din ?ate!, dar nici acolo n"am rămas pentru multă vreme. 6udeţul ?ate! era cui$ul celor mai înverşunaţi partizani ai Sutelor 2egre Qorganizaţie de dreapta, monarhist" patriotică, născută în deceniile premergătoare revoluţiei $olşevice din -3- şi avnd scopul de a contracara activitatea din ce în ce mai puternică a mişcărilor revoluţionare de stnga. /a fel de controversată în 7usia ca mişcarea legionară la noi, pentru unii reprezintă o adunătură de $andiţi şi asasini fanatici, pentru alţii o întruchipare a eroismului şi patriotismului +nota traducătoruluiR " şi cel mai extremist dintre aceştia era preşedintele conducerii locale, Aotezatul, care cu mult înainte de răz$oi devenise vestit prin proiectul său de lege cu privire la emigrarea forţată în 7usia a ţăranilor chinezi pentru a fi daţi ca ro$i moşierilor. Aotezatul m"a socotit revoluţionar pentru faptul că nu am mers imediat, lăsnd toate $altă, la ispravnicul care se îm$olnăvise, şi prin hotărrea conducerii am fost eli$erat din slu!$ă. 9ricum, afacerea a ieşit prost pentru ei. Într"o zi de trg, unul dintre or$ii vindecaţi de mine s"a suit pe un $utoi, a rostit o cuvntare incendiară pe tema concedierii mele şi, su$ conducerea lui, mulţimea a început să devasteze sediul conducerii, ce se afla chiar în piaţa unde se ţinea trgul. %colo se afla un singur mem$ru al conducerii, care de frică s"a $ăgat su$ masă. #upă aceea a tre$uit, fireşte, să plec ct mai repede din ?ate!. %sta s"a întmplat în anul -343. În anul -34 s"a născut în /iu$a! primul meu copil " ;işa, iar în cel următor, -34D, s"a născut fiica mea (lena. Îndatorirea de moaşă a fost împlinită chiar de mine. #in ?ate! am plecat la ;oscova, şi acolo am fost ceva mai puţin de un an extern în clinica de chirurgie a profesorului #ia8onov. @otrivit regulilor 12
acelei clinici, toţi externii erau o$ligaţi să"şi susţină teza de doctorat, şi mie mi s" a propus tema )Tu$erculoza articulaţiei genunchiului*. #upă două"trei săptămni m"a chemat profesorul #ia8onov şi m"a între$at cum merge lucrul la dizertaţie. 7ăspunsul meu a fost că am parcurs de!a $i$liografia, însă tema nu mă interesează. 'nteligentul profesor a dat atenţie răspunsului meu şi, aflnd că am propria mea temă, a început să"mi pună cu viu interes între$ări asupra ei. % reieşit că el nu ştia nimic despre anestezia regională, şi a tre$uit să"i povestesc despre cartea lui Araun. Spre $ucuria mea, el mi"a propus să continui munca pe tema anesteziei regionale, a$andonnd tema iniţială.
ETextele incluse între paranteze drepte sunt notele redacţiei ruse. #atorită mărimii lor, în general aprecia$ile, şi, totodată, marelui interes pe care îl prezintă, am considerat că este oportun să le inserăm în acest mod +nota traducătoruluiF
QCu privire la felul în care se raporta arhiepiscopul /uca la munca sa, este grăitoare următoarea scrisoare către soţie& )#in ;oscova nu vreau să plec mai înainte de a lua de la ea lucrurile de care am nevoie& cunoştinţele şi a$ilitatea de a lucra ştiinţific. #upă o$iceiul meu, nu am măsură în muncă şi de!a sunt extenuat... 'ar munca ce îmi stă înainte este mare& pentru dizertaţie tre$uie să învăţ lim$a franceză şi să parcurg vreo cinci sute de lucrări în lim$ile franceză şi germană. @e lngă asta, tre$uie să lucrez mult pentru examenele de doctorat... În orice caz, nu voi putea deveni doctor în medicină înainte de ianuarie -3-4, şi asta numai dacă în tot acest răstimp voi fi li$er de orice altă ocupaţie. În schim$, după aceea voi avea înainte perspective largi...*R
#at fiind că tema mea cerea cercetări de anatomie şi experienţe cu gelatină colorată pe cadavre, am fost nevoit să trec în 'nstitutul de anatomie şi chirurgie topografică, al cărei director era profesorul 7ein, preşedintele Societăţii chirurgicale moscovite. S"a dovedit însă că nici acesta nu auzise şi nu citise nimic despre anestezia regională. 2u după multă vreme, am reuşit să descopăr un mi!loc simplu şi eficace de in!ectare a anestezicului în nervul sciatic, chiar la ieşirea lui din $azin, lucru pe care
metoda in!ectării nervului median şi anesteziei regionale a întregii încheieturi a minii. Cu privire la toate aceste descoperiri ale mele am înaintat un raport Societăţii chirurgicale moscovite, raport ce a strnit un mare interes.
QÎndeletnicindu"se cu munca ştiinţifică, >lădica urmărea întotdeauna scopuri practice, avnd ca im$old dorinţa de a uşura suferinţele $olnavilor şi efortul medicilor. În acea vreme, anestezia generală, foarte puţin perfecţionată, era adeseori, după propriile lui cuvinte, )incompara$il mai periculoasă dect operaţia în sine*, şi aplicarea unei metode att de perfecţionate de anestezie locală era o necesitate practică uriaşă, mai ales la medicii de ţară. Chirurgia avea pentru >lădica /uca o însemnătate uriaşă, întruct mulţumită ei putea slu!i oamenilor săraci şi în suferinţă. În anii -34D"-343, apar în revista )Chirurgia* cele dinti lucrări ştiinţifice al lui >. ?. >oino"'aseneţ8i, dedicate pro$lemelor anesteziei. În primii -G ani de activitate chirurgicală, viitorul episcop a pu$licat -3 dintre cele HG de lucrări ştiinţifice pe care le"a ela$oratR
2u aveam însă din ce să trăiesc în ;oscova cu soţia şi doi copii mici, aşa înct am fost silit să plec în satul 7omanov8a din !udeţul Aalaşovs8, gu$ernia Saratov, pentru a lucra într"un spital cu douăzeci şi cinci de paturi, unde am susţinut o intensă activitate chirurgicală şi am ela$orat o dare de seamă tipărită după modelul dărilor de seamă din clinica profesorului #ia8onov.
Q7omanov8a este un imens sat de stepă situat pe rul
ictor ?edosievici (latomiev, care a lucrat în 7omanov8a la scurtă vreme după >oino"'aseneţ8i, $olile căpătau acolo o amploare uriaşă& de sifilis putea fi $olnav la un moment dat tot satul, )pneumonia o vedeai de la o poştă, în flegmoane era puroi cu vadra*. #oi medici, trei felceriţe şi un felcer +agent sanitar, lucrnd fără odihnă zile şi nopţi întregi, de"a$ia făceau faţă afluxului de $olnavi. În am$ulatoriu veneau cte o sută, o sută cincizeci de $olnavi. @e lngă asta, medicul tre$uia să meargă călare sau cu $rişcă prin satele mai mici din împre!urimi. #e lucru era destul şi acolo, 14
fiindcă în gri!a medicului din 7omanov8a erau douăzeci de sate şi douăsprezece cătune, cătune, unde adeseori adeseori tre$uiau făcute operaţii su$ narcoză şi aplicaţii de forceps pe teren. 'ată cum se prezenta prezenta spitalul local din 7omanov8a 7omanov8a potrivit )@rivirii de ansam$lu asupra stării medicinii din !udeţul Aalaşov pe anii -34"-3-4 şi o parte a anului -3--*& )Cir )Circu cums mscr crip ipţi ţiaa 7om 7oman anov ov8a 8a.. Supr Supraf afaţ aţa& a& D D44 ve vers rste te pă pătr trat ate. e. @opulaţia& 544I oameni. ;ai mult de 4J dintre locuitori domiciliază la mai mult de D verste de casa doctorului. În am$ulatoriu sunt în medie 5-IH4 de solicitări pe an. Circumscripţia este de două ori mai mare ca suprafaţă şi de trei ori mai mare ca populaţie şi volum de muncă dect norma*. @rimind G"54 de $olnavi pe oră, puteau fi acordate fiecăruia nu mai mult de două minute. (xaminarea şi diagnosticul tre$uiau să fie fulger. Kiua de mu munc ncăă ţine ţineaa p pnă nă la " " sear seara. a. #u #upă pă calc calcul ulel elee au auto toru rulu luii )@ri )@rivi viri riii de ansam$lu...*, )numai în H de cazuri din -44 putea fi pus un diagnostic relativ exact, iar rămneau rămneau nediagnosticate. nediagnosticate. Lnui singur medic îi revenea nu rareori sarc sarcin inaa să prim primea easc scăă p pnă nă la G4 G444 de oa oam men enii într într"o "o zi.. zi.... În loca localu lull pe pent ntru ru am$ulatoriu este prea puţin spaţiu. În circumscripţia Aalaşov, de exemplu, trei doctori dau consultaţii în aceeaşi cameră, doi dintre ei împărţind aceeaşi masă. În acelaşi loc, în spatele unei perdele, se efectuează consultaţiile ginecologice, alături, alături, în sala de pansamente, pansamente, se fac incizii, vaccinuri vaccinuri copiilorM toate acestea pe un fond sonor de ţipete şi plnsete. În sălile de aşteptare este înghesuială şi gălăgie gălăgieMM au fost fost înregis înregistrat tratee cazuri de lipotimie lipotimie +leș in din pricina pricina lipsei de aer. #espre #espre vreo auscultaţ auscultaţie ie +ascultare +ascultareaa cu stetoscop stetoscopul ul a inimii inimii sau a respira respiraț iei iei a $olnavului nici nu poate fi vor$a*. În această înghesuială, atmosferă înă$uşitoare şi gălăgie a lucrat şi >alentin ?elixovici. În afara consulturilor şi a muncii de teren, în sarcina lui cădea toată activitatea chirurgicală. )%m făcut în 7omanov8a nu mai puţin de 544 de operaţii pe an*, scrie el într"un curriculum curriculum vitae din anul -3H. )@rivirea de ansam$lu* confirmă& în anul -343 chirurgul a făcut G3G operaţii. /a începutul anului următor tempoul a crescut şi mai mult... R
/a pro$ pro$le lem ma an anes este tezi ziei ei regi region onal alee am co cont ntin inua uatt să lucr lucrez ez la ;oscova pe timpul concediilor de o lună din fiecare an, muncind de dimineaţă pnă seara în 'nstitutul profesorilor 7ein şi :aruzin pe lngă catedra de anatomie anatomie descriptivă. %colo am studiat sute de cranii şi am descoperit o metodă foarte valoroasă de anesteziere a celei de"a doua ramuri a nervului trigemen 15
chiar la ieşirea din foramen rotundum. rotundum. Cnd am a!uns la sfrşitul sfrşitul acestei lucrări nu mai eram în 7omanov8a, ci eram medic şef şi chirurg al spitalului !udeţean cu cincizeci de paturi din @ereiaslav"Kaless8i.
QSpitalul din @ereiaslav nu se deose$ea aproape deloc de cel din 7omanov8a& nu tu curent electric, nu tu aparat 7oentgen, apa era adusă de sacagiu cu $utoiul, iar curăţarea aproape zilnică a gropii puturoase care ţinea loc de canalizare paraliza pentru cteva ceasuri activitatea din spital. %cesta servea drept centru de asistenţă medicală pentru întreg !udeţul, aşa înct la consultaţii vene ve neau au ma maii ales ales ţăra ţărani niii din din împr împre! e!ur urim imi. i. /a op optt şi !um !umătat ătatee dim diminea ineaţa ţa,, %lexandru, vizitiul spitalului, venea cu $rişcă la casa medicului şef. ?amilia >oino"'aseneţ8i ocupa o casă din lemn, destul de spaţioasă, a moşieresei /ileeva de pe strada Troiţ8aia, nu departe de locul unde şoseaua ;oscova"'aroslav intersectează vechiul val de pămnt. #e la locuinţă pnă la spital nu era mai mult de o verstă, dar medicul medicul şef nu pierdea nici această această vreme, ci lua cu sine în $rişcă -"G4 de fişe cu cuvinte germane şi franceze şi le învăţa pe drum.
?iul cel mare al >lădicăi /uca, ;ihail >alentinovici, amintindu"şi de vremurile acelea, povestea& )Tata lucra ziua, seara, noaptea. #imineaţa nu"l vedeam, fiindcă pleca la spital devreme. /uam prnzul împreună, dar tata rămnea şi atunci tăcut, şi de o$icei citea la masă o carte. ;ama se străduia să nu"i distragă atenţia. 2ici ea nu era prea vor$ăreaţă*.
?osta mena!eră a familiei >oino"'aseneţ8i, care s"a aflat şapte ani în serviciul ei, (lisaveta 2i8anorovna :o8ina, îşi aminteşte despre ei cu multă dragoste& )%na >asilievna era cea mai arătoasă femeie din tot oraşul, înaltă, zdravănă la înfăţişare, însă o$osea repede. =i cum să nu o$osească0 Să coşi hainele şi să faci mncare pentru şase oameni nu"i lucru de glumă. @e atunci nu era ca acum umaa, să te duci la magazin şi să cumpe perri tot ce"ţi tre$ re$uie. Aăr$atul şi"l iu$ea la ne$unie, în nici o privinţă nu trecea peste voia lui. @oate că erau şi între ei neînţelegeri, dar în faţa copiilor şi a servitorilor nu arătau nimic. Stăpnul era sever. #e tre$urile casei nu se atingea. 2iciodată nu vor$ea în plus. #acă ceva nu"i plăcea la prnz, se scula şi pleca în tăcere, iar 16
%na >asilievna se uita îndată în farfurie să vadă ce nu"i mersese la suflet. Stăpnul Stăpnul lua micul de!un singur la opt dimineaţa. dimineaţa. #e prnzit prnzit venea să prnzească la cinci. #upă prnz se odihnea puţin, după care primea $olnavii în ca$inet. #upă ceaiul de seară pleca la el în ca$inet. Scria acolo şi citea pnă se termina gazul din lampă. #eseori îl chemau noaptea la spital. Se îm$răca în tăcere şi pleca. 2iciodată nu se supăra cnd era chemat...*. )(ra om drept*, a repetat de cteva ori (lisaveta 2i8anorovna. )#uc )#ucea eauu o viaţă iaţă lin linişti iştită tă.. 9 da dată tă pe lună lună ve vene neaa o igum igumen enăă cunoscută din mănăstirea ?eodorov şi lua ceaiul cu ei. ?emeie cu minte mare. ;ai venea în vizită doctorul ;ihnievici ;ihnievici cu soţia, Sofia ;ihailovna. ;ihailovna. (rau colegi la spital. Cu copiii*, continuă (lisaveta 2i8anorovna, )stăpnul şi stăpna erau foarte drăgăstoşi. 2u"i pedepseau niciodată, nici vreun cuvnt mai grosolan nu le spuneau. 2umai pe ;işa îl mai închidea cteodată mama lui în magazie pentru ştrengării, dar nu"l ţinea acolo mult*.
;ihail >alentinovici nu"şi mai amintea de magazie, dar atmosfera mngietoare din familie i s"a întipărit adnc în amintire. );o$ila din casa de la @ereiaslav era ct se poate de urtă*, povestea el. )Tata n"a avut economii nici atunci, nici după aceea*. #espre aceasta vor$eşte şi (. 2. :o8ina& )?amilia 'aseneţ8i n"avea cu ce să se împăuneze. >in, tutun nu ţineau în casă, nici delicatese n"aveau niciodată. #oar cărţi îi veneau lui multe, prin poştă. %vea multe cărţi. 2u mergeau nici la teatru, nici în vizite, şi rareori venea cineva la ei*R
2u cu multă vreme înainte de plecarea noastră noastr ă din 7omanov8a, s"a născut fiul nostru %lioşa, cu care a fost o întreagă aventură. Se apropia vremea naşterii, dar am riscat să merg în Aalaşov pentru şedinţa Comitetului sanitar, spernd spernd să mă întorc în scurtă vreme. ?ără să mai aştept încheierea încheierea şedinţei, am gră$it spre staţie şi am văzut că trenul dădea de!a pentru a doua oară semnalul de plecare. 2eapucnd să"mi mai iau $ilet, m"am aşezat în vagon, dar după scurtă vreme am $ăgat de seamă că în el sunt numeroşi tătari, ceea ce nu se întmpla în trenul de 7omanov8a. S"a dovedit că nimerisem nu în trenul meu, ci în cel de
născut& la naştere asistase o doctoriţă care se întorsese înaintea mea de la şedinţă şi trecuse pe acolo în drum spre circumscripţia sa.
În anul -3-I, pe cnd locuiam în @ereiaslav, mi"am susţinut la ;oscova dizertaţia de doctorat despre anestezia regională. Comisia a fost alcătuită din profesorul ;artnov, un privat"docent în anatomie şi chirurgie topografică al cărui nume nu mi"l amintesc şi profesorul :aruzin. 'nteresantă a fost aprecierea profesorului ;artnov. (l a spus& )2e" am o$işnuit ca dizertaţiile de doctorat să fie scrise de o$icei pe o temă dată cu scopul do$ndirii unor funcţii mai înalte şi ca atare să nu ai$ă mare valoare ştiinţifică. Cnd am citit însă cartea dumneavoastră am rămas cu impresia că este cntecul unei păsări care nu poate să nu cnte şi am apreciat"o în mod deose$it*. 'ar profesorul :aruzin, foarte emoţionat, s"a apropiat precipitat de mine şi, scuturndu"mi mna, mi"a cerut din tot sufletul iertare pentru că nu se interesase de munca mea din podul unde se păstrau craniile şi nu $ănuise că acolo se înfiripă o lucrare att de strălucită. @entru dizertaţia mea am primit de la Lniversitatea din >arşovia importantul premiu arşovia numărul cerut de exemplare. @entru un medic de ţară, cum am fost eu treisprezece ani, duminicile şi săr$ătorile sunt cele mai ocupate zile, în care se depune o muncă uriaşă. Ca atare, nici în /iu$a!, nici în 7omanov8a, nici în @ereiaslav"Kaless8i n" am avut posi$ilitatea să merg la slu!$e şi mulţi ani nu am postit. Totuşi, în ultimii ani ai şederii mele în @ereiaslav am reuşit, cu mare greutate, să merg la $iserică, unde aveam locul meu statornic " lucru ce a strnit o mare $ucurie între credincioşii @ereiaslavului.
18
început
În viaţa mea a mai fost un mare eveniment căruia #omnul i"a pus în @ereiaslav.
Chiar de la începutul activităţii mele chirurgicale în Cita, /iu$a! şi 7omanov8a, înţelesesem limpede ce însemnătate uriaşă are chirurgia septică şi ct de puţine cunoştinţe despre ea do$ndisem în universitate. ;i"am luat ca sarcină studiul aprofundat, de sine stătător, al diagnozei şi terapiei $olilor septice. /a sfrşitul şederii mele în @ereiaslav mi"a venit în gnd să îmi expun experienţa într"o carte separată& )Studii de chirurgie septică*. %m alcătuit planul acestei cărţi şi i"am scris prefaţa. =i atunci, spre mirarea mea, mi"a venit un gnd stăruitor şi extrem de straniu& )Cnd această carte va fi terminată, pe ea va sta numele unui episcop*. 2ici nu visam să fiu cleric, cu att mai puţin episcop, însă neştiutele căi ale vieţii noastre sunt pe deplin ştiute de %totştiutorul #umnezeu încă din vremea cnd suntem în pntecele mamei. #upă cum veţi vedea mai departe, după cţiva ani gndul meu cel stăruitor& )Cnd această carte va fi terminată, pe ea va sta numele unui episcop* a devenit pe deplin real.
născut
În @ereiaslav"Kaless8i am trăit şase ani şi !umătate. %colo s"a fiul meu cel mai mic, >alentin.
În spitalul orăşenesc şi în cele de pe lngă fa$rică am susţinut o vastă activitate chirurgicală şi am fost unul dintre pionierii operaţiilor ma!ore, noi pe atunci, pe căile $iliare, stomac, pancreas şi chiar pe creier. @e lngă asta, în anii -3-"-3-I am condus un mic spital pentru răniţi. /a începutul anului -3-, a venit sora mai mare a soţiei mele, care tocmai îşi îngropase în Crimeea fiica moartă de tu$erculoză galopantă. #in nenorocire, ea adusese cu sine plapuma vătuită su$ care zăcuse fiica ei $olnavă. '"am spus soţiei că în plapumă a fost adusă la noi moartea. %şa s"a şi întmplat& sora %nei a stat la noi două săptămni, iar la scurtă vreme după plecare ei am descoperit la %na semne vădite de tu$erculoză pulmonară. %sta se întmpla atunci cnd, în urma unui concurs foarte puternic, la care participasem în urma unui anunţ din presă, am primit invitaţia de a ocupa 19
în Taş8ent postul de chirurg şi medic"şef al marelui spital orăşenesc. 2e"a însoţit acolo o servitoare ce tocmai născuse. /a !umătatea drumului de la @ereiaslav la ;oscova am fost nevoiţi să ne oprim pentru o săptămnă în arhondaricul /avrei Troiţe"Serghieva, ca urmare a faptului că %na făcuse fe$ră mare. Călătoria cu copiii mici pe tren pnă la ;oscova şi în continuare la Taş8ent a fost cumplit de grea, întruct circulaţia feroviară era de!a foarte dezorganizată. În Taş8ent am primit excelentul apartament de pe lngă spital, cuvenit medicului"şef, apartament de cinci camere. Totuşi, nu rareori a tre$uit să spăl singur podelele din pricina inevita$ilei dezorganizări produse de revoluţie.
QÎncepnd cu sfrşitul anului -3-, situaţia din Taş8ent a început să se înrăutăţească simţitor. S"au scumpit alimentele, pieţele erau sărăcăcioase. ;ena!era familiei >oino"'aseneţ8i stătea la cozi de dimineaţa pnă seara. @e deasupra curţii spitalului şuierau gloanţele. Năurile pricinuite de acestea acopereau precum vărsatul zidurile. În vremea unui asemenea schim$ de focuri a fost rănită în coapsă sora de chirurgie Sofia Sergheevna Aeleţ8aia. %ltă dată un glonţ a şuierat chiar pe lngă urechea medicului"şef. @rofesorul antropolog /ev >asilievici 9şanin, care a lucrat trei ani ca medic în spitalul din Taş8ent su$ îndrumarea lui >oino"'aseneţ8i şi care nutrea un mare respect faţă de acesta, îşi aminteşte în manuscrisul său Studii privitoare la istoria comunităţii medicale din Taşkent & )(rau vremuri de tul$urare. ?ăceam gărzi tot la două"trei zile. În anii -3-"-3G4, în oraş era întuneric. @e străzi se trăgea noaptea mereu. Cine şi de ce trăgea nu ştiam, dar răniţii erau aduşi la spital. (u nu sunt chirurg şi, cu excepţia cazurilor uşoare, îl chemam întotdeauna pe >oino"'aseneţ8i pentru a hotărî dacă $olnavul tre$uie pansat şi lăsat pnă dimineaţa sau operat fără întrziere. /a orice oră a nopţii el se îm$răca imediat şi venea la apelul meu. Lneori răniţii veneau încontinuu. %deseori erau operaţi imediat, aşa înct noaptea trecea fără somn. Se întmpla ca >oino"'aseneţ8i să fie chemat noaptea pentru consultaţie sau operaţie imediată acasă la un $olnav sau în alt spital. (l purcedea fără întrziere la acele drumuri de noapte ce nu erau nici pe departe lipsite de prime!die, fiindcă !afurile erau la ordinea zilei. /a fel de prompt venea cnd îl chemai în secţia de interne pentru consult. 2iciodată nu se vedea pe faţa lui supărare, nemulţumire că este deran!at pentru lucruri care în ochii unui chirurg cu experienţă sunt nişte fleacuri. #impotrivă, se simţea disponi$ilitatea 20
totală
de
a
a!uta.
2u l"am văzut niciodată mnios, înfier$ntat sau pur şi simplu iritat. >or$ea întotdeauna liniştit, fără gra$ă, fără să ridice vreodată vocea. %sta nu înseamnă că era nepăsător& multe lucruri îl nemulţumeau, dar niciodată nu îşi ieşea din fire, ci îşi arăta nemulţumirea cu acelaşi glas calm*.
Sănătatea %nei >asilievna se înrăutăţea, nervii ei erau mereu încordaţi. Spre iarnă a venit de"a $inelea foametea. %na um$la de $ine, de rău prin casă, dar nu mai putea nici să gătească, nici să deretice +a aran!a prin casă. Copiii îşi amintesc că >alentin ?elixovici spăla seara podelele, înfăşurnd $anda!e vechi pe peria de frecat podele. ;asa a început să li se aducă de la $ucătăria spitalului& varză murată du$ioasă care plutea într"o zeamă tul$ure. @e %na >asilievna o trata doctorul ;oise Slonim, cel mai $un internist al oraşului, care trata persoanele sus"puse şi avea ca$inet particular. 9m $un, acesta se străduia s"o întărească pe $olnavă nu numai cu medicamente, ci şi prin îm$unătăţirea regimului de hrană& îi trimitea de la propria sa masă prnzuri destul de $ogate pentru acele vremuri. #ar nici prnzurile lui Slonim, nici alimentele pe care, în ascuns de >oino"'aseneţ8i, le trimitea soţiei lui familia chirurgului 7oten$erg nu au adus mare folos. %na împărţea mncarea copiilor, iar ea mnca aceeaşi cior$ă de varză ca soţul său. În cele din urmă, sănătatea ei a fost definitiv distrusă de arestarea lui >alentin ?elixovici în vremea revoltei regimentului turcmenR
În anul -3-3, în oraş au avut loc lupte între garnizoana fortăreţei şi regimentul de soldaţi turcmeni condus de un comisar militar care trădase revoluţia. @rin tot oraşul, chiar pe deasupra spitalului, z$urau din amndouă părţile numeroase o$uze, şi tre$uia să merg la spital trecnd pe su$ $om$ardament.
QComisarul militar al 7epu$licii Tur8estan, :. 9sipov, a încercat în ianuarie -3-3 să do$ndească puterea în Taş8ent. 2u se ştie dacă acea revoltă a fost pricinuită de grozăviile $olşevicilor sau 9sipov a încercat pur şi simplu să devină dictator, dar cu prile!ul înă$uşirii revoltei au suferit numeroşi oameni 21
nevinovaţiR
7evolta regimentului turcmen a fost înă$uşită şi a început răfuiala cu contrarevoluţionarii. Cu acest prile!, att eu ct şi directorul economic al spitalului am trecut prin ceasuri de groază. %m fost arestaţi de un oarecare %ndrei, lucrător la morga spitalului, care nutrea ură faţă de mine întruct fusese pedepsit de comandantul oraşului în urma unei plngeri făcute de mine. (u şi directorul economic am fost duşi în atelierele căilor ferate, unde avea loc !udecarea regimentului turcmen. Cnd am trecut pe podul de cale ferată, muncitorii care stăteau pe şine i"au strigat ceva lui %ndrei. #upă cum aveam să aflu mai apoi, îl sfătuiseră să nu se mai împovăreze cu noi, ci să ne împuşte su$ pod. Lriaşa clădire era plină cu soldaţi din regimentul revoltat. %ceştia erau chemaţi pe rnd într"o cameră separată, unde aproape în dreptul fiecăruia se punea, pe lista numelor, cruce. #in tri$unal făceau parte şi %ndrei împreună cu un alt lucrător al spitalului, care a reuşit să îi prevină pe ceilalţi !udecători că eu şi directorul economic fuseserăm arestaţi de %ndrei din ură personală. În dreptul numelor noastre nu s"a pus cruce şi am fost eli$eraţi în scurtă vreme. Cnd am fost conduşi înapoi la spital, muncitorii de pe drum au fost foarte uimiţi de faptul că ni se dăduse drumul din ateliere.
Q@rofesorul 9şanin povesteşte despre arestarea lui >oino"'aseneţ8i următoarele& );edicul"şef a fost arestat împreună cu cel mai apropiat discipol al său, chirurgul 7. %. 7oten$erg, de o patrulă formată din doi muncitori şi doi matrozi +soldat în marină. %ceştia fuseseră aduşi în secţia chirurgicală de %ndrei, lucrător la morgă " $eţiv şi hoţ, căruia >oino"'aseneţ8i, cu toată ră$darea sa, îi promisese de mult că"l va concedia. >estea că >alentin ?elixovici a fost dus în atelierele căilor ferate a strnit în spital o deznăde!de adncă. %telierele aveau o reputaţie cumplită. Însăşi propoziţia& )a duce în atelierele căilor ferate* era în acele zile sinonimă cu )a împuşca*. %sta s"a întmplat dimineaţa devreme, şi pnă noaptea trziu nimeni nu aflase nimic despre soarta celor arestaţi. %mănunte ne"a adus la cunoştinţă 7oten$erg, care se întorsese însoţit de doi muncitori. În ateliere fuseseră duşi într"o încăpere destul de 22
spaţioasă, unde erau mulţi alţi arestaţi. 9 uşă ducea în camera unde se afla )troi8a extraordinară*. Totul se hotăra cu repeziciune. #e acolo se întorceau puţini. ;a!oritatea condamnaţilor +pentru a hotărî soarta fiecăruia, )tri$unalul* pierdea nu mai mult de trei minute erau scoşi pe o altă uşă, iar sentinţa era executată fără întrziere. Cei doi medici au petrecut înaintea uşii fatale mai mult de o !umătate de zi. În tot acest timp, >oino"'aseneţ8i a rămas a$solut netul$urat. /a desele între$ări pline de îngri!orare ale lui 7oten$erg& )#e ce nu ne cheamă0 Ce poate să însemne asta0*, >alentin ?elixovici răspundea& )9 să ne cheme cnd va veni vremea, staţi liniştit*. Seara trziu, prin )sala morţii*, a trecut un comunist de vază, care îl cunoştea pe medicul"şef după figură. %cesta s"a mirat văzndu"l acolo pe faimosul chirurg, a între$at ce s"a întmplat şi a dispărut în camera de !udecată. #upă zece minute, medicilor li s"au înmnat permise de li$eră trecere pnă la spital. Comunistul ce îi eli$erase nu i"a lăsat, totuşi, singuri& situaţia din oraş era prea încinsă, medicii puteau fi împuşcaţi de orice patrulă întlnită în cale, în ciuda ştampilei )troi8ăi*. >estea că arestaţii s"au întors a făcut gra$nic încon!urul spitalului. În camera de gardă au început să se adune în fugă medicii şi surorileM fiecare voia să se încredinţeze cu proprii ochi de faptul că doctorul >oino"'aseneţ8i este viu. %cesta i"a prevenit, totuşi, că cere nu numai să nu fie îngăduite nici un fel de ovaţii, ci, îndeo$şte, nici un fel de iz$ucnire emoţională. /a ora sta$ilită, $olnavul a fost pregătit şi adus în sala operatorie. Toţi se aflau la locurile lor. Cu o punctualitate desăvrşită, chirurgul s"a apropiat de masa operatorie şi a început să acţioneze cu scalpelul ca şi cum nimic nu se întmplase*R
;ai trziu am aflat că, în seara aceleiaşi zile, în uriaşul cămin al atelierelor, fusese organizat un groaznic a$ator uman, fuseseră ucişi soldaţii regimentului turcmen şi numeroşi orăşeni. 'ar $iata, $olnava mea %na ştia că fusesem arestat, ştia unde fusesem dus şi trăise ceasuri cumplite pnă la întoarcerea mea. %cea profundă zguduire sufletească s"a reflectat în mod foarte vătămător asupra sănătăţii ei, şi $oala a început să progreseze repede. %u venit şi ultimele zile ale vieţii ei. %rdea de fe$ră, nu mai putea deloc să doarmă şi se chinuia foarte mult. Lltimele douăsprezece nopţi am şezut la căpătiul ei, iar ziua lucram în spital. % venit cea din urmă şi înfricoşătoare noapte. @entru a uşura suferinţele muri$undei i"am 23
făcut o in!ecţie cu morfină, şi ea s"a liniştit vizi$il. #upă douăzeci de minute aud& );ai fă"mi o in!ecţie*. #upă o !umătate de oră aceasta s"a repetat, şi în decurs de două"trei ore îi făcusem o mulţime de in!ecţii, depăşind cu mult doza admisă. %cţiune toxică însă nu am o$servat. #eodată %na s"a ridicat în capul oaselor şi a spus cu glas destul de puternic& )Cheamă copiii*. %u venit copiii şi i"a însemnat pe toţi cu semnul crucii, dar nu i"a sărutat, temndu"se pesemne să nu îi molipsească. #upă ce s"a iertat cu copiii, s"a întins, zăcnd liniştită cu ochii închişi, şi respiraţia i s"a rărit din ce în ce mai mult, pnă ce a venit şi ultima suflare. Sicriul fusese pregătit din vreme. #imineaţa au venit infirmierele mele, au spălat şi au îm$răcat trupul lipsit de viaţă şi l"au pus în sicriu. %na a murit în vrstă de treizeci şi opt de ani, la sfrşitul lui octom$rie -3-3, şi am rămas cu patru copii, dintre care cel mai mare avea -G ani, iar cel mai mic I ani. #ouă nopţi am citit eu însumi deasupra sicriului @saltirea, stnd la picioarele răposatei în deplină singurătate. În cea de"a doua noapte, la ora trei, citeam psalmul --G, al cărui început se cntă la intrarea arhiereului în $iserică& De la răsăriturile soarelui până la apusuri +@salmi --G, 5, şi ultimele cuvinte ale psalmului m"au uimit şi m"au cutremurat, fiindcă le"am primit fără nici o îndoială ca pe nişte cuvinte ale lui #umnezeu Însuşi către mine& Cel ce face a locui cea stearpă în casă, maica ce se veseleşte de feciori +@salmi --G, 3. #omnul #umnezeu ştia ce cale grea, spinoasă mă aştepta şi, îndată după moartea mamei copiilor mei, S"a îngri!it de ei (l Însuşi, şi a uşurat starea grea în care mă aflam. #in oarecare im$old lăuntric, am înţeles din acele cuvinte din psalm, ce mă cutremuraseră, că #umnezeu îmi arată spre asistenta mea Sofia Sergheevna Aeleţ8aia, despre care ştiam numai că îşi înmormntase nu demult soţul şi nu avea copii şi toată relaţia dintre noi se reducea la convor$iri legate de operaţii. =i totuşi, am luat, fără nici o îndoială, cuvintele& face a locui cea stearpă în casă, maica ce se veseleşte de feciori , ca pe un semn al lui #umnezeu că tre$uie să pun asupra ei sarcina îngri!irii şi educării copiilor mei.
QSoţul Sofiei Sergheevna fusese ofiţer al Oarului şi pierise pe front. Într"o fotografie unde ea apare împreună cu colegii în sala de operaţie vedem o femeie uscăţivă de vreo patruzeci de ani, cu o faţă vioaie, plină de $unăvoinţă şi compasiune& adevărată soră de caritate de şcoală veche. (ra apreciată pentru măiestrie şi modestie& fără nici un cuvnt de prisos, ghicea din mers de ce 24
instrument
are
nevoie
chirurgul
în
clipa
următoare...
Sofia Sergheevna a murit la adnci $ătrneţi în casa lui >alentin >oino"'aseneţ8i, fiul cel mai tnăr al >lădicăi /ucaR
#e"a$ia am aşteptat să vină orele şapte dimineaţa şi am mers la Sofia Sergheevna, care locuia în secţia de chirurgie. %m $ătut la uşă. #eschiznd"o, ea s"a dat înapoi cu uimire văzndu"l la o asemenea oră pe severul său şef, şi a ascultat adnc mişcată ceea ce se întmplase noaptea lngă sicriul soţiei mele. %m între$at"o numai dacă crede în #umnezeu şi dacă vrea să împlinească porunca dumnezeiască de a o înlocui, pentru copiii mei, pe mama lor decedată. Sofia Sergheevna s"a învoit cu $ucurie. (a a spus că i"a venit foarte greu să privească doar de la depărtare cum se chinuia soţia mea şi că ar fi vrut foarte mult să ne a!ute, dar se sfiise să ne propună a!utorul său. (a îi iu$ea pe copiii mei mai mici, dar se temea că n"o să se împace cu ;işa, fiul meu cel mare, fiindcă îi necă!ea pe cei mai mici. %şa s"a şi întmplat. @e cei trei copii mai mici îi iu$ea foarte mult, şi mai ales mezinul, >alia, nu se mai dădea !os de pe genunchii ei. @e ;işa însă a tre$uit să" l reeduce. %partamentul meu de medic"şef era alcătuit din cinci camere att de fericit dispuse că Sofia Sergheevna a putut să ocupe o cameră cu totul izolată de cele pe care le ocupam eu. (a a trăit în familia mea vreme îndelungată, însă a fost doar o a doua mamă pentru copii, fiindcă Cel preaînalt ştie că legătura dintre noi a fost cu totul curată. ;ă voi opri aici, iar despre marile $inefaceri pe care copiii mei le"au primit de la #umnezeu prin Sofia Sergheevna voi povesti mai apoi.
25
&reoți!
În curnd am aflat că în Taş8ent există o frăţie $isericească şi am mers la una dintre adunările ei. /a una din temele discutate am intervenit cu o cuvntare destul de întinsă, ce a produs mare impresie, care s"a transformat în $ucurie cnd au aflat că sunt medicul"şef al spitalului orăşenesc.
Q;ai înainte de a începe operaţia, viitorul episcop îşi făcea întotdeauna semnul crucii şi se ruga concentrat, întorcndu"se către icoana ;aicii #omnului care a atrnat mulţi ani în sala de operaţie a spitalului orăşenesc. #octorii atei au încetat pnă la urmă să dea atenţie acestui fapt, iar credincioşii îl socoteau un lucru ct se poate de o$işnuit. /a începutul anilor -3G4, una dintre comisiile de revizie a dispus să fie dată !os icoana. #rept răspuns, >alentin ?elixovici a plecat din spital, declarnd că se va întoarce doar după ce icoana va fi pusă la locul ei. @otrivit amintirilor profesorului /.>. 9şanin, comisia s"a pronunţat la modul că )sala de operaţie este a statului. /a noi Aiserica este separată de stat. #acă chirurgul vostru vrea să se roage, nimeni nu îl împiedică, dar să îşi ţină icoana acasă*. >oino"'aseneţ8i a repetat că nu se va întoarce în sala de operaţie. Între timp însă, un mem$ru de partid important şi"a adus la spital soţia în vederea unei operaţii care nu suferea întrziere. ?emeia a declarat categoric că doreşte să fie operată de >oino"'aseneţ8i. )% fost chemat la camera de gardă*, scrie profesorul 9şanin. )% repetat că îi pare foarte rău, dar potrivit convingerilor sale religioase nu va intra în sala de operaţie pnă cnd icoana nu va fi pusă la loc... Soţul $olnavei şi"a dat cuvntul de onoare că icoana va fi a doua zi la locul ei dacă $olnava este operată fără întrziere. 'aseneţ8i a intrat imediat în aripa de chirurgie şi a operat"o pe femeie, care s"a însănătoşit
26
complet. În dimineaţa următoare, icoana atrna într"adevăr la locul ei*R
Cunoscutul protoiereu ;ihail %ndreev, parohul $isericii de lngă gară, organiza adunări la $iserică în zilele de duminică, adunări la care el sau alţi doritori, din rndul celor de faţă, vor$eau pe teme scripturistice, după care cntau cu toţii cntări duhovniceşti. /uam parte des la adunările acestea şi nu rareori susţineam discuţii serioase. 2u ştiam, fireşte, că ele vor fi doar începutul uriaşei lucrări de propovăduire care mă aştepta în viitor. Cnd a apărut )Aiserica vie* cea de rea pomenire Qgrupare schismatică susţinută de $olşevici, care a produs multe suferinţe Aisericii 9rtodoxe 7use în anii de început ai stăpnirii sovietice +nota traducătoruluiR, pretutindeni era, precum se ştie, !udecată activitatea episcopilor în congrese locale ale clerului şi mirenilor, şi unii dintre ei erau înlocuiţi de la catedre. %stfel, )!udecarea* episcopului de Taş8ent şi Tur8menia a avut loc la Taş8ent într"o cameră mare pentru cntăreţi, foarte aproape de catedrală. %m fost de faţă şi eu, în calitate de invitat, şi asupra unei pro$leme de mare importanţă am ţinut o cuvntare lungă şi aprinsă. /uări de cuvnt dure nu au fost, şi activitatea @reasfinţitului 'nochentie +@ustns8i a primit o apreciere pozitivă. #upă ce s"a terminat congresul şi participanţii au plecat, m"am ciocnit pe neaşteptate în uşă cu >lădica 'nochentie. %cesta m"a luat de $raţ şi m"a dus pe platforma din !urul catedralei. %m încon!urat de două ori catedrala, şi @reasfînţitul mi"a spus că discursul meu a produs mare impresie " după care, oprindu"se dintr"o dată, mi"a spus& )#octore, tre$uie să deveniţi preot1* @recum am spus mai înainte, nici prin cap nu"mi trecuse vreodată să devin preot, dar am primit cuvintele @reasfinţitului 'nochentie ca pe o chemare a lui #umnezeu prin gură arhierească, şi fără a sta pe gnduri nici o clipă, am răspuns& )Aine, Stăpne1 >oi fi preot, dacă aşa îi place lui #umnezeu1* Totuşi, mai trziu am vor$it cu >lădica despre faptul că în casa mea locuieşte asistenta Aeleţ8aia, pe care în urma unei vădite şi minunate porunci a lui #umnezeu am adus"o în casă ca maică ce se veseleşte de feciori, iar preotul nu poate locui în aceeaşi casă cu o femeie străină. >lădica însă n"a dat 27
însemnătate o$iecţiei mele, spunnd că nu se îndoieşte de credincioşia mea faţă de porunca a şaptea. În duminica următoare, în timp ce se citeau ceasurile, îm$răcat într" o dulamă străină, am fost dus de doi diaconi, la arhiereul care stătea pe catedră Qeste vor$a de un podium ridicat în mi!locul naosului, după o$iceiul rusesc, în vederea slu!$elor arhiereşti +nota traducătoruluiR şi am fost hirotonit de el întru citeţ, ipodiacon, iar în vremea /iturghiei întru diacon. ?ireşte, acest eveniment neo$işnuit al hirotonirii întru diacon a unui profesor care se $ucura de o înaltă apreciere, a produs o uriaşă senzaţie în Taş8ent, şi la mine a venit un grup mare de studenţi ai ?acultăţii de medicină în frunte cu unul dintre profesori.
Q@entru primirea hirotoniei, părintele >alentin a fost luat în răspăr +$ătaie de !oc de către toţi cola$oratorii săi. Tinerele studente îndrăzneau să"i facă o$servaţie şi să"l )demaşte* pe chirurgul"preot. /a aceasta el răspundea, din cte îşi aminteşte prof. K.'. Lmidova, doar printr"un zm$et plin de condescendenţă. 'ar în prima zi cnd părintele >alentin a venit la spital în rasă, studenta lui %. '. >eniaminovici a declarat& )(u sunt atee şi orice aţi inventa, vă voi spune doar pe nume. @entru mine nu există nici un părinte >alentin1*R
?ireşte, ei nu puteau să înţeleagă şi să aprecieze gestul meu, fiindcă erau depărtaţi de religie. Ce ar fi priceput ei dacă le"aş fi spus că la vederea mascaradelor $lasfemiatoare şi a $at!ocurilor îndreptate asupra #omnului nostru 'isus
28
;ai devreme am uitat să amintesc de faptul că am fost unul dintre iniţiatorii deschiderii Lniversităţii din Taş8ent. ;a!oritatea catedrelor de medicină au fost ocupate de profesori aleşi din rndul doctorilor în medicină, originari din Taş8ent şi numai eu, nu ştiu de ce, am fost ales de ;oscova la catedra de anatomie şi chirurgie topografică.
QLniversitatea din Taş8ent s"a deschis în toamna anului -3G4. #evenind profesor, >alentin ?elixovici a fost nevoit să muncească mai mult şi mai încordat în fiecare zi. (l se pregătea cu conştiinciozitate pentru cursuri, neţinnd seamă de liniştea şi odihna sa. Între timp, alţi oameni prefăceau viaţa cetăţenilor Taş8entului într"un coşmar insuporta$il. În Taş8ent $ntuiau malaria, holera, tifosul exantematic. ?oametea de pe >olga mna în Tur8estan mase de refugiaţi flămnzi. ;ergnd la cursuri, profesorul întlnea căruţe încărcate de cadavre despuiate, care veneau din secţia de tifos exantematic, plină dincolo de orice imaginaţie. Aolnavi şi cadavre zăceau chiar şi lngă porţile spitalului. În faţa nesfrşitului potop de suferinzi, pe medici îi copleşea neputinţa, în timp ce autorităţile continuau măcelul început în anul -3-, măcel al cărui sfrşit nu se întrezărea. În tot Tur8estanul erau vnaţi cei ce aveau vreo oarecare legătură cu fostul regim& funcţionarii mari şi mici ai administraţiei ţariste, deputaţii #umei de stat, ofiţerii. @entru )foşti* nu existau dezvinovăţiri. (rau împuşcaţi fără !udecată. Ln general care îşi arătase deplinul dispreţ faţă de prigonitorii săi a fost împuşcat într"o celulă de închisoare... prin ferestruica uşii. În ziar s"a scris despre asta ca despre o întmplare o$işnuită. @otrivit amintirilor profesorului 9şanin, părintele >alentin )um$la prin oraş în rasă, cu crucea pe piept, şi prin aceasta enerva foarte tare conducerea Taş8entului. @e atunci era medic"şef al spitalului orăşenesc, recunoscut de toată lumea ca cel mai $un chirurg, preşedinte al Lniunii ;edicilor. În Lniversitate le preda studenţilor cu crucea pe piept. @reda $ine, studenţii îl iu$eau, chiar dacă se şi temeau puţin de el. În afara operaţiilor şi a cursurilor, >oino"'aseneţ8i se ocupa mult şi cu pictura& zugrăvea icoane pentru $iserică şi desena planşe de anatomie pentru cursuri. %utorităţile au ră$dat vreme îndelungată, încercnd să"l convingă să renunţe la îndeletnicirile $isericeşti, dar el nu se lăsa înduplecat*. 'ar în spital, chirurgul"şef $inecuvnta $olnavii înainte de operaţie. 29
Cei ce îl socoteau pe >oino"'aseneţ8i )pierdut pentru ştiinţă* au fost, pro$a$il, dezamăgiţi întlnindu"se cu părintele >alentin la primul Congres ştiinţific al medicilor din Tur8estan, ce a avut loc la Taş8ent în anul -3GG, unde preotul"chirurg a prezentat patru comunicări de dimensiuni mari şi a luat de zece ori cuvntul în dez$ateri, avnd o mare experienţă ştiinţifică şi practică. ;ulţi medici povesteau că părintele >alentin arăta multă dragoste şi profundă atenţie fiecărui $olnav, că atitudinea lui faţă de $olnav era )ideală* R
%m fost nevoit să îm$in activitatea chirurgicală cu susţinerea de cursuri în cadrul ?acultăţii de medicină, pe care veneau să le asculte şi mulţi studenţi de la alte cursuri. @redam în rasă, cu crucea pe pieptM pe atunci încă se mai putea ceea ce acum este cu neputinţă. %m rămas şi chirurg"şef al spitalului orăşenesc din Taş8ent, drept care slu!eam la catedrală numai duminicile. @reasfinţitul 'nochentie, care predica rar, m"a numit al patrulea preot al catedralei şi mi"a încredinţat toată lucrarea propovăduirii, spunndu"mi cu cuvintele apostolului @avel& )/ucrarea dumneavoastră nu este să botezaţi, ci +Corinteni -, -. să binevestiţi
QÎn vara anului -3G-, părintele >alentin a fost nevoit să ia cuvntul în mod pu$lic la un proces. @rofesorul 9şanin îşi aminteşte& )În Taş8ent a fost adus din Auhara un grup de militari răniţi ai %rmatei 7oşii, care fuseseră $anda!aţi pe drum în trenul sanitar. (ra vară însă, şi pe su$ $anda!e s"au dezvoltat ouă de muşte... 7ăniţii au fost internaţi în clinica profesorului Sit8ovs8i. Kiua de lucru se sfrşise şi medicii au plecat acasă. ;edicul de gardă a făcut rapid pansamente acolo unde era neapărată nevoie, iar pe ceilalţi răniţi i"a $anda!at superficial, amnnd tratamentul radical pentru a doua zi dimineaţa, îndată s"a răspndit nu se ştie de unde zvonul că medicii clinicii se ocupă cu sa$ota!ul, îi infectează pe ostaşii răniţi, ale căror răni sunt năpădite de viermi*. @e atunci, Ce8a locală era condusă de letonul @eters. %cesta avea în oraş sinistra reputaţie a unui om de o cruzime implaca$ilă şi foarte rapid în ce priveşte pronunţarea sentinţelor capitale. /a ordinul lui au fost imediat arestaţi şi 30
închişi profesorul @.@. Sit8ovs8i şi toţi medicii clinicii lui. %u fost arestaţi şi doi" trei medici din Comisariatul poporului pentru sănătate. @eters a hotărt să facă un proces exemplar. /a fel ca ma!oritatea letonilor din Ce8a, vor$ea o rusă mizera$ilă. Cu toate astea, s"a numit singur acuzator pu$lic. În acest rol, a rostit un discurs acuzator nu prea corect gramatical, însă )zdro$itor*. %cesta conţinea, $ineînţeles, şi expresiile )canalii al$e*, )contrarevoluţie* şi )trădare evidentă*. @e acuzaţi îi ameninţa împuşcarea. )2u"mi aduc aminte alte luări de cuvnt*, scrie profesorul 9şanin, )afară de cea a lui >oino"'aseneţ8i, care fusese citat alături de alţii ca expert" chirurg. %cesta l"a atacat imediat, fără teamă, pe înfricoşătorul @eters, literalmente l"a demolat ca pe un ignorant desăvrşit, care se apucă să !udece în pro$leme pe care nu le înţelege deloc, ca pe un demagog neruşinat, care cere pedeapsa capitală pentru oameni a$solut cinstiţi şi $ine intenţionaţi*. @rofesorul S.%. ;aximov îşi aminteşte despre proces următoarele& )Sala de !udecată era plină. Cei mai numeroşi erau muncitorii, dar cteva permise primiseră şi medicii oraşului. /a ordinul lui @eters, profesorul Sit8ovs8i a fost adus din închisoare su$ paza cavaleriştilor. @rofesorul a mers pe stradă cu minile legate la spate, iar de amndouă părţile călăreau paznicii cu să$iile scoase din teacă. @rocesul era necesar pentru scopuri )educative*, ca să fie arătaţi mai $ine clasei muncitoare duşmanii ei " servitorii capitalismului mondial. Însă spectacolul măiestru conceput şi regizat s"a dus de rpă cnd preşedintele tri$unalului l"a chemat la $ară, în calitate de expert, pe profesorul >oino"'aseneţ8i. " @opo şi profesore 'aseneţ8i">oino " se adresă @eters părintelui >alentin " consideraţi că profesorul Sit8ovs8i este vinovat de dezordinile descoperite în clinica lui0 Între$area viza primul cap de acuzare. #irectorului clinicii i se pusese în spate vina pră$uşirii disciplinei în rndul $olnavilor şi personalului de deservire. 7ăniţii internaţi în clinică se îm$ătau, se $ăteau, aduceau în saloane prostituate, iar medicii şi asistentele, pasămite, îi acopereau. " Cetăţene acuzator pu$lic " urmă răspunsul expertului >oino" 'aseneţ8i " cer ca pentru aceasta să fiu arestat şi eu, deoarece şi în clinica mea 31
domneşte
aceeaşi
dezordine
ca
la
profesorul
Sit8ovs8i.
" 2u vă gră$iţi, va veni şi vremea dumneavoastră1 " urlă @eters. În clinicile de chirurgie ale oraşului aveau loc, într"adevăr, neornduieli cumplite. ;a!oritatea răniţilor internaţi în clinicile profesorilor Sit8ovs8i, >oino"'aseneţ8i şi Aorovs8i erau soldaţi ai %rmatei 7oşii. În uriaşele săli pentru instrucţia de marş ale corpului superior de cădeţi, transformate în saloane de spital, gaşca ce îşi făcuse de cap pe fronturi $ea fără întrerupere samagon +votcă de casă, fuma mahorcă, desfrna pe faţă în saloane. Tot acolo zăceau cei grav răniţi, dar cnd aceştia cereau să se facă linişte, cei cu răni uşoare nu le dădeau nici o atenţie. 9dată, doctoriţa Aeniaminovici i"a raportat profesorului la vizită despre o nouă orgie care avea loc în salon. >alentin ?elixovici a dispus ca dezmăţaţii să fie chemaţi la el. Însă de"a$ia a urcat la eta!ul doi în ca$inetul său, că o întreagă ceată de soldaţi $eţi a năvălit pe scară )ca să"l $ată pe popă*. #octoriţa Aeniaminovici a reuşit să se încuie în sala de operaţii, dar pe profesor l"au $ătut. /"au $ătut crunt, lovindu"l cu picioarele şi cu cr!ele. #upă $ătaia încasată, şeful clinicii a fost ţintuit la pat pentru cteva zile. ;edicii aflaţi în sală ştiau $ine istoria aceasta, ştiau şi despre celelalte dezordini pricinuite de ostaşi în spital. #ezordinea din clinica lui Sit8ovs8i, pe care o descrisese @eters în discursul său, nu a mirat pe nimeni& ca şi >oino"'aseneţ8i, profesorul Sit8ovs8i n"avea putere, fizic, să se descurce cu pacienţii tur$ulenţi. % doua între$are a acuzatorului pu$lic privea întmplarea cu )viermii*. >oino"'aseneţ8i a explicat amănunţit tri$unalului că su$ $anda!ele ostaşilor nu erau nici un fel de viermi, ci ouă de muşte. Chirurgii nu se tem de asemenea cazuri şi nu se gră$esc să cureţe rănile de ouă, dat fiind că s"a o$servat de multă vreme că ouăle de muşte au o acţiune $inefăcătoare asupra cicatrizării rănilor. ;edicii englezi chiar au folosit ouăle de muşte în calitate de stimulatori sui generis ai cicatrizării. >or$itor cu experienţă, >alentin ?elixovici a lămurit att de convingător miezul pro$lemei înct prin partea muncitorească a sălii a trecut un murmur de apro$are.
32
" Ce ouă... #e unde ştiţi toate astea0 " s"a enervat @eters. " Cetăţeanul acuzator pu$lic să ia la cunoştinţă " răspunse cu demnitate >oino"'aseneţ8i " că nu am terminat şcoala sovietică de doi ani pentru felceri, ci ?acultatea de medicină a Lniversităţii )Sfntul >ladimir* din :iev. În
sală
au
răsunat
aplauze.
Lltimul răspuns l"a scos definitiv din sărite pe atotputernicul ce8ist. Înalta poziţie a reprezentantului autorităţilor cerea ca îndrăzneţul expert să fie fără întrziere nimicit, umilit, zdro$it.
noaptea
" Spuneţi, popo şi profesore 'aseneţ8i">oino, cum se face că vă rugaţi, iar ziua tăiaţi oameni0 " continuă @eters.
#e fapt, Sfntul @atriarh mărturisitor Tihon, aflnd că profesorul >oino"'aseneţ8i a primit cinul preoţesc, i"a dat $inecuvntare să se ocupe în continuare cu chirurgia. @ărintele >alentin nu s"a apucat să"i dea explicaţii lui @eters, ci a răspuns&
tăiaţi
" (u tai oameni ca să"i salvez, dar în numele a ce dumneavoastră oamenii, cetăţene acuzator pu$lic0
Sala a întmpinat nimeritul răspuns cu hohote de rs şi aplauze. Toate simpatiile erau acum de partea preotului"chirurg, pe care îl aplaudau şi muncitorii, şi medicii. Lrmătoarea între$are tre$uia, după socotelile lui @eters, să schim$e dispoziţia auditoriului muncitoresc& " Cum se face că credeţi în #umnezeu, popo şi profesore 'aseneţ8i">oino0 9are l"aţi văzut pe #umnezeu al dumneavoastră0 " Într"adevăr, pe #umnezeu nu /"am văzut, cetăţene acuzator pu$lic. #ar am operat mult pe creier şi deschiznd cutia craniană nu am văzut vreodată acolo nici mintea. =i nici conştiinţa n"am găsit"o.
33
+Clopoţelul preşedintelui fu înă$uşit de hohotul prelung al întregii săli. )Cazul medicilor* a suferit o cădere răsunătoare. Totuşi, pentru a salva prestigiul lui @eters, )!udecătorii* i"au condamnat pe profesorul Sit8ovs8i şi cola$oratorii lui la şaisprezece ani de închisoare. %ceastă vădită nedreptate a pricinuit nemulţumire în oraş. %tunci ce8iştii au suspendat complet sentinţa )tri$unalului*. #upă o lună au început să le dea drumul medicilor în clinică pe timpul zilei, iar după două luni i"au pus definitiv în li$ertate. #upă părerea tuturor, de împuşcare au scăpat datorită cuvntării preotului"chirurg >oino" 'aseneţ8i. #upă mai multe săptămni, în oraş s"a aflat că, în seara cnd fuseseră aduşi soldaţii răniţi, profesorul Sit8ovs8i nu avusese cum să vină în clinicăM soţia lui încercase să se otrăvească şi el o salvase. /a cinci luni după procesul profesorului Sit8ovs8i, comisia de revizie, care se întrunea la intervale regulate, a dispus să fie scoasă icoana din sala de operaţii a spitalului orăşenesc. @ărintele >alentin a declarat că nu va merge la muncă pnă cnd icoana nu va fi repusă la locul ei şi a plecat acasă. /a sfrşitul anului -3G-, un asemenea )sa$ota!* era pedepsit ca o crimă politică de cea mai mare greutate. @e >oino"'aseneţ8i îl ameninţa arestul. @rietenul lui, ;.'. Slonim, a mi!locit pe lngă 7udzuta8, preşedintele Airoului Central"%siatic al CC al partidului comunist rus, spunnd că dacă va fi arestat excepţionalul chirurg, savant şi pedagog >oino"'aseneţ8i, va avea de pierdut în primul rnd repu$lica muncitorilor şi ţăranilor, medicina şi ştiinţa ei. 7udzuta8 a promis că profesorul nu avea să fie deocamdată arestat, lăsnd în sarcina medicilor înşişi să afle o soluţie. @ărintele >alentin nu ştia nimic de mi!locirea lui Slonim. Trecuseră de!a cteva zile de cnd se afla în grevă. Chirurgii trimişi la el în calitate de )iscoade* au povestit că medicul"şef lucrează tot timpul la $irou, $a scrie, $a citeşte. Să încerce să"l convingă era inutil. @otrivit amintirilor profesorului 9şanin, o delegaţie alcătuită din doi sau trei medici a fost trimisă la arhiepiscopul Tur8estanului. >lădica a făgăduit că va vor$i cu părintele >alentin, şi în ziua următoare >oino"'aseneţ8i a mers la lucru. ;edicul"şef însă a protestat vreme îndelungată împotriva îndepărtării icoanei. 2u s"a prezentat la Societatea ştiinţifică medicală, unde 34
avea de prezentat o comunicare. 'ar cnd la următoarea şedinţă, părintele >alentin, îm$răcat ca întotdeauna în rasă, s"a suit la tri$ună pentru a"şi prezenta comunicarea, a început prin a face următoarea declaraţie& )@rezint Societăţii scuzele mele pentru faptul că nu mi"am prezentat comunicarea în ziua desemnată, dar asta s"a întmplat nu din vina mea, ci din vina lui . 9şanin, ca în nici un caz să nu treacă în protocolul şedinţei cuvintele lipsite de respect la adresa reprezentantului puterii. @nă şi colegii atei nu puteau să nu vadă înalta moralitate a preotului ortodox şi viitorului arhiepiscop. ?osta asistentă medicală a spitalului orăşenesc din Taş8ent, ;. Nh. 2e!ans8aia, vor$ea despre el, în anii -34& )În pro$lemele care cereau o decizie pe plan moral, >alentin ?elixovici se purta ca şi cum în !urul lui nu ar fi fost nimeni. (l stătea totdeauna singur înaintea propriei conştiinţe, şi !udecata cu care se !udeca singur era mai aspră dect orice tri$unal*R
(l ştia $ine ce spune +@reasfințitul 'nochentie, iar cuvntul lui a fost aproape prorocesc& şi acum, în al treizeci şi optulea an de preoţie şi al treizeci şi şaselea an de arhierie, înţeleg ct se poate de limpede că chemarea mea de la #umnezeu a fost tocmai propovăduirea şi mărturisirea numelui lui
35
#e regulă aceste dispute se încheiau prin faptul că apostatul se făcea de rs şi credincioşii îl petreceau cu între$area& )Spune"ne, cnd minţeai& cnd erai popă sau acum0*. 2efericitul hulitor al lui #umnezeu a a!uns să se teamă de mine şi îi ruga pe organizatorii disputelor să"l scape de )filozoful acela*. 9dată, lucrătorii căilor ferate m"au invitat la clu$ul lor fără ştirea lui pentru a lua parte la o dispută despre religie. În aşteptarea disputei, eu stăteam pe scenă în spatele draperiei lăsate, cnd deodată am văzut că pe scenă se suie oponentul meu o$işnuit. >ăzndu"mă, s"a tul$urat foarte tare, a mormăit& )iarăşi doctorul ăsta*, a salutat şi a co$ort. @rimul a vor$it el, dar ca întotdeauna i"am zdro$it toate argumentele şi muncitorii m"au răsplătit cu aplauze răsunătoare. %supra nefericitului hulitor al #uhului Sfnt s"a împlinit în chip înfricoşător cuvntul psalmistului #avid& moartea păcătoşilor este cumplită . (l s"a îm$olnăvit de cancer rectal şi la operaţie s"a descoperit că tumora penetrase de!a în vezica urinară. În $azin i s"a format în scurtă vreme o cavitate profundă, extrem de fetidă, plină cu puroi, fecale şi urină, în care colcăiau o mulţime de viermi. >ră!maşul lui #umnezeu s"a înrăit îngrozitor în urma suferinţelor, înct pnă şi asistentele comuniste care fuseseră numite să"l îngri!ească nu puteau suporta răutatea şi $lestemele lui şi refuzau să se mai ocupe de el. În această perioadă grea pentru mine, cnd am avut de îm$inat slu!irea şi propovăduirea în catedrală cu activitatea la catedra de anatomie şi chirurgie topografică, am fost nevoit să învăţ în gra$ă teologie. =i aici mi"a a!utat #omnul #umnezeu printr"unul din cei care veneau la discuţiile şi disputele pe care le susţineam " un anticar credincios, care mi"a adus attea cărţi de teologie înct în scurtă vreme am căpătat o $i$liotecă decentă. #ar nu numai att& am continuat să lucrez ca medic"şef al spitalului, să operez pe scară largă în spital în fiecare zi şi chiar nopţile, şi n"am putut să nu îmi prelucrez în mod ştiinţific o$servaţiile. @entru aceasta am fost nevoit să fac nu rareori cercetări pe cadavre în morga spitalului, unde veneau zilnic căruţe încărcate vrf cu cadavre de refugiaţi din @ovol!ie, unde $ntuiau foametea cruntă şi epidemii de $oli contagioase. ;unca pe aceste cadavre tre$uia s"o încep prin a le curăţa cu minile mele de păduchi şi murdării. ;ulte din aceste cercetări pe cadavre au stat la $aza cărţii mele )Studii de chirurgie septică*, care a cunoscut trei ediţii într"un tira! general de I4.444 de exemplare. @entru ea, am 36
primit
premiul
Stalin
clasa
înti.
Q)Calea extrem de grea de chirurg rural autodidact, pe care am parcurs"o eu, m"a învăţat foarte multe lucruri, pe care aş dori acum, spre apusul activităţii mele chirurgicale, să le împărtăşesc colegilor tineri, ca să le uşurez grelele sarcini*, scria >lădica /uca în prefaţa la prima ediţie a monografiei sale unice, care a devenit carte de căpăti a medicilor. ;edicii dau mărturie că monografia >lădicăi /uca este cu adevărat o lucrare clasică, fundamentală, care cuprinde practic toate aspectele chirurgiei septice. ;aterialul cărţii este expus neo$işnuit de limpede, inteligi$il şi totodată cu un înalt profesionalism. %stfel putea să scrie doar un om care a început el însuşi să lucreze fără a!utor şi îndrumare practică. Înainte de epoca anti$ioticelor, cnd nu exista altă posi$ilitate de a lupta cu puroiul în afara celei chirurgicale, cartea era pur şi simplu indispensa$ilă " iar avnd"o, tnărul chirurg putea realiza operaţii complexe în condiţiile dificile ale unui spital de ţară. ;ulţi savanţi o$servă că )Studiile de chirurgie septică* au fost scrise cu mare dragoste pentru omul aflat în suferinţă şi cu mare dragoste către cititor. )@u$licarea în anul -35H a PStudiilor de chirurgie septicăQ a strnit interesul general. (minentul chirurg '.'. Nre8ov a emis aprecieri entuziaste la adresa cărţii. #e atunci " şi sunt de!a mai mult de H4 de ani " nu apare nici o lucrare ct de ct importantă în domeniul chirurgiei septice care să nu facă trimiteri la PStudiile de chirurgie septicăQ şi la autorul lor...* " scria în anul -3, >.'. :olosov în )>estni8 estitorul chirurgical*, 2r. 3. Tira!ul, cărţii s"a epuizat instantaneu. %deseori s"a cerut reeditarea ei. Sunt mărturii ale unor atei potrivit cărora, chiar neştiind că )Studiile de chirurgie septică* sunt scrise de episcopul /uca, nu se poate să nu remarci că lucrarea a fost scrisă de un creştin. Sunt în ea rnduri care arată ct de creştinească era atitudinea >lădicăi faţă de $olnav& )Cnd purcedem la operaţie, tre$uie să avem în vedere nu numai cavitatea a$dominală, ci întreg $olnavul, pe care din păcate medicii îl numesc 37
att de des )caz*. 9mul este cuprins de tristeţe şi frică de moarte, inima i se cutremură nu numai la propriu, ci şi la figurat. Ca atare, nu vă mulţumiţi cu îndeplinirea sarcinii foarte importante de a întări inima cu camfor sau digitalice, ci aveţi gri!ă să îl scăpaţi de greaua traumă psihică produsă de vederea mesei de operaţie, a instrumentelor întinse, a oamenilor în halate al$e, măşti, mănuşi de cauciuc& adormiţi"l în afara sălii de operaţie. %veţi gri!ă de încălzirea lui în timpul operaţiei, fiindcă acesta este un lucru extrem de important*R
Totuşi, munca pe cadavre acoperite de păduchi m"a costat scump. ;"am molipsit de tifos recurent într"o formă foarte severă, însă prin milostivirea lui #umnezeu $oala s"a limitat la o criză gravă şi încă una lipsită de însemnătate. În primăvara anului -3G5, nu cu multă vreme înainte de schismă şi apariţia )Aisericii vii*, episcopul 'nochentie a convocat un congres al clerului din eparhia Taş8entului şi Tur8estanului, care tre$uia să aleagă doi candidaţi la ridicarea în rangul arhieresc. %legerea a căzut asupra arhimandritului >isarion şi asupra mea. /a scurt timp a avut loc revolta preoţilor din ;oscova şi @etrograd împotriva @atriarhului Tihon, revoltă condusă de protoiereul %lexandru >vedens8i. În toată 7usia s"a produs împărţirea clerului în cei statornici şi tari cu duhul, credincioşi Aisericii 9rtodoxe şi @atriarhului Tihon, pe de o parte, şi pe de alta, în cei mici la suflet, fără credinţă, sau care n"au avut discernămnt în furtunoasele evenimente $isericeşti, care au intrat în )Aiserica vie* condusă de >vedens8i şi cţiva părtaşi ai acestuia, ale căror nume nu mi le mai amintesc. Schisma a avut urmări şi în eparhia noastră. %rhiepiscopul 'nochentie, care propovăduia foarte rar el însuşi, a ţinut o predică îndrăzneaţă, puternică, despre faptul că în Aiserică are loc o răzvrătire şi că este neapărată nevoie să rămnem credincioşi Aisericii 9rtodoxe şi @atriarhului Tihon şi să nu intrăm în nici un fel de legături cu episcopul )Aisericii vii*, a cărui venire era aşteptată. Spre surprinderea tuturor, doi protoierei de vază, oameni socotiţi a$solut de năde!de, au trecut de partea schismeiM acestora li s"au alăturat şi alţii, 38
înct
credincioşii
au
rămas
puţini.
@reasfinţitul 'nochentie s"a gră$it să săvrşească hirotonia arhimandritului >isarion. Împreună cu episcopul Serghie +/avrov, care nu demult fusese mutat în Taş8ent din %şha$ad, care era locul lui de exil, a săvrşit după toată rnduiala hirotonia întru episcop a arhimandritului >isarion. În ziua următoare însă noul episcop a fost arestat şi exilat din Taş8ent. ;ai trziu el s"a alipit la schisma gregoriană şi a primit rangul de mitropolit. @reasfinţitul 'nochentie era foarte speriat şi a fugit în taină, noaptea, la ;oscova, nădă!duind să a!ungă de acolo în mănăstirea >alaam. %cest plan, fireşte, nu i"a reuşit, şi numai după multă vreme a reuşit să a!ungă în satul său natal, @ustn8a.
(piscopul plecase. În Aiserică era schismă. %tunci, protoiereul ;ihail %ndreev şi cu mine i"am unit pe toţi preoţii şi epitropii rămaşi credincioşi, am organizat un consiliu al credincioşilor rămaşi, am prevenit N@L" ul despre aceasta QNosudarstvennoe @olitices8oe Lpravlenie +#irecţia @olitică de Stat " @oliţia politică sovietică a vremii +nota traducătoruluiR, cerndu"le permisiunea şi trimiterea unui o$servator. (u şi protoiereul %ndreev am luat asupra noastră conducerea tre$urilor eparhiale şi am convocat în Taş8ent, la adunarea eparhială, pe acei preoţi şi mem$ri ai consiliului $isericesc ce respinseseră )Aiserica vie*. %m rugat N@L"ul să"şi trimită reprezentanţii la aceste adunări, însă n"au venit nici măcar o dată. S"ar fi părut că totul este perfect, dar în special pentru asta m"am ales cu primul exil. @e atunci a venit în Taş8ent un arhiereu de mare vază " @reasfinţitul %ndrei +nu"mi amintesc numele de familie. %flnd cum stau lucrurile la noi, el m"a numit paroh al catedralei şi m"a hirotesit protoiereu. /a scurtă vreme după aceasta, a fost mutat din %şha$ad în Taş8ent alt exilat, @reasfinţitul %ndrei Lfims8i, în lume cneaz Lhtoms8i Q(piscopul %ndrei +în lume cneazul %lexandru Lhtoms8i, -DG"-3HH. În anul -3G s"a a$ătut în schisma celor de rit vechi. Cu toate că nu şi"a declarat unirea cu cei de rit vechi, a fost dat în vileag şi oprit de la slu!ire de către locţiitorul scaunului @atriarhal, mitropolitul @etru al :rutiţ8ului +nota redacț iei ruseR. 2u cu multă vreme înainte de arestarea şi exilarea sa în %sia Centrală, acesta fusese în 39
;oscova, şi @atriarhul Tihon, care se afla su$ arest la domiciliu, i"a dat dreptul de a alege candidaţi pentru ridicarea în cinul de episcop şi de a"i hirotoni în taină. %!ungnd în Taş8ent, @reasfinţitul %ndrei a încuviinţat alegerea mea de către so$orul clerului din Taş8ent drept candidat la hirotonia întru episcop şi m"a tuns în taină întru monahism în dormitorul meu.
Q%lexei, fiul mi!lociu al >lădicăi /uca, povestea& )9dată, cnd eram întins în patul meu +care se afla în ca$inetul tatei, a venit Sofia Sergheevna. Creznd că dorm, ea a încercat cu lacrimi în ochi să"l convingă pe tata ca de dragul nostru, al copiilor, să nu intre în monahism. Tata însă a rămas neclintit*.R
(l mi"a spus că voia să"mi dea numele lui @antelimon vindecătorul, dar după ce a luat parte la o /iturghie săvrşită de mine şi a ascultat predica mea a găsit că mi se potriveşte cu mult mai $ine numele apostolului"evanghelist, doctor şi iconar, /uca. @reasfinţitul %ndrei m"a trimis în oraşul tad!ic @end!i8ent, aflat la 34 de verste de Samar8and. În @end!i8ent trăiau doi episcopi exilaţi& #aniil al >olhovului şi >asilie al Suzdalului Q@reasfinţitul >asilie +Summer, episcop al Suzdalului, vicar al eparhiei >ladimirului, s"a săvrşit în acelaşi an în exil, în localitatea Lra"Tu$e din %sia Centrală +nota redacț iei ruseRM episcopul %ndrei le"a transmis, prin mine, o scrisoare în care îşi arăta dorinţa ca ei să mă hirotonească întru arhiereu. @recum am scris mai sus, am fost timp de doi ani şi patru luni preot al catedralei din Taş8ent, continund să lucrez ca medic şi chirurg"şef al spitalului orăşenesc. @lecarea mea la Samar8and tre$uia să ai$ă loc în taină, şi de aceea am fixat pentru ziua următoare patru operaţii, iar seara am plecat cu trenul la Samar8and însoţit de un ieromonah, de un diacon şi de fiul meu cel mare, ;ihail, care avea atunci şaisprezece ani.
40
%m a!uns la Samar8and dimineaţa, însă ne"a fost aproape cu neputinţă să găsim un $ir!ar care să ne ducă în continuare pnă la @end!i8entM nici unul nu voia să meargă, fiindcă toţi se temeau de atacurile $asmacilor Q $andiţi musulmani din %sia Centrală +nota traducătoruluiR. În cele din urmă s"a găsit un îndrăzneţ care s"a hotărt să ne ducă. %m mers vreme îndelungată. /a !umătatea drumului ne"am oprit într"o ceaihane Qhan şi ceainărie din %sia Centrală +nota traducătoruluiR să ne odihnim şi să hrănim caii. În ultimele două nopţi nu dormisem nici un minut şi acolo, îndată ce m"am întins pe platforma din scnduri unde $eau ceai uz$ecii, m"am cufundat într"un somn adnc ca într" o prăpastie. %m dormit doar trei sferturi de ceas, dar somnul m"a întărit şi m"am odihnit minunat. Cu a!utorul lui #umnezeu, am a!uns la ţintă cu $ine. @reasfinţiţii #aniil şi >asilie ne"au întmpinat cu dragoste. Citind scrisoarea episcopului %ndrei Lhtoms8i, au hotărt săvrşirea hirotoniei pentru /iturghia de a doua zi şi au slu!it fără întrziere >ecernia şi Ltrenia în $isericuţa Sfntului 2icolae al ;irelor /ichiei, fără sunet de clopote şi cu uşile închise. Împreună cu episcopii, locuia protoiereul moscovit Svenţiţ8i, cunoscut scriitor $isericesc, care a fost şi el de faţă la hirotonirea mea. /a >ecernie şi la /iturghie au citit şi au cntat tovarăşii mei de drum şi protoiereul Svenţiţ8i.
Q@rotoiereul >alentin Svenţiţ8i s"a născut în :azan, într"o familie aristocratică, în anul -DDG. În tinereţe, a studiat în Lniversitatea din ;oscova, a fost mem$ru al unor diverse cercuri filozofice, mai ales cu orientare religioasă, a scris povestiri, nuvele, drame, a ţinut conferinţe. %tt în anii de tinereţe, ct şi mai apoi >.@. Svenţiţ8i avea o neo$işnuită înrurire +influență prin cuvntul său asupra oamenilor, att cnd ţinea conferinţe, ct şi cnd predica sau purta discuţii particulare. (l povestea că în copilărie credea în #umnezeu, după care urmase o perioadă de şaisprezece"şaptesprezece ani cnd a!unsese la deplină tăgăduire a /ui şi deznăde!de. Starea lui sufletească era insuporta$ilă, aproape că îşi ieşise din minţi& dar iată că a mers la mănăstirea 9ptina, renumită pentru stareţii ei cu viaţă sfntă, şi a a!uns la stareţul %natolie +@otapov. Stareţul l"a influenţat profund pe tnăr şi acesta şi"a recăpătat credinţa, încă mai adncă şi mai serioasă dect fusese înainte. (venimentele anului -34 au făcut ca >.@. Svenţiţ8i să fie atras de ideile socialismului creştin şi l"au determinat să organizeze societatea ilegală 41
)?răţia creştină de luptă*, din care mai făceau parte @. ?lorens8i, >. (rn, %. (lceaninov, părintele 'ona Arihnicev. ;ai apoi >. Svenţiţ8i avea să renege complet ideile socialiste. În anul -3- a primit preoţia la @etrograd, după care s"a mutat la ;oscova, unde a slu!it şi a predicat adeseori în diferite $iserici. /a scurtă vreme, părintele >alentin a fost exilat în localitatea @end!i8ent din %sia Centrală. #upă ce s"a întors în anul -3G din primul exil, părintele >alentin Svenţiţ8i a început să slu!ească în $iserica sfinţitului mucenic @angratie, unde purta în mod regulat discuţii, cu enoriaşii, despre credinţă şi viaţa în Aiserică. %vnd $inecuvntarea @atriarhului Tihon, a ţinut şase predici despre Taina spovedaniei, îndreptate împotriva practicii spovedaniei pu$lice, care începea pe atunci să se răspndească. În predicile sale, părintele >alentin a dovedit cu numeroase argumente istorice deplina ei necanonicitate şi faptul că o astfel de practică reprezintă o deformare a Tainei. #eclaraţia mitropolitului Serghie +Stragorods8i din data de -IRG3 iulie -3G a strnit protestele vii ale părintelui >alentin Qcele$ra declaraţie de loialitate faţă de puterea sovietică, att de discutată şi contestată pnă în ziua de astăzi, care a provocat desprinderea aşa"numitei )Aiserici din catacom$e* +nota traducătoruluiR. %cesta s"a alipit la schisma iosifiană Qeste vor$a de schisma sus"pomenită, condusă iniţial de mitropolitul 'osif +nota traducătoruluiR, chiar interzicnd fiilor săi duhovniceşti să mai meargă la $isericile rămase su$ !urisdicţia mitropolitului Serghie. În anul -3GD, părintele >alentin a fost arestat din nou şi exilat în Si$eria. %colo, într"un sătuc aflat la optzeci de 8ilometri distanţă de staţia feroviară Taişet a fost lovit de o $oală gravă şi chinuitoare. În exil, părintele >alentin a a!uns, prin pătimire, la hotărrea de a se întoarce în comuniunea cu mitropolitul Serghie. Înaintea morţii, el s"a pocăit fără făţărnicie. 'ată extrase din scrisoarea părintelui >alentin către mitropolitul Serghie&
)Înalt @reasfinţia voastră, preamilostive arhipăstor şi părinte, mor. #e mult mă chinuie conştiinţa faptului că am păcătuit greu faţă de Sfnta Aiserică, şi înaintea morţii am a!uns să nu mă mai îndoiesc deloc că aşa stau lucrurile. >ă rog să îmi iertaţi păcatul şi să mă uniţi iarăşi cu Sfnta Aiserică 9rtodoxă. %duc pocăinţă pentru faptul că am avut trufia ca, în pofida sfintelor canoane, să nu vă recunosc drept prim episcop legiuit, punnd înţelegerea mea 42
personală şi simţămintele mele personale mai presus de înţelegerea so$ornicească a Aisericii... 2u am nevoie de nimic " nici de li$ertate, nici de îm$unătăţirea condiţiilor exterioare de viaţă ", fiindcă acum îmi aştept sfrşitul, ci primiţi, pentru
#in
scrisorile
către
fiii
duhovniceşti&
)@ărintele vostru duhovnicesc a făcut o cumplită greşeală duhovnicească şi a păcătuit greu. %cum trei ani m"am despărţit de mitropolitul Serghie şi mi"am scos turma din snul Aisericii 9rtodoxe. >ai celui prin care vine în lume sminteala " iar eu am smintit pe mulţi... ;or şi în faţa morţii îmi recunosc acest cumplit păcat înaintea Sfintei Aiserici şi înaintea voastră. @entru
@ărintele >alentin Svenţiţ8i a murit pe G4 octom$rie -35-, după ce a primit deplină iertare de la mitropolitul Serghie. % fost dată permisiunea ca 43
trupul răposatului să fie adus la ;oscova. În timpul slu!$elor de pomenire, un şuvoi nesfrşit de oameni a urmat sicriul.R
@reasfinţiţii #aniil şi >asilie au fost puşi în încurcătură de faptul că nu eram arhimandrit, ci doar ieromonah, şi nu avusese loc alegerea mea în cinul de episcop. Totuşi nu au şovăit multă vreme, şi"au amintit o serie de precedente cnd fuseseră hirotoniţi întru episcop ieromonahi şi s"au liniştit. în dimineaţa următoare am mers cu toţii la $iserică. %m închis uşile şi nu am tras clopotele, ci am început imediat slu!$a şi la începutul /iturghiei au săvrşit hirotonia. /a hirotonie cel hirotonit se apleacă peste prestol, iar arhiereul ţine deasupra capului său (vanghelia deschisă. În acest moment însemnat al hirotoniei, cnd au citit rugăciunea de săvrşire a Tainei, am fost cuprins de o emoţie att de adncă înct tremuram cu tot trupul şi mai apoi arhiereii aveau să spună că nu mai văzuseră niciodată asemenea emoţie. #e la $iserică @reasfinţiţii #aniil şi >asilie împreună cu protoiereul Svenţiţ8i s"au întors acasă ceva mai devreme dect mine şi m"au întmpinat cu urarea cuvenită arhiereului& Ton despotin 8e arhierea imon... Q)@e Stăpnul şi %rhiereul nostru, #oamne, îl păzeşte întru mulţi ani1* în lim$a greacă veche +nota traducătoruluiR. %m devenit arhiereu pe -DR5- mai -3G5. În Taş8ent ne"am întors cu $ine în ziua următoare. Cnd această hirotonie a fost adusă la cunoştinţa Sanctităţii Sale, @atriarhul Tihon, acesta a confirmat"o şi a recunoscut"o ca legitimă fără să şovăie vreo clipă. @e G- mai, într"o duminică, de pomenirea Sfinţilor, întocmai cu apostolii, Constantin şi (lena, am săvrşit prima mea slu!$ă arhierească. @reasfinţitul 'nochentie plecase de!a. Toţi preoţii catedralei fugiseră ca şo$olanii de pe o cora$ie care se scufundă, şi prima mea priveghere de toată noaptea şi /iturghie le"am putut slu!i doar cu protoiereul ;ihail %ndreev. /a prima mea slu!$ă a fost de faţă, în altar, @reasfinţitul %ndrei al LfimeiM acesta se temea că nu voi putea slu!i fără să fac greşeli. #in mila lui #umnezeu însă n"au fost greşeli. 44
Săptămna următoare s"a scurs în linişte şi am slu!it netul$urat cea de"a doua priveghere de toată noaptea. #upă ce m"am întors acasă, citeam rnduiala după împărtăşirea cu Sfintele Taine. /a ora -- seara s"a auzit o $ătaie în uşă& a urmat percheziţia şi primul arest. ;"am iertat cu copiii şi cu Sofia Sergheevna şi am intrat pentru prima dată în )cioara neagră*, cum era numit automo$ilul N@L. %şa au început cei unsprezece ani ai închisorilor şi exilurilor mele.
QCunoscnd popularitatea >lădicăi /uca +profesorului >oino" 'aseneţ8i, autorităţile se temeau să nu iasă vreo tul$urare şi, ca atare, arestul lui a fost însoţit de o campanie denigratoare în )presa muncitoresc"ţărănească*. %u urmat cteva articole calomniatoare, evident la comanda N@L. =i mai apoi gazetele sovietice aveau să"l clevetească nu o dată pe >lădica /ucaM printre alţii, l"a atacat în presă fostul protoiereu /oma8in, care se lepădase de #umnezeu. R
Cei patru copii ai mei au rămas în gri!a Sofiei Sergheevna. (a şi copiii au fost alungaţi din apartamentul meu de medic"şef şi repartizaţi într"o cămăruţă unde a$ia aveau loc să stea, deşi copiii erau cazaţi în paturi suprapuse, )pe două eta!e*. Totuşi, Sofia Sergheevna nu a fost dată afară din serviciuM primea douăzeci de ru$le pe lună şi din acestea trăiau ea şi copiii. @e mine m"au închis în $eciul N@L. @rimul interogatoriu a fost a$solut stupid. %m fost între$at de legăturile mele cu oameni pe care nu"i cunoşteam deloc, despre cola$orarea mea cu cazacii din 9ren$urg, despre care, fireşte, nu ştiam nimic.
Q>lădica /uca a fost învinuit atunci de legături cu englezii, pe care le"ar fi întreţinut, pasămite, peste graniţa cu Turcia. @ovestind despre asta, >lădica a o$servat zm$ind& )2u puteam fi participant la conspiraţia căzăcească şi lucrător al spiona!ului internaţional din două motive& în primul rnd acest lucru ar fi contravenit convingerilor mele, iar în al doilea rnd ce8iştii au afirmat că acţionam simultan în Caucaz şi în Lrali. Toate încercările mele, de a"i lămuri că pentru un singur om lucrul acesta este fizic imposi$il, n"au dus la nici un rezultat*.R 45
9dată am fost chemat noaptea la un interogatoriu care s"a prelungit vreme de două ore. %cesta a fost condus de un ce8ist foarte important, care mai apoi a ocupat un post de marcă în N@L"ul moscovit Q potrivit lui ;. @opovs8i, acesta era @eters +nota redacției ruseR. (l m"a interogat cu privire la vederile mele politice şi raportarea mea la puterea sovietică. %uzind că am fost dintotdeauna un democrat, a pus pro$lema decis& )(i $ine, cine sunteţi dumneavoastră& prietenul nostru sau adversarul nostru0*. (u am răspuns& )=i una şi alta. #acă nu aş fi fost creştin, pro$a$il că aş fi devenit comunist. #ar dumneavoastră aţi pornit prigoană împotriva creştinismului şi, ca atare, fireşte că nu vă sunt prieten*. @entru o vreme am fost lăsat în pace şi din $eci am fost mutat într" un loc mai conforta$il. (ram ţinut într"o curte mare amena!ată în pripă ca închisoare N@L împreună cu dependinţele sale. /a interogatoriile ce au urmat, am fost acuzat în mod stupid că aş fi avut legături cu cazacii din 9ren$urg, punndu"mi"se în spate şi alte născociri. În anii de preoţie şi muncă în calitate de medic"şef al spitalului din Taş8ent n"am încetat să scriu la )Studiile de chirurgie septică*, pe care vroiam să le pu$lic în două volume, lucru pe care presupuneam că îl voi face în curnd& rămăsese să scriu ultimul eseu din primul volum& )#espre inflamaţia purulentă a urechii medii şi complicaţiile ei*. ;"am adresat directorului secţiei de închisoare în care mă aflam cu rugămintea să mi se dea posi$ilitatea de a scrie acest capitol. %cesta a fost att de ama$il înct mi"a dat dreptul de a scrie în ca$inetul său după ce îşi încheia programul. În scurtă vreme, am terminat primul volum al cărţii. @e pagina de gardă am scris& )(piscop /uca. @rofesor >oino"'aseneţ8i. Studii de chirurgie septică*. %şa s"a împlinit în chip uimitor tainica şi neînţeleasa de către mine prevestire dumnezeiască despre această carte, prevestire pe care am primit"o cu ani în urmă, cnd încă mă mai aflam în @ereiaslav"Kaless8i& )Cnd această carte va fi încheiată, pe ea va sta numele unui episcop*. Să pu$lic cartea în două volume nu am reuşitM ea a fost tipărită pentru prima dată, într"o ediţie departe de a fi completă, doar după primul meu 46
exil.
Cuvntul
)episcop*
a
fost,
fireşte,
cenzurat.
Q;ai înainte de a fi trimis în exil, >lădica /uca a reuşit să"i scrie comisarului poporului pentru cultură, %.>. /unacears8i, care diriguia de asemenea ştiinţa şi pro$lemele editoriale. @rofesorul întemniţat i"a cerut comisarului nu li$ertate şi nici o !udecată corectă. (l şi"a exprimat numai dorinţa ca pe coperta viitoarei monografii medicale să fie menţionat alături de numele autorului şi cinul lui duhovnicesc. /unacears8i a răspuns printr"un refuz hotărt. 9 editură de stat sovietică nu putea scoate cărţile unui episcop. >lădica avea să arate mai trziu, în exil, cu multă amărăciune, studentului medicinist ?.'. 2a8ladov răspunsul $ătut la maşină al comisarului poporului. ;ai apoi, >lădica a pu$licat în reviste din străinătate cteva lucrări în lim$a germană, pe care le"a semnat )(piscop /uca*. R
În închisoare n"am fost ţinut multă vreme& mi"au dat drumul pentru o zi ca să merg la ;oscova în li$ertate. ?ostul meu apartament de medic"şef a fost plin toată noaptea de enoriaşii catedralei care veneau să se ierte cu mine. @e atunci scaunul arhieresc al Taş8entului era de!a ocupat de către 2icolae, mitropolitul )Aisericii >ii*, pe care îl numisem )mistreţ săl$atic* suit pe locul de sus Qeste vor$a de locul din altar unde se află tronul arhieresc +nota traducătoruluiR şi le"am interzis credincioşilor să ai$ă împărtăşire cu el. %ceastă poruncă a mea i"a făcut să tur$eze pe ce8işti.
alcătuită
QS"a păstrat integral textul poruncii >lădicăi /uca, ce a fost poate cu cteva ceasuri înainte de plecare&
pe
)Spre împlinire cu tărie şi fără a$atere vă poruncesc& staţi neclintiţi calea pe care v"am povăţuit.
47
Să vă supuneţi silniciei dacă vă vor lua $isericile şi le vor da în seama mistreţului săl$atic ce s"a suit pe locul de sus al $isericii noastre. #e felul în care sunt la arătare slu!$ele să nu vă lăsaţi smintiţi şi $at!ocura de slu!ire pe care o săvrşeşte mistreţul să nu o socotiţi slu!ire. Să mergeţi la $isericile unde slu!esc preoţi vrednici, care nu s"au supus mistreţului. #acă mistreţul va pune stăpnire pe toate $isericile, să socotiţi că #umnezeu v"a lipsit de $iserici şi v"a aruncat în foamete de auzire a cuvntului dumnezeiesc. Cu mistreţul şi cu slugile sale să nu aveţi nici o împărtăşie şi să nu vă în!osiţi pnă la a vă sfădi cu ei. Împotriva stăpnirii rnduite de #umnezeu pentru păcatele noastre să nu vă răsculaţi defel şi să vă supuneţi ei cu smerenie întru totul. Cu stăpnirea de urmaş al apostolilor cea dată mie de #omnul nostru 'isus
În timpul anchetelor N@L, episcopul /uca spunea despre cei din )Aiserica >ie*& )Calcă dreptatea lui ie*... dar au rămas pustii. )#iata* episcopului /uca, su$ forma ctorva zeci de exemplare $ătute la maşină, a avut asupra credincioşilor o mult mai mare înrurire +influență dect imprecaţiile +mizeriile din gazete ale propagandiştilor de partid şi ale celor din )Aiserica >ie*. /a N@L au priceput& >lădica /uca tre$uia scos ct mai repede dintre graniţele Tur8estanului.R
#imineaţa, după ce m"am iertat cu copiii, m"am îndreptat spre gară şi am ocupat loc nu în vagonul pentru arestaţi, ci într"unul de pasageri. Sirena locomotivei a răsunat o dată, de două ori, de trei, dar trenul nu s"a mişcat din loc preţ de douăzeci de minute. @recum aveam să aflu după multă vreme, trenul nu 48
putea să se mişte din pricină că o mulţime de popor se întinsese pe şine în dorinţa de a nu mă lăsa să plec din Taş8ent " dar acest lucru a fost, fireşte, cu neputinţă.
&rimul eil
În ;oscova, m"am prezentat la N@L"ul central unde, după un interogatoriu scurt şi nesemnificativ, mi s"a declarat că pot locui în li$ertate în ;oscova o săptămnă, după care va tre$ui să mă prezint din nou la N@L. În cursul acelei săptămni, am fost de două ori la @atriarhul Tihon şi am slu!it o dată împreună cu el Qîn $iserica cu hramul înălţării #omnului din :adaşî +nota redacției ruseR. Cnd m"am înfăţişat pentru a doua oară la N@L, am fost arestat şi trimis la închisoarea Autr8a. #upă ce am stat o săptămnă în carantină, am fost plasat într"o celulă pentru deţinuţii de drept comun, unde $andiţii şi escrocii s"au purtat totuşi cu mine destul de cuviincios. În spitalul închisorii, am făcut cunoştinţă pentru prima dată cu mitropolitul %rsenie al 2ovgorodului Qmitropolitul %rsenie +Stadniţ8i a murit exilat în Taş8ent, în anul -35I +nota redacției ruseR. În celula vecină, tot a celor de drept comun, se afla un preot care avea mare influenţă asupra $andiţilor şi escrocilor. %ceasta s"a terminat $rusc atunci cnd în celulă a fost adus un hoţ $ătrn, pe care cei de drept comun l"au întmpinat cu mare cinste, ca pe conducătorul lor. În fiecare zi, eram scoşi la plim$are în curtea închisorii. Întorcndu" mă din curte la eta!ul unu, am o$servat pentru prima dată că am dispnee. 49
9dată, spre marea mea mirare, am fost chemat la vor$itor. @rintre gratii am stat de vor$ă cu fiul meu mai mare, ;işa. ;i"a spus că, în căutare de lucru, avusese de trecut prin multe încercări. #e pildă, în :iev fusese nevoit să vopsească podul de cale ferată, fiind suspendat în leagăn deasupra 2iprului. În $i$lioteca închisorii Autr8a am reuşit, spre marea mea $ucurie, să capăt 2oul Testament în lim$a germană, pe care îl citeam cu rvnă. Spre mi!locul toamnei, un lot numeros de deţinuţi a fost mnat pe !os prin toată ;oscova pnă la închisoarea Tagan8i. (u mergeam în primul rnd, iar nu departe de mine mergea $ătrnul hoţ ce poruncea criminalilor din camera vecină la Autr8a. În închisoarea Tagan8i, am fost $ăgat nu cu criminalii, ci în celula deţinuţilor politici. Toţi deţinuţii, inclusiv eu, am primit co!ocele de la soţia scriitorului ;axim Nor8i. ;ergnd către closet, pe coridorul lung, am văzut prin uşa cu ză$rele a unei celule izolate, pustii, unde apa a!ungea pnă la glezne, un hoţ prăpădit, pe !umătate gol, care şedea lngă coloana de apă şi tremura. '"am dat co!ocelul, care nu"mi tre$uia. /ucrul acesta i"a făcut o impresie teri$ilă $ătrnului conducător al hoţilor şi, de fiecare dată cnd treceam pe lngă camera celor de drept comun, mă saluta cu multă prietenie, numindu"mă )părinte*. ;ai trziu, în alte închisori, aveam să mă încredinţez nu o dată ct de mult preţuiesc hoţii şi $andiţii purtarea omenoasă faţă de ei. În închisoarea Tagan8i m"am îm$olnăvit de o răceală severă, pro$a$il virală, şi am zăcut cam o săptămnă în închisoarea spitalului cu fe$ră în !urul a H4 de grade. #e la medicul închisorii, am primit o adeverinţă în care era scris că nu pot merge pe !os şi tre$uie să fiu transportat cu căruţa. În închisorile moscovite am a!uns să stau împreună cu protoiereul ;ihail %ndreev, care venise din Taş8ent împreună cu mine. Împreună cu el, am plecat şi din ;oscova în primul meu exil, la începutul iernii anului -3G5. Cnd trenul a a!uns în oraşul Tiumeni, era o seară liniştită cu lună şi am vrut să merg la închisoare pe !os, deşi paznicul propusese să mergem cu căruţa. @nă la închisoare nu era mai mult de o verstă, dar, din nefericire pentru mine, eram mnaţi în pas alergător şi la închisoare am a!uns cu o dispnee puternică. @ulsul era sla$ şi rapid, iar pe picioare îmi apăruseră edeme mari pnă la genunchi.
50
%ceasta a fost prima manifestare a miocarditei pe care mi"a pricinuit"o, fără îndoială, tifosul recurent de care suferisem în Taş8ent, la un an după primirea preoţiei. În închisoarea din Tiumeni nu ne"am oprit prea multă vreme " în !urul a două săptămni " şi am zăcut tot timpul lipsit de asistenţă medicală, dat fiind că singura fiolă de preparat digitalic am primit"o a$ia după douăsprezece zile. În închisoarea din Tiumeni ne"am întlnit pentru prima dată cu protoiereul 'larion Nolu$iatni8ov şi mai departe am mers împreună cu el. Cea de"a doua oprire am făcut"o în oraşul 9ms8, însă cu privire la ea nu mi"au rămas nici un fel de amintiri. #e la 9ms8 am mers pnă la 2ovosi$irs8 într"un vagon )tip Stolpin* pentru deţinuţi, alcătuit din camere separate cu uşi ză$relite şi un coridor îngust cu ferestre mici, aflate sus. În camera unde fuseserăm repartizaţi eu şi tovarăşii mei de drum, cei doi protoierei, au mai fost $ăgaţi un $andit care omorse opt oameni şi o prostituată care mergea noaptea să )practice meseria* cu paznicii. Qcontele Stolpin, asasinat în cele din urmă de terorişti, a fost ministru de interne în timpul revoluţiei nereuşite din -34, care a eşuat în $ună măsură datorită energicelor lui măsuri +nota traducătoruluiR Aanditul ştia că la Tagan8i îi dădusem co!ocul hoţului care tremura şi a fost foarte respectuos cu mine. (l m"a asigurat că niciodată şi nicăieri nu voi fi necă!it de nimeni din frăţia lor delicventă. Totuşi, chiar în închisoarea din 2ovosi$irs8, în timp ce mă spălam în $aie, mi s"au furat cteva sute de ru$le, iar mai trziu, în aceeaşi închisoare, mi"a fost furat geamantanul cu lucruri. În închisoarea cu pricina am fost $ăgaţi la început într"o celulă separată, însă în scurtă vreme am fost mutaţi într"o celulă mare pentru deţinuţii de drept comun, unde hoţimea ne"a întmpinat cu atta vră!măşie înct am fost silit să scap de ei cu fuga. %m început să $at în uşă su$ pretextul că tre$uie să merg neapărat la closet, iar după ce am ieşit i"am declarat supraveghetorului că în nici un caz nu mă mai întorc în cameră. #e la 2ovosi$irs8 pnă la :rasnoiars8 am mers fără peripeţii deose$ite. /a :rasnoiars8, am fost $ăgaţi într"un $eci mare al casei cu două eta!e a N@L. Aeciul era foarte murdar şi plin de excremente omeneşti pe care am fost nevoiţi să le curăţăm fără să ni se dea nici măcar lopeţi. %lături de $eciul nostru se afla altul, unde se aflau cazacii dintr"un detaşament răsculat. 2umele conducătorului lor nu mi"l amintesc, însă nu voi uita nicicnd cum se auzeau focurile de armă cnd au fost împuşcaţi cazacii. În $eciul N@L nu am stat multă 51
vreme şi am fost trimişi mai departe pe drumul de iarnă în oraşul (niseis8, la trei sute douăzeci de 8ilometri nord de :rasnoiars8. #espre acest drum, îmi amintesc puţine lucruri. 2"am uitat însă operaţia pe care am a!uns s"o fac, la unul dintre popasurile de noapte, unui ţăran în vrstă de treizeci de ani. #upă o osteomielită gravă netratată de nimeni, acestuia îi ieşeau dintr"o rană căscată, aflată în regiunea deltoidiană, întreaga treime superioară humerală cu capul humeral cu tot. 2"aveau cu ce să îl panseze, înct cămaşa şi patul lui erau mereu inundate de puroi. %m cerut să mi se facă rost de un cleşte de lăcătuş şi cu acesta am extras fără nici o dificultate un sechestru imens. În (niseis8, am primit o locuinţă $ună în casa unui om avut şi am trăit acolo în !ur de două luni. 2i s"a alăturat încă un preot exilat şi săvrşeam cu toţii, în zilele de săr$ătoare, privegherea de toată noaptea şi /iturghia. %sta se întmpla în locuinţa noastră, ce cuprindea şi o cameră de oaspeţi. În (niseis8 erau foarte multe $iserici, dar şi aici, ca şi în :rasnoiars8, preoţii se a$ătuseră în schisma )Aisericii >ii* şi împreună cu aceştia fireşte că nu puteam să ne rugăm. Ln singur diacon rămăsese credincios 9rtodoxiei şi l"am hirotonit întru pres$iter. Într"una din zilele de săr$ătoare, am intrat în camera de oaspeţi ca să încep /iturghia şi dintr"o dată am văzut un $ătrn monah necunoscut care stătea în picioare lngă uşa din capătul celălalt. %cesta a rămas pur şi simplu înlemnit văzndu"mă şi nici măcar nu a făcut închinăciune. #upă ce şi"a venit în fire a zis, răspunznd între$ării mele, că în :rasnoiars8 poporul nu vrea să ai$ă împărtăşire cu preoţii necredincioşi şi l"a trimis în oraşul ;inusins8, la trei sute de verste depărtare spre sud de :rasnoiars8, unde trăia un episcop ortodox al cărui nume nu mi"l mai amintesc. ;onahul
am
;onahul mi"a făcut închinăciune pnă la pămnt şi la /iturghie l" hirotonit întru ieromonah.
52
Cu zece ani înainte, cnd mă văzuse el în vis, eram chirurg în trgul @ereiaslav"Kaless8i şi nici nu mă gndeam la preoţie sau arhierie. 'ar la #umnezeu eram pe atunci de!a episcop. 'ată ce necunoscute sunt căile #omnului. >enirea mea în (niseis8 a produs foarte mare senzaţie, ce a a!uns la apogeu cnd am efectuat extracţie de cataractă congenitală unor $ăieţei or$i " trei fraţi " redndu"le vederea. /a rugămintea doctorului >asilii %lexandrovici Aaşurov, directorul spitalului din (niseis8, am început să operez la el " şi în două luni ct am trăit în (niseis8 am făcut nu puţine operaţii chirurgicale ma!ore, inclusiv ginecologice. În acelaşi timp consultam din plin acasă iar doritorii erau att de mulţi înct chiar din primele zile s"a dovedit indispensa$ilă înscrierea $olnavilor pe o listă de programare. %ceastă listă, începută în primele zile ale lui martie, a a!uns repede la ziua Sfintei Treimi.
QÎn toate locurile, unde a fost exilat >lădica /uca, trăiesc şi în ziua de astăzi zeci de oameni ce îi păstrează o amintire plină de recunoştinţă. >lădica nu refuza a!utorul său nici celor mai săraci şi umili oameni, nu lua nici o plată pentru tratament şi era în stare să"şi $ată capul zile întregi cu copilaşii $olnavi şi murdari de la ţară. @entru fiecare operaţie efectuată cu participarea episcopului /uca, era nevoie de permisiune specială, care era dată în silă, şi popularitatea crescndă a exilatului îi irita pe mai"marii oraşului. În (niseis8 se povesteș te că episcopul a fost odată chemat la Ce8a. Îndată ce a trecut pragul ca$inetului, îm$răcat ca de o$icei în rasă şi cu crucea pe piept, ce8istul a început să urle& )Cine v"a permis să practicaţi 0* >lădica /uca a răspuns& )(u nu practic în sensul pe care îl daţi cuvntului dumneavoastră. (u nu iau $ani de la $olnavi " iar să"i refuz +pe $olnavi, iertaţi"mă, nu am dreptul*. /a episcopul"doctor au fost trimise de cteva ori )iscoade* +spioni, dar s"a dovedit că el nu lua nici o plată de la $olnavi, iar ca răspuns la recunoştinţa pacienţilor o$işnuia să spună& )#umnezeu este Cel ce v"a vindecat prin minile mele. 7ugaţi"vă /ui*. #upă aceasta, autorităţile au început să privească mai îngăduitor activitatea medicală a profesorului exilat. @e (nisei $ntuia pe atunci trahomul Qcon!unctivită infecţioasă cu evoluţie cronică, produsă de Chlamdia trachomatis, care, netratată, duce în 53
timp la or$ire +nota traducătoruluiR. #in pricina acestei $oli, mulţi $ăştinaşi " 8eţi, sel8uni, evenci " îşi pierdeau vederea. ?ostul şef al transportului fluvial de pe (nisei, '.;. 2azarov, redă următoarele cuvinte auzite în anii -354 de la văcarul evenc 2ichita, din 'm$aţ8ul de 6os& )Ln şaman mare cu $ar$ă al$ă a venit pe rul nostru, un popă"şaman. @opa"şaman spune un cuvnt, or$ul începe să vadă pe dată. #upă aceea a plecat popa"şaman, şi iarăși s"au îm$olnăvit oamenii*. Căpitanul 2azarov crede că este vor$a de profesorul >oino"'aseneţ8i, care opera cu mult succes $olnavii cu sechele de trahom.R
2u cu multă vreme înainte de venirea mea în (niseis8, fusese închisă o mănăstire de femei şi două surori din acea mănăstire mi"au povestit ctă pngărire şi $at!ocorire a celor sfinte însoţise faptul cu pricina.
QÎn (niseis8, aveau o deose$ită amploare neornduielile ateilor" comsomolişti. Ln fost miliţian povestea cu multă satisfacţie cum el însuşi scosese pe atunci îm$răcăminţile din aur de pe icoanele catedralei %dormirii, cum încărcase în căruţă potirele şi cădelniţele confiscate, cum a!utase să fie date !os clopotele. În timpul confiscării, credincioşii " uneori se adunau cteva sute de oameni " îi ocărau de la oarecare depărtare pe reprezentanţii autorităţilor şi pe activiştii comsomolişti. Se auzeau $lesteme şi rugăciuni pentru pedepsirea hulitorilor lui #umnezeu. ;iliţianul trăgea împuşcături de avertisment în aer, pe unii îi ducea la secţie. În iarna anului -3GH, comsomoliştii au dărmat $isericuţa din satul Sotni8ovo )aşa, pentru distracţie*, cum spuneau ei. 9 fostă conducătoare de pionieri îşi aminteşte că în (niseis8 s"au auzit detunături tot anul -3GH& comsomoliştii, conduşi de secretarul lor, organizator de carnavaluri şi reprezentaţii profanatoare, distrugeau $isericile. >lădica /uca a rostit de cteva ori predici în care înfiera +condamna păgnătăţile săvrşite, îi făcea de ruşine pe demolatorii $isericilorM a luat parte şi la o dispută pu$lică, în faţa unui numeros auditoriu, cu tnărul medic ateu Cegleţov. %stfel a pornit şi mai mult împotriva sa conducerea sovietică din (niseis8. #uşmănos se purtau cu episcopul /uca şi unii dintre medicii locali, pro$a$il foşti felceri +asistenț i care pe atunci practicau în particular înlocuind medicii cu experienţe. >oino"'aseneţ8i îi lipsea de clientelă. Întreprinzătorii din medicină, care adunaseră capitaluri în vremea 2(@"ului +2ovaia 54
(8onomices8aia @oliti8a, iniţiată de /enin, care, văznd că economia se află în derivă, a încercat să dea oarecare fru li$er iniţiativei particulare. #upă moartea lui, acest program a fost prompt lichidat de Stalin +nota traducătorului, au început să se plngă cu făţărnicie autorităţilor de )popa* care efectuează operaţii )iresponsa$ile*...R
/ucrurile au a!uns pnă acolo că o comsomolistă, ce se afla în rndul devastatorilor mănăstirii, şi"a ridicat toate fustele şi s"a aşezat pe altar. @e acele două surori le"am tuns întru monahism şi le"am dat numele ocrotitorilor mei cereşti& pe cea mai în vrstă am numit"o /ucia, pe cea mai tnără >alentina. 2u cu multă vreme înainte de Auna >estire, am fost trimis în locul de exil ce îmi fusese desemnat& satul
Qlădica /uca îndura cu adncă ră$dare creştinească toate greutăţile exilului& )@entru mine să nu"ţi faci gri!i, nu am nevoie de nimic*, îi scria el din (niseis8 fiului ;ihail, iar după cteva luni& )@entru mine să nu vă faceţi gri!i. #omnul m"a aran!at minunat în
/ucia şi >alentina au mers cu lucrurile înaintea mea, iar împreună cu mine au călătorit pnă la satul Aoguceanî protoiereii 'larion Nolu$iatni8ov şi ;ihail %ndreev. %m mers pe cai pe (nisei şi %ngara, care erau îngheţate, pnă la Aoguceanî, unde ne"au despărţit, trimiţndu"i pe Nolu$iatni8ov şi %ndreev în sate aflate nu departe de Aoguceanî, iar pe mine la o sută douăzeci de verste depărtare, în satul
complet
sănătos.
În Aoguceanî mi"a fost arătat un ţăran evlavios din satul ăznd că am fost alungaţi din casă, oamenii s"au tul$urat şi au pus"o pe $ătrnă să ne primească înapoi în casă. În
răspunde înaintea tri$unalului pentru purtarea lor neomenoasă faţă de mine, care eram profesor. /a zece verste de Aoguceanî, călătoria noastră călare s"a întrerupt. Însoţitorii au fost nevoiţi să mă dea !os pe $raţe de pe cal, fiindcă nu mai mersesem niciodată călare şi eram foarte o$osit. @nă la Aogucean am mers în teleagă. #upă aceea, am plutit pe %ngara în $ărci, fiind nevoiţi însă să ocolim pragurile prime!dioase. Seara, pe malul (niseiului, în dreptul gurii %ngarei, am slu!it su$ cerul li$er, împreună cu monahiile, o vecernie de neuitat. #upă sosirea în (niseis8, am fost dus la închisoare şi vrt într"o celulă de o singură persoană. 2oaptea am suferit un atac de neînchipuit al ploşniţelor. %m adormit repede, însă m"am deşteptat nu după multă vreme, am aprins lampa electrică şi am văzut că toată perna, patul şi pereţii camerei erau acoperiţi cu un strat aproape compact de ploşniţe. %m aprins o lumnare şi am început să ard ploşniţele, care au început să cadă pe podea de pe pereţi şi pat. (fectul acestei pr!oliri a fost uimitor. #upă un ceas nu rămăsese în celulă nici o ploşniţă. %cestea, după cte se pare, îşi spuseseră cumva& )?raţilor, scapă cine poate1 %ici se arde1*. În zilele următoare, nu am mai văzut ploşniţe& toate plecaseră în alte celule. În închisoarea din (nisei n"am fost ţinut mult timp. ;"au trimis mai departe, pe (nisei în !os, cnd a venit din :rasnoiars8 un convoi alcătuit dintr" un vaporaş care trăgea cteva $ar!e. %m fost îm$arcat pe una din $ar!e împreună cu social"revoluţionarii trimişi în regiunea Turuhans8. ;onahiile /ucia şi >alentina au vrut să mă însoţească, dar nu li s"a îngăduit. Calea pe largul (nisei, care curgea prin taigaua nemărginită, era plictisitoare şi monotonă. /a !umătatea drumului pnă la Turuhans8, a fost făcut un mic popas într"o localitate destul de însemnată, al cărui nume nu mi"l amintesc. @e ţărm, m"a întmpinat un grup mare de exilaţi care veneau la fiecare vapor cu năde!dea de a mă vedea, fiindcă se auzise " nu ştiu în ce fel " despre exilarea mea în Turuhans8. #in acest grup, s"a apropiat de mine, ca să se prezinte, pres$iterul comunităţii $aptiste din /eningrad, pe nume =ilov, care mă aşteptase cu o deose$ită neră$dare. ;ai trziu avea să vină la mine, în Turuhans8, pentru a purta îndelungi discuţii. Ceva mai departe stătea un alt grup de oameni, care tot pe mine mă aşteptau. (rau tunguşi, toţi $olnavi de trahom. Lnuia dintre ei, care era pe !umătate or$ din pricina entropionului Eentropionul cicatriceal, sechelă a trahomului, se caracterizează prin faptul că marginea pleoapei cu genele este întoarsă spre ochi, producnd inflamarea acestuia prin fricţiune +nota traducătoruluiF, i"am propus să vină la mine la spital, în Turuhans8, să se 57
opereze. ;i"a urmat sfatul în scurtă vreme şi i"am făcut transplant de mucoasă la$ială pe pleoape. În Turuhans8, cnd am ieşit din $ar!ă, mulţimea de popor care mă aştepta s"a lăsat deodată în genunchi, aşteptnd $inecuvntare. %m fost cazat îndată în apartamentul medicului spitalului şi mi s"a propus să lucrez ca medic.
Q#upă spusele unei $ătrne simple, fostă infirmieră a spitalului raional, în Turuhans8, )pe profesorul /uca îl ştie şi acum tot poporul*, aducndu"şi cu recunoştinţă aminte cum a înapoiat el sănătatea multora în ciuda faptului că dotarea spitalului era în anii -3G4 ct se poate de primitivă& de exemplu, înainte de operaţie instrumentele erau fierte în samovar +vas de făcut ceai... Se povesteşte că >lădica /uca trăia în mare sărăcie şi aproape că n" avea alte lucruri, afară de cărţiR
2u cu multă vreme în urmă, medicul spitalului, descoperindu"şi tardiv un cancer al $uzei de !os, plecase la :rasnoiars8, unde a fost operat " dar prea trziu, după cum avea să se dovedească. În spital rămăsese felcerul, şi cu mine venise din :rasnoiars8 o asistentă tnără, care a$ia terminase şcoala de felceri +ucenici medicali şi pe care o emoţiona foarte tare perspectiva de a lucra cu un profesor. Cu aceste două a!utoare, am făcut operaţii ma!ore cum ar fi rezecţia de maxilar superior, laparotomii mari, operaţii ginecologice şi, nu puţine, oftalmologice. @e (nisei începuse de!a plutirea gheţurilor cnd, spre uluirea mea, a venit la mine cu $arca, de la şapte sute de verste depărtare, pres$iterul $aptist leningrădean =ilov. =ilov întreprinsese această călătorie grea şi prime!dioasă doar pentru a discuta cu mine. Înaintea lui, venise în Turuhans8 un evreiaş firav, care venise la ;oscova din %merica în calitate de comunist, dar strnise, din oarecare pricini, $ănuieli şi fusese închis în mănăstirea desfiinţată de la Soloveţ. %cest evreiaş s"a nimerit de faţă la una din convor$irile mele cu =ilov şi i"am îngăduit, la rugămintea lui, să asiste la discuţiile noastre care s"au 58
prelungit vreme de trei zile, cteva ceasuri în fiecare zi. =ilov mi"a cerut să explic o serie întreagă de texte din Sfnta Scriptură şi, fireşte, i le"am explicat în duh ortodox. În mod ciudat însă, =ilov m"a considerat, precum se va vedea în continuare, convins de adevărul $aptismului. Convor$irile noastre au luat sfrşit. =ilov a reuşit să se întoarcă la :rasnoiars8 cu un vapor întrziat.
care
În Turuhans8 era o mănăstire de călugări care fusese închisă, dar în un $ătrn preot săvrşea totuşi slu!$ele.
Q 2umele preotului era ;artin 7imşa. Înainte de preoţire acesta fusese aproape patruzeci de ani învăţător în satele Aielorusiei natale. (ra un om profund credincios şi intelectual. #in durerea inimii, a părăsit activitatea didactică, a a$solvit la ;oscova cursurile de pastoraţie pentru Si$eria ale protoiereului 'oan >ostorgov +mort în -3- şi cu toată familia sa mare a plecat pe (nisei nu cu mult timp înainte de primul răz$oi mondial. Oăranii din Turuhans8 îl respectau pe părintele ;artinM adeseori veneau la el $olşevicii exilaţi în Turuhans8 ca să discute. %flnd de la >lădica /uca din ce )aluat* politic este frămntată )Aiserica >ie*, părintele ;artin a priceput totul şi s"a întors din schismă cu uşurinţă. În viaţa părintelui a fost un necaz mare. (l se străduia din răsputeri să" şi crească fiica în credinţă şi evlavie. % dat"o la şcoala eparhială, iar apoi, pentru continuarea studiilor, în mănăstirea (niseis8. >era era $ine înzestrată pentru învăţătură, îşi însuşea $ine 'storia sfntă şi catehismul " însă +pesemne din pricina studierii creştinismului mai mult după literă dect după duh fata, precum s"a întmplat de multe ori la începutul revoluţiei, şi"a pierdut cu desăvrşire credinţa în #umnezeu, a devenit activistă, a plecat de la părinţi în :rasnoiars8, s"a măritat, a devenit atee"comsomolistă. >enind după moartea mamei să"şi viziteze tatăl şi fraţii, >era a adus cteva numere din revista )%teul*, în care se tipărea pe atunci )Ai$lia pentru necredincioşi* a lui (melian 'aroslavs8i.
59
E(melian 'aroslavs8i era pseudonimul lui Nu$elman ;inei 'zrailevici, lucrător de partid, ce a condus )Lniunea ateilor militanţi " S>A*, întemeiată în -3G, pornindu"se de la nucleul format din personalul revistei )Aez$o!ni8 +%teul*. %ceastă organizaţie de distrugere a adus pagu$e irepara$ile culturii naţionale. ?olosindu"se de monopolul pe care îl avea în sfera ideologiei, posednd o vastă reţea de pu$licaţii periodice +ziarul )Aezho!ni8*, revistele )Aez$o!ni8*, )%teist*, )%ntirelighiozni8*, )'unie $ez$o!ni8i +Tinerii atei* ş.a., avnd editură proprie, uniunea ducea o campanie pe scară largă de calomnie, hulă, defăimare a Sfintei Aiserici, îndemna la pogromuri +!efuire și ucidere )ateii* de rnd şi )masele populare* amăgite. @ngărirea lucrurilor sfinte, închiderea şi demolarea $isericilor, arderea icoanelor, !ignirea aproape zilnică a simţămintelor poporului ortodox " iată lista, departe de a fi completă, a fărădelegilor S>A. Cu Lniunea cola$orau :rups8aia, :rasi8ov, S8vorţov" Stepanov, #emian Aedni şi alţii. În timpul răz$oiului S>A şi"a încheiat practic igno$ila existenţă. În -3H, funcţiile ei au fost transmise Societăţii unionale de răspndire a cunoştinţelor politice şi ştiinţifice +Societatea )Cunoaşterea*F. Tatăl >erei numea aceste scrieri )filozofie satanică*. /a scurtă vreme după aceasta, a apărut în Turuhans8 >lădica /uca. >era ;artinovna Savins8aia îşi amintea& )Lna dintre primele între$ări pe care le"a pus tatei a fost& )Cui te supui, $atiuş8a, celor din )Aiserica >ie* sau @atriarhului Tihon0*. )%tt unii ct şi ceilalţi îmi scriu şi tre$uie să le dau răspuns am$elor părţi* a răspuns părintele ;artin. )Credinţa dreaptă este la @atriarhul Tihon, iar cei din )Aiserica >ie* sunt lingăi ai puterii sovietice*, a spus episcopul*. @e atunci, fiicei părintelui ;artin îi era neplăcut că tatăl ei se afla su$ înrurirea +influența unui partizan exilat al @atriarhului Tihon " însă şi mai mult s"a necă!it cnd >lădica /uca, după propriile ei spuse, )fără să îşi dea seama, a anihilat toată propaganda ei antireligioasă*. >era Savins8aia scrie& )Înainte de a veni el, foarte puţină lume mergea la $iserică, însă, după venirea lui, afluxul enoriaşilor a sporit mult. 9amenii din Turuhans8 îmi spuneau că de cele douăsprezece praznice împărăteşti credincioşii îi aşterneau drumul de la spital pnă la $iserică cu stofă roşie, covoare şi carpete. 'ar mie tata chiar a încetat să"mi mai răspundă la scrisori...* #upă mulţi ani, >erei ;artinovna i"a părut rău că nu a vrut să se întlnească cu >lădica /uca în -3GI, cnd el, aflndu"se în :rasnoiars8 la întoarcerea din exil, a invitat"o să treacă pe la el. @ărintele ;artin a fost arestat mai apoi pentru nesupunere faţă de autorităţi, care consta în aceea că preotul refuzase să fie prezent la deschiderea moaştelor sfntului mucenic >asile al ;angasiei, care odihneau în fosta mănăstire din Turuhans8. @ărintele ;artin a 60
suferit doisprezece ani de exil şi lagăre. În -35I îi scria fiicei că ar vrea să vină în :rasnoiars8. @e atunci îşi socotea tatăl mort demult. >era își amintește& )Cnd ne"am întlnit, tata mi"a arătat un teanc întreg de mandate poştale. >lădica /uca îi trimisese în tot acest răstimp cte treizeci, uneori şi cte cincizeci de ru$le pe lună*. @ărintele ;artin 7imşa a murit în -3H-, în casa fiicei saleR
%cesta +părintele ;artin era în supunere faţă de arhiereul )Aisericii >ii* din :rasnoiars8, înct am fost nevoit să îl întorc pe el şi toată turma din Turuhans8 pe calea credincioşiei faţă de vechea 9rtodoxie. %m atins acest scop propovăduind despre marele păcat al schismei. @reotul a făcut pocăinţă înaintea poporului, iar eu am putut lua parte la slu!$e, predicnd aproape întotdeauna. Oăranii din Turuhans8 îmi erau foarte recunoscători şi mă duceau la mănăstire în sănii căptuşite cu covoare. /a spital, fireşte, nu refuzam nimănui $inecuvntarea, pe care tunguşii o preţuiau mult şi o cereau întotdeauna. @entru aceasta şi pentru predici aveam să plătesc scump.
QÎn sala de operaţii a >lădicăi /uca, la fel ca în Taş8ent, pe dulap se afla o icoană, iar su$ aceasta o candelă aprinsă. Se povesteşte că, înainte de operaţie, >lădica făcea cu tinctură de iod cruce pe trupul $olnavului R
?usesem prevenit că preşedintele sovietului regional Turuhans8 este un mare vră!maş şi urător al religiei +aceasta, totuşi, nu l"a împiedicat să strige către #umnezeu după a!utor cnd l"a prins furtuna cumplită într"o $ărcuţă pe (nisei. /a cererea acestui preşedinte, împuternicitul N@L m"a convocat şi mi"a declarat că mi se interzice cu stricteţe să $inecuvntez $olnavii în spital, să predic în mănăstire şi să merg acolo în sănii căptuşite cu covoare. %m răspuns că datoria arhierească nu"mi îngăduie să refuz oamenilor $inecuvntarea şi i"am propus să atrne el la poarta spitalului un anunţ în care să scrie că este interzis $olnavilor să"mi ceară $inecuvntare. %sta, $ineînţeles, n"a putut s"o facă. 'ar cu privire la cealaltă pro$lemă, i"am propus, de asemenea, să le interzică ţăranilor să mă ducă în sănii căptuşite cu covoare. 2ici asta n"a făcut"o. Totuşi, drzenia mea nu a fost suportată multă vreme. Clădirea N@L se afla chiar lngă spital. %m fost chemat acolo şi la intrare am văzut o sanie trasă de doi cai şi un miliţian. Împuternicitul N@L m"a întmpinat cu multă 61
răutate, declarndu"mi că pentru nesupunere faţă de cerinţele comitetului executiv sunt o$ligat să plec imediat din Turuhans8, avnd o !umătate de ceas ca să mă pregătesc. ;"am mulţumit să între$ liniştit unde anume sunt trimis " şi am primit răspunsul iritat& )/a 9ceanul îngheţat*.
E/ucru echivalent cu un asasinat. În toiul iernii, care în acel an era deose$it de aspră, să trimiţi la un drum de o mie cinci sute de verste, într"o sanie deschisă, un om fără îm$răcăminte călduroasă, însemna să"l sorteşti un morţi sigure. @reşedintele sovietului regional Turuhans8 +partizan roşu, erou al răz$oiului civil, ?.'. Aa$8in, ca om al locului, îşi dădea $ine seama de acest lucruR
%m plecat liniştit la spital, cu miliţianul după mine. %cesta mi"a şoptit la ureche& )>ă rog, vă rog, profesore, pregătiţi"vă ct mai repede& tre$uie doar să plecăm de aici şi să a!ungem ct mai repede la satul cel mai apropiat, iar mai departe o să mergem în tihnă*. %m a!uns repede la satul Selivaniha, nu departe de Turuhans8, ce îşi primise numele de la capul sectei scopiților, Selivanov, care îşi petrecuse acolo exilul. Esectă în care era o$iceiul ca $ăr$aţii, după ce lăsau urmaşi, să se castreze la o anumită vrstă. #in această sectă făceau parte cele$rii $ir!ari )moscali* din Aucureştiul antecomunist +nota traducătoruluiF În scurtă vreme, s"au adunat tovarăşi de exil " social"revoluţionari, care mi"au arătat un mare interes şi au discutat cu mine vreme îndelungată. (i m"au aprovizionat cu $ani şi îm$răcăminte din $lană, care avea să"mi prindă foarte $ine. #upă ce am înnoptat în iz$a pentru călători, am plecat mai departe.
Q(vreu din Aielorusia, eserul +)eseri* se numeau mem$rii @artidului Socialist"7evoluţionar 7osenfeld era ateist şi materialist din principiu. @e acest motiv a purtat nu o dată dispute aprige cu episcopul, însă îndată ce a aflat că >oino"'aseneţ8i este exilat, 7osenfeld s"a apucat să meargă pe la casele tovarăşilor săi eseri, reuşind pnă la urmă să adune un $raţ întreg de lucruri călduroase şi chiar ceva $aniR
62
Calea pe (niseiul îngheţat, în condiţii de ger cumplit, a fost foarte anevoioasă pentru mine. Totuşi anume în acest răstimp greu simţeam foarte limpede, aproape aievea, că alături de mine este Însuşi #omnul 'isus . Stalin. Cnd am intrat în iz$ă, stăpnul ei mi"a întins mna. /"am între$at& )9are tu nu eşti ortodox0 2u ştii că de la arhiereu se cere $inecuvntare, nu i se dă mna0*. /ucrul acesta, precum avea să se lămurească mai trziu, a făcut foarte mare impresie asupra miliţianului care mă însoţea. %cesta +milițianul îmi spusese şi mai înainte, pe drumul de la Selivaniha pnă în cătunul următor& );ă simt parcă aş fi ;aliuta S8uratov ducndu"l pe mitropolitul ?ilip în mănăstirea 9troci*. Qeste vor$a de Sfntul ?ilip al ;oscovei, închis în mănăstirea 9troci şi apoi omort pentru că îndrăznise să"l mustre pe 'van cel Nroaznic pentru fărădelegile săvrşite de acesta, şi de asasinul lui, ;aliuta S8uratov, favorit al ţarului +nota traducătoruluiR Lrmătorul popas de noapte l"am făcut într"un cătun cu două case în care asprul $ătrn %finoghen trăia cu cei patru fii ai săi în poziţia unui $aron medieval. %cesta îşi însuşise în exclusivitate dreptul de a pescui pe (nisei pe o întindere de patruzeci de 8ilometri şi nimeni nu cuteza să îi conteste acest drept. Cel mai tnăr dintre fiii $ătrnului, constituia un exemplu neo$işnuit de lenevie patologică. 7efuza orice muncă şi zăcea cu zilele. Îl $ătuseră în numeroase rnduri cu săl$ăticie, lăsndu"l pe !umătate mort, dar asta nu a!utase cu nimic. ;oşul %finoghen se socotea un creştin exemplar şi îi plăcea să citească Sfnta Scriptură. Stăteam de vor$ă cu el pnă noaptea trziu, lămurindu"i ceea ce el înţelegea greşit. Q%ici se contravin două informații total diferite, citate din aceeași sursă, și anume& în lucrarea prezentă, )%m iu$it pătimirea*, se menționează că moșul Afino+hen se considera un creștin exemplar, pe cnd în cartea )>iața Sfntului /uca al Crimeii " Chirurgul fără de arginți*, se menționează că tânărul leneș se considera un creștin exemplar, iar nu $ătrnul +la capitolul )(xil la Cercul polar de 2ord " @lahino*. Cu totul ciudat este că sursa celor două informații diferite este aceeași& auto$iografia Sfntului /uca al CrimeiiR Q%m rezolvat pro$lema& în ediția rusă a cărții )%m iu$it pătimirea*
63
+;oscova, -333. Capitolul UVWXY ZZ[\]X se specifică clar că este vor$a de $ătrnul %finoghenR În continuare, drumul a fost şi mai greu. Lnul din cătunele, în care tre$uia să facem oprire, arsese nu demult. 2u am putut să înnoptăm acolo şi cu greutate am găsit nişte reni slă$iţi din pricina hranei neîndestulătoare. Cu aceştia a tre$uit să mergem pnă în cătunul următor. Stră$ătnd fără popas nu mai puţin de şaptezeci de verste, am slă$it mult şi îngheţasem în aşa hal că m"au adus în iz$ă pe $raţe şi m"au încălzit acolo vreme îndelungată. Calea în continuare pnă în cătunul @lahino, aflat la două sute treizeci de 8ilometri depărtare de Cercul polar de nord, am stră$ătut"o fără peripeţii. Comsomolistului meu, după cum mi" a spus"o chiar el, i se încredinţase sarcina de a"mi alege chiar el locul de exil, şi el s"a hotărt să mă lase în @lahino. %cesta era un cătun deloc mare, alcătuit din trei iz$e şi încă două +mi s"au părut mie grămezi mari de $ălegar şi paie, care de fapt erau locuinţele a încă două familii mai mici. %m intrat în iz$a principală, unde s"au arătat în scurtă vreme unul după altul şi locuitorii, foarte puţini la număr, din @lahino. Toţi s"au închinat adnc şi preşedintele cătunului mi"a zis& )@rea Sfinţia voastră1 Ainevoiţi a nu vă face gri!i pentru nimic, noi vom aran!a totul pentru dumneavoastră*. ;i i"a prezentat unul după altul pe ceilalţi săteni, $ăr$aţi şi femei, spunnd& )Ainevoiţi a nu vă face gri!i pentru nimic. 2oi am chi$zuit de!a totul. ?iecare mu!ic ia asupra lui sarcina să vă dea cte o !umătate de sa!en de lemne pe lună Eun sa!en este echivalent cu trei arşini, adică G,-5 m +nota traducătoruluiF. Litaţi, femeia asta o să vă gătească, iar asta o să vă spele. Ainevoiţi a nu vă face gri!i pentru nimic*. Toţi mi"au cerut $inecuvntare şi mi"au arătat locuinţa pregătită pentru mine în altă iz$ă, împărţită în două !umătăţi. Într"una din !umătăţi locuia un ţăran tnăr cu soţia sa. %ceştia au fost mutaţi în cealaltă !umătate a iz$ei, înghesuindu"i pe cei ce locuiau acolo. Comsomolistul care mă escortase o$serva cu luare"aminte cum făceam cunoştinţă cu locuitorii cătunului. (l tre$uia să plece imediat ca să înnopteze în punctul comercial aflat la cţiva 8ilometri de @lahino. Se vedea că îl emoţionează despărţirea de mine. /"am scos însă din încurcătură $inecuvntndu"l şi sărutndu"l. /ucrul acesta, precum vom vedea mai încolo, i"a făcut o puternică impresie. %m rămas singur în locuinţa mea. %ceasta era o !umătate de iz$ă destul de spaţioasă, cu două ferestre în care, pe post de al doilea rnd de geamuri, erau lipite dinafară de ger straturi groase de gheaţă. Crăpăturile din ferestre nu erau astupate cu nimic, iar în colţul dinafară se vedea pe alocuri, printr"o crăpătură mare, lumina zilei. @e podea zăcea într"un colţ o grămadă de 64
zăpadă. 9 a doua grămadă, care la fel ca prima nu se topea niciodată, zăcea înăuntrul iz$ei în pragul uşii de la intrare. @entru somn şi odihna din timpul zilei, ţăranii făcuseră laviţe largi şi le acoperiseră cu piei de ren. @ernă îmi luasem cu mine. În apropierea laviţelor se afla o so$ă de fier pe care seara o umpleam cu lemne şi o aprindeam, iar întinzndu"mă pe laviţă mă acopeream cu şu$a mea din $lană de enot şi cu plapuma de $lană care îmi fuseseră dăruite în Selivaniha. 2oaptea mă speriau scnteile care ţşneau pe neaşteptate în so$ă, iar dimineaţa, cnd mă sculam din pat, mă lua gerul din iz$ă care făcea ca apa din hrdău să se acopere cu un strat gros de gheaţă. Chiar din prima zi am încercat să astup crăpăturile din fereastră cu clei şi hrtie groasă din aceea în care erau împachetate cumpărăturile făcute în punctul comercial şi tot aşa am încercat să astup crăpătura din colţul dinafară al iz$ei. Oineam aprinsă so$a zi şi noapte. Cnd mă aşezam la masă în hainele călduroase, deasupra $rului îmi era cald, mai !os de $ru îmi era frig. 9dată am fost nevoit să mă spăl în frigul acela. ;i s"au adus un lighean şi două hrdaie cu apă& într"unul apa era rece, cu $ucăţi de gheaţă, în celălalt fier$inteM şi dacă stau acum să mă gndesc nu pricep cum am reuşit să mă spăl în astfel de condiţii. Cteodată mă trezea noaptea un tunet foarte puternic, însă nu era tunet, ci trosnea gheaţa de"a curmezişul (niseiului, ct e fluviul de larg. 2u am primit prea multă vreme mncare de la femeia care îşi luase o$ligaţia să"mi gătească. %ceasta s"a certat cu iu$itul şi a refuzat să îmi mai facă de mncare. %m fost nevoit pentru prima dată în viaţă să încerc să îmi gătesc singur, neavnd nici o idee despre gătit. @eşte mi"au adus ţăranii, iar celelalte alimente le"am cumpărat de la punctul comercial. 2u"mi mai aduc aminte ce curiozitate mi"a ieşit la prima tentativă de a pră!i peşte, dar îmi aduc $ine aminte cum am făcut 8iseli +8iseli este o mncare tradiţională rusească, un fel de fiertură gelatinoasă +n. tr.. %m fiert răchiţele şi am început să torn peste ele amidon. 9rict turnam, tot mi se părea că fiertura este prea diluată, aşa că am continuat să torn amidon pnă cnd totul s"a transformat într"o masă tare. Suferind un astfel de fiasco în privinţa artei mele culinare, tre$uia să găsesc o iz$ăvire. @nă la urmă s"a îndurat de mine altă femeie, şi a început să îmi gătească. %veam cu mine 2oul Testament, de care nu m"am despărţit nici în timpul exilurilor mele. =i, în @lahino, le"am propus ţăranilor să le citesc şi să le tlcuiesc (vanghelia. (i au părut că răspund îndemnului meu cu $ucurie, dar $ucuria n"a fost lungă& cu fiecare nouă lectură, auditoriul se împuţina din ce în
65
ce
mai
mult
şi,
în
curnd,
citirea
şi
predicile
au
încetat.
>oi mai povesti încă un lucru al lui #umnezeu pe care am a!uns să" l săvrşesc în @lahino. %cum, cnd scriu aceste amintiri, am mai mult de treizeci şi şapte de ani în treapta preoţiei şi mai mult de treizeci şi cinci în cea a arhieriei, dar, orict ar părea de ciudat, am $otezat doar trei copii. @e unul, care era aproape de moarte, cu rnduiala pe scurt, iar pe ceilalţi doi într"un chip cu totul neo$işnuit. Tocmai în exilul meu cel mai îndepărtat, la două sute treizeci de verste dincolo de Cercul polar de nord, în cătunul @lahino, am a!uns să $otez doi micuţi în împre!urări a$solut ieşite din comun. @recum am spus de!a, în afara celor trei iz$e mai erau în cătun două locuinţe omeneşti, dintre care pe una o luasem drept stog de fn, iar pe cealaltă drept morman de $ălegar. =i iată că tocmai în aceasta din urmă am a!uns să $otez. 2"aveam nimic " nici veşminte, nici molitfelnic " şi neavnd molitfelnic, am alcătuit rugăciunile eu însumi, făcnd dintr"un cearşaf o imitaţie de epitrahil. /ocuinţa sărăcăcioasă era att de scundă că nu puteam sta în picioare dect încovoiat. #rept cristelniţă a slu!it o copaie din lemn, iar în tot răstimpul săvrşirii Tainei m"a încurcat viţelul care se învrtea lngă cristelniţă. %cum eu, arhiereu, nu mai a!ung să $otez, căci $otează preoţii mei. În @lahino sunt deseori geruri năprasnice, înct acolo nu trăiesc ciori şi vră$ii, căci, pe friguri ca acelea, ele pot să îngheţe în z$or şi să se prăvălească la pămnt ca nişte $olovani. În două luni ct am trăit în @lahino am văzut o singură dată o păsărică ce şedea pe un tufiş, asemeni unui mare ghemotoc de puf rozaliu. 9dată am trecut printr"un ger foarte aspru, cnd vreme de cteva zile la rnd a $ătut necontenit vntul de miazănoapte, căruia localnicii îi spun )siver*. (ste un vnt de gheaţă, lin, dar care nu încetează nici noaptea, nici ziua şi pe care caii şi vacile a$ia îl suferă. Sărmanele animale stau nemişcate zi şi noapte, întorcndu"se cu spatele către nord. În prispa iz$ei mele erau atrnate năvoade pescăreşti cu plutitori mari din lemn. Cnd $ătea )siver*"ul plutitorii clincăiau fără încetare şi clincăitul lor îmi amintea )#ansul morţilor* de Nrieg. Aineînţeles că eram silit să ies din iz$ă att ziua ct şi noaptea, pe zăpadă şi ger, din pricina fireştilor tre$uinţe. %cesta era un lucru foarte anevoios şi pe vreme o$işnuită, dar cnd $ătea )siver*"ul situaţia devenea deznădă!duită. În @lahino am petrecut ceva mai 66
mult de două luni " pnă la începutul lui martie " şi între timp nu a mai trecut nimeni prin cătun.
Q(piscopul /uca a fost vizitat în @lahino de %.:. :onstantinov, fost funcţionar poştal şi comercial, iar în anii -3G4 împuternicit al întreprinderii de prelucrare a pufului din ;oscova. @rin acesta, directorul $iroului poştal din Turuhans8, căruia >lădica /uca îi salvase copilul $olnav, i"a transmis episcopului exilat corespondenţa, încălcnd interdicţia strictă a autorităţilor. :onstantinov a trecut pragul acoperit de zăpadă şi a văzut o iz$ă afumată, demult nemăturată, cu so$a nespoită. Tot acolo zăcea un $raţ de lemne. Sărăcia locuinţei se vedea în toate amănuntele. @e masa nevopsită se aflau o cană cu apă şi o $ucată de pine neagră. 2u se vedea nici o altă hrană. (piscopul /uca se ruga. Cu un semn din mnă, acesta l"a rugat pe oaspete să aştepte. #upă zece minute, făcndu"şi ultima metanie înaintea icoanei mari şi vechi, s"a întors către oaspete şi a zis& )'ar acum să facem cunoştinţă*. %flnd că femeile refuzaseră să mai gătească pentru >lădica /uca şi că în general nici nu era nimic de gătit, :onstantinov a scris două note pentru cele mai apropiate puncte comerciale, ca profesorului să i se vndă făină al$ă, zahăr, pesmeţi, păsat de gru. S"a vădit că >lădica n"avea nici $ani, aşa că oaspetele i"a propus să ia de la el cu împrumut o sută de ru$le. #upă aceea, la rugămintea episcopului, :onstantinov a reuşit pe drum să dea o telegramă rudelor acestuia, deşi telegrame personale nu erau primite în acei ani. Stnd de vor$ă cu :onstantinov, >lădica /uca i"a vor$it despre întoarcerea în Turuhans8 şi a adăugat& )#omnul #umnezeu mi"a dat de veste& peste o lună voi fi în Turuhans8*. @e faţa lui :onstantinov se citea nedumerirea, însă >lădica, clătinnd din cap, a spus& )>ăd, văd, sunteţi necredincios. Cuvintele mele vi se par de necrezut, însă aşa va fi*. #upă o lună şi !umătate, :onstantinov a venit din nou în @lahino, însă >lădica /uca nu mai era acolo& fusese dus în Turuhans8 R
67
#oar la începutul lui martie, #omnul mi"a trimis pe neaşteptate iz$ăvire. /a începutul @ostului ;are a sosit în @lahino un curier din Turuhans8 aducndu"mi o scrisoare în care împuternicitul N@L îmi propunea respectuos să mă întorc în Turuhans8. 2u pricepeam ce se întmplase, de ce sunt adus înapoi în Turuhans8, şi am aflat a$ia după întoarcerea acolo. S"a arătat că în spitalul din Turuhans8 murise un ţăran care avea nevoie imediată de o operaţie ce nu putea fi făcută fără mine. /ucrul acesta i"a strnit att de tare pe ţăranii din Turuhans8 înct aceştia s"au înarmat cu furci, coase şi topoare, punnd la cale un pogrom +acțiune de ucidere împotriva N@L şi a sovietului sătesc. %utorităţile din Turuhans8 s"au speriat att de tare că au trimis îndată după mine un curier în @lahino. Calea întoarsă pnă în Turuhans8 n"a fost prea grea, şi numai în cătunul lui %finoghen am cunoscut neplăceri. Ca să mă ducă în cătunul unde trăise Stalin, %finoghen l"a trimis pe unul dintre fiii săi. Calul mergea tot timpul la pas şi vizitiul nu voia să îi dea zor. 2"am mai ră$dat, i"am smuls friele din mini şi am început să dau $ice calului. >izitiul a sărit din sanie şi a dat fuga înapoi. 2u mi"a rămas altceva de făcut dect să întorc calul şi să merg la pas pnă la iz$a lui %finoghen. %cest )adevărat creştin* m"a ocărt din cale afară de grosolan pe mine, arhiereu, însă mnia lui s"a potolit îndată ce a primit de la mine o monedă din aur de cinci ru$le. %tunci mi"a dat o pereche de cai $uni, iar ca vizitiu pe un alt fiu al său. Într"unul din cătunele următoare, am făcut experienţa călătoriei cu un echipa! de cini& la sanie au fost înhămaţi şase dulăi zdraveni si$erieni. %ceştia fugeau $ine, dar dintr"o dată unul dintre ei l"a muşcat pe altul, acesta pe un al treilea şi toţi au sfrşit prin a se încăiera la grămadă. >izitiul a co$ort şi a început să"i altoiască pe cini cu !oarda din lemn pe care o folosea pentru a"i crmui pe cini. 9rdinea a fost resta$ilită şi cinii ne"au dus cu $ine pnă la destinaţie. @rimul care m"a întmpinat în Turuhans8 cu $raţele deschise şi cu neprefăcută $ucurie a fost chiar miliţianul"comsomolist ce mă dusese din Turuhans8 în @lahino. %m început iarăşi lucrul în spital. Împuternicitul N@L, care cu multă răutate şi scrşnire a dinţilor mă trimisese din Turuhans8 în nord, pe (nisei în !os, pentru nesupunerea mea, m"a întmpinat cu o politeţe căutată, informndu"se despre sănătatea mea şi felul în care o dusesem în @lahino. 68
9dată s"a întmplat un incident picant. Împuternicitul venise la mine la spital cu oarecare trea$ă. În timp ce discutam cu el, s"a deschis uşa şi în cameră a intrat un şir întreg de tunguşi cu minile împreunate spre a primi $inecuvntare de la mine. ;"am ridicat şi i"am $inecuvntat pe toţi, iar împuternicitul s"a făcut că nu $agă de seamă. =i la mănăstire, fireşte, am continuat să merg în sănii acoperite cu covoare. %ceastă a doua petrecere a mea în Turuhans8 s"a prelungit opt luni& de la Auna >estire a @rea Sfintei 2ăscătoare de #umnezeu pnă în noiem$rie.
de
QÎn acest răstimp, >lădica /uca i"a scris cele$rului fiziolog, şi om adncă credinţă, academicianului @avlov&
)'u$ite în ă rog să primiţi şi felicitarea mea întrziată. #au slavă lui #umnezeu, Care v"a dat o att de mare putere a minţii şi a $inecuvntat ostenelile dumneavoastră. ;ă închin adnc înainte">ă pentru măreaţa #umneavoastră operă. @e lngă profundul meu respect, primiţi dragostea mea şi $inecuvntarea mea pentru evlavia #umneavoastră, a cărei veste a a!uns la mine prin cei ce vă cunosc. 7egret că felicitarea mea nu poate a!unge la timp la festivitatea academică.
anatomie
Smeritul /uca, episcop de Taş8ent şi Tur8estan +fost profesor de şi chirurgie topografică 'aseneţ8i">oino, 69
Turhans8, GD.4D.-3G*.
%ceastă scrisoare a fost scrisă pe o foaie ruptă dintr"un caiet, deasupra fiind desenată cu cerneală o cruce. Ca răspuns la felicitarea episcopului, '.@. @avlov a scris în Turuhans8&
)@rea Sfinţia >oastră şi dragă tovarăşe1 Sunt adnc mişcat de calda #umneavoastră felicitare şi vă aduc recunoştinţa mea din inimă pentru ea. În vremuri grele, pline de necazuri cu neputinţă de ocolit pentru cei care gndesc şi simt omeneşte, rămne un singur spri!in în viaţă& împlinirea după putere a datoriei luate asupra noastră. Sunt alături de #umneavoastră cu tot sufletul în mucenicia #umneavoastră. %l #umneavoastră sincer devotat, 'van @avlov*.R
/a mi!locul verii, nu îmi aduc aminte exact în ce chip, am avut o prevestire de la #umnezeu " aşa mi s"a părut mie " despre gra$nica întoarcere din exil. %şteptam cu neră$dare împlinirea acelei făgăduinţe, dar săptămnile treceau una după alta şi totul rămnea la fel ca înainte. %m căzut în descura!are şi odată, în altarul $isericii de iarnă, care dădea printr"o uşă în $iserica de vară, mă rugam cu lacrimi în faţa icoanei din fundul altarului. În rugăciunea mea era, e limpede, şi crtire împotriva #omnului 'isus pentru îndelunga neîmplinire a făgăduinţei de slo$ozire. =i dintr"o dată am văzut că 'isus
70
;"am întors în altarul $isericii de iarnă şi am văzut cu $ucurie, privind icoana, că #omnul 'isus caută iar spre mine cu o privire dătătoare de har şi luminoasă. 9are n"a fost aceasta o minune0
?n!inte! celui 2e-!l 2oile! eil
Se apropia sfrşitul exilului meu din Turuhans8. #e la gura (niseiului veneau unul după altul vapoarele ce aduceau pe numeroşii mei tovarăşi de exil, care primiseră o dată cu mine acelaşi termen. Termenul nostru se încheiase, şi ultimele vapoare tre$uiau să ne ducă în :rasnoiars8. Cte unul şi în grupuri veneau vapoarele zi de zi, iar eu nu eram chemat la N@L pentru primirea documentelor. 9dată, într"o seară de la sfrşitul lui august, a venit ultimul vapor, ce tre$uia să plece a doua zi dimineaţa. 2"am fost chemat şi mă tul$urasem, neştiind că exista ordin să fiu reţinut încă un an. În dimineaţa zilei de G4 august, citeam ca de o$icei Ltrenia, iar din cazanul vaporului ieşeau a$uri. @rimul răsunet prelung al sirenei de pe vapor... Citesc a patra catismă din @saltire... Lltimele cuvinte ale psalmului 5- mă iz$esc ca trăsnetul... /e primesc cu toată fiinţa mea ca pe glasul lui #umnezeu către mine. %colo spune& )Înţelepţi"te"voi şi te voi îndrepta în calea aceasta în care vei mergeM aţinti"voi spre tine ochii ;ei. 2u fi ca un cal şi ca un catr, la care nu este pricepereM cu ză$ală şi cu fru fălcile lor vei strnge, ale celor ce nu se apropie de Tine* +@salmi 5-, 3"-4.
71
=i, dintr"o dată, vine o linişte adncă în sufletul meu tul$urat... Sirena răsună pentru a treia oară şi vaporul se depărtează încet de chei. Îl urmăresc cu un zm$et lin şi $ucuros pnă ce dispare din ochii mei. );ergi, mergi, nu"mi faci tre$uinţă... #omnul mi"a pregătit o altă cale " nu calea într"o $ar!ă murdară pe care o tragi tu, ci luminoasa cale arhierească1*. #upă trei luni +noiem$rie, iar nu după un an, #omnul a poruncit să mi se dea drumul, trimiţndu"mi un mic ulcer varicos al gam$ei, însoţit de o inflamaţie violentă a tegumentelor din !ur. %u fost nevoiţi să mă trimită la :rasnoiars8. (niseiul îngheţase într"o haotică îngrămădire de gheţuri enorme. #rumul cu sania pe el tre$uia să devină sigur doar la mi!locul lui ianuarie. #oar unul dintre exilaţi, eserul Ciudinov, mai fusese reţinut cnd plecaseră ultimele vapoare şi a fost nevoit să plece împreună cu mine. /a acesta veniseră soţia şi fiica de zece ani, care a murit pe neaşteptate în Turuhans8. În ultima vreme, $ăgasem de seamă că Ciudinov vine mereu la $iserică, ascultndu"mi cu luare"aminte predicile. @e (nisei, călătorii erau duşi doar cu nartele +un fel de sănii înguste, dar pentru mine ţăranii au făcut o sanie mare şi acoperită. % venit mult aşteptata zi a plecării... %m trecut pe lngă $iserica mănăstirii, ce se afla la ieşirea din Turuhans8, unde predicasem mult şi uneori chiar slu!isem. În $iserică m"au întmpinat preotul cu crucea şi o mare mulţime de popor. @reotul mi"a povestit o întmplare neo$işnuită. #upă încheierea /iturghiei din ziua plecării mele, stinsese împreună cu epitropul toate lumnările, însă cnd a intrat în $iserică pregătindu"se să mă petreacă s"a aprins deodată o lumnare din policandru, a strălucit o clipă şi apoi s"a stins.
sfntului
%şa m"a petrecut iu$ita mea $iserică, în care se aflau moaştele mucenic >asile de ;angasia.
Calea anevoioasă pe (nisei a fost acea luminoasă cale arhierească pe care, la plecarea ultimului vapor, mi"o prevestise Însuşi #umnezeu prin cuvintele psalmului 5-& nţelepţi!te!voi şi te voi îndrepta în calea aceasta în care vei merge" aţinti!voi spre tine oc#ii $ei . )>oi privi cum mergi pe această cale, iar tu nu te năpusti spre vapor ca un cal sau ca un catr fără minte, care 72
tre$uie
crmuit
cu
frie
şi
ză$ală*.
Calea mea pe (nisei a fost cu adevărat cale arhierească, fiindcă la toate popasurile unde erau $iserici, unele chiar deschise, eram întmpinat cu sunet de clopote, slu!eam te"deumuri +slu!$ă de Te #eum şi predicam. În locurile acelea nu se mai văzuse arhiereu din cele mai îndepărtate vremuri. Într"un sat mare, la nici H44 de verste de (niseis8, am fost prevenit că nu se poate merge mai departe, că drumul este prime!dios, fiindcă pe (nisei se făcuse o crăpătură mare în gheaţă, iar lngă maluri apa ieşise deasupra gheţii pe întinderi mari, dnd naştere aşa"numitelor )za$ereghi*, şi dealtfel nu erau nici drumuri în taigaua de lngă maluri. =i totuşi, am mers mai departe. %m a!uns la o crăpătură mare, largă de un metru, ce stră$ătea de"a curmezişul întreg rul. %m văzut că în ea se scufundau o sanie şi calul înhămat la ea, avutul unei femei sărmane, care se străduia în zadar să îl tragă afară. '"am a!utat femeii să scoată calul şi sania din apă, după care am început să chi$zuim ce este de făcut. >izitiul meu, un flăcău creţ şi aprig, iar în urma acestuia şi vizitiul lui Ciudinov, n"au şovăit. %u spus doar& )Oine"te $ine1*, s"au ridicat în picioare, au urlat săl$atic la cai şi le"au dat $iceM caii s"au încordat din răsputeri " şi au trecut în salt peste crăpătură, iar în urma lor au z$urat prin văzduh şi săniile noastre. #e la Turuhans8 pnă la :rasnoiars8 am mers o lună şi !umătate. În timpul unei zile stră$ăteam distanţa între un cătun şi altul " în medie patruzeci de verste. (ram îm$răcat în haine din $lană tunguse, iar picioarele mi le acopeream cu o şu$ă din enot. 9dată vizitiul m"a rugat să ţin friele pnă ce avea să îndrepte el hamaşamentul de pe cai. În mini aveam mănuşi din $lană de iepure, însă îndată ce mi"am scos minile de su$ şu$ă şi am luat friele minile au început să"mi ardă ca în foc, aşa cumplit era gerul. În unele cătune veneau la mine foşti pacienţi pe care îi operasem în Turuhans8. Îmi aduc aminte în special de un $ătrnel tungus, pe !umătate or$ în urma trahomului, căruia îi corectasem entropionul prin transplant de mucoasă. 7ezultatul operaţiei fusese att de $un înct $ătrnul împuşca la fel ca înainte vreme veveriţe nimerindu"le drept în ochi. Ln $ăieţel operat pentru osteomielită 73
femurală extrem de avansată, a venit la mine sănătos. %u fost şi alte întlniri asemănătoare. %m a!uns cu $ine la (niseis8, unde clerul, care mai înainte era pe de"a"ntregul su$ ascultarea )Aisericii >ii*, dar fusese întors de mine pe calea dreptăţii înainte să plec la Turuhans8, mi"a organizat o primire triumfală. %u făcut slu!$ă de mulţumire şi, după ce am stră$ătut încă trei sute treizeci de verste, am a!uns în :rasnoiars8, cu două zile înainte de praznicul 2aşterii lui
scuzam, ci îi învinovăţeam eu pe împuternicit şi pe preşedintele comitetului executiv raional. Ce8istul ce consemna în scris răspunsurile mele s"a tul$urat şi era într"o vădită încurcătură. % intrat iarăşi ad!unctul şefului N@L, a citit peste umărul ce8istului ce mă interoga însemnările acestuia, după care le"a aruncat în sertarul mesei. Spre uluirea mea, şi"a schim$at $rusc tonul dur de dinainte şi, arătnd pe fereastră spre catedrala )Aisericii >ii*, mi"a zis& )'ată, pe aceştia îi dispreţuim, iar pe cei ca dumneavoastră îi respectăm mult*. ;"a între$at unde am de gnd să merg, lucru ce m"a mirat. )Cum, pot oare să merg unde vreau0*. )#a, $ineînţeles*. )Chiar şi în Taş8ent0*. )Aineînţeles, şi în Taş8ent. 2umai că vă rog& plecaţi ct mai repede*. )#ar mine este marele praznic al 2aşterii lui eţi primi $ilet de tren şi veţi fi dus la gară. >ă rog, vă rog, o să vă ducem noi*. Împreună cu ce8istul ce mă interogase, m"a condus foarte respectuos !os, în curtea aceea de pomină pentru mine din care o uşă dădea în $eciul mare plin de excremente în care eu şi tovarăşii mei de drum fusesem ţinuţi pnă la plecarea în (niseis8, iar altă uşă dădea într"un alt $eci unde avusese loc împuşcarea cazacilor. În acea curte, ad!unctul N@L m"a pus cu o politeţe căutată într"un automo$il, ordonndu"i ce8istului să mă conducă la locuinţa unde trăsesem. =tiam din experienţă ce periculos este să crezi în spusele ce8iştilor şi aşteptam cu gri!ă să văd încotro va întoarce automo$ilul acolo unde drumul o ia la stnga spre puşcărie, iar la dreapta spre catedrala ortodoxă. 9dată a!unşi, ce8istul a sunat la uşă, iar după ce gazda a ieşit, i"a spus acesteia să nu îşi facă gri!i cu privire la viza mea de flotant. Salutndu"mă cu respect, a plecat, apoi am trecut strada îndreptndu"mă spre catedrală, unde locuia @rea Sfinţitul %mfilohie. Chiar de la începutul discuţiei, a intrat monahul ;eletie spunnd că a venit, gfind, în fugă, un oarecare domn şi cere îngăduinţa de a mă vedea. #upă cum am ghicit îndată, era vor$a de Ciudinov, care fugise îngri!orat în urma automo$ilului în care eram dus, aşteptnd la fel de înfrigurat ca mine să vadă în ce parte va întoarce maşina " la dreapta, spre catedrală, ori la stnga, spre puşcărie.
75
#upă ce @rea Sfinţitul %mfilohie a dat permisiunea, în cameră a intrat în fugă Ciudinov, din cale"afară de emoţionat, şi s"a aruncat în genunchi la picioarele mele, tnguindu"se. #upă ce a primit $inecuvntare de la mine şi de la episcopul %mfilohie, ne"a rugat pe amndoi să ne rugăm pentru odihna sufletului fiicei sale de zece ani, care murise pe neaşteptate în Tur8estan.
#upă privegherea şi /iturghia de Crăciun, pe care le"am slu!it împreună cu episcopul %mfilohie al :rasnoiars8ului, cei de la N@L mi"au dat o trăsurică trasă de cai şi am plecat la gară cu Ciudinov. /a !umătatea drumului ne"a oprit pe neaşteptate un tnăr miliţian şi a sărit pe treapta trăsurii, începnd să mă îm$răţişeze şi să mă sărute. (ra acelaşi miliţian ce mă dusese din Turuhans8 în cătunul @lahino, la G54 verste nord de Cercul @olar. /a gară mă aştepta de!a o mulţime de oameni care veniseră să mă petreacă. În Taş8ent m"am întors prin oraşul Cer8ass8 din regiunea :iev, unde locuiau părinţii mei şi >ladimir, fratele meu mai mare. #in :rasnoiars8 am a!uns, cu $ine s"ar putea spune, pnă la Cer8ass8. Călătoream împreună cu Ciudinov, şi la 9ms8 tre$uia să telegrafiez în Cer8ass8. 9prirea era scurtă, iar telegraful la eta!, şi nu am reuşit să dau fuga !os înainte ca trenul să pornească. În urma unei telegrame date de mine, Ciudinov mi"a lăsat lucrurile în staţia următoare, unde le"am şi primit " însă cu $unul meu tovarăş de drum, care mergea în regiunea %rhanghels8, nu m"am mai întlnit. ;işcătoare a fost întlnirea $ătrnilor mei părinţi cu fiul lor, profesor de chirurgie devenit episcop. %u sărutat cu dragoste mna fiului lor, au ascultat cu lacrimi panihida +slu!$a parastasului pe care am slu!it"o pe mormntul răposatei mele surori, 9lga. În fine, din Cer8ass8 m"am întors în Taş8ent " asta s"a întmplat la sfrşitul lui ianuarie -3GI. În Taş8ent am rămas în locuinţa unde trăia Sofia Aeleţ8aia cu copiii mei, pe care îi crescuse, îi educase şi îi ţinuse în şcoli pe 76
timpul
exilului
meu.
Cei dinti care au venit la mine să mă felicite au fost patru mem$ri principali ai comunităţii $aptiste. %ceştia erau în mod evident !enaţi, în timp ce pentru mine era de neînţeles scopul vizitei lor. ;ai trziu am aflat că primiseră de la =ilov, pres$iterul comunităţii lor leningrădene, o telegramă în care acesta le recomanda să mă salute ca pe un nou frate al $aptiştilor. ?ireşte, am fost nevoit să îi dezamăgesc în această privinţă printr"un oarecare 2alivai8o, fost enoriaş plin de rvnă al catedralei şi trecut mai apoi în comunitatea $aptistă. @e atunci, catedrala era de!a demolată, iar în $iserica cu hramul Cuviosului Serghie de 7adone!, a slu!it de cteva ori un episcop exilat, trecut în )Aiserica >ie* ct fusesem eu exilat. @rotoiereul ;ihail %ndreev, care împărţise cu mine greutăţile exilului în ţinutul (niseiului, apoi în Aoguceanî, şi care se înapoiase nu cu mult înaintea mea, pretindea să sfinţesc $iserica Sfntului Serghie după episcopul trecut în schismă. %m refuzat să îndeplinesc pretenţia lui, fapt care a slu!it drept început al unei grele amărăciuni. @rotoiereul %ndreev a ieşit din supunerea faţă de mine şi a început să slu!ească la el acasă pentru un grup mic de partizani ai săi. (l i"a scris de mai multe ori despre mine locţiitorului patriarhal, mitropolitul Serghie şi a reuşit să îl monteze împotriva mea pe locţiitor, de la care am primit, în luna septem$rie a aceluiaşi an, trei hotărri care s"au succedat rapid despre transferul meu de la catedra eparhială a Taş8entului în oraşul 7ls8 din regiunea :urs8 ca vicar, apoi în oraşul (leţ ca vicar al episcopului de 9rlov şi, în fine, ca episcop titular în '!evs8. >oiam să mă supun fără crtire acestor mutări, însă %rsenie, mitropolitul 2ovgorodului, care trăia pe atunci în Taş8ent ca exilat şi era în mare prietenie cu mine şi copiii mei, m"a sfătuit stăruitor să nu plec nicăieri, ci să dau cerere pentru a fi scos la pensie. ;i s"a părut că tre$uie să urmez sfatul venera$ilului ierarh, care fusese unul dintre cei trei candidaţi la scaunul patriarhal în Sinodul din -3-. %şa am şi făcut, şi am fost scos la pensie în anul -3G. %cesta a fost începutul unei căi păcătoase şi al pedepselor dumnezeieşti pentru urmarea ei. /a catedra Taş8entului m"a înlocuit mitropolitul 2icandru, care făcea parte tot dintre 77
exilaţii
din
Taş8ent.
9cupndu"mă doar cu primirea $olnavilor la mine acasă, fireşte că nu am încetat să mă rog în $iserica Sfntului Serghie la toate slu!$ele, stnd în altar împreună cu mitropolitul %rsenie.
Q>lădica /uca locuia nu departe de $iserica Sfntul Serghie. În ziua fixată pentru înscrierea $olnavilor, oamenii se adunau su$ ferestre dinainte de a răsări soarele. /a cinci dimineaţa începea înscrierea şi după un ceas şi !umătate" două, pe lista pentru luna următoare se adunau peste patru sute de nume. :.?. @an8ratieva, pensionară din Taş8ent, îşi aminteşte următoarea întmplare. Cnd avea şaisprezece ani, la dispensar i s"a spus că suferă de tu$erculoză pulmonară, fapt în urma căruia ea s"a umplut de tul$urare. 9ameni $uni au sfătuit"o să se adreseze episcopului"profesor. ?ata a şovăit multă vreme să se înscrie pentru consult la cele$rul chirurg. (ducată într"o familie de necredincioşi, ea nu purta cruce la gt. @nă la urmă s"a înscris la consult, dar rndul ei a venit a$ia după o lună. @lin de $unăvoinţă, doctorul a examinat"o şi a ascultat"o cu multă atenţie pe pacientă. '"a spus că plămnii sunt într"adevăr sla$i, dar că pnă la tu$erculoză mai are mult. '"a recomandat o dietă strictă, sfătuind"o să meargă într"un loc unde se face cums +$ăutură fermentată o$ţinută din lapte de iapă pentru a se trata cu cums. % între$at"o& )#ar mi!loace aveţi pentru călătorie0*. Tnăra auzise, nu o dată, că >lădica /uca nu numai că tratează, ci şi a!ută material $olnavii nevoiaşi. S"a gră$it să spună că are $ani pentru tratament şi drum, iar >lădica a lăsat"o să plece, dndu"i mai înainte $inecuvntare pentru drum. 9dată, >lădica /uca a văzut pe treptele spitalului orăşenesc o adolescentă şi un $ăieţel. Sensi$il la necazurile străine, a $ănuit îndată o nenorocire şi s"a apropiat de copii. S"a dovedit că tatăl lor murise, iar singurul om din oraş care le era apropiat " mama lor " era în spital, evident pentru multă vreme. /uca i"a dus pe copii la el acasă şi a anga!at o femeie care să ai$ă gri!ă de ei pnă ce avea să li se însănătoşească mama. ?ata +o chema =ura :o!uş8o, care avea avea pe atunci cincisprezece"şaisprezece ani, a început să îl a!ute pe >lădica /uca la consultaţii. (a şi"a însuşit repede $azele medicinii şi, după un an, fără să fi făcut 78
nici o şcoală de specialitate, a devenit o $ună asistentă medicală. >lădica /uca o trimitea mereu pe =ura în oraş să caute $olnavi aflaţi în nevoie de a!utor şi susţinere materială. Lna dintre orfanele descoperite de ea a fost 7aia @urtova. %ceastă fată venise în Taş8ent îndată după terminarea gimnaziului în năde!dea de a"şi continua studiile. #in păcate, ea s"a îm$olnăvit de pneumonie. Kăcea într"o casă străină, iar să o trateze şi să o îngri!ească nu avea cine. 7aia era epuizată. În acele vremuri, cnd încă nu existau anti$iotice, ar fi putut foarte uşor să moară. /a rugămintea episcopului /uca, fata a început să primească mncare $ună într"o familie de credincioşi. 7aia s"a întărit, s"a pus pe picioare. % mers de cteva ori ca pacientă la doctorul care o salvase, apoi s"a împrietenit cu =ura :o!uş8o şi a devenit de"a casei. Trimisă de >lădica, ea îi căuta cu $ucurie pe cei la fel ca ea " săraci chinuiţi de $oală vreme îndelungată. @e cei descoperiţi de ea şi =ura, >lădica îi vizita apoi în persoană, îi a!uta cu $ani. Casa de pe strada Lcitels8aia a devenit pentru mult timp cel mai drag loc al 7aiei. #upă ce îşi terminau tre$urile, fetele veneau în ca$inetul plin cu rafturi de cărţi >lădicăi /uca. (piscopul şedea în fotoliu, fetele pe ta$urete în !urul lui. Stăteau de vor$ă despre feluritele întmplări ale vieţii, despre cărţile citite. 7aia îşi amintea cuvintele pe care le rostise odată >lădica /uca& )@rincipalul în viaţă este să faci întotdeauna $ine oamenilor. #acă nu poţi să faci pentru oameni un $ine mare, străduieşte"te să faci măcar unul mic*. )9rice discuţie cu el lua parcă de la sine o asemenea întorsătură înct am început să înţelegem valoarea omului, importanţa vieţii duhovniceşti*, îşi amintea mai apoi 7aisa @etrovna. )@entru ce vii la mine0* " a între$at"o >lădica pe 7aia. )Se vede că vii la mine după mngiere. În viaţa ta a fost, se pare, puţină mngiere...* Lz$ecii care trăiau în Taş8ent îl cinsteau foarte mult pe episcopul" medic. 9 mulţime de $olnavi uz$eci veneau în casa de pe Lcitels8aia. Traducător era =ura, care vor$ea fluent uz$eca. Toţi îl cinsteau pe >lădica /uca, lundu"l şi ca !udecător în conflictele dintre ei. #upă /iturghie, pe episcopul /uca îl petrecea de o$icei o mulţime mare de oameni. #ragostea lor faţă de >lădica se revărsa mai ales în ziua lui de nume, 5- octom$rie. În $iserică se săvrşea o slu!$ă săr$ătorească. ;ulţimile de credincioşi nici nu încăpeau su$ $olţile $isericii Sfntului Serghie, umpleau 79
curtea $isericii şi chiar o parte din strada @uş8in. #e la casa episcopului înspre $iserică, strada era acoperită pe întinderea a două $locuri cu flori trzii de toamnă. 'ar în curtea casei unde trăia familia >oino"'aseneţ8i, de la cerdac pnă la poartă, stăteau crizanteme al$e în ghiveceR
În primăvara anului -354, s"a aflat că şi $iserica Sfntului Serghie este menită demolării. 2u am putut îndura acest gnd şi, cnd s"a apropiat sorocul şi fusese de!a fixată data pentru închiderea $isericii, am luat hotărrea nestrămutată de a slu!i în acea zi ultima /iturghie, după care, atunci cnd aveau să se arate vră!maşii lui #umnezeu, să zăvorăsc uşile $isericii, să îngrămădesc în mi!locul $isericii toate icoanele pe lemn mai mari, să le stropesc cu $enzină, să mă sui pe ele în mantia arhierească, să aprind $enzina cu chi$ritul şi să ard pe rug... 2u puteam să ra$d demolarea $isericii... Să rămn în viaţă trecnd prin grozăviile pngăririi şi dărmării $isericilor lui #umnezeu, era pentru mine un lucru a$solut insuporta$il. Nndeam că, în urma !ertfei mele, vră!maşii lui #umnezeu " vră!maşii religiei " se vor speria şi se vor potoli, oprind distrugerea $isericilor, care se revărsa peste toată faţa pămntului rusesc ca un colosal val al diavolului. Totuşi, a plăcut lui #umnezeu ca eu să nu pier chiar la începutul slu!irii mele arhiereşti şi, prin voinţa /ui, închiderea $isericii Sfntului Serghie a fost amnată din oarecare pricină pentru o scurtă vreme. 'ar eu am fost arestat chiar în ziua cu pricina. @e G5 aprilie -354 am fost pentru ultima dată la /iturghie în $iserica Sfntului Serghie şi, în timp ce se citea (vanghelia, m"am întărit deodată cu deplină încredinţare în gndul că voi fi arestat în seara acelei zile. %şa s"a şi întmplat, iar $iserica a fost demolată cnd eu eram în închisoare. În vestita sa omilie pascală, Sfntul 'oan Nură de %ur spune că #umnezeu nu numai )faptele le primeşte*, ci şi )gndul îl ţine în seamă*. @entru hotărrea mea de a primi moarte mucenicească, să"mi ierte #omnul #umnezeu mulţimea păcatelor mele1
80
ilul 2in Arh!n+hels
În ziua de G5 aprilie -354, am fost arestat din nou.
Q%utorităţile oraşului voiau să scape de >lădica /uca, episcop pensionat, profesor lipsit de auditoriu studenţesc, savant ale cărui cărţi nu se pu$licauM voiau să"l izgonească din oraş pe încă un creştin cu coloana verte$rală nefrntă. În anul -3G3, au început să caute un pretext pentru a"l exila pe >lădica. N@L nu avea nevoie de încălcări reale ale legilor statului şi, în curnd, s"a prezentat ocazia pentru arestarea influentului episcop, pe care folosind"o, puteau do$ndi şi un oarecare cştig politic. % fost fa$ricată o acuzaţie stupidă împotriva episcopului. @rofesorul fiziolog '.@. ;ihailovs8i, care îşi pierduse în -3GH fiul, s"a îm$olnăvit de o psihoză însoţită de crize furioase. (l a cerut să fie omortM fiind mai înainte vreme om credincios, a a!uns să crtească ne$uneşte împotriva lui #umnezeu şi să hulească, spărgnd icoanele cu toporul. % refuzat să îşi înmormnteze fiul, declarnd că îl va învia şi se ocupa cu experienţe implicnd transfuzii sanguine. @rofesorul a formolizat cadavrul $ăiatului şi l"a pus într"un dulap din sediul catedrei sale, înfăşurndu"l într"o împletitură de răchită. Îi cumpăra mortului haine, încălţăminte, dulciuri. ;ihailovs8i a devenit grosolan şi crud, se întmpla să"şi $ată soţia şi copiii. Soţia l"a părăsit. #upă cinci ani el a luat în căsătorie o fată cu douăzeci de ani mai tnără şi s"a cununat cu ea la $iserică. 2u după multă vreme, nefericitul profesor s"a împuşcat. În aceeaşi zi, tnăra lui văduvă a venit la episcopul /uca, i"a povestit despre sinucidere şi l"a rugat cu lacrimi pe >lădica să intervină ca ;ihailovs8i să fie prohodit şi înmormntat creştineşte. >lădica /uca nu mai era arhiereul locului şi ca atare nu putea da dezlegare pentru o astfel de 81
înmormntare. ?ăcndu"i"se milă de nefericita femeie, el i"a scris un $ilet mitropolitului %rsenie. >lădica %rsenie a răspuns& )#upă legile dinainte, se cerea adeverinţă medicală care să ateste anormalitatea psihică a celui care s"a împuşcat, în care caz este posi$il să i se facă înmormntare creştinească*. (piscopul /uca a scris pe o foaie parafată& )%deveresc că profesorul ;ihailovs8i, pe care l"am cunoscut personal, şi"a pus capăt vieţii prin sinucidere, într"o stare de neîndoielnică $oală psihică, de care suferea de mai $ine de doi ani. #octor în medicină, episcop /uca. august -3G3*. %nchetatorul sovietic care conducea cazul ;ihailovs8i a preferat, din considerente politice, să considere că are de"a face nu cu o sinucidere, ci cu un asasinat, şi acuzată a fost văduva profesorului. În presă au apărut foiletoane despre această tragedie în care, ca pricină a omorului, era indicată religiozitatea celei de"a doua soţii +creștină ortodoxă a lui ;ihailovs8i, care el ar fi fost pasămite ateu înverşunat, şi se făceau aluzii politice făţişe. #e caz s"au interesat şi cei din ;oscova fiind trimis acolo pentru a fi studiat. /a N@L s"a hotărt să fie transformat într"un caz politic şi anti$isericesc. În el a fost implicat şi >lădica /uca. %deverinţa eli$erată de el a devenit pro$ă de $ază pentru acuzare. #in celulă, episcopul /uca i"a trimis anchetatorului următorul $ilet& )>ă rog să luaţi la cunoştinţă că nu cred a$solut deloc în seriozitatea acuzării mele în cazul ;ihailovs8i. #rept motiv al arestării mele a servit, fără îndoială, răspunsul dat de mine procurorului N. +Noldovs8i cu prile!ul ultimei vizite pe care mi"a făcut"o...*. /a acest $ilet, ca şi la cel de"al doilea, nu a urmat nici un răspuns. %nchetatorul N@L i"a convocat unul după altul în ca$inetul său pe cei mai importanţi medici ai oraşului, dorind să capete dovezi )fundamentate ştiinţific* cu privire la conflictul dintre >oino"'aseneţ8i şi )materialistul* ;ihailovs8i. Savanţii însă vor$eau cu încăpăţnare despre insta$ilitatea psihică a lui ;ihailovs8i, iar despre episcopul /uca dădeau referinţe foarte respectuoase şi chiar admirative. 2u existase nici un conflict şi nici nu avea cum să existe. Ln oarecare a!utor de autopsier de la catedra profesorului ;ihailovs8i, $ăiat agramat de la ţară, care era totuşi activist de partid, implicat în caz de noul şi perspicacele anchetator, a dat mărturia dorită, în care printre altele se spunea& )(xperienţele profesorului ;ihailovs8i lovesc puternic în principiile religioase, soţia profesorului este religioasă. %deverinţa clar mincinoasă despre )$oala psihică* a profesorului ;ihailovs8i pe care a eli$erat" o profesorul"medic 'aseneţ8i +/uca poate fi interpretată în primul rnd ca avnd scopul ascunderii unei crime " asasinarea lui ;ihailovs8i " punndu"se ca 82
paravan sinuciderea din motive de $oală psihică veche de doi ani, crima avnd ca scop înlăturarea lui ;ihailovs8i în vederea apărării principiilor religioase ş.a.m.d.*. @rofesorii Slonim şi 7agoza i"au dat anchetatorului @leşanov o adeverinţă autentificată oficial care atesta faptul că >.?. >oino"'aseneţ8i suferă de scleroză aortică, cardioscleroză şi dilataţie semnificativă a inimii. Cei doi, cei mai $uni internişti din Taş8ent, au scris că )natura afecţiunii de care suferă >oino"'aseneţ8i impune un regim de repaus strict şi tratament sistematic de lungă durată*. %celaşi lucru a scris şi doctorul în medicină >.%. So8olov, care trata insuficienţa cardiacă a >lădicăi. #eclaraţiile medicilor nu au fost luate în seamă. ?iica acuzatului, (lena >alentinovna, a cerut permisiunea să"şi vadă tatăl spre a"i transmite medicamentele necesare pentru $oala lui de inimă. % urmat rezoluţia& )% se lăsa fără consecinţe*. (piscopul /uca l"a rugat pe anchetator să" i îngăduie primirea de cărţi ştiinţifice. @e cerere s"a scris& )% se refuza*. În celula supraplină, unde nu era aer, >lădica /uca şi"a pierdut cunoştinţa după interogatoriu. %dministraţia închisorii s"a făcut că nu vede nimic. /a cteva zile după leşin, >lădica /uca a fost ridicat de pe laviţa din celulă şi dus în ca$inetul anchetatorului @leşanov. ' s"a citit din nou protocolul de acuzare&
)9raşul
Taş8ent,
anul
-354,
I
iulie.
...=i lund în considerare faptul că& - >oino"'aseneţ8i... este demascat în privinţa faptului că pe data de august -3G3, adică în ziua morţii lui ;ihailovs8i, dorind să ascundă urmele crimei asasinei de facto a lui ;ihailovs8i " soţia lui, (8aterina, a eli$erat o adeverinţă premeditat falsă în care atesta că cel ucis era anormal din punct de vedere psihic, cu scopul de a adormi vigilenţa expertizei medico"legaleM G că acest fapt este confirmat de mărturisirile acuzatului şi documentele anexate la dosarM din
5 aceste acţiuni criminale sunt prevăzute în art. -4"-H, punctul -, Codul @enal al 7S? Lz$e8istan. 83
...S"%
<9T^7_T&
ca cetăţeanul >oino"'aseneţ8i >alentin ?elixovici... să fie inculpat pentru infracţiunea de tăinuire a ucigaşului, prevăzută în art. -4"-H, punctul -, din Codul @enal al 7S? Lz$e8istan.
Împuternicitul Sunt
de
Confirm&
@leşanov. acord&
:aruţ8i,
Auten8o, împuternicit
=eful al
Secţiei Secţiei
Secrete. Secrete*.
>lădica /uca a ascultat în picioare toate aceste nerozii. #e pe el curgeau şiroaie de sudoare, de slă$iciune îi tremurau minile, genunchii i se îndoiau, dar a găsit destulă putere pentru a scrie, înmuind tocul în cerneală, su$ textul $ătut la maşină& )%cuzaţia mi"a fost prezentată pe data de -5 iunie -354. 2u mă recunosc vinovat*. #upă cteva ceasuri, episcopul /uca era de!a în spitalul închisorii. 'nima îi cedase. >lădica /uca a petrecut un an în celulele închisorii, lipsit de cărţi, fără să primească pachete, fără să se vadă cu cei apropiaţi. %ncheta a fost închisă, însă la N@L tot mai discutau pro$lema. 'arna, în strmtele celule ale închisorii era umed şi rece. %rhiepiscopul /uca era $olnav. #e cteva ori a fost dus la spital, apoi din nou la interogatorii. #upă aceea, din închisoarea internă a N@L a fost dus în cea comună. 2umai pe data de - mai a anului următor, -35-, a urmat un protocol al Consfătuirii Speciale a colegiilor N@L. Trei necunoscuţi +este vor$a de unul din cele$rele tri$unale formate din trei persoane ale poliţiei secrete numite troi8i au sta$ilit, fără nici o confruntare cu acuzatul, următoarele& )...>oino"'aseneţ8i >alentin ?eli8sovici să fie exilat prin punctul de frontieră N@L pentru o perioadă de trei ani calculaţi începnd cu data de I mai -354*. 84
(8aterina ;ihailovs8aia a fost lipsită de dreptul de reşedinţă în -G localităţi şi a fos exilată în raionul Cita sau 9ins8 pentru trei ani. >lădica /uca a scris de trei ori anchetatorului şi şefilor acestuia cu rugămintea de a i se înlocui exilul în Si$eria cu cel în %sia Centrală sau Tur8estanul Chinez, dar a fost refuzat. În presa )muncitoresc"ţărănească*, cazul ;ihailovs8i a luat o amploare nemaivăzută. %u fost scrise la comandă o serie întreagă de producţii artistice& romanul )Nraniţa* al lui Aorisogle$s8i, piesa )(xperienţa* a lui Treniov, drama )>om trăi1* a lui /avrenev. În fiecare dintre acestea, genialul savant materialist, care prin experienţele sale a!unsese gata să descopere cum pot fi înviaţi morţii, cădea !ertfă fanatismului religios. (rau chiar cazuri de savanţi care reacţionau în presă împotriva caracterului a$solut neştiinţific al acestor producţiiR
/a interogatorii, m"am convins că vor de la mine să mă lepăd de cinul arhieresc. %tunci am declarat greva foamei în semn de protest. #e o$icei aceste declaraţii nu sunt luate în seamă şi deţinuţii sunt lăsaţi să flămnzească în celulă pnă cnd starea lor devine periculoasă, şi doar atunci sunt transferaţi în spitalul închisorii. @e mine însă m"au trimis la spital dis"de"dimineaţă, îndată după ce am intrat în greva foamei. %m ră$dat de foame şapte zile. 'nsuficienţa cardiacă devenea din ce în ce mai pregnantă şi, în cele din urmă, am început să vomit snge. %cest fapt l"a alarmat foarte tare pe medicul"şef al N@L, care mă vizita în fiecare zi. În a opta zi de greva foamei, pe la prnz, dormitam. În starea de somnolenţă în care eram, am simţit că lngă patul meu se află un grup de oameni. #eschiznd ochii, am văzut un grup de ce8işti şi medici, între care cele$rul internist, profesorul Slonim. ;edicii mi"au examinat inima şi i"au şoptit şefului ce8iştilor că lucrurile stau prost. S"a dat ordin să fiu dus cu pat cu tot în ca$inetul medicului închisorii, unde nu i s"a permis să rămnă nici măcar profesorului Slonim. =eful ce8iştilor mi"a spus& )#aţi"mi voie să mă prezint " nu mă cunoaşteţi " sunt locţiitorul şefului N@L din %sia Centrală. 2oi ţinem foarte mult cont de marea popularitate de care vă $ucuraţi att ca mare chirurg, ct şi ca episcop. 2u putem permite su$ nici o formă să continuaţi greva foamei. >ă 85
dau cuvntul de onoare ca activist politic că veţi fi eli$erat dacă încetaţi greva foamei*. Tăceam. )#e ce tăceţi0 2"aveţi încredere în mine0*. %m răspuns& )=tiţi doar că sunt creştin, iar legea lui
onoare
?ireşte că nici pe mine nu m"au eli$erat, în ciuda cuvntului de al )activistului politic*.
Timp de două"trei zile am primit pachete îm$elşugate de la copiii mei, după care am refuzat să le mai accept şi am declarat din nou greva foamei. %ceasta s"a prelungit două săptămni, la capătul cărora a!unsesem în aşa o stare că de"a$ia puteam um$la pe coridorul spitalului ţinndu"mă de pereţi. Încercam să citesc ziarul, dar nu înţelegeam nimic, căci parcă mi se aşternuse pe creier un văl greu. #in nou a venit la mine ad!unctul şefului departamentului secret şi mi"a zis& )%m comunicat la ;oscova faptul că faceţi greva foamei şi de acolo a venit verdictul în cazul dumneavoastră, dar nu putem să vi"l comunicăm pnă nu încetaţi greva foamei*. 7ămăşiţa de încredere pe care o mai aveam în spusele ce8iştilor s"a încălzit şi am căzut de acord să încetez greva foamei. %tunci mi s"a declarat că tre$uie să merg în oraşul :otlas, nu dus su$ pază din etapă în etapă, ci li$er " însă şi de această dată am fost înşelat. #upă aproximativ o săptămnă am fost trimis din etapă în etapă şi am mers în vagonul pentru deţinuţi pnă la 86
Samara, unde ne"au lăsat cam o săptămnă în închisoare. Cu privire la acea săptămnă, mi"au rămas amintiri întunecate şi apăsătoare.
mers
/a ;oscova am fost transferaţi în alt vagon pentru deţinuţi şi am în continuare pnă în oraşul :otlas.
În vagon erau att de mulţi păduchi, că dimineaţa şi seara scoteam de pe mine toată len!eria, găsind în fiecare zi în ea în !urul a o sută de păduchiM printre ei se aflau păduchi negri de o mărime cum nu mai văzusem. Ca merinde pentru drum, am primit cte o $ucată de pine şi un peşte sărat la doi oameni. (u nu le"am mncat. #upă sosirea în :otlas, am fost duşi la trei verste de acesta, pe malul nisipos al #vinei de 2ord, într"un lagăr care primise numele de );a8ariha*, alcătuit din două sute de $arăci, în care trăiau familii întregi de ţărani )deschia$uriț i* din foarte multe gu$ernii ale 7usiei. %coperişurile în pantă, din scndură, ale $arăcilor, răsăreau de"a dreptul din pămntul nisipos. În $arăci erau două rnduri de laviţe, iar în mi!loc un loc de trecere. Cnd ploua, prin acoperişurile putrede în $arăci se revărsau torente de apă. Într"o dimineaţă, am văzut cum în piaţeta din centrul lagărului au fost adunaţi două sute de deţinuţi şi, după înregistrare, au fost mnaţi în nişte $ar!e trase de un vaporaş pe rul >cegda, care se varsă nu departe de :otlas în #vina de 2ord. >cegda curge prin locuri pustii, codri deşi, neum$laţi. @recum aveam să aflu mai trziu, toţi cei trimişi cu $ar!ele au fost de$arcaţi în adncul codrului la cteva zeci de verste de :otlas, li s"au dat topoare şi ferăstraie şi li s" a ordonat să construiască iz$e. 2u ştiu ce s"a mai întmplat cu ei. (u am fost mutat la scurt timp din ;a8ariha în :otlas şi mi s"a propus să consult $olnavii în am$ulatoriu, iar ceva mai trziu am fost transferat în calitate de chirurg în spitalul din :otlas. Chiar înainte de a fi mutat în :otlas din ;a8ariha, a iz$ucnit o epidemie de tifos exantematic. /ocuitorii :otlasului mi"au povestit că în ;a8ariha $ntuiau cu un an înainte tifosul exantematic şi alte varietăţi de tifos, precum şi epidemii de mai toate $olile contagioase ale copilăriei. În acea perioadă cumplită, în ;a8ariha se săpa zilnic cte o groapă mare în care se 87
îngropau
la
sfrşitul
zilei
cam
şaptezeci
de
cadavre.
2u mi"a fost dat să operez dect foarte scurt timp în spitalul din :otlas& am fost anunţat că tre$uie să merg cu vaporul la %rhanghels8. În primul an de viaţă în %rhanghels8 am întmpinat mari greutăţi cu locuinţa şi eram aproape pe drumuri. 2u numai medicii din spital, ci şi " spre marea mea mirare " însuşi episcopul de %rhanghels8 m"au întmpinat destul de duşmănos. ;i s"a propus să lucrez ca chirurg în am$ulatoriul mare. %colo am avut posi$ilitatea să văd femei operate insuficient de radical pentru cancer al glandei mamare şi, de aceea, cnd venea la mine o $olnavă cu cancer de sn, nu o trimiteam la spital, ci îi efectuam în am$ulatoriu o operaţie foarte radicală. %flnd de acest lucru, medicii din spital au făcut plngere împotriva mea la directorul #epartamentului regional pentru sănătate, însă acesta i"a între$at& )(i $ine, operaţia a decurs cu succes, $olnava este vie, nu au apărut nici un fel de complicaţii& ce mai vreţi0*. /ocuind în %rhanghels8, am o$servat că mi"a apărut o formaţiune tumorală proeminentă ce mă făcea să suspectez un cancer, lucru pe care l"am comunicat şefului departamentului secret, cernd permisiunea să plec la ;oscova pentru operaţie. %cesta a între$at la ;oscova şi după două săptămni am primit permisiunea de a pleca să mă operez, dar nu la ;oscova, ci în /eningrad. %m fost mirat de acest lucru, dar am văzut în trimiterea la /eningrad calea arătată mie de #umnezeu. În vagon am făcut cunoştinţă cu un tnăr medic, care după sosirea în /eningrad m"a invitat să stau la el, scăpndu"mă de dificultăţile care mă aşteptau într"un oraş necunoscut. (l m"a dus departe, pe insula >asilievs8i, într"un mare spital clinic, în secţia de chirurgie a profesorului 2.2. @etrov, cel mai $un specialist în oncologie. @rofesorul @etrov mi"a acordat multă atenţie şi m"a operat. Tumora excizată s"a dovedit a fi $enignă +lipsită de gravitate. #upă externare, am mers în mănăstirea 2ovo"#evicii, de!a închisă, şi am fost primit cu multă prietenie de mitropolitul Serafim, ce locuia acolo.
88
#in clinică m"a condus în mănăstire fostul meu student, doctorul 6olondz. %m stat de vor$ă cu el pe teme medicale, fiind foarte departe de orice gnduri şi dispoziţii sufleteşti ct de ct mistice. 'ată însă ce s"a întmplat în continuare. /a mitropolit am a!uns într"o sm$ătă, nu cu mult timp înaintea privegherii de toată noaptea, şi m"am îndreptat spre $iserica mare a mănăstirii cu cea mai $anală stare sufletească. Slu!ea un ieromonah, iar eu stăteam în altar. Cnd s"a apropiat vremea citirii (vangheliei am simţit deodată o tul$urare neînţeleasă, care creştea foarte repede şi care a a!uns să ai$ă o putere uriaşă în timp ce ascultam cuvintele sfinte. (ra a unsprezecea (vanghelie a Învierii. %m primit cuvintele #omnului 'isus reme de încă două"trei luni, de fiecare dată cnd îmi aduceam aminte de cele trăite la citirea celei de"a unsprezecea (vanghelii, începeam iar să tremur şi lacrimile îmi curgeau şiroaie. /a un destul de scurt răstimp de la întoarcerea mea din /eningrad în %rhanghels8, am fost chemat la ;oscova de împuternicitul special al Colegiului N@L şi, după sosirea mea acolo, acesta a purtat cu mine vreme de trei săptămni discuţii zilnice foarte îndelungate. ' se dăduse sarcina de a revizui cazul meu întruct, după spusele lui în Taş8ent, fusesem !udecat de )cretini cu cap de ta$lă*. Se înţelege că avea misiunea de a mă studia temeinic. În cuvintele lui era multă linguşire, mă ridica în slăvi în fel şi chip. ;i"a promis o catedră de chirurgie în ;oscova şi era ct se poate de limpede că vrea ca eu să mă lepăd de slu!irea arhierească. Cum spuneam mai devreme, înaintea celui de"al doilea arest fusesem scos la pensie de locţiitorul patriarhal, mitropolitul Serghie. ?ără să $ag de seamă, cuvintele mieroase ale împuternicitului special îmi otrăveau inima şi cu mine s"a întmplat o ct se poate de grea nefericire şi un mare păcat, fiindcă am scris o asemenea declaraţie& )2u activez ca arhiereu şi sunt la pensie. În actualele condiţii nu consider că este posi$il să continui slu!irea, şi ca atare, dacă cinul meu duhovnicesc nu va împiedica aceasta, aş vrea să capăt posi$ilitatea de a lucra în domeniul chirurgiei. Totuşi, nu mă voi lepăda niciodată de cinul
89
arhieresc*. 2u înţeleg, nu înţeleg deloc cum am putut să uit att de repede porunca Însuşi #omnului 'isus
afară
Singura explicaţie pe care o pot găsi e faptul că îmi era din cale de greu să mă desprind de chirurgie.
#upă această declaraţie a mea, a cărei copie am lăsat"o mitropolitului Serghie, nu numai că nu am fost eli$erat înainte de termen, cum se întmplă de o$icei cu exilaţii chemaţi la împuternicitul special ci, după ce m" au dus înapoi în %rhanghels8, mi"au mai adăugat o !umătate de an la termen. #oar la sfrşitul anului -355 am fost eli$erat şi am plecat la ;oscova. ?ireşte, #omnul #umnezeu ştia că am de gnd să fac un nou pas păcătos şi m"a prevenit printr"un accident de tren care, din păcate, m"a speriat doar, fără să mă înveţe minte. @rimul lucru pe care l"am făcut la ;oscova a fost să mă prezint la cancelaria locţiitorului, mitropolitul Serghie. Secretatul acestuia m"a între$at dacă nu doresc să ocup una dintre catedrele arhiereşti rămase li$ere. @ărăsit de #umnezeu şi lipsit de !udecată, mi"am sporit greul păcat dnd poruncii lui ladimirs8i, comisarul poporului pentru ocrotirea sănătăţii, o scrisoare cu rugămintea de a"mi da posi$ilitatea să mă ocup cu ela$orarea studiilor de chirurgie septică într"un institut special de cercetare. Spre pierzania mea, de la mitropolitul Serghie am mers la ;inisterul pentru ocrotirea sănătăţii pentru a face personal demersuri în această privinţă. Comisarul poporului, >ladimirs8i nu m"a primit, ci m"a trimis la ad!unctul său. '"am cerut ad!unctului să se organizeze pentru mine un institut ştiinţific special de cercetări în domeniul chirurgiei septice. %cesta a arătat multă înţelegere faţă de cererea mea şi a promis că va vor$i despre ea cu ?eodorov, directorul institutului de medicină experimentală, care urma să vină la el curnd. Spre $ucuria diavolului, spre 90
pierzania mea, m"am $ucurat foarte mult de acest lucru. #umnezeu însă, Care m"a păzit şi a îndreptat cărările mele, m"a păzit de pieire, căci ?eodorov a refuzat să dea pe minile unui episcop conducerea unui institut de cercetări ştiinţifice.
2u aveam încotro s"o mai apuc, însă, în vreme ce prnzeam la mitropolitul Serghie, unul dintre arhierei m"a sfătuit să merg în Crimeea. ?ără nici un scop raţional, am urmat acest sfat şi am plecat la ?eodosia. %colo am simţit că m"am a$ătut de la calea dreaptă şi că am fost părăsit de #umnezeuM mneam într"un $irt murdar, înnoptam în casa unui ţăran şi am sfrşit prin a lua o altă hotărre fără noimă& să mă întorc în %rhanghels8. %colo am primit din nou $olnavi în am$ulatoriu vreme de două luni. În %rhanghels8 s"a deschis pe atunci un institut de medicină şi mi s"a propus catedra de chirurgie. %m refuzat şi, venindu"mi întructva în fire, am plecat la Taş8ent. Să rămn însă în Taş8ent, făcnd pro$leme mitropolitului %rsenie, nu era cu putinţă. %m decăzut în aşa măsură că am îm$răcat haine civile şi în ;inisterul pentru ocrotirea sănătăţii am primit postul de consultant pe lngă spitalul de $oli exotice. =i acolo simţeam că harul lui #umnezeu m"a părăsit. 9peraţiile pe care le făceam erau nereuşite. %m intrat în rolul, nepotrivit pentru un episcop, de lector de oncologie şi în curnd am fost greu pedepsit de #umnezeu. ;"am îm$olnăvit de fe$ra tropicală @apatacci, care s"a complicat cu desprindere de retină la ochiul stng. @lecnd la Taş8ent, am primit conducerea unei mici secţii de chirurgie septică, avnd douăzeci şi cinci de paturi, de pe lngă spitalul clinic orăşenesc. ;ai trziu, această secţie a fost extinsă la cincizeci de paturi. 2u după multă vreme, am aflat de operaţia oftalmologului elveţian Nopin, prin care se vindecau între I4 şi D4 de procente din cazurile de dezlipire de retină. %ceastă operaţie s"a răspndit rapid în toate ţările, şi în ;oscova o efectua profesorul 9dinţov. %m lăsat munca în domeniul chirurgiei septice şi am plecat la ;oscova, în clinica lui 9dinţov. %cesta mi"a făcut de două ori operaţia Nopin, fiindcă prima dată nu identificase exact toate punctele de dezlipire. #upă operaţie zăceam cu ochii $anda!aţi şi seara trziu m"a cuprins iarăşi dorinţa 91
pătimaşă de a continua munca în domeniul chirurgiei septice. Chi$zuiam cum să"i scriu din nou comisarului poporului pentru ocrotirea sănătăţii şi cu aceste gnduri am adormit. ;ntuindu"mă, #omnul #umnezeu mi"a trimis un somn prevestitor cu totul neo$işnuit, pe care mi"l aduc aminte cu desăvrşită limpezime şi acum, după mulţi ani. >isam că sunt într"o $isericuţă pustie, în care era luminat puternic doar altarul. În $isericuţă, nu departe de altar, lngă perete, se afla racla unui oarecare cuvios, acoperită cu un capac greu din lemn. În altar, pe Sfnta ;asă, era pusă o scndură lată, iar pe aceasta era întins un cadavru omenesc gol. #e amndouă părţile mesei şi înapoia acesteia stăteau în picioare studenţi şi medici, care fumau în timp ce eu le ţineam un curs de anatomie pe cadavru. #eodată m"a cutremurat un $u$uit greu şi, întorcndu"mă, am văzut că a căzut capacul de pe racla cuviosului, acesta s"a aşezat pe raclă şi, întorcndu"se, mă priveşte cu do!ană mută. ;"am trezit plin de groază. 2u pot să înţeleg de ce, dar acest vis înfricoşător nu mi"a $ăgat minţile în cap. #upă externare m"am întors în Taş8ent şi am continuat încă doi ani munca în secţia de chirurgie septică, muncă legată deseori de necesitatea efectuării de studii pe cadavre. =i nu o dată mi"a trecut prin cap că o asemenea muncă este de neîngăduit pentru un episcop. ;ai $ine de doi ani am continuat această muncă şi nu puteam să mă rup de ea, fiindcă ea îmi oferea, una după alta, descoperiri ştiinţifice foarte importante, iar o$servaţiile acumulate în secţia de chirurgie septică aveau să alcătuiască mai apoi cel mai important fundament pentru cartea mea )Studii de chirurgie septică*. În rugăciunile mele de pocăinţă, am cerut cu osrdie iertare de la #umnezeu pentru continuarea vreme de doi ani a lucrului în chirurgie, însă odată rugăciunea mea a fost oprită de un glas din lumea nepămntească& )@entru aceasta nu te pocăi1*. =i am înţeles că )Studiile de chirurgie septică* au fost plăcute lui #umnezeu, fiindcă au mărit nespus de mult puterea şi însemnătatea mărturisirii numelui lui
împreună cu mine. Îmi asculta predicile cu multă luare"aminte şi le preţuia mult. #espre sine spunea că a împlinit tot ce îl menise #umnezeu să împlinească şi, ca atare, aştepta moartea.
Al treile! !rest
#upă un an, în -35, a început o perioadă cumplită pentru Sfnta Aiserică " perioada stăpnirii lui (!ov ca şef al N@L"ului de la ;oscova. % început reprimarea în masă a clerului şi a tuturor celor suspectaţi de duşmănie împotriva puterii sovietice. Aineînţeles, am fost arestat şi eu.
QÎn a!unul arestării, la >lădica /uca s"a făcut percheziţie. %ceasta a avut loc, ca de o$icei, noaptea. %u venit cţiva oameni în civil, un miliţian, portarul. %u luat icoanele, şi"au $ăgat nasul în sertarele mesei şi în dulapuri. Ln tnăr ce8ist a spintecat cutia cu scrisorile răposatei %nna /ans8aia. >lădica /uca şedea într"un colţ fără să rostească o vor$ă. În mi!locul odăii z$urau la grămadă cărţile, hainele, manuscrisele medicale. Tnărul ce8ist a cerut permisiunea să fumeze. (piscopul a răspuns& )>ă $ăgaţi nasul în scrisorile soţiei mele, faceţi nu se ştie"ce în casa mea. %şadar, faceţi ce vreţi şi în continuare...*
cu
@e atunci >lădica împlinea şaizeci de ani, iar de ochiul drept or$ise desăvrşireR
93
7egimul lui (!ov era într"adevăr înfricoşător. /a interogatorii se foloseau chiar şi torturi Eo$servaţia Sfntului /uca pare oarecum naivă dacă ne gndim la $inecunoscutele metode prin care $olşevicii au pus mna pe putere şi şi"au consolidat"o chiar de la început, dar tre$uie să luăm în considerare faptul că în timpul precedentelor arestări nu suferise torturi. 9 altă explicaţie posi$ilă ar fi aceea că auto$iografia aceasta, fiind scrisă în timpul stăpnirii sovietice, ea nu a$undă în expresii dure la adresa puterii sovietice deoarece >lădica nu dorea distrugerea ei în cazul în care ar fi căzut în mna poliţiei secrete +n. tr.F. % fost inventat aşa"numitul interogatoriu pe $andă rulantă, cu care am făcut şi eu cunoştinţă de două ori. %ceastă $andă rulantă a groazei continua fără întrerupere zi şi noapte. Ce8iştii luau interogatoriul cu schim$ul, în schim$ cel interogat nu era lăsat să doarmă. %m început din nou greva foamei şi am continuat"o timp de mai multe zile. În pofida acestui fapt, am fost pus să stau în picioare la colţ, dar curnd am căzut pe podea de epuizare. Începusem să am puternice halucinaţii vizuale şi tactile, care veneau una după alta. Aa mi se părea că prin cameră aleargă puişori aurii de găină şi eu îi prindeam, $a mă vedeam pe mine însumi stnd pe marginea unei rpi imense în care se afla un întreg oraş, luminat puternic de felinare electrice. Simţeam limpede cum su$ cămaşă mi se încolăcesc pe spinare şerpi. ;i se cerea cu stăruinţă să recunosc că sunt spion. Singurul meu răspuns însă era să arate pentru care stat fac spiona!, la care $ineînţeles că n" aveau ce să spună. 'nterogatoriul pe $andă rulantă a continuat unsprezece zile şi unsprezece nopţi şi nu o dată am fost $ăgat su$ ro$inet, de unde îmi revărsau peste cap apă rece. 2evăznd capătul acestui interogatoriu, m"am gndit să îi sperii pe ce8işti. %m cerut să fie chemat şeful secţiei Secrete şi, cnd acesta a venit, i"am spus că voi semna ce vor, afară poate de atentat la viaţa lui Stalin. %m declarat că voi înceta greva foamei şi am cerut să mi se trimită masa. %veam de gnd să"mi secţionez artera temporală punndu"mi un cuţit la tmplă şi lovind cu putere peste dosul lamei. @entru oprirea hemoragiei ar fi tre$uit ligaturată artera temporală, lucru imposi$il de realizat în condiţiile N@L, aşa că ar fi fost siliţi să mă ducă într"un spital sau într"o clinică de chirurgie. %ceasta ar fi strnit mare scandal în Taş8ent. Ce8istul, care era de rnd, şedea la celălalt capăt al mesei. Cnd au adus masa am pipăit pe ne$ăgate de seamă lama $oantă a cuţitului de masă şi m" 94
am convins că nu voi reuşi să"mi secţionez cu el artera temporală. %tunci am sărit de pe scaun şi, fugind repede în mi!locul camerei, am început să îmi ferăstruiesc gtul cu cuţitul " însă n"am reuşit să"mi tai nici pielea. Ce8istul s"a aruncat asupra mea ca o pisică, mi"a smuls cuţitul şi m" a lovit în piept cu pumnul. ;"au dus în altă cameră şi mi"au propus să dorm puţin pe masa goală, cu un teanc de gazete su$ cap în loc de pernă. În ciuda puternicului şoc prin care trecusem, am adormit şi nu ţin minte dacă am dormit vreme îndelungată. ;ă aştepta de!a şeful secţiei Secrete, ca să semnez minciuna alcătuită de ei despre spiona!ul meu. (u însă doar am rs de pretenţia lui. Suferind un fiasco cu )$anda rulantă* de aproape două săptămni, m"au dus înapoi în $eciul N@L. (ram cu totul istovit de interogatorii şi cnd ni s"a dat drumul la closet, am leşinat pe podeaua umedă şi murdară. În cameră am fost adus pe $raţe. În ziua următoare, am fost mutaţi cu )cor$ul negru* +o$işnuita >olgă neagră a poliţiei secrete în închisoarea centrală regională. %colo am petrecut cam opt luni în condiţii foarte grele.
Q9 mărturie despre perioada petrecută acolo de >lădica /uca, ne"a lăsat vărul emirului afgan, ;uhammad 7aim +7aim 9marovici ;uhammad, musulman, care se refugiase pe teritoriul sovietic în timpul tul$urărilor din :a$ul şi fusese arestat su$ acuzaţia de spiona!. În anul -35D, acesta era deţinut în închisoarea regională, în celula şapte din corpul doi, împreună cu >lădica /uca. ;uhammad 7aim vor$eşte cu respect despre episcopul ortodox. @otrivit relatărilor lui, în celulă se aflau la un loc generali )al$i* şi )roşii*, secretari de comitet regional, mem$ri ai comitetului central, profesori, cadeţi, anarhişti, comunişti şi apartinici. %colo aveau, deseori, loc dispute, se auzeau învinuiri reciproce. %teii cei mai înverşunaţi încercau să îl atragă în dispută pe episcopul )inconştient şi reacţionar*, însă >lădica refuza să polemizeze pe teme religioase. În cursurile sale de medicină +şi alţi profesori ţineau cursuri el nu atingea pro$leme de politică. În celulă, era imparțial faţă de toţi şi reţinut, gata să dea oricui a!utor medicalM a!ungea să"şi împartă şi raţia de pine. %titudinea faţă de >lădica a celor din celulă era în general respectuoasă. @nă şi conducerea 95
închisorii îi acorda un tratament oarecum preferenţial& îl scuteau de spălatul toaletei şi vărsarea hrdaielor cu excremente. )(ra un om cu care nu te puteai purta altfel*, lămureşte ;uhammad 7aim. (piscopul /uca i"a povestit acestuia multe despre viaţa sa din trecut. /ui ;uhammad 7aim i"a rămas în minte o istorisire despre felul în care a a!uns >lădica să opereze în Si$eria, cu $riceagul, un ţăran şi apoi să coasă rana cu... păr de femeie, fără ca plaga să se infecteze1 Tot acesta povestea că >lădica /uca i"a scris din închisoare comisarului poporului pentru apărare, :.(. >oroşilov, despre cartea sa, despre faptul că ea este extrem de necesară patriei noastre şi în vreme de pace, dar în vreme de răz$oi de"a dreptul indispensa$ilă. 2u cerea să fie pus în li$ertate, ci vroia numai să primească de acasă materialele ştiinţifice necesare şi să ai$ă timp de, măcar două ceasuri pe zi, singurătatea şi liniştea necesare pentru a lucra. >lădica /uca îşi mărturisea făţiş credinţa. 2u ascundea nici faptul că este prigonit pentru ea " spunea& );i se tot spune& P#ă !os rasaQ. (u nu voi face asta niciodată. (a, rasa, va rămne cu mine pnă la moarte*. =i mai spunea& )2u ştiu ce vor de la mine. (u sunt om credincios. %!ut oamenii ca doctor, îi a!ut şi ca slu!itor al Aisericii. Cui îi face rău asta0 Ca nişte hoitari se aruncă asupra mea lucrătorii N@L. @entru ce0*. În celula unde stătea >lădica /uca s"a întmplat ca unii deţinuţi, înainte de a merge la interogatoriu, să facă plecăciune episcopului cernd $inecuvntare. ?aptul a fost denunţat şi >lădica a fost chemat în spitalul închisorii, unde doctorul 9$oev a încercat vreme îndelungată să îl convingă să lepede rasa şi în general )să nu atragă asupra sa atenţia mai mult dect este nevoie*. 9$oev avea să recunoască mai apoi în faţa unui cunoscut că nu a reuşit să îndeplinească însărcinarea pe care i"o dăduse, în privinţa episcopului, directorul închisorii. (piscopul /uca i"a făcut o$servaţie colegului în mod politicos, dar ferm, spunndu"i că şi"a luat asupră"şi o misiune peste puterile sale. %.%. %8ovdian, profesor dermatolog din Taş8ent, care audiase cndva la universitate cursurile profesorului >oino"'aseneţ8i şi mai apoi a!unsese în aceeaşi celulă cu >lădica, o$serva că necazurile prin care trecuse episcopul /uca nu"l do$orseră nicidecum, ci, dimpotrivă, îi întărise sufletul şi"l căliseră. #e două ori pe zi >lădica se punea în genunchi, întorcndu"se către răsărit, şi se ruga fără să ia aminte la nimic din !urul său. În celula plină pnă la 96
refuz cu oameni istoviţi de chinuri şi înrăiţi, se făcea dintr"o dată linişte. Toţi oamenii ce îl încon!urau " iar printre ei se aflau şi musulmani, şi atei " începeau să vor$ească în şoaptă şi certurile a$ia începute se potoleau de la sine. În timpul împărţirii raţiei de dimineaţă, cnd atmosfera din celulă se încingea pnă la limită, >lădica /uca şedea de o$icei într"o parte, dar în cele din urmă cineva îi întindea un codru de pine cu nimic mai pre!os dect cele căpătate de ceilalţi, iar uneori chiar şi cte un colţ. ;ai trziu, la începutul anului -353, după sfrşitul perioadei (!ov, au fost permise pachetele. #upă spusele lui %rmais %ristagesovici +%8ovdian, cnd primea pachete, >lădica le împărţea pnă la ultima fărmă tovarăşilor de celulă. >lădica /uca nu se plngea niciodată şi niciodată nu povestea despre acuzaţiile împotriva lui. 2u s"a plns nici după interogatoriul de treisprezece zile pe $andă rulantă. Se spune că mai mult de treisprezece zile nu rezistase nimeni. #upă )$anda rulantă*, >lădica a fost trt în cameră ca o zdreanţă. @otrivit mărturiei fiicei episcopului /uca, (lena >alentinovna 6u8ova" >oino, în timpul unuia dintre aceste interogatorii, în camera de anchetă a dat $uzna de cteva ori un ce8ist îm$răcat pestriţ ca un măscărici, care vărsa un potop de în!urături respingătoare şi $at!ocorea credinţa, prezicndu"i episcopului un sfrşit groaznic. #in cte îşi aminteşte %.%. %8ovdian, doar în momentul plecării în exil >lădica s"a adresat pentru prima dată medicilor şi celorlalţi savanţi din Taş8ent, care stăteau cu el în închisoare, cu rugămintea ca cei cărora #umnezeu le va da să a!ungă în li$ertate să mi!locească împreună cu ceilalţi profesori pentru îm$lnzirea sentinţei lui& )#oar nu am făcut nimic rău. @oate că autorităţile îşi vor pleca urechea la rugăminţile voastre...*. #upă o !umătate de an, în vara lui -3H4, %rmais %ristagesovici i"a transmis această rugăminte profesorului ;.'. Slonim " dar $ătrnul prieten al >lădicăi /uca, acum de!a decorat, deputat, medic emerit, a dat înspăimntat din mini& )Ce tot spuneţi, ce tot spuneţi, nu, nu...* (lena >alentinovna istoriseşte că, la aproape doi ani după arestarea >lădicăi /uca, copiii lui nu ştiau nimic despre soarta lui. @rimele veşti s"au scurs din spitalul închisorii& episcopul zăcea cu picioarele umflate de edeme iar din pricina grevelor foamei inima îi cedase. #upă aceea, rudelor li s"a permis să îi aducă pachete. În vara anului -353, stnd lngă porţile de fier ale curţii închisorii, (lena >alentinovna şi"a văzut de două ori tatăl, în timpul programului de plim$are al arestaţilor, printr"o gaură făcută cu un cui. Ln deţinut persan, pe 97
care îl cunoştea, ducnd un cazan cu zeama $otezată )supă*, striga în gura mare& )?aceţi loc1 ?aceţi loc1*, iar trecnd pe lngă (lena i"a şoptit& )(ste sănătos, este sănătos*. #upă aceea avea să afle că >lădica /uca declarase greva foamei şi fusese dus în spital. 9dată a primit de la tatăl său un $ilet& )În GH de ore voi fi acasă*. 2u a venit acasă nici după GH de ore, nici după o săptămnă. Lrmătorul $ilet transmis prin sanitar glăsuia astfel& );"au amăgit, nu îmi dau drumul, fac din nou greva foamei*. #e această dată a ră$dat de foame optsprezece zile R
Celula mare în care ne aflam era plină pnă la refuz cu deţinuţi care stăteau culcaţi pe laviţele suprapuse cte trei şi pe podeaua de piatră a spaţiilor dintre acestea. /a toaletă, ce se afla lngă uşa de la intrare, tre$uia să mă strecor nopţile stră$ătnd toată camera printre oamenii care stăteau întinşi pe podea, poticnindu"mă şi căznd peste ei. @achetele erau interzise şi eram foarte prost hrăniţi. @nă acum îmi amintesc de prnzul din ziua Aunei >estiri a @rea Sfintei 2ăscătoare de #umnezeu, prnz alcătuit dintr"un castron mare de apă fier$inte în care era amestecată foarte puţină hrişcă. 2u"mi mai aduc aminte din ce motiv am a!uns în spitalul închisorii. %colo am reuşit, cu a!utorul lui #umnezeu, să scap viaţa unui tnăr escroc grav $olnav. >edeam că tnărul medic al închisorii nu"i înţelege defel $oala. /"am examinat eu şi am descoperit un a$ces al splinei. %m reuşit să o$ţin consimţămntul medicului închisorii pentru a"l trimite pe acel $olnav într"o clinică unde lucra elevul meu, doctorul 7oten$erg. '"am scris acestuia ce şi cum avea să găsească la operaţie şi el mi"a scris mai apoi că s"a confirmat ad litteram ceea ce îi comunicasem în epistola mea. >iaţa escrocului a fost salvată şi multă vreme după aceea, în timpul plim$ărilor noastre prin curtea închisorii, criminalii îmi adresau de la eta!ul doi saluturi şi mulţumiri răsunătoare. #in păcate, am uitat multe din cele trăite în închisoarea regională. Îmi amintesc doar că m"au dus la N@L pentru noi interogatorii şi încercau din răsputeri să stoarcă de la mine recunoaşterea faptului că aş fi spion. % fost repetat interogatoriul pe $andă rulantă, în timpul căruia la un moment dat ce8istul a adormitM a intrat şi l"a trezit şeful secţiei Secrete. Ce8istul intrat în $elea, care mai înainte fusese totdeauna foarte respectuos cu mine, a început să 98
mă lovească peste fluierele picioarelor cu cizmele din piele. /a scurtă vreme, cnd eram de!a sleit de interogatoriul pe $andă rulantă şi şedeam cu capul plecat adnc, am văzut că în dreptul meu stau trei ce8işti de vază şi mă o$servau. /a ordinul acestora am fost dus în $eciul N@L şi vrt într"o carceră foarte strmtă. Soldaţii de pază, schim$ndu"mi hainele, au văzut hematoame foarte mari pe picioarele mele şi m"au între$at î ntre$at de unde au apărut. %m răspuns că m"a $ătut cu picioarele ce8istul cutare. În $eci, în carceră am fost chinuit cteva zile în condiţii foarte aspre. ;ai trziu aveam să aflu că rezultatele primului meu interoga interogatori toriuu fusese fuseseră ră consid considerat eratee neconc neconclude ludente nte de N@L"ul N@L"ul moscov moscovit it şi de acolo venise ordin să se întreprindă o nouă anchetă. @e ct se pare, prin aceasta se ex expl plic icăă înde îndelu lung ngat atul ul me meuu se!u se!urr în înch închis isoa oare reaa regi region onal alăă şi al do doil ilea ea interogatoriu pe $andă rulantă.
în
Cu toate că şi a doua anchetă a rămas fără rezultat, tot am fost exilat Si$eria pentru trei ani.
#e astă dată nu m"au mai dus prin ;oscova, ci prin %lma"%ta şi 2ovosi$irs8. @e drumul pnă la :rasnoiars8 am fost prădat în chip foarte ticălos de escrocii din vagon. În faţa tuturor deţinuţilor s"a apropiat de mine un tnăr escroc, escroc, fiu de procuror leningrădean, leningrădean, şi m"a )dus cu preşul* vreme îndelungată, îndelungată, în timp ce su$ acoperirea lui alţi doi îmi făceau curăţenie prin geamantan. În :rasnoiars8, ne"au ţinut pentru un scurt răstimp într"o oarecare închisoare de tranzit de la periferia oraşului şi de acolo ne"au dus în satul Aolşaia ;urta, la vreo -54 de verste depărtare de :rasnoiars8.
QÎn centrul raional Aolşaia ;urta de pe drumul (niseiului, trăiau înainte de răz$oi 544 de oameni. În registrul de consultaţii, >lădica /uca îi înregistra ca )agricultori*. ;edicul"şef al spitalului raional, %.>. Aars8i, care avea pe atunci GI de ani, îşi aduce aminte cum, într"o seară trzie de la începutul lui martie, episcopul /uca a venit în spitalul lui& )% intrat un $ătrn înalt cu $ar$a al$ă, frumoasă, şi s"a prezentat& )(u sunt profesorul >oino"'aseneţ8i*. %cest nume îmi era cunoscut doar după cărticica )Studii de chirurgie septică*. (l mi"a spus că numai ce sosise din :rasnoiars8 cu căruţa împreună cu un lot foarte mare de foşti deţinuţi, victime ale anului -35, care au fost trimişi în raionul Aolşaia 99
;urta pentru a locui acolo în li$ertate... În calitate de chirurg, el hotărse să meargă meargă mai înti la spitalul raional. ;"a rugat să îi asigur doar len!eria şi hrana, făgăduind să mă a!ute în munca de chirurg. %m fost întructva uluit şi m"am $ucurat de un asemenea a!utor şi o asemenea întlnire*. #octorul Aars8i spunea că în răstimpul ct au lucrat împreună, profesorul >oino"'aseneţ8i i"a ţinut în fapt un întreg curs practic de chirurgie. Cu mare greutate a reuşit să capete pentru episcopul"profesor exilat permisiunea de a lucra în spital. #octorul Aars8i își amintește& )=ef )=efaa raio raiona nală lă pe pro$ pro$lem lemee de sănătate era o femeie foarte energică, dar fără nici o pregătire medicală şi aproape complet analfa$etă, care ştia numai să se semneze. @ro$a$il că, pe atunci, cazuri ca acesta erau dese. Cnd am istorisit că iată, la mine este cutare profesor... ea a început să dea din mini spre mine şi a zis că nu, nu se poate admite ca el să lucreze în spitalul raional*. #octorul Aars8i a mers la preşedintele comitetului executiv raional, însă n"a o$ţinut nimic. % fost apoi la secretarul comitetului de partid raionalM acesta, după ce s"a sfătuit puţin cu şeful secţiei 2:># raionale, a hotărt în cele din urmă că, su$ supravegherea tovarăşului Aars8i, profesorul exilat poate totuşi să lucreze în spitalul raional. #octorul Aars8i a fost o$ligat, neputnd să"l treacă pe profesor pe ștatul de plată p lată al spitalului, spi talului, să scoată scoat ă pentru el cte ct e două sute de de ra$le pe seama posturilor vacante $a de infirmieră, $a de spălătoreasă. >lădica /uca /uca pu pute teaa prim primii la co cons nsul ultt $o $oln lnav avii nu num mai la indi indica caţi ţiaa med edic icul ului ui"ş "şef ef.. /ocuitorii ;urtei îşi amintesc că episcopul exilat trăia în mare sărăcie, sărăcie, chiar şi hrana îi era neîndestulătoare, neîndestulătoare, )nu se $ucura de nici un respect*. respect*. Ca şi alţi exilaţi, >lădica /uca era tratat prost. Chirurgul A.'. lădica /uca le scria& )Aani să nu trimiteţi... #ulciuri şi alte lucruri de"ale gurii să nu"mi trimiteţi...*
100
'nfir 'nfirmi mier eraa T.'. T.'. Staro Starodu du$ţe $ţeva va îşi am amin inteş teşte& te& )2oi, )2oi, asis asisten tente tele le şi infirmierele, îl iu$eam. @rofesorul n"a suferit nici un necaz din partea noastră*. Cu ma mare re drag dragos oste te îşi îşi am amin inte teşt ştee de ep epis isco copu pul" l"pr prof ofes esor or o altă altă infirmieră a spitalului din ;urta. (l vor$ea pe faţă despre credinţa sa, spunea& )9riunde m"ar trimite, peste tot este #umnezeu*. >lădica /uca mergea în fiecare dimineaţă în crngul din apropiere şi se ruga, punnd pe o $uturugă mică un diptic. diptic. +icoană alcătuită alcătuită din G păr părți, ca ca o carte, care se deschide deschide și se închide închide >lădica /uca scria foarte mult, continund să lucreze cu multă rvnă la )Studiile de chirurgie septică*. În scrisorile către copii, el îi ruga să"i trimită cărţile, revistele, istoricele de cazuri de care avea neapărată nevoie. 9pera nu numai în ;urta, ci şi în :rasnoiars8. >lădica /uca a!unsese extrem de epui ep uiza zatt ca urm urmare are a mun unci ciii în do dom men eniu iull ştii ştiinţ nţif ific ic şi co cons nsid ider eraa că îi este este indispensa$ilă o !umătate de zi de muncă practică, efectuată în mod regulat, pentru a nu lucra întreaga zi numai cu creierulR
%colo am trăit la început în nevoi, fără locuinţă sta$ilă, însă destul de repede mi s"a dat o cameră pe lngă spitalul raional şi mi s"a oferit posi$ilitatea de a lucra acolo alături de medicul locului şi de soţia lui, de profesie tot medic. ;ai trziu, aceştia aveau să"mi spună că de"a$ia mă ţineam pe picioare cnd m"au văzut pentru prima dată +asta în urma hranei foarte proaste primite în închisoarea din Taş8ent şi mă crezuseră un moşneag decrepit +ram +ramol olit it. . ;"am ;"am întă întări ritt totu totuşi şi de dest stul ul de repe repede de şi am de dezv zvol olta tatt o inte intens nsăă activitate chirurgicală în spitalul din ;urta. #in Taş8ent mi se trimiteau foarte multe istorice de cazuri din secţia septică a spitalului de acolo, aşa înct am avut posi$ilitatea să scriu numeroase capitole din cartea mea )Studii de chirurgie septică*. /a un moment dat, am fost chemat pe neaşteptate la sediul N@L din ;urtins8 unde, spre marea mea uimire, mi s"a declarat că am permisiunea să merg me rg în oraşu oraşull Toms Toms88 pe pentr ntruu a lucra lucra în foart foartee cu cupr prinz inzăt ătoa oarea rea $i$li $i$liote otecă că a facultăţii locale de medicină. (ste de crezut că aceasta s"a întmplat în urma petiţiei trimise de mine în timpul detenţiei din Taş8ent pe numele mareşalului :liment >oroşilov, petiţie în care ceream să mi se dea posi$ilitatea de a"mi finaliz finalizaa lucrare lucrareaa în dom domeni eniul ul chirurg chirurgiei iei septice septice,, lucrare lucrare de mare mare necesi necesitate tate 101
pentru
chirurgia
militară
de
teren.
/a Toms8 m"am aran!at minunat într"o locuinţă pe care mi"a pus"o la dispoziţie o credincioasă. În două luni am reuşit să parcurg toată literatura mai nouă privitoare la chirurgia septică apărută în lim$ile germană, franceză şi engleză şi am făcut extrase mari din ea. #upă întoarcerea în Aolşaia ;urta am terminat complet marea carte )Studii de chirurgie septică*.
ţările
% venit vara anului -3H-, cnd armatele hitleriste, terminnd cu occidentale, au pătruns între hotarele L7SS.
QCnd a început răz$oiul, satul a rămas pustiu, în spital nu mai erau nici cele mai importante medicamente, asistentele erau silite să spele $anda!ele folosite. În acea perioadă, >lădica /uca îi scria fiului& )%veam un im$old foarte puternic de a trimite o cerere să mi se dea un post în domeniul îngri!irii răniţilor, însă apoi am hotărt să aştept pnă la sfrşitul cărţii mele, cernd să fie editată ct mai urgent, dată fiind marea ei importanţă pentru chirurgia militară de teren. În ;urta s"a găsit un specialist grafician... %cesta mi"a făcut schiţe minunate ale ilustraţiilor pentru carte...*. =i după o lună de la începutul răz$oiului& )#upă terminarea cărţii, voi trimite la Comisariatul poporului pentru sănătate şi la Aurden8o, chirurgul"şef al armatei, cerere să mi se dea un post de consultant în domeniul îngri!irii răniţilor*R
/a sfrşitul lui iulie, a sosit cu avionul la Aolşaia ;urta chirurgul principal al ţinutului :rasnoiars8 şi m"a rugat să merg împreună cu el la :rasnoiars8, unde fusesem desemnat chirurg principal al spitalului pentru evacuaţi -"-. %cest spital ocupa trei eta!e ale unei clădiri mari unde fusese mai înainte localul unei şcoli. %colo am lucrat doi ani şi în legătură cu munca aceea mi"au rămas amintiri luminoase şi îm$ucurătoare.
102
Q%ceastă întoarcere, prin mila lui #umnezeu, a episcopului"profesor de la locul de exil în nişte vremuri att de cumplite i"a uluit pe mulţi. /a scurtă vreme după începutul răz$oiului, comisariatul militar a primit ordinul de a folosi profesorii în domeniile lor de specialitate. >lădica /uca socotea că va fi poate chemat su$ arme& )/a şaizeci şi patru de ani voi îm$răca pentru prima dată uniforma militară*, scria el. /a început episcopul a primit numai permisiunea de a se muta în centrul raional, deocamdată tot în calitate de exilat, pentru a lucra într"o instituţie medicală. ?ostul şef al transportului fluvial de pe (nisei, '.;. 2azarov, povesteşte că, la începutul răz$oiului, >lădica /uca i"a trimis o telegramă @reşedintelui @rezidiului Sovietului Suprem, ;.'. :alinin& )(u, episcopul /uca, profesorul >oino"'aseneţ8i, execut o condamnare la exil în $aza articolului... în satul Aolşaia ;urta din ţinutul :rasnoiars8... ?iind specialist în chirurgie septică, îi pot a!uta pe militari în condiţii de front sau în spatele frontului, oriunde mi se va încredinţa un post. 7og ca exilul meu să fie întrerupt şi să fiu trimis într"o unitate spitalicească. Sunt gata ca după încheierea răz$oiului să mă întorc în exil. (piscop /uca*. Cnd aceasta a a!uns la telegraful orăşenesc, ea nu a fost trimisă la ;oscova, ci " în concordanţă cu dispoziţiile existente " la comitetul de ţinut. /a comitet au chi$zuit îndelung& să o trimită, să n"o trimită. 2azarov a văzut"o şi pe masa primului secretar, tovarăşul Nolu$iov. /a discutarea pro$lemei au luat parte şi lucrătorii 2:>#. %ceştia au spus că profesorul >oino"'aseneţ8i este savant de renume mondial, că lucrările lui sunt editate chiar şi la /ondra. @nă la urmă s"a hotărt să se trimită totuşi telegrama lui :alinin. 7ăspunsul de la ;oscova a venit fără întrziere. S"a dat ordin ca profesorul să fie mutat în :rasnoiars8. #upă spusele lui 2azarov, mai multe instituţii se $ăteau pe un chirurg $un& spitalul lucrătorilor din transporturile navale, statul"ma!or al Cercului ;ilitar. :rasnoiars8ul era destinat să devină punctul terminus de evacuare a răniţilor în 7ăsărit. %colo a fost organizată o instituţie gigant& ;(@ +;estni (va8opun8t " @unctul local de evacuare, compus din zeci de spitale şi cuprinznd, după calculele oficiale, zece mii de paturi. #e pe front veneau de!a în Si$eria primele trenuri sanitare. ;(@ avea nevoie de clădiri, len!erie, alimente, doctori, însă în primul rnd de conducere medicală calificată. @e o rază de o mie de 8ilometri nu exista specialist mai calificat şi mai necesar dect 103
>lădica
/uca,
profesorul
>oino"'aseneţ8i.
Chirurgul principal al ;(@ a plecat cu avionul la Aolşaia ;urta. =efului organelor raionale ale ;inisterului de 'nterne i"a fost înmnată o hrtie prin care profesorul exilat >oino"'aseneţ8i era transferat în @unctul local de evacuare, mai exact în spitalul -"-. >lădica /uca comunica din :rasnoiars8& )Chiar de mine începem să operăm*. 'ar după zece zile& )%m fost numit consultant al tuturor spitalelor din ţinutul :rasnoiars8 şi după ct se pare voi fi eli$erat din exil. ;"am aran!at minunat...* >lădica /uca a mai rămas încă doi ani în poziţia de exilat. @otrivit mărturiei profesorului ;aximovici, el era o$ligat să se prezinte la miliţie de două ori pe săptămnă. Să meargă la conferinţe ştiinţifice care aveau loc în alt oraş putea numai cu permisiunea ce8iştilor şi era nevoit să scrie rapoarte. În iarna anului -3HG, >lădica /uca a locuit într"o cameră umedă şi rece unde, mai înainte de răz$oi, stătea portarul şcolii. (piscopul trăia aproape la limita de !os a sărăciei. În cantina spitalului, unde se pregătea mncare pentru o mie două sute de oameni, nu era prevăzut să fie hrănit şi chirurgul"consultant " iar întruct el nu avea nici timp pentru a"şi fier$e cartofii, nici $ani pentru a"şi cumpăra alimente la negru, ră$da mereu de foame. 'nfirmierele spitalului se strecurau pe furiş în cămăruţa portarului ca să lase pe masă o farfurie de caşă +un fel de pilaf cu multă grăsime. ;ai trziu, >lădica /uca avea să"i scrie fiului său ;ihail& )/a începutul perioadei ct am lucrat în :rasnoiars8, atitudinea faţă de mine a fost du$ioasă*. Ca şi mai înainte, în anii de închisoare şi exil, >lădica ră$da totul cu adncă încredinţare în voia lui #umnezeu. Într"una din scrisorile sale din acel timp, îi scria aceluiaşi ;ihail& )Am iu*it pătimire!, fiin2că minun!t curăe4te sufletul*.R
9fiţerii şi soldaţii răniţi mă iu$eau mult. Cnd făceam turul camerelor dimineaţa, răniţii mă salutau cu $ucurie. Lnii dintre ei, care fuseseră operaţi fără succes în alte spitale, ca urmare a rănilor primite în articulaţiile mari şi fuseseră vindecaţi de mine, mă cinsteau totdeauna ridicndu"şi picioarele în echer. 104
Q?osta chirurgă >.%. Suhodols8aia îşi aminteşte& )2oi, chirurgii tineri, la începutul răz$oiului, nu ne pricepeam la mai nimic. /a >oino"'aseneţ8i ne uitam de"a dreptul cu evlavie. (l ne"a învăţat multe lucruri. 9steomielitele nu le putea opera nimeni afară de el, iar $olnavi septici erau cu grămada1 2e învăţa şi în timpul operaţiilor, şi la remarca$ilele cursuri pe care le ţinea o dată pe săptămnă în şcoala -4*. #octoriţa Araniţ8aia povesteşte& )În sala de operaţie, >oino" 'aseneţ8i lucra liniştit, cu personalul vor$ea domol, cu glas egal, la o$iect. Surorile medicale şi medicii asistenţi nu erau niciodată nervoşi la operaţiile lui*.
@e lngă faptul că episcopul /uca opera mult, el tre$uia să dea consultaţii în numeroase spitale. @otrivit listei de consultaţii date de chirurg într" o perioadă de trei săptămni ale anului -3HG, profesoral mersese în şapte spitale, consultase mai mult de optzeci de $olnavi. %deseori examinarea se încheia cu următoarea rezoluţie în foaia $olnavului& )7ănitul cutare să fie transferat în şcoala nr. -4* +acolo se afla spitalul lui. >lădica /uca îi lua la el pe răniţii cu leziunile cele mai grave. 7adiologul >.%. :luege din :rasnoiars8 îşi aminteşte cum chirurgul"consultant îi trimitea pe el şi pe alţi medici tineri ai spitalului -"- la staţia de cale ferată unde erau descărcate trenurile sanitare. (l ruga să fie aleşi $olnavii cu leziuni infectate, complicate ale articulaţiei coxofemurale, pe cei care în ochii ma!orităţii chirurgilor erau condamnaţi. #ările de seamă ale spitalului -"- mărturisesc că mulţi răniţi dintre cei )fără speranţe* au fost vindecaţi de el. 9 dată cu venirea lunii ianuarie a anului -3H5, toate cele zece mii de paturi din spitalele ;(@"H3 erau ocupate cu răniţi, iar frontul trimitea din ce în ce mai multe trenuri sanitare. :rasnoiars8ul era cel mai îndepărtat oraş unde a!ungea evacuarea medicală iar, pnă cnd trenurile sanitare, $iruind cei şapte mii de 8ilometri pnă acolo, aduceau răniţii pe malurile (niseiului, multe răni apucau să se infecteze, leziunile osoase degenerau în osteomielite avansate. @riorov, inspectorul tuturor spitalelor de evacuare, spunea după ce a vizitat spitalul -"- că în nici unul din foarte multele spitale pe care le colindase nu a văzut rezultate att de strălucite în tratamentul rănilor articulare 105
infectate
ca
la
>lădica
/uca
>oino"'aseneţ8i.
Chirurga >.2. Kinovieva, discipolă a lui >oino"'aseneţ8i în spitalul -"-, îşi aminteşte că >lădica /uca îşi învăţa a!utoarele şi )medicina umană*& cu fiecare rănit el intra într"o legătură sufletească, îşi amintea toate figurile lor, le ştia numele de familie, ţinea minte toate amănuntele legate de operaţie şi de perioada postoperatorie ale fiecărui caz. %cum au devenit $inecunoscute cuvintele >lădicăi /uca& )@entru chirurg nu tre$uie să existe )caz*, ci numai omul viu care suferă*. ;anifestările de indiferenţă faţă de datoria medicală îl tul$urau pe >lădica /uca. ;unca lui era însoţită cteodată de suferinţe sufleteşti adnci. )Suport cu greu moartea $olnavilor după operaţie*, îi scria fiului său episcopul /uca. )%u fost trei morţi în sala de operaţie, care efectiv m"au dărmat. Tu, care eşti teoretician, nu cunoşti chinurile acesteaM eu însă le îndur din ce în ce mai greu... ;"am rugat pentru morţi acasă, căci în :rasnodar nu este $iserică...* #espre felul în care >lădica /uca trăia morţile survenite în sala de operaţie, s"au păstrat istorisiri ale medicilor din Taş8ent. 9$stetriciana %ntonina %le8seevna =orohova, care a lucrat în Lz$e8istan încă dinainte de revoluţie, îşi aminteşte& )@e >alentin ?elixovici îl durea sufletul pentru fiecare nereuşită. 9dată, fiind reţinută la lucru după ce toţi medicii plecaseră din spital, am intrat nu mai ştiu de ce în secţia preoperatorie. #eodată, prin uşa deschisă a sălii de operaţie, a a!uns la mine o voce mormntală& )Lite un chirurg care nu ştie ce înseamnă să"i moară un $olnav. 'ar la mine e cel de"al doilea pe ziua de astăzi...*. ;"am întors şi l"am văzut pe >alentin ?elixovici, care mă privea stăruitor şi trist. ;"a uimit figura lui a$ătută& stătea încovoiat, spri!inindu"se cu minile de marginea mesei de operaţie. @e masă zăcea un $olnav mort în timpul operaţiei...* #acă nu exista altă posi$ilitate de a salva $olnavul, >lădica /uca făcea operaţii riscante, în ciuda marii responsa$ilităţi pe care o implicau acestea... #acă intra în salon şi vedea că $olnavul pe care îl operase cu o zi în urmă nu mai este acolo, mergea fără să spună nimic la eta!ul înti şi se închidea în camera sa. #espre aceasta îşi aminteşte discipola lui, %.'. Aeniaminovici& )#upă o asemenea întmplare, nu"l mai vedeai cu ceasurile în secţie. 2oi ştiam 106
că fiecare deces " pentru care el se considera vinovat " îi provoca suferinţe adnci*. >lădica /uca era de părere că $olnavilor aflaţi pe moarte tre$uie neapărat să li se aducă la cunoştinţă ct de gravă e starea lor, pentru a le da posi$ilitatea să moară creştineşte. Nrele erau şi condiţiile de lucru din spitalul de evacuare. )Spitalul -"- este în mare înapoiere*, raportau lucrătorii de partid comitetului de ţinut )situaţia economică grea a acestui spital, nivelul sanitar nesatisfăcător, calitatea scăzută a îngri!irii $olnavilor din secţii, în ciuda remarca$ilelor capacităţi ale specialistului calificat care este profesorul >oino"'aseneţ8i, disciplina scăzută la locul de muncă, îl aşază în rndul spitalelor proaste...*. Într"o scrisoare către fiul său cel mare, >lădica /uca se plngea că tre$uie să lucreze în condiţii insuporta$ile& personalul auxiliar este nepriceput şi grosolan, medicii nu cunosc fundamentele chirurgiei. @rotestele lui n"au fost luate în seamă vreme de un an întreg, deşi era vor$a literalmente de crime. )%m devenit foarte irasci$il şi, acum cteva zile, am avut o iz$ucnire de mnie att de puternică înct a tre$uit să iau o doză de $rom, să"mi fac o in!ecţie cu camfor, căci aveam dispnee cu frisoane. În astfel de condiţii nu am mai lucrat niciodată*, scrie episcopul /uca. Chirurgul, cu aproape patruzeci de ani de experienţă, nu se mai ciocnise nicicnd cu o asemenea dezordine generală& nici în spitalele din vremea răz$oiului ruso"!aponez, nici în cele din primul răz$oi mondial. >lădica se enerva, uneori chiar îşi dădea afară din sala de operaţie a!utoarele negli!ente. Împotriva lui s"au ridicat plngeri. S"au făcut anchete, spitalul a fost vizitat de numeroase comisii de verificare. Toate acestea, fireşte, s"au răsfrnt într"un chip ct se poate de dăunător asupra sănătăţii >lădicăi. În timpul operaţiilor, era nevoit să se aşeze din ce în ce mai des pe scaun& nu"l mai ţineau picioarele. Îi era greu să urce scările spitalului, căci emfizemul îşi făcea simţită prezenţa. =i mai apăsător era însă pentru >lădica faptul că nu putea să meargă la $iserică. În :rasnoiars8, oraş cu multe mii de locuitori, ultima din numeroasele $iserici fusese închisă înainte de răz$oi. #upă spusele >lădicăi 107
/uca, de $ucuria slu!$elor erau lipsiţi în oraş sute, poate chiar mii de oameni. #in cte se povesteşte, credincioşii i"au adus episcopului numeroase icoane, aşa înct unul dintre pereţii camerei portarului strălucea de la îm$răcăminţile icoanelor şi lumina candelelor. În primăvara anului -3HG, atitudinea autorităţilor faţă de >lădica /uca s"a îm$unătăţit. Chirurgul"consultant a început să capete micul de!un, prnzul şi cina de la $ucătăria spitalului şi s"au luat măsuri pentm îm$unătăţirea condiţiilor lui de muncă. În 'r8uts8, la consfătuirea interregională a chirurgilor" şefi, arhiepiscopului /uca )i s"a organizat un verita$il triumf`, din cte îi scria el lui ;ihail. )Cercurile conducătoare au despre mine cea mai $ună părere şi se încred total în mine. Slavă lui #umnezeu1*. >lădica /uca a făcut o serie de noi descopeririM operaţiile, cursurile lui, comunicările prezentate de el la conferinţe se $ucurau de o înaltă preţuire din partea medicilor simpli, docenţilor, profesorilor. )Sunt foarte respectat& cnd intru în adunări mari ale funcţionarilor sau comandanţilor, toţi se ridică în picioare*, scria pe atunci episcopul /uca. #espre această perioadă a vieţii sale, >lădica /uca îi scria lui 2.@. @uzin, cu care se cunoscuse după venirea în :rasnoiars8 +amintirile lui 2.@. @uzin despre arhiepiscopul /uca şi scrisorile către el ale >lădicăi au fost pu$licate în )>estni8 7<#* nr. -4R-33H&
)G4 ;ult
iunie stimate
-3HG, 2i8olai
@avlovici1
=i mie îmi pare rău că aţi plecat din :rasnoiars8. Cu mitropolitul Serghie am început să port o intensă corespondenţă pe teme religios"filozofice, $isericeşti"politice şi tactice, corespondenţă care v"ar strni, nu mă îndoiesc, un mare interes. #esigur, nu există posi$ilitatea de a vă transmite această corespondenţă.
108
%m o mare amărăciune& din 2ovosi$irs8 mi s"a comunicat că nu pot edita cartea mea din lipsă de hrtie... ;i se poartă o excepţională gri!ă& pacienţii cu funcţii de conducere l"au convocat pe directorul fa$ricii de încălţăminte, i"au comandat pentru mine ghete pe măsură, i"au ordonat să"mi facă rost cu orice preţ de cizme din cauciuc pentru operaţii. %u mai comandat pentru mine două rnduri de len!erie, două cearşafuri, $atiste. (i le fac o$servaţie surorilor dacă mă văd ducndu"mi singur farfuria. ;(@, sovietul militar revoluţionar, m"au propus pentru decorare. Cu adevărat, rapidă evoluţie de la persona odiosa la persona grata1 Slavă lui #umnezeu1 ;ă hrănesc att de $ine înct !umătate din hrană o dau celor din !ur sau cunoscuţilor, în timp ce $ietul arhiereu al )Aisericii >ii* din ;urta flămnzeşte în aşa hal că a făcut edeme de inaniţie, trăind numai cu H44 gr. de pine. ;ine mă voi muta într"o locuinţă nouă +unde era farmacia. %colo vor fi cele mai $une condiţii pentru meditaţiile pe teme religioase cu care sunt ocupat acum& izolare deplină, linişte, tihnă, însingurare. #omnul
să
vă
$inecuvnteze
şi
să
vă
păzească.
%rhiepiscop /uca.*
)G /ui
decem$rie 2i8olai
@avlovici,
$ucuraţi"vă
-3HG în
#omnul1
...Sunt de!a trei săptămni de cnd nu mai lucrez din pricina surmena!ului foarte puternic, mai ales cere$ral. Trei săptămni am zăcut în spitalul comitetului de ţinut, iar acum zac la mine acasă. ;edicii spun că după ce mă voi însănătoşi nu tre$uie să lucrez mai mult de trei"patru ore pe zi şi să nu fac mai mult de două operaţii " iar pnă acum lucram pnă la opt"nouă ore şi făceam patru"cinci operaţii.
109
...'ntensa mea corespondenţă cu ;itropolitul Serghie continuă. Să vă a!ute #omnul să înduraţi timpurile grele de răz$oi şi să vă $inecuvnteze.
%rhiepiscop /uca*
În acea perioadă, >lădica /uca l"a chemat la el pe primul secretar al comitetului regional de partid şi i"a spus că relaţiile dintre Aiserică şi stat se vor îm$unătăţi în curnd, iar el se va putea întoarce la slu!irea de arhiereu. @rin mila lui #umnezeu, în scurtă vreme, >lădica a fost într"adevăr numit la catedra :rasnoiars8ului, iarăşi a răsunat deschis propovăduirea lui despre
)#e mult au făgăduit să deschidă la noi o $iserică, dar tot amnă, iar eu rămn din nou fără slu!$e de marele praznic al 2aşterii lui lădica /uca scria& )@uţină lume a ştiut despre cea dinti slu!$ă ce s"a făcut, dar tot au venit două sute de oameni. ;ulţi stăteau în curte*. )Cea dinti slu!$ă... a îm$unătăţit îndată starea mea nervoasă " iar neurastenia mea era att de severă înct medicii mi"au prescris repaus total vreme de două săptămni. (u nu am început acest repaus şi sunt convins că mă voi descurca şi fără el*, scrie >lădica /uca.
110
#upă încă o lună confirmă& )2evroza mea a trecut complet de cnd s"a redeschis $iserica iar capacitatea mea de muncă s"a refăcut*.
@e uşa locuinţei arhiepiscopului a apărut din nou tă$liţa ce anunţa că în pro$leme $isericeşti primeşte marţea şi vinerea de la şase pnă la opt seara. /ui 2.@. @uzin, >lădica /uca îi scria&
)?oarte mult timp nu am putut să vă răspund din două pricini& - eram foarte ocupat cu încheierea gra$nică a monografiei mele despre rezecţiile tardive în rănile articulare prin împuşcareM G mă simţeam foarte rău şi cteodată zăceam la pat zile întregi ca urmare a puternicei suprasolicitări a creierului care ţinea de mai $ine de patru luni. ;i se cere să nu merg la $iserică dacă nu muncesc la spital, aşa că lucrez peste puteri. @nă la minusculul paraclis de cimitir din 2i8olaev8a este un ceas şi !umătate de mers pe !os pe un drum în pantă a$ruptă, aşa înct o$osesc pnă la completa epuizare. Aiserica este att de mică înct în ea încap în mod normal patruzeci"cincizeci de oameni, iar acum vin două, trei sute, drept care pnă în altar este la fel de greu să stră$aţi, exact ca ca de Înviere. Să slu!esc în ea aş putea doar după rnduiala preoţească, dar şi lucrul acesta e deocamdată imposi$il din lipsă de veşminte. @e ct se pare, o să primim veşminte de la teatru. 2u este diacon, nu sunt cntăreţi, nici măcar un dascăl. Slu!eşte un protoiereu de şaptezeci şi trei de ani, iar eu predic. @redica este, att pentru mine ct şi pentru popor, o $ucurie uriaşă. Sunt mari speranţe că la primăvară vor deschide $iserica %coperămntul ;aicii #omnului +pe strada Stalin colţ cu Suri8ov... @rea ?ericitul a avut o pneumonie periculoasă dar, slavă lui #umnezeu, s"a însănătoşit. #in pricina $olii nu mi"a mai scris demult. >ă doresc reușită în muncă, sănătate şi mntuirea sufletului.
111
%rhiepiscop /uca - martie -3H5*.
În $iserica din 2i8olaev8a a fost cu neputinţă să se slu!ească după rnduiala arhierească. %utorităţile făgăduiau că vor deschide altă $iserică a$ia peste un an. )/a teatru sunt o mulţime de veşminte arhiereşti, dar nu vor să ne dea, socotind că e mai important să"i îm$race în ele pe actori şi să le cioprţească, cosndu"le pentru comedii*, scria >lădica /uca. ;ai apoi a reuşit să primească veşminte arhiereşti în 2ovosi$irs8, unde prezentase o comunicare la conferinţa chirurgilor spitalelor militare, iar în :rasnoiars8 a fost deschisă după oarecare vreme încă o $iserică. %rhiepiscopul scrie într"o scrisoare din acea perioadă că relaţiile conducerii de stat cu Aiserica s"au schim$at net& )@este tot se deschid şi se repară $isericile, pe cheltuiala sovietelor orăşeneşti, sunt numiţi episcopi*. 'ar despre sine& )%du"ţi aminte, ;işa, că monahismul meu, cu făgăduinţele lui, rangul meu, slu!irea adusă de mine lui #umnezeu, sunt pentru mine cel mai sfnt lucru şi prima datorie. ;"am lepădat în chip adevărat şi adnc de lume şi de slava medicală +care, $ineînţeles, ar fi putut fi foarte mare în ce mă priveşte, aşa înct pentru mine nici un lucru lumesc nu are acum vreun preţ. 'ar în slu!irea lui #umnezeu e toată $ucuria mea, toată viaţa mea, căci adncă este credinţa mea. Totuşi sunt hotărt să nu părăsesc munca medicală şi ştiinţifică*.
#upă cteva luni, îi aducea lui ;ihail la cunoştinţă& )În :rasnoiars8, despre mine se vor$eşte în )cercuri* la modul următor& P2"are dect să slu!ească, este un lucru indispensa$il din punct de vedere politicQ. Oi" am scris că a fost dat ordin de sus să nu fiu urmărit pentru convingerile mele religioase. Chiar dacă situaţia Aisericii nu s"ar fi schim$at att de su$stanţial, chiar dacă nu m"ar fi ocrotit înalta mea valoare ştiinţifică, nu aş fi şovăit să purced iarăşi pe calea slu!irii active a Aisericii, fiindcă voi, copiii mei, n"aveţi nevoie de a!utorul meu, iar cu închisoarea şi exilurile sunt o$işnuit şi nu mă tem 112
de ele. 9, de"ai ştii tu ct de prostesc şi mărginit este ateismul, ct de vie şi de reală este împărtăşirea cu #umnezeu a celor ce Îl iu$esc pe (l...*
În ziua cnd se împlineau douăzeci de ani de la hirotonia întru episcop a >lădicăi /uca, acesta i"a scris fiului său mai mare amintindu"i de călătoria de atunci între Taş8ent şi @end!i8ent& )%cela a fost începutul căii spinoase pe care tre$uia să o stră$at. (a a fost însă şi calea slavei înaintea lui #umnezeu. Cred că pătimirile s"au sfrşit...*
%rhiepiscopul /uca depunea multe stăruinţe ca să vadă ieşită la lumină a doua ediţie a )Studiilor de chirurgie septică*, ştiind că această carte avea să aducă medicilor un mare folos practic, că aceştia au nevoie de ea. În anul -3H5 a reuşit, în fine, să primească apro$area pentru editarea ei. 'ată ce îi scria în legătură cu aceasta lui 2.@. @uzin&
)/ui
iulie 2i8olai
@avlovici,
-3H5 pace
şi
$inecuvntare.
%m o mare $ucurie. @e G mai i"am trimis lui Stalin o scrisoare despre cartea mea la care erau anexate recenziile ultraelogioase ale profesorilor ;anuilov şi @riorov. 7ezultatul& o scrisoare de la (ditura ;edicală, din data de GI iunie, care cuprindea rugămintea de a le trimite manuscrisul în vederea editării. =i monografia despre articulaţii, pe care editura locală de aici o tot amna, a fost cerută la ;oscova. Spre iarnă vor apărea şi cartea, şi monografia. Spitalul nostru a fost restrns la G4 de paturi şi munca s"a împuţinat. 2u vor să mai deschidă $iserici în oraş, în timp ce din Taş8ent primesc scrisori că a venit acolo un arhiereu al )Aisericii >ii* şi pentru el deschid o mulţime de $iserici... 'ar la 2i8olaev8a este cu neputinţă să mergi 113
toamna şi primăvara. 2u demult, am mers pe !os după o ploaie, am căzut în noroi şi m"am întors. Sănătatea mea, slavă lui #umnezeu, este $ună. 2u demult, am primit o scrisoare de mulţumire şi o diplomă de la sovietul militar al %rmatelor Si$eriene.
Să fiţi sănătos şi să aveţi spor. #omnul să vă păzească.
%rhiepiscop /uca. - iulie -3H5*.
)/ui
2i8olai
@avlovici,
pace
şi
$inecuvntare.
%m o noutate mare şi neaşteptată. @e G martie am primit telegramă de la ;oscova. Comitetul panslav cere să le trimit, pentru presa slavă din străinătate, un articol despre activitatea mea pe timpul 7ăz$oiului pentru %părarea @atriei în calitate de arhiepiscop al :rasnoiars8ului şi de chirurg al spitalelor %rmatei 7oşii. ?ără îndoială că dumneavoastră puteţi aprecia su$ toate aspectele importanţa acestei propuneri şi însemnatele urmări pe care ea ar putea să le ai$ă. #upă două zile le"am şi trimis articolul, pe care din păcate nu am timp să"l copiez pentru dumneavoastră. Slu!esc şi predic la fiecare praznic şi în fiecare duminică. ;unca în spital merge la fel ca înainte... 2evroza mea recidivează cteodată iar pe D august nici nu am putut să slu!esc /iturghia din pricina ei.
114
?urunculoza de care suferiţi se va vindeca, pro$a$il, doar prin autovaccin. #omnul
să
vă
a!ute
şi
să
vă
$inecuvnteze.
%rhiepiscop /uca. -I august -3H5*
#espre corespondenţa sa cu /ocţiitorul Scaunului @atriarhal, ;itropolitul Serghie, >lădica /uca amintea în următoarele cuvinte& )În anul -3HG, am purtat o intensă corespondenţă privitoare la pro$lemele fundamentale ale vieţii contemporane iar scrisorile lui m"au impresionat prin profunzime şi prin corecta înţelegere a esenţei creştinismului, prin cunoaşterea Sfintei Scripturi şi a istoriei Aisericii. Lnele dintre ele pot fi chiar numite tratate de teologie în miniatură. 2u în toate privinţele a fost de acord cu mine şi adeseori a tre$uit să recunosc că avea multă dreptate*.
Corespondenţa dintre mitropolitul Serghie şi arhiepiscopul /uca a avut multă însemnătate pentru pregătirea Sinodului din -3H5 al episcopatului Aisericii 9rtodoxe 7use. %rhiepiscopul /uca a luat parte nemi!locit la alcătuirea documentelor Sinodului, fiind mem$ru al lui. #upă ce mitropolitul Serghie a devenit @atriarh, l"a determinat pe >lădica /uca să cola$oreze la %urnal $oskovskoi &atriar#ii +7evista @atriarhiei ;oscovei. Cola$orarea >lădicăi cu 6;@ a continuat vreme de zece ani.
115
Spre sfrşitul răz$oiului, am scris cartea +nu prea mare )#espre rezecţiile tardive în cazuri de răni infectate ale articulaţiilor mari*, pe care am prezentat"o la concursul pentru premiul Stalin împreună cu cartea mare )Studii de chirurgie septică*. #upă terminarea lucrului în spitalul pentru evacuaţi -"-, am primit o diplomă de mulţumire din partea cercului militar al Si$eriei de >est, iar după încheierea răz$oiului am fost răsplătit cu medalia )@entru efort eroic în ;arele 7ăz$oi pentru %părarea @atriei -3H-"-3H*. Sfntul Sinod, în frunte cu locţiitorul patriarhal, mitropolitul Serghie, a echivalat munca mea de tratare a $olnavilor cu slu!irea arhierească eroică şi m"a ridicat la rangul de arhiepiscop. În :rasnoiars8 am îm$inat tratarea răniţilor cu slu!irea arhierească în eparhia :rasnoiars8ului şi, în toate duminicile şi săr$ătorile, mergeam departe la periferia oraşului, într"un paraclis mic de cimitir, fiindcă altă $iserică în :rasnoiars8 nu se afla. (ram nevoit să merg printr"o asemenea mocirlă înct odată m"am împotmolit şi am căzut în noroi, aşa înct am fost nevoit să mă întorc acasă. Să slu!esc după rnduiala arhierească era cu neputinţă, întruct nu aveam pe nimeni pe lngă mine afară de un preot $ătrn, aşa înct mă mulţumeam doar cu propovăduirea plină de rvnă a cuvntului lui #umnezeu. #upă terminarea exilului, în anul -3H5, m"am întors la ;oscova şi am fost numit în Tam$ov, pe teritoriul căruia se aflau, înainte de revoluţie, o sută zece $iserici, în timp ce eu am găsit doar două& una în Tam$ov şi una în ;iciurins8. %vnd mult timp li$er, şi în Tam$ov am îm$inat vreme de vreo doi ani slu!irea $isericească cu munca din spitale pentru $olnavi.
Q#upă încheierea exilului, >lădica /uca a început să facă demersuri pentru a fi mutat din Si$eria. ?actorii de răspundere din :rasnoiars8 nu vroiau să"i dea drumul. %tt autorităţile civile ct şi cele militare se străduiau în fel şi chip să"i intre în voie. @e lista celor mai $uni medici, numele >oino"'aseneţ8i ocupa primul loc. @ro$lema mutării a fost negociată timp de cteva luni între @atriarhie şi Comisariatul poporului pentru sănătate. În cele din urmă, comisarul 116
poporului, Tretia8ov, a telegrafiat& )'ntenţionăm să vă mutăm în Tam$ov, unde este un cmp larg de activitate şi un spital important*. Sanctitatea Sa, @atriarhul Serghie, l"a numit printr"un decret special pe >lădica /uca arhiepiscop de Tam$ov şi ;iciurins8. /a începutul anului -3HH, >lădica /uca s"a mutat în Tam$ov.
continuat
;ulte osteneli îl aşteptau pe arhiepiscop în noua sa eparhie. (l a să îm$ine slu!irea de arhipăstor cu cea de medic.
)9raşul nu e rău, a păstrat aproape în întregime înfăţişarea unui vechi oraş de provincie*, îi scria >lădica /uca fiului său. )%m fost primit foarte $ine... /a rugămintea @rezidiului +Societăţii chirurgicale am susţinut un referat despre osteomielită la conferinţa chirurgilor, aparţinnd de Cercul militar 9rlov. %m apărut şi am luat loc în prezidiu îm$răcat în rasă, cu cruce şi cu panaghie*.
>.%. @olia8ov, candidat în ştiinţe medicale +titlu ştiinţific în 7usia imperială, contemporană şi în Lniunea Sovietică, îşi aminteşte despre întlnirea sa cu >lădica /uca +la o adunare a chirurgilor din anul -3HH& )/a consfătuire se adunase multă lume. /a masa prezidiului se ridicase de!a preşedintele pentru a anunţa numele comunicării " însă deodată amndouă canaturile uşii s"au deschis larg şi în sală a intrat un om de statură uriaşă, cu ochelari. @letele cărunte îi cădeau pe umeri. 9 $ar$ă al$ă, diafană, străvezie, îi odihnea pe piept. Su$ mustăţi $uzele îi erau strnse. ;inile mari şi al$e prefirau nişte mătănii negre, mate. 9mul a intrat fără gra$ă în sală şi s"a aşezat în rndul din faţă. @reşedintele i"a adresat rugămintea de a lua loc în prezidiu. (l s"a ridicat, a stră$ătut podiumul şi a luat loc în fotoliul ce i se oferise. (ra profesorul >alentin ?elixovici >oino"'aseneţ8i...*
În ce priveşte conducerea eparhiei, arhiepiscopul /uca a avut de înfruntat chiar de la început numeroase dificultăţi. Aiserica din Tam$ov, care timp de mulţi ani adăpostise su$ acoperişul său un cămin muncitoresc, fusese adusă în ultimul hal de pustiire. /ocatarii ei despicaseră icoanele, sfărmaseră şi aruncaseră iconostasul, scriseseră pe pereţi măscării. >lădica /uca a luat în primire fără să se plngă moştenirea ateilor, a început să repare $iserica, să 117
adune clerici, să facă slu!$e, continund totodată şi munca medicală. În gri!a arhiepiscopului de Tam$ov se aflau acum o sută cincizeci de spitale, fiecare avnd între cinci sute şi o mie de paturi. (l dădea şi consultaţii pentru secţiile chirurgicale ale spitalului principal orăşenesc. >lădica /uca era, ca şi mai înainte, gata să muncească zile în şir, în ciuda faptului că în curnd avea să împlinească şaptezeci de ani.
)>om aduce $iserica la o înfăţişare cuviincioasă... ;unca în spitale merge excelent... Oin cursuri medicilor despre artritele septice... Kile li$ere aproape că nu am. Sm$etele dau consultaţii cte două ore la policlinică. %casă nu primesc, fiindcă de!a nu mai am deloc putere pentru aşa ceva. Aolnavii însă, mai ales cei de la ţară, care vin de departe, nu înţeleg lucrul acesta şi mă numesc ar#iereu nemilostiv, ceea ce îmi vine foarte greu. În cazuri excepţionale a!ung să primesc şi acasă*, scria el fiului şi familiei acestuia.
Învăţătoarea pensionară 9.>. Strelţova din Tam$ov, povesteşte următoarea întmplare pe care o ştie de la răposata ei prietenă, doctoriţa >.@. #mitrievs8aia& )În timp ce >lădica /uca vizita în calitate de medic militarii $olnavi din spital, un ostaş şi"a permis să"l !ignească între$nd de ce um$lă pletosul pe acolo. Ce credeţi că s"a întmplat0 În aceeaşi seară, neruşinatul şi"a primit răsplata spre învăţătură de minte. /a douăsprezece noaptea a avut o criză ce l"a adus în pragul morţii " şi el, $olnavul, l"a rugat pe doctor să"l cheme la el pe profesor, adică pe >lădica /uca. %cesta a venit în aceeaşi noapte şi a intrat în salon la $olnav, care şi"a cerut cu lacrimi iertare de la episcopul"medic pentru !ignirea pe care i"o adusese şi l"a rugat să"i salveze viaţa, întruct el, $olnavul, îşi simţea moartea aproape. >lădica /uca a dat dispoziţie să se facă neîntrziat toate pregătirile ca pacientul să fie operat de urgenţă. %cesta a fost adus, l"au pregătit de operaţie. >lădica, precum făcea de o$icei în astfel de situaţii, l"a între$at pe $olnav dacă crede în #umnezeu, dat fiind că viaţa i"o va înapoia nu profesorul, ci #umnezeu prin mna doctorului.
118
Aolnavul, fără a înceta să plngă, a răspuns că acum crede şi a mărturisit că şi"a primit plata pentru $at!ocorirea grosolană a episcopului. %cesta, făcnd o operaţie foarte serioasă, l"a readus pe $olnav la viaţă. %cest caz a avut o foarte mare influență pozitivă asupra tuturor $olnavilor din spital*.
Cnd >lădica /uca a venit în Tam$ov, vederea lui era de!a foarte slă$ită. %cele incizii elegante, care strneau admiraţia în trecut, acum nu îi mai reuşeau întotdeauna. #in pricina înrăutăţirii vederii, >lădica a fost nevoit să a$andoneze cele mai complicate operaţii. S"au păstrat o mulţime de mărturii despre faptul că >lădica /uca era iu$it cu adevărat& îl iu$ea turma, îl iu$eau cola$oratorii, îl iu$eau pacienţii " adeseori atei. Cu fier$inte dragoste şi recunoştinţă îşi amintesc de arhiepiscopul lor enoriaşii catedralei arhiereşti din Tam$ov& )% venit la noi chiar la începutul anului -3HH. În primele zile nu avea nici veşminte pentru slu!$e. %cestea i s"au trimis înainte de @ostul ;are. @rima oară cnd a slu!it, a rostit pentru credincioşi un cuvnt scurt& P#upă o îndelungă foamete duhovnicească, putem din nou să ne adunăm şi să dăm mulţumită lui #umnezeu... %m fost numit păstor la voiQ. #upă aceea a $inecuvntat pe fiecare om din $iserică*.
)>lădica începea ziua cu cartea în mnă, cu cartea şi cu rugăciunea o şi termina. Ai$liotecă îi lăsase monahia /iu$ov din familia cne!ilor =irins8i" =ihmatov, care se afla exilată în Tam$ov*.
)9dată, în timp ce >lădica mergea la slu!$ă, a văzut lngă $iserică o femeie văduvă. )#e ce eşti, soro, aşa de tristă0* " a între$at"o >lădica. /a care ea& )%m cinci copii mici, iar căsuţa mea s"a dărăpănat cu totul*. )%şteaptă pnă la sfrşitul slu!$ei, vreau să vor$esc cu tine*. #upă slu!$ă, a luat"o pe văduvă la el acasă, a aflat ct de prost îi merg tre$urile şi i"a dat $ani să"şi construiască locuinţă*. 119
9lga >ladimirovna Strelţova îşi aminteşte că predicile >lădicăi atrăgeau la $iserică numeroşi medici, $i$liotecari, profesori. În $iserică, nota predicile o profesoară de lim$a engleză foarte devotată arhiepiscopului /uca, 2atalia ;ihailovna ?eodorova, după care o altă enoriaşă, dactilografă, le culegea pe hrtie fină şi le împărţea credincioşilor. În Tam$ov au fost aşternute în scris şaptezeci şi şapte de predici.
@ărintele arhidiacon >asili ;alin, pe care îl hirotonise întru diacon în -3H >lădica /uca, istoriseşte& )Între enoriaşi se afla un $ătrn, casier de meserie, '.;. ?omin. Citea la strană ceasurile. Citea prost, pronunţa incorect cuvintele. >lădica l"a îndreptat de cteva ori. 9dată, după slu!$ă, cnd arhiepiscopul /uca s"a apucat pentru a cincea sau a şasea oară să"i explice cum se pronunţă anumite expresii din slava $isericească, între ei s"a pornit o dispută aprinsă. >lădica /uca, temperamental, agita cartea şi, evident, l"a atins pe ?omin. %cesta s"a tul$urat, a spus că arhiereul l"a lovit şi a încetat în mod demonstrativ să mai meargă la $iserică. #upă oarecare răstimp, punndu"şi crucea şi panaghia, >lădica Tam$ovului a stră$ătut întreg oraşul ca să îşi ceară iertare de la enoriaşul !ignit. ?omin nu l"a primit pe arhiepiscop. >lădica a mers din nou la el şi n"a primit iertare. Casierul pur şi simplu şi"a $ătut !oc de el. /"a iertat pe >lădica doar cu cteva zile înainte de plecarea din Tam$ov a arhiepiscopului*.
S"au păstrat foarte interesantele amintiri despre >lădica /uca ale profesoarei Sofia 'vanovna Aorisova. 2emţoaică de naţionalitate, ea era luterană şi, în vremea ct a fost arhiepiscop de Tam$ov >lădica /uca, a dorit să treacă la ortodoxie. >lădica a poftit"o la el acasă, a stat de vor$ă cu ea, a pregătit"o pentru trecerea la credinţa ortodoxă. (a i"a devenit un om foarte apropiat şi, după plecarea >lădicăi /uca la Simferopol, a purtat cu el o îndelungată corespondenţă. /a sfrşitul anului -3HH, >lădica a spus într"una din predici că atrocităţile nemţilor nu sunt întmplătoare, că cruzimea este o caracteristică a poporului germanM această trăsătură naţională s"a arătat nu o dată la nemţi în veacurile trecute şi oglindeşte duhul poporului german. Sofia 'vanovna a fost 120
!ignită de aceste cuvinte. Airuindu"şi tul$urarea, ea s"a apropiat după predică de arhiepiscop şi i"a spus că nemţii, ca și ruşii, sunt de tot felul şi că ea nu cunoaşte nici un duh de cruzime la poporul german. >lădica /uca i"a ascultat în tăcere spusele şi tot în tăcere a părăsit $iserica. #upă cteva zile, în faţa unei mari mulţimi de enoriaşi, 'e"a spus acestora că a descoperit în trecuta sa predică o greşeală de neîngăduit, că a vor$it greşit despre caracterul crud al tuturor nemţilor în general şi că îi roagă, pe cei pe care i"a !ignit prin spusele sale, să îl ierte, căci de acum înainte îşi va chi$zui predicile mai $ine.
încredere
Cei ce îl cunoşteau pe >lădica /uca au remarcat că el are multă în oameni.
%rhiepiscopul 'nochentie al :aliningradului +/eoferov, care a fost în Tam$ov secretar eparhial al >lădicăi /uca, îşi amintea& )(ra un om foarte corect >lădica /uca, uneori caraghios de corect, şi presupunea că în !urul lui toţi sunt la fel de corecţi, iar oamenii ştiţi cum sunt... Cnd pleca din Tam$ov, îl conduceam pe tren pnă la ;iciurins8. 9dată eram singuri în compartiment şi >lădica m"a între$at&
tre$uie
" Spuneţi"mi, care este cel mai mare viciu de care credeţi că să fug0
" >ă rog să nu aveţi încredere în clevetitori, am zis eu. #nd urmare plngerilor unor mincinoşi, cteodată aţi pedepsit, @rea Sfinţia voastră, oameni întru totul nevinovaţi.
nu
am
" #a0 " s"a mirat el. #upă care, gndindu"se puţin, a adăugat& %ici ce face. 2u pot să n"am încredere în oameni*.
%rhiepiscopul /uca încerca să o$ţină pentru credincioşi restituirea catedralei. Îndată după venirea în Tam$ov, i"a scris fiului său& )%proape sigur ne vor da înapoi catedrala mare cu două eta!e*. Îi mai scria& )/a ;oscova au refuzat să ne deschidă catedrala, ceea ce pentru mine este o mare amărăciune*. ;ai trziu, :arpov i"a promis >lădicăi că va deschide catedrala sau altă $iserică 121
mare din Tam$ov, dar împuternicitul cu pro$lemele Aisericii 9rtodoxe din Tam$ov a refuzat să facă acest lucru. În august, >lădica /uca scria& )Catedrala va fi redeschisă doar în urma demersurilor făcute de credincioşi, dar pnă acum nu sunt iniţiatori, se tem cu toţii*. Într"adevăr, :arpov a vrut să deschidă catedrala din Tam$ov, dar :ozr8ov, preşedintele de atunci al comitetului executiv regional, şi >ol8ov, primul secretar al comitetului regional de partid +comsomoliştii din anii -3G4 se împotriveau din răsputeri. :ozr8ov a murit în curnd +>lădica /uca i"a diagnosticat un cancer de stomac inopera$il, însă >ol8ov n"a îngăduit pnă la sfrşitul răz$oiului ca în oraş să se deschidă o a doua $iserică, iar după răz$oi ,la ;oscova, pro$lema nu a mai fost luată în considerare. :ozr8ov nu se purta rău cu >lădica /uca, considerndu"l un medic nimerit din întmplare în )capcana $isericii*. 9dată, l"a invitat pe >lădica la el în ca$inet şi, dorind să"i arate prietenia sa, l"a între$at& " Cum să vă premiez pentru remarca$ila muncă pe care o faceţi în spital0 " "
#eschideţi %,
nu,
catedrala
catedrala
n"o
s"o
oraşului. vedeţi
niciodată.
" %tunci eu nu doresc altceva de la dumneavoastră, a răspuns arhiepiscopul şi a părăsit sediul comitetului executiv regional.
2oul preşedinte, înlocuitorul lui :ozr8ov, a avut cu arhiepiscopul /uca următoarea păţanie. /a sfrşitul anului -3H, >lădica şi secretarul său au fost chemaţi la comitetul executiv regional pentru a li se înmna medaliile )@entru efort eroic în ;arele 7ăz$oi pentru %părarea @atriei -3H-"-3H*. #upă înmnarea medaliilor, preşedintele a spus că, deşi munca lui >oino"'aseneţ8i în calitate de consultant al spitalelor de evacuare este încheiată +spitalele acestea părăsiseră Tam$ovul în toamna lui -3HH, mutndu"se spre vest, el nădă!duieşte că profesorul îşi va împărtăşi marea experienţă şi în continuare medicilor 122
oraşului. %rhiepiscopul /uca a răspuns următoarele& )(u i"am învăţat pe medici ceea ce ştiu şi sunt gata să"i învăţ şi în continuareM am redat viaţa şi sănătatea a sute, poate mii de răniţi şi pro$a$il că aş fi fost de a!utor multor altora dacă dumneavoastră +a apăsat cuvntul )dumneavoastră*, lăsndu"i pe ascultători să înţeleagă că dă cuvntului un sens larg nu m"aţi fi înhăţat fără pricină şi nu m"aţi fi trt unsprezece ani prin puşcării şi exiluri. 'ată ctă vreme s"a pierdut şi cţi oameni nu au fost salvaţi, şi asta nicidecum din voia mea*. Cuvintele acestea au produs conducerii regionale un adevărat şoc. Ctăva vreme, în prezidiu şi în sală, a domnit o linişte apăsătoare. >enindu"şi ct de ct în fire, preşedintele a îngăimat că trecutul tre$uie uitat, tre$uie trăit prezentul şi viitorul " la care a răsunat din nou $asul >lădicăi /uca& )%, nu, scuzaţi"mă, n"am să uit niciodată1*
#upă moartea @atriarhului Serghie, a început pregătirea pentru Sinodul /ocal al Aisericii 9rtodoxe 7use şi alegerea noului @atriarh. >lădica /uca a mers la ;oscova şi a luat parte la adunarea episcopală care a avut loc pe data de G- noiem$rie -3HH, pentru alegerea Comisiei presinodale. %rhiepiscopul /uca le"a amintit celor de faţă procedura alegerii @atriarhului prin tragere la sorţi, care fusese ela$orată la Sinodul /ocal al anului -3-. @otrivit hotărrii acelui Sinod, alegerea candidaţilor la rangul de @atriarh tre$uie să fie lăsată în seama participanţilor înşişi la Sinod şi votul tre$uie să fie secret. >lădica /uca a declarat că întruct numirea mitropolitului %lexie ca unic candidat la rangul de @atriarh încalcă această hotărre, el va vota împotriva lui. Lrmarea0 >lădica /uca a fost singurul arhiereu rus neinvitat la Sinod, la care au luat parte patruzeci şi unu de arhierei ruşi şi cinci străini R
În anul -3HI, am primit premiul Stalin clasa înti pentru lucrările mele )Studii de chirurgie septică* şi )7ezecţii tardive în cazuri de răni infectate ale articulaţiilor mari*.
123
Q)9 mulţime de felicitări din toate părţile*, scria >lădica /uca după primirea premiului. )@atriarhul, mitropoliţii, ceilalţi arhierei, :arpov +@reşedintele sovietului pentru pro$lemele Aisericii 9rtodoxe 7use, ;itiarev, Tretia8ov +Comisarul poporului pentru sănătate, %cademia de ştiinţe medicale, Comitetul pentru pro$lemele învăţămntului superior, 'nstitutul teologic, profesorii ş.a.m.d. îmi aduc laude extraordinare... @atriarhul mi"a telegrafiat că slava de care mă $ucur este un mare triumf pentru Aiserică*. cu
Înalt @rea Sfinţitul /uca a împărţit aproape toţi $anii primiţi o dată premiul pentru a!utorarea orfanilor de răz$oi.
>lădica /uca îi trata pe $olnavi pentru #umnezeu şi tot întru slava lui #umnezeu îi a!uta adeseori pe nevoiaşi şi îi mngia pe nefericiţi. #esele consultaţii particulare pe care le dădea, erau gratuite. În ce priveşte activitatea sa ştiinţifică, pu$licarea de cărţi şi articole, primirea premiului de Stat, acestea erau privite de >lădica /uca drept un mi!loc de a ridica autoritatea Aisericii. ?ără îndoială că în acele vremuri cumplite propovăduirea făţişă despre lădica /uca considera că munca sa ştiinţifică va atrage la ortodoxie numeroşi intelectuali. %şa s"a şi întmplat. Într"una din emisiunile din acea perioadă ale postului de radio AAC, se comunica faptul că un grup de tineri francezi a trecut la ortodoxie, aceştia făcnd în declaraţia lor trimitere la savanţii creştini din L7SS& 'van @avlov, >ladimir ?ilatov +cele$ru oftalmolog din 9dessa, prieten al Sfntului 'ona din 9dessa şi arhiepiscopul /uca >oino" 'aseneţ8i.
)%stăzi s"a confirmat părerea mea, şi anume că sunt un as deloc neînsemnat în mneca conducerii noastre*, îi scria >lădica /uca fiului său. )% venit un corespondent special al T%SS ca să îmi facă fotografii pentru presa de peste hotare, iar mai devreme mi s"a cerut de la @atriarhie să trimit o $iografie pentru revista lor şi pentru $iroul de informaţii. #oi pictori de aici îmi fac portretul. %rhiepiscopul de 'aroslav, care numai ce s"a întors din %merica, citise de!a în gazetele de acolo articole despre mine, arhiepiscop laureat al premiului Stalin... ;ine va veni de la ;oscova un sculptor să"mi facă $ustul...*
124
@entru mari merite faţă de Aiserica 7usă, arhiepiscopul /uca al Tam$ovului şi ;iciurins8ului a fost răsplătit de @atriarhul %lexie în fe$ruarie -3H cu dreptul de a purta cruce cu $riliante pe potcap. În eparhia Tam$ovului, >lădica /uca a restaurat şi a sfinţit cteva $iserici, concentrndu"şi eforturile în vederea refacerii vieţii parohiale. Slu!$ele săvrşite de arhiepiscopul /uca se distingeau prin înalta lor duhovnicie, prin adnca trăire a rugăciunii.
l F4i Fnchin! o m!re p!rte 2in puteri c!tehiării turmei. )%colo am propovăduit foarte mult şi am încercat să le insuflu tuturor o mare dragoste faţă de Cuviosul Serafim, drept care după fiecare slu!$ă cntam cu tot poporul troparul Cuviosului în faţa icoanei lui*, spune arhiepiscopul /uca într"un cuvnt rostit în ziua pomenirii Cuviosului Serafim de Sarov.
În anul -3HI, >lădicăi /uca i s"a interzis definitiv să mai apară în faţa unui auditoriu ştiinţific îm$răcat în rasă, cu cruce şi panaghie. (l îi scria fiului& )%m primit din partea comisariatului poporului pentru sănătate al L7SS, propunerea de a face o prezentare fundamentală a rezecţiilor tardive ale articulaţiilor mari în cadrul unui mare congres unde tre$uie trase concluziile activităţii chirurgilor militari în timpul răz$oiului. ;i"am dat cu plăcere acordul, însă am scris că Comisariatul poporului îmi interzice să apar în rasă, iar @atriarhul fără rasă. '"am scris şi @atriarhului despre asta, mi"a răspuns printr"o scrisoare... părerea lui coincide cu a mea& să apar în costum civil şi să îmi ascund pletele într"o adunare unde toţi ştiu că sunt arhiereu înseamnă să mă ruşinez de demnitatea mea episcopală. #acă adunarea consideră că pentru ea este inaccepta$ilă şi chiar !ignitoare prezenţa unui arhiereu, atunci arhiereul tre$uie să considere că este su$ demnitatea sa să apară într"o astfel de adunare... %m vor$it la telefon cu organizatorul congresului, doctorul #edov. %cesta s"a tul$urat şi a spus că toţi, inclusiv comisarul poporului, dau o mare însemnătate comunicării mele şi au promis să facă demersuri pe lngă toată conducerea. @este o zi însă mi"a spus că toată conducerea a fost ocupată întreaga zi cu această pro$lemă, au vor$it cu Tretia8ov şi cu :arpov, că afacerea ar fi a!uns la cunoştinţa Comitetului Central de @artid, însă nu au fost de acord să apar în rasă. %m cerut să se transmită comisarului poporului că primesc această decizie ca pe o excludere a mea din comunitatea ştiinţifică*R 125
În mai -3HI, am fost numit ca arhiereu al Simferopolului şi Crimeei. Tineretul studenţesc m"a aşteptat la gară cu flori, dar întlnirea nu a reuşit, fiindcă am venit cu avionul. %sta s"a întmplat în ziua de GI mai a anului -3HI.
+%ici, amintirile se curmă. (le au fost dictate secretarei (.@. /eichfeld de arhiepiscopul /uca, ce or$ise cu desăvrşire, la Simferopol, în anul -3D. %rhiepiscopul /uca a murit în ziua de -- iunie a anului -3I- şi a fost înmormntat în Simferopol, unde a ocupat scaunul arhieresc vreme de cincisprezece ani.
Aneă priito!re l! păstorire! Sfântului Luc! Fn Crimee!
%ceastă anexă aparţine tot redacţiei ruse şi are scopul de a"l edifica pe cititor în legătură cu evenimentele petrecute de la momentul în care se opreşte auto$iografia şi pnă la adormirea în #omnul a Înalt @reasfinţitului /uca +nota traducătorului.
În această ultimă perioadă a vieţii sale, sănătatea arhiepiscopului /uca se resimţea din ce în ce mai mult în urma încercărilor pe care le suferise în 126
viaţa sa şi a muncii excepţional de încordate. Îşi pierde vederea, inima refuză din ce în ce mai des să lucreze cum tre$uie& aritmii, decompensare. (l scrie& )%mărăciunea şi lacrimile turmei +din Tam$ov, care mă iu$eşte fier$inte, m"au tul$urat şi iarăşi îmi e mai rău cu inima. 'eri şi astăzi, în duminica Tomei, nu am slu!it*. În mai -3HI, >lădica a fost mutat în Crimeea. )9rict a plns turma mea din Tam$ov, orict l"a rugat pe @atriarh să mă lase acolo, am fost nevoit să plec la Simferopol. %ceasta s"a întmplat, fără îndoială, din voia lui #umnezeu, fiindcă şi aici este mare nevoie de mine. Tre$uie să pun pe picioare o eparhie pustiită*.
7ăz$oiul făcuse Crimeei răni înfricoşătoare. 9raşele erau în ruine, satele prefăcute în cenuşă. @e locul multor $iserici din Crimeea rămăseseră numai dărmăturile. În Chersones, vechiul :orsun, unde a primit $otezul sfntul cneaz >ladimir, fusese distrusă măreaţa catedrală a creştinătorului 7usiei. ;ultă osteneală şi"a dat arhiepiscopul /uca pentru refacerea $isericilor şi reînceperea slu!$elor în ele. Situaţia economică era extrem de dificilă. Ln sfert de pine costa la piaţă 4 de ru$le. Nospodinele cumpărau cereale de la ţărani cu păhăruţul de cincizeci de grame şi îl duceau în săculeţe ca pe un $un de mare preţ. 7eşedinţa arhierească de pe strada Nospitalnaia se afla la eta!ul înti al unei case vechi, demult nerenovate. În afară de arhiereu şi de secretarul lui eparhial, pe eta! mai stăteau cteva familii străine. În casă erau ploşniţe. /a singurul ro$inet existent, se făcea dimineaţa coadă. >lădica /uca era gata să le a!ute tuturor. /a $ucătăria arhierească se gătea prnzul pentru -"G4 de oameni& un prnz frugal, alcătuit adeseori doar dintr"o zeamă, dar mulţi simferopoliţi nu aveau în anii -3HI"-3HD nici att. >era @rozorovs8aia, nepoata arhiepiscopului /uca, îşi aminteşte că la prnz veneau mulţi oameni flămnzi, $ătrne singure, săraci cărora le lipseau mi!loacele de existenţă. )În fiecare zi fier$eam un cazan mare, pe care îl curăţau pnă la fund. Seara unchiul mă între$a& )Cţi au fost astăzi la masă0 '"ai hrănit pe toţi0 /e"a a!uns tuturor0*
127
În ce"l privea, >lădica /uca mnca foarte prost. ;icul de!un era alcătuit dintr"un singur fel. #acă i se punea şi al doilea, se supăra. Se îm$răca mai mult dect modest. @rofesoara 'udina, căreia >lădica i"a dat $ani să îşi cumpere casă, îşi aminteşte că @rea Sfinţitul um$la totdeauna în rase peticite cu coatele roase. #e fiecare dată cnd nepoata >era îi propunea să"i facă haină nouă, auzea răspunsul& )Crpeşte, crpeşte, >era, sunt mulţi săraci*. Într"adevăr, în !ur erau mulţi săraci. Secretarul eparhial făcea liste lungi cu cei aflaţi în nevoie. /a sfrşitul fiecărei luni, erau trimise treizeci"patruzeci de pachete celor mai urgente cazuri înscrise în acele liste. Situaţia din eparhia Crimeei era complicată. >lădica /uca a început să inspecteze cele D de parohii ale Crimeei. ;a!oritatea $isericilor fuseseră deschise relativ recent +înainte de răz$oi în Crimeea rămăsese o singură $iserică deschisă. În parohii i se plngeau arhiereului de lipsa unor lucruri indispensa$ile& veşminte, cărţi de slu!$ă, tămie, lumnări, ulei de candelă. >lădica punea foarte mult la inimă atunci cnd vedea că nu toţi păstorii sunt un exemplu vrednic de urmat pentru credincioşi. 2u o$osea să le repete& )Ce răspuns voi da în faţa lui #umnezeu pentru voi toţi0*. ?ostul secretar al cancelariei eparhiei Crimeei, părintele >itali :arvovs8i, îşi aminteşte că nemulţumirea @rea Sfinţitului era strnită nu numai de preoţii $eţivi, ci şi de cei fumători. @e unii ca aceştia îi punea su$ epitimie aspră " îi oprea de la slu!ire timp de trei luni. Tot att de categoric cerea ca preoţii să poarte întotdeauna şi pretutindeni hainele cuvenite cinului lor. )Cel necredincios în cele mici va fi necredincios şi în cele mari*, cita el din (vanghelie şi îi pedepsea pe preoţii care îşi rădeau $ar$a şi îşi tundeau părul. Lnii dintre aceştia încercau să ocolească împlinirea cerinţelor arhiereului, însă >lădica /uca rămnea neînduplecat.
În arhiva eparhiei s"a păstrat următoarea epistolă din anul -3H&
)2u demult mi"a căzut în mini liturghierul ferfeniţit al unui preot, în care toate colţurile de !os ale paginilor erau negre de murdărie. 9, #oamne1 Înseamnă că acel preot fără frică de #umnezeu lua Trupul lui
128
În eparhia noastră nu mai sunt preoţi $ăr$ieriţi şi tunşi, dar ct sunt de numeroşi aceştia în alte locuri1 Ce mulţi sunt şi aceia care se ruşinează să poarte îm$răcăminte preoţească, aceia care se îm$racă după modă nu se deose$esc cu nimic de oamenii lumeşti1 'ar marele scriitor al pămntului rusesc, care a fost 2.>. Nogol, scria cu multă vreme în urmă despre îm$răcămintea clerului& )Ce $ine că chiar prin îm$răcămintea lor, nesupusă nici unei schim$ări şi nici unui capriciu al modelor noastre prosteşti, ei +clerul se deose$esc de noi1 Îm$răcămintea lor este măreaţă şi minunată. 2u este rococoul idiot rămas din al optsprezecelea veac şi nici îm$răcămintea peticoasă, care nu lămureşte nimic, a preoţilor romano" catolici. (a are noimă, ea este după chipul îm$răcămintei pe care o purta Însuşi ;ntuitorul...*
'ată încă o pastorală a arhipăstorului către preoţii din eparhia lui& )9are mulţi sunt printre noi preoţii care se aseamănă medicilor serioşi0 9are ştiţi voi ctă osteneală şi luare"aminte le acordă celor grav $olnavi doctorii $uni şi încercaţi0 'ar sarcina doctorului este doar vindecarea $olilor trupeşti, în vreme ce sarcina noastră este neasemuit mai însemnată, fiindcă noi suntem rnduiţi de #umnezeu pentru marea lucrare a vindecării sufletelor omeneşti, a iz$ăvirii lor de chinurile veşnice1*
>lădica /uca îi oprea de la slu!ire pe cei care călcau rnduielile canonice ale slu!irii& care, de exemplu, cădeau fără să aprindă tămie în cădelniţă, care nu săvrşeau după rnduiala cuvenită Taina Aotezului, care foloseau surogate de tămie ş.a.m.d., amintindu"le de înfricoşătoarele cuvinte ale prorocului 'eremia& 'lestemat tot cel ce face lucrul Domnului cu nebăgare de seamă +'eremia HD, -4. Într"una din pastoralele sale, arhiepiscopul /uca arată cu durere cazurile de simonie +trafic cu lucruri considerare de $iserică $unuri spirituale, sfinte şi pedepsit cu excomunicarea, caterisirea, numindu"i pe cei ce prefăceau slu!irea celor sfinte în sursă de îm$ogăţire personală& )Ce să fac cu un asemenea preot0 >oi încerca să"i trezesc simţul ruşinii, să ating corzile cele mai $une ale inimii luiM îl voi muta în altă parohie avertizndu"l cu asprime, iar dacă nu se va îndrepta îl voi caterisi şi voi aştepta ca #omnul să trimită în locul lui un păstor 129
$un*
+ %urnal
$oskovskoi
&atriar#ii
nr.
IR-3HD,
pag
D.
?iind plin de rvnă pentru statornicia în credinţă a creştinilor, >lădica /uca vor$eşte în dispoziţiile sale eparhiale& )% se aduce la cunoştinţa tuturor preoţilor că acei creştini care, din puţinătate de suflet, s"au declarat în formularele din trecut atei tre$uie socotiţi drept apostaţi +;atei -4, 55 şi opriţi de la împărtăşanie pe timp de patru ani* +#ispoziţia nr. -I"- din GH.4-.-3H.
)'ndulgenţa faţă de păcătoşi, canonisirea cu epitimii $lnde +metanii şi celelalte sunt socotite indispensa$ile ca pogorămnt faţă de slă$iciunea oamenilor vremii noastre, lucru care este profund neadevărat. Tocmai prin severitatea spovedaniei, prin frica de #umnezeu tre$uie lucrat asupra oamenilor destră$ălaţi duhovniceşte. 'nimile lor tre$uie cutremurate. 9amenii care nu au primit dezlegare să se împărtăşească se ruşinează0 %ceastă ruşine este neapărat tre$uincioasă pentru ei şi mntuitoare, şi ei nu pot fi slo$oziţi din puţinătate de suflet de această ruşine pentru a li se face pe plac... @reoţilor care consideră de dorit păstrarea vechii practici a aplicării doar de epitimii uşoare le amintesc că ei sunt datori să împlinească, fără să critice, indicaţiile episcopului lor, asupra căruia a fost pusă de #umnezeu răspunderea pentru turma sa din eparhie şi îndrumarea tuturor preoţilor...* +#ispoziţia eparhială nr. -I" din 4.4I.-3H.
@e atunci, începuseră iarăşi să închidă peste tot $isericile. @entru crearea unei aparenţe de legitimitate, :NA"ul ela$orase o serie de reguli după care putea fi închisă o $iserică. Lna dintre ele spunea că $iserica este supusă închiderii dacă în ea nu a fost preot vreme de şase luni. În Crimeea, ca dealtfel în toată ţara, nu erau destui preoţi, şi spre toamna anului -3H3 împuternicitul din Simferopol a stins candelele din $iserica oraşului Stari :rm, apoi a celor din satele 6elia$ov8a şi Aeşarani. S"au trezit în prime!die $isericile din încă vreo cteva puncte populate ale Crimeei. >lădica /uca se străduia din răsputeri pentru salvarea $isericilor. (l îi muta pe preoţi în $isericile pustii, trimiţndu"i de la oraş la ţară. Lnii preoţi 130
erau nemulţumiţi de asta. %rhiepiscopul a scris într"o pastorală adresată tuturor preoţilor şi diaconilor din eparhia Simferopolului&
)(ste oare cu putinţă ca un militar să refuze trecerea în altă unitate0 Îndrăznesc oare cei aflaţi în serviciul statului să refuze transferul într"un alt post, chiar dacă transferul cu pricina vatămă interesele lor personale şi familiale0 =i atunci, de ce ar fi cu neputinţă un astfel de transfer în Aiserică0 #acă severa disciplină militară este a$solut indispensa$ilă în armată, ea este cu att mai indispensa$ilă în Aiserică, întruct are sarcini mult mai însemnate dect sarcina apărării @atriei prin forţa armată, fiindcă Aiserica este însărcinată cu ocrotirea şi mntuirea sufletelor omeneşti*.
%rhiepiscopul /uca se străduia să atragă în Crimeea clerici din alte regiuni ale ţării, dar şi aici i se puneau piedici& miliţia nu le dădea vize de şedere celor veniţi de aiurea. Împuternicitul alcătuia dosare $a împotriva unui preot, $a împotriva altuia, cernd ca arhiereul să îi alunge pe )netre$nici*. >lădica /uca îi apăra pnă în pnzele al$e pe preoţii vrednici. 9rice ar fi $inecuvntat arhiepiscopul, împuternicitul anula imediat. %ceastă luptă s"a prelungit ani de zile. %rhiepiscopul /uca scria cu amărăciune Sanctităţii Sale, @atriarhul %lexie, despre situaţia din satele eparhiei& )În zilele de duminică şi chiar de praznice, $isericile şi casele de rugăciune sunt aproape pustii. @oporul s"a dezvăţat de slu!$e şi se păstrează, de $ine"de rău, doar formalismul ritual. #e cununie, de prohodirea morţilor " poporul aproape a uitat. Sunt foarte mulţi copii ne$otezaţi. =i totuşi, după părerea generală a preoţilor, nu se poate vor$i deloc de pierderea credinţei în popor. @ricina înstrăinării oamenilor de Aiserică, de slu!$e şi de predici stă în aceea că credincioşilor le lipseşte posi$ilitatea de a merge la slu!$e, fiindcă duminicile şi chiar în săr$ătorile mari ei sunt siliţi pe timpul slu!$elor să muncească în colhoz, ori sunt scoşi de la $iserică pentru a duce vitele la controlul veterinar sau la aşa"zisa muncă voluntară... %ceastă nenorocită stare a Aisericii poate fi schim$ată doar prin măsuri hotărte ale Conducerii Centrale*.
131
Se ştie că Sanctitatea Sa, @atriarhul %lexie, avea o anumită reţinere faţă de arhiepiscopul /uca. Cu toate acestea, >lădica /uca arăta totdeauna deplină ascultare faţă de conducerea supremă $isericească. )@atriarhul nu tre$uie osndit, ci compătimit*, scria el într"o scrisoare. =i într"una din predicile sale, arhiepiscopul /uca îşi încredinţa, cu înflăcărare, turma de faptul că tre$uie să ai$ă o adncă cinstire faţă de @atriarh, să îşi aducă aminte ct de mari sunt ostenelile şi pătimirile acestuia.
În anul -3HD, Aiserica 9rtodoxă 7usă a săr$ătorit cinci sute de ani de autocefalie, însă arhiepiscopul /uca nu a fost invitat la ;oscova. (l scria& )/a foarte importantul congres al reprezentanţilor tuturor Aisericilor 9rtodoxe au fost invitaţi numeroşi arhierei eparhioţi, însă nu eu. 'ată dovada definitivă a faptului că s"a ordonat să fiu ţinut su$ o$roc*. Cnd >lădicăi /uca i s"a refuzat mutarea la 9dessa, el a scris că Sanctitatea Sa, %lexie, )nu are stăpnire*, că )după antecedentele de unsprezece ani, locul meu este doar într"o fundătură*.
S"a păstrat, de asemenea, următoarea mărturie a celor apropiaţi despre smerenia şi neagonisirea lui. În anul -3-, >lădica a mers la 9dessa, unde @atriarhul se odihnea la vila sa. Sofia Sergheevna Aeleţ8aia îi scria fiicei >lădicăi& )#in păcate, tata este iarăşi îm$răcat foarte prost& rasa este veche, din doc, iar dulama foarte veche, dintr"un material ieftin. %tt una, ct şi cealaltă au tre$uit să fie spălate în vederea vizitei la @atriarh. %ici tot clerul de rang înalt este minunat îm$răcat& rase scumpe, frumoase, şi dulame minunat cusute, în timp ce tata " un om att de remarca$il " este îm$răcat mai prost de ct toţi, pur şi simplu te apucă supărarea...*
În această perioadă, >lădica /uca se ocupă din ce în ce mai puţin de activitatea medicală. )Se stinge chirurgia mea şi răsar marile pro$leme $isericeşti*, îi scria el fiului său mai mare. Într"o altă scrisoare spune& )Chirurgia este incompati$ilă cu slu!irea arhierească, întruct att una ct şi cealaltă solicită întreaga fiinţă a omului, întreaga lui energie, şi @atriarhul scrie că tre$uie să las 132
chirurgia*. 2u cu multă vreme înainte de plecarea din Tam$ov, >lădica /uca scria& )Stau prost cu inimaM toţi profesorii şi ceilalţi medici, care au examinat"o, consideră că este a$solut indispensa$il pentru mine să părăsesc chirurgia activă*.
Cnd arhiepiscopul /uca a fost mutat în Crimeea, directorul 'nstitutului medical din Simferopol şi consiliul său ştiinţific au crezut că este mai $ine să se prefacă neştiutori de venirea lui. Studenţii medicinişti, care l"au primit cu flori în Simferopol pe >lădica /uca, au fost pedepsiţi pentru acest lucru.
/a începutul lui -3H, >lădica îi scria fiului său& )Comunicările pe care le"am făcut în Societatea chirurgicală şi la două congrese ale medicilor au avut un succes enorm. /a Societate se ridicau toţi în picioare cnd intram în sală. % început o$strucţionarea. ;i s"a dat de înţeles, fără ocolişuri, că nu tre$uie să mai fac rapoarte cu înfăţişarea mea arhierească. În %luşta, comunicarea mea a fost ruptă +la rugămintea medicilor1... ;i"am dat acordul să ţin de două ori pe lună cursuri de chirurgie septică şi să îndrum munca medicilor din am$ulatoriile de chirurgie. =i acesta a fost rupt. %tunci am încetat complet să mai merg la Societatea chirurgicală*.
În acelaşi timp, >lădica a anunţat că dă consultaţii gratuite, drept care sute de $olnavi din întreaga Crimee roiau în reşedinţa arhierească de pe Nospitalnaia. În afara slu!$elor, predicilor, consultaţiilor şi muncii administrative pe pro$lemele eparhiei, în anul -3H3 >lădica /uca s"a îndeletnicit cu adunarea de materiale pentru o monografie& dizertaţia refăcută )%nestezia regională*, care
133
tre$uia
să
aducă
un
neîndoielnic
folos
chirurgilor.
;edicii militari din Simferopol l"au trimis la arhiepiscopul /uca pe reprezentantul lor, ;.?. %vercen8o, cu rugămintea de a le împărtăşi experienţa sa medicală. >lădica s"a învoit cu $ucurie să dea consultaţii în spitalul lor. @entru consultant, toate secţiile spitalului pregăteau de o$icei $olnavii cu pro$lemele cele mai grave. În iunie -3- însă, >lădica /uca scria de!a& )#e chirurgie am fost despărţit din pricina rangului meu arhieresc şi nu mai sunt chemat nici la consultaţii. #in această pricină se prăpădesc $olnavi cu afecţiuni septice grave...*
>lădica /uca era în legături de prietenie cu academicianul >.@. ?ilatov, om profund credincios. ?ilatov l"a internat la el în institut pe >alentin >oino"'aseneţ8i şi tot el supraveghea ochiul $olnav al arhiepiscopului /uca. >lădica îi scria fiului %lexei& )?ilatov... este un om foarte $un, pe de"a"ntregul credincios. %m fost la el de două ori şi el venea la mine la hotel să se spovedească*. 'ar în altă scrisoare& )Cu ?ilatov am stat de vor$ă multă vreme despre munca lui ştiinţifică şi despre pro$lemele lui sufleteşti. (ste un om pe de" a"n"tregul religios*.
@rogramul $ătrnului arhiepiscop era supraîncărcat. Kiua începea pentru el la ora şapte dimineaţa. #e la opt la unsprezece dimineața săvrșea /iturghia. >lădica /uca predica În fiecare zi. În timpul micului de!un extrem de modest, secretara (vghenia @avlovna /eichfeld citea zilnic cte două capitole din >echiul Testament şi două din 2oul Testament. #upă aceea, începeau pro$lemele eparhiale& dispoziţiile @atriarhiei, poşta, primirea clerului, numirile şi transferurile, pretenţiile autorităţilor. Cancelaria se afla tot în apartament. Secretarul eparhial " un preot în vrstă, părintele >italie " se o$işnuise cu faptul că arhiereul cerea rapoarte exacte şi răspunsuri limpezi la între$ări. %rhiepiscopul /uca lua hotărrile fără întrziere şi şovăială.
Secretara personală a >lădicăi, (vghenia @avlovna /eichfeld era un om foarte apropiat lui, o intelectuală în vrstă, profesoară de literatură cu educaţie universitară. (a a scris, cu multă hărnicie, sute de scrisori şi predici și 134
)%mintirile*, revizuite nu o dată, ale arhiepiscopului. În timpul ct a lucrat la >lădica, ea a citit de patru ori şi !umătate Ai$lia cu voce tare, a citit nenumărate gazete, reviste +unele în lim$ile germană şi franceză, tratate teologice.
Citirea presei şi a cărţilor continua pnă la prnz. #upă prnz >lădica se odihnea, iar de la patru la cinci primea $olnavi. Spre seară făcea o mică plim$are pe $ulevard, în !osul ruleţului Salghir. /a plim$are era însoţit adesea de nepoţii Nheorghii şi 2i8olai. %rhiepiscopul /uca nu pierdea nici acest răstimp& le povestea $ăieţilor capitole din Sfnta Scriptură. #upă mulţi ani, Nheorghii şi 2i8olai Sidor8in spuneau că şi"au adus aminte toată viaţa de acele lecţii predate ca în treacăt. #upă aceea " iarăşi muncă de ca$inet& >lădica /uca se apleca asupra predicilor, scrisorilor, atlaselor chirurgicale pnă la unsprezece seara.
Kilele de praznic erau de asemenea foarte încărcate pentru arhiereu. )Îţi scriu seara trziu, după ce m"am întors din #!an8oi +de la Simferopol la #!an8oi sunt o sută de 8ilometri, unde am slu!it în ziua %coperămntului @rea Sfintei 2ăscătoare de #umnezeu. /iturghia +cu predică cu tot a ţinut patru ceasuri şi un ceas întreg am $inecuvntat poporul. %m o$osit. 2"am dormit toată noaptea*, îi scria el fiului ;ihail în -3-. )2u puţină este şi munca mea, mai ales acum în @ostul ;are. %m slu!it cinci ceasuri la rnd. Sunt foarte ostenit...* Încă de la Tam$ov se găsiseră crtitori& )Ce e la noi, mănăstire 0* fizic,
Însă >lădica /uca, orict i"ar fi fost de greu din punct de vedere slu!ea după rnduiala întreagă.
>ara, >lădica se muta din oraş într"o căsuţă de lngă %luşta, dar şi acolo continua zi de zi aceeaşi muncă încordată. Singura deose$ire consta în faptul că pe ţărmul de sud al Crimeei el îşi îngăduia plim$ări ceva mai lungi şi înota cu plăcere în mare.
135
@rieten şi sfătuitor duhovnicesc al arhiepiscopului /uca era arhimandritul Tihon +Aogoslaveţ, care se $ucura de mare cinstire în Lcraina şi Crimeea şi la care veneau oamenii de departe pentru poveţe duhovniceşti. %rhimandritul Tihon fusese înti"stătător al mănăstirii din 'n8erman +Crimeea, mănăstire aflată într"o peşteră, iar după ce aceasta a fost închisă, locuia în Simferopol. S"au păstrat mărturii despre darul vederii duhovniceşti pe care îl avea părintele Tihon.
%rhimandritul Tihon s"a săvrşit în anul -34. În cuvntul rostit la parastasul de un an al stareţului, arhiepiscopul /uca spunea& )%m avut fericirea ca, în primii trei ani şi mai $ine de crmuire a eparhiei Crimeei, să"l am ca cel mai apropiat prieten şi cel mai preţios şi scump sfătuitor. Toate sfaturile lui privind pro$lemele $isericeşti, sfaturi de care eu aveam nevoie atunci cnd păreau una după alta tul$urări grele în felurite locuri ale eparhiei noastre, erau întotdeauna nu numai înţelepte, ci erau pătrunse de adevăratul duh creştinesc. (l mi"a dat sfaturi pe care le putea da numai un adevărat ucenic al lui
@ropovăduirea arhiepiscopului /uca despre lădica îi scria& )9are vă amintiţi, tu şi %na +nepoata, de greaua răspundere pe care o veţi avea înaintea lui #umnezeu dacă nu le veţi învăţa pe 'roci8a şi pe :atiuşa cu legea lui #umnezeu şi cu rugăciunea0 #oar le ameninţă cumplita prime!die a propagandei antireligioase. %ş putea să îţi trimit 2oul Testament cu @saltirea, ediţia @atriarhiei, dacă tu şi %na promiteţi că le veţi citi strănepoatelor mele. Cu greu am reuşit să fac rost de 2oul Testament în patru exemplare pentru toţi copiii*. erau
>lădica /uca mărturisea, într"una din predicile sale, că pe atunci chiar şi preoţi care nu puteau face rost de Ai$lie.
136
?iii >lădicăi au a!uns savanţi cu renume& ;ihail " anatomist, doctor în ştiinţe medicale, profesorM >alentin s"a ocupat cu oftalmologia şi anatomia patologică, fiind de asemenea profesor şi doctor în ştiinţe medicaleM %lexei a fost unul dintre cola$oratorii ştiinţifici principali şi unul dintre întemeietorii institutului de fiziologie şi $iochimie evoluţionistă )'.;. Secenov*, doctor în ştiinţe $iologice. ?elicitndu"l pe ;ihail cu prile!ul zilei de nume, >lădica /uca scria într"o telegramă& )...;ucenicul ;ihail, cneazul de Cemigov, să"ţi fie pildă de credincioşie faţă de
@ropovăduind întotdeauna cuvntul lui #umnezeu, arhiepiscopul /uca nu se temea de cei ce ucid trupul. Cnd a rostit cea dinti predică în Tam$ov +era fe$ruarie -3HH, enoriaşii au fost chiar speriaţi. @ărintele diacon >asili ;alin povestea că, plecnd în acea seară de la $iserică, mulţi nu mai nădă!duiau să"l mai audă şi să"l mai vadă vreodată pe arhipăstorul lor. %tunci însă >lădica nu a fost arestat, deşi conducerea din Tam$ov i"a arătat de cteva ori predicatorului nemulţumirea lor. În anul -3HD, împuternicitul cu pro$lemele Aisericii 9rtodoxe din Simferopol a raportat la ;oscova că arhiepiscopul /uca ţine în catedrală o serie de predici cu caracter antimaterialist. /a mi!locul anilor -34, :arpov s"a pronunţat cu duritate la adresa cuvntărilor arhiepiscopului Crimeei. Cnd >lădica /uca s"a plns de faptul că 7evista @atriarhiei ;oscovei nu îi pu$lică predicile, preşedintele Sovietului pentru pro$lemele Aisericii a răspuns& )#umneavoastră tul$uraţi apele acolo, în catedrala din Simferopol. Aine, tul$uraţi"le, dar în arena internaţională nu o să vă lăsăm*. Cura!oasele predici şi gesturi ale arhiepiscopului, ce îi speriau pe medicii necredincioşi, deşteptau temeri şi în comitetul regional de partid al Crimeeii, atrăgnd totodată către >lădica inimile multora. Cu dragoste şi cu recunoştinţă vor$eau despre el pacienţii credincioşi şi necredincioşi. >eneau pe ascuns, la $iserică, studenţi, profesori, ingineri, $i$liotecari. =eful serviciului arheologic al Crimeei, profesorul @avel 2i8olaevici Schultz, savant de renume şi fost partizan în timpul ;arelui 7ăz$oi pentru %părarea @atriei, îşi aminteşte 137
cum mergea la catedrală împreună cu soţia ca să asculte propovăduirea >lădicăi despre relaţia dintre religie şi ştiinţă. @entru aceasta a fost chemat la comitetul regional, interogat, ameninţat, lipsit de decoraţia pe care o meritase. În anii -34, >lădica /uca a încercat, împreună cu Schultz, să salveze de la demolare $iserica din secolul al -H"lea aflată pe drumul Simferopol"Stari :rm. /a rugămintea arhiepiscopului, arheologii au cercetat clădirea şi au a!uns la concluzia că $iserica poate să mai reziste încă două"trei secole. >lădica a primit concluzia specialiştilor şi a cerut pe loc ca $iserica vechilor creştini să fie dată creştinilor de acum, ca aceştia să poată relua în ea slu!$ele. ;onumentul de arhitectură a fost, $ineînţeles, demolat fără întrziere, iar pe profesorul Schultz aproape că l"a costat carnetul de partid toată istoria aceasta " în comitetul regional au ţipat la el& )(şti mem$ru de partid şi a!uţi o$scurantiştilor1 Te împotriveşti propagandei antireligioase01*
/a începutul anului -3-, arhiepiscopul /uca, care mersese la ;oscova cu oarecare tre$uri, s"a întors la Simferopol cu avionul. În urma unei neînţelegeri, nu a venit nimeni să îl aştepte la aeroport. %rhiereul, care era pe !umătate or$, stătea pierdut în faţa clădirii aeroportului, neştiind cum să a!ungă acasă. 9răşenii îl cunoşteau, l"au a!utat să suie şi să se aşeze în auto$uz. Cel mai uimitor lucru s"a petrecut însă cnd arhiepiscopul /uca se pregătea să co$oare în staţie. /a rugămintea pasagerilor, şoferul s"a a$ătut de la traseu şi, mergnd trei străzi mai încolo, a oprit auto$uzul chiar în pragul casei de pe Nospitalnaia. >lădica a co$ort din auto$uz în aplauzele unor oameni despre care cu greu se putea spune că frecventează $iserica. %şa cum se întmplă deseori în vieţile celor sfinţi şi drepţi, >lădica /uca era respectat chiar şi de cei de altă credinţă, în particular de evrei. #e praznicele mari, pe arhiepiscopul"medic venea să îl felicite epitropul sinagogii din Simferopol, pe care >lădica /uca îl salvase cndva de la moarte. @entru arhipăstorul ortodox chiar se rugau la sinagogă, mai ales de cnd aflaseră că e $olnav. >lădica /uca îi scria, în -3, fiului că a primit felicitări )de la @atriarhii ;oscovei şi Nruziei, de la treizeci de arhierei şi de la comunitatea evreiască, ce mă respectă pentru relaţia $ună cu evreii*.
138
>lădica /uca a început să îşi piardă definitiv vederea. 9chiul sănătos începuse să vadă prost încă de la Tam$ov. În toamna lui -3H, arhiepiscopul a fost silit să meargă în 9dessa, la ?ilatov. Cele$rul oftalmolog l"a examinat îndelung pe >lădica şi a spus că pnă la or$ire mai este cale lungă. )?ilatov mi"a descoperit o opacifiere a cristalinului care va progresa lent, aşa înct capacitatea de a citi se va mai păstra cţiva ani +între trei şi zece*, scria >lădica /uca. =i, într"adevăr, după patru ani arhiepiscopul /uca încă putea " deşi cu greu " să citească şi să scrie. În primăvara lui -3G, supraapreciindu"şi puterile, >lădica a petrecut din nou cteva săptămni " ca de o$icei de dimineaţa pnă seara " în $i$liotecile de medicină din ;oscova. (l şi"a extenuat ochii şi a început să îşi piardă vederea literalmente de la o săptămnă la alta. 2u mai vedea culorile, o$iectele se prefăceau în um$re. %cum, cnd consulta, tre$uia să o între$e pe secretară ce culoare are tumefacţia, cum arată tegumentele şi mucoasele pacientului. @nă la urmă >lădica a fost nevoit să renunţe şi la consultaţii, şi la pregătirea celei de"a doua ediţii din )%nestezia regională*. În toamna anului -3G, profesorul ?ilatov, care întreţinea corespondenţă cu >lădica /uca, i"a propus o operaţie preliminară " iridectomie. >lădica nu a fost de acord, întruct la el, dia$etic fiind, operaţia se putea complica cu o infecţie. Cei apropiaţi erau îndureraţi. %rhiepiscopul /uca a învăţat să se mişte prin cameră pe pipăite şi tot pe pipăite semna hrtiile pregătite de secretari.
Tnărul episcop ;ihail +Ciu$ al /u!s8ului, venit în Simferopol pentru a face cunoştinţă cu >lădica /uca, îşi aminteşte& )%m trecut pragul şi l"am văzut pe >lădica. Stătea în mi!locul ca$inetului. ;inile îi pipăiau prin văzduh nea!utorateM era limpede că se străduie să găsească fotoliul şi masa pe care nu le vedea. ;"am prezentat şi am auzit o voce !oasă, fermă, care nu se potrivea deloc cu înfăţişarea stăpnului casei& PSă trăiţi, @rea Sfinţite. >ă aud vocea, dar nu vă văd. %propiaţi"vă, rogu" văQ. 2e"am îm$răţişat. S"a înnodat o discuţie. Îl interesa şi unde lucrasem, şi unde învăţasem, cine fuseseră profesorii mei. În timpul convor$irii, s"a ridicat şi a aprins o lampă mare şi puternică din spatele unui orologiu cu cadranul transparent. Încordndu"se în mod evident, s"a uitat singur ct e ora. #upă aceea am o$servat& tot ce putea, făcea singur. 9r$irea nu îi frnsese voinţa şi nu îi distrusese acuitatea percepţiei. Cnd l"am între$at dacă visează noaptea, >lădica 139
a
răspuns&
P9,
şi
încă
ce
mai
vise1
În
culori1Q*
În ziua de nume a >lădicăi, episcopul ;ihail a fost de faţă la slu!$a solemnă de Te #eum. (l îşi aminteşte că în $iserică preoţii îl duceau pe arhiereu de su$suori, iar după ce s"au sfrşit te deumul şi cuvntările festive, >lădica /uca, parcă recăpătndu"şi vederea, a ieşit singur în pridvor. /a ieşire îl aştepta o mulţime de oameni cu flori& )Scumpul nostru doctor...* >lădica stătea zm$ind în mi!locul celor ce pnă nu demult îi fuseseră pacienţi, $inecuvntndu"i pe acei copii ai săi, ca şi pe cei care se aflau în $iserică.
În anul -3H, după decretul din iulie al CC al @CLS )cu privire la îm$unătăţirea propagandei ateiste*, a început un nou val de prigoane împotriva Aisericii lui lădica /uca. 'nginerul '.'a. Aorisov a fost convocat la :NA"ul din Tam$ov din pricina corespondenţei întreţinute de soţia lui cu arhiepiscopul /uca al Crimeei. Corespondenţa atingea pro$leme att religioase, ct şi personale, dar inginerului i s"a spus că dacă soţia lui, Sofia 'vanovna, nu va înceta să corespondeze cu omul $isericii, el va fi dat afară din uzina de cazane şi nu va mai găsi nicăieri de lucru în Tam$ov, iar copiii lui, studenţi, vor fi de asemenea daţi afară din facultate. 'lia 'a8ovlevici a văzut pe masa anchetatorului un volum gros& )#osarul >oino"'aseneţ8i*, în care se aflau copii după scrisorile trimise de >lădica în Tam$ov şi cele trimise de Sofia 'vanovna în Simferopol.
'ar în Simferopol, unde erau de asemenea deschise scrisorile arhiereului şi îi erau ascultate convor$irile telefonice, după decretul din iulie al CC"ului, a apărut un nou post& fotograful de $iserică. %cesta făcea zilnic turul $isericilor şi îi fotografia din faţă pe cei aflaţi acolo. Cei sla$i cu duhul, 140
temndu"se de persecuţii, au încetat să se mai arate la $iserică, iar celor mai tari li se făceau dosare la )organele competente* în vederea unor noi persecuţii. În decem$rie -3H, la Simferopol a avut loc un congres al preoţilor din eparhia Crimeei. %rhiepiscopul /uca a prezentat o comunicare în care arăta că din D de $iserici mai rămăseseră în Crimeea H3 +celelalte fiind închise de împuternicitul cu pro$lemele Aisericii şi că erau în prime!die încă două $iserici. >lădica /uca a vor$it pe faţă despre faptul că propaganda, formele disimulate şi făţişe de presiune asupra credincioşilor îşi fac efectul& $isericile rămn pustii. @unctul al nouălea de pe lista cu pro$lemele de discutat era formulat chiar astfel& )?elul în care s"a reflectat propaganda anti$isericească asupra numărului rugătorilor din $iserici*. #espre decretul CC al @CLS şi declaraţiile lui
)...(u ştiu că cei mai mulţi dintre voi sunt foarte alarmaţi de întărirea neaşteptată a propagandei antireligioase şi că sunteţi mhniţi... 2u vă tul$uraţi, nu vă tul$uraţi1 /ucrurile acestea nu au cu ce să vă atingă. Spuneţi"mi, rogu"vă, mai ţineţi minte cuvintele lui oi, voi, voi toţi, cei ce mă ascultaţi, sunteţi această turmă mică. =i să ştiţi, şi să credeţi că mica turmă a lui oi zidi Aiserica ;ea, şi porţile iadului nu o vor $irui*. %şa că dacă nici porţile iadului nu vor $irui Aiserica /ui, mica /ui turmă, pentru ce să ne tul$urăm, pentru ce să ne facem gri!i, pentru ce să ne întristăm01 2"avem de ce, n"avem de ce1 ;ica turmă a lui
adevărata turmă a lui
%şa vor$ea arhiepiscopul /uca la nici patru luni după ce şeful statului proclamase necesitatea de a termina definitiv cu Aiserica. >or$ea nu pe ascuns, ci făţiş " în $iserică. =i pe mulţi i"a liniştit, pe mulţi i"a întărit atunci.
/a începutul anului -3, >lădica a or$it cu desăvrşire. /a scurtă vreme după asta a venit în Crimeea discipolul cel mai apropiat al lui ?ilatov " docentul =eveliov. >lădica /uca le scria rudelor& )Cred cu tărie că #omnul îmi va da înapoi vederea...* =i totuşi, oftalmologul întrziase cu cel puţin doi ani. )=eveliov mi"a găsit un glaucom avansat. 9peraţia, pe care el a numit"o riscantă şi foarte riscantă, ar fi putut să"mi dea în cel mai $un caz foarte puţin din vedere, însă în nici un caz putinţa de a citi*. Cu mult timp înainte de pierderea vederii, arhiepiscopul /uca scria& )Cneazul >asili Tiomni i"a spus celui ce l"a or$it& PÎmi dai mi!loc de pocăinţă1Q* #upă ce >lădica şi"a pierdut vederea, nimeni n"a auzit din partea lui vreo plngere sau crtire. )%m primit ca pe voia lui #umnezeu faptul că tre$uie să fiu or$ pnă la moarte, şi l"am primit liniştit, chiar cu recunoştinţă faţă de #umnezeu... Îmi îndur or$irea cu seninătate şi cu deplină încredinţare în voia lui #umnezeu*, scria el. #upă un an, arhiepiscopul /uca îi scria lui %lexei& )?ireşte că or$irea este un lucru foarte greu de îndurat " dar pentru mine, care sunt încon!urat de oameni iu$itori, ea este neasemuit mai uşoară dect pentru nefericiţii or$i singuri, pe care nimeni nu"i a!ută. @entru lucrarea mea arhierească, or$irea nu este o piedică deplină şi cred că voi slu!i pnă la moarte*.
Lrmnd sfinţilor arhipăstori, >lădica /uca se îngri!ea fără încetare de turma sa. Ca şi mai înainte, în anii -34, dispoziţiile date de el privitor la pro$lemele eparhiale înfierează negli!enţa şi indiferenţa, lăcomia şi neascultarea. 142
/a scurtă vreme după decretul CC al @CLS, >lădica pedepseşte o serie de preoţi ce preferau )varianta simplificată* a Aotezului. (l i"a chemat pe rnd pe preoţi la Simferopol ca să verifice personal dacă păstorii nu săvrşesc greşeli în slu!ire. Nreşeli se făceau multe şi >lădica arată acest lucru într"o pastorală a sa. În )%pelul către toţi preoţii ai eparhiei Crimeei* din anul -3, arhiepiscopul scrie& )Cu mare durere aud şi aflu că mulţi preoţi slu!esc doar de săr$ătorile mari şi duminicile. (ste foarte important să se slu!ească în zilele de sm$ătă. @reoţii care nu vor să slu!ească în zilele cnd tipicul prevede slu!$e cu polieleu şi slu!$e în zilele de sm$ătă, o$işnuiesc să spună " spre a se dezvinovăţi " că aceste slu!$e cer cheltuieli suplimentare pentru lumnări, untdelemn, vin, şi mai ales că nu sunt rugători în $iserică...*
@e arhiepiscop îl aşteptau noi necazuri& se prelungea greaua luptă pentru $iserici cu împuternicitul în pro$lemele Aisericii. % fost fa$ricat un protocol )ingineresc* în vederea închiderii catedralei din (vpatoria& clădirea, pasămite, era în pericol şi nu întrunea condiţiile necesare pentru exploatare. Arigada de muncitori trimisă de împuternicit a săpat lngă fundaţia $isericii aproape pnă la $ază pnă şi au )descoperit* nu ştiu ce avarie. >lădica /uca a început să protesteze, a telegrafiat la @atriarhie. %u venit doi ingineri, au examinat catedrala, au alcătuit un nou act, care glăsuia că fundaţia este a$solut integră şi sigură. Cu toate astea, împuternicitul a închis catedrala, autorităţile locale au dat !os în pripă cupolele şi au plasat în clădirea )periculoasă* propriile depozite şi $irouri. %semenea nelegiuiri se petreceau adesea. >lădica /uca îşi trimitea secretarul cu proteste la împuternicit, dar acesta nici nu voia să stea de vor$ă. %rhiepiscopul a făcut plngere la Sovietul pentru pro$lemele Aisericii 9rtodoxe, iar :arpov a trimis la Simferopol o )comisie* alcătuită din doi prieteni apropiaţi ai împuternicitului. Aisericile erau închise şi în urma denunţurilor calomniatoare împotriva preoţilor şi a celorlalţi mem$ri ai clerului.
>lădica îi scria fiului său în vara anului -3I& )...Tre$urile $isericeşti merg din ce în ce mai greu, $isericile sunt închise una după alta, preoţi nu sunt îndea!uns şi numărul lor se tot 143
împu împuţin ţinea ează* ză*.. (l i"a i"a scris scris fiulu fiuluii deseo deseori& ri& )Sun )Suntt ocupa ocupatt p pnă nă pe pest stee cap cap cu pro$leme eparhiale din cele mai împovărătoare şi neplăcute*. )Tre$urile eparhiei eparhiei merg din ce în ce mai greu, a!ungnd a!ungnd pe alocuri pnă la răzvrătiri făţişe împotriva autorităţii mele arhiereşti. Îmi este greu să îndur toate acestea la cei optzeci şi doi de ani şi !umătate ai mei " însă, nădă!duind în a!utorul lui #umnezeu, continui să port această grea povară*. )% venit un mem$ru al Sovietului pentru pro$lemele Aisericii 9rtodoxe pentru a verifica plngerile împotriva împuternicituluiM nici această venire a lui n"a adus ceva $un. %m înţeles& plngerile mele dau sla$e rezultate*. Într"o scrisoare din -3I4& )@ro$le )@ro$leme mele le $iserice $isericeşti şti sunt sunt chinuito chinuitoare are.. Împute Împuternic rnicitul itul nostru, nostru, vră!maş crunt al Aisericii lui lăd >lădic icăi ăi vo vor$ r$eş eşte te în într întreg egim imee de feţe feţele le duhovniceşti )care s"au răzvrătit împotriva autorităţii arhiereşti şi au făcut mari necuviinţe, supunndu"se în chip nelegiuit doar împuternicitului...*
În această vreme grea, s"a arătat dragostea faţă de >lădica /uca a oame oa meni nilo lorr care care îl resp respec ecta tau. u. ?aim ?aimos osul ul fizi fiziol olog og /.%. /.%. 9r$e 9r$eli li,, disc discip ipol ol şi continuator al lui '.@. @avlov, era dintre acei savanţi care aveau o adncă cinstire faţă de >lădica /uca. %lex %lexei ei >ale >alenti ntinov novic icii >o >oin ino"' o"'as asen eneţ8 eţ8ii îşi îşi am amin inteş teşte te&& )Cu )Cu /eon /eon %$garovici am vor$it despre tata în august -3D. @e atunci 9r$eli de!a nu se mai ridica din pat şi a murit la trei luni după aceea. 2u mă voi apuca să reproduc aici întreaga noastră convor$ire, însă îmi amintesc că m"a uimit prin spontaneitate şi sentiment. 9r$eli şi"a arătat profundul respect faţă de tata, admiraţia pentru statornicia convingerilor lui, pentru faptul că a rămas întotdeauna att doctor trupesc, ct şi duhovnicesc. (ra firesc ca tăria de caracter, verticalitatea tatei să îi impună în mod deose$it lui /eon %$garovici, întruct şi el refuzase în anii de distrugere a fiziologiei să a$!ure de la convingerile sale ştiinţifice. Chiar şi atunci cnd, cu două luni înainte de moartea lui Stalin, a început pregătirea comunităţii ştiinţifice pentru declararea lui 9r$eli )duşman al 144
poporului*
şi
arestarea
lui,
el
aştepta
aceasta
cu
$ăr$ăţie*.
Q#upă sesiunea din august -3HD a >%S<2'/ +%cademia Lnională de =tiinţe %gronomice )>.'. /enin*, în urma căreia trei mii de $iologi au rămas fără loc de muncă, iar mulţi şi fără li$ertate, li$ertate, Stalin s"a hotărt să mai organizeze organizeze cte cteva va din din aces aceste te sesi sesiun unii de ep epur urar are. e. Scop Scopul ul era era de dez$ z$in inar area ea,, învr învră! ă!$i $ire reaa savanţilor, transformarea instituţiilor de cercetare în cui$uri ale răutăţii, invidiei, vanităţii şi urii naţionaliste. În ianuarie -34, a început cumplitul !oc politic în ştiinţă& s"a ţinut o sesiune reunită a %cademiei %cademiei ;edicale şi a %cademiei %cademiei mari, în cadr cadrul ul căre căreia ia a fost fost de decla clarat ratăă lupta lupta )pent )pentru ru trium triumfu full do doctr ctrine ineii fizio fiziolog logic icee a academicianului @avlov*. 9 parte din discipolii marelui fiziolog " academicianul 9r$eli şi şcoala lui " au fost acuzaţi de deformare, incompletă înţelegere, în!osire a doctrinei lui @avlov. /a acea sesiune s"a ales 9r$eli cu $oala de inimă care avea să"l $age în mormnt. )6osnica şicanare a lui 9r$eli m"a tul$urat pnă într" att că i"am scris astăzi o scrisoare*, scrisoare*, îl înştiinţa >lădica /uca pe fiul său %lexei după faimoasa sesiuneR
>lădica /uca i"a scris lui /.%. 9r$eli& )Sunt foarte mişcat de faptul că într"o lungă convor$ire despre mine cu fiul meu %lexei l"aţi rugat să îmi transmită adnca dumneavoastră plecăciune înaintea savantului şi omului care sunt... =tiţi, $ineînţeles, $ineî nţeles, ct de greu îmi este să plutesc împotriva curentului viforos al propagandei antireligioase, ct de multe suferinţe mi"a adus aceasta şi cte îmi mai aduce încă... >ă preţuiesc foarte mult ca savant eminent şi luptător plin de cura! împotriva nevrednicilor lingăi ai slavei marelui fiziolog @avlov. ?ie ?ie ca #o #om mnu null #u #um mne neze zeuu să lung lungea easc scăă lum luminoa inoasa sa şi foar foarte te folositoarea dumneavoastră viaţă şi să uşureze marea greutate a muncii inimii dumn du mneav eavoa oast stră ră $olna $olnave ve.. @ent @entru ru acea aceast sta, a, Îl vo voii ruga ruga în rugăc rugăciu iunil nilee me mele. le.
145
%rhiepiscop /uca, septem$rie -3D.*
În anii ct a condus eparhia Crimeei, Înalt @rea Sfinţitul /uca a rostit cea mai mare parte din predicile sale. (l începuse să predice încă din Taş8ent, însă din pricina arestării şi a exilului a fost silit timp de mulţi ani să tacă. #in primăvara anului -3H5, cnd s"a deschis $iserica din :rasnoiars8, lucrurile lucrurile au luat o altă întorsătură şi arhiepiscopul arhiepiscopul /uca a propovăduit neîncetat neîncetat pnă la sfrşitul vieţii. Scria predici, le rostea, le $ătea la maşină, le îndrepta, trim trimite iteaa foi foi cu textu textull lor lor prin prin oraşe oraşele le ţării ţării.. )Con )Consid sider er că îndat îndatori orire reaa me meaa arhierească de căpetenie este să propovăduiesc pretutindeni şi totdeauna despre lădica /uca a rostit o mie două sute cincizeci de predici, dintre care şapte sute cincizeci au fost însemnate în scris şi alcătuiesc -G volume groase $ătute la maşină +în !urul a H44 de pagini. Consiliul %cademiei #uhovniceşti din ;oscova a numit această culegere de predici )un fenomen excepţional în viaţa $isericesc"teologică contemporană* şi l"a ales pe autor mem$ru de onoare al său.
%rhiepiscopul ;anuil al :ui$şevului scria că predicile >lădicăi )se disting prin simplitate, sinceritate, tonul direct şi originalitate*. #iscutnd un fragment dintr"un cuvnt la >inerea ;are al arhiepiscopului /uca, el spune& )@e această temă au vor$it în cursul a o -344 de ani att de mulţi din cei mai $uni predicatori creştini înct s"ar fi părut că nu se mai poate spune nimic nou. =i totuşi, cuvintele arhiepiscopului /uca mişcă sufletul ca un lucru neaşteptat& P#omnul a luat cel dinti Crucea, cea mai cumplită Cruce, şi în urma /ui au luat pe umerii lor cruci mai mici, însă adeseori tot cruci cumplite, nenumăraţii mucenici ai lui
146
#acă ne amintim că aceste cuvinte au fost rostite în primăvara anului -3HI, cnd or$irea se apropia de!a şi arhiepiscopul /uca era silit să părăsească chirurgia, primind cu smerenie această nouă şi grea cruce, spusele lui capătă un nou sens.
@rotoiereul %le8sandr >etelev, profesor de omiletică al %cademiei #uhovniceşti din ;oscova, care îl cunoştea pe >lădica /uca şi întreţinea cu el corespondenţă, considera predicile lui )comori ale tlcuirii Sfintei Scripturi*. )?iecare predică a lui respiră duh şi putere, apropiindu"se de $inevestirea %postolilor şi Sfinţilor @ărinţi, att prin puterea sentimentului lor sincer, ct şi prin duhul gri!ii pastorale, precum şi prin simplitatea şi accesi$ilitatea conţinutului şi expunerii*, scria părintele %le8sandr +6;@, -3I-, nr. D, pag 5.
Totuşi, opera apologetică )#uh. Suflet. Trup* +su$ titlul )@uterea inimi* în ediția modernă a arhiepiscopului /uca, operă care prezintă un neîndoielnic interes din punct de vedere ştiinţific, este socotită de numeroşi teologi ortodocşi ca discuta$ilă din punct de vedere dogmatic. @otrivit amintirilor lui '.@. @uzin, în anii de crmuire a eparhiilor Tam$ovului şi Crimeei arhiepiscopul /uca venea cteodată la ;oscova şi slu!ea în diferite $iserici& )Îi plăcea foarte mult să predice şi considera predica drept lucrul cel mai important din slu!irea sa arhierească. #e cteva ori l"am vizitat la hotelul );oscova*, unde se caza, şi am fost de faţă la slu!$e săvrşite de el în diferite $iserici din capitală... sunt fericit că a fost scris în viaț a mea să mă întlnesc cu acest om uimitor*, scria '.@. @uzin.
În cei din urmă ani ai vieţii sale, >lădica /uca a început să o$osească puternic în urma slu!$elor, predicilor, pro$lemelor eparhiale. În acea perioadă, în viaţa Aisericii 7use s"au petrecut întmplări triste, tragice, care l"au tul$urat adnc pe $ătrnul arhiepiscop.
147
%nul -3I4 a început în ţară printr"un nou val de prigoane împotriva Aisericii. % urmat decretul CC al @CLS în care se spunea& )Conducătorii unora dintre organizaţiile de partid nu duc o luptă insistentă împotriva ideologiei străine, nu dau replica cuvenită... ideologiei idealiste religioase...*. %u fost pu$licate nenumărate articole, $roşuri şi monografii antireligioase. În martie -3I4, Sovietul pentru pro$lemele Aisericii 9rtodoxe a prezentat Sfntului Sinod un proiect de reformă $isericesc"parohială în urma căruia episcopii şi preoţii parohi erau lipsiţi de orice autoritate. @e -D iulie -3I-, cnd >lădica /uca era de!a răposat, s"a întrunit un Sinod la care s"a consfinţit schim$area situaţiei Aisericii.
'ată ce scria >lădica nu cu multă vreme după moartea uneia dintre fiicele sale duhovniceşti& )Sunt pe de"a"ntregul a$sor$it şi apăsat de însemnatele evenimente din Aiserica 7usă, care răpesc tuturor arhiereilor o parte însemnată din drepturile lor. #e acum înainte, adevăraţii stăpni în Aiserică vor fi doar consiliile $isericeşti " fireşte, în unire cu împuterniciţii statului. Clericii de rang înalt şi mi!lociu vor rămne doar ca săvrşitori năimiţi ai slu!$elor, lipsiţi de cea mai mare parte din putere în privinţa dispunerii de clădirile, avutul şi $anii $isericeşti. Înţelegeţi, desigur, că nu mă pot gndi acum la nimic altceva...*
Se apropia sfrşitul arhiepiscopuluiM devenise palid, refuza hrana " apăsătoarele trăiri sufleteşti îşi spuneau cuvntul în ce priveşte sănătatea >lădicăi. (.@. /eichfeld îşi amintea& )Îl chinuia nespus prin acţiunile sale, mereu nedrepte, împotriva Aisericii împuternicitul statului, un om crud şi a$solut neprincipial*. )Lltima sa /iturghie a săvrşit"o de 2aşterea #omnului, ultima predică a rostit"o în #uminica 'ertării +la noi, #uminica /ăsatului sec de $rnză. 2u şi"a părăsit datoria de propovăduitor pnă în ultima clipăM pe ct se vede, se ruga mult...*, scria (.@. /eichfeld. În dimineaţa zilei de -- iunie -3I-, în #uminica pomenirii tuturor Sfinţilor care au strălucit pe pămnt rusesc, arhiepiscopul /uca s"a săvrşit din 148
această
viaţă.
)2"a crtit, nu s"a plns. #ispoziţii testamentare n"a lăsat. % plecat dintre noi la şapte fără un sfert dimineaţa. % început să respire mai greu, după care a suspinat de două ori, încă o dată a$ia auzit " şi gata...*, îi scria (vghenia @avlovna surorii >lădicăi, >.?. #zen8ovici.
)>iaţa lui s"a stins la o vrstă înaintată, după o lungă $oală, care i"a ros puterile trupeşti şi i"a pregătit duhul pentru un sfrşit creştinesc, neruşinat, cu pace*, scria în necrologul din 7evista @atriarhiei ;oscovei protoiereul %le8sandr >etelev. )Sfrşitul @rea Sfinţitului /uca a cutremurat nu numai turma lui, ci şi pe toţi cei care l"au cunoscut. #eose$it de mare este pierderea pentru turmă, căci el a păscut turma lui #umnezeu, purtnd gri!ă de dnsa, nu cu sila, ci de $ună voie, nu pentru agoniseli urte, ci cu osrdie, nici ca şi cum ar fi stăpnit peste moştenirea lui #umnezeu, ci pildă făcndu"se turmei +- @etru , G"5*.
(.@. /eichfeld scrie& )@anihidele se ţineau lanţ, casa se umpluse de popor pnă la refuz, curtea era ticsită de oameni, !os era o coadă imensă. @rima noapte, trupul >lădicăi a rămas acasă, a doua, a fost dus în Aiserica Auna >estire, a treia " în catedrală. Tot timpul răsuna citirea (vangheliei, întreruptă de panihide, preoţii făceau cu schim$ul, iar oamenii tot veneau şi veneau în şir neîncetat să se închine >lădicăi... (rau oameni din felurite raioane, erau unii veniţi din locuri îndepărtate& din ;elitopole, Nenis8, S8adovs8, eneau unii după alţii, se vărsau lacrimi line, se auzea& Pacum nu mai avem rugătorQ, Pnu mai e sfntul nostruQ. =i îndată îşi aminteau ce spunea >lădica, cum îi vindeca, cum îi mngia...*
Încetase să $ată inima care ardea de dragoste înflăcărată şi lucrătoare faţă de #umnezeu şi faţă de oameni. În toată Crimeea se vor$ea despre sfrşitul arhiepiscopului. Se transmiteau din gură în gură amănunte 149
despre viaţa lui ascetică, despre faptele lui $une, despre înaltele lui cerinţe morale faţă de credincioşi şi cler. Chiar şi oamenii depărtaţi de Aiserică înţelegeau că plecase din această viaţă un suflet care nu era de rnd. Înţelegeau aceasta şi comitetul regional de partid, şi în direcţia regională :NA, şi în comitetul executiv regional. @entru moartea arhiepiscopului /uca se pregătiseră dinainte. În noaptea de -4 spre -- iunie, cnd tipografia regională începea de!a să scoată tira!ul ziarului, a venit ordinul să fie inclus în numărul de a doua zi un întins articol antireligios.
)Îndată ce a murit tata, eu şi fratele %lexei am fost chemaţi în comitetul executiv orăşenesc*, povesteşte ;ihail >alentinovici >oino"'aseneţ8i. )2i s"a explicat că este imposi$il să ducem trupul pe strada principală a Simferopolului. #eşi drumul de la catedrală pe magistrala principală este scurt, procesiunea va îngreuna circulaţia din oraş. Ca atare, i"au sta$ilit traseu pe străzile periferice. Conducerea oraşului nu s"a zgrcit la auto$uze. 2e"au propus treizeci de maşini, numai să nu fie procesiune pedestră, numai să"l ducem mai repede pe tata la cimitir. %m fost de acord... Totul însă a ieşit altfel*.
(.@. /eichfeld scrie& )/iniştea acelor zile de săr$ătoare a fost stricată de o tul$urare cumplită& se purtau tratative cu împuternicitul, care interzicea procesiunea. (l încerca să convingă că dacă va permite procesiunea, negreşit vor fi strivite cinci"şase $ă$uţe... %tt credincioşii, ct şi ceilalţi s"au tul$urat cumplit de faptul că este interzisă procesiunea. Ln evreu $ătrn a zis& P#e ce nu ne dau voie să îl cinstim pe acest drept0Q*
%rhiepiscopul ;ihail +Ciu$, care a fost trimis de @atriarhie la înmormntarea >lădicăi /uca, îşi aminteşte şi el de nesfrşitele certuri şi tratative legate de înmormntarea arhiepiscopului Crimeei. /a început, >lădicăi ;ihail i s"a interzis să slu!ească panihidă. #upă un telefon la ;oscova, au permis slu!irea panihidei, însă au pus condiţii pentru înmormntarea >lădicăi /uca. Toţi cei care aveau să"l însoţească pe ultimul drum tre$uia să meargă doar în auto$uze, în nici un caz să nu se facă procesiune pedestră, în nici un caz sicriul să nu fie purtat pe $raţe, nici un fel de cntare, nici un fel de muzică. Încet, rapid, ct mai neo$servat şi în 150
aşa fel ca pe -5 iunie la cinci seara +nici un minut mai trziu trupul arhiepiscopului să fie în pămnt. #upă tratative care au avut loc în clădirea comitetului executiv orăşenesc, preşedintele acestuia a mers din nou în strada Nospitalnaia şi a repetat iarăşi placa cu ritmul vieţii orăşeneşti care nu poate fi nicidecum încălcat, despre aglomeraţia de pe magistralele centrale ş.a.m.d.
%rhiepiscopul ;ihail a săvrşit slu!$a de îngropare a celui răposat în faţa unei uriaşe mulţimi de credincioşi, avnd ca împreună"slu!itori aproape toţi clericii din Crimeea. %rhiepiscopul ;ihail își aminteș te& )%m luat măsuri ca oamenii să"şi poată lua rămas $un de la >lădica întreaga noapte şi toată noaptea au venit oameni în catedrală. (rau zile fier$inţi, înă$uşitoare, dar cei veniţi să îşi ia rămas"$un parcă nu $ăgau de seamă lucrul acesta. @oporul s"a îngrămădit în catedrală şi în !urul ei o zi întreagă. /a amiaza zilei de treisprezece, cnd purtam trupul răposatului >lădică în !urul catedralei, la intrare se afla de!a autocatafalcul şi în urma acestuia o maşină plină vrf cu coroane de flori, apoi o maşină pentru arhiepiscop, auto$uze cu rude, cler, cntăreţi. ;ai rămneau cteva maşini pentru mirenii care doreau să îl petreacă pe >lădica, dar în acele auto$uze nu voia să intre nimeni. 9amenii au încon!urat în cerc strns catafalcul, s"au apucat de el cu minile, parcă nevoind să dea drumul arhiereului lor. ;ult timp maşinile n"au putut să plece din curte. %sudat, răguşit, împuternicitul fugea de la o maşină la alta, încerca să"i mne pe oameni la auto$uze, să convingă )persoanele străine şi de prisos* să se dea la o parte, să nu încurce. 2imeni nu"l asculta. În fine, pnă la urmă au pornit cumva. @e străduţele înguste ale Simferopolului, catafalcul şi auto$uzele puteau merge cu viteza cu care mergeau $ă$uţele. Cei trei 8ilometri de la catedrală la cimitir i"am parcurs în vreo trei ore...*
%nna #mitrievna Stadni8, care diri!a corul catedralei Sfnta Treime din Simferopol, istoriseşte&
151
)Cnd >lădica s"a îm$olnăvit grav, era aproape de moarte, i"a spus nepoatei sale& P>or lăsa oare să mi se cnte )Sfinte #umnezeule0Q =i într" adevăr, cnd a murit, autorităţile oraşului Simferopol s"au împotrivit cumplit procesiunii solemne. În catedrală, oamenii veneau zi şi noapte să îşi ia rămas" $un de la el, zi şi noapte citeau preoţii (vanghelia. % venit ziua înmormntării. %m văzut cum altarul s"a umplut de oameni care vor$eau nu se ştie ce cu preoţii, ordonau, pretindeau nu ştiu ce. 2oi simţeam cu sufletul că se pregăteşte ceva. % sosit şi clipa scoaterii trupului din $iserică. Cntnd )Sfinte #umnezeule* am mers cu toţii către poartă. /ngă ea, la stnga, se afla un auto$uz mare, gol. Cnd am ieşit pe poartă şi catafalcul s"a oprit, auto$uzul cu pricina a pornit din loc, tăindu"ne calea. 'deea era să ne taie complet de catafalc în aşa fel ca acesta să plece, iar oamenii să rămnă în urmă, ca să nu fie procesiune solemnă cu >lădica, arhiepiscopul /uca. %tunci am strigat& P9ameni $uni, nu vă temeţi1Q ?emeile au început să ţipe de frică, fiindcă auto$uzul se îndrepta spre ele. /e"am spus& P2u vă temeţi, oameni $uni, n"o să ne calce, n"o să meargă pnă acolo " apucaţi"vă de $ord1Q =i atunci s"au apucat toţi oamenii, pe ct se putea, s"au lipit din toate părţile de catafalc şi au mers în urma lui. %m mers poate o sută de metriM tre$uia să întoarcem pe strada centrală, dar autorităţile n"au vrut să mergem pe acolo, au vrut iarăşi să ne despartă de catafalc şi să ducă trupul pe la periferia oraşului, ca să nu se poată aduce nici un fel de cinstiri celui răposat " şi atunci femeile, fără să le comande cineva, s"au aruncat la pămnt în faţa roţilor maşinii şi au zis& P#oar peste capetele noastre veţi merge pe unde vreţi voiQ. %tunci ne"au promis că o să meargă cum vrem noi. =i am mers pe strada centrală a oraşului. Ce mai procesiune a fost1 (ra plin peste tot de oameni, străzile ticsite, încetase încetase a$solut orice mişcare. mişcare. %cea stradă se putea stră$ate în douăzeci douăzeci de minute, dar noi am mers trei ceasuri şi !umătate, şi erau oameni în copaci, pe $alcoane, pe acoperişurile caselor. (ra ceva ce nu mai fusese nicicnd în Simferopol şi pesemne că nici nu o să mai fie " asemenea înmormntare, asemenea cinstiri1*
?arm ?armac acis istu tull 9ve verc rcen en8o 8o îşi îşi am amin inte teşt şte& e& )% fost fost o ad adev evăr ărat atăă demonstraţie. @ărea că tot oraşul ia parte la înmormntare& îmi aduc aminte $alcoanele pline de oameni, oamenii cocoţaţi pe acoperişuri, prin copaci...* 152
(.@. /eichfeld îşi aminteşte şi ea& )Strada era plină de femei cu $asmale al$e. (le mergeau încet, pas după pas, înaintea maşinii cu trupul >lădicăiM nici cele mai $ătrne nu rămneau în urmă. Trei rnduri de mini înti întins nsee pă păre reau au că po poar artă tă maşin aşina. a. @nă @nă la cim cimitir itir,, drum drumul ul era era acop acoper erit it de trandafiri. =i pnă acolo a răsunat neîncetat din mulţimea de $asmale al$e& Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte!ne pe noi ... 9rice i se spunea acestei mulţimi, orict se străduiau s"o amuţească, răspunsul era unul şi acelaşi& P2oi îl înmormntăm pe arhiepiscopul nostruQ*.
>lădica /uca a hrănit duhovniceşte eparhia Crimeei mai mult de cinc cincis ispr prez ezec ecee an ani. i. Cins Cinsti tire reaa lui lui nu înce încete teaz azăă nici nici acum acum.. @e morm ormnt ntul ul arhiepiscopul arhiepiscopului ui /uca, de lngă $iserica Tuturor Sfinţilor, Sfinţilor, oamenii vin deseori deseori să se roage, aduc flori, aprind lumnări. ;ulţi au mare credinţă în rugăciunile arhipăstorului răposat. Se cunosc chiar cazuri de vindecare pe mormntul lui. Lltimul Lltimul caz de acest fel s"a petrecut pe GH iunie -33& unei femei i s"au sudat pe loc două coaste fracturate. @rin purtarea de gri!ă a lui #umnezeu, #umnezeu, arhimandritul arhimandritul Tihon, care în timpul vieţii a fost apropiat duhovniceşte de >lădica /uca, odihneşte şi după moarte alături de el, mormintele lor aflndu"se foarte aproape. Împreună cu părintele Tihon este înmormntat arhiepiscopul Nurie +Nur :arpov, știut ș i ca Nurie de Tavris8, -D-"-DDG, de asemenea foarte cinstit în Crimeea, a cărui canonizare este acum în curs de pregătire. Cnd Cnd trup trupul ul >lăd >lădic icăi ăi /uca /uca a fost fost mu muta tatt în cim cimitir itirul ul Tutu Tuturo rorr Sfinţilor, s"a arătat că este nestricat şi s"a petrecut următoarea minune. #intr"o mnă vătămată în timpul mutării a curs snge.
Sunt Sunt cu cuno nosc scut utee multe ulte cazu cazuri ri de vind vindec ecăr ării prin prin rugă rugăci ciun unil ilee arhiepiscopului Nurie. @reoţii spun că enoriaşii $isericilor din Crimeea scriu totdeauna numele >lădicăi Nurie, arhimandritului Tihon şi >lădicăi /uca în pomelnicele date la proscomidie şi parastaseM în toate $isericile se înalţă rugăciuni pentru 153
odihna
sufletelor
drepţilor
adormiţi.
În necrologul pu$licat în 7evista @atriarhiei ;oscovei +-3I-, nr. D, Aiserica 7usă cinstea pomenirea arhiepiscopului /uca în astfel de cuvinte& )@nă la sfrşitul zilelor sale şi"a păstrat sufletul viu, gata să a!ute, fermecător, plin cu gingaşă dragoste de oameni... =i iată, a venit vremea plecării lui. % plecat de la noi ca să se poată înfăţişa #omnului şi să dea răspuns pentru sine şi pentru numeroasa lui turmă. Trăind pe pămnt, lupta cea $ună s"a luptat, călătoria a săvrşit, credinţa a păzit +G Timotei H, , iar acum, îndrăznim să credem, #omnul i"a gătit în cer cununa dreptăţii... ca unuia ce a iu$it arătarea /ui +G Timotei H, D*.
Într"una din predicile sale, arhipăstorul /uca grăia& )>oi între$aţi& P#oamne, #oamne, oare uşor este să fii prigonit0 9are este uşor să mergi prin uşa cea strmtă şi pe calea cea pietroasă0Q >oi între$aţi cu nedumerire, poate că în inima voastră se strecoară îndoiala& P9are chiar este uşor !ugul lui ă vor$esc nu numai din raţiune, ci din proprie experienţă experienţă " fiindcă tre$uie să vă mărturisesc că atunci cnd mergeam pe o cale foarte grea, cnd purtam sarcina grea a lui
sarcina lui
+@redică din GD ianuarie -3- asupra cuvintelor& (eniţi la $ine, toţi cei osteniţi şi împovăraţi
&rinos !mintirii Arhiepiscopului Luc!
" @rotoiereu (vgheni >orşevs8i, din oraşul Cer8assî "
?iecare dintre clericii Aisericii noastre considera drept o mare cinste să ai$ă de"a face cu arhiepiscopul /uca, să primească $inecuvntarea lui, să săvrşească împreună cu el #umnezeiasca /iturghie. %ş vrea să împărtăşesc amintirile mele despre întlnirea mea cu >lădica, întlnire care a avut loc în urma unei întmplări fericite pentru mine. În anul -3D, episcopul 'nochentie al :irovogradului +acum răposat fusese numit să ia parte la o hirotonie arhierească în 9dessa, eu însoţindu"l ca secretar eparhial. Slu!irea #umnezeieştii /iturghii l"a avut ca proestos pe Sanctitatea Sa " @atriarhul %lexie. În aceeaşi zi, Sanctitatea Sa l"a trimis pe episcopul 'nochentie în Simferopol, cu tre$uri $isericeşti, la arhiepiscopul /uca. 2oi ştiam de!a că >lădica /uca, fiind şi mai înainte 155
nevăzător
cu
un
ochi,
or$ise
acum
şi
de
al
doilea.
În Simferopol am a!uns cu maşina noastră eparhială în dimineaţa zilei următoare " în a!unul praznicului Schim$ării la ?aţă a #omnului. @e >lădica nu l"am găsit acasă& se afla într"o căsuţă pe care o închiriase în oraşul %luşta. /a reşedinţa arhierească ni s"a propus să ne întărim puterile cu cte un ceai. @rea Sfinţitul /uca ocupa la eta!ul înti un apartament foarte modest, alcătuit din două cămăruţe. Într"una din acestea era amena!ată chilia arhierească, iar în cealaltă, care slu!ea drept cameră de primire, sufragerie şi ca$inet, toţi pereţii erau acoperiţi de la podea pnă la tavan cu cărţi " $i$lioteca personală a arhiepiscopului. #upă ceai, am plecat spre %luşta unde, la marginea oraşului, pe malul mării, se afla o căsuţă unde îşi petrecea timpul vara >lădica /uca. ;icuţul lui apartament era alcătuit şi aici din două cămăruţe. Îmi aduc aminte că prnzul modest şi cina pe potrivă au fost servite su$ cerul li$er, într"un chioşc. %rhiepiscopul /uca locuia în %luşta împreună cu un om care îi slu!ea. #upă o zi, a venit secretarul lui eparhial să dea raportul. >lădica cerceta cu srguinţă toate pro$lemele eparhiei. %m fost de faţă la un asemenea raport şi ne"am mirat de memoria şi gradul de informare al @rea Sfinţitului /uca, de a$ilitatea lui practică şi neo$işnuita capacitate de a lua hotărrea corectă. %m remarcat îndată că arhiepiscopul /uca merge prin apartamentul, căsuţa şi chioşcul său fără $aston. /ua singur lucrurile de care avea nevoie, muta farfuriile, îşi punea de mncare, lua de pe rafturi cărţile care îi făceau tre$uinţă şi aşa mai departe. /"a între$at în amănunt pe >lădica 'nochentie despre eparhia :irovogradului, despre călătoria noastră la 9dessa, despre slu!irea Sanctităţii Sale @atriarhul şi despre hirotonia ce avusese loc.
@e vremea cnd l"am vizitat noi în %luşta, >lădica /uca nu mai primea $olnavi. Ca medic era un fin diagnostician şi sta$ilea cu exactitate deznodămntul $olii. 2i s"a povestit că policlinicile locale îi trimiteau cteodată pe $olnavii cu pro$lemele cele mai grave la profesorul or$, arhiepiscopul /uca, ca acesta să pună diagnosticul corect. 9dată, nişte părinţi şi"au adus fiul $olnav la >lădica. #upă ce l"a palpat, >lădica i"a diagnosticat cu exactitate $oala şi apoi a cerut să fie scos din cameră, după care i"a chemat pe părinţii lui şi le"a zis& )2ădă!duiţi în #omnul, tre$uie să vă spun adevărul& nu vor trece nici zece 156
zile şi fiul vostru va pleca de la voi în veşnicele locaşuri*. Totul s"a întmplat după cum prezisese >lădica /uca. În seara zilei de -D august am mers la privegherea de toată noaptea din $iserica oraşului %luşta. @entru cei doi arhierei, a fost organizată o primire săr$ătorească. >lădica /uca nu a fost dus de mnă. #upă cum se părea, se orienta după sunetul paşilor episcopului 'nochentie. #upă ce a primit de la parohul $isericii sfnta cruce, arhiepiscopul /uca i"a dat"o spre sărutare @rea Sfinţitului 'nochentie, iar apoi nouă, clericilor. % început privegherea săr$ătorească de toată noaptea. >lădica /uca a citit rugăciunile luminilor cu glas scăzut, din aducere"aminte, cu toate că în faţa lui era ţinut liturghierul, pe paginile căruia îşi purta din cnd în cnd degetele. /a litie a ieşit episcopul 'nochentie, iar la polieleu amndoi arhiereii. Cădirea întregii $iserici a săvrşit"o arhiepiscopul /uca, spri!init de ipodiaconi pe trepte şi în cteva locuri din $iserică unde tre$uia făcute întoarceri. (vanghelia săr$ătorii a citit"o tot >lădica /uca " a citit"o fără greşeală, din cnd în cnd purtndu"şi degetele peste litere, care nu erau în relief, ca în cărţile pentru or$i, ci o$işnuite. @e mireni i"a miruit episcopul 'nochentie, însă pe clerici arhiepiscopul /uca& pe fiecare îl atingea uşor şi îl miruia chiar pe mi!locul frunţii. În vremea privegherii, @rea Sfinţitul /uca lua aminte la fiecare cuvnt, la fiecare cntare. Se cufundase cu totul în rugăciune şi cu duhul nu se mai afla pe pămnt, ci stătea în cer înaintea Tronului #umnezeiesc. #imineaţa, arhipăstorii au mers la $iserică pentru a slu!i #umnezeiasca /iturghie. Aiserica era plină de credincioşi, printre care se aflau mulţi vilegiaturişti +sezoniș ti. Ca şi în a!un, >lădica însuşi, fără nici un a!utor, a ieşit din maşină şi s"a îndreptat către intrarea în $iserică. (l a păşit fără şovăială prin mulţimea care se desfăcuse în faţa lui, făcndu"i loc să treacă, apoi a ascultat şi a citit rugăciunile intrării în $iserică, a sărutat icoanele. #acă nu ştiai că >lădica este nevăzător nici nu ai fi putut să crezi că arhipăstorul ce săvrşeşte #umnezeiasca /iturghie este or$ de amndoi ochii. %rhiepiscopul /uca a atins gri!uliu discul cu mna, a $inecuvntat după cuviinţă Sfintele #aruri cnd a fost vremea preschim$ării lor, fără să le atingă nici cu mna, nici cu veşmintele. >lădica a citit din amintire toate rugăciunile de taină şi doar de două ori şi"a purtat degetul peste textul din liturghier. >lădica s"a împărtăşit şi i"a împărtăşit şi pe clerici. 2oi priveam toate acestea ca pe un semn al călăuzirii lui 157
#umnezeu,
care
înţelepţeşte
orbii.
%rhiepiscopul /uca a scos el însuşi sfntul antimis şi a încheiat slu!irea /iturghiei. Înainte de otpust el a ieşit pentru a rosti predica. Toată $iserica a încremenit în aşteptare& şi iată, gura propovăduitorului s"a deschis. #upă ce a povestit istoria Schim$ării la ?aţă a #omnului, @rea Sfinţitul /uca a vor$it în continuare despre luminarea omului credincios de o lumină #umnezeiască la fel cu lumina Ta$orului. %rhipăstorul a accentuat pe faptul că omul credincios, care şi"a închinat viaţa #omnului şi Îl iu$eşte, nu poate fi niciodată or$, fiindcă este luminat de o deose$ită lumină a lui #umnezeu, care îi dă o vedere deose$ită, o deose$ită $ucurie în #omnul 'isus lădica. ?iecare cuvnt al propovăduitorului ieşea din adncul inimii, era plin de credinţă adncă şi încredinţare în voia lui #umnezeu. #in toate colţurile $isericii se auzeau plnsete şi suspine înă$uşite. Cuvintele arhipăstorului cădeau ca nişte seminţe şi pătrundeau adnc în inimile ascultătorilor. ?iecare se simţea înnoit după o predică de asemenea putere a duhului şi a credinţei. %m mai stat în %luşta la arhiepiscopul /uca încă o zi, cea de G4 august +-3D, după care petrecerea noastră la ospitalierul arhiereu din %luşta s" a încheiat.
@rotoiereu (vgheni >orşevs8i, din oraşul Cer8assî.
În anul -33I, Sfntul Sinod al Aisericii Lcrainene, atrnătoare de @atriarhalul ;oscovei, a hotărt înscrierea Înalt @reaşfinţitului %rhiepiscop /uca în ceata sfinţilor cu cinstire locală, ca 'erarh şi ;ărturisitor al credinţei.
158
