Sfântul Luca al Crimeii (1877 - 1961) ✜❁✜❁✜❁✜❁✜❁✜
Am iubit pătimirea ♥
♥
♥
♥
♥
♥
♥
Autobiografie
Carte tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte GLC!"#$ %pi&c'pul leanriei *i !ele'rmanului
%itura S'p+ia, ucure*ti
Pa.ina 1
S/ $0 0"!/ 2% S3"$4"" $#" 0C%$"C" /5 /5!05"S"!#5" !05"S"!#5" " $C"S#5"L#5 C#0$"S!% 5#
%$P'ere b: ABBYY FineReader 11
2'nl'a P23; +ttp;<< +ttp;<<=arc+ive='r.<e =arc+ive='r.<etail&
!raucere; rian >i ?enia !ănă&e&cu-@la& Cuprins Prefaţă la eiţia An limba r'mână ============================================================================================================================B !inereea =============================================================================================================================================================D ctivitatea An &pitalele e ară ===========================================================================================================================11 Pre'ia ===============================================================================================================================================================BE Primul eil ========================================================================================================================================================D6 naintea celui e-al 'ilea eil =========================================================================================================================8F %ilul in r+an.+el& =====================================================================================================================================9B l treilea are&t =================================================================================================================================================1E7 neă privit'are la pă&t'rirea Sfântului Luca An Crimeea =============================================================================1HH Prin'& amintirii r+iepi&c'pului Luca ===========================================================================================================177 cat c ati&t i&tul ul Sfântului Luca al Crimeii, 3ăcăt'rul e minuni ==================================================================================18F 50G/C"0$% P%$!50 #L$@ ===================================================================================================================19H P'Iee *i ima.i P'I i ma.ini ni ====================================================================================================================================================196
Pa.ina F
❁❁❁
Prefaţă la ediţia în limba română
Prin cartea e faţă, 'ferim citit'rului r'mân ' lucrare aparţinân unui .en rari&im An literatura u+'vnicea&că; autobiografia unui Sfânt = ai mult; ea aparţine unui c'ntemp'ran al părinţil'r n'>tri >i - ceea ce vine &ă aau.e la &av'area >i ineitul ace&tei minunate cărţi - Ancă unuia cu t'tul ne'bi>nuit Antre marile fi.uri ale vremii &ale= 0rma> al unei vec+i familii familii princiare, princiare, arti&t AnIe&trat, AnIe&trat, c+irur. c+irur. .enial, .enial, pr'fe&'r pr'fe&'r univer&itar univer&itar care An plină ter'are r'>ie refuIa &ă apară la cur&uri altfel ecât An +aine pre'ţe>ti >i 'pera (An &ala e 'peraii) 'ar cu ic'ana pe peretele &ălii (&canal nemaivăIut An ep'că >i nee.alat ecât e c'mp'rtarea la fel e er'ică >i mărturi&it'are a lui Pavel 3l'ren&in), pătimit'r pentru creinţă An temniţele b'l>evi&mului, b 'l>evi&mului, pă&t'r >i Anvăţăt'r, Anvăţăt'r, unul in cei mai mari preicat'ri ai &ec'lului, Sfântul Luca @'in'-"a&eneţi, ar+iepi&c'p al Crimeii, apare ca ' &tea e ' &trălucire unică pe cerul #rt''iei vremuril'r in urmă= Can'niIat An rânul Sfinţil'r "erar+i ărturi&it'ri, el face parte An aceea>i mă&ură >i in &'b'rul 2'ct'ril'r fără e ar.inţi, iar Premiul Stalin - cea mai Analtă recun'a>tere a meritel'r >tii >tiinţ nţif ific icee An 0n 0niu iune neaa S'vi S'viet etic icăă e atun atunci ci - nu a pu putu tutt a aău ău.a .a nimi nimicc la Anăl Anălţi ţime meaa u+'vnicea&că a 'ct'rului care t'ată viaţa &a a păIit cuvântul arelui 2'ct'r al &ufletel'r >i trupuril'r n'a&tre; În dar aţi luat, luat, în dar dar să daţi = @iaţa ace&tui 'm uimit'r a f'&t &luJire >i mărturi&ire e la un cap la altul; meic An &luJba trupuril'r, pre't >i ar+iereu An &luJba &ufletel'r, mărturi&in ca meic An faţa pacienţil'r pacienţil'r >i a 'amenil'r 'amenil'r e >tiinţă, >tiinţă, mărturi&in mărturi&in ca pătimit'r pentru ri&t'& Anaintea mai-maril'r ace&tei lumi, mărturi&in ca &luJit'r al altarului, ca pr'p'văuit'r >i Anvăţăt'r Pa.ina B
An faţa turmei &ale= r+iepi r+iepi&c'pul &c'pul Luca a f'&t unul intre acei 'ameni atât e rari ce >i-au pă&trat verticalitatea fără &ă ura&că >i au &pu& Ant'teauna aevărul fără 'rinţa e a răni= 5ăIbunarea i-a f'&t &trăină, >i &in.urul lucru pe care n-a putut &ă-l ierte a f'&t faptul că pri.'nit'rii l-au Ampieicat &ă aJute cel'r cel'r care aveau nev'ie e .eniul lui meical= Cân Aţi vei aţinti privirile a&upra rânuril'r ace&tei cărţi, au-ţi aminte, citit'rule, că Sfinţii au f'&t >i &unt 'ameni la fel ca n'i, cu &lăbiciuni >i neputinţe 'mene>ti, 'mene>ti, care au urcat la e&ăvâr>ire e&ăvâr>ire atră.ân, atră.ân, prin p'căinţă, p'căinţă, +arul lui 2umneIeuK 2umneIeuK >i, nu An ultimul rân, ia An &eamă faptul că ac'l' une nu ' cerea &lava numelui lui 2umneIeu, 2umneIeu, ei v'rbeau mai mult e&pre cele rele, nu e&pre cele bune ale l'r= l'r= 2intre faptele vrenice e p'menire, pe care Sfântul Luca le-a trecut &ub tăcere ' bună parte, &unt i&t'ri&ite An n'tele f'arte cuprinIăt'are Ant'cmite e reacţia ru&ă An paranteIele pătrate= evărata lăr.ime >i lun.ime >i Anălţime >i aâncime (%fe&eni B, 18) a nev'inţei nev'inţei lui &unt cun'&cute An&ă numai e unul 2umneIeu, iar n'uă ne rămâne 'ar &ă ne mulţumim cu acele fărâmituri ale '&păţuluiM u+'vnice&c al ar+iepi&c'pului Luca pe care Stăpânul a binev'it &ă ni le e&c'pere= %it'rii
Pa.ina H
Tinerețea
!atăl meu era cat'lic, f'arte evlavi'&K mer.ea Ant'teauna la bi&erică >i &e ru.a Anelun. aca&ă= f'&t un 'm e ' curăţie &ufletea&că uimit'areK nu veea nimic rău An nimeni, avea Ancreere An t'ţi, c+iar acă An p'&tul &ău era Anc'nJurat e 'ameni necin&tiţi= n familia n'a&tră 'rt''ă, el, cat'lic fiin, era Antrucâtva iI'lat= ama &e ru.a aca&ă cu '&ârie, ar la bi&erică, upă cât &e pare, nu mer.ea nici'ată= PricinaN S-a &mintit e lăc'mia pre'ţil'r >i certurile intre ei, pe care le văIu&e cu 'c+ii &ăi= Cei 'i fraţi ai mei, Juri>ti, nu ăeau &emne e reli.i'Iitate= !'tu>i, mer.eau Ant'teauna la &c'aterea %pitafului >i Al &ărutau, >i erau nelip&iţi la 0trenia Pa>til'r= S'ra mai mare, pe cân era &tuentă, a f'&t atât e I.uuită e cata&tr'fa e pe câmpul 'ân&, Ancât &-a Amb'lnăvit p&i+ic >i &-a aruncat pe ferea&tră e la etaJul al 'ilea, &uferin fracturi .rave e femur >i +umeru&, precum >i rupturi ale rinic+il'r, An urma căr'ra &-a Amb'lnăvit e litiaIă renală, care i-a pricinuit >i m'artea la numai 'uăIeci >i cinci e ani [%&te v'rba e tra.eia care &-a petrecut An Iiua unei aunări prileJuite e Anc'r'narea ţarului $ic'lae al ""-lea, cân au murit călcaţi An pici'are numer'>i 'ameni (n'ta traucăt'rului) ]= S'ra mai mică, An viaţă >i &ănăt'a&ă până An Iiua e a&tăIi, e&te ' femeie minunată, f'arte cucernică= %ucaţie reli.i'a&ă nu am primit An familie >i acă &e p'ate v'rbi e ' reli.i'Iitate m'>tenită, pe acea&ta am m'>tenit-', pr'babil, mai ale& e la tata, care era f'arte evlavi'&= 2in c'pilărie, am avut pa&iunea e&enului >i, ' ată cu .imnaIiul, am ab&'lvit Pa.ina D
>c'ala e artă in Oiev, une am arătat capacităţi arti&tice vrenice e luat An &eamă, luân parte >i la ' ep'Iiţie itinerantă cu un tabl'u nu prea mare, care Anfăţi>a un bătrân &ărac cu mâna Antin&ă= tracţia mea către pictură era atât e mare că, upă terminarea .imnaIiului, am +'tărât &ă intru la caemia e rte in Peter&bur.= n vremea eamenel'r e amitere An&ă au pu& &tăpânire pe mine An'ieli .rele; e&te 'are bun rumul pe care vreau &ă mi-l ale. An viaţăN 'văielile, care n-au ţinut multă vreme, &-au Anc+eiat cu +'tărârea că nu am reptul &ă mă 'cup cu ceea ce Ami place mie, ci cu ceea ce e&te e f'l'& pentru 'amenii care &uferă= 2in caemie i-am trimi& mamei ' tele.ramă An care Ami arătam 'rinţa e a intra la facultatea e meicină= !'ate l'curile fiin eJa 'cupate, mi &-a pr'pu& &ă intru la facultatea e >tiinţele naturii, ca mai ap'i &ă mă tran&fer la meicină= m refuIat, Antrucât nu iubeam el'c >tiinţele naturii, An &c+imb aveam un intere& puternic faţă e >tiinţele umani&te, mai ale& faţă e te'l'.ie, fil'I'fie >i i&t'rie= Ca atare, am preferat &ă intru la facultatea e rept >i, vreme e un an, am &tuiat cu intere& i&t'ria >i fil'I'fia reptului, ec'n'mia p'litică >i reptul r'man= 2upă un an An&ă am &imţit in n'u ' atracţie nebiruită către pictură= m mer& la unc+en, une m-am An&cri& la >c'ala particulară e artă a pr'fe&'rului Onirr= !'tu>i, upă trei &ăptămâni, 'rul e patrie m-a mânat aca&ă fără putinţă e Amp'trivire= m plecat la Oiev >i timp e Ancă un an m-am 'cupat inten&, Ampreună cu un .rup e prieteni, cu e&enul >i cu pictura= n acea&tă peri'aă a Anceput prima ată &ă &e manife&te reli.i'Iitatea mea= n fiecare Ii, une'ri >i e 'uă 'ri pe Ii, mer.eam An Lavra Pecer&a, e&e'ri mer.eam >i An bi&ericile Oievului >i la Ant'arcere e&enam ceea ce văIu&em An Lavră >i An bi&erici= m făcut numer'a&e e&ene, &c+iţe >i cr'c+iuri (e&en rapi, &c+iă) avân ca &ubiect 'amenii care &e r'a.ă, Anc+inăt'rii in Lavră, veniţi ac'l' e la nenumărate ver&te (ver&tă Q apr'imativ 1 il'metruK unitate e mă&ură vec+e An 5u&ia), >i pe atunci era eJa cri&taliIată 'rientarea activităţii arti&tice pe care a> fi &u&ţinut-' e nu a> fi lă&at pictura= Pa.ina 6
> fi mer& pe rumul lui @a&neţ'v >i al lui $e&ter'v [celebri pict'ri ru>i e la &fâr>itul &ec'lului 19 >i Anceputul &ec'lului FE (n'ta traucăt'rului) ], fiincă An Aneletnicirile mele picturale era eJa bine efinită 'rientarea reli.i'a&ă= n acea peri'aă am Anţele& limpee &c'pul creaţiei arti&tice= Pretutineni - pe &trăIi >i An tramvaie, An pieţe >i baIaruri 'b&ervam t'ate tră&ăturile puternic marcate ale c+ipuril'r, fi.uril'r, mi>căril'r >i, upă Ant'arcerea aca&ă, e&enam t'ate ace&te lucruri= La ep'Iiţia 'r.aniIată la >c'ala e artă in Oiev, am primit c+iar un premiu pentru ace&te e&ene= Ca &ă mă 'i+ne&c e acea&tă muncă, An fiecare Ii mă plimbam câte 'uă ver&te pe malul $iprului, pe rum cu.etân aânc la pr'bleme te'l'.ice >i fil'I'fice in cele mai ificile= 2in acele cu.etări, fire>te, nu a ie>it nimic, fiincă nu aveam nici ' pre.ătire >tiinţifică= n acea vreme am căpătat ' atracţie pătima>ă către Anvăţătura lui Lev !'l&t'i >i am evenit, &e p'ate &pune, t'l&t'vi&t Anrăit; 'rmeam pe p'ea, Antin& pe c'v'r, iar vara, mer.ân la vila e la ţară, c'&eam iarbă >i &ecară c't la c't cu ţăranii= !'tu>i, t'l&t'vi&mul meu n-a ţinut multă vreme - 'ar până cân am citit lucrarea lui interIi&ă, eitată An &trăinătate, intitulată n ce c'n&tă creinţa meaM, care mi &-a părut f'arte re&pin.ăt'are in pricina batJ'c'ririi creinţei 'rt''e= m priceput Anată că !'l&t'i e&te un eretic, f'arte Anepărtat e cre>tini&mul autentic= C'ncepţia c'rectă e&pre Anvăţătura lui ri&t'& mi-' f'rma&em nu cu mult timp Anainte, citin t't $'ul !e&tament, pe care, upă bunul 'bicei vec+i, Al primi&em e la irect'rul .imnaIiului ' ată cu Anmânarea ate&tatului e maturitate, rept t'vară> e rum An viaţă= 3'arte multe l'curi in acea&tă Carte Sfântă, pe care am pă&trat-' Ieci e ani, au pr'u& a&upra mea ' impre&ie cât &e p'ate e aâncă, >i le-am An&emnat cu crei'nul r'>u= $imic An&ă nu a putut &ă &e c'mpare An privinţa uria>ei impre&ii făcute a&upra mea cu acel l'c in %van.+elie An care "i&u&, arătânu-le ucenicil'r câmpul cu .râne Pa.ina 7
c'apte, le-a .răit; Seceri>ul e&te mult, iar lucrăt'rii puţini; eci, ru.aţi pe 2'mnul &eceri>ului &ă &c'ată lucrăt'ri la &eceri>ul SăuM (atei 9, B7-B8)= "nima a Anceput pur >i &implu &ă-mi tremure >i am &tri.at fără cuvinte; #, 2'amneR $u cumva &unt puţini lucrăt'rii !ăiNRM= ai târIiu, upă mulţi ani, cân 2'mnul m-a c+emat &ă lucreI An ţarina Sa, am 'bânit Ancreinţarea că ace&t tet evan.+elic a f'&t prima c+emare a lui 2umneIeu la &luJirea Lui= &tfel a trecut acel an e&tul e ciuat= > fi putut &ă intru la facultatea e meicină, An&ă in n'u m-a prin& curentul .ânirii e tip nar'nic [e&te v'rba e p'p'rani&mulM partiului rev'luţi'nar $ar'naia @'liaM, ră&punIăt'r pentru numer'a&e acte ter'ri&te, Antre care a&a&inarea ţarului leanru al ""-lea (n'ta traucăt'rului) ] >i An aprinerea tinereţii am +'tărât că trebuie &ă mă apuc cât mai e.rabă e ' activitate practică, f'l'&it'are pentru p'p'rul &implu= ă bătea .ânul &ă evin felcer (a.ent &anitar) &au Anvăţăt'r e ţară, >i An acea&tă i&p'Iiţie &ufletea&că am mer& 'ată la irect'ral >c'lil'r p'pulare in circum&cripţia >c'lară Oiev cu ru.ămintea e a-mi a un p'&t la una in ace&te >c'li= 2irect'rul &-a arătat a fi un 'm inteli.ent >i pătrunIăt'r= %l a apreciat c'rect năIuinţele mele nar'nice, ar m-a Anuplecat cu multă ener.ie &ă-mi pără&e&c planul >i &ă mă An&criu la facultatea e meicină= cea&ta c're&punea cu năIuinţele mele e a fi f'l'&it'r ţăranil'r, care &tăteau atât e pr'&t An ce prive>te a&i&tenţa meicală, An&ă An calea mea &tătea &imţământul f'arte apr'piat e &cârbă pe care Al aveam faţă e >tiinţele naturale= !'tu>i, mi-am biruit acea&tă &cârbă >i am intrat la facultatea e meicină a univer&ităţii in Oiev= n timp ce &tuiam fiIica, c+imia, mineral'.ia, aveam &enIaţia, fiIică apr'ape, că Ami &ile&c creierul &ă lucreIe cu lucruri care Ai &unt &trăine= Creierul, Ant'cmai ca ' min.e e cauciuc c'mprimată, tinea &ă arunce afară c'nţinutul ce Ai era &trăin= !'tu>i, luam numai n'te maime >i am căpătat pe nea>teptate un intere& en'rm pentru anat'mie= Stuiam 'a&ele, le e&enam >i aca&ă le m'elam in ar.ilă, iar prin felul An care preparam Pa.ina 8
caavrele am atra& imeiat atenţia tutur'r c'le.il'r >i a pr'fe&'rului e anat'mie= n anul 'i, c'le.ii +'tărâ&eră eJa An unanimitate că eu v'i fi pr'fe&'r e anat'mie - >i pr'r'cia l'r &-a Amplinit= 2upă 'uăIeci e ani am evenit, Antr-aevăr, pr'fe&'r e anat'mie >i c+irur.ie t'p'.rafică= n anul trei am 'bânit ' atracţie pătima>ă faţă e &tuierea 'peraţiil'r pe caavre= avut l'c ' ev'luţie intere&antă a An&u>iril'r mele; capacitatea e a e&ena cu mare fineţe >i ra.'&tea mea pentru f'rmă &-au tran&f'rmat An ra.'&te e anat'mie >i muncă arti&tică e fineţe An realiIarea preparatel'r anat'mice >i a 'peraţiil'r pe caavre= 2intr-un arti&t ratat, am evenit arti&t An anat'mie >i c+irur.ie= n anul trei am f'&t ale& pe nea>teptate >ef e an= "ată cum &-a Antâmplat a&ta; Anaintea unui cur& am aflat că unul intre c'le.ii e an, p'l'neI, l'vi&e pe&te faţă pe un alt c'le., care era evreu= 2upă &fâr>itul cur&ului, m-am riicat >i am cerut atenţie= !'ţi au tăcut= m r'&tit ' cuvântare pătima>ă ce Anfiera fapta urâtă a &tuentului p'l'neI= m v'rbit e&pre cele mai Analte n'rme m'rale, e&pre răbarea Ji.niril'r, am amintit e marele S'crate, ce Anura lini>tit faptul că arţă.'a&a lui neva&tă i-a aruncat An cap ' 'ală cu lături= cea cuvântare a pr'u& ' impre&ie atât e mare Ancât am f'&t ale& An unanimitate >ef e an= %amenele e &tat le-am &u&ţinut &trălucit, numai cu n'te maime, >i pr'fe&'rul e c+irur.ie .enerală mi-a &pu& la eamen; 2'ct're, acum >tiţi cu mult mai mult ecât mine, e'arece cun'a>teţi minunat t'ate ramurile meicinii, An vreme ce eu am uitat eJa multe lucruri ce nu prive&c An m' irect &pecialitatea meaM= 2'ar la eamenul e c+imie meicală (acum &e nume>te bi'c+imie) am primit un trei [&i&temul e n'tare ru& cuprinea atunci, ca >i mai târIiu, n'te e la 1 la D (n'ta traucăt'rului)]= La eamenul te'retic am ră&pun& ecelent, An&ă trebuia &ă efectueI >i ' analiIă e urină= >a cum era, in păcate, 'biceiul, lab'rantul e&tăinuia &tuenţil'r, An &c+imbul unei &ume 'arecare, ce trebuie aflat An prima ret'rtă >i eprubetă - >i eu >tiam că Pa.ina 9
An urina pe care trebuia &ă ' analiIeI &e află .luc'Iă= !'tu>i, at'rită unei mici .re>eli, reacţia !r'mmer nu mi-a ie>it, >i cân pr'fe&'rul a Antrebat fără &ă mă privea&că; %i, ce aţi .ă&it ac'l'NM a> fi putut &ă &pun că am e&c'perit .luc'Iă, An&ă am &pu& că reacţia !r'mmer n-a ecelat .luc'Iă= ce&t &in.ur trei nu m-a Ampieicat &ă prime&c ipl'mă e merit= 2upă ce t'ţi am primit ipl'mele, c'le.ii e an m-au Antrebat cu ce am e .ân &ă mă 'cup= Cân am ră&pun& că &unt +'tărât &ă evin meic e ţară, au Ii& cu 'c+ii că&caţi e uimire; Cum, umneav'a&tră &ă fiţi meic e ţarăNR 2'ar &unteţi &avant e v'caţieRM= m f'&t necăJit e faptul că nu mă Anţele. el'c, fiincă eu &tuia&em meicina cu &in.urul &c'p e a fi t'ată viaţa meic e ţară, pentru a a aJut'r 'amenil'r &ărmani=
Pa.ina 1E
Activitatea în spitalele de țară
$u am putut eveni Anată meic e ţară, fiincă am terminat univer&itatea An t'amna t'amna lui 19EB, c+iar Anainte e Anceperea răIb'iului răIb'iului cu ap'nia ap'nia - >i Anceputul activităţi activităţiii mele e meic a c'n&tat An c+irur.ie militară e campanie An &pitalul Crucii 5'>ii ievene e lân.ă 'ra>ul Cita= n &pit &pital alul ul n'&tr n'&truu erau erau 'u 'uăă &ecţ &ecţii ii c+iru c+irurr.ica .icale le;; un unaa era era c'nu& c'nu&ăă e un eperimentat c+irur. in #e&&a, iar pe cealaltă meicul >ef mi-a Ancreinţat-' mie, cu t'ate că An eta>amentul meical &e aflau Ancă 'i c+irur.i mult mai An vâr&tă ecât mine= m Anceput Anată &ă e&fă>'r un mare ef'rt c+irur.ical, 'perân răniţii, >i, fără a avea pre.ătire &pecială An 'meniul c+irur.iei, am Anceput fără AntârIiere &ă fac 'peraţii maJ're pe 'a&e, articulaţii, craniu= 5eIultatele erau pe eplin mulţumit'are, caIuri nefericite nu ei&tau= n acea&tă muncă mi-a aJutat mult &trălucita carte a c+irur.ului franceI LeJart, apărută apărută nu cu mult timp An urmă >i intitulată intitulată C+irur.ia C+irur.ia e ur.enţăM, ur.enţăM, pe care ' &tuia&em &tuia&em temeinic Anaintea călăt'riei An %tremul #rient= $u am f'&t pr'priu-Ii& meic militar >i nici'ată nu am purtat unif'rmă militară= n Cita, m-am că&ăt'rit cu ' &'ră e caritate ce lucra&e mai Anainte An &pitalul militar in Oiev, une ' numi&eră &'ra &fântăM= %a m-a cucerit nu atât prin frumu&eţea &a, cât prin ecepţi'nala bunătate >i blâneţe a caracterului= c'l' Ai ceru&eră mâna 'i meici, ar ea făcu&e le.ământ că va rămâne feci'ară= Că&ăt'rinu-&e cu mine, a călcat ace&t le.ământ, >i An n'aptea inaintea că&ăt'riei n'a&tre reli.i'a&e, ce a avut l'c An bi&erica c'n&truită e ecembri>ti [e&te v'rba, pr'babil, e unii intre acei participanţi la c'nJuraţia ecembri&tă care au f'&t eilaţi &au Antemniţaţi An Siberia (n'ta traucăt'rului) ], &-a ru.at Anaintea ic'anei ântuit'rului >i intr-' ată i &-a părut că ri&t'& i-a Ant'r& Pa.ina 11
faţa >i ic'ana Lui a i&părut i&părut in c+iv'tul c+iv'tul ei= cea&ta, cea&ta, pare-&e, a f'&t &pre a-i auce aminte e le.ământ, >i pentru Ancălcarea lui 2'mnul a peep&it-' .reu, >i anume cu ' .el'Iie in&up'rtabilă, pat'l'.ică= m plecat in Cita Anainte e terminarea răIb'iului >i m-am an.aJat ca meic An Jueţul Jueţul rat' rat'vv in .ub .ubern ernia ia Simbir Simbir&= &= c'l' c'l' am aJun& aJun& >ef e &pital &pital 'ră>ene&c 'ră>ene&c== n c'niţii .rele >i miIerabile, am Anceput fără AntârIiere &ă fac 'peraţii in t'ate ramurile c+irur.iei >i 'ftalm'l'.iei= !'tu>i, pe&te câteva luni a trebuit &ă renunţ la munca in rat'v in pricina ificultăţii ei in&up'rtabile= !rebuie remarcat că An &pitalul in rat'v m-am iIbit imeiat e marile ificultăţi >i peric'le ale aplicării ane&teIiei .enerale An c'niţiile unui per&'nal auiliar e pr'a&tă calitate, >i Ami veni&e eJa .ânul că e&te ab&'lut nece&ar &ă &e evite pe cât p'&ibil ane&teIia .enerală >i acea&ta &ă fie Anl'cuită pe &cară cât mai lar.ă cu ane&teIia l'cală= -am +'tărât &ă mă tran&fer cu munca Antr-un &pital mic, >i am aflat unul An &atul @er+nii LiubaJ in Jueţul 3ateJ, .ubernia Our&= !'tu>i, nici ac'l' nu era mai u>'r, fiincă Antr-un &pital mic, e Iece paturi, am Anceput &ă 'pereI - >i An &curtă vreme am 'bânit ' a&emenea faimă Ancât veneau la mine b'lnavi in t'ate părţile, c+iar >i in alte Jueţe ale .uberniei, precum >i in .ubernia vecină, a #rl'vului= #rl'vului= mi aminte&c un caI curi'&, cân un tânăr &ărac, 'rb in fra.eă c'pilărie, a Anceput &ă vaă An urma 'peraţiei= 2upă 'uă luni, a aunat ' mulţime e 'rbi in t'ată circum&cripţia >i au venit cu t'ţii la mine Antr-un >ir lun., ţinânu-&e unul e t'ia.ul altuia >i a>teptân vinecare= Pe atunci a apărut prima eiţie a cărţii pr'fe&'rului raun ne&teIia l'cală, funamentarea ei >tiinţifică >i aplicaţiile practiceM= m citit-' cu lăc'mie >i in ea am aflat pentru prima ată e ane&teIia re.i'nală, ale cărei met'e, reu&e la număr, fu&e&eră publicate nu cu multă vreme An urmă= i-am amintit, Antre altele, că raun &'c'tea realiIarea ane&teIiei re.i'nale a nervului &ciatic apr'ape imp'&ibilă= An mine &-a treIit un Pa.ina 1F
viu intere& faţă e ane&teIia ane&teIia re.i'nală >i mi-am fiat ca &arcină &ă mă 'cup e elab'rarea elab'rarea un'r n'i met'e ale ace&teia= n LiubaJ am Antâlnit câteva caIuri c+irur.icale rare >i f'arte intere&ante, >i e&pre e&pre ele am &cri& primele primele mele 'uă artic'le; artic'le; %lefantiaIi %lefantiaIi&& al feţei, neur'm pleif'rmM >i Stran.ularea retr'.raă An +ernia e an&ă inte&tinalăM= 3aima 3aima ea.er ea.erată ată eveni eveni&e &e cu neputi neputinţă nţă e &up'rt &up'rtat= at= !rebui !rebuiaa &ă prime& prime&cc ' &umeenie e b'lnavi An ambulat'riu >i &ă 'pereI An &pital e la n'uă imineaţa până &eara, &ă mer. pe teren avân e ac'perit ' &uprafaţă apreciabilă >i n'aptea &ă cerceteI la micr'&c'p ţe&uturile eciIate An cur&ul 'peraţiil'r, &ă fac pentru artic'lele mele e&ene ale preparatel'r micr'&c'pice - >i An curân nici tinerele mele puteri nu au mai f'&t AneaJun& pentru acea&tă muncă uria>ă= eri erită tă am amin inti tită tă >i prim primaa me meaa tra+ tra+e' e't' t'mi mie, e, făcu făcută tă An c' c'n niţ iţii ii cu t'tu t'tull ecepţi'nale= [tra+e't'mie Q inciIarea tra+eii urmată e intr'ucerea An c'nuctul tra+eal a unui tub, An veerea re&tabilirii re&piraţiei An caI e 'b&trucţie &everă a căil'r re&pirat'rii &uperi &uperi'ar 'aree (n'ta (n'ta trauc traucăt' ăt'rul rului) ui)]= @en eni& i&em em pe pent ntru ru a in&p in&pec ecta ta >c'a >c'ala la Jue Jueţe ţean anăă in in apr'piere e LiubaJ= #rele &e termina&eră eJa= Pe nea>teptate, ă fu.a An >c'ală ' fată, ţinân An mâini un c'pil ce &e a&fiia= ce&ta &e Aneca&e cu ' bucăţică e Ia+ăr= $u aveam ecât un bricea., puţină vată >i puţină &'luţie eIinfectantă= !'tu>i, am +'tărât &ă fac tra+e't'mia >i am ru.at-' pe Anvăţăt'are &ă mă aJute - An&ă acea&ta, Anc+iIân 'c+ii, a fu.it= Ceva mai viteaIă &-a arătat băbuţa care făcea curat An >c'ală, ar >i acea&ta m-a pără&it cân am purce& la 'peraţie= m a>eIat c'pilul Anfă>at pe .enunc+i >i i-am făcut repee tra+e't'mia, care a ecur& cum nu &e p'ate mai bine= n l'cul tubului &pecial am intr'u& intr'u& An tra+ee ' pană e .â&că, pre.ătită pre.ătită inainte e băbuţă= 2in păcate, 'peraţia 'peraţia nu a aJutat, Antrucât bucăţica e Ia+ăr &e 'pri&e mai J'& - pe cât &e pare, An tra+ee= C'nucerea l'cală m-a tran&ferat An &pitalul Jueţean in 3ateJ, ar nici ac'l' n-am răma& pentru multă vreme= ueţul 3ateJ era cuibul cel'r mai Anver>unaţi partiIani ai Pa.ina 1B
Sutel'r $e.re ['r.an 'r.aniI iIaţ aţie ie e rea reapt pta, a, m' m'na nar+ r+i& i&tt-pat patri ri't 'tic ică, ă, nă nă&c &cut utăă An e ece ceni niil ilee premer.ăt'are rev'luţiei b'l>evice in 1917 >i avân &c'pul e a c'ntracara activitatea in ce An ce mai puternică a mi>căril'r rev'luţi'nare rev'luţi'nare e &tân.a= La fel e c'ntr'ver&ată c'ntr'ver&ată An 5u&ia ca mi>carea le.i'nară la n'i, pentru unii repreIintă ' aunătură e baniţi >i a&a&ini fanatici, pentru alţii ' Antruc+ipare a er'i&mului >i patri'ti&mului (n'ta traucăt'rului) ] - >i cel mai etremi&t intre ace>tia era pre>eintele c'nucerii l'cale, 'teIatul, care cu mult Anainte Anainte e răIb'i răIb'i eveni&e eveni&e ve&tit prin pr'iectul &ău e le.e cu privire privire la emi.rarea emi.rarea f'rţată An 5u&ia a ţăranil'r c+ineIi pentru a fi aţi ca r'bi m'>ieril'r= 'teIatul m-a &'c'tit rev'luţi'nar pentru faptul că nu am mer& imeiat, lă&ân t'ate baltă, la i&pravnicul care &e Amb'lnăvi&e, >i prin +'tărârea c'nucerii am f'&t eliberat in &luJbă= #ricum, afacerea a ie>it pr'&t pentru ei= ntr-' Ii e târ., unul intre 'rbii vinecaţi e mine &-a &uit pe un but'i, a r'&tit ' cuvântare inceniară pe tema c'nc c' nce eie ieri riii me mele le >i, >i, &ub &ub c' c'n nuc ucer erea ea lui, lui, mu mulţ lţim imea ea a Ance Ancepu putt &ă e eva va&t &teI eIee &ei &eiul ul c'nucerii, ce &e afla c+iar An piaţa une &e ţinea târ.ul= c'l' &e afla un &in.ur membru al c'nucerii, care e frică &-a bă.at &ub ma&ă= 2upă aceea a trebuit, fire>te, &ă plec cât mai repee in 3ateJ= &ta &-a Antâmplat An anul 19E9= n anul 19E7 &-a nă&cut An LiubaJ primul meu c'pil - i>a, iar An cel următ'r, următ'r, 19E8, &-a nă&cut fiica mea %lena= nat'rirea e m'a>ă a f'&t Amplinită c+iar e mine= 2in 3ateJ am plecat la '&c'va, '&c'va, >i ac'l' am f'&t ceva mai puţin e un an etern An clinica e c+irur c+irur.ie .ie a pr'fe&' pr'fe&'rul rului ui 2ia'n' 2ia'n'vv= P'triv P'trivit it re.ulil re.ulil'r 'r acelei acelei clinic clinici,i, t'ţi t'ţi etern eternii ii erau erau 'bli.aţi &ă->i &u&ţină teIa e 'ct'rat, >i mie mi &-a pr'pu& tema !ubercul'Ia articulaţiei .enunc+iuluiM= 2upă 'uă-trei &ăptămâni m-a c+emat pr'fe&'rul 2ia'n'v >i m-a Antrebat cum mer.e lucrul la iIertaţie= 5ă&pun&ul meu a f'&t că am parcur& eJa bibli'.rafia, An&ă tema nu mă intere&eaIă= "nteli.entul pr'fe&'r a at atenţie ră&pun&ului meu >i, aflân că am pr'pria mea temă, a Anceput Anceput &ă-mi pună cu viu intere& intere& Antrebări a&upra ei= reie>it reie>it că el nu >tia nimic e&pre ane&teIia re.i'nală, >i a trebuit &ă-i p've&te&c e&pre cartea lui Pa.ina 1H
raun= Spre bucuria mea, el mi-a pr'pu& &ă c'ntinui munca pe tema ane&teIiei re.i'nale, aban'nân tema iniţială= T!etele inclu&e Antre paranteIe repte &unt n'tele reacţiei ru&e= 2at'rită mărimii l'r, An .eneral apreciabile, >i, t't'ată, marelui intere& pe care Al preIintă, am c'n&ierat că e&te 'p'rtun &ă le in&erăm An ace&t m' (n'ta traucăt'rului)U [Cu privire la felul An care &e rap'rta ar+iepi&c'pul Luca la munca &a, e&te
.răit'are următ'area &cri&'are către &'ţie; 2in '&c'va nu vreau &ă plec mai Anainte e a lua e la ea lucrurile e care am nev'ie; cun'>tinţele >i abilitatea e a lucra >tiinţific= 2upă 'biceiul meu, nu am mă&ură An muncă >i eJa &unt etenuat=== "ar munca ce Ami &tă Anainte e&te mare; pentru iIertaţie trebuie &ă Anvăţ limba franceIă >i &ă parcur. vre' cinci &ute e lucrări An limbile franceIă >i .ermană= Pe lân.ă a&ta, trebuie &ă lucreI mult pentru eamenele e 'ct'rat=== n 'rice caI, nu v'i putea eveni 'ct'r An meicină Anainte e ianuarie 191E, >i a&ta numai acă An t't ace&t ră&timp v'i fi liber e 'rice altă 'cupaţie= n &c+imb, upă aceea v'i avea Anainte per&pective lar.i===M ] 2at fiin că tema mea cerea cercetări e anat'mie >i eperienţe cu .elatină c'l'rată pe caavre, am f'&t nev'it &ă trec An "n&titutul e anat'mie >i c+irur.ie t'p'.rafică, al cărei irect'r era pr'fe&'rul 5ein, pre>eintele S'cietăţii c+irur.icale m'&c'vite= S-a 'veit An&ă că nici ace&ta nu auIi&e >i nu citi&e nimic e&pre ane&teIia re.i'nală= $u upă multă vreme, am reu>it &ă e&c'păr un miJl'c &implu >i eficace e inJectare a ane&teIicului An nervul &ciatic, c+iar la ie>irea lui in baIin, lucru pe care einric+ raun Al creea apr'ape cu neputinţă= m e&c'perit >i met'a inJectării nervului meian >i ane&teIiei re.i'nale a Antre.ii Anc+eieturi a mâinii= Cu privire la t'ate ace&te e&c'periri ale mele am Anaintat un rap'rt S'cietăţii c+irur.icale m'&c'vite, rap'rt Pa.ina 1D
ce a &târnit un mare intere&= [neletnicinu-&e cu munca >tiinţifică, @lăica urmărea Ant'teauna &c'puri
practice, avân ca imb'l 'rinţa e a u>ura &uferinţele b'lnavil'r >i ef'rtul meicil'r= n acea vreme, ane&teIia .enerală, f'arte puţin perfecţi'nată, era ae&e'ri, upă pr'priile lui cuvinte, inc'mparabil mai pericul'a&ă ecât 'peraţia An &ineM, >i aplicarea unei met'e atât e perfecţi'nate e ane&teIie l'cală era ' nece&itate practică uria>ă, mai ale& la meicii e ţară= C+irur.ia avea pentru @lăica Luca ' An&emnătate uria>ă, Antrucât mulţumită ei putea &luJi 'amenil'r &ăraci >i An &uferinţă= n anii 19E8-19E9, apar An revi&ta C+irur.iaM cele intâi lucrări >tiinţifice al lui @= 3= @'in'-"a&eneţi, eicate pr'blemel'r ane&teIiei= n primii 1F ani e activitate c+irur.icală, viit'rul epi&c'p a publicat 19 intre cele HF e lucrări >tiinţifice pe care le-a elab'rat] $u aveam An&ă in ce &ă trăie&c An '&c'va cu &'ţia >i 'i c'pii mici, a>a Ancât am f'&t &ilit &ă plec An &atul 5'man'va in Jueţul ala>'v&, .ubernia Sarat'v, pentru a lucra Antr-un &pital cu 'uăIeci >i cinci e paturi, une am &u&ţinut ' inten&ă activitate c+irur.icală >i am elab'rat ' are e &eamă tipărită upă m'elul ăril'r e &eamă in clinica pr'fe&'rului 2ia'n'v= [5'man'va e&te un imen& &at e &tepă &ituat pe râul 'per, cu 'uă bi&erici
>i patru cârciumi= 2e fiecare praInic, pe uliţele lar.i ale 5'man'văi Ancepeau beţii, .âlcevi, bătăi cu >i>uri (cuit lun. a&cun& Antr-un ba&t'n)= P'trivit relatăril'r bătrânului meic @ict'r 3e'&ievici %lat'miev, care a lucrat An 5'man'va la &curtă vreme upă @'in'-"a&eneţi, b'lile căpătau ac'l' ' ampl'are uria>ă; e &ifili& putea fi b'lnav la un m'ment at t't &atul, pneum'nia ' veeai e la ' p'>tă, An fle.m'ane era pur'i cu varaM= 2'i meici, trei felceriţe >i un felcer (a.ent &anitar), lucrân fără 'i+nă Iile >i Pa.ina 16
n'pţi Antre.i, e-abia făceau faţă afluului e b'lnavi= n ambulat'riu veneau câte ' &ută, ' &ută cinciIeci e b'lnavi= Pe lân.ă a&ta, meicul trebuia &ă mear.ă călare &au cu bri>că prin &atele mai mici in AmpreJurimi= 2e lucru era e&tul >i ac'l', fiincă An .riJa meicului in 5'man'va erau 'uăIeci e &ate >i 'uă&preIece cătune, une ae&e'ri trebuiau făcute 'peraţii &ub narc'Iă >i aplicaţii e f'rcep& pe teren= "ată cum &e preIenta &pitalul l'cal in 5'man'va p'trivit Privirii e an&amblu a&upra &tării meicinii in Jueţul ala>'v pe anii 19E7-191E >i ' parte a anului 1911M; Circum&cripţia 5'man'va= Suprafaţa; D8E ver&te pătrate= P'pulaţia; BEDE6 'ameni= ai mult e 7EV intre l'cuit'ri 'miciliaIă la mai mult e 8 ver&te e ca&a 'ct'rului= n ambulat'riu &unt An meie B16HE e &'licitări pe an= Circum&cripţia e&te e 'uă 'ri mai mare ca &uprafaţă >i e trei 'ri mai mare ca p'pulaţie >i v'lum e muncă ecât n'rmaM= Primin FD-BE e b'lnavi pe 'ră, puteau fi ac'rate fiecăruia nu mai mult e 'uă minute= %aminarea >i ia.n'&ticul trebuiau &ă fie ful.er= Wiua e muncă ţinea până la D-7 &eara= 2upă calculele aut'rului Privirii e an&amblu===M, numai An HD e caIuri in 1EE putea fi pu& un ia.n'&tic relativ eact, iar DD rămâneau neia.n'&ticate= 0nui &in.ur meic Ai revenea nu rare'ri &arcina &ă primea&că până la FEE e 'ameni Antr-' Ii=== n l'calul pentru ambulat'riu e&te prea puţin &paţiu= n circum&cripţia ala>'v, e eemplu, trei 'ct'ri au c'n&ultaţii An aceea>i cameră, 'i intre ei Ampărţin aceea>i ma&ă= n acela>i l'c, An &patele unei perele, &e efectueaIă c'n&ultaţiile .inec'l'.ice, alături, An &ala e pan&amente, &e fac inciIii, vaccinuri c'piil'rK t'ate ace&tea pe un f'n &'n'r e ţipete >i plân&ete= n &ălile e a>teptare e&te An.+e&uială >i .ălă.ieK au f'&t Anre.i&trate caIuri e lip'timie (le*in) in pricina lip&ei e aer= 2e&pre vre' au&cultaţie (a&cultarea cu &tet'&c'pul a inimii &au a re&piraiei) a b'lnavului nici nu p'ate fi v'rbaM= n acea&tă An.+e&uială, atm'&feră Anăbu>it'are >i .ălă.ie a lucrat >i @alentin Pa.ina 17
3eli'vici= n afara c'n&ulturil'r >i a muncii e teren, An &arcina lui căea t'ată activitatea c+irur.icală= m făcut An 5'man'va nu mai puţin e BEE e 'peraţii pe anM, &crie el Antr-un curriculum vitae in anul 19HD= Privirea e an&ambluM c'nfirmă; An anul 19E9 c+irur.ul a făcut F9F 'peraţii= La Anceputul anului următ'r temp'ul a cre&cut >i mai mult===] La pr'blema ane&teIiei re.i'nale am c'ntinuat &ă lucreI la '&c'va pe timpul c'nceiil'r e ' lună in fiecare an, muncin e imineaţă până &eara An "n&titutul pr'fe&'ril'r 5ein >i OaruIin pe lân.ă catera e anat'mie e&criptivă= c'l' am &tuiat &ute e cranii >i am e&c'perit ' met'ă f'arte val'r'a&ă e ane&teIiere a celei e-a 'ua ramuri a nervului tri.emen c+iar la ie>irea in f'ramen r'tunum= Cân am aJun& la &fâr>itul ace&tei lucrări nu mai eram An 5'man'va, ci eram meic >ef >i c+irur. al &pitalului Jueţean cu cinciIeci e paturi in Pereia&lav-Wale&&i= [Spitalul in Pereia&lav nu &e e'&ebea apr'ape el'c e cel in 5'man'va;
nu tu curent electric, nu tu aparat 5'ent.en, apa era au&ă e &aca.iu cu but'iul, iar curăţarea apr'ape Iilnică a .r'pii putur'a&e care ţinea l'c e canaliIare paraliIa pentru câteva cea&uri activitatea in &pital= ce&ta &ervea rept centru e a&i&tenţă meicală pentru Antre. Jueţul, a>a Ancât la c'n&ultaţii veneau mai ale& ţăranii in AmpreJurimi= La 'pt >i Jumătate imineaţa, leanru, viIitiul &pitalului, venea cu bri>că la ca&a meicului >ef= 3amilia @'in'-"a&eneţi 'cupa ' ca&ă in lemn, e&tul e &paţi'a&ă, a m'>iere&ei Lileeva e pe &traa !r'iţaia, nu eparte e l'cul une >'&eaua '&c'va-"ar'&lav inter&ecteaIă vec+iul val e pământ= 2e la l'cuinţă până la &pital nu era mai mult e ' ver&tă, ar meicul >ef nu pierea nici acea&tă vreme, ci lua cu &ine An bri>că 1D-FE e fi>e cu cuvinte .ermane >i franceIe >i le Anvăţa pe rum= 3iul cel mare al @lăicăi Luca, i+ail @alentin'vici, amintinu->i e Pa.ina 18
vremurile acelea, p've&tea; !ata lucra Iiua, &eara, n'aptea= 2imineaţa nu-l veeam, fiincă pleca la &pital evreme= Luam prânIul Ampreună, ar tata rămânea >i atunci tăcut, >i e 'bicei citea la ma&ă ' carte= ama &e &trăuia &ă nu-i i&tra.ă atenţia= $ici ea nu era prea v'rbăreaţăM= 3'&ta menaJeră a familiei @'in'-"a&eneţi, care &-a aflat >apte ani An &erviciul ei, %li&aveta $ian'r'vna O'ina, A>i aminte>te e&pre ei cu multă ra.'&te; na @a&ilievna era cea mai arăt'a&ă femeie in t't 'ra>ul, Analtă, Iravănă la Anfăţi>are, An&ă 'b'&ea repee= i cum &ă nu 'b'&ea&căN Să c'>i +ainele >i &ă faci mâncare pentru >a&e 'ameni nu-i lucru e .lumă= Pe atunci nu era ca acuma, &ă te uci la ma.aIin >i &ă cumperi t't ce-ţi trebuie= ărbatul >i-l iubea la nebunie, An nici ' privinţă nu trecea pe&te v'ia lui= P'ate că erau >i Antre ei neAnţele.eri, ar An faţa c'piil'r >i a &ervit'ril'r nu arătau nimic= Stăpânul era &ever= 2e treburile ca&ei nu &e atin.ea= $ici'ată nu v'rbea An plu&= 2acă ceva nu-i plăcea la prânI, &e &cula >i pleca An tăcere, iar na @a&ilievna &e uita Anată An farfurie &ă vaă ce nu-i mer&e&e la &uflet= Stăpânul lua micul eJun &in.ur la 'pt imineaţa= 2e prânIit venea &ă prânIea&că la cinci= 2upă prânI &e 'i+nea puţin, upă care primea b'lnavii An cabinet= 2upă ceaiul e &eară pleca la el An cabinet= Scria ac'l' >i citea până &e termina .aIul in lampă= 2e&e'ri Al c+emau n'aptea la &pital= Se Ambrăca An tăcere >i pleca= $ici'ată nu &e &upăra cân era c+emat===M= %ra 'm reptM, a repetat e câteva 'ri %li&aveta $ian'r'vna= 2uceau ' viaţă lini>tită= # ată pe lună venea ' i.umenă cun'&cută in mănă&tirea 3e''r'v >i lua ceaiul cu ei= 3emeie cu minte mare= ai venea An viIită 'ct'rul i+nievici cu &'ţia, S'fia i+ail'vna= %rau c'le.i la &pital= Cu c'piiiM, c'ntinuă %li&aveta $ian'r'vna, &tăpânul >i &tăpâna erau f'arte ră.ă&t'>i= $u-i peep&eau nici'ată, nici vreun cuvânt mai .r'&'lan nu le &puneau= $umai pe i>a Al mai Anc+iea Pa.ina 19
câte'ată mama lui An ma.aIie pentru >tren.ării, ar nu-l ţinea ac'l' multM= i+ail @alentin'vici nu->i mai amintea e ma.aIie, ar atm'&fera mân.âiet'are in familie i &-a Antipărit aânc An amintire= 'bila in ca&a e la Pereia&lav era cât &e p'ate e urâtăM, p've&tea el= !ata n-a avut ec'n'mii nici atunci, nici upă aceeaM= 2e&pre acea&ta v'rbe>te >i %= $= O'ina; 3amilia "a&eneţi n-avea cu ce &ă &e AmpăuneIe= @in, tutun nu ţineau An ca&ă, nici elicate&e n-aveau nici'ată= 2'ar cărţi Ai veneau lui multe, prin p'>tă= vea multe cărţi= $u mer.eau nici la teatru, nici An viIite, >i rare'ri venea cineva la eiM ] $u cu multă vreme Anainte e plecarea n'a&tră in 5'man'va, &-a nă&cut fiul n'&tru li'>a, cu care a f'&t ' Antrea.ă aventură= Se apr'pia vremea na>terii, ar am ri&cat &ă mer. An ala>'v pentru >einţa C'mitetului &anitar, &perân &ă mă Ant'rc An &curtă vreme= 3ără &ă mai a>tept Anc+eierea >einţei, am .răbit &pre &taţie >i am văIut că trenul ăea eJa pentru a 'ua 'ară &emnalul e plecare= $eapucân &ă-mi mai iau bilet, m-am a>eIat An va.'n, ar upă &curtă vreme am bă.at e &eamă că An el &unt numer'>i tătari, ceea ce nu &e Antâmpla An trenul e 5'man'va= S-a 'veit că nimeri&em nu An trenul meu, ci An cel e ar'v, a>a Ancât am f'&t nev'it &ă c'b'r la prima &taţie >i &ă mă Ant'rc la ala>'v= n&ă 2umneIeu mi-a aJutat, >i An 5'man'va mi-am .ă&it fiul eJa nă&cut; la na>tere a&i&ta&e ' 'ct'riţă care &e Ant'r&e&e Anaintea mea e la >einţă >i trecu&e pe ac'l' An rum &pre circum&cripţia &a= n anul 1916, pe cân l'cuiam An Pereia&lav, mi-am &u&ţinut la '&c'va iIertaţia e 'ct'rat e&pre ane&teIia re.i'nală= C'mi&ia a f'&t alcătuită in pr'fe&'rul artân'v, un privat-'cent An anat'mie >i c+irur.ie t'p'.rafică al cărui nume nu mi-l aminte&c >i pr'fe&'rul OaruIin= "ntere&antă a f'&t aprecierea pr'fe&'rului artân'v= %l a &pu&; $e-am Pa.ina FE
'bi>nuit ca iIertaţiile e 'ct'rat &ă fie &cri&e e 'bicei pe ' temă ată cu &c'pul 'bânirii un'r funcţii mai Analte >i ca atare &ă nu aibă mare val'are >tiinţifică= Cân am citit An&ă cartea umneav'a&tră am răma& cu impre&ia că e&te cântecul unei pă&ări care nu p'ate &ă nu cânte >i am apreciat-' An m' e'&ebitM= "ar pr'fe&'rul OaruIin, f'arte em'ţi'nat, &-a apr'piat precipitat e mine >i, &cuturânu-mi mâna, mi-a cerut in t't &ufletul iertare pentru că nu &e intere&a&e e munca mea in p'ul une &e pă&trau craniile >i nu bănui&e că ac'l' &e Anfiripă ' lucrare atât e &trălucită= Pentru iIertaţia mea am primit e la 0niver&itatea in @ar>'via imp'rtantul premiu 'inaţi, An val'are e n'uă &ute ruble aur, 'ferite pentru cele mai bune lucrări care e&c+i n'i căi An meicinăM= !'tu>i, nu am aJun& &ă prime&c banii, e'arece cartea fu&e&e tipărită Antr-un tiraJ mic, e numai 7DE e eemplare, >i &e vânu&e .rabnic An librării, une făcu&em impruenţa &ă ' trimit, >i n-am putut preIenta 0niver&ităţii in @ar>'via numărul cerut e eemplare= Pentru un meic e ţară, cum am f'&t eu trei&preIece ani, uminicile >i &ărbăt'rile &unt cele mai 'cupate Iile, An care &e epune ' muncă uria>ă= Ca atare, nici An LiubaJ, nici An 5'man'va, nici An Pereia&lav-Wale&&i n-am avut p'&ibilitatea &ă mer. la &luJbe >i mulţi ani nu am p'&tit= !'tu>i, An ultimii ani ai >eerii mele An Pereia&lav am reu>it, cu mare .reutate, &ă mer. la bi&erică, une aveam l'cul meu &tat'rnic - lucru ce a &târnit ' mare bucurie Antre creinci'>ii Pereia&lavului= n viaţa mea a mai f'&t un mare eveniment căruia 2'mnul i-a pu& Anceput An Pereia&lav= C+iar e la Anceputul activităţii mele c+irur.icale An Cita, LiubaJ >i 5'man'va, Anţele&e&em limpee ce An&emnătate uria>ă are c+irur.ia &eptică >i cât e puţine cun'>tinţe e&pre ea 'bâni&em An univer&itate= i-am luat ca &arcină &tuiul apr'funat, e &ine &tătăt'r, al ia.n'Iei >i terapiei b'lil'r &eptice= La &fâr>itul >eerii Pa.ina F1
mele An Pereia&lav mi-a venit An .ân &ă Ami epun eperienţa Antr-' carte &eparată; Stuii e c+irur.ie &epticăM= m alcătuit planul ace&tei cărţi >i i-am &cri& prefaţa= i atunci, &pre mirarea mea, mi-a venit un .ân &tăruit'r >i etrem e &traniu; Cân acea&tă carte va fi terminată, pe ea va &ta numele unui epi&c'pM= $ici nu vi&am &ă fiu cleric, cu atât mai puţin epi&c'p, An&ă ne>tiutele căi ale vieţii n'a&tre &unt pe eplin >tiute e t't>tiut'rul 2umneIeu Ancă in vremea cân &untem An pântecele mamei= 2upă cum veţi veea mai eparte, upă câţiva ani .ânul meu cel &tăruit'r; Cân acea&tă carte va fi terminată, pe ea va &ta numele unui epi&c'pM a evenit pe eplin real= n Pereia&lav-Wale&&i am trăit >a&e ani >i Jumătate= c'l' &-a nă&cut fiul meu cel mai mic, @alentin= n &pitalul 'ră>ene&c >i An cele e pe lân.ă fabrică am &u&ţinut ' va&tă activitate c+irur.icală >i am f'&t unul intre pi'nierii 'peraţiil'r maJ're, n'i pe atunci, pe căile biliare, &t'mac, pancrea& >i c+iar pe creier= Pe lân.ă a&ta, An anii 191D-1916 am c'nu& un mic &pital pentru răniţi= La Anceputul anului 1917, a venit &'ra mai mare a &'ţiei mele, care t'cmai A>i An.r'pa&e An Crimeea fiica m'artă e tubercul'Iă .al'pantă= 2in nen'r'cire, ea au&e&e cu &ine plapuma vătuită &ub care Iăcu&e fiica ei b'lnavă= "-am &pu& &'ţiei că An plapumă a f'&t au&ă la n'i m'artea= >a &-a >i Antâmplat; &'ra nei a &tat la n'i 'uă &ăptămâni, iar la &curtă vreme upă plecare ei am e&c'perit la na &emne văite e tubercul'Iă pulm'nară= &ta &e Antâmpla atunci cân, An urma unui c'ncur& f'arte puternic, la care participa&em An urma unui anunţ in pre&ă, am primit invitaţia e a 'cupa An !a>ent p'&tul e c+irur. >i meic->ef al marelui &pital 'ră>ene&c= $e-a An&'ţit ac'l' ' &ervit'are ce t'cmai nă&cu&e= La Jumătatea rumului e la Pereia&lav la '&c'va am f'&t nev'iţi &ă Pa.ina FF
ne 'prim pentru ' &ăptămână An ar+'naricul Lavrei !r'iţe-Ser.+ieva, ca urmare a faptului că na făcu&e febră mare= Călăt'ria cu c'piii mici pe tren până la '&c'va >i An c'ntinuare la !a>ent a f'&t cumplit e .rea, Antrucât circulaţia fer'viară era eJa f'arte eI'r.aniIată= n !a>ent am primit ecelentul apartament e pe lân.ă &pital, cuvenit meicului->ef, apartament e cinci camere= !'tu>i, nu rare'ri a trebuit &ă &păl &in.ur p'elele in pricina inevitabilei eI'r.aniIări pr'u&e e rev'luţie= [ncepân cu &fâr>itul anului 1917, &ituaţia in !a>ent a Anceput &ă &e
Anrăutăţea&că &imţit'r= S-au &cumpit alimentele, pieţele erau &ărăcăci'a&e= enaJera familiei @'in'-"a&eneţi &tătea la c'Ii e imineaţa până &eara= Pe ea&upra curţii &pitalului >uierau .l'anţele= Găurile pricinuite e ace&tea ac'pereau precum văr&atul Iiurile= n vremea unui a&emenea &c+imb e f'curi a f'&t rănită An c'ap&ă &'ra e c+irur.ie S'fia Ser.+eevna eleţaia= ltă ată un .l'nţ a >uierat c+iar pe lân.ă urec+ea meicului->ef= Pr'fe&'rul antr'p'l'. Lev @a&ilievici #>anin, care a lucrat trei ani ca meic An &pitalul in !a>ent &ub Anrumarea lui @'in'-"a&eneţi >i care nutrea un mare re&pect faţă e ace&ta, A>i aminte>te An manu&cri&ul &ău Studii privitoare la istoria comunităţii medicale din Taşkent ;
%rau vremuri e tulburare= 3ăceam .ărIi t't la 'uă-trei Iile= n anii 191719FE, An 'ra> era Antuneric= Pe &trăIi &e tră.ea n'aptea mereu= Cine >i e ce tră.ea nu >tiam, ar răniţii erau au>i la &pital= %u nu &unt c+irur. >i, cu ecepţia caIuril'r u>'are, Al c+emam Ant'teauna pe @'in'-"a&eneţi pentru a +'tărA acă b'lnavul trebuie pan&at >i lă&at până imineaţa &au 'perat fără AntârIiere= La 'rice 'ră a n'pţii el &e Ambrăca imeiat >i venea la apelul meu= 0ne'ri răniţii veneau Anc'ntinuu= e&e'ri erau 'peraţi imeiat, Pa.ina FB
a>a Ancât n'aptea trecea fără &'mn= Se Antâmpla ca @'in'-"a&eneţi &ă fie c+emat n'aptea pentru c'n&ultaţie &au 'peraţie imeiată aca&ă la un b'lnav &au An alt &pital= %l purceea fără AntârIiere la acele rumuri e n'apte ce nu erau nici pe eparte lip&ite e primeJie, fiincă Jafurile erau la 'rinea Iilei= La fel e pr'mpt venea cân Al c+emai An &ecţia e interne pentru c'n&ult= $ici'ată nu &e veea pe faţa lui &upărare, nemulţumire că e&te eranJat pentru lucruri care An 'c+ii unui c+irur. cu eperienţă &unt ni>te fleacuri= 2imp'trivă, &e &imţea i&p'nibilitatea t'tală e a aJuta= $u l-am văIut nici'ată mâni'&, Anfierbântat &au pur >i &implu iritat= @'rbea Ant'teauna lini>tit, fără .rabă, fără &ă riice vre'ată v'cea= &ta nu An&eamnă că era nepă&ăt'r; multe lucruri Al nemu lţumeau, ar nici'ată nu A>i ie>ea in fire, ci A>i arăta nemulţumirea cu acela>i .la& calmM=
Sănătatea nei @a&ilievna &e Anrăutăţea, nervii ei erau mereu Anc'raţi= Spre iarnă a venit e-a binelea f'ametea= na umbla e bine, e rău prin ca&ă, ar nu mai putea nici &ă .ătea&că, nici &ă eretice (a aranJa prin ca&ă)= C'piii A>i aminte&c că @alentin 3eli'vici &păla &eara p'elele, Anfă>urân banaJe vec+i pe peria e frecat p'ele= a&a a Anceput &ă li &e aucă e la bucătăria &pitalului; varIă murată ubi'a&ă care plutea Antr-' Ieamă tulbure= Pe na @a&ilievna ' trata 'ct'rul 'i&e Sl'nim, cel mai bun interni&t al 'ra>ului, care trata per&'anele &u&-pu&e >i avea cabinet particular= #m bun, ace&ta &e &trăuia &-' Antărea&că pe b'lnavă nu numai cu meicamente, ci >i prin Ambunătăţirea re.imului e +rană; Ai trimitea e la pr'pria &a ma&ă prânIuri e&tul e b'.ate pentru acele vremuri= 2ar nici prânIurile lui Sl'nim, nici alimentele pe care, An a&cun& e @'in'"a&eneţi, le trimitea &'ţiei lui familia c+irur.ului 5'tenber. nu au au& mare f'l'&= na Ampărţea mâncarea c'piil'r, iar ea mânca aceea>i ci'rbă e varIă ca &'ţul &ău= n cele in urmă, &ănătatea ei a f'&t efinitiv i&tru&ă e are&tarea lui @alentin 3eli'vici An vremea rev'ltei re.imentului turcmen ]
Pa.ina FH
n anul 1919, An 'ra> au avut l'c lupte Antre .arniI'ana f'rtăreţei >i re.imentul e &'laţi turcmeni c'nu& e un c'mi&ar militar care trăa&e rev'luţia= Prin t't 'ra>ul, c+iar pe ea&upra &pitalului, Iburau in amân'uă părţile numer'a&e 'buIe, >i trebuia &ă mer. la &pital trecân pe &ub b'mbarament= [C'mi&arul militar al 5epublicii !ure&tan, O= #&ip'v, a Ancercat An ianuarie
1919 &ă 'bânea&că puterea An !a>ent= $u &e >tie acă acea rev'ltă a f'&t pricinuită e .r'Iăviile b'l>evicil'r &au #&ip'v a Ancercat pur >i &implu &ă evină ictat'r, ar cu prileJul Anăbu>irii rev'ltei au &uferit numer'>i 'ameni nevin'vaţi ] 5ev'lta re.imentului turcmen a f'&t Anăbu>ită >i a Anceput răfuiala cu c'ntrarev'luţi'narii= Cu ace&t prileJ, atât eu cât >i irect'rul ec'n'mic al &pitalului am trecut prin cea&uri e .r'aIă= m f'&t are&taţi e un 'arecare nrei, lucrăt'r la m'r.a &pitalului, care nutrea ură faţă e mine Antrucât fu&e&e peep&it e c'manantul 'ra>ului An urma unei plân.eri făcute e mine= %u >i irect'rul ec'n'mic am f'&t u>i An atelierele căil'r ferate, une avea l'c Juecarea re.imentului turcmen= Cân am trecut pe p'ul e cale ferată, muncit'rii care &tăteau pe >ine i-au &tri.at ceva lui nrei= 2upă cum aveam &ă aflu mai ap'i, Al &fătui&eră &ă nu &e mai Amp'văreIe cu n'i, ci &ă ne Ampu>te &ub p'= 0ria>a clăire era plină cu &'laţi in re.imentul rev'ltat= ce>tia erau c+emaţi pe rân Antr-' cameră &eparată, une apr'ape An reptul fiecăruia &e punea, pe li&ta numel'r, cruce= 2in tribunal făceau parte >i nrei Ampreună cu un alt lucrăt'r al &pitalului, care a reu>it &ă Ai prevină pe ceilalţi Juecăt'ri că eu >i irect'rul ec'n'mic fu&e&erăm are&taţi e nrei in ură per&'nală= n reptul numel'r n'a&tre nu &-a pu& cruce >i am f'&t eliberaţi An &curtă vreme= Cân am f'&t c'nu>i Anap'i la &pital, muncit'rii e pe rum au f'&t f'arte uimiţi e faptul că ni &e ău&e rumul in ateliere= [Pr'fe&'rul
#>anin p've&te>te e&pre are&tarea lui @'in'-"a&eneţi Pa.ina FD
următ'arele; eicul->ef a f'&t are&tat Ampreună cu cel mai apr'piat i&cip'l al &ău, c+irur.ul 5= = 5'tenber., e ' patrulă f'rmată in 'i muncit'ri >i 'i matr'Ii (&'lat An marină)= ce>tia fu&e&eră au>i An &ecţia c+irur.icală e nrei, lucrăt'r la m'r.ă - beţiv >i +'ţ, căruia @'in'-"a&eneţi, cu t'ată răbarea &a, Ai pr'mi&e&e e mult că-l va c'nceia= @e&tea că @alentin 3eli'vici a f'&t u& An atelierele căil'r ferate a &târnit An &pital ' eInăeJe aâncă= telierele aveau ' reputaţie cumplită= n&ă>i pr'p'Iiţia; a uce An atelierele căil'r ferateM era An acele Iile &in'nimă cu a Ampu>caM= &ta &-a Antâmplat imineaţa evreme, >i până n'aptea târIiu nimeni nu afla&e nimic e&pre &'arta cel'r are&taţi= mănunte ne-a au& la cun'>tinţă 5'tenber., care &e Ant'r&e&e An&'ţit e 'i muncit'ri= n ateliere fu&e&eră u>i Antr-' Ancăpere e&tul e &paţi'a&ă, une erau mulţi alţi are&taţi= # u>ă ucea An camera une &e afla tr'ia etra'rinarăM= !'tul &e +'tăra cu repeIiciune= 2e ac'l' &e Ant'rceau puţini= aJ'ritatea c'namnaţil'r (pentru a +'tărA &'arta fiecăruia, tribunalulM pierea nu mai mult e trei minute) erau &c'>i pe ' altă u>ă, iar &entinţa era eecutată fără AntârIiere= Cei 'i meici au petrecut Anaintea u>ii fatale mai mult e ' Jumătate e Ii= n t't ace&t timp, @'in'-"a&eneţi a răma& ab&'lut netulburat= La e&ele Antrebări pline e An.riJ'rare ale lui 5'tenber.; 2e ce nu ne c+eamăN Ce p'ate &ă An&emne a&taNM, @alentin 3eli'vici ră&punea; # &ă ne c+eme cân va veni vremea, &taţi lini>titM= Seara târIiu, prin &ala m'rţiiM, a trecut un c'muni&t e vaIă, care Al cun'>tea pe meicul->ef upă fi.ură= ce&ta &-a mirat văIânu-l ac'l' pe faim'&ul c+irur., a Antrebat ce &-a Antâmplat >i a i&părut An camera e Juecată= 2upă Iece minute, meicil'r li &-au Anmânat permi&e e liberă trecere până la &pital= C'muni&tul ce Ai elibera&e nu i-a lă&at, t'tu>i, &in.uri; &ituaţia in 'ra> era prea Ancin&ă, meicii puteau fi Ampu>caţi e 'rice patrulă Antâlnită An cale, An ciua >tampilei tr'iăiM= @e&tea că are&taţii &-au Ant'r& a făcut .rabnic Anc'nJurul &pitalului= n camera Pa.ina F6
e .ară au Anceput &ă &e aune An fu.ă meicii >i &ur'rileK fiecare v'ia &ă &e AncreinţeIe cu pr'prii 'c+i e faptul că 'ct'rul @'in'-"a&eneţi e&te viu= ce&ta i-a prevenit, t'tu>i, că cere nu numai &ă nu fie An.ăuite nici un fel e 'vaţii, ci, Ane'b>te, nici un fel e iIbucnire em'ţi'nală= La 'ra &tabilită, b'lnavul a f'&t pre.ătit >i au& An &ala 'perat'rie= !'ţi &e aflau la l'curile l'r= Cu ' punctualitate e&ăvâr>ită, c+irur.ul &-a apr'piat e ma&a 'perat'rie >i a Anceput &ă acţi'neIe cu &calpelul ca >i cum nimic nu &e Antâmpla&eM ] ai târIiu am aflat că, An &eara aceleia>i Iile, An uria>ul cămin al atelierel'r, fu&e&e 'r.aniIat un .r'aInic abat'r uman, fu&e&eră uci>i &'laţii re.imentului turcmen >i numer'>i 'ră>eni= "ar biata, b'lnava mea na >tia că fu&e&em are&tat, >tia une fu&e&em u& >i trăi&e cea&uri cumplite până la Ant'arcerea mea= cea pr'fună I.uuire &ufletea&că &-a reflectat An m' f'arte vătămăt'r a&upra &ănătăţii ei, >i b'ala a Anceput &ă pr'.re&eIe repee= u venit >i ultimele Iile ale vieţii ei= rea e febră, nu mai putea el'c &ă 'armă >i &e c+inuia f'arte mult= 0ltimele 'uă&preIece n'pţi am >eIut la căpătâiul ei, iar Iiua lucram An &pital= venit cea in urmă >i Anfric'>ăt'are n'apte= Pentru a u>ura &uferinţele muribunei i-am făcut ' inJecţie cu m'rfină, >i ea &-a lini>tit viIibil= 2upă 'uăIeci e minute au; ai fă-mi ' inJecţieM= 2upă ' Jumătate e 'ră acea&ta &-a repetat, >i An ecur& e 'uă-trei 're Ai făcu&em ' mulţime e inJecţii, epă>in cu mult 'Ia ami&ă= cţiune t'ică An&ă nu am 'b&ervat= 2e'ată na &-a riicat An capul 'a&el'r >i a &pu& cu .la& e&tul e puternic; C+eamă c'piiiM= u venit c'piii >i i-a An&emnat pe t'ţi cu &emnul crucii, ar nu i-a &ărutat, temânu-&e pe&emne &ă nu Ai m'lip&ea&că= 2upă ce &-a iertat cu c'piii, &-a Antin&, Iăcân lini>tită cu 'c+ii Anc+i>i, >i re&piraţia i &-a rărit in ce An ce mai mult, până ce a venit >i ultima &uflare= Sicriul fu&e&e pre.ătit in vreme= 2imineaţa au venit infirmierele mele, au &pălat >i au Ambrăcat trupul lip&it e viaţă >i l-au pu& An &icriu= na a murit An vâr&tă e Pa.ina F7
treiIeci >i 'pt e ani, la &fâr>itul lui 'ct'mbrie 1919, >i am răma& cu patru c'pii, intre care cel mai mare avea 1F ani, iar cel mai mic 6 ani= 2'uă n'pţi am citit eu An&umi ea&upra &icriului P&altirea, &tân la pici'arele răp'&atei An eplină &in.urătate= n cea e-a 'ua n'apte, la 'ra trei, citeam p&almul 11F, al cărui Anceput &e cântă la intrarea ar+iereului An bi&erică; De la răsăriturile soarelui până la apusuri (P&almi 11F, B), >i ultimele cuvinte ale p&almului m-au uimit >i m-au
cutremurat, fiincă le-am primit fără nici ' An'ială ca pe ni>te cuvinte ale lui 2umneIeu n&u>i către mine; Cel ce face a locui cea stearpă în casă, maica ce se veseleşte de feciori (P&almi 11F, 9)= 2'mnul 2umneIeu >tia ce cale .rea, &pin'a&ă mă a>tepta >i, Anată upă m'artea mamei c'piil'r mei, S-a An.riJit e ei %l n&u>i, >i a u>urat &tarea .rea An care mă aflam= 2in 'arecare imb'l lăuntric, am Anţele& in acele cuvinte in p&alm, ce mă cutremura&eră, că 2umneIeu Ami arată &pre a&i&tenta mea S'fia Ser.+eevna eleţaia, e&pre care >tiam numai că A>i Anm'rmânta&e nu emult &'ţul >i nu avea c'pii >i t'ată relaţia intre n'i &e reucea la c'nv'rbiri le.ate e 'peraţii= i t'tu>i, am luat, fără nici ' An'ială, cuvintele; face a locui cea stearpă în casă, maica ce se veseleşte de feciori , ca pe un &emn al lui 2umneIeu că trebuie &ă pun a&upra ei &arcina An.riJirii >i eucării c'piil'r mei= [S'ţul S'fiei Ser.+eevna fu&e&e 'fiţer al Xarului >i pieri&e pe fr'nt= ntr-'
f't'.rafie une ea apare Ampreună cu c'le.ii An &ala e 'peraţie veem ' femeie u&căţivă e vre' patruIeci e ani, cu ' faţă vi'aie, plină e bunăv'inţă >i c'mpa&iune; aevărată &'ră e caritate e >c'ală vec+e= %ra apreciată pentru măie&trie >i m'e&tie; fără nici un cuvânt e pri&'&, .+icea in mer& e ce in&trument are nev'ie c+irur.ul An clipa următ'are=== S'fia Ser.+eevna a murit la aânci bătrâneţi An ca&a lui @alentin @'in'Pa.ina F8
"a&eneţi, fiul cel mai tânăr al @lăicăi Luca ] 2e-abia am a>teptat &ă vină 'rele >apte imineaţa >i am mer& la S'fia Ser.+eevna, care l'cuia An &ecţia e c+irur.ie= m bătut la u>ă= 2e&c+iIân-', ea &-a at Anap'i cu uimire văIânu-l la ' a&emenea 'ră pe &everul &ău >ef, >i a a&cultat aânc mi>cată ceea ce &e Antâmpla&e n'aptea lân.ă &icriul &'ţiei mele= m Antrebat-' numai acă cree An 2umneIeu >i acă vrea &ă Amplinea&că p'runca umneIeia&că e a ' Anl'cui, pentru c'piii mei, pe mama l'r eceată= S'fia Ser.+eevna &-a Anv'it cu bucurie= %a a &pu& că i-a venit f'arte .reu &ă privea&că 'ar e la epărtare cum &e c+inuia &'ţia mea >i că ar fi vrut f'arte mult &ă ne aJute, ar &e &fii&e &ă ne pr'pună aJut'rul &ău= %a Ai iubea pe c'piii mei mai mici, ar &e temea că n-' &ă &e Ampace cu i>a, fiul meu cel mare, fiincă Ai necăJea pe cei mai mici= >a &-a >i Antâmplat= Pe cei trei c'pii mai mici Ai iubea f'arte mult, >i mai ale& meIinul, @alia, nu &e mai ăea J'& e pe .enunc+ii ei= Pe i>a An&ă a trebuit &ă-l reeuce= partamentul meu e meic->ef era alcătuit in cinci camere atât e fericit i&pu&e că S'fia Ser.+eevna a putut &ă 'cupe ' cameră cu t'tul iI'lată e cele pe care le 'cupam eu= %a a trăit An familia mea vreme Anelun.ată, An&ă a f'&t 'ar ' a 'ua mamă pentru c'pii, fiincă Cel preaAnalt >tie că le.ătura intre n'i a f'&t cu t'tul curată= ă v'i 'pri aici, iar e&pre marile binefaceri pe care c'piii mei le-au primit e la 2umneIeu prin S'fia Ser.+eevna v'i p've&ti mai ap'i=
Pa.ina F9
Preoția
n curân am aflat că An !a>ent ei&tă ' frăţie bi&ericea&că >i am mer& la una intre aunările ei= La una in temele i&cutate am intervenit cu ' cuvântare e&tul e Antin&ă, ce a pr'u& mare impre&ie, care &-a tran&f'rmat An bucurie cân au aflat că &unt meicul->ef al &pitalului 'ră>ene&c= [ai Anainte e a Ancepe 'peraţia, viit'rul epi&c'p A>i făcea Ant'teauna
&emnul crucii >i &e ru.a c'ncentrat, Ant'rcânu-&e către ic'ana aicii 2'mnului care a atârnat mulţi ani An &ala e 'peraţie a &pitalului 'ră>ene&c= 2'ct'rii atei au Ancetat până la urmă &ă ea atenţie ace&tui fapt, iar creinci'>ii Al &'c'teau un lucru cât &e p'ate e 'bi>nuit= La Anceputul anil'r 19FE, una intre c'mi&iile e reviIie a i&pu& &ă fie ată J'& ic'ana= 2rept ră&pun&, @alentin 3eli'vici a plecat in &pital, eclarân că &e va Ant'arce 'ar upă ce ic'ana va fi pu&ă la l'cul ei= P'trivit amintiril'r pr'fe&'rului L=@= #>anin, c'mi&ia &-a pr'nunţat la m'ul că &ala e 'peraţie e&te a &tatului= La n'i i&erica e&te &eparată e &tat= 2acă c+irur.ul v'&tru vrea &ă &e r'a.e, nimeni nu Al Ampieică, ar &ă A>i ţină ic'ana aca&ăM= @'in'-"a&eneţi a repetat că nu &e va Ant'arce An &ala e 'peraţie= ntre timp An&ă, un membru e parti imp'rtant >i-a au& la &pital &'ţia An veerea unei 'peraţii care nu &uferea AntârIiere= 3emeia a eclarat cate.'ric că 're>te &ă fie 'perată e @'in'"a&eneţi= f'&t c+emat la camera e .arăM, &crie pr'fe&'rul #>anin= repetat că Ai pare f'arte rău, ar p'trivit c'nvin.eril'r &ale reli.i'a&e nu va intra An &ala e 'peraţie până cân ic'ana nu va fi pu&ă la l'c=== S'ţul b'lnavei >i-a at cuvântul e 'n'are că ic'ana va fi a 'ua Ii la l'cul ei acă b'lnava e&te 'perată fără AntârIiere= "a&eneţi a intrat imeiat An aripa e c+irur.ie >i a 'perat-' pe femeie, care &-a An&ănăt'>it c'mplet= n Pa.ina BE
imineaţa următ'are, ic'ana atârna Antr-aevăr la l'cul eiM ] Cun'&cutul pr't'iereu i+ail nreev, par'+ul bi&ericii e lân.ă .ară, 'r.aniIa aunări la bi&erică An Iilele e uminică, aunări la care el &au alţi 'rit'ri, in rânul cel'r e faţă, v'rbeau pe teme &cripturi&tice, upă care cântau cu t'ţii cântări u+'vnice>ti= Luam parte e& la aunările ace&tea >i nu rare'ri &u&ţineam i&cuţii &eri'a&e= $u >tiam, fire>te, că ele v'r fi 'ar Anceputul uria>ei lucrări e pr'p'văuire care mă a>tepta An viit'r= Cân a apărut i&erica vieM cea e rea p'menire [.rupare &c+i&matică &u&ţinută e b'l>evici, care a pr'u& multe &uferinţe i&ericii #rt''e 5u&e An anii e Anceput ai &tăpânirii &'vietice (n'ta traucăt'rului) ], pretutineni era, precum &e >tie, Juecată activitatea epi&c'pil'r An c'n.re&e l'cale ale clerului >i mirenil'r, >i unii intre ei erau Anl'cuiţi e la catere= &tfel, JuecareaM epi&c'pului e !a>ent >i !urmenia a avut l'c la !a>ent Antr-' cameră mare pentru cântăreţi, f'arte apr'ape e caterală= m f'&t e faţă >i eu, An calitate e invitat, >i a&upra unei pr'bleme e mare imp'rtanţă am ţinut ' cuvântare lun.ă >i aprin&ă= Luări e cuvânt ure nu au f'&t, >i activitatea Prea&finţitului "n'c+entie (Pu&tân&i) a primit ' apreciere p'Iitivă= 2upă ce &-a terminat c'n.re&ul >i participanţii au plecat, m-am ci'cnit pe nea>teptate An u>ă cu @lăica "n'c+entie= ce&ta m-a luat e braţ >i m-a u& pe platf'rma in Jurul cateralei= m Anc'nJurat e 'uă 'ri caterala, >i Prea&fAnţitul mi-a &pu& că i&cur&ul meu a pr'u& mare impre&ie - upă care, 'prinu-&e intr-' ată, mi-a &pu&; 2'ct're, trebuie &ă eveniţi pre'tRM Precum am &pu& mai Anainte, nici prin cap nu-mi trecu&e vre'ată &ă evin pre't, ar am primit cuvintele Prea&finţitului "n'c+entie ca pe ' c+emare a lui 2umneIeu prin .ură ar+ierea&că, >i fără a &ta pe .ânuri nici ' clipă, am ră&pun&; ine, StăpâneR @'i fi pre't, acă a>a Ai place lui 2umneIeuRM Pa.ina B1
!'tu>i, mai târIiu am v'rbit cu @lăica e&pre faptul că An ca&a mea l'cuie>te a&i&tenta eleţaia, pe care An urma unei văite >i minunate p'runci a lui 2umneIeu am au&-' An ca&ă ca maică ce se veseleşte de feciori , iar pre'tul nu p'ate l'cui An aceea>i ca&ă cu ' femeie &trăină= @lăica An&ă n-a at An&emnătate 'biecţiei mele, &punân că nu &e An'ie>te e creinci'>ia mea faţă e p'runca a >aptea= n uminica următ'are, An timp ce &e citeau cea&urile, Ambrăcat Antr-' ulamă &trăină, am f'&t u& e 'i iac'ni, la ar+iereul care &tătea pe cateră [e&te v'rba e un p'ium riicat An miJl'cul na'&ului, upă 'biceiul ru&e&c, An veerea &luJbel'r ar+iere>ti (n'ta traucăt'rului)] >i am f'&t +ir't'nit e el Antru citeţ, ip'iac'n, iar An vremea Litur.+iei Antru iac'n= 3ire>te, ace&t eveniment ne'bi>nuit al +ir't'nirii Antru iac'n a unui pr'fe&'r care &e bucura e ' Analtă apreciere, a pr'u& ' uria>ă &enIaţie An !a>ent, >i la mine a venit un .rup mare e &tuenţi ai 3acultăţii e meicină An frunte cu unul intre pr'fe&'ri= [Pentru primirea +ir't'niei, părintele @alentin a f'&t luat An ră&păr (bătaie e
J'c) e către t'ţi c'lab'rat'rii &ăi= !inerele &tuente AnrăIneau &ă-i facă 'b&ervaţie >i &ă-l ema>teM pe c+irur.ul-pre't= La acea&ta el ră&punea, in câte A>i aminte>te pr'f= W="= 0mi'va, 'ar printr-un Iâmbet plin e c'ne&cenenţă= "ar An prima Ii cân părintele @alentin a venit la &pital An ra&ă, &tuenta lui = "= @eniamin'vici a eclarat; %u &unt atee >i 'rice aţi inventa, vă v'i &pune 'ar pe nume= Pentru mine nu ei&tă nici un părinte @alentinRM ] 3ire>te, ei nu puteau &ă Anţelea.ă >i &ă aprecieIe .e&tul meu, fiincă erau epărtaţi e reli.ie= Ce ar fi priceput ei acă le-a> fi &pu& că la veerea ma&carael'r bla&femiat'are >i a batJ'curil'r Anreptate a&upra 2'mnului n'&tru "i&u& ri&t'& inima mea &tri.a cu putere; $u p't &ă tacRM >i &imţeam că at'ria mea e&te &ă apăr prin Pa.ina BF
pr'p'văuire pe ântuit'rul n'&tru Ji.nit >i &ă lau nemă&urata Lui mil'&tivire faţă e neamul 'mene&cN 2upă ' &ăptămână e la +ir't'nirea Antru iac'n, e praInicul Antâmpinării 2'mnului in anul 19F1, am f'&t +ir't'nit Antru pre't e către epi&c'pul "n'c+entie= ai evreme am uitat &ă aminte&c e faptul că am f'&t unul intre iniţiat'rii e&c+ierii 0niver&ităţii in !a>ent= aJ'ritatea caterel'r e meicină au f'&t 'cupate e pr'fe&'ri ale>i in rânul 'ct'ril'r An meicină, 'ri.inari in !a>ent >i numai eu, nu >tiu e ce, am f'&t ale& e '&c'va la catera e anat'mie >i c+irur.ie t'p'.rafică= [0niver&itatea in !a>ent &-a e&c+i& An t'amna anului 19FE= 2evenin
pr'fe&'r, @alentin 3eli'vici a f'&t nev'it &ă muncea&că mai mult >i mai Anc'rat An fiecare Ii= %l &e pre.ătea cu c'n>tiinci'Iitate pentru cur&uri, neţinân &eamă e lini>tea >i 'i+na &a= ntre timp, alţi 'ameni prefăceau viaţa cetăţenil'r !a>entului Antr-un c'>mar in&up'rtabil= n !a>ent bântuiau malaria, +'lera, tif'&ul eantematic= 3'ametea e pe @'l.a mâna An !ure&tan ma&e e refu.iaţi flămânIi= er.ân la cur&uri, pr'fe&'rul Antâlnea căruţe Ancărcate e caavre e&puiate, care veneau in &ecţia e tif'& eantematic, plină inc'l' e 'rice ima.inaţie= 'lnavi >i caavre Iăceau c+iar >i lân.ă p'rţile &pitalului= n faţa ne&fâr>itului p't'p e &uferinIi, pe meici Ai c'ple>ea neputinţa, An timp ce aut'rităţile c'ntinuau măcelul Anceput An anul 1917, măcel al cărui &fâr>it nu &e AntreIărea= n t't !ure&tanul erau vânaţi cei ce aveau vre' 'arecare le.ătură cu f'&tul re.im; funcţi'narii mari >i mici ai amini&traţiei ţari&te, eputaţii 2umei e &tat, 'fiţerii= Pentru f'>tiM nu ei&tau eIvin'văţiri= %rau Ampu>caţi fără Juecată= 0n .eneral care A>i arăta&e eplinul i&preţ faţă e pri.'nit'rii &ăi a f'&t Ampu>cat Antr-' celulă e Anc+i&'are=== prin fere&truica u>ii= n Iiar &-a &cri& e&pre a&ta ca e&pre ' Antâmplare 'bi>nuită= Pa.ina BB
P'trivit amintiril'r pr'fe&'rului #>anin, părintele @alentin umbla prin 'ra> An ra&ă, cu crucea pe piept, >i prin acea&ta enerva f'arte tare c'nucerea !a>entului= Pe atunci era meic->ef al &pitalului 'ră>ene&c, recun'&cut e t'ată lumea ca cel mai bun c+irur., pre>einte al 0niunii eicil'r= n 0niver&itate le prea &tuenţil'r cu crucea pe piept= Prea bine, &tuenţii Al iubeau, c+iar acă &e >i temeau puţin e el= n afara 'peraţiil'r >i a cur&uril'r, @'in'-"a&eneţi &e 'cupa mult >i cu pictura; Iu.răvea ic'ane pentru bi&erică >i e&ena plan>e e anat'mie pentru cur&uri= ut'rităţile au răbat vreme Anelun.ată, Ancercân &ă-l c'nvin.ă &ă renunţe la Aneletnicirile bi&erice>ti, ar el nu &e lă&a AnuplecatM= "ar An &pital, c+irur.ul->ef binecuvânta b'lnavii Anainte e 'peraţie= Cei ce Al &'c'teau pe @'in'-"a&eneţi pierut pentru >tiinţăM au f'&t, pr'babil, eIamă.iţi Antâlninu-&e cu părintele @alentin la primul C'n.re& >tiinţific al meicil'r in !ure&tan, ce a avut l'c la !a>ent An anul 19FF, une pre'tul-c+irur. a preIentat patru c'municări e imen&iuni mari >i a luat e Iece 'ri cuvântul An eIbateri, avân ' mare eperienţă >tiinţifică >i practică= ulţi meici p've&teau că părintele @alentin arăta multă ra.'&te >i pr'fună atenţie fiecărui b'lnav, că atituinea lui faţă e b'lnav era iealăM ] m f'&t nev'it &ă Ambin activitatea c+irur.icală cu &u&ţinerea e cur&uri An carul 3acultăţii e meicină, pe care veneau &ă le a&culte >i mulţi &tuenţi e la alte cur&uri= Pream An ra&ă, cu crucea pe pieptK pe atunci Ancă &e mai putea ceea ce acum e&te cu neputinţă= m răma& >i c+irur.->ef al &pitalului 'ră>ene&c in !a>ent, rept care &luJeam la caterală numai uminicile= Prea&finţitul "n'c+entie, care preica rar, m-a numit al patrulea pre't al cateralei >i mi-a Ancreinţat t'ată lucrarea pr'p'văuirii, &punânu-mi cu cuvintele ap'&t'lului Pavel; Lucrarea umneav'a&tră nu este să botezaţi, ci să binevestiţi (1 C'rinteni 1, 17)= Pa.ina BH
[n vara anului 19F1, părintele @alentin a f'&t nev'it &ă ia cuvântul An m'
public la un pr'ce&= Pr'fe&'rul #>anin A>i aminte>te; n !a>ent a f'&t au& in u+ara un .rup e militari răniţi ai rmatei 5'>ii, care fu&e&eră banaJaţi pe rum An trenul &anitar= %ra vară An&ă, >i pe &ub banaJe &-au eIv'ltat 'uă e mu>te=== 5ăniţii au f'&t internaţi An clinica pr'fe&'rului Sit'v&i= Wiua e lucru &e &fâr>i&e >i meicii au plecat aca&ă= eicul e .ară a făcut rapi pan&amente ac'l' une era neapărată nev'ie, iar pe ceilalţi răniţi i-a banaJat &uperficial, amânân tratamentul raical pentru a 'ua Ii imineaţa, Anată &-a ră&pânit nu &e >tie e une Iv'nul că meicii clinicii &e 'cupă cu &ab'taJul, Ai infecteaIă pe '&ta>ii răniţi, ale căr'r răni &unt năpăite e viermiM= Pe atunci, Cea l'cală era c'nu&ă e let'nul Peter&= ce&ta avea An 'ra> &ini&tra reputaţie a unui 'm e ' cruIime implacabilă >i f'arte rapi An ce prive>te pr'nunţarea &entinţel'r capitale= La 'rinul lui au f'&t imeiat are&taţi >i Anc+i>i pr'fe&'rul P=P= Sit'v&i >i t'ţi meicii clinicii lui= u f'&t are&taţi >i 'i-trei meici in C'mi&ariatul p'p'rului pentru &ănătate= Peter& a +'tărât &ă facă un pr'ce& eemplar= La fel ca maJ'ritatea let'nil'r in Cea, v'rbea ' ru&ă miIerabilă= Cu t'ate a&tea, &-a numit &in.ur acuIat'r public= n ace&t r'l, a r'&tit un i&cur& acuIat'r nu prea c'rect .ramatical, An&ă Ir'bit'rM= ce&ta c'nţinea, bineAnţele&, >i epre&iile canalii albeM, c'ntrarev'luţieM >i trăare evientăM= Pe acuIaţi Ai ameninţa Ampu>carea= $u-mi auc aminte alte luări e cuvântM, &crie pr'fe&'rul #>anin, afară e cea a lui @'in'-"a&eneţi, care fu&e&e citat alături e alţii ca epert-c+irur.= ce&ta l-a atacat imeiat, fără teamă, pe Anfric'>ăt'rul Peter&, literalmente l-a em'lat ca pe un i.n'rant e&ăvâr>it, care &e apucă &ă Juece An pr'bleme pe care nu le Anţele.e el'c, ca pe un ema.'. neru>inat, care cere peeap&a capitală pentru 'ameni ab&'lut cin&tiţi >i bine Pa.ina BD
intenţi'naţiM= Pr'fe&'rul S== aim'v A>i aminte>te e&pre pr'ce& următ'arele; Sala e Juecată era plină= Cei mai numer'>i erau muncit'rii, ar câteva permi&e primi&eră >i meicii 'ra>ului= La 'rinul lui Peter&, pr'fe&'rul Sit'v&i a f'&t au& in Anc+i&'are &ub paIa cavaleri>til'r= Pr'fe&'rul a mer& pe &traă cu mâinile le.ate la &pate, iar e amân'uă părţile călăreau paInicii cu &ăbiile &c'a&e in teacă= Pr'ce&ul era nece&ar pentru &c'puri eucativeM, ca &ă fie arătaţi mai bine cla&ei muncit'are u>manii ei - &ervit'rii capitali&mului m'nial= n&ă &pectac'lul măie&tru c'nceput >i re.iIat &-a u& e râpă cân pre>eintele tribunalului l-a c+emat la bară, An calitate e epert, pe pr'fe&'rul @'in'-"a&eneţi= - P'p' >i pr'fe&'re "a&eneţi-@'in' - &e are&ă Peter& părintelui @alentin c'n&ieraţi că pr'fe&'rul Sit'v&i e&te vin'vat e eI'rinile e&c'perite An clinica luiN ntrebarea viIa primul cap e acuIare= 2irect'rului clinicii i &e pu&e&e An &pate vina prăbu>irii i&ciplinei An rânul b'lnavil'r >i per&'nalului e e&ervire= 5ăniţii internaţi An clinică &e Ambătau, &e băteau, auceau An &al'ane pr'&tituate, iar meicii >i a&i&tentele, pa&ămite, Ai ac'pereau= - Cetăţene acuIat'r public - urmă ră&pun&ul epertului @'in'-"a&eneţi - cer ca pentru acea&ta &ă fiu are&tat >i eu, e'arece >i An clinica mea 'mne>te aceea>i eI'rine ca la pr'fe&'rul Sit'v&i= - $u vă .răbiţi, va veni >i vremea umneav'a&trăR - urlă Peter&= n clinicile e c+irur.ie ale 'ra>ului aveau l'c, Antr-aevăr, ne'rânuieli cumplite= aJ'ritatea răniţil'r internaţi An clinicile pr'fe&'ril'r Sit'v&i, @'in'-"a&eneţi >i 'r'v&i erau &'laţi ai rmatei 5'>ii= n uria>ele &ăli pentru in&trucţia e mar> ale c'rpului &uperi'r e căeţi, tran&f'rmate An &al'ane e &pital, .a>ca ce A>i făcu&e e cap pe fr'nturi bea fără Antrerupere &ama.'n (v'tcă e ca&ă), fuma ma+'rcă, e&frâna pe faţă An Pa.ina B6
&al'ane= !'t ac'l' Iăceau cei .rav răniţi, ar cân ace>tia cereau &ă &e facă lini>te, cei cu răni u>'are nu le ăeau nici ' atenţie= #ată, 'ct'riţa eniamin'vici i-a rap'rtat pr'fe&'rului la viIită e&pre ' n'uă 'r.ie care avea l'c An &al'n= @alentin 3eli'vici a i&pu& ca eImăţaţii &ă fie c+emaţi la el= n&ă e-abia a urcat la etaJul 'i An cabinetul &ău, că ' Antrea.ă ceată e &'laţi beţi a năvălit pe &cară ca &ă-l bată pe p'păM= 2'ct'riţa eniamin'vici a reu>it &ă &e Ancuie An &ala e 'peraţii, ar pe pr'fe&'r l-au bătut= L-au bătut crunt, l'vinu-l cu pici'arele >i cu cârJele= 2upă bătaia Anca&ată, >eful clinicii a f'&t ţintuit la pat pentru câteva Iile= eicii aflaţi An &ală >tiau bine i&t'ria acea&ta, >tiau >i e&pre celelalte eI'rini pricinuite e '&ta>i An &pital= 2eI'rinea in clinica lui Sit'v&i, pe care ' e&cri&e&e Peter& An i&cur&ul &ău, nu a mirat pe nimeni; ca >i @'in'-"a&eneţi, pr'fe&'rul Sit'v&i n-avea putere, fiIic, &ă &e e&curce cu pacienţii turbulenţi= 'ua Antrebare a acuIat'rului public privea Antâmplarea cu viermiiM= @'in'"a&eneţi a eplicat amănunţit tribunalului că &ub banaJele '&ta>il'r nu erau nici un fel e viermi, ci 'uă e mu>te= C+irur.ii nu &e tem e a&emenea caIuri >i nu &e .răbe&c &ă cureţe rănile e 'uă, at fiin că &-a 'b&ervat e multă vreme că 'uăle e mu>te au ' acţiune binefăcăt'are a&upra cicatriIării rănil'r= eicii en.leIi c+iar au f'l'&it 'uăle e mu>te An calitate e &timulat'ri & ui eneris ai cicatriIării= @'rbit'r cu eperienţă, @alentin 3eli'vici a lămurit atât e c'nvin.ăt'r mieIul pr'blemei Ancât prin partea muncit'rea&că a &ălii a trecut un murmur e apr'bare= - Ce 'uă=== 2e une >tiţi t'ate a&teaN - &-a enervat Peter&= - Cetăţeanul acuIat'r public &ă ia la cun'>tinţă - ră&pun&e cu emnitate @'in'-"a&eneţi - că nu am terminat >c'ala &'vietică e 'i ani pentru felceri, ci 3acultatea e meicină a 0niver&ităţii Sfântul @laimirM in Oiev= n &ală au ră&unat aplauIe=
Pa.ina B7
0ltimul ră&pun& l-a &c'& efinitiv in &ărite pe at'tputernicul cei&t= nalta p'Iiţie a repreIentantului aut'rităţil'r cerea ca AnrăIneţul epert &ă fie fără AntârIiere nimicit, umilit, Ir'bit= - Spuneţi, p'p' >i pr'fe&'re "a&eneţi-@'in', cum &e face că n'aptea vă ru.aţi, iar Iiua tăiaţi 'ameniN - c'ntinuă Peter&= 2e fapt, Sfântul Patriar+ mărturi&it'r !i+'n, aflân că pr'fe&'rul @'in'"a&eneţi a primit cinul pre'ţe&c, i-a at binecuvântare &ă &e 'cupe An c'ntinuare cu c+irur.ia= Părintele @alentin nu &-a apucat &ă-i ea eplicaţii lui Peter&, ci a ră&pun&; - %u tai 'ameni ca &ă-i &alveI, ar An numele a ce umneav'a&tră tăiaţi 'amenii, cetăţene acuIat'r publicN Sala a Antâmpinat nimeritul ră&pun& cu +'+'te e râ& >i aplauIe= !'ate &impatiile erau acum e partea pre'tului-c+irur., pe care Al aplauau >i muncit'rii, >i meicii= 0rmăt'area Antrebare trebuia, upă &'c'telile lui Peter&, &ă &c+imbe i&p'Iiţia auit'riului muncit're&c; - Cum &e face că creeţi An 2umneIeu, p'p' >i pr'fe&'re "a&eneţi-@'in'N #are l-aţi văIut pe 2umneIeu al umneav'a&trăN - ntr-aevăr, pe 2umneIeu nu L-am văIut, cetăţene acuIat'r public= 2ar am 'perat mult pe creier >i e&c+iIân cutia craniană nu am văIut vre'ată ac'l' nici mintea= i nici c'n>tiinţa n-am .ă&it-'= (Cl'p'ţelul pre>eintelui fu Anăbu>it e +'+'tul prelun. al Antre.ii &ăli=) CaIul meicil'rM a &uferit ' căere ră&unăt'are= !'tu>i, pentru a &alva pre&ti.iul lui Peter&, Juecăt'riiM i-au c'namnat pe pr'fe&'rul Sit'v&i >i c'lab'rat'rii lui la >ai&preIece ani e Anc+i&'are= cea&tă văită nereptate a pricinuit nemulţumire An 'ra>= tunci cei>tii au &u&penat c'mplet &entinţa tribunaluluiM= 2upă ' lună au Anceput &ă le ea rumul meicil'r An clinică pe timpul Iilei, iar upă 'uă luni i-au pu& efinitiv Pa.ina B8
An libertate= 2upă părerea tutur'r, e Ampu>care au &căpat at'rită cuvântării pre'tuluic+irur. @'in'-"a&eneţi= 2upă mai multe &ăptămâni, An 'ra> &-a aflat că, An &eara cân fu&e&eră au>i &'laţii răniţi, pr'fe&'rul Sit'v&i nu avu&e&e cum &ă vină An clinicăK &'ţia lui Ancerca&e &ă &e 'trăvea&că >i el ' &alva&e= La cinci luni upă pr'ce&ul pr'fe&'rului Sit'v&i, c'mi&ia e reviIie, care &e Antrunea la intervale re.ulate, a i&pu& &ă fie &c'a&ă ic'ana in &ala e 'peraţii a &pitalului 'ră>ene&c= Părintele @alentin a eclarat că nu va mer.e la muncă până cân ic'ana nu va fi repu&ă la l'cul ei >i a plecat aca&ă= La &fâr>itul anului 19F1, un a&emenea &ab'taJM era peep&it ca ' crimă p'litică e cea mai mare .reutate= Pe @'in'-"a&eneţi Al ameninţa are&tul= Prietenul lui, ="= Sl'nim, a miJl'cit pe lân.ă 5uIuta, pre>eintele ir'ului Central-&iatic al CC al partiului c'muni&t ru&, &punân că acă va fi are&tat ecepţi'nalul c+irur., &avant >i pea.'. @'in'-"a&eneţi, va avea e pierut An primul rân republica muncit'ril'r >i ţăranil'r, meicina >i >tiinţa ei= 5uIuta a pr'mi& că pr'fe&'rul nu avea &ă fie e'camată are&tat, lă&ân An &arcina meicil'r An>i>i &ă afle ' &'luţie= Părintele @alentin nu >tia nimic e miJl'cirea lui Sl'nim= !recu&eră eJa câteva Iile e cân &e afla An .revă= C+irur.ii trimi>i la el An calitate e i&c'aeM au p've&tit că meicul->ef lucreaIă t't timpul la bir'u, ba &crie, ba cite>te= Să Ancerce &ă-l c'nvin.ă era inutil= P'trivit amintiril'r pr'fe&'rului #>anin, ' ele.aţie alcătuită in 'i &au trei meici a f'&t trimi&ă la ar+iepi&c'pul !ure&tanului= @lăica a fă.ăuit că va v'rbi cu părintele @alentin, >i An Iiua următ'are @'in'-"a&eneţi a mer& la lucru= eicul->ef An&ă a pr'te&tat vreme Anelun.ată Amp'triva Anepărtării ic'anei= $u &-a preIentat la S'cietatea >tiinţifică meicală, une avea e preIentat ' c'municare= "ar cân la următ'area >einţă, părintele @alentin, Ambrăcat ca Ant'teauna An ra&ă, &-a &uit la tribună pentru a->i preIenta c'municarea, a Anceput prin a face următ'area eclaraţie; Pa.ina B9
PreIint S'cietăţii &cuIele mele pentru faptul că nu mi-am preIentat c'municarea An Iiua e&emnată, ar a&ta &-a Antâmplat nu in vina mea, ci in vina lui elf.'tt, c'mi&arul n'&tru pentru 'cr'tirea &ănătăţii, An care &-a &ălă>luit racul= ce&ta a pr'fanat ic'anaM= n &ală &-a An&tăpânit ' lini>te m'rmântalăK c'mi&arul elf.'tt era e faţă la >einţă= Pe cât &e pare An&ă, ace&ta &e temea e &canal= Pre>eintele S'cietăţii >tiinţifice, pr'fe&'rul == Wa+arcen', i-a >'ptit &ecretarului S'cietăţii, 'ct'rul L=@= #>anin, ca An nici un caI &ă nu treacă An pr't'c'lul >einţei cuvintele lip&ite e re&pect la are&a repreIentantului puterii= Până >i c'le.ii atei nu puteau &ă nu vaă Analta m'ralitate a pre'tului 'rt'' >i viit'rului ar+iepi&c'p= 3'&ta a&i&tentă meicală a &pitalului 'ră>ene&c in !a>ent, = G+= $eJan&aia, v'rbea e&pre el, An anii 197E; n pr'blemele care cereau ' eciIie pe plan m'ral, @alentin 3eli'vici &e purta ca >i cum An Jurul lui nu ar fi f'&t nimeni= %l &tătea t'teauna &in.ur Anaintea pr'priei c'n>tiinţe, >i Juecata cu care &e Jueca &in.ur era mai a&pră ecât 'rice tribunalM ] %l >tia bine ce &pune (Prea&finitul "n'c+entie), iar cuvântul lui a f'&t apr'ape pr'r'ce&c; >i acum, An al treiIeci >i 'ptulea an e pre'ţie >i al treiIeci >i >a&elea an e ar+ierie, Anţele. cât &e p'ate e limpee că c+emarea mea e la 2umneIeu a f'&t t'cmai pr'p'văuirea >i mărturi&irea numelui lui ri&t'&= n lun.ul ră&timp al pre'ţiei mele n-am &ăvâr>it apr'ape nici ' ierur.ie, nici măcar n-am b'teIat ' &in.ură ată upă rânuiala Antrea.ă= fară e preicile e la &luJbe, pe care le ţineam Prea&finţitul "n'c+entie >i cu mine, purtam la caterală, An fiecare uminică upă vecernie, i&cuţii lun.i pe teme te'l'.ice An&emnate >i ificile, care atră.eau mulţi a&cultăt'ri= 0n Antre. ciclu al ace&t'r i&cuţii a f'&t eicat criticii materiali&mului= %ucaţie te'l'.ică nu aveam, An&ă cu aJut'rul lui 2umneIeu am biruit u>'r ificultăţile i&cuţiil'r cu pricina= Pe lân.ă acea&ta, e-a lun.ul a 'i ani, am purtat i&pute publice An faţa unui Pa.ina HE
numer'& auit'riu cu pr't'iereul ap'&tat L'main, f'&t mi&i'nar An epar+ia Our&ului, ce c'nucea pr'pa.ana antireli.i'a&ă An &ia Centrală= 2e re.ulă ace&te i&pute &e Anc+eiau prin faptul că ap'&tatul &e făcea e râ& >i creinci'>ii Al petreceau cu Antrebarea; Spune-ne, cân minţeai; cân erai p'pă &au acumNM= $efericitul +ulit'r al lui 2umneIeu a aJun& &ă &e teamă e mine >i Ai ru.a pe 'r.aniIat'rii i&putel'r &ă-l &cape e fil'I'ful acelaM= #ată, lucrăt'rii căil'r ferate m-au invitat la clubul l'r fără >tirea lui pentru a lua parte la ' i&pută e&pre reli.ie= n a>teptarea i&putei, eu &tăteam pe &cenă An &patele raperiei lă&ate, cân e'ată am văIut că pe &cenă &e &uie 'p'nentul meu 'bi>nuit= @ăIânu-mă, &-a tulburat f'arte tare, a m'rmăit; iară>i 'ct'rul ă&taM, a &alutat >i a c'b'rât= Primul a v'rbit el, ar ca Ant'teauna i-am Ir'bit t'ate ar.umentele >i muncit'rii m-au ră&plătit cu aplauIe ră&unăt'are= &upra nefericitului +ulit'r al 2u+ului Sfânt &-a Amplinit An c+ip Anfric'>ăt'r cuvântul p&almi&tului 2avi; moartea păcătoşilor este cumplită = %l &-a Amb'lnăvit e cancer rectal >i la 'peraţie &-a e&c'perit că tum'ra penetra&e eJa An veIica urinară= n baIin i &-a f'rmat An &curtă vreme ' cavitate pr'fună, etrem e fetiă, plină cu pur'i, fecale >i urină, An care c'lcăiau ' mulţime e viermi= @răJma>ul lui 2umneIeu &-a Anrăit An.r'Iit'r An urma &uferinţel'r, Ancât până >i a&i&tentele c'muni&te care fu&e&eră numite &ă-l An.riJea&că nu puteau &up'rta răutatea >i ble&temele lui >i refuIau &ă &e mai 'cupe e el= n acea&tă peri'aă .rea pentru mine, cân am avut e Ambinat &luJirea >i pr'p'văuirea An caterală cu activitatea la catera e anat'mie >i c+irur.ie t'p'.rafică, am f'&t nev'it &ă Anvăţ An .rabă te'l'.ie= i aici mi-a aJutat 2'mnul 2umneIeu printrunul in cei care veneau la i&cuţiile >i i&putele pe care le &u&ţineam - un anticar creinci'&, care mi-a au& atâtea cărţi e te'l'.ie Ancât An &curtă vreme am căpătat ' bibli'tecă ecentă= Pa.ina H1
2ar nu numai atât; am c'ntinuat &ă lucreI ca meic->ef al &pitalului, &ă 'pereI pe &cară lar.ă An &pital An fiecare Ii >i c+iar n'pţile, >i n-am putut &ă nu Ami prelucreI An m' >tiinţific 'b&ervaţiile= Pentru acea&ta am f'&t nev'it &ă fac nu rare'ri cercetări pe caavre An m'r.a &pitalului, une veneau Iilnic căruţe Ancărcate vârf cu caavre e refu.iaţi in P'v'lJie, une bântuiau f'ametea cruntă >i epiemii e b'li c'nta.i'a&e= unca pe ace&te caavre trebuia &-' Ancep prin a le curăţa cu mâinile mele e păuc+i >i murării= ulte in ace&te cercetări pe caavre au &tat la baIa cărţii mele Stuii e c+irur.ie &epticăM, care a cun'&cut trei eiţii Antr-un tiraJ .eneral e 6E=EEE e eemplare= Pentru ea, am primit premiul Stalin cla&a Antâi= [Calea etrem e .rea e c+irur. rural aut'iact, pe care am parcur&-' eu,
m-a Anvăţat f'arte multe lucruri, pe care a> 'ri acum, &pre apu&ul activităţii mele c+irur.icale, &ă le Ampărtă>e&c c'le.il'r tineri, ca &ă le u>ureI .relele &arciniM, &cria @lăica Luca An prefaţa la prima eiţie a m'n'.rafiei &ale unice, care a evenit carte e căpătâi a meicil'r= eicii au mărturie că m'n'.rafia @lăicăi Luca e&te cu aevărat ' lucrare cla&ică, funamentală, care cuprine practic t'ate a&pectele c+irur.iei &eptice= aterialul cărţii e&te epu& ne'bi>nuit e limpee, inteli.ibil >i t't'ată cu un Analt pr'fe&i'nali&m= &tfel putea &ă &crie 'ar un 'm care a Anceput el An&u>i &ă lucreIe fără aJut'r >i Anrumare practică= nainte e ep'ca antibi'ticel'r, cân nu ei&ta altă p'&ibilitate e a lupta cu pur'iul An afara celei c+irur.icale, cartea era pur >i &implu ini&pen&abilă - iar avân-', tânărul c+irur. putea realiIa 'peraţii c'mplee An c'niţiile ificile ale unui &pital e ţară= ulţi &avanţi 'b&ervă că Stuiile e c+irur.ie &epticăM au f'&t &cri&e cu mare ra.'&te pentru 'mul aflat An &uferinţă >i cu mare ra.'&te către citit'r= Publicarea An anul 19BH a YStuiil'r e c+irur.ie &epticăZ a &târnit intere&ul Pa.ina HF
.eneral= %minentul c+irur. "="= Gre'v a emi& aprecieri entuIia&te la are&a cărţii= 2e atunci - >i &unt eJa mai mult e HE e ani - nu apare nici ' lucrare cât e cât imp'rtantă An 'meniul c+irur.iei &eptice care &ă nu facă trimiteri la YStuiile e c+irur.ie &epticăZ >i la aut'rul l'r===M - &cria An anul 1977, @="= O'l'&'v An @e&tni irur.+iiM (@e&tit'rul c+irur.icalM, $r= 9)= !iraJul, cărţii &-a epuiIat in&tantaneu= e&e'ri &-a cerut reeitarea ei= Sunt mărturii ale un'r atei p'trivit căr'ra, c+iar ne>tiin că Stuiile e c+irur.ie &epticăM &unt &cri&e e epi&c'pul Luca, nu &e p'ate &ă nu remarci că lucrarea a f'&t &cri&ă e un cre>tin= Sunt An ea rânuri care arată cât e cre>tinea&că era atituinea @lăicăi faţă e b'lnav; Cân purceem la 'peraţie, trebuie &ă avem An veere nu numai cavitatea ab'minală, ci Antre. b'lnavul, pe care in păcate meicii Al nume&c atât e e& caIM= #mul e&te cuprin& e tri&teţe >i frică e m'arte, inima i &e cutremură nu numai la pr'priu, ci >i la fi.urat= Ca atare, nu vă mulţumiţi cu Aneplinirea &arcinii f'arte imp'rtante e a Antări inima cu camf'r &au i.italice, ci aveţi .riJă &ă Al &căpaţi e .reaua traumă p&i+ică pr'u&ă e veerea me&ei e 'peraţie, a in&trumentel'r Antin&e, a 'amenil'r An +alate albe, mă>ti, mănu>i e cauciuc; a'rmiţi-l An afara &ălii e 'peraţie= veţi .riJă e AncălIirea lui An timpul 'peraţiei, fiincă ace&ta e&te un lucru etrem e imp'rtantM ] !'tu>i, munca pe caavre ac'perite e păuc+i m-a c'&tat &cump= -am m'lip&it e tif'& recurent Antr-' f'rmă f'arte &everă, An&ă prin mil'&tivirea lui 2umneIeu b'ala &-a limitat la ' criIă .ravă >i Ancă una lip&ită e An&emnătate= n primăvara anului 19FB, nu cu multă vreme Anainte e &c+i&mă >i apariţia i&ericii viiM, epi&c'pul "n'c+entie a c'nv'cat un c'n.re& al clerului in epar+ia !a>entului >i !ure&tanului, care trebuia &ă alea.ă 'i caniaţi la riicarea An ran.ul ar+iere&c= le.erea a căIut a&upra ar+imanritului @i&ari'n >i a&upra mea= La &curt timp a avut l'c rev'lta pre'ţil'r in '&c'va >i Petr'.ra Amp'triva Pa.ina HB
Patriar+ului !i+'n, rev'ltă c'nu&ă e pr't'iereul leanru @veen&i= n t'ată 5u&ia &a pr'u& Ampărţirea clerului An cei &tat'rnici >i tari cu u+ul, creinci'>i i&ericii #rt''e >i Patriar+ului !i+'n, pe e ' parte, >i pe e alta, An cei mici la &uflet, fără creinţă, &au care n-au avut i&cernământ An furtun'a&ele evenimente bi&erice>ti, care au intrat An i&erica vieM c'nu&ă e @veen&i >i câţiva părta>i ai ace&tuia, ale căr'r nume nu mi le mai aminte&c= Sc+i&ma a avut urmări >i An epar+ia n'a&tră= r+iepi&c'pul "n'c+entie, care pr'p'văuia f'arte rar el An&u>i, a ţinut ' preică AnrăIneaţă, puternică, e&pre faptul că An i&erică are l'c ' răIvrătire >i că e&te neapărată nev'ie &ă rămânem creinci'>i i&ericii #rt''e >i Patriar+ului !i+'n >i &ă nu intrăm An nici un fel e le.ături cu epi&c'pul i&ericii viiM, a cărui venire era a>teptată= Spre &urprinerea tutur'r, 'i pr't'ierei e vaIă, 'ameni &'c'tiţi ab&'lut e năeJe, au trecut e partea &c+i&meiK ace&t'ra li &-au alăturat >i alţii, Ancât creinci'>ii au răma& puţini= Prea&finţitul "n'c+entie &-a .răbit &ă &ăvâr>ea&că +ir't'nia ar+imanritului @i&ari'n= mpreună cu epi&c'pul Ser.+ie (Lavr'v), care nu emult fu&e&e mutat An !a>ent in >+aba, care era l'cul lui e eil, a &ăvâr>it upă t'ată rânuiala +ir't'nia Antru epi&c'p a ar+imanritului @i&ari'n= n Iiua următ'are An&ă n'ul epi&c'p a f'&t are&tat >i eilat in !a>ent= ai târIiu el &-a alipit la &c+i&ma .re.'riană >i a primit ran.ul e mitr'p'lit= Prea&finţitul "n'c+entie era f'arte &periat >i a fu.it An taină, n'aptea, la '&c'va, năăJuin &ă aJun.ă e ac'l' An mănă&tirea @alaam= ce&t plan, fire>te, nu i-a reu>it, >i numai upă multă vreme a reu>it &ă aJun.ă An &atul &ău natal, Pu&tâna= %pi&c'pul pleca&e= n i&erică era &c+i&mă= tunci, pr't'iereul i+ail nreev >i cu mine i-am unit pe t'ţi pre'ţii >i epitr'pii răma>i creinci'>i, am 'r.aniIat Pa.ina HH
un c'n&iliu al creinci'>il'r răma>i, am prevenit GP0-ul e&pre acea&ta [G'&uar&tvenn'e P'litice&'e 0pravlenie (2irecţia P'litică e Stat) - P'liţia p'litică &'vietică a vremii (n'ta traucăt'rului)], cerânu-le permi&iunea >i trimiterea unui 'b&ervat'r= %u >i pr't'iereul nreev am luat a&upra n'a&tră c'nucerea treburil'r epar+iale >i am c'nv'cat An !a>ent, la aunarea epar+ială, pe acei pre'ţi >i membri ai c'n&iliului bi&erice&c ce re&pin&e&eră i&erica vieM= m ru.at GP0-ul &ă->i trimită repreIentanţii la ace&te aunări, An&ă n-au venit nici măcar ' ată= S-ar fi părut că t'tul e&te perfect, ar An &pecial pentru a&ta m-am ale& cu primul eil= Pe atunci a venit An !a>ent un ar+iereu e mare vaIă - Prea&finţitul nrei (nu-mi aminte&c numele e familie)= flân cum &tau lucrurile la n'i, el m-a numit par'+ al cateralei >i m-a +ir'te&it pr't'iereu= La &curtă vreme upă acea&ta, a f'&t mutat in >+aba An !a>ent alt eilat, Prea&finţitul nrei 0fim&i, An lume cneaI 0+t'm&i [%pi&c'pul nrei (An lume cneaIul leanru 0+t'm&i, 187F-19HH)= n anul 19FD &-a abătut An &c+i&ma cel'r e rit vec+i= Cu t'ate că nu >i-a eclarat unirea cu cei e rit vec+i, a f'&t at An vilea. >i 'prit e la &luJire e către l'cţiit'rul &caunului Patriar+al, mitr'p'litul Petru al Orutiţului (n'ta reaciei ru&e)]= $u cu multă vreme Anainte e are&tarea >i eilarea &a An &ia Centrală, ace&ta fu&e&e An '&c'va, >i Patriar+ul !i+'n, care &e afla &ub are&t la 'miciliu, i-a at reptul e a ale.e caniaţi pentru riicarea An cinul e epi&c'p >i e a-i +ir't'ni An taină= Jun.ân An !a>ent, Prea&finţitul nrei a Ancuviinţat ale.erea mea e către &'b'rul clerului in !a>ent rept caniat la +ir't'nia Antru epi&c'p >i m-a tun& An taină Antru m'na+i&m An 'rmit'rul meu= [leei, fiul miJl'ciu al @lăicăi Luca, p've&tea; #ată, cân eram Antin& An
patul meu (care &e afla An cabinetul tatei), a venit S'fia Ser.+eevna= CreIân că 'rm, ea a Pa.ina HD
Ancercat cu lacrimi An 'c+i &ă-l c'nvin.ă pe tata ca e ra.ul n'&tru, al c'piil'r, &ă nu intre An m'na+i&m= !ata An&ă a răma& neclintitM= ] %l mi-a &pu& că v'ia &ă-mi ea numele lui Pantelim'n vinecăt'rul, ar upă ce a luat parte la ' Litur.+ie &ăvâr>ită e mine >i a a&cultat preica mea a .ă&it că mi &e p'trive>te cu mult mai bine numele ap'&t'lului-evan.+eli&t, 'ct'r >i ic'nar, Luca= Prea&finţitul nrei m-a trimi& An 'ra>ul taJic PenJient, aflat la 9E e ver&te e Samaran= n PenJient trăiau 'i epi&c'pi eilaţi; 2aniil al @'l+'vului >i @a&ilie al SuIalului [Prea&finţitul @a&ilie (Summer), epi&c'p al SuIalului, vicar al epar+iei @laimirului, &-a &ăvâr>it An acela>i an An eil, An l'calitatea 0ra-!ube in &ia Centrală (n'ta reaciei ru&e) ]K epi&c'pul nrei le-a tran&mi&, prin mine, ' &cri&'are An care A>i arăta 'rinţa ca ei &ă mă +ir't'nea&că Antru ar+iereu= Precum am &cri& mai &u&, am f'&t timp e 'i ani >i patru luni pre't al cateralei in !a>ent, c'ntinuân &ă lucreI ca meic >i c+irur.->ef al &pitalului 'ră>ene&c= Plecarea mea la Samaran trebuia &ă aibă l'c An taină, >i e aceea am fiat pentru Iiua următ'are patru 'peraţii, iar &eara am plecat cu trenul la Samaran An&'ţit e un ier'm'na+, e un iac'n >i e fiul meu cel mare, i+ail, care avea atunci >ai&preIece ani= m aJun& la Samaran imineaţa, An&ă ne-a f'&t apr'ape cu neputinţă &ă .ă&im un birJar care &ă ne ucă An c'ntinuare până la PenJientK nici unul nu v'ia &ă mear.ă, fiincă t'ţi &e temeau e atacurile ba&macil'r [ baniţi mu&ulmani in &ia Centrală (n'ta traucăt'rului)]= n cele in urmă &-a .ă&it un AnrăIneţ care &-a +'tărât &ă ne ucă= m mer& vreme Anelun.ată= La Jumătatea rumului ne-am 'prit Antr-' ceai+ane [+an >i ceainărie in &ia Centrală (n'ta traucăt'rului) ] &ă ne 'i+nim >i &ă +rănim caii=
n ultimele 'uă n'pţi nu 'rmi&em nici un minut >i ac'l', Anată ce m-am Antin& pe platf'rma in &cânuri une beau ceai uIbecii, m-am cufunat Antr-un &'mn aânc ca Antr' prăpa&tie= m 'rmit 'ar trei &ferturi e cea&, ar &'mnul m-a Antărit >i m-am 'i+nit Pa.ina H6
minunat= Cu aJut'rul lui 2umneIeu, am aJun& la ţintă cu bine= Prea&finţiţii 2aniil >i @a&ilie ne-au Antâmpinat cu ra.'&te= Citin &cri&'area epi&c'pului nrei 0+t'm&i, au +'tărât &ăvâr>irea +ir't'niei pentru Litur.+ia e a 'ua Ii >i au &luJit fără AntârIiere @ecernia >i 0trenia An bi&ericuţa Sfântului $ic'lae al irel'r Lic+iei, fără &unet e cl'p'te >i cu u>ile Anc+i&e= mpreună cu epi&c'pii, l'cuia pr't'iereul m'&c'vit Svenţiţi, cun'&cut &criit'r bi&erice&c, care a f'&t >i el e faţă la +ir't'nirea mea= La @ecernie >i la Litur.+ie au citit >i au cântat t'vară>ii mei e rum >i pr't'iereul Svenţiţi= [Pr't'iereul @alentin Svenţiţi &-a nă&cut An OaIan, Antr-' familie ari&t'cratică,
An anul 188F= n tinereţe, a &tuiat An 0niver&itatea in '&c'va, a f'&t membru al un'r iver&e cercuri fil'I'fice, mai ale& cu 'rientare reli.i'a&ă, a &cri& p've&tiri, nuvele, rame, a ţinut c'nferinţe= tât An anii e tinereţe, cât >i mai ap'i @=P= Svenţiţi avea ' ne'bi>nuită Anrâurire (influenă) prin cuvântul &ău a&upra 'amenil'r, atât cân ţinea c'nferinţe, cât >i cân preica &au purta i&cuţii particulare= %l p've&tea că An c'pilărie creea An 2umneIeu, upă care urma&e ' peri'aă e >ai&preIece->apte&preIece ani cân aJun&e&e la eplină tă.ăuire a Lui >i eInăeJe= Starea lui &ufletea&că era in&up'rtabilă, apr'ape că A>i ie>i&e in minţi; ar iată că a mer& la mănă&tirea #ptina, renumită pentru &tareţii ei cu viaţă &fântă, >i a aJun& la &tareţul nat'lie (P'tap'v)= Stareţul l-a influenţat pr'fun pe tânăr >i ace&ta >i-a recăpătat creinţa, Ancă mai aâncă >i mai &eri'a&ă ecât fu&e&e Anainte= %venimentele anului 19ED au făcut ca @=P= Svenţiţi &ă fie atra& e ieile &'ciali&mului cre>tin >i l-au eterminat &ă 'r.aniIeIe &'cietatea ile.ală 3răţia cre>tină e luptăM, in care mai făceau parte P= 3l'ren&i, @= %rn, = %lceanin'v, părintele "'na ri+nicev= ai ap'i @= Svenţiţi avea &ă rene.e c'mplet ieile &'ciali&te= n anul 1917 a primit pre'ţia la Petr'.ra, upă care &-a mutat la '&c'va, Pa.ina H7
une a &luJit >i a preicat ae&e'ri An iferite bi&erici= La &curtă vreme, părintele @alentin a f'&t eilat An l'calitatea PenJient in &ia Centrală= 2upă ce &-a Ant'r& An anul 19FD in primul eil, părintele @alentin Svenţiţi a Anceput &ă &luJea&că An bi&erica &finţitului mucenic Pan.ratie, une purta An m' re.ulat i&cuţii, cu en'ria>ii, e&pre creinţă >i viaţa An i&erică= vân binecuvântarea Patriar+ului !i+'n, a ţinut >a&e preici e&pre !aina &p'veaniei, Anreptate Amp'triva practicii &p'veaniei publice, care Ancepea pe atunci &ă &e ră&pânea&că= n preicile &ale, părintele @alentin a 'veit cu numer'a&e ar.umente i&t'rice eplina ei necan'nicitate >i faptul că ' a&tfel e practică repreIintă ' ef'rmare a !ainei= 2eclaraţia mitr'p'litului Ser.+ie (Stra.'r'&i) in ata e 16i c'nte&tată până An Iiua e a&tăIi, care a pr'v'cat e&prinerea a>a-numitei i&erici in catac'mbeM (n'ta traucăt'rului) ]= ce&ta &-a alipit la &c+i&ma i'&ifiană [e&te v'rba e &c+i&ma &u&-p'menită, c'nu&ă iniţial e mitr'p'litul "'&if (n'ta traucăt'rului)], c+iar interIicân fiil'r &ăi u+'vnice>ti &ă mai mear.ă la bi&ericile răma&e &ub Juri&icţia mitr'p'litului Ser.+ie= n anul 19F8, părintele @alentin a f'&t are&tat in n'u >i eilat An Siberia= c'l', Antr-un &ătuc aflat la 'ptIeci e il'metri i&tanţă e &taţia fer'viară !ai>et a f'&t l'vit e ' b'ală .ravă >i c+inuit'are= n eil, părintele @alentin a aJun&, prin pătimire, la +'tărârea e a &e Ant'arce An c'muniunea cu mitr'p'litul Ser.+ie= naintea m'rţii, el &-a p'căit fără făţărnicie= "ată etra&e in &cri&'area părintelui @alentin către mitr'p'litul Ser.+ie; nalt Prea&finţia v'a&tră, preamil'&tive ar+ipă&t'r >i părinte, m'r= 2e mult mă c+inuie c'n>tiinţa faptului că am păcătuit .reu faţă e Sfânta i&erică, >i Anaintea m'rţii am aJun& &ă nu mă mai An'ie&c el'c că a>a &tau lucrurile= @ă r'. &ă Ami iertaţi păcatul >i &ă mă uniţi iară>i cu Sfânta i&erică #rt''ă= uc p'căinţă Pa.ina H8
pentru faptul că am avut trufia ca, An p'fia &fintel'r can'ane, &ă nu vă recun'&c rept prim epi&c'p le.iuit, punân Anţele.erea mea per&'nală >i &imţămintele mele per&'nale mai pre&u& e Anţele.erea &'b'rnicea&că a i&ericii=== $u am nev'ie e nimic - nici e libertate, nici e Ambunătăţirea c'niţiil'r eteri'are e viaţă -, fiincă acum Ami a>tept &fâr>itul, ci primiţi, pentru ri&t'&, p'căinţa mea >i lă&aţi-mă &ă m'r An unire cu Sfânta i&erică #rt''ăM=
2in &cri&'rile către fiii u+'vnice>ti; Părintele v'&tru u+'vnice&c a făcut ' cumplită .re>eală u+'vnicea&că >i a păcătuit .reu= cum trei ani m-am e&părţit e mitr'p'litul Ser.+ie >i mi-am &c'& turma in &ânul i&ericii #rt''e= @ai celui prin care vine An lume &minteala - iar eu am &mintit pe mulţi=== 'r >i An faţa m'rţii Ami recun'&c ace&t cumplit păcat Anaintea Sfintei i&erici >i Anaintea v'a&tră= Pentru ri&t'&, iertaţi-mă >i Ant'arceţi-vă Ampreună cu mine An &ânul i&ericii #rt''e, aucân p'căinţă pentru e&părţirea, pentru căerea e la #rt''ie An care v-am aruncat= cela intre v'i care, An ciua cumplitei mele rătăciri, nu->i piere creinţa An mine ca Anrumăt'r u+'vnice&c, &ă rămână An unire cu mineM= nţelepciunea 'menea&că a făcut &ă nu &e mai vaă ceea ce e&te ve>nic >i preaAnţelept= Sin'aele au prevăIut t'ată i&t'ria, >tiau ce .r'Iăvii v'r face 'amenii a>eIaţi pe tr'nurile patriar+ale, câte lupte, cruIimi, nereptăţi, c'mpr'mi&uri inami&ibile, vecine cu crima aveau &ă fie, >i >tiau ce &minteală va fi acea&ta pentru &ufletele 'mene>ti, &minteală a&emenea celei An care v-am u& eu pe v'i=== %le au An.răit An c+ip preaAnţelept &ufletele 'mene>ti e ace&te &minteli prin can'ane cât &e p'ate e &tricte, &tat'rnicin că putem &ă nu-i recun'a>tem pe Antâi-&tătăt'rii i&ericii numai atunci cân &unt &tricate '.mele e creinţă=== mi e&te apr'ape cu neputinţă &ă p've&te&c cum &-a Antâmplat că mi &-a e&c'perit pe eplin aevărul, ar &ă >tiţi că acea&ta are le.ătură nemiJl'cită cu Pa.ina H9
&fâr>itul meu, >i p'ate că 2'mnul m-a păIit Anaintea m'rţii >i mi-a at putinţa &ă auc p'căinţă=== Cumplit lucru, pe&te puterea 'mului e&te c'n>tiinţa, Anfric'>ăt'r lucru= %a pune a&upra lui p'veri An&păimântăt'are, ar fără ea nu &e p'ate trăiM= Părintele @alentin Svenţiţi a murit pe FE 'ct'mbrie 19B1, upă ce a primit eplină iertare e la mitr'p'litul Ser.+ie= f'&t ată permi&iunea ca trupul răp'&atului &ă fie au& la '&c'va= n timpul &luJbel'r e p'menire, un >uv'i ne&fâr>it e 'ameni a urmat &icriul=]
Prea&finţiţii 2aniil >i @a&ilie au f'&t pu>i An Ancurcătură e faptul că nu eram ar+imanrit, ci 'ar ier'm'na+, >i nu avu&e&e l'c ale.erea mea An cinul e epi&c'p= !'tu>i nu au >'văit multă vreme, >i-au amintit ' &erie e preceente cân fu&e&eră +ir't'niţi Antru epi&c'p ier'm'na+i >i &-au lini>tit= An imineaţa următ'are am mer& cu t'ţii la bi&erică= m Anc+i& u>ile >i nu am tra& cl'p'tele, ci am Anceput imeiat &luJba >i la Anceputul Litur.+iei au &ăvâr>it +ir't'nia= La +ir't'nie cel +ir't'nit &e apleacă pe&te pre&t'l, iar ar+iereul ţine ea&upra capului &ău %van.+elia e&c+i&ă= n ace&t m'ment An&emnat al +ir't'niei, cân au citit ru.ăciunea e &ăvâr>ire a !ainei, am f'&t cuprin& e ' em'ţie atât e aâncă Ancât tremuram cu t't trupul >i mai ap'i ar+iereii aveau &ă &pună că nu mai văIu&eră nici'ată a&emenea em'ţie= 2e la bi&erică Prea&finţiţii 2aniil >i @a&ilie Ampreună cu pr't'iereul Svenţiţi &-au Ant'r& aca&ă ceva mai evreme ecât mine >i m-au Antâmpinat cu urarea cuvenită ar+iereului; !'n e&p'tin e ar+ierea im'n=== [Pe Stăpânul >i r+iereul n'&tru, 2'amne, Al păIe>te Antru mulţi aniRM An limba .reacă vec+e (n'ta traucăt'rului)]= m evenit ar+iereu pe 18ent ne-am Ant'r& cu bine An Iiua următ'are= Cân acea&tă +ir't'nie a f'&t au&ă la cun'>tinţa Sanctităţii Sale, Patriar+ul !i+'n, ace&ta a c'nfirmat-' >i a recun'&cut-' ca le.itimă fără &ă >'văie vre' clipă= Pa.ina DE
Pe F1 mai, Antr-' uminică, e p'menirea Sfinţil'r, Ant'cmai cu ap'&t'lii, C'n&tantin >i %lena, am &ăvâr>it prima mea &luJbă ar+ierea&că= Prea&finţitul "n'c+entie pleca&e eJa= !'ţi pre'ţii cateralei fu.i&eră ca >'b'lanii e pe ' c'rabie care &e &cufună, >i prima mea prive.+ere e t'ată n'aptea >i Litur.+ie le-am putut &luJi 'ar cu pr't'iereul i+ail nreev= La prima mea &luJbă a f'&t e faţă, An altar, Prea&finţitul nrei al 0fimeiK ace&ta &e temea că nu v'i putea &luJi fără &ă fac .re>eli= 2in mila lui 2umneIeu An&ă n-au f'&t .re>eli= Săptămâna următ'are &-a &cur& An lini>te >i am &luJit netulburat cea e-a 'ua prive.+ere e t'ată n'aptea= 2upă ce m-am Ant'r& aca&ă, citeam rânuiala upă Ampărtă>irea cu Sfintele !aine= La 'ra 11 &eara &-a auIit ' bătaie An u>ă; a urmat perc+eIiţia >i primul are&t= -am iertat cu c'piii >i cu S'fia Ser.+eevna >i am intrat pentru prima ată An ci'ara nea.răM, cum era numit aut'm'bilul GP0= >a au Anceput cei un&preIece ani ai Anc+i&'ril'r >i eiluril'r mele= [Cun'&cân p'pularitatea @lăicăi Luca (pr'fe&'rului @'in'-"a&eneţi),
aut'rităţile &e temeau &ă nu ia&ă vre' tulburare >i, ca atare, are&tul lui a f'&t An&'ţit e ' campanie eni.rat'are An pre&a muncit're&c-ţărănea&căM= u urmat câteva artic'le cal'mniat'are, evient la c'mana GP0= i mai ap'i .aIetele &'vietice aveau &ă-l clevetea&că nu ' ată pe @lăica LucaK printre alţii, l-a atacat An pre&ă f'&tul pr't'iereu L'main, care &e lepăa&e e 2umneIeu= ] Cei patru c'pii ai mei au răma& An .riJa S'fiei Ser.+eevna= %a >i c'piii au f'&t alun.aţi in apartamentul meu e meic->ef >i repartiIaţi Antr-' cămăruţă une abia aveau l'c &ă &tea, e>i c'piii erau caIaţi An paturi &uprapu&e, pe 'uă etaJeM= !'tu>i, S'fia Ser.+eevna nu a f'&t ată afară in &erviciuK primea 'uăIeci e ruble pe lună >i in Pa.ina D1
ace&tea trăiau ea >i c'piii= Pe mine m-au Anc+i& An beciul GP0= Primul inter'.at'riu a f'&t ab&'lut &tupi= m f'&t Antrebat e le.ăturile mele cu 'ameni pe care nu-i cun'>team el'c, e&pre c'lab'rarea mea cu caIacii in #renbur., e&pre care, fire>te, nu >tiam nimic= [@lăica Luca a f'&t Anvinuit atunci e le.ături cu en.leIii, pe care le-ar fi
Antreţinut, pa&ămite, pe&te .raniţa cu !urcia= P've&tin e&pre a&ta, @lăica a 'b&ervat Iâmbin; $u puteam fi participant la c'n&piraţia căIăcea&că >i lucrăt'r al &pi'naJului internaţi'nal in 'uă m'tive; An primul rân ace&t lucru ar fi c'ntravenit c'nvin.eril'r mele, iar An al 'ilea rân cei>tii au afirmat că acţi'nam &imultan An CaucaI >i An 0rali= !'ate Ancercările mele, e a-i lămuri că pentru un &in.ur 'm lucrul ace&ta e&te fiIic imp'&ibil, n-au u& la nici un reIultatM ] #ată am f'&t c+emat n'aptea la un inter'.at'riu care &-a prelun.it vreme e 'uă 're= ce&ta a f'&t c'nu& e un cei&t f'arte imp'rtant, care mai ap'i a 'cupat un p'&t e marcă An GP0-ul m'&c'vit [ p'trivit lui = P'p'v&i, ace&ta era Peter& (n'ta reaciei ru&e)]= %l m-a inter'.at cu privire la veerile mele p'litice >i rap'rtarea mea la puterea &'vietică= uIin că am f'&t int'teauna un em'crat, a pu& pr'blema eci&; %i bine, cine &unteţi umneav'a&tră; prietenul n'&tru &au aver&arul n'&truNM= %u am ră&pun&; i una >i alta= 2acă nu a> fi f'&t cre>tin, pr'babil că a> fi evenit c'muni&t= 2ar umneav'a&tră aţi p'rnit pri.'ană Amp'triva cre>tini&mului >i, ca atare, fire>te că nu vă &unt prietenM= Pentru ' vreme am f'&t lă&at An pace >i in beci am f'&t mutat Antr-un l'c mai c'nf'rtabil= %ram ţinut Antr-' curte mare amenaJată An pripă ca Anc+i&'are GP0 Ampreună cu epeninţele &ale= La inter'.at'riile ce au urmat, am f'&t acuIat An m' &tupi că a> fi avut le.ături cu caIacii in #renbur., punânu-mi-&e An &pate >i alte nă&c'ciri= Pa.ina DF
n anii e pre'ţie >i muncă An calitate e meic->ef al &pitalului in !a>ent nam Ancetat &ă &criu la Stuiile e c+irur.ie &epticăM, pe care vr'iam &ă le public An 'uă v'lume, lucru pe care pre&upuneam că Al v'i face An curân; rămă&e&e &ă &criu ultimul e&eu in primul v'lum; 2e&pre inflamaţia purulentă a urec+ii meii >i c'mplicaţiile eiM= -am are&at irect'rului &ecţiei e Anc+i&'are An care mă aflam cu ru.ămintea &ă mi &e ea p'&ibilitatea e a &crie ace&t capit'l= ce&ta a f'&t atât e amabil Ancât mi-a at reptul e a &crie An cabinetul &ău upă ce A>i Anc+eia pr'.ramul= n &curtă vreme, am terminat primul v'lum al cărţii= Pe pa.ina e .ară am &cri&; %pi&c'p Luca= Pr'fe&'r @'in'-"a&eneţi= Stuii e c+irur.ie &epticăM= >a &-a Amplinit An c+ip uimit'r tainica >i neAnţelea&a e către mine preve&tire umneIeia&că e&pre acea&tă carte, preve&tire pe care am primit-' cu ani An urmă, cân Ancă mă mai aflam An Pereia&lav-Wale&&i; Cân acea&tă carte va fi Anc+eiată, pe ea va &ta numele unui epi&c'pM= Să public cartea An 'uă v'lume nu am reu>itK ea a f'&t tipărită pentru prima ată, Antr-' eiţie eparte e a fi c'mpletă, 'ar upă primul meu eil= Cuvântul epi&c'pM a f'&t, fire>te, cenIurat= [ai Anainte e a fi trimi& An eil, @lăica Luca a reu>it &ă-i &crie c'mi&arului
p'p'rului pentru cultură, =@= Lunacear&i, care iri.uia e a&emenea >tiinţa >i pr'blemele eit'riale= Pr'fe&'rul Antemniţat i-a cerut c'mi&arului nu libertate >i nici ' Juecată c'rectă= %l >i-a eprimat numai 'rinţa ca pe c'perta viit'arei m'n'.rafii meicale &ă fie menţi'nat alături e numele aut'rului >i cinul lui u+'vnice&c= Lunacear&i a ră&pun& printr-un refuI +'tărât= # eitură e &tat &'vietică nu putea &c'ate cărţile unui epi&c'p= @lăica avea &ă arate mai târIiu, An eil, cu multă amărăciune, &tuentului meicini&t 3="= $ala'v ră&pun&ul bătut la ma>ină al c'mi&arului p'p'rului= ai ap'i, @lăica a publicat An revi&te in &trăinătate câteva lucrări An limba Pa.ina DB
.ermană, pe care le-a &emnat %pi&c'p LucaM ] n Anc+i&'are n-am f'&t ţinut multă vreme; mi-au at rumul pentru ' Ii ca &ă mer. la '&c'va An libertate= 3'&tul meu apartament e meic->ef a f'&t plin t'ată n'aptea e en'ria>ii cateralei care veneau &ă &e ierte cu mine= Pe atunci &caunul ar+iere&c al !a>entului era eJa 'cupat e către $ic'lae, mitr'p'litul i&ericii @iiM, pe care Al numi&em mi&treţ &ălbaticM &uit pe l'cul e &u& [e&te v'rba e l'cul in altar une &e află tr'nul ar+iere&c (n'ta traucăt'rului) ] >i le-am interIi& creinci'>il'r &ă aibă Ampărtă>ire cu el= cea&tă p'runcă a mea i-a făcut &ă turbeIe pe cei>ti= [S-a pă&trat inte.ral tetul p'runcii @lăicăi Luca, ce a f'&t alcătuită p'ate cu
câteva cea&uri Anainte e plecare; Spre Amplinire cu tărie >i fără abatere vă p'runce&c; &taţi neclintiţi pe calea pe care v-am p'văţuit= Să vă &upuneţi &ilniciei acă vă v'r lua bi&ericile >i le v'r a An &eama mi&treţului &ălbatic ce &-a &uit pe l'cul e &u& al bi&ericii n'a&tre= 2e felul An care &unt la arătare &luJbele &ă nu vă lă&aţi &mintiţi >i batJ'cura e &luJire pe care ' &ăvâr>e>te mi&treţul &ă nu ' &'c'tiţi &luJire= Să mer.eţi la bi&ericile une &luJe&c pre'ţi vrenici, care nu &-au &upu& mi&treţului= 2acă mi&treţul va pune &tăpânire pe t'ate bi&ericile, &ă &'c'tiţi că 2umneIeu v-a lip&it e bi&erici >i v-a aruncat An f'amete e auIire a cuvântului umneIeie&c= Cu mi&treţul >i cu &lu.ile &ale &ă nu aveţi nici ' Ampărtă>ie >i &ă nu vă AnJ'&iţi până la a vă &făi cu ei= mp'triva &tăpânirii rânuite e 2umneIeu pentru păcatele n'a&tre &ă nu vă ră&culaţi efel >i &ă vă &upuneţi ei cu &merenie Antru t'tul= Cu &tăpânirea e urma> al ap'&t'lil'r cea ată mie e 2'mnul n'&tru "i&u& Pa.ina DH
ri&t'& vă p'runce&c v'uă, tutur'r fiil'r i&ericii !ure&tanului, &ă păIiţi cu &tră>nicie >i fără abatere iata mea= Pe cei ce &e v'r epărta e ea >i v'r intra An Ampărtă>ire e ru.ăciune cu mi&treţul, Ai ameninţ cu mânia >i '&âna lui 2umneIeu= Smeritul LucaM= n timpul anc+etel'r GP0, epi&c'pul Luca &punea e&pre cei in i&erica @ieM; Calcă reptatea lui ri&t'& cel ce, ânu-&e bine pe lân.ă puterea &'vietică, &finţe>te >i ac'peră cu aut'ritatea i&ericii lui ri&t'& t'ate faptele eiM= Spre miJl'cul lui au.u&t, t'ate bi&ericile in 'ra> au trecut la i&erica @ieM=== ar au răma& pu&tii= 2iataM epi&c'pului Luca, &ub f'rma cât'rva Ieci e eemplare bătute la ma>ină, a avut a&upra creinci'>il'r ' mult mai mare Anrâurire (influenă) ecât imprecaţiile (miIeriile) in .aIete ale pr'pa.ani>til'r e parti >i ale cel'r in i&erica @ieM= La GP0 au priceput; @lăica Luca trebuia &c'& cât mai repee intre .raniţele !ure&tanului] 2imineaţa, upă ce m-am iertat cu c'piii, m-am Anreptat &pre .ară >i am 'cupat l'c nu An va.'nul pentru are&taţi, ci Antr-unul e pa&a.eri= Sirena l'c'm'tivei a ră&unat ' ată, e 'uă 'ri, e trei, ar trenul nu &-a mi>cat in l'c preţ e 'uăIeci e minute= Precum aveam &ă aflu upă multă vreme, trenul nu putea &ă &e mi>te in pricină că ' mulţime e p'p'r &e Antin&e&e pe >ine An 'rinţa e a nu mă lă&a &ă plec in !a>ent - ar ace&t lucru a f'&t, fire>te, cu neputinţă=
Pa.ina DD
Primul eil
n '&c'va, m-am preIentat la GP0-ul central une, upă un inter'.at'riu &curt >i ne&emnificativ, mi &-a eclarat că p't l'cui An libertate An '&c'va ' &ăptămână, upă care va trebui &ă mă preIint in n'u la GP0= n cur&ul acelei &ăptămâni, am f'&t e 'uă 'ri la Patriar+ul !i+'n >i am &luJit ' ată Ampreună cu el [An bi&erica cu +ramul Anălţării 2'mnului in Oaa>A (n'ta reaciei ru&e) ]= Cân m-am Anfăţi>at pentru a 'ua 'ară la GP0, am f'&t are&tat >i trimi& la Anc+i&'area utâra= 2upă ce am &tat ' &ăptămână An carantină, am f'&t pla&at Antr-' celulă pentru eţinuţii e rept c'mun, une baniţii >i e&cr'cii &-au purtat t'tu>i cu mine e&tul e cuviinci'&= n &pitalul Anc+i&'rii, am făcut cun'>tinţă pentru prima ată cu mitr'p'litul r&enie al $'v.'r'ului [mitr'p'litul r&enie (Staniţi) a murit eilat An !a>ent, An anul 19B6 (n'ta reaciei ru&e)]= n celula vecină, t't a cel'r e rept c'mun, &e afla un pre't care avea mare influenţă a&upra baniţil'r >i e&cr'cil'r= cea&ta &-a terminat bru&c atunci cân An celulă a f'&t au& un +'ţ bătrân, pe care cei e rept c'mun l-au Antâmpinat cu mare cin&te, ca pe c'nucăt'rul l'r= n fiecare Ii, eram &c'>i la plimbare An curtea Anc+i&'rii= nt'rcânu-mă in curte la etaJul unu, am 'b&ervat pentru prima ată că am i&pnee= #ată, &pre marea mea mirare, am f'&t c+emat la v'rbit'r= Printre .ratii am &tat e v'rbă cu fiul meu mai mare, i>a= i-a &pu& că, An căutare e lucru, avu&e&e e trecut prin multe Ancercări= 2e pilă, An Oiev fu&e&e nev'it &ă v'p&ea&că p'ul e cale ferată, fiin &u&penat An lea.ăn ea&upra $iprului= n bibli'teca Anc+i&'rii utâra am reu>it, &pre marea mea bucurie, &ă capăt Pa.ina D6
$'ul !e&tament An limba .ermană, pe care Al citeam cu râvnă= Spre miJl'cul t'amnei, un l't numer'& e eţinuţi a f'&t mânat pe J'& prin t'ată '&c'va până la Anc+i&'area !a.ani= %u mer.eam An primul rân, iar nu eparte e mine mer.ea bătrânul +'ţ ce p'runcea criminalil'r in camera vecină la utâra= n Anc+i&'area !a.ani, am f'&t bă.at nu cu criminalii, ci An celula eţinuţil'r p'litici= !'ţi eţinuţii, inclu&iv eu, am primit c'J'cele e la &'ţia &criit'rului aim G'ri= er.ân către cl'&et, pe c'ri'rul lun., am văIut prin u>a cu Iăbrele a unei celule iI'late, pu&tii, une apa aJun.ea până la .leIne, un +'ţ prăpăit, pe Jumătate .'l, care >eea lân.ă c'l'ana e apă >i tremura= "-am at c'J'celul, care nu-mi trebuia= Lucrul ace&ta i-a făcut ' impre&ie teribilă bătrânului c'nucăt'r al +'ţil'r >i, e fiecare ată cân treceam pe lân.ă camera cel'r e rept c'mun, mă &aluta cu multă prietenie, numinu-mă părinteM= ai târIiu, An alte Anc+i&'ri, aveam &ă mă AncreinţeI nu ' ată cât e mult preţuie&c +'ţii >i baniţii purtarea 'men'a&ă faţă e ei= n Anc+i&'area !a.ani m-am Amb'lnăvit e ' răceală &everă, pr'babil virală, >i am Iăcut cam ' &ăptămână An Anc+i&'area &pitalului cu febră An Jurul a HE e .rae= 2e la meicul Anc+i&'rii, am primit ' aeverinţă An care era &cri& că nu p't mer.e pe J'& >i trebuie &ă fiu tran&p'rtat cu căruţa= n Anc+i&'rile m'&c'vite am aJun& &ă &tau Ampreună cu pr't'iereul i+ail nreev, care veni&e in !a>ent Ampreună cu mine= mpreună cu el, am plecat >i in '&c'va An primul meu eil, la Anceputul iernii anului 19FB= Cân trenul a aJun& An 'ra>ul !iumeni, era ' &eară lini>tită cu lună >i am vrut &ă mer. la Anc+i&'are pe J'&, e>i paInicul pr'pu&e&e &ă mer.em cu căruţa= Până la Anc+i&'are nu era mai mult e ' ver&tă, ar, in nefericire pentru mine, eram mânaţi An pa& aler.ăt'r >i la Anc+i&'are am aJun& cu ' i&pnee puternică= Pul&ul era &lab >i rapi, iar pe pici'are Ami apăru&eră eeme mari până la .enunc+i= cea&ta a f'&t prima manife&tare a mi'caritei pe care mi-a pricinuit-', fără An'ială, tif'&ul recurent e care &uferi&em An !a>ent, la un an upă primirea pre'ţiei= n Pa.ina D7
Anc+i&'area in !iumeni nu ne-am 'prit prea multă vreme - An Jurul a 'uă &ăptămâni - >i am Iăcut t't timpul lip&it e a&i&tenţă meicală, at fiin că &in.ura fi'lă e preparat i.italic am primit-' abia upă 'uă&preIece Iile= n Anc+i&'area in !iumeni ne-am Antâlnit pentru prima ată cu pr't'iereul "lari'n G'lubiatni'v >i mai eparte am mer& Ampreună cu el= Cea e-a 'ua 'prire am făcut-' An 'ra>ul #m&, An&ă cu privire la ea nu miau răma& nici un fel e amintiri= 2e la #m& am mer& până la $'v'&ibir& Antr-un va.'n tip St'lâpinM pentru eţinuţi, alcătuit in camere &eparate cu u>i Iăbrelite >i un c'ri'r An.u&t cu fere&tre mici, aflate &u&= n camera une fu&e&erăm repartiIaţi eu >i t'vară>ii mei e rum, cei 'i pr't'ierei, au mai f'&t bă.aţi un banit care 'm'râ&e 'pt 'ameni >i ' pr'&tituată care mer.ea n'aptea &ă practice me&eriaM cu paInicii= [c'ntele St'lâpin, a&a&inat An cele in urmă e ter'ri>ti, a f'&t mini&tru e interne An timpul rev'luţiei nereu>ite in 19ED, care a e>uat An bună mă&ură at'rită ener.icel'r lui mă&uri (n'ta traucăt'rului)] anitul >tia că la !a.ani Ai ău&em c'J'cul +'ţului care tremura >i a f'&t f'arte re&pectu'& cu mine= %l m-a a&i.urat că nici'ată >i nicăieri nu v'i fi necăJit e nimeni in frăţia l'r elicventă= !'tu>i, c+iar An Anc+i&'area in $'v'&ibir&, An timp ce mă &pălam An baie, mi &-au furat câteva &ute e ruble, iar mai târIiu, An aceea>i Anc+i&'are, mi-a f'&t furat .eamantanul cu lucruri= n Anc+i&'area cu pricina am f'&t bă.aţi la Anceput Antr-' celulă &eparată, An&ă An &curtă vreme am f'&t mutaţi Antr-' celulă mare pentru eţinuţii e rept c'mun, une +'ţimea ne-a Antâmpinat cu atâta vrăJmă>ie Ancât am f'&t &ilit &ă &cap e ei cu fu.a= m Anceput &ă bat An u>ă &ub pretetul că trebuie &ă mer. neapărat la cl'&et, iar upă ce am ie>it i-am eclarat &uprave.+et'rului că An nici un caI nu mă mai Ant'rc An cameră= 2e la $'v'&ibir& până la Ora&n'iar& am mer& fără peripeţii e'&ebite= La Ora&n'iar&, am f'&t bă.aţi Antr-un beci mare al ca&ei cu 'uă etaJe a GP0= eciul era Pa.ina D8
f'arte murar >i plin e ecremente 'mene>ti pe care am f'&t nev'iţi &ă le curăţăm fără &ă ni &e ea nici măcar l'peţi= lături e beciul n'&tru &e afla altul, une &e aflau caIacii intr-un eta>ament ră&culat= $umele c'nucăt'rului l'r nu mi-l aminte&c, An&ă nu v'i uita nicicân cum &e auIeau f'curile e armă cân au f'&t Ampu>caţi caIacii= n beciul GP0 nu am &tat multă vreme >i am f'&t trimi>i mai eparte pe rumul e iar nă An 'ra>ul %ni&ei&, la trei &ute 'uăIeci e il'metri n'r e Ora&n'iar&= 2e&pre ace&t rum, Ami aminte&c puţine lucruri= $-am uitat An&ă 'peraţia pe care am aJun& &-' fac, la unul intre p'pa&urile e n'apte, unui ţăran An vâr&tă e treiIeci e ani= 2upă ' '&te'mielită .ravă netratată e nimeni, ace&tuia Ai ie>eau intr-' rană că&cată, aflată An re.iunea elt'iiană, Antrea.a treime &uperi'ară +umerală cu capul +umeral cu t't= $-aveau cu ce &ă Al pan&eIe, Ancât căma>a >i patul lui erau mereu inunate e pur'i= m cerut &ă mi &e facă r'&t e un cle>te e lăcătu> >i cu ace&ta am etra& fără nici ' ificultate un &ec+e&tru imen&= n %ni&ei&, am primit ' l'cuinţă bună An ca&a unui 'm avut >i am trăit ac'l' An Jur e 'uă luni= $i &-a alăturat Ancă un pre't eilat >i &ăvâr>eam cu t'ţii, An Iilele e &ărbăt'are, prive.+erea e t'ată n'aptea >i Litur.+ia= &ta &e Antâmpla An l'cuinţa n'a&tră, ce cuprinea >i ' cameră e 'a&peţi= n %ni&ei& erau f'arte multe bi&erici, ar >i aici, ca >i An Ora&n'iar&, pre'ţii &e abătu&eră An &c+i&ma i&ericii @iiM >i Ampreună cu ace>tia fire>te că nu puteam &ă ne ru.ăm= 0n &in.ur iac'n rămă&e&e creinci'& #rt''iei >i lam +ir't'nit Antru pre&biter= ntr-una in Iilele e &ărbăt'are, am intrat An camera e 'a&peţi ca &ă Ancep Litur.+ia >i intr-' ată am văIut un bătrân m'na+ necun'&cut care &tătea An pici'are lân.ă u>a in capătul celălalt= ce&ta a răma& pur >i &implu Anlemnit văIânu-mă >i nici măcar nu a făcut Anc+inăciune= 2upă ce >i-a venit An fire a Ii&, ră&punIân Antrebării mele, că An Ora&n'iar& p'p'rul nu vrea &ă aibă Ampărtă>ire cu pre'ţii necreinci'>i >i l-a trimi& An 'ra>ul inu&in&, la trei &ute e ver&te epărtare &pre &u e Ora&n'iar&, une trăia un Pa.ina D9
epi&c'p 'rt'' al cărui nume nu mi-l mai aminte&c= 'na+ul ri&t'f'r (a>a Al c+ema) na mer& An&ă la el, căci ' putere nevăIută l-a atra& la mine, An %ni&ei&= 2ar ce ai Anlemnit a>a văIânu-măNM - l-am Antrebat= Cum &ă nu Anlemne&cNR Cu Iece ani An urmă am văIut An vi& că mă aflu An bi&erică >i un ar+iereu necun'&cut mă +ir't'ne>te Antru ier'm'na+= cum, cân aţi intrat, l-am recun'&cut An umneav'a&tră pe ar+iereul cu pricinaM= 'na+ul mi-a făcut Anc+inăciune până la pământ >i la Litur.+ie l-am +ir't'nit Antru ier'm'na+= Cu Iece ani Anainte, cân mă văIu&e el An vi&, eram c+irur. An târ.ul Pereia&lav-Wale&&i >i nici nu mă .âneam la pre'ţie &au ar+ierie= "ar la 2umneIeu eram pe atunci eJa epi&c'p= "ată ce necun'&cute &unt căile 2'mnului= @enirea mea An %ni&ei& a pr'u& f'arte mare &enIaţie, ce a aJun& la ap'.eu cân am efectuat etracţie e cataractă c'n.enitală un'r băieţei 'rbi - trei fraţi - reânule veerea= La ru.ămintea 'ct'rului @a&ilii leanr'vici a>ur'v, irect'rul &pitalului in %ni&ei&, am Anceput &ă 'pereI la el - >i An 'uă luni cât am trăit An %ni&ei& am făcut nu puţine 'peraţii c+irur.icale maJ're, inclu&iv .inec'l'.ice= n acela>i timp c'n&ultam in plin aca&ă iar 'rit'rii erau atât e mulţi Ancât c+iar in primele Iile &-a 'veit ini&pen&abilă An&crierea b'lnavil'r pe ' li&tă e pr'.ramare= cea&tă li&tă, Ancepută An primele Iile ale lui martie, a aJun& repee la Iiua Sfintei !reimi= [n t'ate l'curile, une a f'&t eilat @lăica Luca, trăie&c >i An Iiua e a&tăIi
Ieci e 'ameni ce Ai pă&treaIă ' amintire plină e recun'>tinţă= @lăica nu refuIa aJut'rul &ău nici cel'r mai &ăraci >i umili 'ameni, nu lua nici ' plată pentru tratament >i era An &tare &ă->i bată capul Iile Antre.i cu c'pila>ii b'lnavi >i murari e la ţară= Pentru fiecare 'peraţie efectuată cu participarea epi&c'pului Luca, era nev'ie e permi&iune &pecială, care era ată An &ilă, >i p'pularitatea cre&cână a eilatului Ai irita Pa.ina 6E
pe mai-marii 'ra>ului= n %ni&ei& &e p've&te*te că epi&c'pul a f'&t 'ată c+emat la Cea= nată ce a trecut pra.ul cabinetului, Ambrăcat ca e 'bicei An ra&ă >i cu crucea pe piept, cei&tul a Anceput &ă urle; Cine v-a permi& &ă practicaţi NM @lăica Luca a ră&pun&; %u nu practic An &en&ul pe care Al aţi cuvântului umneav'a&tră= %u nu iau bani e la b'lnavi - iar &ă-i refuI (pe b'lnavi), iertaţi-mă, nu am reptulM= La epi&c'pul-'ct'r au f'&t trimi&e e câteva 'ri i&c'aeM (&pi'ni), ar &-a 'veit că el nu lua nici ' plată e la b'lnavi, iar ca ră&pun& la recun'>tinţa pacienţil'r 'bi>nuia &ă &pună; 2umneIeu e&te Cel ce v-a vinecat prin mâinile mele= 5u.aţi-vă LuiM= 2upă acea&ta, aut'rităţile au Anceput &ă privea&că mai An.ăuit'r activitatea meicală a pr'fe&'rului eilat= Pe %ni&ei bântuia pe atunci tra+'mul [c'nJunctivită infecţi'a&ă cu ev'luţie cr'nică, pr'u&ă e C+lam:ia trac+'mati&, care, netratată, uce An timp la 'rbire (n'ta traucăt'rului)]= 2in pricina ace&tei b'li, mulţi bă>tina>i - eţi, &eluni, evenci - A>i piereau veerea= 3'&tul >ef al tran&p'rtului fluvial e pe %ni&ei, "== $aIar'v, reă următ'arele cuvinte auIite An anii 19BE e la văcarul evenc $ic+ita, in "mbaţul e '&; 0n >aman mare cu barbă albă a venit pe râul n'&tru, un p'pă->aman= P'pa->aman &pune un cuvânt, 'rbul Ancepe &ă vaă pe ată= 2upă aceea a plecat p'pa->aman, >i iară*i &-au Amb'lnăvit 'ameniiM= Căpitanul $aIar'v cree că e&te v'rba e pr'fe&'rul @'in'"a&eneţi, care 'pera cu mult &ucce& b'lnavii cu &ec+ele e tra+'m ] $u cu multă vreme Anainte e venirea mea An %ni&ei&, fu&e&e Anc+i&ă ' mănă&tire e femei >i 'uă &ur'ri in acea mănă&tire mi-au p've&tit câtă pân.ărire >i batJ'c'rire a cel'r &finte An&'ţi&e faptul cu pricina= [n %ni&ei&, aveau ' e'&ebită ampl'are ne'rânuielile ateil'r-c'm&'m'li>ti=
0n f'&t miliţian p've&tea cu multă &ati&facţie cum el An&u>i &c'&e&e pe atunci Pa.ina 61
Ambrăcăminţile in aur e pe ic'anele cateralei 'rmirii, cum Ancărca&e An căruţă p'tirele >i căelniţele c'nfi&cate, cum aJuta&e &ă fie ate J'& cl'p'tele= n timpul c'nfi&cării, creinci'>ii - une'ri &e aunau câteva &ute e 'ameni - Ai 'cărau e la 'arecare epărtare pe repreIentanţii aut'rităţil'r >i pe activi>tii c'm&'m'li>ti= Se auIeau ble&teme >i ru.ăciuni pentru peep&irea +ulit'ril'r lui 2umneIeu= iliţianul tră.ea Ampu>cături e averti&ment An aer, pe unii Ai ucea la &ecţie= n iarna anului 19FH, c'm&'m'li>tii au ărâmat bi&ericuţa in &atul S'tni'v' a>a, pentru i&tracţieM, cum &puneau ei= # f'&tă c'nucăt'are e pi'nieri A>i aminte>te că An %ni&ei& &-au auIit etunături t't anul 19FH; c'm&'m'li>tii, c'nu>i e &ecretarul l'r, 'r.aniIat'r e carnavaluri >i repreIentaţii pr'fanat'are, i&tru.eau bi&ericile= @lăica Luca a r'&tit e câteva 'ri preici An care Anfiera (c'namna) pă.ânătăţile &ăvâr>ite, Ai făcea e ru>ine pe em'lat'rii bi&ericil'rK a luat parte >i la ' i&pută publică, An faţa unui numer'& auit'riu, cu tânărul meic ateu Ce.leţ'v= &tfel a p'rnit >i mai mult Amp'triva &a c'nucerea &'vietică in %ni&ei&= 2u>măn'& &e purtau cu epi&c'pul Luca >i unii intre meicii l'cali, pr'babil f'>ti felceri (a&i&teni) care pe atunci practicau An particular Anl'cuin meicii cu eperienţe= @'in'-"a&eneţi Ai lip&ea e clientelă= ntreprinIăt'rii in meicină, care auna&eră capitaluri An vremea $%P-ului ($'vaia %'n'mice&aia P'litia, iniţiată e Lenin, care, văIân că ec'n'mia &e află An erivă, a Ancercat &ă ea 'arecare frâu liber iniţiativei particulare= 2upă m'artea lui, ace&t pr'.ram a f'&t pr'mpt lic+iat e Stalin (n'ta traucăt'rului)), au Anceput &ă &e plân.ă cu făţărnicie aut'rităţil'r e p'paM care efectueaIă 'peraţii ire&p'n&abileM=== ] Lucrurile au aJun& până ac'l' că ' c'm&'m'li&tă, ce &e afla An rânul eva&tat'ril'r mănă&tirii, >i-a riicat t'ate fu&tele >i &-a a>eIat pe altar= Pe acele 'uă &ur'ri le-am tun& Antru m'na+i&m >i le-am at numele 'cr'tit'ril'r mei cere>ti; pe cea mai Pa.ina 6F
An vâr&tă am numit-' Lucia, pe cea mai tânără @alentina= $u cu multă vreme Anainte e una @e&tire, am f'&t trimi& An l'cul e eil ce Ami fu&e&e e&emnat; &atul aia e pe râul Ciuna, un afluent al n.arei= [aia e&te un cătun cu 'pt ca&e, An Jurul căruia &e află ' nemăr.inită Antinere
e tai.a nel'cuită= n martie, ac'l' e&te Ancă mieI e iarnă= Ca&ele &unt ae&ea tr'ienite până la ac'peri>, Ancât trebuia &ă a>tepţi până imineaţa, cân făceau cerbii cărare, ca &ă p'ţi auce vrea&curi pentru a face f'cul= n &pălăt'rul in pri&pă, An.+eţa apa= @lăica Luca Anura cu aâncă răbare cre>tinea&că t'ate .reutăţile eilului; Pentru mine &ă nu-ţi faci .riJi, nu am nev'ie e nimicM, Ai &cria el in %ni&ei& fiului i+ail, iar upă câteva luni; Pentru mine &ă nu vă faceţi .riJi= 2'mnul m-a aranJat minunat An aia= Sunt bucur'&, am lini>te aâncă, nu Ancerc nici ' lip&ă; m'na+iile &e An.riJe&c e mine cu mare ra.'&teM ] Lucia >i @alentina au mer& cu lucrurile Anaintea mea, iar Ampreună cu mine au călăt'rit până la &atul '.uceanA pr't'iereii "lari'n G'lubiatni'v >i i+ail nreev= m mer& pe cai pe %ni&ei >i n.ara, care erau An.+eţate, până la '.uceanA, une ne-au e&părţit, trimiţânu-i pe G'lubiatni'v >i nreev An &ate aflate nu eparte e '.uceanA, iar pe mine la ' &ută 'uăIeci e ver&te epărtare, An &atul aia= n '.uceanA, am 'perat un b'lnav cu ec+in'c'c'Iă +epatică &upurată, >i upă câteva luni, Ant'rcânu-mă in aia, l-am .ă&it c'mplet &ănăt'&= n '.uceanA mi-a f'&t arătat un ţăran evlavi'& in &atul aia, la care am f'&t &fătuit &ă tra. An .aIă, ar am f'&t prevenit că bătrâna lui mamă e ' femeie rea= n aia mă a>teptau eJa m'na+iile mele, care &e in&tala&eră la ţăranul cu pricina= ătrâna lui mamă m-a Antâmpinat cu mare bucurie= i &-au at An primire 'uă 'ăi; Antr-una in ele &ăvâr>eam &luJbele Ampreună cu m'na+iile, An cealaltă 'rmeam= ătrâna cea rea a venit la Pa.ina 6B
&luJbele n'a&tre 'ar An primele Iile, iar upă aceea nu 'ar că rămânea An partea &a e ca&ă, ci &e >i &trăuia in ră&puteri &ă ne pună beţe An r'ate cu &luJbele= %a a Anceput &ă ne &trâmt'reIe in ce An ce mai tare, aJun.ân &ă ne ea e-a reptul afară in ca&ă= Lucrurile au aJun& până-ntr-ac'l' că am &c'& lucrurile in ca&ă Ampreună cu m'na+iile >i ne-am a>eIat pe ele lân.ă perete= @ăIân că am f'&t alun.aţi in ca&ă, 'amenii &-au tulburat >i au pu&-' pe bătrână &ă ne primea&că Anap'i An ca&ă= n aia, am aJun& &ă 'pereI e cataractă un bătrân, An AmpreJurări ecepţi'nale= veam cu mine ' tru&ă e in&trumente pentru c+irur.ie 'culară >i un &teriliIat'r mic= ntr-' iIbă pu&tie, nel'cuită, l-am Antin& pe bătrân pe ' laviţă An.u&tă &ub ' ferea&tră >i, An &in.urătate eplină, i-am efectuat etracţia e cataractă= #peraţia &-a e&fă>urat cu &ucce& eplin= Pentru ea am primit Iece piei e veveriţă, care preţuiau câte ' rublă fiecare= m &ăvâr>it e a&emenea Ampreună cu m'na+iile mele >i Anm'rmântarea unui ţăran, upă rânuiala pa&cală= n aia am petrecut 'uă luni, upă care a venit 'rin &ă fiu trimi& Anap'i la %ni&ei&= $i &-au at 'i ţărani, ca An&'ţit'ri, >i cai e călărit= 'na+iile călăreau pentru prima ată= Strec+ele Tin&ectă mare e cul'are .alben-brună, păr'a&ă, care A>i epune 'uăle pe c'rpul &au pe c'ama cail'r, e une larvele aJun. An inte&tin (n'ta traucăt'rului)U, care erau f'arte mari, Anţepau caii atât e crunt că ace&t'ra li &e prelin.ea &ân.ele pe c'a&te >i pici'are= Calul pe care călărea m'na+ia Lucia &-a culcat >i &-a r'&t'.'lit pe pământ nu ' ată ca &ă &cape e &trec+e, prinIânu-i până la urmă pici'rul &ub el >i &trivinu-l e&tul e urât= La Jumătatea rumului până la '.uceanA, am Ann'ptat Antr-' iIbă mică in păure, An ciua pretenţiei An&'ţit'ril'r e a mer.e mai eparte Antrea.a n'apte= &upra l'r n-a avut Anrâurire (influenă) ecât ameninţarea mea că v'r ră&pune Anaintea tribunalului pentru purtarea l'r ne'men'a&ă faţă e mine, care eram pr'fe&'r= La Iece ver&te e '.uceanA, călăt'ria n'a&tră călare &-a Antrerupt= n&'ţit'rii au f'&t nev'iţi &ă mă ea J'& Pa.ina 6H
pe braţe e pe cal, fiincă nu mai mer&e&em nici'ată călare >i eram f'arte 'b'&it= Până la '.ucean am mer& An telea.ă= 2upă aceea, am plutit pe n.ara An bărci, fiin nev'iţi An&ă &ă 'c'lim pra.urile primeJi'a&e= Seara, pe malul %ni&eiului, An reptul .urii n.arei, am &luJit &ub cerul liber, Ampreună cu m'na+iile, ' vecernie e neuitat= 2upă &'&irea An %ni&ei&, am f'&t u& la Anc+i&'are >i vârât Antr-' celulă e ' &in.ură per&'ană= $'aptea am &uferit un atac e neAnc+ipuit al pl'>niţel'r= m a'rmit repee, An&ă m-am e>teptat nu upă multă vreme, am aprin& lampa electrică >i am văIut că t'ată perna, patul >i pereţii camerei erau ac'periţi cu un &trat apr'ape c'mpact e pl'>niţe= m aprin& ' lumânare >i am Anceput &ă ar pl'>niţele, care au Anceput &ă caă pe p'ea e pe pereţi >i pat= %fectul ace&tei pârJ'liri a f'&t uimit'r= 2upă un cea& nu rămă&e&e An celulă nici ' pl'>niţă= ce&tea, upă câte &e pare, A>i &pu&e&eră cumva; 3raţil'r, &capă cine p'ateR ici &e areRM= n Iilele următ'are, nu am mai văIut pl'>niţe; t'ate pleca&eră An alte celule= n Anc+i&'area in %ni&ei n-am f'&t ţinut mult timp= -au trimi& mai eparte, pe %ni&ei An J'&, cân a venit in Ora&n'iar& un c'nv'i alcătuit intr-un vap'ra> care tră.ea câteva barJe= m f'&t Ambarcat pe una in barJe Ampreună cu &'cial-rev'luţi'narii trimi>i An re.iunea !uru+an&= 'na+iile Lucia >i @alentina au vrut &ă mă An&'ţea&că, ar nu li &-a An.ăuit= Calea pe lar.ul %ni&ei, care cur.ea prin tai.aua nemăr.inită, era plicti&it'are >i m'n't'nă= La Jumătatea rumului până la !uru+an&, a f'&t făcut un mic p'pa& Antr-' l'calitate e&tul e An&emnată, al cărui nume nu mi-l aminte&c= Pe ţărm, m-a Antâmpinat un .rup mare e eilaţi care veneau la fiecare vap'r cu năeJea e a mă veea, fiincă &e auIi&e - nu >tiu An ce fel - e&pre eilarea mea An !uru+an&= 2in ace&t .rup, &-a apr'piat e mine, ca &ă &e preIinte, pre&biterul c'munităţii bapti&te in Lenin.ra, pe nume il'v, care mă a>tepta&e cu ' e'&ebită nerăbare= ai târIiu avea &ă vină la mine, An !uru+an&, pentru a purta Anelun.i i&cuţii= Pa.ina 6D
Ceva mai eparte &tătea un alt .rup e 'ameni, care t't pe mine mă a>teptau= %rau tun.u>i, t'ţi b'lnavi e tra+'m= 0nuia intre ei, care era pe Jumătate 'rb in pricina entr'pi'nului Tentr'pi'nul cicatriceal, &ec+elă a tra+'mului, &e caracteriIeaIă prin faptul că mar.inea ple'apei cu .enele e&te Ant'ar&ă &pre 'c+i, pr'ucân inflamarea ace&tuia prin fricţiune (n'ta traucăt'rului)U, i-am pr'pu& &ă vină la mine la &pital, An !uru+an&, &ă &e 'pereIe= i-a urmat &fatul An &curtă vreme >i i-am făcut tran&plant e muc'a&ă labială pe ple'ape= n !uru+an&, cân am ie>it in barJă, mulţimea e p'p'r care mă a>tepta &-a lă&at e'ată An .enunc+i, a>teptân binecuvântare= m f'&t caIat Anată An apartamentul meicului &pitalului >i mi &-a pr'pu& &ă lucreI ca meic= [2upă &pu&ele unei bătrâne &imple, f'&tă infirmieră a &pitalului rai'nal, An
!uru+an&, pe pr'fe&'rul Luca Al >tie >i acum t't p'p'rulM, aucânu->i cu recun'>tinţă aminte cum a Anap'iat el &ănătatea mult'ra An ciua faptului că 'tarea &pitalului era An anii 19FE cât &e p'ate e primitivă; e eemplu, Anainte e 'peraţie in&trumentele erau fierte An &am'var (va& e făcut ceai)=== Se p've&te>te că @lăica Luca trăia An mare &ărăcie >i apr'ape că n-avea alte lucruri, afară e cărţi ] $u cu multă vreme An urmă, meicul &pitalului, e&c'perinu->i tariv un cancer al buIei e J'&, pleca&e la Ora&n'iar&, une a f'&t 'perat - ar prea târIiu, upă cum avea &ă &e 'veea&că= n &pital rămă&e&e felcerul, >i cu mine veni&e in Ora&n'iar& ' a&i&tentă tânără, care abia termina&e >c'ala e felceri (ucenici meicali) >i pe care ' em'ţi'na f'arte tare per&pectiva e a lucra cu un pr'fe&'r= Cu ace&te 'uă aJut'are, am făcut 'peraţii maJ're cum ar fi reIecţia e mailar &uperi'r, lapar't'mii mari, 'peraţii .inec'l'.ice >i, nu puţine, 'ftalm'l'.ice= Pa.ina 66
Pe %ni&ei Ancepu&e eJa plutirea .+eţuril'r cân, &pre uluirea mea, a venit la mine cu barca, e la >apte &ute e ver&te epărtare, pre&biterul bapti&t lenin.răean il'v= il'v Antreprin&e&e acea&tă călăt'rie .rea >i primeJi'a&ă 'ar pentru a i&cuta cu mine= naintea lui, veni&e An !uru+an& un evreia> firav, care veni&e la '&c'va in merica An calitate e c'muni&t, ar &târni&e, in 'arecare pricini, bănuieli >i fu&e&e Anc+i& An mănă&tirea e&fiinţată e la S'l'veţ= ce&t evreia> &-a nimerit e faţă la una in c'nv'rbirile mele cu il'v >i i-am An.ăuit, la ru.ămintea lui, &ă a&i&te la i&cuţiile n'a&tre care &-au prelun.it vreme e trei Iile, câteva cea&uri An fiecare Ii= il'v mi-a cerut &ă eplic ' &erie Antrea.ă e tete in Sfânta Scriptură >i, fire>te, i le-am eplicat An u+ 'rt''= n m' ciuat An&ă, il'v m-a c'n&ierat, precum &e va veea An c'ntinuare, c'nvin& e aevărul bapti&mului= C'nv'rbirile n'a&tre au luat &fâr>it= il'v a reu>it &ă &e Ant'arcă la Ora&n'iar& cu un vap'r AntârIiat=
n !uru+an& era ' mănă&tire e călu.ări care fu&e&e Anc+i&ă, ar An care un bătrân pre't &ăvâr>ea t'tu>i &luJbele= [ $umele pre'tului era artin 5im>a= nainte e pre'ţire ace&ta fu&e&e apr'ape
patruIeci e ani Anvăţăt'r An &atele iel'ru&iei natale= %ra un 'm pr'fun creinci'& >i intelectual= 2in urerea inimii, a pără&it activitatea iactică, a ab&'lvit la '&c'va cur&urile e pa&t'raţie pentru Siberia ale pr't'iereului "'an @'&t'r.'v (m'rt An 1917) >i cu t'ată familia &a mare a plecat pe %ni&ei nu cu mult timp Anainte e primul răIb'i m'nial= Xăranii in !uru+an& Al re&pectau pe părintele artinK ae&e'ri veneau la el b'l>evicii eilaţi An !uru+an& ca &ă i&cute= flân e la @lăica Luca in ce aluatM p'litic e&te frământată i&erica Pa.ina 67
@ieM, părintele artin a priceput t'tul >i &-a Ant'r& in &c+i&mă cu u>urinţă= n viaţa părintelui a f'&t un necaI mare= %l &e &trăuia in ră&puteri &ă->i crea&că fiica An creinţă >i evlavie= at-' la >c'ala epar+ială, iar ap'i, pentru c'ntinuarea &tuiil'r, An mănă&tirea %ni&ei&= @era era bine AnIe&trată pentru Anvăţătură, A>i An&u>ea bine "&t'ria &fântă >i cate+i&mul - An&ă (pe&emne in pricina &tuierii cre>tini&mului mai mult upă literă ecât upă u+) fata, precum &-a Antâmplat e multe 'ri la Anceputul rev'luţiei, >i-a pierut cu e&ăvâr>ire creinţa An 2umneIeu, a evenit activi&tă, a plecat e la părinţi An Ora&n'iar&, &-a măritat, a evenit atee-c'm&'m'li&tă= @enin upă m'artea mamei &ă->i viIiteIe tatăl >i fraţii, @era a au& câteva numere in revi&ta teulM, An care &e tipărea pe atunci iblia pentru necreinci'>iM a lui %melian "ar'&lav&i= T%melian "ar'&lav&i era p&eu'nimul lui Gubelman inei "Irailevici, lucrăt'r e parti, ce a c'nu& 0niunea ateil'r militanţi - S@M, Antemeiată An 19FD, p'rninu-&e e la nucleul f'rmat in per&'nalul revi&tei eIb'Jni (teul)M= cea&tă 'r.aniIaţie e i&tru.ere a au& pa.ube ireparabile culturii naţi'nale= 3'l'&inu-&e e m'n'p'lul pe care Al avea An &fera ie'l'.iei, p'&eân ' va&tă reţea e publicaţii peri'ice (Iiarul eI+'JniM, revi&tele eIb'JniM, tei&tM, ntireli.+i'IniM, "unâie beIb'Jnii (!inerii atei)M >=a=), avân eitură pr'prie, uniunea ucea ' campanie pe &cară lar.ă e cal'mnie, +ulă, efăimare a Sfintei i&erici, Anemna la p'.r'muri (Jefuire *i uciere) ateiiM e rân >i ma&ele p'pulareM amă.ite= Pân.ărirea lucruril'r &finte, Anc+ierea >i em'larea bi&ericil'r, arerea ic'anel'r, Ji.nirea apr'ape Iilnică a &imţămintel'r p'p'rului 'rt'' - iată li&ta, eparte e a fi c'mpletă, a fărăele.il'r S@= Cu 0niunea c'lab'rau Orup&aia, Ora&i'v, Sv'rţ'v-Stepan'v, 2emian enâi >i alţii= n timpul răIb'iului S@ >i-a Anc+eiat practic i.n'bila ei&tenţă= n 19H7, funcţiile ei au f'&t tran&mi&e S'cietăţii uni'nale e ră&pânire a cun'>tinţel'r p'litice >i >tiinţifice (S'cietatea Cun'a>tereaM)U= Pa.ina 68
!atăl @erei numea ace&te &crieri fil'I'fie &atanicăM= La &curtă vreme upă acea&ta, a apărut An !uru+an& @lăica Luca= @era artin'vna Savin&aia A>i amintea; 0na intre primele Antrebări pe care le-a pu& tatei a f'&t; Cui te &upui, batiu>a, cel'r in i&erica @ieM &au Patriar+ului !i+'nNM= tât unii cât >i ceilalţi Ami &criu >i trebuie &ă le au ră&pun& ambel'r părţiM a ră&pun& părintele artin= Creinţa reaptă e&te la Patriar+ul !i+'n, iar cei in i&erica @ieM &unt lin.ăi ai puterii &'vieticeM, a &pu& epi&c'pulM= Pe atunci, fiicei părintelui artin Ai era neplăcut că tatăl ei &e afla &ub Anrâurirea (influena) unui partiIan eilat al Patriar+ului !i+'n - An&ă >i mai mult &-a necăJit cân @lăica Luca, upă pr'priile ei &pu&e, fără &ă A>i ea &eama, a ani+ilat t'ată pr'pa.ana ei antireli.i'a&ăM= @era Savin&aia &crie; nainte e a veni el, f'arte puţină lume mer.ea la bi&erică, An&ă, upă venirea lui, afluul en'ria>il'r a &p'rit mult= #amenii in !uru+an& Ami &puneau că e cele 'uă&preIece praInice Ampărăte>ti creinci'>ii Ai a>terneau rumul e la &pital până la bi&erică cu &t'fă r'>ie, c'v'are >i carpete= "ar mie tata c+iar a Ancetat &ă-mi mai ră&pună la &cri&'ri===M 2upă mulţi ani, @erei artin'vna i-a părut rău că nu a vrut &ă &e Antâlnea&că cu @lăica Luca An 19F6, cân el, aflânu-&e An Ora&n'iar& la Ant'arcerea in eil, a invitat-' &ă treacă pe la el= Părintele artin a f'&t are&tat mai ap'i pentru ne&upunere faţă e aut'rităţi, care c'n&ta An aceea că pre'tul refuIa&e &ă fie preIent la e&c+ierea m'a>tel'r &fântului mucenic @a&ile al an.a&iei, care 'i+neau An f'&ta mănă&tire in !uru+an&= Părintele artin a &uferit 'i&preIece ani e eil >i la.ăre= n 19B6 Ai &cria fiicei că ar vrea &ă vină An Ora&n'iar&= Pe atunci A>i &'c'tea tatăl m'rt emult= @era A*i aminte*te; Cân ne-am Antâlnit, tata mi-a arătat un teanc Antre. e manate p'>tale= @lăica Luca Ai trimi&e&e An t't ace&t ră&timp câte treiIeci, une'ri >i câte cinciIeci e ruble pe lunăM= Părintele artin 5im>a a murit An 19H1, An ca&a fiicei &ale ]
Pa.ina 69
ce&ta (părintele artin) era An &upunere faţă e ar+iereul i&ericii @iiM in Ora&n'iar&, Ancât am f'&t nev'it &ă Al Ant'rc pe el >i t'ată turma in !uru+an& pe calea creinci'>iei faţă e vec+ea #rt''ie= m atin& ace&t &c'p pr'p'văuin e&pre marele păcat al &c+i&mei= Pre'tul a făcut p'căinţă Anaintea p'p'rului, iar eu am putut lua parte la &luJbe, preicân apr'ape Ant'teauna= Xăranii in !uru+an& Ami erau f'arte recun'&căt'ri >i mă uceau la mănă&tire An &ănii căptu>ite cu c'v'are= La &pital, fire>te, nu refuIam nimănui binecuvântarea, pe care tun.u>ii ' preţuiau mult >i ' cereau Ant'teauna= Pentru acea&ta >i pentru preici aveam &ă plăte&c &cump= [n &ala e 'peraţii a @lăicăi Luca, la fel ca An !a>ent, pe ulap &e afla '
ic'ană, iar &ub acea&ta ' canelă aprin&ă= Se p've&te>te că, Anainte e 'peraţie, @lăica făcea cu tinctură e i' cruce pe trupul b'lnavului ] 3u&e&em prevenit că pre>eintele &'vietului re.i'nal !uru+an& e&te un mare vrăJma> >i urăt'r al reli.iei (acea&ta, t'tu>i, nu l-a Ampieicat &ă &tri.e către 2umneIeu upă aJut'r cân l-a prin& furtuna cumplită Antr-' bărcuţă pe %ni&ei)= La cererea ace&tui pre>einte, Amputernicitul GP0 m-a c'nv'cat >i mi-a eclarat că mi &e interIice cu &tricteţe &ă binecuvânteI b'lnavii An &pital, &ă preic An mănă&tire >i &ă mer. ac'l' An &ănii căptu>ite cu c'v'are= m ră&pun& că at'ria ar+ierea&că nu-mi An.ăuie &ă refuI 'amenil'r binecuvântarea >i i-am pr'pu& &ă atârne el la p'arta &pitalului un anunţ An care &ă &crie că e&te interIi& b'lnavil'r &ă-mi ceară binecuvântare= &ta, bineAnţele&, n-a putut &-' facă= "ar cu privire la cealaltă pr'blemă, i-am pr'pu&, e a&emenea, &ă le interIică ţăranil'r &ă mă ucă An &ănii căptu>ite cu c'v'are= $ici a&ta n-a făcut-'= !'tu>i, ârIenia mea nu a f'&t &up'rtată multă vreme= Clăirea GP0 &e afla c+iar lân.ă &pital= m f'&t c+emat ac'l' >i la intrare am văIut ' &anie tra&ă e 'i cai >i un miliţian= mputernicitul GP0 m-a Antâmpinat cu multă răutate, eclarânu-mi că pentru ne&upunere faţă e cerinţele c'mitetului eecutiv &unt 'bli.at &ă plec imeiat in Pa.ina 7E
!uru+an&, avân ' Jumătate e cea& ca &ă mă pre.ăte&c= -am mulţumit &ă Antreb lini>tit une anume &unt trimi& - >i am primit ră&pun&ul iritat; La #ceanul An.+eţatM= TLucru ec+ivalent cu un a&a&inat= n t'iul iernii, care An acel an era e'&ebit e a&pră, &ă trimiţi la un rum e ' mie cinci &ute e ver&te, Antr-' &anie e&c+i&ă, un 'm fără Ambrăcăminte călur'a&ă, An&emna &ă-l &'rte>ti un m'rţi &i.ure= Pre>eintele &'vietului re.i'nal !uru+an& (partiIan r'>u, er'u al răIb'iului civil, 3="= abin), ca 'm al l'cului, A>i ăea bine &eama e ace&t lucru ] m plecat lini>tit la &pital, cu miliţianul upă mine= ce&ta mi-a >'ptit la urec+e; @ă r'., vă r'., pr'fe&'re, pre.ătiţi-vă cât mai repee; trebuie 'ar &ă plecăm e aici >i &ă aJun.em cât mai repee la &atul cel mai apr'piat, iar mai eparte ' &ă mer.em An ti+năM= m aJun& repee la &atul Selivani+a, nu eparte e !uru+an&, ce A>i primi&e numele e la capul &ectei &c'piil'r, Selivan'v, care A>i petrecu&e ac'l' eilul= T&ectă An care era 'biceiul ca bărbaţii, upă ce lă&au urma>i, &ă &e ca&treIe la ' anumită vâr&tă= 2in acea&tă &ectă făceau parte celebrii birJari m'&caliM in ucure>tiul antec'muni&t (n'ta traucăt'rului)U n &curtă vreme, &-au aunat t'vară>i e eil - &'cial-rev'luţi'nari, care mi-au arătat un mare intere& >i au i&cutat cu mine vreme Anelun.ată= %i m-au apr'viIi'nat cu bani >i Ambrăcăminte in blană, care avea &ă-mi prină f'arte bine= 2upă ce am Ann'ptat An iIba pentru călăt'ri, am plecat mai eparte= [%vreu in iel'ru&ia, e&erul (e&eriM &e numeau membrii Partiului S'ciali&t-
5ev'luţi'nar) 5'&enfel era atei&t >i materiali&t in principiu= Pe ace&t m'tiv a purtat nu ' ată i&pute apri.e cu epi&c'pul, An&ă Anată ce a aflat că @'in'-"a&eneţi e&te eilat, 5'&enfel &-a apucat &ă mear.ă pe la ca&ele t'vară>il'r &ăi e&eri, reu>in până la urmă &ă aune un braţ Antre. e lucruri călur'a&e >i c+iar ceva bani ] Pa.ina 71
Calea pe %ni&eiul An.+eţat, An c'niţii e .er cumplit, a f'&t f'arte anev'i'a&ă pentru mine= !'tu>i anume An ace&t ră&timp .reu &imţeam f'arte limpee, apr'ape aievea, că alături e mine e&te n&u>i 2'mnul "i&u& ri&t'&, &priJininu-mă >i Antărinu-mă= nn'ptân An cătunele e pe maluri Tnumele ace&t'r cătune e&te An 'ri.inal &taniM= %&te v'rba e minu&culele l'calităţi aflate e-a lun.ul rumuril'r, care c'n&tituie >i p'pa&uri pentru cei ce parcur. imen&ele epărtări &iberiene (n'ta traucăt'rului)U, am aJun& până la Cercul p'lar e n'r, inc'l' e care &e afla un &ătuc al cărui nume nu mi-l mai aminte&c= c'l' trăi&e An eil "=@= Stalin= Cân am intrat An iIbă, &tăpânul ei mi-a Antin& mâna= L-am Antrebat; #are tu nu e>ti 'rt''N $u >tii că e la ar+iereu &e cere binecuvântare, nu i &e ă mânaNM= Lucrul ace&ta, precum avea &ă &e lămurea&că mai târIiu, a făcut f'arte mare impre&ie a&upra miliţianului care mă An&'ţea= ce&ta (miliianul) Ami &pu&e&e >i mai Anainte, pe rumul e la Selivani+a până An cătunul următ'r; ă &imt parcă a> fi aliuta Surat'v ucânu-l pe mitr'p'litul 3ilip An mănă&tirea #tr'ciM= [e&te v'rba e Sfântul 3ilip al '&c'vei, Anc+i& An mănă&tirea #tr'ci >i ap'i 'm'rât pentru că AnrăIni&e &ă-l mu&tre pe "van cel Gr'aInic pentru fărăele.ile &ăvâr>ite e ace&ta, >i e a&a&inul lui, aliuta Surat'v, fav'rit al ţarului (n'ta traucăt'rului) ] 0rmăt'rul p'pa& e n'apte l-am făcut Antr-un cătun cu 'uă ca&e An care a&prul bătrân fin'.+en trăia cu cei patru fii ai &ăi An p'Iiţia unui bar'n meieval= ce&ta A>i An&u>i&e An eclu&ivitate reptul e a pe&cui pe %ni&ei pe ' Antinere e patruIeci e il'metri >i nimeni nu cuteIa &ă Ai c'nte&te ace&t rept= Cel mai tânăr intre fiii bătrânului, c'n&tituia un eemplu ne'bi>nuit e lenevie pat'l'.ică= 5efuIa 'rice muncă >i Iăcea cu Iilele= l bătu&eră An numer'a&e rânuri cu &ălbăticie, lă&ânu-l pe Jumătate m'rt, ar a&ta nu aJuta&e cu nimic= '>ul fin'.+en &e &'c'tea un cre>tin eemplar >i Ai plăcea &ă citea&că Sfânta Scriptură= Stăteam e v'rbă cu el până n'aptea târIiu, lămurinu-i ceea ce Pa.ina 7F
el Anţele.ea .re>it= [ici &e c'ntravin 'uă inf'rmaii t'tal iferite, citate in aceea*i &ur&ă, *i anume; An lucrarea preIentă, m iubit pătimireaM, &e meni'neaIă că moșul Afinoghen &e c'n&iera un cre*tin eemplar, pe cân An cartea @iaa Sfântului Luca al Crimeii C+irur.ul fără e ar.iniM, &e meni'neaIă că tânărul leneș &e c'n&iera un cre*tin eemplar, iar nu bătrânul (la capit'lul %il la Cercul p'lar e $'r - Pla+in'M)= Cu t'tul ciuat e&te că &ur&a cel'r 'uă inf'rmaii iferite e&te aceea*i; aut'bi'.rafia Sfântului Luca al Crimeii ] [m reI'lvat pr'blema; An eiia ru&ă a cării m iubit pătimireaM ('&c'va, 1999= Capit'lul [\]^_` d_) &e &pecifică clar că e&te v'rba e bătrânul fin'.+en] n c'ntinuare, rumul a f'&t >i mai .reu= 0nul in cătunele, An care trebuia &ă facem 'prire, ar&e&e nu emult= $u am putut &ă Ann'ptăm ac'l' >i cu .reutate am .ă&it ni>te reni &lăbiţi in pricina +ranei neAne&tulăt'are= Cu ace>tia a trebuit &ă mer.em până An cătunul următ'r= Străbătân fără p'pa& nu mai puţin e >apteIeci e ver&te, am &lăbit mult >i An.+eţa&em An a>a +al că m-au au& An iIbă pe braţe >i m-au AncălIit ac'l' vreme Anelun.ată= Calea An c'ntinuare până An cătunul Pla+in', aflat la 'uă &ute treiIeci e il'metri epărtare e Cercul p'lar e n'r, am &trăbătut-' fără peripeţii= C'm&'m'li&tului meu, upă cum mi-a &pu&-' c+iar el, i &e Ancreinţa&e &arcina e a-mi ale.e c+iar el l'cul e eil, >i el &-a +'tărât &ă mă la&e An Pla+in'= ce&ta era un cătun el'c mare, alcătuit in trei iIbe >i Ancă 'uă (mi &-au părut mie) .rămeIi mari e băle.ar >i paie, care e fapt erau l'cuinţele a Ancă 'uă familii mai mici= m intrat An iIba principală, une &-au arătat An &curtă vreme unul upă altul >i l'cuit'rii, f'arte puţini la număr, in Pla+in'= !'ţi &-au Anc+inat aânc >i pre>eintele cătunului mi-a Ii&; Prea Sfinţia v'a&trăR inev'iţi a nu vă face .riJi pentru nimic, n'i v'm aranJa t'tul pentru umneav'a&trăM= i i-a preIentat unul upă altul pe ceilalţi &ăteni, bărbaţi >i femei, &punân; inev'iţi a nu vă face .riJi pentru nimic= $'i am c+ibIuit eJa t'tul= 3iecare muJic ia a&upra lui &arcina &ă vă ea câte ' Jumătate e &aJen Pa.ina 7B
e lemne pe lună Tun &aJen e&te ec+ivalent cu trei ar>ini, aică F,1B m (n'ta traucăt'rului)U= 0itaţi, femeia a&ta ' &ă vă .ătea&că, iar a&ta ' &ă vă &pele= inev'iţi a nu vă face .riJi pentru nimicM= !'ţi mi-au cerut binecuvântare >i mi-au arătat l'cuinţa pre.ătită pentru mine An altă iIbă, Ampărţită An 'uă Jumătăţi= ntr-una in Jumătăţi l'cuia un ţăran tânăr cu &'ţia &a= ce>tia au f'&t mutaţi An cealaltă Jumătate a iIbei, An.+e&uinu-i pe cei ce l'cuiau ac'l'= C'm&'m'li&tul care mă e&c'rta&e 'b&erva cu luare-aminte cum făceam cun'>tinţă cu l'cuit'rii cătunului= %l trebuia &ă plece imeiat ca &ă Ann'pteIe An punctul c'mercial aflat la câţiva il'metri e Pla+in'= Se veea că Al em'ţi'neaIă e&părţirea e mine= L-am &c'& An&ă in Ancurcătură binecuvântânu-l >i &ărutânu-l= Lucrul ace&ta, precum v'm veea mai Anc'l', i-a făcut ' puternică impre&ie= m răma& &in.ur An l'cuinţa mea= cea&ta era ' Jumătate e iIbă e&tul e &paţi'a&ă, cu 'uă fere&tre An care, pe p'&t e al 'ilea rân e .eamuri, erau lipite inafară e .er &traturi .r'a&e e .+eaţă= Crăpăturile in fere&tre nu erau a&tupate cu nimic, iar An c'lţul inafară &e veea pe al'curi, printr-' crăpătură mare, lumina Iilei= Pe p'ea Iăcea Antr-un c'lţ ' .rămaă e Iăpaă= # a 'ua .rămaă, care la fel ca prima nu &e t'pea nici'ată, Iăcea Anăuntrul iIbei An pra.ul u>ii e la intrare= Pentru &'mn >i 'i+na in timpul Iilei, ţăranii făcu&eră laviţe lar.i >i le ac'peri&eră cu piei e ren= Pernă Ami lua&em cu mine= n apr'pierea laviţel'r &e afla ' &'bă e fier pe care &eara ' umpleam cu lemne >i ' aprineam, iar AntinIânu-mă pe laviţă mă ac'peream cu >uba mea in blană e en't >i cu plapuma e blană care Ami fu&e&eră ăruite An Selivani+a= $'aptea mă &periau &cânteile care ţâ>neau pe nea>teptate An &'bă, iar imineaţa, cân mă &culam in pat, mă lua .erul in iIbă care făcea ca apa in +ârău &ă &e ac'pere cu un &trat .r'& e .+eaţă= C+iar in prima Ii am Ancercat &ă a&tup crăpăturile in ferea&tră cu clei >i +ârtie .r'a&ă in aceea An care erau Ampac+etate cumpărăturile făcute An punctul c'mercial >i t't a>a am Ancercat &ă a&tup crăpătura in c'lţul inafară al iIbei= Xineam aprin&ă &'ba Pa.ina 7H
Ii >i n'apte= Cân mă a>eIam la ma&ă An +ainele călur'a&e, ea&upra brâului Ami era cal, mai J'& e brâu Ami era fri.= #ată am f'&t nev'it &ă mă &păl An fri.ul acela= i &-au au& un li.+ean >i 'uă +âraie cu apă; Antr-unul apa era rece, cu bucăţi e .+eaţă, An celălalt fierbinteK >i acă &tau acum &ă mă .âne&c nu pricep cum am reu>it &ă mă &păl An a&tfel e c'niţii= Câte'ată mă treIea n'aptea un tunet f'arte puternic, An&ă nu era tunet, ci tr'&nea .+eaţa e-a curmeIi>ul %ni&eiului, cât e fluviul e lar.= $u am primit prea p rea multă vreme mâncare e la femeia care c are A>i lua&e lua &e 'bli.aţia &ă-mi .ătea&că= cea&ta &-a certat cu iubitul >i a refuIat &ă Ami mai facă e mâncare= m f'&t nev'it pentru prima ată An viaţă &ă Ancerc &ă Ami .ăte&c &in.ur, neavân nici ' iee e&pre e&pre .ătit= .ătit= Pe>te mi-au au& ţăranii, iar celelalte alimente alimente le-am cumpărat e la punctul c'mercial= $u-mi mai auc aminte ce curi'Iitate mi-a ie>it la prima tentativă e a prăJi pe>te, ar Ami auc bine aminte cum am făcut i&eli (i&eli e&te ' mâncare traiţi'nală ru&ea&că, un fel e fiertură .elatin'a&ă (n= tr=))= m fiert răc+iţele >i am Anceput &ă t'rn pe&te ele ami'n= #ricât turnam, t't mi &e părea că fiertura e&te prea iluată, a>a că am c'ntinuat &ă t'rn ami'n până cân t'tul &-a tran&f'rmat Antr-' ma&ă tare= Suferin un a&tfel e fia&c' An privinţa artei mele culinare, trebuia &ă .ă&e&c ' iIbăvire= iIbăv ire= Până la urmă &a Anurat e mine altă femeie, >i a Anceput &ă Ami .ătea&că= veam cu mine $'ul !e&tament, e care nu m-am e&părţit nici An timpul eiluril'r mele= i, An Pla+in', le-am pr'pu& ţăranil'r &ă le cite&c >i &ă le tâlcuie&c %van.+elia= %i au părut că ră&pun Anemnului meu cu bucurie, ar bucuria n-a f'&t lun.ă; cu fiecare n'uă lectură, auit'riul &e Ampuţina in ce An ce mai mult >i, An curân, citirea >i preicile au Ancetat= @'i mai p've&ti Ancă un lucru al lui 2umneIeu pe care am aJun& &ă-l &ăvâr>e&c An Pla+in'= cum, cân &criu ace&te amintiri, am mai mult e treiIeci >i >apte e ani An treapta pre'ţiei >i mai mult e treiIeci >i cinci An cea a ar+ieriei, ar, 'ricât ar părea e ciuat, am b'teIat 'ar trei c'pii= Pe unul, care era apr'ape e m'arte, cu rânuiala pe Pa.ina 7D
&curt, iar pe ceilalţi 'i Antr-un c+ip cu c u t'tul ne'bi>nuit= !'cmai An eilul meu cel mai Anepărtat, la 'uă &ute treiIeci e ver&te inc'l' e Cercul p'lar e n'r, An cătunul Pla+in', am aJun& &ă b'teI 'i micuţi An AmpreJurări ab&'lut ie>ite in c'mun= Precum am &pu& eJa, An afara cel'r trei iIbe mai erau An cătun 'uă l'cuinţe 'mene>ti, intre care pe una ' lua&em rept &t'. e fân, iar pe cealaltă rept m'rman e băle.ar= i iată că t'cmai An acea&ta in urmă am aJun& &ă b'teI= $-aveam nimic - nici ve>minte, nici m'litfelnic - >i neavân m'litfelnic, am alcătuit ru.ă ru.ăci ciun unil ilee eu An&u An&umi mi,, făcâ făcân n int intrr-un -un cear cear>a >aff ' imit imitaţ aţie ie e ep epit itra ra+i +il= l= L'cu L'cuin inţa ţa &ără &ărăcă căci ci'a 'a&ă &ă era era atât atât e &cun &cunăă că nu pu pute team am &ta &ta An pici pici'a 'are re ecât ecât Anc' Anc'v' v'ia iat= t= 2rept 2rept cri&telniţă a &luJit ' c'paie in lemn, iar An t't ră&timpul &ăvâr>irii !ainei m-a Ancurcat viţelul care &e Anvârtea lân.ă cri&telniţă= cum eu, ar+iereu, nu mai aJun. &ă b'teI, căci b'teaIă pre'ţii mei= n Pla+in' &unt e&e'ri .eruri năpra&nice, Ancât ac'l' nu trăie&c ci'ri >i vrăbii, căci, pe fri.uri ca acelea, ele p't &ă An.+eţe An Ib'r >i &ă &e prăvălea&că la pământ ca ni>te b'l'vani= n 'uă luni cât am trăit An Pla+in' am văIut ' &in.ură ată ' pă&ărică ce >eea pe un tufi>, a&emeni unui mare .+em't'c e puf r'Ialiu= #ată am trecut printr-un .er f'arte f'arte a&pru, cân vreme e câteva Iile la rân a bătut nec'ntenit nec'ntenit vântul e miaIăn'apte, miaIăn'apte, căruia l'calnicii Ai &pun &iverM= %&te un vânt e .+eaţă, lin, ar care nu AnceteaIă nici n'aptea, nici Iiua >i pe care caii >i vacile abia Al &uferă= Sărmanele animale &tau nemi>cate Ii >i n'apte, Ant'rcânu-&e cu &patele către n'r= n pri&pa iIbei mele erau atârnate năv'ae pe&căre>ti cu plutit'ri mari in lemn= Cân bătea &iverM-ul &iverM-ul plutit'rii plutit'rii clincăiau fără Ancetare Ancetare >i clincăitul clincăitul l'r Ami amintea 2an&ul m'rţil'rM e Grie.= ineAnţele& că eram &ilit &ă ie& in iIbă atât Iiua cât >i n'aptea, pe Iăpaă >i .er, in pricina fire>til'r trebuinţe= ce&ta era un lucru f'arte anev'i'& anev'i'& >i pe vreme 'bi>nuită, 'bi>nuită, ar cân bătea &iverM-ul &iverM-ul &ituaţia evenea eInăăJuită= eInăăJuită= n Pla+in' am petrecut ceva mai mult e 'uă luni - până la Anceputul Anceputul lui martie - >i Antre Pa.ina 76
timp nu a mai trecut nimeni prin cătun= [%pi&c'pul Luca a f'&t viIitat An Pla+in' e =O= O'n&tantin'v, O'n&tantin'v, f'&t funcţi'nar
p'>tal >i c'mercial, iar An anii 19FE Amputernicit al Antreprinerii e prelucrare a pufului in '&c'va= Prin ace&ta, irect'rul bir'ului p'>tal in !uru+an&, căruia @lăica Luca Ai &alva&e c'pilul b'lnav, i-a tran&mi& epi&c'pului eilat c're&p'nenţa, Ancălcân intericţia &trictă a aut'rităţil'r= aut'rităţil'r= O'n&tantin'v a trecut pra.ul ac'perit e Iăpaă >i a văIut ' iIbă afumată, emult emult nemăturată, nemăturată, cu &'ba ne&p'ită= ne&p'ită= !'t !'t ac'l' Iăcea un braţ e lemne= lemne= Sărăcia Sărăcia l'cuinţei &e veea An t'ate amănuntele= Pe ma&a nev'p&ită &e aflau ' cană cu apă >i ' bucată e pâine nea.ră= $u &e veea nici ' altă +rană= %pi&c'pul Luca &e ru.a= Cu un &emn in mână, ace&ta l-a ru.at pe 'a&pete &ă a>tepte= 2upă Iece minute, făcânu->i ultima metanie Anaintea ic'anei mari >i vec+i, &-a Ant'r& către 'a&pete >i a Ii&; "ar acum &ă facem cun'>tinţăM= flân flân că femeil femeilee refuIa refuIa&er &erăă &ă mai .ătea&că .ătea&că pentru pentru @lăic @lăicaa Luca Luca >i că An .eneral nici nu era nimic e .ătit, O'n&tantin'v a &cri& 'uă n'te pentru cele mai apr'piate puncte c'merciale, ca pr'fe&'rului &ă i &e vână făină albă, Ia+ăr, pe&meţi, pă&at e .râu= S-a văit că @lăica n-avea nici bani, a>a că 'a&petele i-a pr'pu& &ă ia e la el cu Amprumut ' &ută e ruble= 2upă aceea, la ru.ămintea epi&c'pului, O'n&tantin'v a reu>it pe rum &ă ea ' tele.ramă ruel'r ace&tuia, e>i e >i tele.rame per&'nale nu erau primite p rimite An acei ani= Stân e v'rbă cu O'n&tantin'v, @lăica Luca i-a v'rbit e&pre Ant'arcerea An !uru+an& >i a aău.at; 2'mnul 2umneIeu mi-a at e ve&te; pe&te ' lună v'i fi An !uru+an&M= Pe faţa lui O'n&tantin'v &e citea neumerirea, An&ă @lăica, clătinân in cap, a &pu&; @ă, vă, &unteţi necreinci' necreinci'&= &= Cuvintele Cuvintele mele vi &e par e necreIut, necreIut, An&ă a>a va Pa.ina 77
fiM= 2upă ' lună >i Jumătate, O'n&tantin'v a venit in n'u An Pla+in', An&ă @lăica Luca nu mai era ac'l'; fu&e&e u& An !uru+an& ] 2'ar la Anceputul lui martie, 2'mnul mi-a trimi& pe nea>teptate iIbăvire= La Anceputul P'&tului are a &'&it An Pla+in' un curier in !uru+an& aucânu-mi ' &cri&'are An care Amputernicitul GP0 Ami pr'punea re&pectu'& &ă mă Ant'rc An !uru+an&= $u pricepeam ce &e Antâmpla&e, e ce &unt au& Anap'i An !uru+an&, !uru+an&, >i am aflat abia upă Ant'arcerea ac'l'= S-a arătat că An &pitalul in !uru+an& muri&e un ţăran care avea nev'ie imeiată e ' 'peraţie ce nu putea fi făcută fără mine= Lucrul ace&ta i-a &târnit atât e tare pe ţăranii in !uru+an& Ancât ace>tia &-au Anarmat cu furci, c'a&e >i t'p'are, punân la cale un p'.r'm (aciune e uciere) Amp'triva GP0 >i a &'vietului &ăte&c= ut'rităţile in !uru+an& &-au &periat atât e tare că au trimi& Anată upă mine un curier An Pla+in'= Calea Ant'ar&ă până An !uru+an& n-a f'&t prea .rea, >i numai An cătunul lui fin'.+en am cun'&cut neplăceri= Ca &ă mă ucă An cătunul une trăi&e Stalin, fin'.+en l-a trimi& pe unul intre fiii &ăi= Calul mer.ea t't timpul la pa& >i viIitiul nu v'ia &ă Ai ea I'r= $-am mai răbat, i-am &mul& frâiele in mâini >i am Anceput &ă au bice calului= @iIitiul a &ărit in &anie >i a at fu.a Anap'i= $u mi-a răma& altceva e făcut ecât &ă Ant'rc calul >i &ă mer. la pa& până la iIba lui fin'.+en= ce&t aevărat cre>tinM m-a 'cărât in cale afară e .r'&'lan pe mine, ar+iereu, An&ă mânia lui &-a p't'lit Anată ce a primit e la mine ' m'neă in aur e cinci ruble= tunci mi-a at ' perec+e e cai buni, iar ca viIitiu pe un alt fiu al &ău= ntr-unul in cătunele următ'are, am făcut eperienţa călăt'riei cu un ec+ipaJ e câini; la &anie au f'&t An+ămaţi >a&e ulăi Iraveni &iberieni= ce>tia fu.eau bine, ar intr-' ată unul intre ei l-a mu>cat pe altul, ace&ta pe un al treilea >i t'ţi au &fâr>it prin a &e Ancăiera la .rămaă= @iIit @iIitiul iul a c'b'rât >i a Anceput &ă-i alt'ia&că alt'ia&că pe câini cu J'ara in lemn pe care ' f'l'&ea pentru a-i cârmui pe câini= #rinea a f'&t re&tabilită >i câinii ne-au Pa.ina 78
u& cu bine până la e&tinaţie= Primul care m-a Antâmpinat An !uru+an& cu braţele e&c+i&e >i cu neprefăcută bucurie a f'&t c+iar miliţianul-c'm&'m'li&t ce mă u&e&e in !uru+an& An Pla+in'= m Anceput iară>i lucrul An &pital= mputernicitul GP0, care cu multă răutate >i &crâ>nire a inţil'r mă trimi&e&e in !uru+an& An n'r, pe %ni&ei An J'&, pentru ne&upunerea mea, m-a Antâmpinat cu ' p'liteţe căutată, inf'rmânu-&e e&pre &ănătatea mea >i felul An care ' u&e&em An Pla+in'= #ată &-a Antâmplat un incient picant= mputernicitul veni&e la mine la &pital cu 'arecare treabă= n timp ce i&cutam cu el, &-a e&c+i& u>a >i An cameră a intrat un >ir Antre. e tun.u>i cu mâinile Ampreunate &pre a primi binecuvântare e la mine= -am riicat >i i-am binecuvântat pe t'ţi, iar Amputernicitul &-a făcut că nu ba.ă e &eamă= i la mănă&tire, fire>te, am c'ntinuat &ă mer. An &ănii ac'perite cu c'v'are= cea&tă a 'ua petrecere a mea An !uru+an& &-a prelun.it 'pt luni; e la una @e&tire a Prea Sfintei $ă&căt'are e 2umneIeu până An n'iembrie=
[n ace&t ră&timp, @lăica Luca i-a &cri& celebrului fiIi'l'., >i 'm e aâncă
creinţă, acaemicianului Pavl'v; "ubite An ri&t'& frate >i pr'fun &timate c'le., "van Petr'viciR Sur.+iunit pentru ri&t'& la capătul lumii (am petrecut trei luni la HEE ver&te n'r e !uru+an&), apr'ape cu t'tul rupt e lume, am aflat e curân e&pre &ărbăt'rirea umneav'a&tră care a avut l'c cu prileJul aniver&ării a 7D e ani e viaţă ac'perită e &lavă >i e&pre &ărbăt'rirea care urmeaIă &ă aibă l'c a FEE e ani e ei&tenţă a caemiei e >tiinţe= @ă r'. &ă primiţi >i felicitarea mea AntârIiată= 2au &lavă lui 2umneIeu, Care va at ' atât e mare putere a minţii >i a binecuvântat '&tenelile umneav'a&tră= ă Anc+in Pa.ina 79
aânc Anainte-@ă pentru măreaţa 2umneav'a&tră 'peră= Pe lân.ă pr'funul meu re&pect, primiţi ra.'&tea mea >i binecuvântarea mea pentru evlavia 2umneav'a&tră, a cărei ve&te a aJun& la mine prin cei ce vă cun'&c= 5e.ret că felicitarea mea nu p'ate aJun.e la timp la fe&tivitatea acaemică= arul >i mila 2'mnului n'&tru "i&u& ri&t'& &ă fie cu 2umneav'a&tră= Smeritul Luca, epi&c'p e !a>ent >i !ure&tan (f'&t pr'fe&'r e anat'mie >i c+irur.ie t'p'.rafică "a&eneţi-@'in'), !ur+an&, F8=E8=19FDM=
cea&tă &cri&'are a f'&t &cri&ă pe ' f'aie ruptă intr-un caiet, ea&upra fiin e&enată cu cerneală ' cruce= Ca ră&pun& la felicitarea epi&c'pului, "=P= Pavl'v a &cri& An !uru+an&;
Prea Sfinţia @'a&tră >i ra.ă t'vară>eR Sunt aânc mi>cat e cala 2umneav'a&tră felicitare >i vă auc recun'>tinţa mea in inimă pentru ea= n vremuri .rele, pline e necaIuri cu neputinţă e 'c'lit pentru cei care .âne&c >i &imt 'mene>te, rămâne un &in.ur &priJin An viaţă; Amplinirea upă putere a at'riei luate a&upra n'a&tră= Sunt alături e 2umneav'a&tră cu t't &ufletul An mucenicia 2umneav'a&tră= l 2umneav'a&tră &incer ev'tat, "van Pavl'vM ] La miJl'cul verii, nu Ami auc aminte eact An ce c+ip, am avut ' preve&tire e la 2umneIeu - a>a mi &-a părut mie - e&pre .rabnica Ant'arcere in eil= >teptam cu Pa.ina 8E
nerăbare Amplinirea acelei fă.ăuinţe, ar &ăptămânile treceau una upă alta >i t'tul rămânea la fel ca Anainte= m căIut An e&curaJare >i 'ată, An altarul bi&ericii e iarnă, care ăea printr-' u>ă An bi&erica e vară, mă ru.am cu lacrimi An faţa ic'anei in funul altarului= n ru.ăciunea mea era, e limpee, >i cârtire Amp'triva 2'mnului "i&u& pentru Anelun.a neAmplinire a fă.ăuinţei e &l'b'Iire= i intr-' ată am văIut că "i&u& ri&t'& Iu.răvit An ic'ană i-a Ant'r& preacurata Sa faţă e la mine= m căIut An .r'aIă >i eInăeJe >i n-am cuteIat &ă prive&c mai mult ic'ana= Ca un câine bătut am mer& in altar An bi&erica e vară, une am văIut An &trană p'&t'lul= L-am e&c+i& ma>inal >i am citit primul lucru ce mi-a căIut &ub 'c+i= Spre marele meu necaI, nu-mi aminte&c tetul pe care l-am citit, ar acel tet a avut a&upra mea ' Anrâurire (influenă) e-a reptul minunată= Prin acea&ta erau Anfierate nec+ibIuinţa mea >i 'brăInicia cârtirii Amp'triva lui 2umneIeu >i t't'ată era Antărită fă.ăuinţa &l'b'Iirii pe care ' a>teptam cu nerăbare= -am Ant'r& An altarul bi&ericii e iarnă >i am văIut cu bucurie, privin ic'ana, că 2'mnul "i&u& caută iar &pre mine cu ' privire ătăt'are e +ar >i lumin'a&ă= #are n-a f'&t acea&ta ' minuneN
Pa.ina 81
!naintea celui de"al doilea eil
Se apr'pia &fâr>itul eilului meu in !uru+an&= 2e la .ura %ni&eiului veneau unul upă altul vap'arele ce auceau pe numer'>ii mei t'vară>i e eil, care primi&eră ' ată cu mine acela>i termen= !ermenul n'&tru &e Anc+eia&e, >i ultimele vap'are trebuiau &ă ne ucă An Ora&n'iar&= Câte unul >i An .rupuri veneau vap'arele Ii e Ii, iar eu nu eram c+emat la GP0 pentru primirea 'cumentel'r= #ată, Antr-' &eară e la &fâr>itul lui au.u&t, a venit ultimul vap'r, ce trebuia &ă plece a 'ua Ii imineaţa= $-am f'&t c+emat >i mă tulbura&em, ne>tiin că ei&ta 'rin &ă fiu reţinut Ancă un an= n imineaţa Iilei e FE au.u&t, citeam ca e 'bicei 0trenia, iar in caIanul vap'rului ie>eau aburi= Primul ră&unet prelun. al &irenei e pe vap'r=== Cite&c a patra cati&mă in P&altire=== 0ltimele cuvinte ale p&almului B1 mă iIbe&c ca tră&netul=== Le prime&c cu t'ată fiinţa mea ca pe .la&ul lui 2umneIeu către mine= c'l' &pune; nţelepţi-te-v'i >i te v'i Anrepta An calea acea&ta An care vei mer.eK aţinti-v'i &pre tine 'c+ii ei= $u fi ca un cal >i ca un catâr, la care nu e&te pricepereK cu Iăbală >i cu frâu fălcile l'r vei &trân.e, ale cel'r ce nu &e apr'pie e !ineM (P&almi B1, 9-1E)= i, intr-' ată, vine ' lini>te aâncă An &ufletul meu tulburat=== Sirena ră&ună pentru a treia 'ară >i vap'rul &e epărteaIă Ancet e c+ei= l urmăre&c cu un Iâmbet lin >i bucur'& până ce i&pare in 'c+ii mei= er.i, mer.i, nu-mi faci trebuinţă=== 2'mnul mi-a pre.ătit ' altă cale - nu calea Antr-' barJă murară pe care ' tra.i tu, ci lumin'a&a cale ar+ierea&căRM= 2upă trei luni (n'iembrie), iar nu upă un an, 2'mnul a p'runcit &ă mi &e ea rumul, trimiţânu-mi un mic ulcer varic'& al .ambei, An&'ţit e ' inflamaţie vi'lentă a te.umentel'r in Jur= u f'&t nev'iţi &ă mă trimită la Ora&n'iar&= Pa.ina 8F
%ni&eiul An.+eţa&e Antr-' +a'tică An.rămăire e .+eţuri en'rme= 2rumul cu &ania pe el trebuia &ă evină &i.ur 'ar la miJl'cul lui ianuarie= 2'ar unul intre eilaţi, e&erul Ciuin'v, mai fu&e&e reţinut cân pleca&eră ultimele vap'are >i a f'&t nev'it &ă plece Ampreună cu mine= La ace&ta veni&eră &'ţia >i fiica e Iece ani, care a murit pe nea>teptate An !uru+an&= n ultima vreme, bă.a&em e &eamă că Ciuin'v vine mereu la bi&erică, a&cultânu-mi cu luare-aminte preicile= Pe %ni&ei, călăt'rii erau u>i 'ar cu nartele (un fel e &ănii An.u&te), ar pentru mine ţăranii au făcut ' &anie mare >i ac'perită= venit mult a>teptata Ii a plecării=== m trecut pe lân.ă bi&erica mănă&tirii, ce &e afla la ie>irea in !uru+an&, une preica&em mult >i une'ri c+iar &luJi&em= n bi&erică m-au Antâmpinat pre'tul cu crucea >i ' mare mulţime e p'p'r= Pre'tul mi-a p've&tit ' Antâmplare ne'bi>nuită= 2upă Anc+eierea Litur.+iei in Iiua plecării mele, &tin&e&e Ampreună cu epitr'pul t'ate lumânările, An&ă cân a intrat An bi&erică pre.ătinu-&e &ă mă petreacă &-a aprin& e'ată ' lumânare in p'licanru, a &trălucit ' clipă >i ap'i &-a &tin&= >a m-a petrecut iubita mea bi&erică, An care &e aflau m'a>tele &fântului mucenic @a&ile e an.a&ia= Calea anev'i'a&ă pe %ni&ei a f'&t acea lumin'a&ă cale ar+ierea&că pe care, la plecarea ultimului vap'r, mi-' preve&ti&e n&u>i 2umneIeu prin cuvintele p&almului B1; Înţelepţi!te!voi şi te voi îndrepta în calea aceasta în care vei mere" aţinti!voi spre tine oc#ii $ei= @'i privi cum mer.i pe acea&tă cale, iar tu nu te năpu&ti &pre vap'r ca un cal
&au ca un catâr fără minte, care trebuie cârmuit cu frâie >i IăbalăM= Calea mea pe %ni&ei a f'&t cu aevărat cale ar+ierea&că, fiincă la t'ate p'pa&urile une erau bi&erici, unele c+iar e&c+i&e, eram Antâmpinat cu &unet e cl'p'te, &luJeam te-eumuri (&luJbă e !e 2eum) >i preicam=
Pa.ina 8B
n l'curile acelea nu &e mai văIu&e ar+iereu in cele mai Anepărtate vremuri= ntr-un &at mare, la nici HEE e ver&te e %ni&ei&, am f'&t prevenit că nu &e p'ate mer.e mai eparte, că rumul e&te primeJi'&, fiincă pe %ni&ei &e făcu&e ' crăpătură mare An .+eaţă, iar lân.ă maluri apa ie>i&e ea&upra .+eţii pe Antineri mari, ân na>tere a>a-numitel'r Iabere.+iM, >i ealtfel nu erau nici rumuri An tai.aua e lân.ă maluri= i t'tu>i, am mer& mai eparte= m aJun& la ' crăpătură mare, lar.ă e un metru, ce &trăbătea e-a curmeIi>ul Antre. râul= m văIut că An ea &e &cufunau ' &anie >i calul An+ămat la ea, avutul unei femei &ărmane, care &e &trăuia An Iaar &ă Al tra.ă afară= "-am aJutat femeii &ă &c'ată calul >i &ania in apă, upă care am Anceput &ă c+ibIuim ce e&te e făcut= @iIitiul meu, un flăcău creţ >i apri., iar An urma ace&tuia >i viIitiul lui Ciuin'v, n-au >'văit= u &pu& 'ar; Xine-te bineRM, &-au riicat An pici'are, au urlat &ălbatic la cai >i le-au at biceK caii &-au Anc'rat in ră&puteri - >i au trecut An &alt pe&te crăpătură, iar An urma l'r au Iburat prin văIu+ >i &ăniile n'a&tre= 2e la !uru+an& până la Ora&n'iar& am mer& ' lună >i Jumătate= n timpul unei Iile &trăbăteam i&tanţa Antre un cătun >i altul - An meie patruIeci e ver&te= %ram Ambrăcat An +aine in blană tun.u&e, iar pici'arele mi le ac'peream cu ' >ubă in en't= #ată viIitiul m-a ru.at &ă ţin frâiele până ce avea &ă Anrepte el +ama>amentul e pe cai= n mâini aveam mănu>i in blană e iepure, An&ă Anată ce mi-am &c'& mâinile e &ub >ubă >i am luat frâiele mâinile au Anceput &ă-mi ară ca An f'c, a>a cumplit era .erul= n unele cătune veneau la mine f'>ti pacienţi pe care Ai 'pera&em An !uru+an&= mi auc aminte An &pecial e un bătrânel tun.u&, pe Jumătate 'rb An urma tra+'mului, căruia Ai c'recta&em entr'pi'nul prin tran&plant e muc'a&ă= 5eIultatul 'peraţiei fu&e&e atât e bun Ancât bătrânul Ampu>ca la fel ca Anainte vreme veveriţe nimerinu-le rept An 'c+i= 0n băieţel 'perat pentru '&te'mielită femurală etrem e avan&ată, a venit la mine &ănăt'&= u f'&t >i alte Antâlniri a&emănăt'are= Pa.ina 8H
m aJun& cu bine la %ni&ei&, une clerul, care mai Anainte era pe e-a-ntre.ul &ub a&cultarea i&ericii @iiM, ar fu&e&e Ant'r& e mine pe calea reptăţii Anainte &ă plec la !uru+an&, mi-a 'r.aniIat ' primire triumfală= u făcut &luJbă e mulţumire >i, upă ce am &trăbătut Ancă trei &ute treiIeci e ver&te, am aJun& An Ora&n'iar&, cu 'uă Iile Anainte e praInicul $a>terii lui ri&t'&= n Ora&n'iar&, p'p'rul, a>teptânu-mi &'&irea, a>tepta An Iaar fiecare vap'r venit e la .urile %ni&eiului= i a>a n-au reu>it &ă Ami ia&ă An Antâmpinare= m mer& la epi&c'pul mfil'+ie= SluJit'rul lui e c+ilie, m'na+ul eletie, era 'rb e un 'c+i An urma unui leuc'm central al c'rneei >i trebuia &ă i &e facă iriect'mie 'ptică= L-am trimi& la meicul->ef al &pitalului cu ' &cri&'are An care Ai &'licitam permi&iunea &ă efectueI 'peraţia cu pricina An &ecţia e 'ftalm'l'.ie= Cererii mele i &-a at cur& cu multă &'licituine >i, An Iiua următ'are, venin cu eletie la &pital, am văIut An &ecţia e 'ftalm'l'.ie, &pre &urprinerea mea, ' mulţime Antrea.ă e meici care veni&eră &ă privea&că 'peraţia efectuată e mine= !erminân repee cu iriect'mia, mi-am arătat părerea e rău pentru faptul că nu p't &ă le em'n&treI meicil'r 'peraţia e etirpare a &acului lacrimal, care preIintă pentru ei un mult mai mare intere&= i &-a &pu& imeiat că ei&tă An &pital un b'lnav care a>teaptă acea&tă 'peraţie= L-au pre.ătit repee >i le-am relatat meicil'r cum am e .ân &ă fac acea&tă 'peraţie= m Anceput cu e&crierea amănunţită a anat'miei t'p'.rafice a &acului lacrimal, le-am p've&tit e&pre met'a mea e ane&teIie re.i'nală >i, upă ce am Anceput 'peraţia, le-am em'n&trat pa& cu pa& ceea ce t'cmai le &pu&e&em= #peraţia &-a e&fă>urat fără nici ' urere pentru b'lnav >i apr'ape fără +em'ra.ie= n Iiua următ'are, eu >i Ciuin'v eram 'bli.aţi &ă ne preIentăm la GP0, a>a că am mer& ac'l' >i a>teptam pe un c'ri'r e la etaJul Antâi &ă fim c+emaţi= m f'&t c+emat primul, la etaJul 'i= 0n cei&t tânăr a Anceput re&pectu'& inter'.at'riul, An&ă upă &curt timp a intrat aJunctul >efului GP0, a Antrerupt inter'.at'riul >i l-a Ancreinţat altui Pa.ina 8D
lucrăt'r= ce&ta a &c'& f'aia e anc+etă >i a Anceput &ă mă Antrebe e&pre ne&upu&ele >i AnrăIneţele mele Anc'ntrări cu Amputernicitul GP0 in !uru+an&= m ră&pun& An a>a fel că nu mă &cuIam, ci Ai Anvin'văţeam eu pe Amputernicit >i pe pre>eintele c'mitetului eecutiv rai'nal= Cei&tul ce c'n&emna An &cri& ră&pun&urile mele &-a tulburat >i era Antr-' văită Ancurcătură= intrat iară>i aJunctul >efului GP0, a citit pe&te umărul cei&tului ce mă inter'.a An&emnările ace&tuia, upă care le-a aruncat An &ertarul me&ei= Spre uluirea mea, >i-a &c+imbat bru&c t'nul ur e inainte >i, arătân pe ferea&tră &pre caterala i&ericii @iiM, mi-a Ii&; "ată, pe ace>tia Ai i&preţuim, iar pe cei ca umneav'a&tră Ai re&pectăm multM= -a Antrebat une am e .ân &ă mer., lucru ce m-a mirat= Cum, p't 'are &ă mer. une vreauNM= 2a, bineAnţele&M= C+iar >i An !a>entNM= ineAnţele&, >i An !a>ent= $umai că vă r'.; plecaţi cât mai repeeM= 2ar mâine e&te marele praInic al $a>terii lui ri&t'& >i trebuie neapărat &ă fiu la bi&ericăM= Cei&tul An&ă a acceptat acea&ta cu mare .reutate, ru.ânu-mă ca t'tu>i &ă plec imeiat upă Litur.+ie= @eţi primi bilet e tren >i veţi fi u& la .ară= @ă r'., vă r'., ' &ă vă ucem n'iM= mpreună cu cei&tul ce mă inter'.a&e, m-a c'nu& f'arte re&pectu'& J'&, An curtea aceea e p'mină pentru mine in care ' u>ă ăea An beciul mare plin e ecremente An care eu >i t'vară>ii mei e rum fu&e&em ţinuţi până la plecarea An %ni&ei&, iar altă u>ă ăea Antr-un alt beci une avu&e&e l'c Ampu>carea caIacil'r= n acea curte, aJunctul GP0 m-a pu& cu ' p'liteţe căutată Antr-un aut'm'bil, 'r'nânu-i cei&tului &ă mă c'nucă la l'cuinţa une tră&e&em= tiam in eperienţă ce pericul'& e&te &ă creIi An &pu&ele cei>til'r >i a>teptam cu .riJă &ă vă Anc'tr' va Ant'arce aut'm'bilul ac'l' une rumul ' ia la &tân.a &pre pu>cărie, iar la reapta &pre caterala 'rt''ă= #ată aJun>i, cei&tul a &unat la u>ă, iar upă ce .aIa a ie>it, i-a &pu& ace&teia &ă nu A>i facă .riJi cu privire la viIa mea e fl'tant= Salutânu-mă cu re&pect, a plecat, ap'i am trecut &traa Anreptânu-mă &pre caterală, Pa.ina 86
une l'cuia Prea Sfinţitul mfil'+ie= C+iar e la Anceputul i&cuţiei, a intrat m'na+ul eletie &punân că a venit, .âfâin, An fu.ă, un 'arecare 'mn >i cere An.ăuinţa e a mă veea= 2upă cum am .+icit Anată, era v'rba e Ciuin'v, care fu.i&e An.riJ'rat An urma aut'm'bilului An care eram u&, a>teptân la fel e Anfri.urat ca mine &ă vaă An ce parte va Ant'arce ma>ina - la reapta, &pre caterală, 'ri la &tân.a, &pre pu>cărie= 2upă ce Prea Sfinţitul mfil'+ie a at permi&iunea, An cameră a intrat An fu.ă Ciuin'v, in cale-afară e em'ţi'nat, >i &-a aruncat An .enunc+i la pici'arele mele, tân.uinu-&e= 2upă ce a primit binecuvântare e la mine >i e la epi&c'pul mfil'+ie, nea ru.at pe amân'i &ă ne ru.ăm pentru 'i+na &ufletului fiicei &ale e Iece ani, care muri&e pe nea>teptate An !ure&tan= 2upă prive.+erea >i Litur.+ia e Crăciun, pe care le-am &luJit Ampreună cu epi&c'pul mfil'+ie al Ora&n'iar&ului, cei e la GP0 mi-au at ' tră&urică tra&ă e cai >i am plecat la .ară cu Ciuin'v= La Jumătatea rumului ne-a 'prit pe nea>teptate un tânăr miliţian >i a &ărit pe treapta tră&urii, Ancepân &ă mă Ambrăţi>eIe >i &ă mă &ărute= %ra acela>i miliţian ce mă u&e&e in !uru+an& An cătunul Pla+in', la FBE ver&te n'r e Cercul P'lar= La .ară mă a>tepta eJa ' mulţime e 'ameni care veni&eră &ă mă petreacă= n !a>ent m-am Ant'r& prin 'ra>ul Cera&& in re.iunea Oiev, une l'cuiau părinţii mei >i @laimir, fratele meu mai mare= 2in Ora&n'iar& am aJun&, cu bine &-ar putea &pune, până la Cera&&= Călăt'ream Ampreună cu Ciuin'v, >i la #m& trebuia &ă tele.rafieI An Cera&&= #prirea era &curtă, iar tele.raful la etaJ, >i nu am reu>it &ă au fu.a J'& Anainte ca trenul &ă p'rnea&că= n urma unei tele.rame ate e mine, Ciuin'v mi-a lă&at lucrurile An &taţia următ'are, une le-am >i primit - An&ă cu bunul meu t'vară> e rum, care mer.ea Pa.ina 87
An re.iunea r+an.+el&, nu m-am mai Antâlnit= i>căt'are a f'&t Antâlnirea bătrânil'r mei părinţi cu fiul l'r, pr'fe&'r e c+irur.ie evenit epi&c'p= u &ărutat cu ra.'&te mâna fiului l'r, au a&cultat cu lacrimi pani+ia (&luJba para&ta&ului) pe care am &luJit-' pe m'rmântul răp'&atei mele &ur'ri, #l.a= n fine, in Cera&& m-am Ant'r& An !a>ent - a&ta &-a Antâmplat la &fâr>itul lui ianuarie 19F6= n !a>ent am răma& An l'cuinţa une trăia S'fia eleţaia cu c'piii mei, pe care Ai cre&cu&e, Ai euca&e >i Ai ţinu&e An >c'li pe timpul eilului meu= Cei intâi care au venit la mine &ă mă felicite au f'&t patru membri principali ai c'munităţii bapti&te= ce>tia erau An m' evient Jenaţi, An timp ce pentru mine era e neAnţele& &c'pul viIitei l'r= ai târIiu am aflat că primi&eră e la il'v, pre&biterul c'munităţii l'r lenin.răene, ' tele.ramă An care ace&ta le rec'mana &ă mă &alute ca pe un n'u frate al bapti>til'r= 3ire>te, am f'&t nev'it &ă Ai eIamă.e&c An acea&tă privinţă printr-un 'arecare $alivai', f'&t en'ria> plin e râvnă al cateralei >i trecut mai ap'i An c'munitatea bapti&tă= Pe atunci, caterala era eJa em'lată, iar An bi&erica cu +ramul Cuvi'&ului Ser.+ie e 5a'neJ, a &luJit e câteva 'ri un epi&c'p eilat, trecut An i&erica @ieM cât fu&e&em eu eilat= Pr't'iereul i+ail nreev, care Ampărţi&e cu mine .reutăţile eilului An ţinutul %ni&eiului, ap'i An '.uceanA, >i care &e Anap'ia&e nu cu mult Anaintea mea, pretinea &ă &finţe&c bi&erica Sfântului Ser.+ie upă epi&c'pul trecut An &c+i&mă= m refuIat &ă Anepline&c pretenţia lui, fapt care a &luJit rept Anceput al unei .rele amărăciuni= Pr't'iereul nreev a ie>it in &upunerea faţă e mine >i a Anceput &ă &luJea&că la el aca&ă pentru un .rup mic e partiIani ai &ăi= %l i-a &cri& e mai multe 'ri e&pre mine l'cţiit'rului patriar+al, mitr'p'litul
Pa.ina 88
Ser.+ie >i a reu>it &ă Al m'nteIe Amp'triva mea pe l'cţiit'r, e la care am primit, An luna &eptembrie a aceluia>i an, trei +'tărâri care &-au &ucceat rapi e&pre tran&ferul meu e la catera epar+ială a !a>entului An 'ra>ul 5âl& in re.iunea Our& ca vicar, ap'i An 'ra>ul %leţ ca vicar al epi&c'pului e #rl'v >i, An fine, ca epi&c'p titular An "Jev&= @'iam &ă mă &upun fără cârtire ace&t'r mutări, An&ă r&enie, mitr'p'litul $'v.'r'ului, care trăia pe atunci An !a>ent ca eilat >i era An mare prietenie cu mine >i c'piii mei, m-a &fătuit &tăruit'r &ă nu plec nicăieri, ci &ă au cerere pentru a fi &c'& la pen&ie= i &-a părut că trebuie &ă urmeI &fatul venerabilului ierar+, care fu&e&e unul intre cei trei caniaţi la &caunul patriar+al An Sin'ul in 1917= >a am >i făcut, >i am f'&t &c'& la pen&ie An anul 19F7= ce&ta a f'&t Anceputul unei căi păcăt'a&e >i al peep&el'r umneIeie>ti pentru urmarea ei= La catera !a>entului m-a Anl'cuit mitr'p'litul $icanru, care făcea parte t't intre eilaţii in !a>ent= #cupânu-mă 'ar cu primirea b'lnavil'r la mine aca&ă, fire>te că nu am Ancetat &ă mă r'. An bi&erica Sfântului Ser.+ie la t'ate &luJbele, &tân An altar Ampreună cu mitr'p'litul r&enie= [@lăica Luca l'cuia nu eparte e bi&erica Sfântul Ser.+ie= n Iiua fiată
pentru An&crierea b'lnavil'r, 'amenii &e aunau &ub fere&tre inainte e a ră&ări &'arele= La cinci imineaţa Ancepea An&crierea >i upă un cea& >i Jumătate-'uă, pe li&ta pentru luna următ'are &e aunau pe&te patru &ute e nume= O=3= Panratieva, pen&i'nară in !a>ent, A>i aminte>te următ'area Antâmplare= Cân avea >ai&preIece ani, la i&pen&ar i &-a &pu& că &uferă e tubercul'Iă pulm'nară, fapt An urma căruia ea &-a umplut e tulburare= #ameni buni au &fătuit-' &ă &e are&eIe epi&c'pului-pr'fe&'r= 3ata a >'văit multă vreme &ă &e An&crie pentru c'n&ult la celebrul c+irur.= %ucată Antr-' familie e necreinci'>i, ea nu purta cruce la .ât= Până la urmă &-a Pa.ina 89
An&cri& la c'n&ult, ar rânul ei a venit abia upă ' lună= Plin e bunăv'inţă, 'ct'rul a eaminat-' >i a a&cultat-' cu multă atenţie pe pacientă= "-a &pu& că plămânii &unt Antraevăr &labi, ar că până la tubercul'Iă mai are mult= "-a rec'manat ' ietă &trictă, &fătuin-' &ă mear.ă Antr-un l'c une &e face cumâ& (băutură fermentată 'bţinută in lapte e iapă) pentru a &e trata cu cumâ&= Antrebat-'; 2ar miJl'ace aveţi pentru călăt'rieNM= !ânăra auIi&e, nu ' ată, că @lăica Luca nu numai că trateaIă, ci >i aJută material b'lnavii nev'ia>i= S-a .răbit &ă &pună că are bani pentru tratament >i rum, iar @lăica a lă&at-' &ă plece, ânu-i mai Anainte binecuvântare pentru rum= #ată, @lăica Luca a văIut pe treptele &pitalului 'ră>ene&c ' a'le¢ă >i un băieţel= Sen&ibil la necaIurile &trăine, a bănuit Anată ' nen'r'cire >i &-a apr'piat e c'pii= S-a 'veit că tatăl l'r muri&e, iar &in.urul 'm in 'ra> care le era apr'piat - mama l'r - era An &pital, evient pentru multă vreme= Luca i-a u& pe c'pii la el aca&ă >i a an.aJat ' femeie care &ă aibă .riJă e ei până ce avea &ă li &e An&ănăt'>ea&că mama= 3ata (' c+ema ura O'Ju>'), care avea avea pe atunci cinci&preIece>ai&preIece ani, a Anceput &ă Al aJute pe @lăica Luca la c'n&ultaţii= %a >i-a An&u>it repee baIele meicinii >i, upă un an, fără &ă fi făcut nici ' >c'ală e &pecialitate, a evenit ' bună a&i&tentă meicală= @lăica Luca ' trimitea mereu pe ura An 'ra> &ă caute b'lnavi aflaţi An nev'ie e aJut'r >i &u&ţinere materială= 0na intre 'rfanele e&c'perite e ea a f'&t 5aia Purt'va= cea&tă fată veni&e An !a>ent Anată upă terminarea .imnaIiului An năeJea e a->i c'ntinua &tuiile= 2in păcate, ea &-a Amb'lnăvit e pneum'nie= Wăcea Antr-' ca&ă &trăină, iar &ă ' trateIe >i &ă ' An.riJea&că nu avea cine= 5aia era epuiIată= n acele vremuri, cân Ancă nu ei&tau antibi'tice, ar fi putut f'arte u>'r &ă m'ară= La ru.ămintea epi&c'pului Luca, fata a Anceput &ă primea&că mâncare bună Antr-' familie e creinci'>i= 5aia &-a Antărit, &-a pu& pe pici'are= mer& e câteva 'ri ca pacientă la 'ct'rul care ' &alva&e, ap'i &-a Amprietenit cu ura O'Ju>' >i a evenit e-a ca&ei= !rimi&ă e @lăica, Pa.ina 9E
ea Ai căuta cu bucurie pe cei la fel ca ea - &ăraci c+inuiţi e b'ală vreme Anelun.ată= Pe cei e&c'periţi e ea >i ura, @lăica Ai viIita ap'i An per&'ană, Ai aJuta cu bani= Ca&a e pe &traa 0citel&aia a evenit pentru mult timp cel mai ra. l'c al 5aiei= 2upă ce A>i terminau treburile, fetele veneau An cabinetul plin cu rafturi e cărţi @lăicăi Luca= %pi&c'pul >eea An f't'liu, fetele pe taburete An Jurul lui= Stăteau e v'rbă e&pre feluritele Antâmplări ale vieţii, e&pre cărţile citite= 5aia A>i amintea cuvintele pe care le r'&ti&e 'ată @lăica Luca; Principalul An viaţă e&te &ă faci Ant'teauna bine 'amenil'r= 2acă nu p'ţi &ă faci pentru 'ameni un bine mare, &trăuie>te-te &ă faci măcar unul micM= #rice i&cuţie cu el lua parcă e la &ine ' a&emenea Ant'r&ătură Ancât am Anceput &ă Anţele.em val'area 'mului, imp'rtanţa vieţii u+'vnice>tiM, A>i amintea mai ap'i 5ai&a Petr'vna= Pentru ce vii la mineNM - a Antrebat-' @lăica pe 5aia= Se vee că vii la mine upă mân.âiere= n viaţa ta a f'&t, &e pare, puţină mân.âiere===M 0Ibecii care trăiau An !a>ent Al cin&teau f'arte mult pe epi&c'pul-meic= # mulţime e b'lnavi uIbeci veneau An ca&a e pe 0citel&aia= !raucăt'r era ura, care v'rbea fluent uIbeca= !'ţi Al cin&teau pe @lăica Luca, luânu-l >i ca Juecăt'r An c'nflictele intre ei= 2upă Litur.+ie, pe epi&c'pul Luca Al petrecea e 'bicei ' mulţime mare e 'ameni= 2ra.'&tea l'r faţă e @lăica &e revăr&a mai ale& An Iiua lui e nume, B1 'ct'mbrie= n bi&erică &e &ăvâr>ea ' &luJbă &ărbăt'rea&că= ulţimile e creinci'>i nici nu Ancăpeau &ub b'lţile bi&ericii Sfântului Ser.+ie, umpleau curtea bi&ericii >i c+iar ' parte in &traa Pu>in= 2e la ca&a epi&c'pului An&pre bi&erică, &traa era ac'perită pe Antinerea a 'uă bl'curi cu fl'ri târIii e t'amnă= "ar An curtea ca&ei une trăia familia @'in'"a&eneţi, e la cerac până la p'artă, &tăteau criIanteme albe An .+ivece ] n primăvara anului 19BE, &-a aflat că >i bi&erica Sfântului Ser.+ie e&te menită Pa.ina 91
em'lării= $u am putut Anura ace&t .ân >i, cân &-a apr'piat &'r'cul >i fu&e&e eJa fiată ata pentru Anc+ierea bi&ericii, am luat +'tărârea ne&trămutată e a &luJi An acea Ii ultima Litur.+ie, upă care, atunci cân aveau &ă &e arate vrăJma>ii lui 2umneIeu, &ă Iăv'ră&c u>ile bi&ericii, &ă An.rămăe&c An miJl'cul bi&ericii t'ate ic'anele pe lemn mai mari, &ă le &tr'pe&c cu benIină, &ă mă &ui pe ele An mantia ar+ierea&că, &ă aprin benIina cu c+ibritul >i &ă ar pe ru.=== $u puteam &ă rab em'larea bi&ericii=== Să rămân An viaţă trecân prin .r'Iăviile pân.ăririi >i ărâmării bi&ericil'r lui 2umneIeu, era pentru mine un lucru ab&'lut in&up'rtabil= Gâneam că, An urma Jertfei mele, vrăJma>ii lui 2umneIeu vrăJma>ii reli.iei - &e v'r &peria >i &e v'r p't'li, 'prin i&tru.erea bi&ericil'r, care &e revăr&a pe&te t'ată faţa pământului ru&e&c ca un c'l'&al val al iav'lului= !'tu>i, a plăcut lui 2umneIeu ca eu &ă nu pier c+iar la Anceputul &luJirii mele ar+iere>ti >i, prin v'inţa Lui, Anc+ierea bi&ericii Sfântului Ser.+ie a f'&t amânată in 'arecare pricină pentru ' &curtă vreme= "ar eu am f'&t are&tat c+iar An Iiua cu pricina= Pe FB aprilie 19BE am f'&t pentru ultima ată la Litur.+ie An bi&erica Sfântului Ser.+ie >i, An timp ce &e citea %van.+elia, m-am Antărit e'ată cu eplină Ancreinţare An .ânul că v'i fi are&tat An &eara acelei Iile= >a &-a >i Antâmplat, iar bi&erica a f'&t em'lată cân eu eram An Anc+i&'are= n ve&tita &a 'milie pa&cală, Sfântul "'an Gură e ur &pune că 2umneIeu nu numai faptele le prime>teM, ci >i .ânul Al ţine An &eamăM= Pentru +'tărârea mea e a primi m'arte mucenicea&că, &ă-mi ierte 2'mnul 2umneIeu mulţimea păcatel'r meleR
Pa.ina 9F
#ilul din Ar$ang$els%
n Iiua e FB aprilie 19BE, am f'&t are&tat in n'u= [ut'rităţile 'ra>ului v'iau &ă &cape e @lăica Luca, epi&c'p pen&i'nat,
pr'fe&'r lip&it e auit'riu &tuenţe&c, &avant ale cărui cărţi nu &e publicauK v'iau &ă-l iI.'nea&că in 'ra> pe Ancă un cre>tin cu c'l'ana vertebrală nefrântă= n anul 19F9, au Anceput &ă caute un pretet pentru a-l eila pe @lăica= GP0 nu avea nev'ie e Ancălcări reale ale le.il'r &tatului >i, An curân, &-a preIentat 'caIia pentru are&tarea influentului epi&c'p, pe care f'l'&in-', puteau 'bâni >i un 'arecare câ>ti. p'litic= f'&t fabricată ' acuIaţie &tupiă Amp'triva epi&c'pului= Pr'fe&'rul fiIi'l'. "=P= i+ail'v&i, care A>i pieru&e An 19FH fiul, &-a Amb'lnăvit e ' p&i+'Iă An&'ţită e criIe furi'a&e= %l a cerut &ă fie 'm'râtK fiin mai Anainte vreme 'm creinci'&, a aJun& &ă cârtea&că nebune>te Amp'triva lui 2umneIeu >i &ă +ulea&că, &păr.ân ic'anele cu t'p'rul= refuIat &ă A>i Anm'rmânteIe fiul, eclarân că Al va Anvia >i &e 'cupa cu eperienţe implicân tran&fuIii &an.uine= Pr'fe&'rul a f'rm'liIat caavrul băiatului >i l-a pu& Antr-un ulap in &eiul caterei &ale, Anfă>urânu-l Antr-' Ampletitură e răc+ită= i cumpăra m'rtului +aine, Ancălţăminte, ulciuri= i+ail'v&i a evenit .r'&'lan >i cru, &e Antâmpla &ă->i bată &'ţia >i c'piii= S'ţia l-a pără&it= 2upă cinci ani el a luat An că&ăt'rie ' fată cu 'uăIeci e ani mai tânără >i &-a cununat cu ea la bi&erică= $u upă multă vreme, nefericitul pr'fe&'r &-a Ampu>cat= n aceea>i Ii, tânăra lui văuvă a venit la epi&c'pul Luca, i-a p've&tit e&pre &inuciere >i l-a ru.at cu lacrimi pe @lăica &ă intervină ca i+ail'v&i &ă fie pr'+'it >i Anm'rmântat cre>tine>te= @lăica Luca nu mai era ar+iereul l'cului >i ca atare nu putea a eIle.are pentru ' a&tfel e Anm'rmântare= 3ăcânu-i-&e milă e nefericita femeie, el i-a Pa.ina 9B
&cri& un bilet mitr'p'litului r&enie= @lăica r&enie a ră&pun&; 2upă le.ile inainte, &e cerea aeverinţă meicală care &ă ate&te an'rmalitatea p&i+ică a celui care &-a Ampu>cat, An care caI e&te p'&ibil &ă i &e facă Anm'rmântare cre>tinea&căM= %pi&c'pul Luca a &cri& pe ' f'aie parafată; evere&c că pr'fe&'rul i+ail'v&i, pe care l-am cun'&cut per&'nal, >i-a pu& capăt vieţii prin &inuciere, Antr-' &tare e neAn'ielnică b'ală p&i+ică, e care &uferea e mai bine e 'i ani= 2'ct'r An meicină, epi&c'p Luca= D au.u&t 19F9M= nc+etat'rul &'vietic care c'nucea caIul i+ail'v&i a preferat, in c'n&ierente p'litice, &ă c'n&iere că are e-a face nu cu ' &inuciere, ci cu un a&a&inat, >i acuIată a f'&t văuva pr'fe&'rului= n pre&ă au apărut f'ilet'ane e&pre acea&tă tra.eie An care, ca pricină a 'm'rului, era inicată reli.i'Iitatea celei e-a 'ua &'ţii (cre*tină 'rt''ă) a lui i+ail'v&i, care el ar fi f'&t pa&ămite ateu Anver>unat, >i &e făceau aluIii p'litice făţi>e= 2e caI &-au intere&at >i cei in '&c'va fiin trimi& ac'l' pentru a fi &tuiat= La GP0 &-a +'tărât &ă fie tran&f'rmat Antr-un caI p'litic >i antibi&erice&c= n el a f'&t implicat >i @lăica Luca= everinţa eliberată e el a evenit pr'bă e baIă pentru acuIare= 2in celulă, epi&c'pul Luca i-a trimi& anc+etat'rului următ'rul bilet; @ă r'. &ă luaţi la cun'>tinţă că nu cre ab&'lut el'c An &eri'Iitatea acuIării mele An caIul i+ail'v&i= 2rept m'tiv al are&tării mele a &ervit, fără An'ială, ră&pun&ul at e mine pr'cur'rului G= (G'l'v&i) cu prileJul ultimei viIite pe care mi-a făcut-'===M= La ace&t bilet, ca >i la cel e-al 'ilea, nu a urmat nici un ră&pun&= nc+etat'rul GP0 i-a c'nv'cat unul upă altul An cabinetul &ău pe cei mai imp'rtanţi meici ai 'ra>ului, 'rin &ă capete 'veIi funamentate >tiinţificM cu privire la c'nflictul intre @'in'-"a&eneţi >i materiali&tulM i+ail'v&i= Savanţii An&ă v'rbeau cu Ancăpăţânare e&pre in&tabilitatea p&i+ică a lui i+ail'v&i, iar e&pre epi&c'pul Luca ăeau referinţe f'arte re&pectu'a&e >i c+iar amirative= $u ei&ta&e nici un c'nflict >i nici nu avea cum &ă ei&te= Pa.ina 9H
0n 'arecare aJut'r e aut'p&ier e la catera pr'fe&'rului i+ail'v&i, băiat a.ramat e la ţară, care era t'tu>i activi&t e parti, implicat An caI e n'ul >i per&picacele anc+etat'r, a at mărturia 'rită, An care printre altele &e &punea; %perienţele pr'fe&'rului i+ail'v&i l've&c puternic An principiile reli.i'a&e, &'ţia pr'fe&'rului e&te reli.i'a&ă= everinţa clar mincin'a&ă e&pre b'ala p&i+icăM a pr'fe&'rului i+ail'v&i pe care a eliberat-' pr'fe&'rul-meic "a&eneţi (Luca) p'ate fi interpretată An primul rân ca avân &c'pul a&cunerii unei crime - a&a&inarea lui i+ail'v&i - punânu-&e ca paravan &inucierea in m'tive e b'ală p&i+ică vec+e e 'i ani, crima avân ca &c'p Anlăturarea lui i+ail'v&i An veerea apărării principiil'r reli.i'a&e >=a=m==M= Pr'fe&'rii Sl'nim >i 5a.'Ia i-au at anc+etat'rului Ple>an'v ' aeverinţă autentificată 'ficial care ate&ta faptul că @=3= @'in'-"a&eneţi &uferă e &cler'Iă a'rtică, cari'&cler'Iă >i ilataţie &emnificativă a inimii= Cei 'i, cei mai buni interni>ti in !a>ent, au &cri& că natura afecţiunii e care &uferă @'in'-"a&eneţi impune un re.im e repau& &trict >i tratament &i&tematic e lun.ă uratăM= cela>i lucru a &cri& >i 'ct'rul An meicină @== S''l'v, care trata in&uficienţa cariacă a @lăicăi= 2eclaraţiile meicil'r nu au f'&t luate An &eamă= 3iica acuIatului, %lena @alentin'vna, a cerut permi&iunea &ă->i vaă tatăl &pre a-i tran&mite meicamentele nece&are pentru b'ala lui e inimă= urmat reI'luţia; &e lă&a fără c'n&ecinţeM= %pi&c'pul Luca l-a ru.at pe anc+etat'r &ă-i An.ăuie primirea e cărţi >tiinţifice= Pe cerere &-a &cri&; &e refuIaM= n celula &upraplină, une nu era aer, @lăica Luca >i-a pierut cun'>tinţa upă inter'.at'riu= mini&traţia Anc+i&'rii &-a făcut că nu vee nimic= La câteva Iile upă le>in, @lăica Luca a f'&t riicat e pe laviţa in celulă >i u& An cabinetul anc+etat'rului Ple>an'v= " &-a citit in n'u pr't'c'lul e acuIare; #ra>ul !a>ent, anul 19BE, 6 iulie= ===i luân An c'n&ierare faptul că; Pa.ina 9D
1) @'in'-"a&eneţi=== e&te ema&cat An privinţa faptului că pe ata e D au.u&t 19F9, aică An Iiua m'rţii lui i+ail'v&i, 'rin &ă a&cună urmele crimei a&a&inei e fact' a lui i+ail'v&i - &'ţia lui, %aterina, a eliberat ' aeverinţă premeitat fal&ă An care ate&ta că cel uci& era an'rmal in punct e veere p&i+ic, cu &c'pul e a a'rmi vi.ilenţa epertiIei meic'-le.aleK F) că ace&t fapt e&te c'nfirmat e mărturi&irile acuIatului >i 'cumentele aneate la '&arK B) ace&te acţiuni criminale &unt prevăIute An art= 1E-1H, punctul 1, in C'ul Penal al 5S3 0Ibei&tan= ===S- #!/5!; ca cetăţeanul @'in'-"a&eneţi @alentin 3eli'vici=== &ă fie inculpat pentru infracţiunea e tăinuire a uci.a>ului, prevăIută An art= 1E-1H, punctul 1, in C'ul Penal al 5S3 0Ibei&tan= mputernicitul Ple>an'v= Sunt e ac'r; uten', eful Secţiei Secrete= C'nfirm; Oaruţi, Amputernicit al Secţiei SecreteM=
@lăica Luca a a&cultat An pici'are t'ate ace&te ner'Iii= 2e pe el cur.eau >ir'aie e &u'are, e &lăbiciune Ai tremurau mâinile, .enunc+ii i &e An'iau, ar a .ă&it e&tulă putere pentru a &crie, Anmuin t'cul An cerneală, &ub tetul bătut la ma>ină; cuIaţia mi-a f'&t preIentată pe ata e 1B iunie 19BE= $u mă recun'&c vin'vatM= 2upă câteva cea&uri, epi&c'pul Luca era eJa An &pitalul Anc+i&'rii= "nima Ai cea&e=
Pa.ina 96
@lăica Luca a petrecut un an An celulele Anc+i&'rii, lip&it e cărţi, fără &ă primea&că pac+ete, fără &ă &e vaă cu cei apr'piaţi= nc+eta a f'&t Anc+i&ă, An&ă la GP0 t't mai i&cutau pr'blema= "arna, An &trâmtele celule ale Anc+i&'rii era ume >i rece= r+iepi&c'pul Luca era b'lnav= 2e câteva 'ri a f'&t u& la &pital, ap'i in n'u la inter'.at'rii= 2upă aceea, in Anc+i&'area internă a GP0 a f'&t u& An cea c'mună= $umai pe ata e 1D mai a anului următ'r, 19B1, a urmat un pr't'c'l al C'n&fătuirii Speciale a c'le.iil'r GP0= !rei necun'&cuţi (e&te v'rba e unul in celebrele tribunale f'rmate in trei per&'ane ale p'liţiei &ecrete numite tr'ii) au &tabilit, fără nici ' c'nfruntare cu acuIatul, următ'arele; ===@'in'-"a&eneţi @alentin 3eli&'vici &ă fie eilat prin punctul e fr'ntieră GP0 pentru ' peri'aă e trei ani calculaţi Ancepân cu ata e 6 mai 19BEM= %aterina i+ail'v&aia a f'&t lip&ită e reptul e re>einţă An 1F l'calităţi >i a f'& eilată An rai'nul Cita &au #in& pentru trei ani= @lăica Luca a &cri& e trei 'ri anc+etat'rului >i >efil'r ace&tuia cu ru.ămintea e a i &e Anl'cui eilul An Siberia cu cel An &ia Centrală &au !ure&tanul C+ineI, ar a f'&t refuIat= n pre&a muncit're&c-ţărănea&căM, caIul i+ail'v&i a luat ' ampl'are nemaivăIută= u f'&t &cri&e la c'mană ' &erie Antrea.ă e pr'ucţii arti&tice; r'manul GraniţaM al lui 'ri&'.leb&i, pie&a %perienţaM a lui !reni'v, rama @'m trăiRM a lui Lavrenev= n fiecare intre ace&tea, .enialul &avant materiali&t, care prin eperienţele &ale aJun&e&e .ata &ă e&c'pere cum p't fi Anviaţi m'rţii, căea Jertfă fanati&mului reli.i'&= %rau c+iar caIuri e &avanţi care reacţi'nau An pre&ă Amp'triva caracterului ab&'lut ne>tiinţific al ace&t'r pr'ucţii ]
La inter'.at'rii, m-am c'nvin& că v'r e la mine &ă mă lepă e cinul ar+iere&c= tunci am eclarat .reva f'amei An &emn e pr'te&t= 2e 'bicei ace&te eclaraţii Pa.ina 97
nu &unt luate An &eamă >i eţinuţii &unt lă&aţi &ă flămânIea&că An celulă până cân &tarea l'r evine pericul'a&ă, >i 'ar atunci &unt tran&feraţi An &pitalul Anc+i&'rii= Pe mine An&ă mau trimi& la &pital i&-e-imineaţă, Anată upă ce am intrat An .reva f'amei= m răbat e f'ame >apte Iile= "n&uficienţa cariacă evenea in ce An ce mai pre.nantă >i, An cele in urmă, am Anceput &ă v'mit &ân.e= ce&t fapt l-a alarmat f'arte tare pe meicul->ef al GP0, care mă viIita An fiecare Ii= n a 'pta Ii e .reva f'amei, pe la prânI, 'rmitam= n &tarea e &'mn'lenţă An care eram, am &imţit că lân.ă patul meu &e află un .rup e 'ameni= 2e&c+iIân 'c+ii, am văIut un .rup e cei>ti >i meici, Antre care celebrul interni&t, pr'fe&'rul Sl'nim= eicii mi-au eaminat inima >i i-au >'ptit >efului cei>til'r că lucrurile &tau pr'&t= S-a at 'rin &ă fiu u& cu pat cu t't An cabinetul meicului Anc+i&'rii, une nu i &-a permi& &ă rămână nici măcar pr'fe&'rului Sl'nim= eful cei>til'r mi-a &pu&; 2aţi-mi v'ie &ă mă preIint - nu mă cun'a>teţi &unt l'cţiit'rul >efului GP0 in &ia Centrală= $'i ţinem f'arte mult c'nt e marea p'pularitate e care vă bucuraţi atât ca mare c+irur., cât >i ca epi&c'p= $u putem permite &ub nici ' f'rmă &ă c'ntinuaţi .reva f'amei= @ă au cuvântul e 'n'are ca activi&t p'litic că veţi fi eliberat acă Ancetaţi .reva f'ameiM= !ăceam= 2e ce tăceţiN $-aveţi Ancreere An mineNM= m ră&pun&; tiţi 'ar că &unt cre>tin, iar le.ea lui ri&t'& ne p'runce>te &ă nu .ânim rău e&pre nimeni= ine, vă creM= m f'&t u&, nu An l'cul inainte, ci Antr-' cameră e &pital mare >i pu&tie= ncuiet'area a bubuit >i mi &-a părut că am răma& &in.ur= 2e'ată An&ă am auIit tân.uiri &ure, in ce An ce mai puternice, >i am Antrebat; Cine plân.eN Pentru ce plân.eţiNM= i am auIit următ'arele cuvinte, Antretăiate e &u&pine; Cum &ă nu plân. văIânu-văN 2e mult timp urmărim cu Anc'rare &'arta umneav'a&tră >i vă preţuim mult lupta er'ică= %u &unt un membru al c'mitetului central al partiului &'ciali&t-rev'luţi'naril'rM= $-a reu>it &ă A>i termine v'rba că Ancuiet'area a bubuit >i An cameră a intrat >eful epartamentului Pa.ina 98
&ecret al GP0= ce&ta i-a &pu& e&erului că Al v'r uce An Samaran, une fu&e&e are&tat, >i ac'l' Al v'r elibera= Până >i un 'm care avu&e&e mult e-a face cu GP0, ca e&erul, a creIut An &pu&ele cei&tului= %l era An a n'uă&preIecea Ii e .reva f'amei >i aJun&e&e An acea &tare e &lăbire a v'inţei e reIi&tenţă, e aut'c'mpătimire >i frică e m'arte care e&te inevitabilă la cei ce flămânIe&c vreme Anelun.ată= L-au lă&at An Samaran câteva Iile >i bineAnţele& că nu l-au eliberat, ci l-au u& la '&c'va= Ce &-a mai Antâmplat cu el upă aceea, nu >tiu= 3ire>t 3ire>tee că nici nici pe mine mine nu m-au m-au eliber eliberat, at, An ciua ciua cuvântu cuvântului lui e 'n'are 'n'are al activi&tului p'liticM= !imp e 'uă-trei Iile am primit pac+ete Ambel>u.ate e la c'piii mei, upă care care am refu refuIa Iatt &ă le ma maii acce accept pt >i am e ecl clar arat at in in n' n'uu .rev .revaa f'am f'amei ei== cea cea&t &taa &a prelun.it 'uă &ăptămâni, la capătul căr'ra aJun&e&em An a>a ' &tare că e-abia puteam umbla umb la pe c'ri' c'ri'rul rul &pital &pitalului ului ţinânu-m ţinânu-măă e pereţi pereţi== ncerca ncercam m &ă cite&c cite&c Iiarul Iiarul,, ar nu Anţele.eam nimic, căci parcă mi &e a>ternu&e pe creier un văl .reu= 2in n'u a venit la mine aJunctul >efului epartamentului &ecret >i mi-a Ii&; m c'municat c'municat la '&c'va faptul că faceţi .reva f'amei >i e ac'l' a venit verictul verictul An caIul umneav'a&tră, ar nu putem &ă vi-l c'municăm până nu Ancetaţi .reva f'ameiM= 5ămă>iţa e Ancreere pe care ' mai aveam An &pu&ele cei>til'r &-a AncălIit >i am căIut e ac'r &ă AnceteI .reva f'amei= tunci mi &-a eclarat că trebuie &ă mer. An 'ra>ul O'tla&, nu u& &ub paIă in etapă An etapă, ci liber - An&ă >i e acea&tă ată am f'&t An>elat= 2upă apr'imativ ' &ăptămână am f'&t trimi& in etapă An etapă >i am mer& An va.'nul pentru eţinuţi până la Samara, une ne-au lă&at cam ' &ăptămână An Anc+i&'are= Cu privire la acea &ăptămână, mi-au răma& amintiri Antunecate >i apă&ăt'are= La '&c'va am f'&t tran&feraţi An alt va.'n pentru eţinuţi >i am mer& An c'ntinuare până An 'ra>ul O'tla&= n va.'n erau atât e mulţi păuc+i, că imineaţa >i &eara &c'team e pe mine Pa.ina 99
t'ată lenJeria, .ă&in An fiecare Ii An ea An Jurul a ' &ută e păuc+iK printre ei &e aflau păuc+i ne.ri e ' mărime cum nu mai văIu&em= Ca merine pentru rum, am primit câte ' bucată e pâine >i un pe>te &ărat la 'i 'ameni= %u nu le-am mâncat= 2upă &'&irea An O'tla&, am f'&t u>i la trei ver&te e ace&ta, pe malul ni&ip'& al 2vinei e $'r, Antr-un la.ăr care primi&e numele e aari+aM, alcătuit in 'uă &ute e barăci, An care trăiau familii familii Antre.i e ţărani e&c+iaburiiM e&c+iaburiiM in f'arte multe .ubernii .ubernii ale 5u&iei= c'peri>urile An pantă, in &cânură, ale barăcil'r, ră&ăreau e-a reptul in pământul ni&ip'&= n barăci erau 'uă rânuri e laviţe, iar An miJl'c un l'c e trecere= Cân pl'ua, prin ac'peri>urile putree An barăci &e revăr&au t'rente t're nte e apă= ntr-' imineaţă, am văIut cum An piaţeta in centrul la.ărului au f'&t aunaţi 'uă &ute e eţinuţi >i, upă Anre.i&trare, au f'&t mânaţi An ni>te barJe tra&e e un vap'ra> pe râul @âce.a, care &e var&ă var&ă nu eparte e O'tla& An 2vina e $'r= @âce.a cur.e prin l'curi pu&tii, c'ri e>i, neumblaţi= Precum aveam &ă aflu mai târIiu, t'ţi cei trimi>i cu barJele au f'&t ebarcaţi An aâncul c'rului la câteva Ieci e ver&te ver&te e O'tla&, O'tla&, li &-au at t'p'are >i feră&traie feră&traie >i li &-a 'r'nat &ă c'n&truia&c c'n&truia&căă iIbe= $u >tiu ce &-a mai Antâmplat cu ei= %u am f'&t mutat la &curt timp in aari+a An O'tla& >i mi &-a pr'pu& &ă c'n&ult b'lnavii An ambulat'riu, ambulat'riu, iar ceva mai târIiu am f'&t tran&ferat An calitate e c+irur. An &pitalul in O'tla&= C+iar Anainte e a fi mutat An O'tla& in aari+a, a iIbucnit ' epiemie e tif'& eantematic= L'cuit'rii O'tla&ului mi-au p've&tit că An aari+a bântuiau cu un an Anainte tif'&ul eantematic >i alte varietăţi e tif'&, precum >i epiemii e mai t'ate b'lile c'nta.i'a&e ale c'pilăriei= n acea peri'aă cumplită, An aari+a &e &ăpa Iilnic câte ' .r'apă mare An care &e An.r'pau la &fâr>itul Iilei cam >apteIeci e caavre= $u mi-a f'&t at &ă 'pereI ecât f'arte &curt timp An &pitalul in O'tla&; am f'&t anunţat că trebuie &ă mer. cu vap'rul la r+an.+el&= n primul an e viaţă An r+an.+el& am Antâmpinat mari .reutăţi cu l'cuinţa >i eram apr'ape pe rumuri= $u Pa.ina 1EE
numai meicii meicii in &pital, &pital, ci >i - &pre marea mea mirare - An&u>i epi&c'pul epi&c'pul e r+an.+el& r+an.+el& m-au Antâmpinat e&tul e u>măn'&= i &-a pr'pu& &ă lucreI ca c+irur. An ambulat'riul mare= c'l' am avut p'&ibilitatea &ă vă femei 'perate in&uficient e raical pentru cancer al .lanei mamare >i, e aceea, cân venea la mine ' b'lnavă cu cancer e &ân, nu ' trimiteam la &pital, ci Ai efectuam An ambulat'riu ' 'peraţie f'arte raicală= flân e ace&t lucru, meicii in &pital au făcut plân.ere Amp'triva mea la irect'rul 2epartamentului re.i'nal pentru &ănătate, An&ă ace&ta i-a Antrebat; %i bine, 'peraţia a ecur& cu &ucce&, b'lnava e&te vie, nu au apărut nici un fel e c'mplicaţii; ce mai vreţiNM= L'cuin An r+an.+el&, am 'b&ervat că mi-a apărut ' f'rmaţiune tum'rală pr'eminentă ce mă făcea &ă &u&pecteI un cancer, cancer, lucru pe care l-am c'municat >efului epartamentul epartamentului ui &ecret, &ecret, cerân cerân permi&iunea permi&iunea &ă plec la '&c'va pentru 'peraţie= ce&ta ce&ta a Antrebat la '&c'va >i upă 'uă &ăptămâni am primit permi&iunea e a pleca &ă mă 'pereI, ar nu la '&c'va, ci An Lenin.ra= m f'&t mirat e ace&t lucru, ar am văIut An trimiterea la Lenin.ra calea arătată mie e 2umneIeu= n va.'n am făcut cun'>tinţă cu un tânăr meic, care upă &'&irea An Lenin.ra m-a invitat &ă &tau la el, &căpânu-mă e ificultăţile care mă a>teptau Antr-un 'ra> necun'&cut= %l m-a u& eparte, pe in&ula @a&iliev&i, Antr-un mare &pital clinic, An &ecţia e c+irur.ie a pr'fe&'rului $=$= Petr'v, cel mai bun &peciali&t An 'nc'l'.ie= Pr'fe&'rul Petr'v mi-a ac'rat multă atenţie >i m-a 'perat= !um'ra eciIată &-a 'veit a fi beni.nă (lip&ită e .ravitate)= 2upă eternare, am mer& An mănă&tirea $'v'-2evicii, eJa Anc+i&ă, >i am f'&t primit cu multă prietenie e mitr'p'litul mitr'p'litul Serafim, ce l'cuia ac'l'= 2in clinică m-a c'nu& An mănă&tire f'&tul meu &tuent, 'ct'rul 'l'nI= m
Pa.ina 1E1
&tat e v'rbă cu el pe teme meicale, fiin f'arte eparte e 'rice .ânuri >i i&p'Iiţii &uflet &uflete>t e>tii cât e cât mi&tice= mi&tice= "ată "ată An&ă An&ă ce &-a Antâmpla Antâmplatt An c'ntinu c'ntinuare are== La mitr'p mitr'p'li 'litt am aJun& aJun& AntrAntr-'' &âmbăt &âmbătă, ă, nu cu mult mult timp timp Anaint Anaintea ea prive.+ prive.+eri eriii e t'ată t'ată n'aptea n'aptea,, >i m-am m-am Anreptat &pre bi&erica mare a mănă&tirii cu cea mai banală &tare &ufletea&că= SluJea un ier'm'na+, iar eu &tăteam An altar= Cân &-a apr'piat vremea citirii %van.+eliei am &imţit e'ată e'ată ' tulburare tulburare neAnţelea&ă, neAnţelea&ă, care cre>tea cre>tea f'arte repee >i care a aJun& &ă aibă ' putere uria>ă An timp ce a&cultam cuvintele &finte= %ra a un&preIecea %van.+elie a nvierii= m primit cuvintele 2'mnului "i&u& ri&t'& către ap'&t'lul a p'&t'lul Petru; Sim'ne, Sim'ne, fiul lui "'na, ă iube>ti iube>ti tu mai mult ecât ace>tiaN=== ace>tiaN=== Pa>te 'ile eleM ("'an F1, 16) cu ne.răit cutremur >i em'ţie, ca fiin &pu&e nu lui Petru, ci ,nemiJl'cit, mie= !remuram cu t't trupulK nu am putut &ă mai a>tept &fâr>itul prive.+erii, p rive.+erii, am mer& la mitr'p'litul Serafim Se rafim >i i-am p've&tit e&pre e&pre cele Antâmplate Antâmplate== %l m-a a&cultat cu multă luare-aminte, luare-aminte, &punânu-mi &punânu-mi că >i An viaţa lui &e Antâmpla&eră lucruri a&emănăt'are= @reme e Ancă 'uă-trei luni, e fiecare ată cân Ami auceam aminte e cele trăite la citirea celei e-a un&preIecea %van.+elii, Ancepeam iar &ă tremur >i lacrimile Ami cur.eau >ir'aie= La un e e&t &tul ul e &cur &curtt ră&t ră&tim impp e la Ant' Ant'ar arce cere reaa me meaa in in Leni Lenin. n.ra ra An r+an.+el&, am f'&t c+emat la '&c'va e Amputernicitul &pecial al C'le.iului GP0 >i, upă &'&irea mea ac'l', ace&ta a purtat cu mine vreme e trei &ăptămâni i&cuţii Iilnice f'arte Anelun.ate= " &e ău&e &arcina e a reviIui caIul meu Antrucât, upă &pu&ele lui An !a>ent, fu&e&em Juecat e cretini cu cap e tablăM= Se Anţele.e că avea mi&iunea e a mă &tuia temeinic= n cuvintele lui era multă lin.u>ire, mă riica An &lăvi An fel >i c+ip= i-a pr'mi& ' cateră e c+irur.ie An '&c'va >i era cât &e p'ate e limpee că vrea ca eu &ă mă lepă e &luJirea ar+ierea&că= Cum &puneam mai evreme, Anaintea celui e-al 'ilea are&t fu&e&em &c'& la pen&ie e l'cţiit'rul patriar+al, mitr'p'litul Ser.+ie= 3ără &ă ba. e &eamă, cuvintele Pa.ina 1EF
mier'a&e ale Amputernicitului &pecial Ami 'trăveau inima >i cu mine &-a Antâmplat ' cât &e p'ate e .rea nefericire >i un mare păcat, fiincă am &cri& ' a&emenea eclaraţie; $u activeI ca ar+iereu >i &unt la pen&ie= n actualele c'niţii nu c'n&ier că e&te p'&ibil &ă c'ntinui &luJirea, >i ca atare, acă cinul meu u+'vnice&c nu va Ampieica acea&ta, a> vrea &ă capăt p'&ibilitatea e a lucra An 'meniul c+irur.iei= !'tu>i, nu mă v'i lepăa nici'ată e cinul ar+iere&cM= $u Anţele., nu Anţele. el'c cum am putut &ă uit atât e repee p'runca n&u>i 2'mnului "i&u& ri&t'& ce mă cutremura&e atât e aânc An Lenin.ra; Pa>te mielu>eii ei=== Pa>te 'ile ele===M= Sin.ura eplicaţie pe care ' p't .ă&i e faptul că Ami era in cale afară e .reu &ă mă e&prin e c+irur.ie= 2upă acea&tă eclaraţie a mea, a cărei c'pie am lă&at-' mitr'p'litului Ser.+ie, nu numai că nu am f'&t eliberat Anainte e termen, cum &e Antâmplă e 'bicei cu eilaţii c+emaţi la Amputernicitul &pecial ci, upă ce m-au u& Anap'i An r+an.+el&, mi-au mai aău.at ' Jumătate e an la termen= 2'ar la &fâr>itul anului 19BB am f'&t eliberat >i am plecat la '&c'va= 3ire>te, 2'mnul 2umneIeu >tia că am e .ân &ă fac un n'u pa& păcăt'& >i m-a prevenit printr-un accient e tren care, in păcate, m-a &periat 'ar, fără &ă mă Anveţe minte= Primul lucru pe care l-am făcut la '&c'va a f'&t &ă mă preIint la cancelaria l'cţiit'rului, mitr'p'litul Ser.+ie= Secretatul ace&tuia m-a Antrebat acă nu 're&c &ă 'cup una intre caterele ar+iere>ti răma&e libere= Pără&it e 2umneIeu >i lip&it e Juecată, mi-am &p'rit .reul păcat ân p'runcii lui ri&t'&; Pa>te 'ile eleM cumplitul ră&pun&; $uM= Ceva mai evreme +'tărâ&em &ă plec la !a>ent >i Ai &cri&e&em An ace&t &en& mitr'p'litului r&enie, ar in ră&pun&ul lui am priceput că nu &e bucură el'c e venirea mea=
Pa.ina 1EB
ncă inainte e Anc+eierea eilului in r+an.+el&, i-am trimi& lui @laimir&i, c'mi&arul p'p'rului pentru 'cr'tirea &ănătăţii, ' &cri&'are cu ru.ămintea e a-mi a p'&ibilitatea &ă mă 'cup cu elab'rarea &tuiil'r e c+irur.ie &eptică Antr-un in&titut &pecial e cercetare= Spre pierIania mea, e la mitr'p'litul Ser.+ie am mer& la ini&terul pentru 'cr'tirea &ănătăţii pentru a face per&'nal emer&uri An acea&tă privinţă= C'mi&arul p'p'rului, @laimir&i nu m-a primit, ci m-a trimi& la aJunctul &ău= "-am cerut aJunctului &ă &e 'r.aniIeIe pentru mine un in&titut >tiinţific &pecial e cercetări An 'meniul c+irur.iei &eptice= ce&ta a arătat multă Anţele.ere faţă e cererea mea >i a pr'mi& că va v'rbi e&pre ea cu 3e''r'v, irect'rul in&titutului e meicină eperimentală, care urma &ă vină la el curân= Spre bucuria iav'lului, &pre pierIania mea, m-am bucurat f'arte mult e ace&t lucru= 2umneIeu An&ă, Care m-a păIit >i a Anreptat cărările mele, m-a păIit e pieire, căci 3e''r'v a refuIat &ă ea pe mâinile unui epi&c'p c'nucerea unui in&titut e cercetări >tiinţifice= $u aveam Anc'tr' &-' mai apuc, An&ă, An vreme ce prânIeam la mitr'p'litul Ser.+ie, unul intre ar+ierei m-a &fătuit &ă mer. An Crimeea= 3ără nici un &c'p raţi'nal, am urmat ace&t &fat >i am plecat la 3e''&ia= c'l' am &imţit că m-am abătut e la calea reaptă >i că am f'&t pără&it e 2umneIeuK mâneam Antr-un birt murar, Ann'ptam An ca&a unui ţăran >i am &fâr>it prin a lua ' altă +'tărâre fără n'imă; &ă mă Ant'rc An r+an.+el&= c'l' am primit in n'u b'lnavi An ambulat'riu vreme e 'uă luni= n r+an.+el& &-a e&c+i& pe atunci un in&titut e meicină >i mi &-a pr'pu& catera e c+irur.ie= m refuIat >i, veninu-mi Antrucâtva An fire, am plecat la !a>ent= Să rămân An&ă An !a>ent, făcân pr'bleme mitr'p'litului r&enie, nu era cu putinţă= m ecăIut An a>a mă&ură că am Ambrăcat +aine civile >i An ini&terul pentru 'cr'tirea &ănătăţii am primit p'&tul e c'n&ultant pe lân.ă &pitalul e b'li e'tice= i ac'l' &imţeam că +arul lui 2umneIeu m-a pără&it= #peraţiile pe care le Pa.ina 1EH
făceam erau nereu>ite= m intrat An r'lul, nep'trivit pentru un epi&c'p, e lect'r e 'nc'l'.ie >i An curân am f'&t .reu peep&it e 2umneIeu= -am Amb'lnăvit e febra tr'picală Papatacci, care &-a c'mplicat cu e&prinere e retină la 'c+iul &tân.= Plecân la !a>ent, am primit c'nucerea unei mici &ecţii e c+irur.ie &eptică, avân 'uăIeci >i cinci e paturi, e pe lân.ă &pitalul clinic 'ră>ene&c= ai târIiu, acea&tă &ecţie a f'&t etin&ă la cinciIeci e paturi= $u upă multă vreme, am aflat e 'peraţia 'ftalm'l'.ului elveţian G'pin, prin care &e vinecau Antre 6E >i 8E e pr'cente in caIurile e eIlipire e retină= cea&tă 'peraţie &-a ră&pânit rapi An t'ate ţările, >i An '&c'va ' efectua pr'fe&'rul #inţ'v= m lă&at munca An 'meniul c+irur.iei &eptice >i am plecat la '&c'va, An clinica lui #inţ'v= ce&ta mi-a făcut e 'uă 'ri 'peraţia G'pin, fiincă prima ată nu ientifica&e eact t'ate punctele e eIlipire= 2upă 'peraţie Iăceam cu 'c+ii banaJaţi >i &eara târIiu m-a cuprin& iară>i 'rinţa pătima>ă e a c'ntinua munca An 'meniul c+irur.iei &eptice= C+ibIuiam cum &ă-i &criu in n'u c'mi&arului p'p'rului pentru 'cr'tirea &ănătăţii >i cu ace&te .ânuri am a'rmit= ântuinu-mă, 2'mnul 2umneIeu mi-a trimi& un &'mn preve&tit'r cu t'tul ne'bi>nuit, pe care mi-l auc aminte cu e&ăvâr>ită limpeIime >i acum, upă mulţi ani= @i&am că &unt Antr-' bi&ericuţă pu&tie, An care era luminat puternic 'ar altarul= n bi&ericuţă, nu eparte e altar, lân.ă perete, &e afla racla unui 'arecare cuvi'&, ac'perită cu un capac .reu in lemn= n altar, pe Sfânta a&ă, era pu&ă ' &cânură lată, iar pe acea&ta era Antin& un caavru 'mene&c .'l= 2e amân'uă părţile me&ei >i Anap'ia ace&teia &tăteau An pici'are &tuenţi >i meici, care fumau An timp ce eu le ţineam un cur& e anat'mie pe caavru= 2e'ată m-a cutremurat un bubuit .reu >i, Ant'rcânu-mă, am văIut că a căIut capacul e pe racla cuvi'&ului, ace&ta &-a a>eIat pe raclă >i, Ant'rcânu-&e, mă prive>te cu 'Jană mută= -am treIit plin e .r'aIă= $u p't &ă Anţele. e ce, ar ace&t vi& Anfric'>ăt'r nu mi-a bă.at minţile An cap= Pa.ina 1ED
2upă eternare m-am Ant'r& An !a>ent >i am c'ntinuat Ancă 'i ani munca An &ecţia e c+irur.ie &eptică, muncă le.ată e&e'ri e nece&itatea efectuării e &tuii pe caavre= i nu ' ată mi-a trecut prin cap că ' a&emenea muncă e&te e neAn.ăuit pentru un epi&c'p= ai bine e 'i ani am c'ntinuat acea&tă muncă >i nu puteam &ă mă rup e ea, fiincă ea Ami 'ferea, una upă alta, e&c'periri >tiinţifice f'arte imp'rtante, iar 'b&ervaţiile acumulate An &ecţia e c+irur.ie &eptică aveau &ă alcătuia&că mai ap'i cel mai imp'rtant funament pentru cartea mea Stuii e c+irur.ie &epticăM= n ru.ăciunile mele e p'căinţă, am cerut cu '&ârie iertare e la 2umneIeu pentru c'ntinuarea vreme e 'i ani a lucrului An c+irur.ie, An&ă 'ată ru.ăciunea mea a f'&t 'prită e un .la& in lumea nepământea&că; Pentru acea&ta nu te p'căiRM= i am Anţele& că Stuiile e c+irur.ie &epticăM au f'&t plăcute lui 2umneIeu, fiincă au mărit ne&pu& e mult puterea >i An&emnătatea mărturi&irii numelui lui ri&t'& e către mine An f'cul pr'pa.anei antireli.i'a&e= Pe ata e 1E februarie 19B6, a murit &ubit, An urma unei +em'ra.ii cerebrale, mitr'p'litul r&enie= Cu Prea Sfinţitul r&enie Antreţineam cele mai apr'piate >i mai prietene>ti relaţii= %l Ai iubea pe c'piii mei >i pe S'fia Ser.+eevna >i mer.ea e&e'ri la ei= i-a ăruit 'uă f't'.rafii ale &ale, &criin pe una intre ele; ertfei pentru JertfăM (3ilipeni F, 17), iar pe cealaltă; Prin tine, frate, &-au 'i+nit inimile &finţil'rM (3ilim'n 1, 7)= S-a f't'.rafiat >i Ampreună cu mine= mi a&culta preicile cu multă luare-aminte >i le preţuia mult= 2e&pre &ine &punea că a Amplinit t't ce Al meni&e 2umneIeu &ă Amplinea&că >i, ca atare, a>tepta m'artea=
Pa.ina 1E6
Al treilea arest
2upă un an, An 19B7, a Anceput ' peri'aă cumplită pentru Sfânta i&erică peri'aa &tăpânirii lui %J'v ca >ef al GP0-ului e la '&c'va= Anceput reprimarea An ma&ă a clerului >i a tutur'r cel'r &u&pectaţi e u>mănie Amp'triva puterii &'vietice= ineAnţele&, am f'&t are&tat >i eu= [n aJunul are&tării, are&tării, la @lăica Luca &-a făcut perc+eIiţie= perc+eIiţie= cea&ta cea&ta a avut l'c,
ca e 'bicei, n'aptea= u venit câţiva 'ameni An civil, un miliţian, p'rtarul= u luat ic'anele, >i-au bă.at na&ul An &ertarele me&ei >i An ulapuri= 0n tânăr cei&t a &pintecat cutia cu &cri&'rile răp'&atei nna Lan&aia= @lăica Luca >eea Antr-un c'lţ fără &ă r'&tea&că ' v'rbă= n miJl'cul 'ăii Iburau la .rămaă cărţile, +ainele, manu&cri&ele meicale= meicale= !ânărul !ânărul cei&t a cerut permi&iunea permi&iunea &ă fumeIe= fumeIe= %pi&c'pul a ră&pun&; ră&pun&; @ă bă.aţi na&ul An &cri&'rile &'ţiei mele, faceţi nu &e >tie-ce An ca&a mea= >aar, faceţi ce vreţi >i An c'ntinuare===M Pe atunc atuncii @lă @lăic icaa Ampl Amplin inea ea >aiI >aiIec ecii e an ani, i, iar iar e 'c 'c+i +iul ul rep reptt 'rbi 'rbi&e &e cu e&ăvâr>ire] 5e.imul lui %J'v era Antr-aevăr Anfric'>ăt'r= La inter'.at'rii &e f'l'&eau c+ia c+ iarr >i t'rt t'rtur urii T'b& T'b&er erva vaţi ţiaa Sfân Sfântu tulu luii Luca Luca pa pare re 'a 'are recu cum m na naiv ivăă a acă că ne .â .ân nim im la binecun'&cutele met'e prin care b'l>evicii au pu& mâna pe putere >i >i-au c'n&'liat-' c+iar e la Anceput, ar trebuie &ă luăm An c'n&ierare faptul că An timpul preceentel'r are&tări are&tări nu &uferi&e &uferi&e t'rturi= # altă eplicaţie eplicaţie p'&ibilă ar fi aceea că aut'bi'.rafi aut'bi'.rafiaa acea&ta, acea&ta, fiin &cri&ă An timpul &tăpânirii &'vietice, ea nu abună An epre&ii ure la are&a puterii &'vietice e'arece @lăica nu 'rea i&tru.erea ei An caIul An care ar fi căIut An mâna Pa.ina 1E7
p'liţiei &ecrete (n= tr=)U= tr=)U= f'&t inventat a>a-numitul inter'.at'riu pe bană rulantă, cu care am făcut >i eu cun'>tinţă e 'uă 'ri= cea&tă bană rulantă a .r'aIei c'ntinua fără Antrerupere Ii >i n'apte= Cei>tii luau inter'.at'riul cu &c+imbul, An &c+imb cel inter'.at nu era lă&at &ă 'armă= m Anceput in n'u .reva f'amei >i am c'ntinuat-' timp e mai multe Iile= n p'fia ace&tui fapt, am f'&t pu& &ă &tau An pici'are la c'lţ, ar curân am căIut pe p'ea e epuiIare= ncepu&em &ă am puternice +alucinaţii viIuale >i tactile, care veneau una upă alta= a mi &e părea că prin cameră alear.ă pui>'ri aurii e .ăină >i eu Ai prineam, ba mă veeam pe mine An&umi &tân pe mar.inea unei râpi imen&e An care &e afla un Antre. Antre. 'ra>, luminat puternic e felinare electrice= Simţeam limpee cum &ub căma>ă mi &e Anc'lăce&c pe &pinare >erpi= i &e cerea cu &tăruinţă &ă recun'&c că &unt &pi'n= Sin.urul meu ră&pun& An&ă era &ă arate pentru care &tat fac &pi'naJ, la care bineAnţele& că n-aveau ce &ă &pună= "nter'.at'riul pe bană rulantă a c'ntinuat un&preIece Iile >i un&preIece n'pţi >i nu ' ată am f'&t bă.at &ub r'binet, e une Ami revăr&au pe&te cap apă rece= $evăIân capătul ace&tui inter'.at'riu, m-am .ânit &ă Ai &perii pe cei>ti= m cerut &ă fie c+emat >eful &ecţiei Secrete >i, cân ace&ta a venit, i-am &pu& că v'i &emna ce v'r, afară p'ate e atentat la viaţa lui Stalin= m eclarat că v'i Anceta .reva f'amei >i am cerut &ă mi &e trimită ma&a= ve veam am e .â .ân n &ă-m &ă-mii &ecţ &ecţi' i'ne neII arte artera ra temp temp'r 'ral alăă pun punân ânuu-mi mi un cu cuţi ţitt la tâmplă >i l'vin cu putere pe&te '&ul lamei= Pentru 'prirea +em'ra.iei ar fi trebuit li.aturată li.aturată artera temp'rală, temp'rală, lucru imp'&ibil imp'&ibil e realiIat realiIat An c'niţiile c'niţiile GP0, a>a că ar fi f'&t &iliţi &ă mă ucă Antr-un &pital &au Antr-' clinică e c+irur.ie= cea&ta ar fi &târnit mare &canal An !a>ent= Cei&tul, care era e rân, >eea la celălalt capăt al me&ei= Cân au au& ma&a Pa.ina 1E8
am pipăit pe nebă.ate e &eamă lama b'antă a cuţitului e ma&ă >i m-am c'nvin& că nu v'i reu>i &ă-mi &ecţi'neI cu el artera temp'rală= tunci am &ărit e pe &caun >i, fu.in repee An miJl'cul camerei, am Anceput &ă Ami feră&truie&c .âtul cu cuţitul - An&ă n-am reu>it &ă-mi tai nici pielea= Cei&tul Cei&tul &-a aruncat a&upra mea ca ' pi&ică, pi&ică, mi-a &mul& cuţitul >i m-a l'vit An piept cu pumnul= -au u& An altă cameră >i mi-au pr'pu& &ă 'rm puţin pe ma&a .'ală, cu un tean teancc e .a .aIe Iete te &ub &ub cap cap An l'c l'c e pe pern rnă= ă= n ciu ciuaa pu pute tern rnic icul ului ui >'c >'c prin prin care care trecu&em, am a'rmit >i nu ţin minte acă am 'rmit vreme Anelun.ată= ă a>tepta eJa >eful &ecţiei Secrete, ca &ă &emneI minciuna alcătuită e ei e&pre &pi'naJul meu= %u An&ă 'ar am râ& e pretenţia lui= Suferin un fia&c' cu bana rulantăM e apr'ape 'uă &ăptămâni, m-au u& Anap'i An beciul GP0= %ram cu t'tul i&t'vit e inter'.at'rii >i cân ni &-a at rumul la cl'&et, cl'&et, am le>inat le>inat pe p'eaua umeă >i murară= n cameră am f'&t au& pe braţe= n Iiua următ'are, am f'&t mutaţi cu c'rbul ne.ruM ('bi>nuita @'l.ă nea.ră a p'liţiei &ecrete) An Anc+i&'area centrală re.i'nală= c'l' am petrecut cam 'pt luni An c'niţii f'arte .rele= [# mărturie e&pre peri'aa petrecută ac'l' e @lăica Luca, ne-a lă&at vărul
emirului af.an, u+amma 5aim (5aim #mar'vici u+amma), mu&ulman, care &e refu.ia&e pe terit'riul &'vietic An timpul tulburăril'r in Oabul >i fu&e&e are&tat &ub acuIaţia e &pi'naJ= n anul 19B8, ace&ta era eţinut An Anc+i&'area re.i'nală, An celula >apte in c'rpul 'i, Ampreună cu @lăica Luca= u+amma u+amma 5aim 5aim v'rbe>t v'rbe>tee cu re&pec re&pectt e&pre e&pre epi&c' epi&c'pul pul 'rt'' 'rt''== P'triv P'trivit it relatăril'r lui, An celulă &e aflau la un l'c .enerali albiM >i r'>iiM, &ecretari e c'mitet re.i'nal, membri ai c'mitetului central, pr'fe&'ri, caeţi, anar+i>ti, c'muni>ti >i apartinici= c'l' aveau, e&e'ri, l'c i&pute, &e auIeau Anvinuiri recipr'ce= teii cei mai Anver>unaţi Ancerc Ancercau au &ă Al atra.ă atra.ă An i&put i&putăă pe epi&c'pu epi&c'pull inc'n> inc'n>tie tient nt >i reacţi reacţi'nar 'narM, M, An&ă An&ă @lăic @lăicaa Pa.ina 1E9
refuIa &ă p'lemiIeIe pe teme reli.i'a&e= n cur&urile &ale e meicină (>i alţi pr'fe&'ri ţineau cur&uri) el nu atin.ea pr'bleme e p'litică= n celulă, era imparial faţă e t'ţi >i reţi reţinu nut, t, .a .ata ta &ă e eaa 'ric 'ricui ui aJut aJut'r 'r me mei ica calK lK aJun aJun.e .eaa &ă->i &ă->i Ampar Ampartă tă >i raţi raţiaa e pâ pâin ine= e= tituinea faţă e @lăica a cel'r in celulă era An .eneral re&pectu'a&ă= Până >i c'nucerea Anc+i&'rii Ai ac'ra un tratament 'arecum preferenţial; Al &cuteau e &pălatul t'aletei >i văr&area +âraiel'r cu ecremente= %ra un 'm cu care nu te puteai purta altfelM, lămure>te u+amma 5aim= %pi&c'pul Luca i-a p've&tit ace&tuia multe e&pre viaţa &a in trecut= Lui u+amm u+amma a 5aim 5aim i-a răma& răma& An minte minte ' i&t'ri i&t'ri&ir &iree e&pre e&pre felul An care care a aJun& aJun& @lăic @lăicaa &ă 'pereIe 'pereIe An Siberia, Siberia, cu bricea.ul, bricea.ul, un ţăran >i ap'i &ă c'a&ă rana cu=== păr e femeie, fără ca pla.a &ă &e infecteIeR !'t ace&ta p've&tea că @lăica Luca i-a &cri& in Anc+i&'are c'mi&arului p'p'rului pentru apărare, a părare, O=%= @'r'>il'v @'r'>il'v,, e&pre cartea &a, e&pre faptul că ea e&te etrem e nece&ară patriei n'a&tre >i An vreme e pace, ar An vreme e răIb'i e-a reptul ini&pen&abilă= $u cerea &ă fie pu& An libertate, ci vr'ia numai &ă primea&că e aca&ă materialele >tiinţifice nece&are >i &ă aibă timp e, măcar 'uă cea&uri pe Ii, &in.urătatea >i lini>tea nece&are pentru a lucra= @lăica Luca A>i mărturi&ea făţi> creinţa= $u a&cunea nici faptul că e&te pri.'nit pentru ea - &punea; i &e t't &pune; Y2ă J'& ra&aZ= %u nu v'i face a&ta nici'ată= %a, ra&a, va rămâne cu mine până la m'arteM= i mai &punea; $u >tiu ce v'r e la mine= %u &unt 'm creinci'&= Jut 'amenii ca 'ct'r, Ai aJut >i ca &luJit'r al i&ericii= Cui Ai face rău a&taN Ca ni>te +'itari &e aruncă a&upra mea lucrăt'rii GP0= Pentru ceNM= n celula une &tătea @lăica Luca &-a Antâmplat ca unii eţinuţi, Anainte e a mer.e la inter'.at'riu, &ă facă plecăciune epi&c'pului cerân binecuvântare= 3aptul a f'&t enunţat >i @lăica a f'&t c+emat An &pitalul Anc+i&'rii, une 'ct'rul #b'ev a Ancercat vreme Anelun.ată &ă Al c'nvin.ă &ă lepee ra&a >i An .eneral &ă nu atra.ă a&upra &a Pa.ina 11E
atenţia mai mult ecât e&te nev'ieM= #b'ev avea &ă recun'a&că mai ap'i An faţa unui cun'&cut că nu a reu>it &ă Aneplinea&că An&ărcinarea pe care i-' ău&e, An privinţa epi&c'pului, irect'rul Anc+i&'rii= %pi&c'pul Luca i-a făcut 'b&ervaţie c'le.ului An m' p'litic'&, ar ferm, &punânu-i că >i-a luat a&upră->i ' mi&iune pe&te puterile &ale= == 'vian, pr'fe&'r ermat'l'. in !a>ent, care auia&e cânva la univer&itate cur&urile pr'fe&'rului @'in'-"a&eneţi >i mai ap'i aJun&e&e An aceea>i celulă cu @lăica, 'b&erva că necaIurile prin care trecu&e epi&c'pul Luca nu-l 'b'râ&eră niciecum, ci, imp'trivă, Ai Antări&e &ufletul >i-l căli&eră= 2e 'uă 'ri pe Ii @lăica &e punea An .enunc+i, Ant'rcânu-&e către ră&ărit, >i &e ru.a fără &ă ia aminte la nimic in Jurul &ău= n celula plină până la refuI cu 'ameni i&t'viţi e c+inuri >i Anrăiţi, &e făcea intr-' ată lini>te= !'ţi 'amenii ce Al Anc'nJurau - iar printre ei &e aflau >i mu&ulmani, >i atei - Ancepeau &ă v'rbea&că An >'aptă >i certurile abia Ancepute &e p't'leau e la &ine= n timpul Ampărţirii raţiei e imineaţă, cân atm'&fera in celulă &e Ancin.ea până la limită, @lăica Luca >eea e 'bicei Antr-' parte, ar An cele in urmă cineva Ai Antinea un c'ru e pâine cu nimic mai preJ'& ecât cele căpătate e ceilalţi, iar une'ri c+iar >i câte un c'lţ= ai târIiu, la Anceputul anului 19B9, upă &fâr>itul peri'aei %J'v, au f'&t permi&e pac+etele= 2upă &pu&ele lui rmai& ri&ta.e&'vici ('vian), cân primea pac+ete, @lăica le Ampărţea până la ultima fărâmă t'vară>il'r e celulă= @lăica Luca nu &e plân.ea nici'ată >i nici'ată nu p've&tea e&pre acuIaţiile Amp'triva lui= $u &-a plân& nici upă inter'.at'riul e trei&preIece Iile pe bană rulantă= Se &pune că mai mult e trei&preIece Iile nu reIi&ta&e nimeni= 2upă bana rulantăM, @lăica a f'&t târât An cameră ca ' Ireanţă= P'trivit mărturiei fiicei epi&c'pului Luca, %lena @alentin'vna u'va-@'in', An timpul unuia intre ace&te inter'.at'rii, An camera e anc+etă a at buIna e câteva 'ri un cei&t Ambrăcat pe&triţ ca un mă&cărici, care văr&a un p't'p e AnJurături re&pin.ăt'are >i batJ'c'rea creinţa, preIicânu-i epi&c'pului un &fâr>it .r'aInic= Pa.ina 111
2in câte A>i aminte>te == 'vian, 'ar An m'mentul plecării An eil @lăica &-a are&at pentru prima ată meicil'r >i cel'rlalţi &avanţi in !a>ent, care &tăteau cu el An Anc+i&'are, cu ru.ămintea ca cei căr'ra 2umneIeu le va a &ă aJun.ă An libertate &ă miJl'cea&că Ampreună cu ceilalţi pr'fe&'ri pentru AmblânIirea &entinţei lui; 2'ar nu am făcut nimic rău= P'ate că aut'rităţile A>i v'r pleca urec+ea la ru.ăminţile v'a&tre===M= 2upă ' Jumătate e an, An vara lui 19HE, rmai& ri&ta.e&'vici i-a tran&mi& acea&tă ru.ăminte pr'fe&'rului ="= Sl'nim - ar bătrânul prieten al @lăicăi Luca, acum eJa ec'rat, eputat, meic emerit, a at An&păimântat in mâini; Ce t't &puneţi, ce t't &puneţi, nu, nu===M %lena @alentin'vna i&t'ri&e>te că, la apr'ape 'i ani upă are&tarea @lăicăi Luca, c'piii lui nu >tiau nimic e&pre &'arta lui= Primele ve>ti &-au &cur& in &pitalul Anc+i&'rii; epi&c'pul Iăcea cu pici'arele umflate e eeme iar in pricina .revel'r f'amei inima Ai cea&e= 2upă aceea, ruel'r li &-a permi& &ă Ai aucă pac+ete= n vara anului 19B9, &tân lân.ă p'rţile e fier ale curţii Anc+i&'rii, %lena @alentin'vna >i-a văIut e 'uă 'ri tatăl, An timpul pr'.ramului e plimbare al are&taţil'r, printr-' .aură făcută cu un cui= 0n eţinut per&an, pe care Al cun'>tea, ucân un caIan cu Ieama b'teIată &upăM, &tri.a An .ura mare; 3aceţi l'cR 3aceţi l'cRM, iar trecân pe lân.ă %lena i-a >'ptit; %&te &ănăt'&, e&te &ănăt'&M= 2upă aceea avea &ă afle că @lăica Luca eclara&e .reva f'amei >i fu&e&e u& An &pital= #ată a primit e la tatăl &ău un bilet; n FH e 're v'i fi aca&ăM= $u a venit aca&ă nici upă FH e 're, nici upă ' &ăptămână= 0rmăt'rul bilet tran&mi& prin &anitar .lă&uia a&tfel; -au amă.it, nu Ami au rumul, fac in n'u .reva f'ameiM= 2e acea&tă ată a răbat e f'ame 'pt&preIece Iile ]
Celula mare An care ne aflam era plină până la refuI cu eţinuţi care &tăteau culcaţi pe laviţele &uprapu&e câte trei >i pe p'eaua e piatră a &paţiil'r intre ace&tea= La t'aletă, ce &e afla lân.ă u>a e la intrare, trebuia &ă mă &trec'r n'pţile &trăbătân t'ată Pa.ina 11F
camera printre 'amenii care &tăteau Antin>i pe p'ea, p'ticninu-mă >i căIân pe&te ei= Pac+etele erau interIi&e >i eram f'arte pr'&t +răniţi= Până acum Ami aminte&c e prânIul in Iiua unei @e&tiri a Prea Sfintei $ă&căt'are e 2umneIeu, prânI alcătuit intr-un ca&tr'n mare e apă fierbinte An care era ame&tecată f'arte puţină +ri>că= $u-mi mai auc aminte in ce m'tiv am aJun& An &pitalul Anc+i&'rii= c'l' am reu>it, cu aJut'rul lui 2umneIeu, &ă &cap viaţa unui tânăr e&cr'c .rav b'lnav= @eeam că tânărul meic al Anc+i&'rii nu-i Anţele.e efel b'ala= L-am eaminat eu >i am e&c'perit un abce& al &plinei= m reu>it &ă 'bţin c'n&imţământul meicului Anc+i&'rii pentru a-l trimite pe acel b'lnav Antr-' clinică une lucra elevul meu, 'ct'rul 5'tenber.= "-am &cri& ace&tuia ce >i cum avea &ă .ă&ea&că la 'peraţie >i el mi-a &cri& mai ap'i că &-a c'nfirmat a litteram ceea ce Ai c'munica&em An epi&t'la mea= @iaţa e&cr'cului a f'&t &alvată >i multă vreme upă aceea, An timpul plimbăril'r n'a&tre prin curtea Anc+i&'rii, criminalii Ami are&au e la etaJul 'i &aluturi >i mulţumiri ră&unăt'are= 2in păcate, am uitat multe in cele trăite An Anc+i&'area re.i'nală= mi aminte&c 'ar că m-au u& la GP0 pentru n'i inter'.at'rii >i Ancercau in ră&puteri &ă &t'arcă e la mine recun'a>terea faptului că a> fi &pi'n= f'&t repetat inter'.at'riul pe bană rulantă, An timpul căruia la un m'ment at cei&tul a a'rmitK a intrat >i l-a treIit >eful &ecţiei Secrete= Cei&tul intrat An belea, care mai Anainte fu&e&e t'teauna f'arte re&pectu'& cu mine, a Anceput &ă mă l'vea&că pe&te fluierele pici'arel'r cu ciImele in piele= La &curtă vreme, cân eram eJa &leit e inter'.at'riul pe bană rulantă >i >eeam cu capul plecat aânc, am văIut că An reptul meu &tau trei cei>ti e vaIă >i mă 'b&ervau= La 'rinul ace&t'ra am f'&t u& An beciul GP0 >i vârât Antr-' carceră f'arte &trâmtă= S'laţii e paIă, &c+imbânu-mi +ainele, au văIut +emat'ame f'arte mari pe pici'arele mele >i m-au Antrebat e une au apărut= m ră&pun& că m-a bătut cu pici'arele cei&tul cutare= n beci, An carceră am f'&t c+inuit câteva Iile An c'niţii f'arte a&pre= ai târIiu Pa.ina 11B
aveam &ă aflu că reIultatele primului meu inter'.at'riu fu&e&eră c'n&ierate nec'ncluente e GP0-ul m'&c'vit >i e ac'l' veni&e 'rin &ă &e Antreprină ' n'uă anc+etă= Pe cât &e pare, prin acea&ta &e eplică Anelun.atul meu &eJur An Anc+i&'area re.i'nală >i al 'ilea inter'.at'riu pe bană rulantă= Cu t'ate că >i a 'ua anc+etă a răma& fără reIultat, t't am f'&t eilat An Siberia pentru trei ani= 2e a&tă ată nu m-au mai u& prin '&c'va, ci prin lma-ta >i $'v'&ibir&= Pe rumul până la Ora&n'iar& am f'&t prăat An c+ip f'arte ticăl'& e e&cr'cii in va.'n= n faţa tutur'r eţinuţil'r &-a apr'piat e mine un tânăr e&cr'c, fiu e pr'cur'r lenin.răean, >i m-a u& cu pre>ulM vreme Anelun.ată, An timp ce &ub ac'perirea lui alţi 'i Ami făceau curăţenie prin .eamantan= n Ora&n'iar&, ne-au ţinut pentru un &curt ră&timp Antr-' 'arecare Anc+i&'are e tranIit e la periferia 'ra>ului >i e ac'l' ne-au u& An &atul 'l>aia urta, la vre' 1BE e ver&te epărtare e Ora&n'iar&=
[n centrul rai'nal 'l>aia urta e pe rumul %ni&eiului, trăiau Anainte e
răIb'i BDEE e 'ameni= n re.i&trul e c'n&ultaţii, @lăica Luca Ai Anre.i&tra ca a.ricult'riM= eicul->ef al &pitalului rai'nal, =@= ar&i, care avea pe atunci F6 e ani, A>i auce aminte cum, Antr-' &eară târIie e la Anceputul lui martie, epi&c'pul Luca a venit An &pitalul lui; intrat un bătrân Analt cu barba albă, frum'a&ă, >i &-a preIentat; %u &unt pr'fe&'rul @'in'-"a&eneţiM= ce&t nume Ami era cun'&cut 'ar upă cărticica Stuii e c+irur.ie &epticăM= %l mi-a &pu& că numai ce &'&i&e in Ora&n'iar& cu căruţa Ampreună cu un l't f'arte mare e f'>ti eţinuţi, victime ale anului 19B7, care au f'&t trimi>i An rai'nul 'l>aia urta pentru a l'cui ac'l' An libertate=== n calitate e c+irur., el +'tărâ&e &ă Pa.ina 11H
mear.ă mai Antâi la &pitalul rai'nal= -a ru.at &ă Ai a&i.ur 'ar lenJeria >i +rana, fă.ăuin &ă mă aJute An munca e c+irur.= m f'&t Antrucâtva uluit >i m-am bucurat e un a&emenea aJut'r >i ' a&emenea AntâlnireM= 2'ct'rul ar&i &punea că An ră&timpul cât au lucrat Ampreună, pr'fe&'rul @'in'-"a&eneţi i-a ţinut An fapt un Antre. cur& practic e c+irur.ie= Cu mare .reutate a reu>it &ă capete pentru epi&c'pul-pr'fe&'r eilat permi&iunea e a lucra An &pital= 2'ct'rul ar&i A*i aminte*te; efa rai'nală pe pr'bleme e &ănătate era ' femeie f'arte ener.ică, ar fără nici ' pre.ătire meicală >i apr'ape c'mplet analfabetă, care >tia numai &ă &e &emneIe= Pr'babil că, pe atunci, caIuri ca ace&ta erau e&e= Cân am i&t'ri&it că iată, la mine e&te cutare pr'fe&'r=== ea a Anceput &ă ea in mâini &pre mine >i a Ii& că nu, nu &e p'ate amite ca el &ă lucreIe An &pitalul rai'nalM= 2'ct'rul ar&i a mer& la pre>eintele c'mitetului eecutiv rai'nal, An&ă n-a 'bţinut nimic= f'&t ap'i la &ecretarul c'mitetului e parti rai'nalK ace&ta, upă ce &-a &fătuit puţin cu >eful &ecţiei $O@2 rai'nale, a +'tărât An cele in urmă că, &ub &uprave.+erea t'vară>ului ar&i, pr'fe&'rul eilat p'ate t'tu>i &ă lucreIe An &pitalul rai'nal= 2'ct'rul ar&i a f'&t 'bli.at, neputân &ă-l treacă pe pr'fe&'r pe *tatul e plată al &pitalului, &ă &c'ată pentru el câte 'uă &ute e rable pe &eama p'&turil'r vacante ba e infirmieră, ba e &pălăt'rea&ă= @lăica Luca putea primi la c'n&ult b'lnavi numai la inicaţia meicului->ef= L'cuit'rii urtei A>i aminte&c că epi&c'pul eilat trăia An mare &ărăcie, c+iar >i +rana Ai era neAne&tulăt'are, nu &e bucura e nici un re&pectM= Ca >i alţi eilaţi, @lăica Luca era tratat pr'&t= C+irur.ul ="= 'nen', ce a lucrat An urta upă răIb'i, a auIit e la c'lab'rat'rii mai An vâr&tă că pr'fe&'rul l'cuia Antr-' cămăruţă minu&culă a &pitalului, alături e bucătărie= !răia f'arte m'e&t= C'lab'rat'rii lui Al iubeau iar bucătărea&a %aterina !im'feevna &e &trăuia &ă Ai aucă pr'fe&'rului câte ceva mai .u&t'&, ar el Pa.ina 11D
ru.a &ă nu i &e aucă nimic= C'piil'r, @lăica Luca le &cria; ani &ă nu trimiteţi=== 2ulciuri >i alte lucruri e-ale .urii &ă nu-mi trimiteţi===M "nfirmiera !="= Star'ubţeva A>i aminte>te; $'i, a&i&tentele >i infirmierele, Al iubeam= Pr'fe&'rul n-a &uferit nici un necaI in partea n'a&trăM= Cu mare ra.'&te A>i aminte>te e epi&c'pul-pr'fe&'r ' altă infirmieră a &pitalului in urta= %l v'rbea pe faţă e&pre creinţa &a, &punea; #riune m-ar trimite, pe&te t't e&te 2umneIeuM= @lăica Luca mer.ea An fiecare imineaţă An crân.ul in apr'piere >i &e ru.a, punân pe ' buturu.ă mică un iptic= (ic'ană alcătuită in F pări, ca ' carte, care &e e&c+ie *i &e Anc+ie) @lăica Luca &cria f'arte mult, c'ntinuân &ă lucreIe cu multă râvnă la Stuiile e c+irur.ie &epticăM= n &cri&'rile către c'pii, el Ai ru.a &ă-i trimită cărţile, revi&tele, i&t'ricele e caIuri e care avea neapărată nev'ie= #pera nu numai An urta, ci >i An Ora&n'iar&= @lăica Luca aJun&e&e etrem e epuiIat ca urmare a muncii An 'meniul >tiinţific >i c'n&iera că Ai e&te ini&pen&abilă ' Jumătate e Ii e muncă practică, efectuată An m' re.ulat, pentru a nu lucra Antrea.a Ii numai cu creierul ]
c'l' am trăit la Anceput An nev'i, fără l'cuinţă &tabilă, An&ă e&tul e repee mi &-a at ' cameră pe lân.ă &pitalul rai'nal >i mi &-a 'ferit p'&ibilitatea e a lucra ac'l' alături e meicul l'cului >i e &'ţia lui, e pr'fe&ie t't meic= ai târIiu, ace>tia aveau &ă-mi &pună că e-abia mă ţineam pe pici'are cân m-au văIut pentru prima ată (a&ta An urma +ranei f'arte pr'a&te primite An Anc+i&'area in !a>ent) >i mă creIu&eră un m'>nea. ecrepit (ram'lit)= -am Antărit t'tu>i e&tul e repee >i am eIv'ltat ' inten&ă activitate c+irur.icală An &pitalul in urta= 2in !a>ent mi &e trimiteau f'arte multe i&t'rice e caIuri in &ecţia &eptică a &pitalului e ac'l', a>a Ancât am avut p'&ibilitatea &ă &criu numer'a&e capit'le in cartea Pa.ina 116
mea Stuii e c+irur.ie &epticăM= La un m'ment at, am f'&t c+emat pe nea>teptate la &eiul GP0 in urtin& une, &pre marea mea uimire, mi &-a eclarat că am permi&iunea &ă mer. An 'ra>ul !'m& pentru a lucra An f'arte cuprinIăt'area bibli'tecă a facultăţii l'cale e meicină= %&te e creIut că acea&ta &-a Antâmplat An urma petiţiei trimi&e e mine An timpul etenţiei in !a>ent pe numele mare>alului Oliment @'r'>il'v, petiţie An care ceream &ă mi &e ea p'&ibilitatea e a-mi finaliIa lucrarea An 'meniul c+irur.iei &eptice, lucrare e mare nece&itate pentru c+irur.ia militară e teren= La !'m& m-am aranJat minunat Antr-' l'cuinţă pe care mi-a pu&-' la i&p'Iiţie ' creinci'a&ă= n 'uă luni am reu>it &ă parcur. t'ată literatura mai n'uă privit'are la c+irur.ia &eptică apărută An limbile .ermană, franceIă >i en.leIă >i am făcut etra&e mari in ea= 2upă Ant'arcerea An 'l>aia urta am terminat c'mplet marea carte Stuii e c+irur.ie &epticăM= venit vara anului 19H1, cân armatele +itleri&te, terminân cu ţările 'ccientale, au pătrun& Antre +'tarele 05SS= [Cân a Anceput răIb'iul, &atul a răma& pu&tiu, An &pital nu mai erau nici cele
mai imp'rtante meicamente, a&i&tentele erau &ilite &ă &pele banaJele f'l'&ite= n acea peri'aă, @lăica Luca Ai &cria fiului; veam un imb'l f'arte puternic e a trimite ' cerere &ă mi &e ea un p'&t An 'meniul An.riJirii răniţil'r, An&ă ap'i am +'tărât &ă a>tept până la &fâr>itul cărţii mele, cerân &ă fie eitată cât mai ur.ent, ată fiin marea ei imp'rtanţă pentru c+irur.ia militară e teren= n urta &-a .ă&it un &peciali&t .rafician=== ce&ta mi-a făcut &c+iţe minunate ale ilu&traţiil'r pentru carte===M= i upă ' lună e la Anceputul răIb'iului; 2upă terminarea cărţii, v'i trimite la C'mi&ariatul p'p'rului pentru &ănătate >i la uren', c+irur.ul->ef al armatei, cerere &ă mi &e ea un p'&t e c'n&ultant Pa.ina 117
An 'meniul An.riJirii răniţil'rM ] La &fâr>itul lui iulie, a &'&it cu avi'nul la 'l>aia urta c+irur.ul principal al ţinutului Ora&n'iar& >i m-a ru.at &ă mer. Ampreună cu el la Ora&n'iar&, une fu&e&em e&emnat c+irur. principal al &pitalului pentru evacuaţi 1D-1D= ce&t &pital 'cupa trei etaJe ale unei clăiri mari une fu&e&e mai Anainte l'calul unei >c'li= c'l' am lucrat 'i ani >i An le.ătură cu munca aceea mi-au răma& amintiri lumin'a&e >i Ambucurăt'are= [cea&tă Ant'arcere, prin mila lui 2umneIeu, a epi&c'pului-pr'fe&'r e la
l'cul e eil An ni>te vremuri atât e cumplite i-a uluit pe mulţi= La &curtă vreme upă Anceputul răIb'iului, c'mi&ariatul militar a primit 'rinul e a f'l'&i pr'fe&'rii An 'meniile l'r e &pecialitate= @lăica Luca &'c'tea că va fi p'ate c+emat &ub arme; La >aiIeci >i patru e ani v'i Ambrăca pentru prima ată unif'rma militarăM, &cria el= La Anceput epi&c'pul a primit numai permi&iunea e a &e muta An centrul rai'nal, e'camată t't An calitate e eilat, pentru a lucra Antr-' in&tituţie meicală= 3'&tul >ef al tran&p'rtului fluvial e pe %ni&ei, "== $aIar'v, p've&te>te că, la Anceputul răIb'iului, @lăica Luca i-a trimi& ' tele.ramă Pre>eintelui PreIiiului S'vietului Suprem, ="= Oalinin; %u, epi&c'pul Luca, pr'fe&'rul @'in'-"a&eneţi, eecut ' c'namnare la eil An baIa artic'lului=== An &atul 'l>aia urta in ţinutul Ora&n'iar&=== 3iin &peciali&t An c+irur.ie &eptică, Ai p't aJuta pe militari An c'niţii e fr'nt &au An &patele fr'ntului, 'riune mi &e va Ancreinţa un p'&t= 5'. ca eilul meu &ă fie Antrerupt >i &ă fiu trimi& Antr-' unitate &pitalicea&că= Sunt .ata ca upă Anc+eierea răIb'iului &ă mă Ant'rc An eil= %pi&c'p LucaM= Cân acea&ta a aJun& la tele.raful 'ră>ene&c, ea nu a f'&t trimi&ă la '&c'va, ci - An c'nc'ranţă cu i&p'Iiţiile ei&tente - la c'mitetul e ţinut= La c'mitet au c+ibIuit Anelun.; &ă ' trimită, &ă n-' trimită= $aIar'v a văIut-' >i pe ma&a primului Pa.ina 118
&ecretar, t'vară>ul G'lubi'v= La i&cutarea pr'blemei au luat parte >i lucrăt'rii $O@2= ce>tia au &pu& că pr'fe&'rul @'in'-"a&eneţi e&te &avant e renume m'nial, că lucrările lui &unt eitate c+iar >i la L'nra= Până la urmă &-a +'tărât &ă &e trimită t'tu>i tele.rama lui Oalinin= 5ă&pun&ul e la '&c'va a venit fără AntârIiere= S-a at 'rin ca pr'fe&'rul &ă fie mutat An Ora&n'iar&= 2upă &pu&ele lui $aIar'v, mai multe in&tituţii &e băteau pe un c+irur. bun; &pitalul lucrăt'ril'r in tran&p'rturile navale, &tatul-maJ'r al Cercului ilitar= Ora&n'iar&ul era e&tinat &ă evină punctul terminu& e evacuare a răniţil'r An 5ă&ărit= c'l' a f'&t 'r.aniIată ' in&tituţie .i.ant; %P (e&tnâi %va'punt - Punctul l'cal e evacuare), c'mpu& in Ieci e &pitale >i cuprinIân, upă calculele 'ficiale, Iece mii e paturi= 2e pe fr'nt veneau eJa An Siberia primele trenuri &anitare= %P avea nev'ie e clăiri, lenJerie, alimente, 'ct'ri, An&ă An primul rân e c'nucere meicală calificată= Pe ' raIă e ' mie e il'metri nu ei&ta &peciali&t mai calificat >i mai nece&ar ecât @lăica Luca, pr'fe&'rul @'in'-"a&eneţi= C+irur.ul principal al %P a plecat cu avi'nul la 'l>aia urta= efului 'r.anel'r rai'nale ale ini&terului e "nterne i-a f'&t Anmânată ' +ârtie prin care pr'fe&'rul eilat @'in'-"a&eneţi era tran&ferat An Punctul l'cal e evacuare, mai eact An &pitalul 1D-1D= @lăica Luca c'munica in Ora&n'iar&; C+iar e mâine Ancepem &ă 'perămM= "ar upă Iece Iile; m f'&t numit c'n&ultant al tutur'r &pitalel'r in ţinutul Ora&n'iar& >i upă cât &e pare v'i fi eliberat in eil= -am aranJat minunat===M @lăica Luca a mai răma& Ancă 'i ani An p'Iiţia e eilat= P'trivit mărturiei pr'fe&'rului aim'vici, el era 'bli.at &ă &e preIinte la miliţie e 'uă 'ri pe &ăptămână= Să mear.ă la c'nferinţe >tiinţifice care aveau l'c An alt 'ra> putea numai cu permi&iunea cei>til'r >i era nev'it &ă &crie rap'arte= n iarna anului 19HF, @lăica Luca a l'cuit Antr-' cameră umeă >i rece une, mai Anainte e răIb'i, &tătea p'rtarul >c'lii= %pi&c'pul trăia apr'ape la limita e J'& a Pa.ina 119
&ărăciei= n cantina &pitalului, une &e pre.ătea mâncare pentru ' mie 'uă &ute e 'ameni, nu era prevăIut &ă fie +rănit >i c+irur.ul-c'n&ultant - iar Antrucât el nu avea nici timp pentru a->i fierbe cart'fii, nici bani pentru a->i cumpăra alimente la ne.ru, răba mereu e f'ame= "nfirmierele &pitalului &e &trecurau pe furi> An cămăruţa p'rtarului ca &ă la&e pe ma&ă ' farfurie e ca>ă (un fel e pilaf cu multă .ră&ime)= ai târIiu, @lăica Luca avea &ă-i &crie fiului &ău i+ail; La Anceputul peri'aei cât am lucrat An Ora&n'iar&, atituinea faţă e mine a f'&t ubi'a&ăM= Ca >i mai Anainte, An anii e Anc+i&'are >i eil, @lăica răba t'tul cu aâncă Ancreinţare An v'ia lui 2umneIeu= ntr-una in &cri&'rile &ale in acel timp, Ai &cria aceluia>i i+ail; Am iubit pătimirea& fiindcă minunat curăţe'te sufletul M] #fiţerii >i &'laţii răniţi mă iubeau mult= Cân făceam turul camerel'r imineaţa, răniţii mă &alutau cu bucurie= 0nii intre ei, care fu&e&eră 'peraţi fără &ucce& An alte &pitale, ca urmare a rănil'r primite An articulaţiile mari >i fu&e&eră vinecaţi e mine, mă cin&teau t'teauna riicânu->i pici'arele An ec+er= [3'&ta c+irur.ă @== Su+''l&aia A>i aminte>te;
$'i, c+irur.ii tineri, la Anceputul răIb'iului, nu ne pricepeam la mai nimic= La @'in'-"a&eneţi ne uitam e-a reptul cu evlavie= %l ne-a Anvăţat multe lucruri= #&te'mielitele nu le putea 'pera nimeni afară e el, iar b'lnavi &eptici erau cu .rămaaR $e Anvăţa >i An timpul 'peraţiil'r, >i la remarcabilele cur&uri pe care le ţinea ' ată pe &ăptămână An >c'ala 1EM= 2'ct'riţa raniţaia p've&te>te; n &ala e 'peraţie, @'in'-"a&eneţi lucra lini>tit, cu per&'nalul v'rbea 'm'l, cu .la& e.al, la 'biect= Sur'rile meicale >i meicii a&i&tenţi nu erau nici'ată nerv'>i la 'peraţiile luiM=
Pa.ina 1FE
Pe lân.ă faptul că epi&c'pul Luca 'pera mult, el trebuia &ă ea c'n&ultaţii An numer'a&e &pitale= P'trivit li&tei e c'n&ultaţii ate e c+irur. Antr-' peri'aă e trei &ăptămâni ale anului 19HF, pr'fe&'ral mer&e&e An >apte &pitale, c'n&ulta&e mai mult e 'ptIeci e b'lnavi= e&e'ri eaminarea &e Anc+eia cu următ'area reI'luţie An f'aia b'lnavului; 5ănitul cutare &ă fie tran&ferat An >c'ala nr= 1EM (ac'l' &e afla &pitalul lui)= @lăica Luca Ai lua la el pe răniţii cu leIiunile cele mai .rave= 5ai'l'.ul @== Olue.e in Ora&n'iar& A>i aminte>te cum c+irur.ul-c'n&ultant Ai trimitea pe el >i pe alţi meici tineri ai &pitalului 1D-1D la &taţia e cale ferată une erau e&cărcate trenurile &anitare= %l ru.a &ă fie ale>i b'lnavii cu leIiuni infectate, c'mplicate ale articulaţiei c''femurale, pe cei care An 'c+ii maJ'rităţii c+irur.il'r erau c'namnaţi= 2ările e &eamă ale &pitalului 1D-1D mărturi&e&c că mulţi răniţi intre cei fără &peranţeM au f'&t vinecaţi e el= # ată cu venirea lunii ianuarie a anului 19HB, t'ate cele Iece mii e paturi in &pitalele %P-H9 erau 'cupate cu răniţi, iar fr'ntul trimitea in ce An ce mai multe trenuri &anitare= Ora&n'iar&ul era cel mai Anepărtat 'ra> une aJun.ea evacuarea meicală iar, până cân trenurile &anitare, biruin cei >apte mii e il'metri până ac'l', auceau răniţii pe malurile %ni&eiului, multe răni apucau &ă &e infecteIe, leIiunile '&'a&e e.enerau An '&te'mielite avan&ate= Pri'r'v, in&pect'rul tutur'r &pitalel'r e evacuare, &punea upă ce a viIitat &pitalul 1D-1D că An nici unul in f'arte multele &pitale pe care le c'lina&e nu a văIut reIultate atât e &trălucite An tratamentul rănil'r articulare infectate ca la @lăica Luca @'in'-"a&eneţi= C+irur.a @=$= Win'vieva, i&cip'lă a lui @'in'-"a&eneţi An &pitalul 1D-1D, A>i aminte>te că @lăica Luca A>i Anvăţa aJut'arele >i meicina umanăM; cu fiecare rănit el intra Antr-' le.ătură &ufletea&că, A>i amintea t'ate fi.urile l'r, le >tia numele e familie, ţinea minte t'ate amănuntele le.ate e 'peraţie >i e peri'aa p'&t'perat'rie ale fiecărui Pa.ina 1F1
caI= cum au evenit binecun'&cute cuvintele @lăicăi Luca; Pentru c+irur. nu trebuie &ă ei&te caIM, ci numai 'mul viu care &uferăM= anife&tările e iniferenţă faţă e at'ria meicală Al tulburau pe @lăica Luca= unca lui era An&'ţită câte'ată e &uferinţe &uflete>ti aânci= Sup'rt cu .reu m'artea b'lnavil'r upă 'peraţieM, Ai &cria fiului &ău epi&c'pul Luca= u f'&t trei m'rţi An &ala e 'peraţie, care efectiv m-au ărâmat= !u, care e>ti te'retician, nu cun'>ti c+inurile ace&teaK eu An&ă le Anur in ce An ce mai .reu=== -am ru.at pentru m'rţi aca&ă, căci An Ora&n'ar nu e&te bi&erică===M 2e&pre felul An care @lăica Luca trăia m'rţile &urvenite An &ala e 'peraţie, &au pă&trat i&t'ri&iri ale meicil'r in !a>ent= #b&tetriciana nt'nina le&eevna 'r'+'va, care a lucrat An 0Ibei&tan Ancă inainte e rev'luţie, A>i aminte>te; Pe @alentin 3eli'vici Al urea &ufletul pentru fiecare nereu>ită= #ată, fiin reţinută la lucru upă ce t'ţi meicii pleca&eră in &pital, am intrat nu mai >tiu e ce An &ecţia pre'perat'rie= 2e'ată, prin u>a e&c+i&ă a &ălii e 'peraţie, a aJun& la mine ' v'ce m'rmântală; 0ite un c+irur. care nu >tie ce An&eamnă &ă-i m'ară un b'lnav= "ar la mine e cel e-al 'ilea pe Iiua e a&tăIi===M= -am Ant'r& >i l-am văIut pe @alentin 3eli'vici, care mă privea &tăruit'r >i tri&t= -a uimit fi.ura lui abătută; &tătea Anc'v'iat, &priJininu&e cu mâinile e mar.inea me&ei e 'peraţie= Pe ma&ă Iăcea un b'lnav m'rt An timpul 'peraţiei===M 2acă nu ei&ta altă p'&ibilitate e a &alva b'lnavul, @lăica Luca făcea 'peraţii ri&cante, An ciua marii re&p'n&abilităţi pe care ' implicau ace&tea=== 2acă intra An &al'n >i veea că b'lnavul pe care Al 'pera&e cu ' Ii An urmă nu mai e&te ac'l', mer.ea fără &ă &pună nimic la etaJul Antâi >i &e Anc+iea An camera &a= 2e&pre acea&ta A>i aminte>te i&cip'la lui, ="= eniamin'vici; 2upă ' a&emenea Antâmplare, nu-l mai veeai cu cea&urile An &ecţie= $'i >tiam că fiecare ece& - pentru care el &e c'n&iera vin'vat - Ai pr'v'ca &uferinţe aânciM= Pa.ina 1FF
@lăica Luca era e părere că b'lnavil'r aflaţi pe m'arte trebuie neapărat &ă li &e aucă la cun'>tinţă cât e .ravă e &tarea l'r, pentru a le a p'&ibilitatea &ă m'ară cre>tine>te= Grele erau >i c'niţiile e lucru in &pitalul e evacuare= Spitalul 1D-1D e&te An mare Anap'iereM, rap'rtau lucrăt'rii e parti c'mitetului e ţinut &ituaţia ec'n'mică .rea a ace&tui &pital, nivelul &anitar ne&ati&făcăt'r, calitatea &căIută a An.riJirii b'lnavil'r in &ecţii, An ciua remarcabilel'r capacităţi ale &peciali&tului calificat care e&te pr'fe&'rul @'in'-"a&eneţi, i&ciplina &căIută la l'cul e muncă, Al a>aIă An rânul &pitalel'r pr'a&te===M= ntr-' &cri&'are către fiul &ău cel mare, @lăica Luca &e plân.ea că trebuie &ă lucreIe An c'niţii in&up'rtabile; per&'nalul auiliar e&te nepriceput >i .r'&'lan, meicii nu cun'&c funamentele c+irur.iei= Pr'te&tele lui n-au f'&t luate An &eamă vreme e un an Antre., e>i era v'rba literalmente e crime= m evenit f'arte ira&cibil >i, acum câteva Iile, am avut ' iIbucnire e mânie atât e puternică Ancât a trebuit &ă iau ' 'Iă e br'm, &ă-mi fac ' inJecţie cu camf'r, căci aveam i&pnee cu fri&'ane= n a&tfel e c'niţii nu am mai lucrat nici'atăM, &crie epi&c'pul Luca= C+irur.ul, cu apr'ape patruIeci e ani e eperienţă, nu &e mai ci'cni&e nicicân cu ' a&emenea eI'rine .enerală; nici An &pitalele in vremea răIb'iului ru&' Jap'neI, nici An cele in primul răIb'i m'nial= @lăica &e enerva, une'ri c+iar A>i ăea afară in &ala e 'peraţie aJut'arele ne.liJente= mp'triva lui &-au riicat plân.eri= S-au făcut anc+ete, &pitalul a f'&t viIitat e numer'a&e c'mi&ii e verificare= !'ate ace&tea, fire>te, &-au ră&frânt Antr-un c+ip cât &e p'ate e ăunăt'r a&upra &ănătăţii @lăicăi= n timpul 'peraţiil'r, era nev'it &ă &e a>eIe in ce An ce mai e& pe &caun; nu-l mai ţineau pici'arele= i era .reu &ă urce &cările &pitalului, căci emfiIemul A>i făcea &imţită preIenţa= i mai apă&ăt'r era An&ă pentru @lăica faptul că nu putea &ă Pa.ina 1FB
mear.ă la bi&erică= n Ora&n'iar&, 'ra> cu multe mii e l'cuit'ri, ultima in numer'a&ele bi&erici fu&e&e Anc+i&ă Anainte e răIb'i= 2upă &pu&ele @lăicăi Luca, e bucuria &luJbel'r erau lip&iţi An 'ra> &ute, p'ate c+iar mii e 'ameni= 2in câte &e p've&te>te, creinci'>ii i-au au& epi&c'pului numer'a&e ic'ane, a>a Ancât unul intre pereţii camerei p'rtarului &trălucea e la Ambrăcăminţile ic'anel'r >i lumina canelel'r= n primăvara anului 19HF, atituinea aut'rităţil'r faţă e @lăica Luca &-a Ambunătăţit= C+irur.ul-c'n&ultant a Anceput &ă capete micul eJun, prânIul >i cina e la bucătăria &pitalului >i &-au luat mă&uri pentm Ambunătăţirea c'niţiil'r lui e muncă= n "rut&, la c'n&fătuirea interre.i'nală a c+irur.il'r->efi, ar+iepi&c'pului Luca i &-a 'r.aniIat un veritabil triumf, in câte Ai &cria el lui i+ail= Cercurile c'nucăt'are au e&pre mine cea mai bună părere >i &e Ancre t'tal An mine= Slavă lui 2umneIeuRM= @lăica Luca a făcut ' &erie e n'i e&c'peririK 'peraţiile, cur&urile lui, c'municările preIentate e el la c'nferinţe &e bucurau e ' Analtă preţuire in partea meicil'r &impli, 'cenţil'r, pr'fe&'ril'r= Sunt f'arte re&pectat; cân intru An aunări mari ale funcţi'naril'r &au c'mananţil'r, t'ţi &e riică An pici'areM, &cria pe atunci epi&c'pul Luca= 2e&pre acea&tă peri'aă a vieţii &ale, @lăica Luca Ai &cria lui $=P= PuIin, cu care &e cun'&cu&e upă venirea An Ora&n'iar& (amintirile lui $=P= PuIin e&pre ar+iepi&c'pul Luca >i &cri&'rile către el ale @lăicăi au f'&t publicate An @e&tni 52M nr= 17E<199H);
Pa.ina 1FH
FE iunie 19HF, ult &timate $i'lai Pavl'viciR i mie Ami pare rău că aţi plecat in Ora&n'iar&= Cu mitr'p'litul Ser.+ie am Anceput &ă p'rt ' inten&ă c're&p'nenţă pe teme reli.i'&-fil'I'fice, bi&erice>ti-p'litice >i tactice, c're&p'nenţă care v-ar &târni, nu mă An'ie&c, un mare intere&= 2e&i.ur, nu ei&tă p'&ibilitatea e a vă tran&mite acea&tă c're&p'nenţă= m ' mare amărăciune; in $'v'&ibir& mi &-a c'municat că nu p't eita cartea mea in lip&ă e +ârtie=== i &e p'artă ' ecepţi'nală .riJă; pacienţii cu funcţii e c'nucere l-au c'nv'cat pe irect'rul fabricii e Ancălţăminte, i-au c'manat pentru mine .+ete pe mă&ură, i-au 'r'nat &ă-mi facă r'&t cu 'rice preţ e ciIme in cauciuc pentru 'peraţii= u mai c'manat pentru mine 'uă rânuri e lenJerie, 'uă cear>afuri, bati&te= %i le fac 'b&ervaţie &ur'ril'r acă mă vă ucânu-mi &in.ur farfuria= %P, &'vietul militar rev'luţi'nar, m-au pr'pu& pentru ec'rare= Cu aevărat, rapiă ev'luţie e la persona odiosa la persona rataR Slavă lui 2umneIeuR
ă +răne&c atât e bine Ancât Jumătate in +rană ' au cel'r in Jur &au cun'&cuţil'r, An timp ce bietul ar+iereu al i&ericii @iiM in urta flămânIe>te An a>a +al că a făcut eeme e inaniţie, trăin numai cu HEE .r= e pâine= âine mă v'i muta Antr-' l'cuinţă n'uă (une era farmacia)= c'l' v'r fi cele mai bune c'niţii pentru meitaţiile pe teme reli.i'a&e cu care &unt 'cupat acum; iI'lare eplină, lini>te, ti+nă, An&in.urare= 2'mnul &ă vă binecuvânteIe >i &ă vă păIea&că= r+iepi&c'p Luca=M
Pa.ina 1FD
FD ecembrie 19HF Lui $i'lai Pavl'vici, bucuraţi-vă An 2'mnulR ===Sunt eJa trei &ăptămâni e cân nu mai lucreI in pricina &urmenaJului f'arte puternic, mai ale& cerebral= !rei &ăptămâni am Iăcut An &pitalul c'mitetului e ţinut, iar acum Iac la mine aca&ă= eicii &pun că upă ce mă v'i An&ănăt'>i nu trebuie &ă lucreI mai mult e trei-patru 're pe Ii >i &ă nu fac mai mult e 'uă 'peraţii - iar până acum lucram până la 'pt-n'uă 're >i făceam patru-cinci 'peraţii= ==="nten&a mea c're&p'nenţă cu itr'p'litul Ser.+ie c'ntinuă= Să vă aJute 2'mnul &ă Anuraţi timpurile .rele e răIb'i >i &ă vă binecuvânteIe= r+iepi&c'p LucaM
n acea peri'aă, @lăica Luca l-a c+emat la el pe primul &ecretar al c'mitetului re.i'nal e parti >i i-a &pu& că relaţiile intre i&erică >i &tat &e v'r Ambunătăţi An curân, iar el &e va putea Ant'arce la &luJirea e ar+iereu= Prin mila lui 2umneIeu, An &curtă vreme, @lăica a f'&t Antr-aevăr numit la catera Ora&n'iar&ului, iară>i a ră&unat e&c+i& pr'p'văuirea lui e&pre ri&t'&= 2e mult au fă.ăuit &ă e&c+iă la n'i ' bi&erică, ar t't amână, iar eu rămân in n'u fără &luJbe e marele praInic al $a>terii lui ri&t'&M, Ai &crie tri&t epi&c'pul fiului &ău i+ail la &fâr>itul anului 19HF= n fine, pe ata e cinci martie Ai auce la cun'>tinţă; 2'mnul mi-a trimi& ' ne.răită bucurie= 2upă >ai&preIece ani e 'r c+inuit'r upă bi&erică >i e tăcere, 2'mnul a e&c+i& .ura mea in n'u= S-a e&c+i& ' bi&ericuţă An
Pa.ina 1F6
$i'laeva, ' &uburbie a Ora&n'iar&ului, >i eu am f'&t numit ar+iepi&c'p e Ora&n'iar&=== ineAnţele&, v'i c'ntinua munca An &pital, nu ei&tă nici ' pieică An acea&tă privinţăM= @lăica Luca &cria; Puţină lume a >tiut e&pre cea intâi &luJbă ce &-a făcut, ar t't au venit 'uă &ute e 'ameni= ulţi &tăteau An curteM= Cea intâi &luJbă=== a Ambunătăţit Anată &tarea mea nerv'a&ă - iar neura&tenia mea era atât e &everă Ancât meicii mi-au pre&cri& repau& t'tal vreme e 'uă &ăptămâni= %u nu am Anceput ace&t repau& >i &unt c'nvin& că mă v'i e&curca >i fără elM, &crie @lăica Luca= 2upă Ancă ' lună c'nfirmă; $evr'Ia mea a trecut c'mplet e cân &-a ree&c+i& bi&erica iar capacitatea mea e muncă &-a refăcutM= Pe u>a l'cuinţei ar+iepi&c'pului a apărut in n'u tăbliţa ce anunţa că An pr'bleme bi&erice>ti prime>te marţea >i vinerea e la >a&e până la 'pt &eara= Lui $=P= PuIin, @lăica Luca Ai &cria; 3'arte mult timp nu am putut &ă vă ră&pun in 'uă pricini; 1)
eram f'arte 'cupat cu Anc+eierea .rabnică a m'n'.rafiei mele e&pre
reIecţiile tarive An rănile articulare prin Ampu>careK F) mă &imţeam f'arte rău >i câte'ată Iăceam la pat Iile Antre.i ca urmare a puternicei &upra&'licitări a creierului care ţinea e mai bine e patru luni= i &e cere &ă nu mer. la bi&erică acă nu munce&c la &pital, a>a că lucreI pe&te puteri= Până la minu&culul paracli& e cimitir in $i'laeva e&te un cea& >i Jumătate e mer& pe J'& pe un rum An pantă abruptă, a>a Ancât 'b'&e&c până la c'mpleta epuiIare= Pa.ina 1F7
i&erica e&te atât e mică Ancât An ea Ancap An m' n'rmal patruIeci-cinciIeci e 'ameni, iar acum vin 'uă, trei &ute, rept care până An altar e&te la fel e .reu &ă &trăbaţi, eact ca ca e nviere= Să &luJe&c An ea a> putea 'ar upă rânuiala pre'ţea&că, ar >i lucrul ace&ta e e'camată imp'&ibil in lip&ă e ve>minte= Pe cât &e pare, ' &ă primim ve>minte e la teatru= $u e&te iac'n, nu &unt cântăreţi, nici măcar un a&căl= SluJe>te un pr't'iereu e >apteIeci >i trei e ani, iar eu preic= Preica e&te, atât pentru mine cât >i pentru p'p'r, ' bucurie uria>ă= Sunt mari &peranţe că la primăvară v'r e&c+ie bi&erica c'perământul aicii 2'mnului (pe &traa Stalin c'lţ cu Suri'v)=== Prea 3ericitul a avut ' pneum'nie pericul'a&ă ar, &lavă lui 2umneIeu, &-a An&ănăt'>it= 2in pricina b'lii nu mi-a mai &cri& emult= @ă 're&c reu*ită An muncă, &ănătate >i mântuirea &ufletului=
r+iepi&c'p Luca 17 martie 19HBM=
n bi&erica in $i'laeva a f'&t cu neputinţă &ă &e &luJea&că upă rânuiala ar+ierea&că= ut'rităţile fă.ăuiau că v'r e&c+ie altă bi&erică abia pe&te un an= La teatru &unt ' mulţime e ve>minte ar+iere>ti, ar nu v'r &ă ne ea, &'c'tin că e mai imp'rtant &ă-i Ambrace An ele pe act'ri >i &ă le ci'pârţea&că, c'&ânu-le pentru c'meiiM, &cria @lăica Luca= ai ap'i a reu>it &ă primea&că ve>minte ar+iere>ti An $'v'&ibir&, une preIenta&e ' c'municare la c'nferinţa c+irur.il'r &pitalel'r militare, iar An Ora&n'iar& a Pa.ina 1F8
f'&t e&c+i&ă upă 'arecare vreme Ancă ' bi&erică= r+iepi&c'pul &crie Antr-' &cri&'are in acea peri'aă că relaţiile c'nucerii e &tat cu i&erica &-au &c+imbat net; Pe&te t't &e e&c+i >i &e repară bi&ericile, pe c+eltuiala &'vietel'r 'ră>ene>ti, &unt numiţi epi&c'piM= "ar e&pre &ine; u-ţi aminte, i>a, că m'na+i&mul meu, cu fă.ăuinţele lui, ran.ul meu, &luJirea au&ă e mine lui 2umneIeu, &unt pentru mine cel mai &fânt lucru >i prima at'rie= -am lepăat An c+ip aevărat >i aânc e lume >i e &lava meicală (care, bineAnţele&, ar fi putut fi f'arte mare An ce mă prive>te), a>a Ancât pentru mine nici un lucru lume&c nu are acum vreun preţ= "ar An &luJirea lui 2umneIeu e t'ată bucuria mea, t'ată viaţa mea, căci aâncă e&te creinţa mea= !'tu>i &unt +'tărât &ă nu pără&e&c munca meicală >i >tiinţificăM= 2upă câteva luni, Ai aucea lui i+ail la cun'>tinţă; n Ora&n'iar&, e&pre mine &e v'rbe>te An cercuriM la m'ul următ'r; Y$-are ecât &ă &luJea&că, e&te un lucru ini&pen&abil in punct e veere p'liticZ= Xi-am &cri& că a f'&t at 'rin e &u& &ă nu fiu urmărit pentru c'nvin.erile mele reli.i'a&e= C+iar acă &ituaţia i&ericii nu &-ar fi &c+imbat atât e &ub&tanţial, c+iar acă nu m-ar fi 'cr'tit Analta mea val'are >tiinţifică, nu a> fi >'văit &ă purce iară>i pe calea &luJirii active a i&ericii, fiincă v'i, c'piii mei, naveţi nev'ie e aJut'rul meu, iar cu Anc+i&'area >i eilurile &unt 'bi>nuit >i nu mă tem e ele= #, e-ai >tii tu cât e pr'&te&c >i măr.init e&te atei&mul, cât e vie >i e reală e&te Ampărtă>irea cu 2umneIeu a cel'r ce l iube&c pe %l===M n Iiua cân &e Amplineau 'uăIeci e ani e la +ir't'nia Antru epi&c'p a @lăicăi Luca, ace&ta i-a &cri& fiului &ău mai mare amintinu-i e călăt'ria e atunci Antre !a>ent >i PenJient; cela a f'&t Anceputul căii &pin'a&e pe care trebuia &ă ' &trăbat= %a a f'&t An&ă >i calea &lavei Anaintea lui 2umneIeu= Cre că pătimirile &-au &fâr>it===M r+iepi&c'pul Luca epunea multe &tăruinţe ca &ă vaă ie>ită la lumină a 'ua Pa.ina 1F9
eiţie a Stuiil'r e c+irur.ie &epticăM, >tiin că acea&tă carte avea &ă aucă meicil'r un mare f'l'& practic, că ace>tia au nev'ie e ea= n anul 19HB a reu>it, An fine, &ă primea&că apr'barea pentru eitarea ei= "ată ce Ai &cria An le.ătură cu acea&ta lui $=P= PuIin; 1 iulie 19HB Lui $i'lai Pavl'vici, pace >i binecuvântare= m ' mare bucurie= Pe F mai i-am trimi& lui Stalin ' &cri&'are e&pre cartea mea la care erau aneate recenIiile ultrael'.i'a&e ale pr'fe&'ril'r anuil'v >i Pri'r'v= 5eIultatul; ' &cri&'are e la %itura eicală, in ata e F6 iunie, care cuprinea ru.ămintea e a le trimite manu&cri&ul An veerea eitării= i m'n'.rafia e&pre articulaţii, pe care eitura l'cală e aici ' t't amâna, a f'&t cerută la '&c'va= Spre iarnă v'r apărea >i cartea, >i m'n'.rafia= Spitalul n'&tru a f'&t re&trân& la FDE e paturi >i munca &-a Ampuţinat= $u v'r &ă mai e&c+iă bi&erici An 'ra>, An timp ce in !a>ent prime&c &cri&'ri că a venit ac'l' un ar+iereu al i&ericii @iiM >i pentru el e&c+i ' mulţime e bi&erici=== "ar la $i'laeva e&te cu neputinţă &ă mer.i t'amna >i primăvara= $u emult, am mer& pe J'& upă ' pl'aie, am căIut An n'r'i >i m-am Ant'r&= Sănătatea mea, &lavă lui 2umneIeu, e&te bună= $u emult, am primit ' &cri&'are e mulţumire >i ' ipl'mă e la &'vietul militar al rmatel'r Siberiene= Să fiţi &ănăt'& >i &ă aveţi &p'r= 2'mnul &ă vă păIea&că= r+iepi&c'p Luca= 1 iulie 19HBM=
Pa.ina 1BE
Lui $i'lai Pavl'vici, pace >i binecuvântare= m ' n'utate mare >i nea>teptată= Pe F martie am primit tele.ramă e la '&c'va= C'mitetul pan&lav cere &ă le trimit, pentru pre&a &lavă in &trăinătate, un artic'l e&pre activitatea mea pe timpul 5ăIb'iului pentru părarea Patriei An calitate e ar+iepi&c'p al Ora&n'iar&ului >i e c+irur. al &pitalel'r rmatei 5'>ii= 3ără An'ială că umneav'a&tră puteţi aprecia &ub t'ate a&pectele imp'rtanţa ace&tei pr'puneri >i An&emnatele urmări pe care ea ar putea &ă le aibă= 2upă 'uă Iile le-am >i trimi& artic'lul, pe care in păcate nu am timp &ă-l c'pieI pentru umneav'a&tră= SluJe&c >i preic la fiecare praInic >i An fiecare uminică= unca An &pital mer.e la fel ca Anainte=== $evr'Ia mea reciiveaIă câte'ată iar pe 8 au.u&t nici nu am putut &ă &luJe&c Litur.+ia in pricina ei= 3uruncul'Ia e care &uferiţi &e va vineca, pr'babil, 'ar prin aut'vaccin= 2'mnul &ă vă aJute >i &ă vă binecuvânteIe= r+iepi&c'p Luca= 16 au.u&t 19HBM
2e&pre c're&p'nenţa &a cu L'cţiit'rul Scaunului Patriar+al, itr'p'litul Ser.+ie, @lăica Luca amintea An următ'arele cuvinte; n anul 19HF, am purtat ' inten&ă c're&p'nenţă privit'are la pr'blemele funamentale ale vieţii c'ntemp'rane iar &cri&'rile lui m-au impre&i'nat prin pr'funIime >i prin c'recta Anţele.ere a e&enţei cre>tini&mului, prin cun'a>terea Sfintei Scripturi >i a i&t'riei i&ericii= 0nele intre ele p't fi c+iar numite tratate e te'l'.ie An miniatură= $u An t'ate privinţele a f'&t e ac'r cu mine >i ae&e'ri a trebuit &ă recun'&c că avea multă Pa.ina 1B1
reptateM= C're&p'nenţa intre mitr'p'litul Ser.+ie >i ar+iepi&c'pul Luca a avut multă An&emnătate pentru pre.ătirea Sin'ului in 19HB al epi&c'patului i&ericii #rt''e 5u&e= r+iepi&c'pul Luca a luat parte nemiJl'cit la alcătuirea 'cumentel'r Sin'ului, fiin membru al lui= 2upă ce mitr'p'litul Ser.+ie a evenit Patriar+, l-a eterminat pe @lăica Luca &ă c'lab'reIe la %urnal $oskovskoi &atriar#ii (5evi&ta Patriar+iei '&c'vei)= C'lab'rarea @lăicăi cu P a c'ntinuat vreme e Iece ani= Spre &fâr>itul răIb'iului, am &cri& cartea (nu prea mare) 2e&pre reIecţiile tarive An caIuri e răni infectate ale articulaţiil'r mariM, pe care am preIentat-' la c'ncur&ul pentru premiul Stalin Ampreună cu cartea mare Stuii e c+irur.ie &epticăM= 2upă terminarea lucrului An &pitalul pentru evacuaţi 1D-1D, am primit ' ipl'mă e mulţumire in partea cercului militar al Siberiei e @e&t, iar upă Anc+eierea răIb'iului am f'&t ră&plătit cu mealia Pentru ef'rt er'ic An arele 5ăIb'i pentru părarea Patriei 19H1-19HDM= Sfântul Sin', An frunte cu l'cţiit'rul patriar+al, mitr'p'litul Ser.+ie, a ec+ivalat munca mea e tratare a b'lnavil'r cu &luJirea ar+ierea&că er'ică >i m-a riicat la ran.ul e ar+iepi&c'p= n Ora&n'iar& am Ambinat tratarea răniţil'r cu &luJirea ar+ierea&că An epar+ia Ora&n'iar&ului >i, An t'ate uminicile >i &ărbăt'rile, mer.eam eparte la periferia 'ra>ului, Antr-un paracli& mic e cimitir, fiincă altă bi&erică An Ora&n'iar& nu &e afla= %ram nev'it &ă mer. printr-' a&emenea m'cirlă Ancât 'ată m-am Amp'tm'lit >i am căIut An n'r'i, a>a Ancât am f'&t nev'it &ă mă Ant'rc aca&ă= Să &luJe&c upă rânuiala ar+ierea&că era cu neputinţă, Antrucât nu aveam pe Pa.ina 1BF
nimeni pe lân.ă mine afară e un pre't bătrân, a>a Ancât mă mulţumeam 'ar cu pr'p'văuirea plină e râvnă a cuvântului lui 2umneIeu= 2upă terminarea eilului, An anul 19HB, m-am Ant'r& la '&c'va >i am f'&t numit An !amb'v, pe terit'riul căruia &e aflau, Anainte e rev'luţie, ' &ută Iece bi&erici, An timp ce eu am .ă&it 'ar 'uă; una An !amb'v >i una An iciurin&= vân mult timp liber, >i An !amb'v am Ambinat vreme e vre' 'i ani &luJirea bi&ericea&că cu munca in &pitale pentru b'lnavi= [2upă Anc+eierea eilului, @lăica Luca a Anceput &ă facă emer&uri pentru a
fi mutat in Siberia= 3act'rii e ră&punere in Ora&n'iar& nu vr'iau &ă-i ea rumul= tât aut'rităţile civile cât >i cele militare &e &trăuiau An fel >i c+ip &ă-i intre An v'ie= Pe li&ta cel'r mai buni meici, numele @'in'-"a&eneţi 'cupa primul l'c= Pr'blema mutării a f'&t ne.'ciată timp e câteva luni Antre Patriar+ie >i C'mi&ariatul p'p'rului pentru &ănătate= n cele in urmă, c'mi&arul p'p'rului, !retia'v, a tele.rafiat; "ntenţi'năm &ă vă mutăm An !amb'v, une e&te un câmp lar. e activitate >i un &pital imp'rtantM= Sanctitatea Sa, Patriar+ul Ser.+ie, l-a numit printr-un ecret &pecial pe @lăica Luca ar+iepi&c'p e !amb'v >i iciurin&= La Anceputul anului 19HH, @lăica Luca &-a mutat An !amb'v= ulte '&teneli Al a>teptau pe ar+iepi&c'p An n'ua &a epar+ie= %l a c'ntinuat &ă Ambine &luJirea e ar+ipă&t'r cu cea e meic= #ra>ul nu e rău, a pă&trat apr'ape An Antre.ime Anfăţi>area unui vec+i 'ra> e pr'vincieM, Ai &cria @lăica Luca fiului &ău= m f'&t primit f'arte bine=== La ru.ămintea PreIiiului (S'cietăţii c+irur.icale) am &u&ţinut un referat e&pre '&te'mielită la c'nferinţa c+irur.il'r, aparţinân e Cercul militar #rl'v= m apărut >i am luat l'c An preIiiu Ambrăcat An ra&ă, cu cruce >i cu pana.+ieM=
Pa.ina 1BB
@== P'lia'v, caniat An >tiinţe meicale (titlu >tiinţific An 5u&ia imperială, c'ntemp'rană >i An 0niunea S'vietică), A>i aminte>te e&pre Antâlnirea &a cu @lăica Luca (la ' aunare a c+irur.il'r) in anul 19HH; La c'n&fătuire &e auna&e multă lume= La ma&a preIiiului &e riica&e eJa pre>eintele pentru a anunţa numele c'municării - An&ă e'ată amân'uă canaturile u>ii &-au e&c+i& lar. >i An &ală a intrat un 'm e &tatură uria>ă, cu 'c+elari= Pletele cărunte Ai căeau pe umeri= # barbă albă, iafană, &trăveIie, Ai 'i+nea pe piept= Sub mu&tăţi buIele Ai erau &trân&e= âinile mari >i albe prefirau ni>te mătănii ne.re, mate= #mul a intrat fără .rabă An &ală >i &-a a>eIat An rânul in faţă= Pre>eintele i-a are&at ru.ămintea e a lua l'c An preIiiu= %l &-a riicat, a &trăbătut p'iumul >i a luat l'c An f't'liul ce i &e 'feri&e= %ra pr'fe&'rul @alentin 3eli'vici @'in'-"a&eneţi===M n ce prive>te c'nucerea epar+iei, ar+iepi&c'pul Luca a avut e Anfruntat c+iar e la Anceput numer'a&e ificultăţi= i&erica in !amb'v, care timp e mulţi ani aăp'&ti&e &ub ac'peri>ul &ău un cămin muncit're&c, fu&e&e au&ă An ultimul +al e pu&tiire= L'catarii ei e&pica&eră ic'anele, &fărâma&eră >i arunca&eră ic'n'&ta&ul, &cri&e&eră pe pereţi mă&cării= @lăica Luca a luat An primire fără &ă &e plân.ă m'>tenirea ateil'r, a Anceput &ă repare bi&erica, &ă aune clerici, &ă facă &luJbe, c'ntinuân t't'ată >i munca meicală= n .riJa ar+iepi&c'pului e !amb'v &e aflau acum ' &ută cinciIeci e &pitale, fiecare avân Antre cinci &ute >i ' mie e paturi= %l ăea >i c'n&ultaţii pentru &ecţiile c+irur.icale ale &pitalului principal 'ră>ene&c= @lăica Luca era, ca >i mai Anainte, .ata &ă muncea&că Iile An >ir, An ciua faptului că An curân avea &ă Amplinea&că >apteIeci e ani= @'m auce bi&erica la ' Anfăţi>are cuviinci'a&ă=== unca An &pitale mer.e ecelent=== Xin cur&uri meicil'r e&pre artritele &eptice=== Wile libere apr'ape că nu am= Sâmbetele au c'n&ultaţii câte 'uă 're la p'liclinică= ca&ă nu prime&c, fiincă eJa nu Pa.ina 1BH
mai am el'c putere pentru a>a ceva= 'lnavii An&ă, mai ale& cei e la ţară, care vin e eparte, nu Anţele. lucrul ace&ta >i mă nume&c ar#iereu nemilostiv, ceea ce Ami vine f'arte .reu= n caIuri ecepţi'nale aJun. &ă prime&c >i aca&ăM, &cria el fiului >i familiei ace&tuia= nvăţăt'area pen&i'nară #=@= Strelţ'va in !amb'v, p've&te>te următ'area Antâmplare pe care ' >tie e la răp'&ata ei prietenă, 'ct'riţa @=P= 2mitriev&aia; n timp ce @lăica Luca viIita An calitate e meic militarii b'lnavi in &pital, un '&ta> >i-a permi& &ă-l Ji.nea&că Antrebân e ce umblă pletosul pe ac'l'= Ce creeţi că &-a AntâmplatN n aceea>i &eară, neru>inatul >i-a primit ră&plata &pre Anvăţătură e minte= La 'uă&preIece n'aptea a avut ' criIă ce l-a au& An pra.ul m'rţii - >i el, b'lnavul, l-a ru.at pe 'ct'r &ă-l c+eme la el pe pr'fe&'r, aică pe @lăica Luca= ce&ta a venit An aceea>i n'apte >i a intrat An &al'n la b'lnav, care >i-a cerut cu lacrimi iertare e la epi&c'pul-meic pentru Ji.nirea pe care i-' au&e&e >i l-a ru.at &ă-i &alveIe viaţa, Antrucât el, b'lnavul, A>i &imţea m'artea apr'ape= @lăica Luca a at i&p'Iiţie &ă &e facă neAntârIiat t'ate pre.ătirile ca pacientul &ă fie 'perat e ur.enţă= ce&ta a f'&t au&, l-au pre.ătit e 'peraţie= @lăica, precum făcea e 'bicei An a&tfel e &ituaţii, l-a Antrebat pe b'lnav acă cree An 2umneIeu, at fiin că viaţa i-' va Anap'ia nu pr'fe&'rul, ci 2umneIeu prin mâna 'ct'rului= 'lnavul, fără a Anceta &ă plân.ă, a ră&pun& că acum cree >i a mărturi&it că >ia primit plata pentru batJ'c'rirea .r'&'lană a epi&c'pului= ce&ta, făcân ' 'peraţie f'arte &eri'a&ă, l-a reau& pe b'lnav la viaţă= ce&t caI a avut ' f'arte mare influenă p'Iitivă a&upra tutur'r b'lnavil'r in &pitalM= Cân @lăica Luca a venit An !amb'v, veerea lui era eJa f'arte &lăbită= cele inciIii ele.ante, care &târneau amiraţia An trecut, acum nu Ai mai reu>eau Ant'teauna= 2in pricina Anrăutăţirii veerii, @lăica a f'&t nev'it &ă aban'neIe cele mai Pa.ina 1BD
c'mplicate 'peraţii= S-au pă&trat ' mulţime e mărturii e&pre faptul că @lăica Luca era iubit cu aevărat; Al iubea turma, Al iubeau c'lab'rat'rii, Al iubeau pacienţii - ae&e'ri atei= Cu fierbinte ra.'&te >i recun'>tinţă A>i aminte&c e ar+iepi&c'pul l'r en'ria>ii cateralei ar+iere>ti in !amb'v; venit la n'i c+iar la Anceputul anului 19HH= n primele Iile nu avea nici ve>minte pentru &luJbe= ce&tea i &-au trimi& Anainte e P'&tul are= Prima 'ară cân a &luJit, a r'&tit pentru creinci'>i un cuvânt &curt; Y2upă ' Anelun.ă f'amete u+'vnicea&că, putem in n'u &ă ne aunăm >i &ă ăm mulţumită lui 2umneIeu=== m f'&t numit pă&t'r la v'iZ= 2upă aceea a binecuvântat pe fiecare 'm in bi&ericăM= @lăica Ancepea Iiua cu cartea An mână, cu cartea >i cu ru.ăciunea ' >i termina= ibli'tecă Ai lă&a&e m'na+ia Liub'v in familia cneJil'r irin&i-i+mat'v, care &e afla eilată An !amb'vM= #ată, An timp ce @lăica mer.ea la &luJbă, a văIut lân.ă bi&erică ' femeie văuvă= 2e ce e>ti, &'r', a>a e tri&tăNM - a Antrebat-' @lăica= La care ea; m cinci c'pii mici, iar că&uţa mea &-a ărăpănat cu t'tulM= >teaptă până la &fâr>itul &luJbei, vreau &ă v'rbe&c cu tineM= 2upă &luJbă, a luat-' pe văuvă la el aca&ă, a aflat cât e pr'&t Ai mer. treburile >i i-a at bani &ă->i c'n&truia&că l'cuinţăM= #l.a @laimir'vna Strelţ'va A>i aminte>te că preicile @lăicăi atră.eau la bi&erică numer'>i meici, bibli'tecari, pr'fe&'ri= n bi&erică, n'ta preicile ' pr'fe&'ară e limba en.leIă f'arte ev'tată ar+iepi&c'pului Luca, $atalia i+ail'vna 3e''r'va, upă care ' altă en'ria>ă, actil'.rafă, le cule.ea pe +ârtie fină >i le Ampărţea creinci'>il'r= n !amb'v au f'&t a>ternute An &cri& >apteIeci >i >apte e preici= Pa.ina 1B6
Părintele ar+iiac'n @a&ili alin, pe care Al +ir't'ni&e Antru iac'n An 19HD @lăica Luca, i&t'ri&e>te; ntre en'ria>i &e afla un bătrân, ca&ier e me&erie, "== 3'min= Citea la &trană cea&urile= Citea pr'&t, pr'nunţa inc'rect cuvintele= @lăica l-a Anreptat e câteva 'ri= #ată, upă &luJbă, cân ar+iepi&c'pul Luca &-a apucat pentru a cincea &au a >a&ea 'ară &ă-i eplice cum &e pr'nunţă anumite epre&ii in &lava bi&ericea&că, Antre ei &-a p'rnit ' i&pută aprin&ă= @lăica Luca, temperamental, a.ita cartea >i, evient, l-a atin& pe 3'min= ce&ta &-a tulburat, a &pu& că ar+iereul l-a l'vit >i a Ancetat An m' em'n&trativ &ă mai mear.ă la bi&erică= 2upă 'arecare ră&timp, punânu->i crucea >i pana.+ia, @lăica !amb'vului a &trăbătut Antre. 'ra>ul ca &ă A>i ceară iertare e la en'ria>ul Ji.nit= 3'min nu l-a primit pe ar+iepi&c'p= @lăica a mer& in n'u la el >i n-a primit iertare= Ca&ierul pur >i &implu >i-a bătut J'c e el= L-a iertat pe @lăica 'ar cu câteva Iile Anainte e plecarea in !amb'v a ar+iepi&c'puluiM= S-au pă&trat f'arte intere&antele amintiri e&pre @lăica Luca ale pr'fe&'arei S'fia "van'vna 'ri&'va= $emţ'aică e naţi'nalitate, ea era luterană >i, An vremea cât a f'&t ar+iepi&c'p e !amb'v @lăica Luca, a 'rit &ă treacă la 'rt''ie= @lăica a p'ftit-' la el aca&ă, a &tat e v'rbă cu ea, a pre.ătit-' pentru trecerea la creinţa 'rt''ă= %a i-a evenit un 'm f'arte apr'piat >i, upă plecarea @lăicăi Luca la Simfer'p'l, a purtat cu el ' Anelun.ată c're&p'nenţă= La &fâr>itul anului 19HH, @lăica a &pu& Antr-una in preici că atr'cităţile nemţil'r nu &unt Antâmplăt'are, că cruIimea e&te ' caracteri&tică a p'p'rului .ermanK acea&tă tră&ătură naţi'nală &-a arătat nu ' ată la nemţi An veacurile trecute >i '.line>te u+ul p'p'rului .erman= S'fia "van'vna a f'&t Ji.nită e ace&te cuvinte= iruinu->i tulburarea, ea &-a apr'piat upă preică e ar+iepi&c'p >i i-a &pu& că nemţii, ca *i ru>ii, &unt e t't felul >i că ea nu cun'a>te nici un u+ e cruIime la p'p'rul .erman= @lăica Pa.ina 1B7
Luca i-a a&cultat An tăcere &pu&ele >i t't An tăcere a pără&it bi&erica= 2upă câteva Iile, An faţa unei mari mulţimi e en'ria>i, "e-a &pu& ace&t'ra că a e&c'perit An trecuta &a preică ' .re>eală e neAn.ăuit, că a v'rbit .re>it e&pre caracterul cru al tutur'r nemţil'r An .eneral >i că Ai r'a.ă, pe cei pe care i-a Ji.nit prin &pu&ele &ale, &ă Al ierte, căci e acum Anainte A>i va c+ibIui preicile mai bine= Cei ce Al cun'>teau pe @lăica Luca au remarcat că el are multă Ancreere An 'ameni= r+iepi&c'pul "n'c+entie al Oalinin.raului (Le'fer'v), care a f'&t An !amb'v &ecretar epar+ial al @lăicăi Luca, A>i amintea; %ra un 'm f'arte c'rect @lăica Luca, une'ri cara.+i'& e c'rect, >i pre&upunea că An Jurul lui t'ţi &unt la fel e c'recţi, iar 'amenii >tiţi cum &unt=== Cân pleca in !amb'v, Al c'nuceam pe tren până la iciurin&= #ată eram &in.uri An c'mpartiment >i @lăica m-a Antrebat; - Spuneţi-mi, care e&te cel mai mare viciu e care creeţi că trebuie &ă fu.N - @ă r'. &ă nu aveţi Ancreere An clevetit'ri, am Ii& eu= 2ân urmare plân.eril'r un'r mincin'>i, câte'ată aţi peep&it, Prea Sfinţia v'a&tră, 'ameni Antru t'tul nevin'vaţi= - 2aN - &-a mirat el= 2upă care, .âninu-&e puţin, a aău.at; ici nu am ce face= $u p't &ă n-am Ancreere An 'ameniM= r+iepi&c'pul Luca Ancerca &ă 'bţină pentru creinci'>i re&tituirea cateralei= nată upă venirea An !amb'v, i-a &cri& fiului &ău; pr'ape &i.ur ne v'r a Anap'i caterala mare cu 'uă etaJeM= i mai &cria; La '&c'va au refuIat &ă ne e&c+iă caterala, ceea ce pentru mine e&te ' mare amărăciuneM= ai târIiu, Oarp'v i-a pr'mi& @lăicăi că va e&c+ie caterala &au altă bi&erică mare in !amb'v, ar Amputernicitul cu pr'blemele i&ericii #rt''e in !amb'v a refuIat &ă facă ace&t lucru= n au.u&t, Pa.ina 1B8
@lăica Luca &cria; Caterala va fi ree&c+i&ă 'ar An urma emer&uril'r făcute e creinci'>i, ar până acum nu &unt iniţiat'ri, &e tem cu t'ţiiM= ntr-aevăr, Oarp'v a vrut &ă e&c+iă caterala in !amb'v, ar O'Iâr'v, pre>eintele e atunci al c'mitetului eecutiv re.i'nal, >i @'l'v, primul &ecretar al c'mitetului re.i'nal e parti (c'm&'m'li>tii in anii 19FE) &e Amp'triveau in ră&puteri= O'Iâr'v a murit An curân (@lăica Luca i-a ia.n'&ticat un cancer e &t'mac in'perabil), An&ă @'l'v n-a An.ăuit până la &fâr>itul răIb'iului ca An 'ra> &ă &e e&c+iă ' a 'ua bi&erică, iar upă răIb'i ,la '&c'va, pr'blema nu a mai f'&t luată An c'n&ierare= O'Iâr'v nu &e purta rău cu @lăica Luca, c'n&ierânu-l un meic nimerit in Antâmplare An capcana bi&ericiiM= #ată, l-a invitat pe @lăica la el An cabinet >i, 'rin &ă-i arate prietenia &a, l-a Antrebat; - Cum &ă vă premieI pentru remarcabila muncă pe care ' faceţi An &pitalN - 2e&c+ieţi caterala 'ra>ului= - , nu, caterala n-' &-' veeţi nici'ată= - tunci eu nu 're&c altceva e la umneav'a&tră, a ră&pun& ar+iepi&c'pul >i a pără&it &eiul c'mitetului eecutiv re.i'nal= $'ul pre>einte, Anl'cuit'rul lui O'Iâr'v, a avut cu ar+iepi&c'pul Luca următ'area păţanie= La &fâr>itul anului 19HD, @lăica >i &ecretarul &ău au f'&t c+emaţi la c'mitetul eecutiv re.i'nal pentru a li &e Anmâna mealiile Pentru ef'rt er'ic An arele 5ăIb'i pentru părarea Patriei 19H1-19HDM= 2upă Anmânarea mealiil'r, pre>eintele a &pu& că, e>i munca lui @'in'-"a&eneţi An calitate e c'n&ultant al &pitalel'r e evacuare e&te Anc+eiată (&pitalele ace&tea pără&i&eră !amb'vul An t'amna lui 19HH, mutânu-&e &pre ve&t), el năăJuie>te că pr'fe&'rul A>i va Ampărtă>i marea eperienţă >i An c'ntinuare
Pa.ina 1B9
meicil'r 'ra>ului= r+iepi&c'pul Luca a ră&pun& următ'arele; %u i-am Anvăţat pe meici ceea ce >tiu >i &unt .ata &ă-i Anvăţ >i An c'ntinuareK am reat viaţa >i &ănătatea a &ute, p'ate mii e răniţi >i pr'babil că a> fi f'&t e aJut'r mult'r alt'ra acă umneav'a&tră (a apă&at cuvântul umneav'a&trăM, lă&ânu-i pe a&cultăt'ri &ă Anţelea.ă că ă cuvântului un &en& lar.) nu m-aţi fi An+ăţat fără pricină >i nu m-aţi fi târât un&preIece ani prin pu>cării >i eiluri= "ată câtă vreme &-a pierut >i câţi 'ameni nu au f'&t &alvaţi, >i a&ta niciecum in v'ia meaM= Cuvintele ace&tea au pr'u& c'nucerii re.i'nale un aevărat >'c= Câtăva vreme, An preIiiu >i An &ală, a 'mnit ' lini>te apă&ăt'are= @eninu->i cât e cât An fire, pre>eintele a An.ăimat că trecutul trebuie uitat, trebuie trăit preIentul >i viit'rul - la care a ră&unat in n'u ba&ul @lăicăi Luca; , nu, &cuIaţi-mă, n-am &ă uit nici'atăRM 2upă m'artea Patriar+ului Ser.+ie, a Anceput pre.ătirea pentru Sin'ul L'cal al i&ericii #rt''e 5u&e >i ale.erea n'ului Patriar+= @lăica Luca a mer& la '&c'va >i a luat parte la aunarea epi&c'pală care a avut l'c pe ata e F1 n'iembrie 19HH, pentru ale.erea C'mi&iei pre&in'ale= r+iepi&c'pul Luca le-a amintit cel'r e faţă pr'ceura ale.erii Patriar+ului prin tra.ere la &'rţi, care fu&e&e elab'rată la Sin'ul L'cal al anului 1917= P'trivit +'tărârii acelui Sin', ale.erea caniaţil'r la ran.ul e Patriar+ trebuie &ă fie lă&ată An &eama participanţil'r An>i>i la Sin' >i v'tul trebuie &ă fie &ecret= @lăica Luca a eclarat că Antrucât numirea mitr'p'litului leie ca unic caniat la ran.ul e Patriar+ Ancalcă acea&tă +'tărâre, el va v'ta Amp'triva lui= 0rmareaN @lăica Luca a f'&t &in.urul ar+iereu ru& neinvitat la Sin', la care au luat parte patruIeci >i unu e ar+ierei ru>i >i cinci &trăini ] n anul 19H6, am primit premiul Stalin cla&a Antâi pentru lucrările mele Stuii Pa.ina 1HE
e c+irur.ie &epticăM >i 5eIecţii tarive An caIuri e răni infectate ale articulaţiil'r mariM= [# mulţime e felicitări in t'ate părţileM, &cria @lăica Luca upă primirea
premiului= Patriar+ul, mitr'p'liţii, ceilalţi ar+ierei, Oarp'v (Pre>eintele &'vietului pentru pr'blemele i&ericii #rt''e 5u&e), itiarev, !retia'v (C'mi&arul p'p'rului pentru &ănătate), caemia e >tiinţe meicale, C'mitetul pentru pr'blemele Anvăţământului &uperi'r, "n&titutul te'l'.ic, pr'fe&'rii >=a=m== Ami auc laue etra'rinare=== Patriar+ul mi-a tele.rafiat că &lava e care mă bucur e&te un mare triumf pentru i&ericăM= nalt Prea Sfinţitul Luca a Ampărţit apr'ape t'ţi banii primiţi ' ată cu premiul pentru aJut'rarea 'rfanil'r e răIb'i= @lăica Luca Ai trata pe b'lnavi pentru 2umneIeu >i t't Antru &lava lui 2umneIeu Ai aJuta ae&e'ri pe nev'ia>i >i Ai mân.âia pe nefericiţi= 2e&ele c'n&ultaţii particulare pe care le ăea, erau .ratuite= n ce prive>te activitatea &a >tiinţifică, publicarea e cărţi >i artic'le, primirea premiului e Stat, ace&tea erau privite e @lăica Luca rept un miJl'c e a riica aut'ritatea i&ericii= 3ără An'ială că An acele vremuri cumplite pr'p'văuirea făţi>ă e&pre ri&t'& a celebrului &avant >i c+irur. nu putea &ă nu pună pe .ânuri numer'>i 'ameni= @lăica Luca c'n&iera că munca &a >tiinţifică va atra.e la 'rt''ie numer'>i intelectuali= >a &-a >i Antâmplat= ntr-una in emi&iunile in acea peri'aă ale p'&tului e rai' C, &e c'munica faptul că un .rup e tineri franceIi a trecut la 'rt''ie, ace>tia făcân An eclaraţia l'r trimitere la &avanţii cre>tini in 05SS; "van Pavl'v, @laimir 3ilat'v (celebru 'ftalm'l'. in #e&&a, prieten al Sfântului "'na in #e&&a) >i ar+iepi&c'pul Luca @'in'-"a&eneţi= &tăIi &-a c'nfirmat părerea mea, >i anume că &unt un a& el'c neAn&emnat An Pa.ina 1H1
mâneca c'nucerii n'a&treM, Ai &cria @lăica Luca fiului &ău= venit un c're&p'nent &pecial al !SS ca &ă Ami facă f't'.rafii pentru pre&a e pe&te +'tare, iar mai evreme mi &-a cerut e la Patriar+ie &ă trimit ' bi'.rafie pentru revi&ta l'r >i pentru bir'ul e inf'rmaţii= 2'i pict'ri e aici Ami fac p'rtretul= r+iepi&c'pul e "ar'&lav, care numai ce &-a Ant'r& in merica, citi&e eJa An .aIetele e ac'l' artic'le e&pre mine, ar+iepi&c'p laureat al premiului Stalin=== âine va veni e la '&c'va un &culpt'r &ă-mi facă bu&tul===M Pentru mari merite faţă e i&erica 5u&ă, ar+iepi&c'pul Luca al !amb'vului >i iciurin&ului a f'&t ră&plătit e Patriar+ul leie An februarie 19HD cu reptul e a purta cruce cu briliante pe p'tcap= n epar+ia !amb'vului, @lăica Luca a re&taurat >i a &finţit câteva bi&erici, c'ncentrânu->i ef'rturile An veerea refacerii vieţii par'+iale= SluJbele &ăvâr>ite e ar+iepi&c'pul Luca &e i&tin.eau prin Analta l'r u+'vnicie, prin aânca trăire a ru.ăciunii=
#l î'i înc$ina o mare parte din puteri cate$i(ării turmei = c'l' am pr'p'văuit f'arte mult >i am Ancercat &ă le in&uflu tutur'r ' mare ra.'&te faţă e Cuvi'&ul Serafim, rept care upă fiecare &luJbă cântam cu t't p'p'rul tr'parul Cuvi'&ului An faţa ic'anei luiM, &pune ar+iepi&c'pul Luca Antr-un cuvânt r'&tit An Iiua p'menirii Cuvi'&ului Serafim e Sar'v= n anul 19H6, @lăicăi Luca i &-a interIi& efinitiv &ă mai apară An faţa unui auit'riu >tiinţific Ambrăcat An ra&ă, cu cruce >i pana.+ie= %l Ai &cria fiului; m primit in partea c'mi&ariatului p'p'rului pentru &ănătate al 05SS, pr'punerea e a face ' preIentare funamentală a reIecţiil'r tarive ale articulaţiil'r mari An carul unui mare c'n.re& une trebuie tra&e c'ncluIiile activităţii c+irur.il'r militari An timpul răIb'iului= i-am at cu plăcere ac'rul, An&ă am &cri& că C'mi&ariatul p'p'rului Ami interIice &ă apar An ra&ă, iar Patriar+ul fără ra&ă= Pa.ina 1HF
"-am &cri& >i Patriar+ului e&pre a&ta, mi-a ră&pun& printr-' &cri&'are=== părerea lui c'incie cu a mea; &ă apar An c'&tum civil >i &ă Ami a&cun pletele Antr-' aunare une t'ţi >tiu că &unt ar+iereu An&eamnă &ă mă ru>ineI e emnitatea mea epi&c'pală= 2acă aunarea c'n&ieră că pentru ea e&te inacceptabilă >i c+iar Ji.nit'are preIenţa unui ar+iereu, atunci ar+iereul trebuie &ă c'n&iere că e&te &ub emnitatea &a &ă apară Antr-' a&tfel e aunare=== m v'rbit la telef'n cu 'r.aniIat'rul c'n.re&ului, 'ct'rul 2e'v= ce&ta &-a tulburat >i a &pu& că t'ţi, inclu&iv c'mi&arul p'p'rului, au ' mare An&emnătate c'municării mele >i au pr'mi& &ă facă emer&uri pe lân.ă t'ată c'nucerea= Pe&te ' Ii An&ă mi-a &pu& că t'ată c'nucerea a f'&t 'cupată Antrea.a Ii cu acea&tă pr'blemă, au v'rbit cu !retia'v >i cu Oarp'v, că afacerea ar fi aJun& la cun'>tinţa C'mitetului Central e Parti, An&ă nu au f'&t e ac'r &ă apar An ra&ă= m cerut &ă &e tran&mită c'mi&arului p'p'rului că prime&c acea&tă eciIie ca pe ' ecluere a mea in c'munitatea >tiinţificăM ] n mai 19H6, am f'&t numit ca ar+iereu al Simfer'p'lului >i Crimeii= !ineretul &tuenţe&c m-a a>teptat la .ară cu fl'ri, ar Antâlnirea nu a reu>it, fiincă am venit cu avi'nul= &ta &-a Antâmplat An Iiua e F6 mai a anului 19H6=
(ici, amintirile &e curmă= %le au f'&t ictate &ecretarei %=P= Leic+fel e ar+iepi&c'pul Luca, ce 'rbi&e cu e&ăvâr>ire, la Simfer'p'l, An anul 19D8= r+iepi&c'pul Luca a murit An Iiua e 11 iunie a anului 1961 >i a f'&t Anm'rmântat An Simfer'p'l, une a 'cupat &caunul ar+iere&c vreme e cinci&preIece ani)
Pa.ina 1HB
Aneă privitoare la păstorirea Sfântului )uca în *rimeea
cea&tă aneă aparţine t't reacţiei ru&e >i are &c'pul e a-l eifica pe citit'r An le.ătură cu evenimentele petrecute e la m'mentul An care &e 'pre>te aut'bi'.rafia >i până la a'rmirea An 2'mnul a nalt Prea&finţitului Luca (n'ta traucăt'rului)= n acea&tă ultimă peri'aă a vieţii &ale, &ănătatea ar+iepi&c'pului Luca &e re&imţea in ce An ce mai mult An urma Ancercăril'r pe care le &uferi&e An viaţa &a >i a muncii ecepţi'nal e Anc'rate= >i piere veerea, inima refuIă in ce An ce mai e& &ă lucreIe cum trebuie; aritmii, ec'mpen&are= %l &crie; mărăciunea >i lacrimile turmei (in !amb'v), care mă iube>te fierbinte, m-au tulburat >i iară>i Ami e mai rău cu inima= "eri >i a&tăIi, An uminica !'mei, nu am &luJitM= n mai 19H6, @lăica a f'&t mutat An Crimeea= #ricât a plân& turma mea in !amb'v, 'ricât l-a ru.at pe Patriar+ &ă mă la&e ac'l', am f'&t nev'it &ă plec la Simfer'p'l= cea&ta &-a Antâmplat, fără An'ială, in v'ia lui 2umneIeu, fiincă >i aici e&te mare nev'ie e mine= !rebuie &ă pun pe pici'are ' epar+ie pu&tiităM= 5ăIb'iul făcu&e Crimeii răni Anfric'>ăt'are= #ra>ele erau An ruine, &atele prefăcute An cenu>ă= Pe l'cul mult'r bi&erici in Crimeea rămă&e&eră numai ărâmăturile= n C+er&'ne&, vec+iul O'r&un, une a primit b'teIul &fântul cneaI @laimir, fu&e&e i&tru&ă măreaţa caterală a cre>tinăt'rului 5u&iei= ultă '&teneală >i-a at ar+iepi&c'pul Luca pentru refacerea bi&ericil'r >i reAnceperea &luJbel'r An ele= Situaţia ec'n'mică era etrem e ificilă= 0n &fert e pâine c'&ta la piaţă DE e ruble= G'&p'inele cumpărau cereale e la ţărani cu pă+ăruţul e cinciIeci e .rame >i Pa.ina 1HH
Al uceau An &ăculeţe ca pe un bun e mare preţ= 5e>einţa ar+ierea&că e pe &traa G'&pitalnaia &e afla la etaJul Antâi al unei ca&e vec+i, emult neren'vate= n afară e ar+iereu >i e &ecretarul lui epar+ial, pe etaJ mai &tăteau câteva familii &trăine= n ca&ă erau pl'>niţe= La &in.urul r'binet ei&tent, &e făcea imineaţa c'aă= @lăica Luca era .ata &ă le aJute tutur'r= La bucătăria ar+ierea&că &e .ătea prânIul pentru 1D-FE e 'ameni; un prânI fru.al, alcătuit ae&e'ri 'ar intr-' Ieamă, ar mulţi &imfer'p'liţi nu aveau An anii 19H6-19H8 nici atât= @era Pr'I'r'v&aia, nep'ata ar+iepi&c'pului Luca, A>i aminte>te că la prânI veneau mulţi 'ameni flămânIi, bătrâne &in.ure, &ăraci căr'ra le lip&eau miJl'acele e ei&tenţă= n fiecare Ii fierbeam un caIan mare, pe care Al curăţau până la fun= Seara unc+iul mă Antreba; Câţi au f'&t a&tăIi la ma&ăN "-ai +rănit pe t'ţiN Le-a aJun& tutur'rNM n ce-l privea, @lăica Luca mânca f'arte pr'&t= icul eJun era alcătuit intrun &in.ur fel= 2acă i &e punea >i al 'ilea, &e &upăra= Se Ambrăca mai mult ecât m'e&t= Pr'fe&'ara "uina, căreia @lăica i-a at bani &ă A>i cumpere ca&ă, A>i aminte>te că Prea Sfinţitul umbla t'teauna An ra&e peticite cu c'atele r'a&e= 2e fiecare ată cân nep'ata @era Ai pr'punea &ă-i facă +aină n'uă, auIea ră&pun&ul; Cârpe>te, cârpe>te, @era, &unt mulţi &ăraciM= ntr-aevăr, An Jur erau mulţi &ăraci= Secretarul epar+ial făcea li&te lun.i cu cei aflaţi An nev'ie= La &fâr>itul fiecărei luni, erau trimi&e treiIeci-patruIeci e pac+ete cel'r mai ur.ente caIuri An&cri&e An acele li&te= Situaţia in epar+ia Crimeii era c'mplicată= @lăica Luca a Anceput &ă in&pecteIe cele D8 e par'+ii ale Crimeii= aJ'ritatea bi&ericil'r fu&e&eră e&c+i&e relativ recent (Anainte e răIb'i An Crimeea rămă&e&e ' &in.ură bi&erică e&c+i&ă)= n par'+ii i &e plân.eau ar+iereului e lip&a un'r lucruri ini&pen&abile; ve>minte, cărţi e &luJbă, tămâie, lumânări, ulei e canelă= @lăica punea f'arte mult la inimă atunci cân veea că nu t'ţi pă&t'rii &unt un eemplu vrenic e urmat pentru creinci'>i= $u 'b'&ea &ă le repete; Ce ră&pun& v'i Pa.ina 1HD
a An faţa lui 2umneIeu pentru v'i t'ţiNM= 3'&tul &ecretar al cancelariei epar+iei Crimeii, părintele @itali Oarv'v&i, A>i aminte>te că nemulţumirea Prea Sfinţitului era &târnită nu numai e pre'ţii beţivi, ci >i e cei fumăt'ri= Pe unii ca ace>tia Ai punea &ub epitimie a&pră - Ai 'prea e la &luJire timp e trei luni= !'t atât e cate.'ric cerea ca pre'ţii &ă p'arte Ant'teauna >i pretutineni +ainele cuvenite cinului l'r= Cel necreinci'& An cele mici va fi necreinci'& >i An cele mariM, cita el in %van.+elie >i Ai peep&ea pe pre'ţii care A>i răeau barba >i A>i tuneau părul= 0nii intre ace>tia Ancercau &ă 'c'lea&că Amplinirea cerinţel'r ar+iereului, An&ă @lăica Luca rămânea neAnuplecat= n ar+iva epar+iei &-a pă&trat următ'area epi&t'lă in anul 19H7; $u emult mi-a căIut An mâini litur.+ierul ferfeniţit al unui pre't, An care t'ate c'lţurile e J'& ale pa.inil'r erau ne.re e murărie= #, 2'amneR n&eamnă că acel pre't fără frică e 2umneIeu lua !rupul lui ri&t'& cu mâinile murare, cu murărie nea.ră &ub un.+iiR Cum nu le e ru>ine pre'ţil'r &ă nu &e &pele, &ă fie Ambrăcaţi murar, &ă &tea An faţa Sfintei e&e An .al'>iNR n epar+ia n'a&tră nu mai &unt pre'ţi bărbieriţi >i tun>i, ar cât &unt e numer'>i ace>tia An alte l'curiR Ce mulţi &unt >i aceia care &e ru>ineaIă &ă p'arte Ambrăcăminte pre'ţea&că, aceia care &e Ambracă upă m'ă nu &e e'&ebe&c cu nimic e 'amenii lume>tiR "ar marele &criit'r al pământului ru&e&c, care a f'&t $=@= G'.'l, &cria cu multă vreme An urmă e&pre Ambrăcămintea clerului; Ce bine că c+iar prin Ambrăcămintea l'r, ne&upu&ă nici unei &c+imbări >i nici unui capriciu al m'el'r n'a&tre pr'&te>ti, ei (clerul) &e e'&ebe&c e n'iR mbrăcămintea l'r e&te măreaţă >i minunată= $u e&te r'c'c'ul ii't răma& in al 'pt&preIecelea veac >i nici Ambrăcămintea petic'a&ă, care nu lămure>te nimic, a pre'ţil'r r'man'-cat'lici= %a are n'imă, ea e&te upă c+ipul Ambrăcămintei pe care ' purta n&u>i ântuit'rul===M Pa.ina 1H6
"ată Ancă ' pa&t'rală a ar+ipă&t'rului către pre'ţii in epar+ia lui; #are mulţi &unt printre n'i pre'ţii care &e a&eamănă meicil'r &eri'>iN #are >tiţi v'i câtă '&teneală >i luare-aminte le ac'ră cel'r .rav b'lnavi 'ct'rii buni >i AncercaţiN "ar &arcina 'ct'rului e&te 'ar vinecarea b'lil'r trupe>ti, An vreme ce &arcina n'a&tră e&te nea&emuit mai An&emnată, fiincă n'i &untem rânuiţi e 2umneIeu pentru marea lucrare a vinecării &ufletel'r 'mene>ti, a iIbăvirii l'r e c+inurile ve>niceRM @lăica Luca Ai 'prea e la &luJire pe cei care călcau rânuielile can'nice ale &luJirii; care, e eemplu, căeau fără &ă aprină tămâie An căelniţă, care nu &ăvâr>eau upă rânuiala cuvenită !aina 'teIului, care f'l'&eau &ur'.ate e tămâie >=a=m==, amintinu-le e Anfric'>ăt'arele cuvinte ale pr'r'cului "eremia; 'lestemat tot cel ce face lucrul Domnului cu nebăare de seamă ("eremia H8, 1E)=
ntr-una in pa&t'ralele &ale, ar+iepi&c'pul Luca arată cu urere caIurile e &im'nie (trafic cu lucruri c'n&ierare e bi&erică bunuri &pirituale, &finte >i peep&it cu ec'municarea, cateri&irea), numinu-i pe cei ce prefăceau &luJirea cel'r &finte An &ur&ă e Amb'.ăţire per&'nală; Ce &ă fac cu un a&emenea pre'tN @'i Ancerca &ă-i treIe&c &imţul ru>inii, &ă atin. c'rIile cele mai bune ale inimii luiK Al v'i muta An altă par'+ie avertiIânu-l cu a&prime, iar acă nu &e va Anrepta Al v'i cateri&i >i v'i a>tepta ca 2'mnul &ă trimită An l'cul lui un pă&t'r bunM ( %urnal $oskovskoi &atriar#ii nr= 6<19H8, pa. 8)= 3iin plin e râvnă pentru &tat'rnicia An creinţă a cre>tinil'r, @lăica Luca v'rbe>te An i&p'Iiţiile &ale epar+iale; &e auce la cun'>tinţa tutur'r pre'ţil'r că acei cre>tini care, in puţinătate e &uflet, &-au eclarat An f'rmularele in trecut atei trebuie &'c'tiţi rept ap'&taţi (atei 1E, BB) >i 'priţi e la Ampărtă>anie pe timp e patru aniM (2i&p'Iiţia nr= 16-1 in FH=E1=19H7)= Pa.ina 1H7
"nul.enţa faţă e păcăt'>i, can'ni&irea cu epitimii blâne (metanii >i celelalte) &unt &'c'tite ini&pen&abile ca p'.'rământ faţă e &lăbiciunea 'amenil'r vremii n'a&tre, lucru care e&te pr'fun neaevărat= !'cmai prin &everitatea &p'veaniei, prin frica e 2umneIeu trebuie lucrat a&upra 'amenil'r e&trăbălaţi u+'vnice>te= "nimile l'r trebuie cutremurate= #amenii care nu au primit eIle.are &ă &e Ampărtă>ea&că &e ru>ineaIăN cea&tă ru>ine e&te neapărat trebuinci'a&ă pentru ei >i mântuit'are, >i ei nu p't fi &l'b'Iiţi in puţinătate e &uflet e acea&tă ru>ine pentru a li &e face pe plac=== Pre'ţil'r care c'n&ieră e 'rit pă&trarea vec+ii practici a aplicării 'ar e epitimii u>'are le aminte&c că ei &unt at'ri &ă Amplinea&că, fără &ă critice, inicaţiile epi&c'pului l'r, a&upra căruia a f'&t pu&ă e 2umneIeu ră&punerea pentru turma &a in epar+ie >i Anrumarea tutur'r pre'ţil'r===M (2i&p'Iiţia epar+ială nr= 16-7 in E7=E6=19H7)= Pe atunci, Ancepu&eră iară>i &ă Anc+iă pe&te t't bi&ericile= Pentru crearea unei aparenţe e le.itimitate, OG-ul elab'ra&e ' &erie e re.uli upă care putea fi Anc+i&ă ' bi&erică= 0na intre ele &punea că bi&erica e&te &upu&ă Anc+ierii acă An ea nu a f'&t pre't vreme e >a&e luni= n Crimeea, ca ealtfel An t'ată ţara, nu erau e&tui pre'ţi, >i &pre t'amna anului 19H9 Amputernicitul in Simfer'p'l a &tin& canelele in bi&erica 'ra>ului Starâi Orâm, ap'i a cel'r in &atele eliab'va >i e>arani= S-au treIit An primeJie bi&ericile in Ancă vre' câteva puncte p'pulate ale Crimeii= @lăica Luca &e &trăuia in ră&puteri pentru &alvarea bi&ericil'r= %l Ai muta pe pre'ţi An bi&ericile pu&tii, trimiţânu-i e la 'ra> la ţară= 0nii pre'ţi erau nemulţumiţi e a&ta= r+iepi&c'pul a &cri& Antr-' pa&t'rală are&ată tutur'r pre'ţil'r >i iac'nil'r in epar+ia Simfer'p'lului; %&te 'are cu putinţă ca un militar &ă refuIe trecerea An altă unitateN nrăIne&c 'are cei aflaţi An &erviciul &tatului &ă refuIe tran&ferul Antr-un alt p'&t, c+iar Pa.ina 1H8
acă tran&ferul cu pricina vatămă intere&ele l'r per&'nale >i familialeN i atunci, e ce ar fi cu neputinţă un a&tfel e tran&fer An i&ericăN 2acă &evera i&ciplină militară e&te ab&'lut ini&pen&abilă An armată, ea e&te cu atât mai ini&pen&abilă An i&erică, Antrucât are &arcini mult mai An&emnate ecât &arcina apărării Patriei prin f'rţa armată, fiincă i&erica e&te An&ărcinată cu 'cr'tirea >i mântuirea &ufletel'r 'mene>tiM= r+iepi&c'pul Luca &e &trăuia &ă atra.ă An Crimeea clerici in alte re.iuni ale ţării, ar >i aici i &e puneau pieici; miliţia nu le ăea viIe e >eere cel'r veniţi e aiurea= mputernicitul alcătuia '&are ba Amp'triva unui pre't, ba Amp'triva altuia, cerân ca ar+iereul &ă Ai alun.e pe netrebniciM= @lăica Luca Ai apăra până An pânIele albe pe pre'ţii vrenici= #rice ar fi binecuvântat ar+iepi&c'pul, Amputernicitul anula imeiat= cea&tă luptă &-a prelun.it ani e Iile= r+iepi&c'pul Luca &cria cu amărăciune Sanctităţii Sale, Patriar+ul leie, e&pre &ituaţia in &atele epar+iei; n Iilele e uminică >i c+iar e praInice, bi&ericile >i ca&ele e ru.ăciune &unt apr'ape pu&tii= P'p'rul &-a eIvăţat e &luJbe >i &e pă&treaIă, e bine-e rău, 'ar f'rmali&mul ritual= 2e cununie, e pr'+'irea m'rţil'r - p'p'rul apr'ape a uitat= Sunt f'arte mulţi c'pii neb'teIaţi= i t'tu>i, upă părerea .enerală a pre'ţil'r, nu &e p'ate v'rbi el'c e piererea creinţei An p'p'r= Pricina An&trăinării 'amenil'r e i&erică, e &luJbe >i e preici &tă An aceea că creinci'>il'r le lip&e>te p'&ibilitatea e a mer.e la &luJbe, fiincă uminicile >i c+iar An &ărbăt'rile mari ei &unt &iliţi pe timpul &luJbel'r &ă muncea&că An c'l+'I, 'ri &unt &c'>i e la bi&erică pentru a uce vitele la c'ntr'lul veterinar &au la a>a-Ii&a muncă v'luntară=== cea&tă nen'r'cită &tare a i&ericii p'ate fi &c+imbată 'ar prin mă&uri +'tărâte ale C'nucerii CentraleM= Se >tie că Sanctitatea Sa, Patriar+ul leie, avea ' anumită reţinere faţă e Pa.ina 1H9
ar+iepi&c'pul Luca= Cu t'ate ace&tea, @lăica Luca arăta t'teauna eplină a&cultare faţă e c'nucerea &upremă bi&ericea&că= Patriar+ul nu trebuie '&ânit, ci c'mpătimitM, &cria el Antr-' &cri&'are= i Antr-una in preicile &ale, ar+iepi&c'pul Luca A>i Ancreinţa, cu Anflăcărare, turma e faptul că trebuie &ă aibă ' aâncă cin&tire faţă e Patriar+, &ă A>i aucă aminte cât e mari &unt '&tenelile >i pătimirile ace&tuia= n anul 19H8, i&erica #rt''ă 5u&ă a &ărbăt'rit cinci &ute e ani e aut'cefalie, An&ă ar+iepi&c'pul Luca nu a f'&t invitat la '&c'va= %l &cria; La f'arte imp'rtantul c'n.re& al repreIentanţil'r tutur'r i&ericil'r #rt''e au f'&t invitaţi numer'>i ar+ierei epar+i'ţi, An&ă nu eu= "ată 'vaa efinitivă a faptului că &-a 'r'nat &ă fiu ţinut &ub 'br'cM= Cân @lăicăi Luca i &-a refuIat mutarea la #e&&a, el a &cri& că Sanctitatea Sa, leie, nu are &tăpânireM, că upă anteceentele e un&preIece ani, l'cul meu e&te 'ar Antr-' funăturăM= S-a pă&trat, e a&emenea, următ'area mărturie a cel'r apr'piaţi e&pre &merenia >i nea.'ni&irea lui= n anul 19D1, @lăica a mer& la #e&&a, une Patriar+ul &e 'i+nea la vila &a= S'fia Ser.+eevna eleţaia Ai &cria fiicei @lăicăi; 2in păcate, tata e&te iară>i Ambrăcat f'arte pr'&t; ra&a e&te vec+e, in 'c, iar ulama f'arte vec+e, intr-un material ieftin= tât una, cât >i cealaltă au trebuit &ă fie &pălate An veerea viIitei la Patriar+= ici t't clerul e ran. Analt e&te minunat Ambrăcat; ra&e &cumpe, frum'a&e, >i ulame minunat cu&ute, An timp ce tata - un 'm atât e remarcabil - e&te Ambrăcat mai pr'&t e cât t'ţi, pur >i &implu te apucă &upărarea===M n acea&tă peri'aă, @lăica Luca &e 'cupă in ce An ce mai puţin e activitatea meicală= Se &tin.e c+irur.ia mea >i ră&ar marile pr'bleme bi&erice>tiM, Ai &cria Pa.ina 1DE
el fiului &ău mai mare= ntr-' altă &cri&'are &pune; C+irur.ia e&te inc'mpatibilă cu &luJirea ar+ierea&că, Antrucât atât una cât >i cealaltă &'licită Antrea.a fiinţă a 'mului, Antrea.a lui ener.ie, >i Patriar+ul &crie că trebuie &ă la& c+irur.iaM= $u cu multă vreme Anainte e plecarea in !amb'v, @lăica Luca &cria; Stau pr'&t cu inimaK t'ţi pr'fe&'rii >i ceilalţi meici, care au eaminat-', c'n&ieră că e&te ab&'lut ini&pen&abil pentru mine &ă pără&e&c c+irur.ia activăM= Cân ar+iepi&c'pul Luca a f'&t mutat An Crimeea, irect'rul "n&titutului meical in Simfer'p'l >i c'n&iliul &ău >tiinţific au creIut că e&te mai bine &ă &e prefacă ne>tiut'ri e venirea lui= Stuenţii meicini>ti, care l-au primit cu fl'ri An Simfer'p'l pe @lăica Luca, au f'&t peep&iţi pentru ace&t lucru= La Anceputul lui 19H7, @lăica Ai &cria fiului &ău; C'municările pe care le-am făcut An S'cietatea c+irur.icală >i la 'uă c'n.re&e ale meicil'r au avut un &ucce& en'rm= La S'cietate &e riicau t'ţi An pici'are cân intram An &ală= Anceput 'b&trucţi'narea= i &-a at e Anţele&, fără 'c'li>uri, că nu trebuie &ă mai fac rap'arte cu Anfăţi>area mea ar+ierea&că= n lu>ta, c'municarea mea a f'&t ruptă (la ru.ămintea meicil'rR)=== i-am at ac'rul &ă ţin e 'uă 'ri pe lună cur&uri e c+irur.ie &eptică >i &ă Anrum munca meicil'r in ambulat'riile e c+irur.ie= i ace&ta a f'&t rupt= tunci am Ancetat c'mplet &ă mai mer. la S'cietatea c+irur.icalăM= n acela>i timp, @lăica a anunţat că ă c'n&ultaţii .ratuite, rept care &ute e b'lnavi in Antrea.a Crimee r'iau An re>einţa ar+ierea&că e pe G'&pitalnaia= n afara &luJbel'r, preicil'r, c'n&ultaţiil'r >i muncii amini&trative pe pr'blemele epar+iei, An anul 19H9 @lăica Luca &-a Aneletnicit cu aunarea e materiale pentru ' m'n'.rafie; iIertaţia refăcută ne&teIia re.i'nalăM, care trebuia &ă aucă un Pa.ina 1D1
neAn'ielnic f'l'& c+irur.il'r= eicii militari in Simfer'p'l l-au trimi& la ar+iepi&c'pul Luca pe repreIentantul l'r, =3= vercen', cu ru.ămintea e a le Ampărtă>i eperienţa &a meicală= @lăica &-a Anv'it cu bucurie &ă ea c'n&ultaţii An &pitalul l'r= Pentru c'n&ultant, t'ate &ecţiile &pitalului pre.ăteau e 'bicei b'lnavii cu pr'blemele cele mai .rave= n iunie 19D1 An&ă, @lăica Luca &cria eJa; 2e c+irur.ie am f'&t e&părţit in pricina ran.ului meu ar+iere&c >i nu mai &unt c+emat nici la c'n&ultaţii= 2in acea&tă pricină &e prăpăe&c b'lnavi cu afecţiuni &eptice .rave===M @lăica Luca era An le.ături e prietenie cu acaemicianul @=P= 3ilat'v, 'm pr'fun creinci'&= 3ilat'v l-a internat la el An in&titut pe @alentin @'in'-"a&eneţi >i t't el &uprave.+ea 'c+iul b'lnav al ar+iepi&c'pului Luca= @lăica Ai &cria fiului leei; 3ilat'v=== e&te un 'm f'arte bun, pe e-a-ntre.ul creinci'&= m f'&t la el e 'uă 'ri >i el venea la mine la +'tel &ă &e &p'veea&căM= "ar An altă &cri&'are; Cu 3ilat'v am &tat e v'rbă multă vreme e&pre munca lui >tiinţifică >i e&pre pr'blemele lui &uflete>ti= %&te un 'm pe e-a-n-tre.ul reli.i'&M= Pr'.ramul bătrânului ar+iepi&c'p era &upraAncărcat= Wiua Ancepea pentru el la 'ra >apte imineaţa= 2e la 'pt la un&preIece imineaa &ăvâr*ea Litur.+ia= @lăica Luca preica n fiecare Ii= n timpul micului eJun etrem e m'e&t, &ecretara %v.+enia Pavl'vna Leic+fel citea Iilnic câte 'uă capit'le in @ec+iul !e&tament >i 'uă in $'ul !e&tament= 2upă aceea, Ancepeau pr'blemele epar+iale; i&p'Iiţiile Patriar+iei, p'>ta, primirea clerului, numirile >i tran&ferurile, pretenţiile aut'rităţil'r= Cancelaria &e afla t't An apartament= Secretarul epar+ial - un pre't An vâr&tă, părintele @italie - &e 'bi>nui&e cu faptul că ar+iereul cerea rap'arte eacte >i ră&pun&uri limpeIi la Antrebări= r+iepi&c'pul Luca lua +'tărârile fără AntârIiere >i >'văială=
Pa.ina 1DF
Secretara per&'nală a @lăicăi, %v.+enia Pavl'vna Leic+fel era un 'm f'arte apr'piat lui, ' intelectuală An vâr&tă, pr'fe&'ară e literatură cu eucaţie univer&itară= %a a &cri&, cu multă +ărnicie, &ute e &cri&'ri >i preici *i mintirileM, reviIuite nu ' ată, ale ar+iepi&c'pului= n timpul cât a lucrat la @lăica, ea a citit e patru 'ri >i Jumătate iblia cu v'ce tare, a citit nenumărate .aIete, revi&te (unele An limbile .ermană >i franceIă), tratate te'l'.ice= Citirea pre&ei >i a cărţil'r c'ntinua până la prânI= 2upă prânI @lăica &e 'i+nea, iar e la patru la cinci primea b'lnavi= Spre &eară făcea ' mică plimbare pe bulevar, An J'&ul râuleţului Sal.+ir= La plimbare era An&'ţit ae&ea e nep'ţii G+e'r.+ii >i $i'lai= r+iepi&c'pul Luca nu pierea nici ace&t ră&timp; le p've&tea băieţil'r capit'le in Sfânta Scriptură= 2upă mulţi ani, G+e'r.+ii >i $i'lai Si'rin &puneau că >i-au au& aminte t'ată viaţa e acele lecţii preate ca An treacăt= 2upă aceea - iară>i muncă e cabinet; @lăica Luca &e apleca a&upra preicil'r, &cri&'ril'r, atla&el'r c+irur.icale până la un&preIece &eara= Wilele e praInic erau e a&emenea f'arte Ancărcate pentru ar+iereu= ţi &criu &eara târIiu, upă ce m-am Ant'r& in 2Jan'i (e la Simfer'p'l la 2Jan'i &unt ' &ută e il'metri), une am &luJit An Iiua c'perământului Prea Sfintei $ă&căt'are e 2umneIeu= Litur.+ia (cu preică cu t't) a ţinut patru cea&uri >i un cea& Antre. am binecuvântat p'p'rul= m 'b'&it= $-am 'rmit t'ată n'apteaM, Ai &cria el fiului i+ail An 19D1= $u puţină e&te >i munca mea, mai ale& acum An P'&tul are= m &luJit cinci cea&uri la rân= Sunt f'arte '&tenit===M ncă e la !amb'v &e .ă&i&eră cârtit'ri; Ce e la n'i, mănă&tire NM n&ă @lăica Luca, 'ricât i-ar fi f'&t e .reu in punct e veere fiIic, &luJea Pa.ina 1DB
upă rânuiala Antrea.ă= @ara, @lăica &e muta in 'ra> Antr-' că&uţă e lân.ă lu>ta, ar >i ac'l' c'ntinua Ii e Ii aceea>i muncă Anc'rată= Sin.ura e'&ebire c'n&ta An faptul că pe ţărmul e &u al Crimeii el A>i An.ăuia plimbări ceva mai lun.i >i An'ta cu plăcere An mare= Prieten >i &fătuit'r u+'vnice&c al ar+iepi&c'pului Luca era ar+imanritul !i+'n ('.'&laveţ), care &e bucura e mare cin&tire An 0craina >i Crimeea >i la care veneau 'amenii e eparte pentru p'veţe u+'vnice>ti= r+imanritul !i+'n fu&e&e Antâi&tătăt'r al mănă&tirii in "nerman (Crimeea), mănă&tire aflată Antr-' pe>teră, iar upă ce acea&ta a f'&t Anc+i&ă, l'cuia An Simfer'p'l= S-au pă&trat mărturii e&pre arul veerii u+'vnice>ti pe care Al avea părintele !i+'n= r+imanritul !i+'n &-a &ăvâr>it An anul 19DE= n cuvântul r'&tit la para&ta&ul e un an al &tareţului, ar+iepi&c'pul Luca &punea; m avut fericirea ca, An primii trei ani >i mai bine e cârmuire a epar+iei Crimeii, &ă-l am ca cel mai apr'piat prieten >i cel mai preţi'& >i &cump &fătuit'r= !'ate &faturile lui privin pr'blemele bi&erice>ti, &faturi e care eu aveam nev'ie atunci cân păreau una upă alta tulburări .rele An felurite l'curi ale epar+iei n'a&tre, erau Ant'teauna nu numai Anţelepte, ci erau pătrun&e e aevăratul u+ cre>tine&c= %l mi-a at &faturi pe care le putea a numai un aevărat ucenic al lui ri&t'&M= P'menirea părintelui !i+'n e&te cin&tită An Crimeea până An Iiua e a&tăIi= Pr'p'văuirea ar+iepi&c'pului Luca e&pre ri&t'& era Anreptată >i către ruele &ale= 3iicei %lena, @lăica Ai &cria; #are vă amintiţi, tu >i na (nep'ata), e .reaua ră&punere pe care ' veţi avea Anaintea lui 2umneIeu acă nu le veţi Anvăţa pe "r'cia >i pe Oatiu>a cu le.ea lui Pa.ina 1DH
2umneIeu >i cu ru.ăciuneaN 2'ar le ameninţă cumplita primeJie a pr'pa.anei antireli.i'a&e= > putea &ă Aţi trimit $'ul !e&tament cu P&altirea, eiţia Patriar+iei, acă tu >i na pr'miteţi că le veţi citi &trănep'atel'r mele= Cu .reu am reu>it &ă fac r'&t e $'ul !e&tament An patru eemplare pentru t'ţi c'piiiM= @lăica Luca mărturi&ea, Antr-una in preicile &ale, că pe atunci erau c+iar >i pre'ţi care nu puteau face r'&t e iblie= 3iii @lăicăi au aJun& &avanţi cu renume; i+ail - anat'mi&t, 'ct'r An >tiinţe meicale, pr'fe&'rK @alentin &-a 'cupat cu 'ftalm'l'.ia >i anat'mia pat'l'.ică, fiin e a&emenea pr'fe&'r >i 'ct'r An >tiinţe meicaleK leei a f'&t unul intre c'lab'rat'rii >tiinţifici principali >i unul intre Antemeiet'rii in&titutului e fiIi'l'.ie >i bi'c+imie ev'luţi'ni&tă "== Secen'vM, 'ct'r An >tiinţe bi'l'.ice= 3elicitânu-l pe i+ail cu prileJul Iilei e nume, @lăica Luca &cria Antr-' tele.ramă; ===ucenicul i+ail, cneaIul e Cemi.'v, &ă-ţi fie pilă e creinci'>ie faţă e ri&t'&M= Pr'p'văuin Ant'teauna cuvântul lui 2umneIeu, ar+iepi&c'pul Luca nu &e temea e cei ce uci trupul= Cân a r'&tit cea intâi preică An !amb'v (era februarie 19HH), en'ria>ii au f'&t c+iar &periaţi= Părintele iac'n @a&ili alin p've&tea că, plecân An acea &eară e la bi&erică, mulţi nu mai năăJuiau &ă-l mai auă >i &ă-l mai vaă vre'ată pe ar+ipă&t'rul l'r= tunci An&ă @lăica nu a f'&t are&tat, e>i c'nucerea in !amb'v i-a arătat e câteva 'ri preicat'rului nemulţumirea l'r= n anul 19H8, Amputernicitul cu pr'blemele i&ericii #rt''e in Simfer'p'l a rap'rtat la '&c'va că ar+iepi&c'pul Luca ţine An caterală ' &erie e preici cu caracter antimateriali&t= La miJl'cul anil'r 19DE, Oarp'v &-a pr'nunţat cu uritate la are&a Pa.ina 1DD
cuvântăril'r ar+iepi&c'pului Crimeii= Cân @lăica Luca &-a plân& e faptul că 5evi&ta Patriar+iei '&c'vei nu Ai publică preicile, pre>eintele S'vietului pentru pr'blemele i&ericii a ră&pun&; 2umneav'a&tră tulburaţi apele ac'l', An caterala in Simfer'p'l= ine, tulburaţi-le, ar An arena internaţi'nală nu ' &ă vă lă&ămM= CuraJ'a&ele preici >i .e&turi ale ar+iepi&c'pului, ce Ai &periau pe meicii necreinci'>i, e>teptau temeri >i An c'mitetul re.i'nal e parti al Crimeiii, atră.ân t't'ată către @lăica inimile mult'ra= Cu ra.'&te >i cu recun'>tinţă v'rbeau e&pre el pacienţii creinci'>i >i necreinci'>i= @eneau pe a&cun&, la bi&erică, &tuenţi, pr'fe&'ri, in.ineri, bibli'tecari= eful &erviciului ar+e'l'.ic al Crimeii, pr'fe&'rul Pavel $i'laevici Sc+ultI, &avant e renume >i f'&t partiIan An timpul arelui 5ăIb'i pentru părarea Patriei, A>i aminte>te cum mer.ea la caterală Ampreună cu &'ţia ca &ă a&culte pr'p'văuirea @lăicăi e&pre relaţia intre reli.ie >i >tiinţă= Pentru acea&ta a f'&t c+emat la c'mitetul re.i'nal, inter'.at, ameninţat, lip&it e ec'raţia pe care ' merita&e= n anii 19DE, @lăica Luca a Ancercat, Ampreună cu Sc+ultI, &ă &alveIe e la em'lare bi&erica in &ec'lul al 1H-lea aflată pe rumul Simfer'p'l-Starâi Orâm= La ru.ămintea ar+iepi&c'pului, ar+e'l'.ii au cercetat clăirea >i au aJun& la c'ncluIia că bi&erica p'ate &ă mai reIi&te Ancă 'uă-trei &ec'le= @lăica a primit c'ncluIia &peciali>til'r >i a cerut pe l'c ca bi&erica vec+il'r cre>tini &ă fie ată cre>tinil'r e acum, ca ace>tia &ă p'ată relua An ea &luJbele= 'numentul e ar+itectură a f'&t, bineAnţele&, em'lat fără AntârIiere, iar pe pr'fe&'rul Sc+ultI apr'ape că l-a c'&tat carnetul e parti t'ată i&t'ria acea&ta - An c'mitetul re.i'nal au ţipat la el; %>ti membru e parti >i aJuţi 'b&curanti>til'rR !e Amp'trive>ti pr'pa.anei antireli.i'a&eNRM La Anceputul anului 19D1, ar+iepi&c'pul Luca, care mer&e&e la '&c'va cu 'arecare treburi, &-a Ant'r& la Simfer'p'l cu avi'nul= n urma unei neAnţele.eri, nu a venit nimeni &ă Al a>tepte la aer'p'rt= r+iereul, care era pe Jumătate 'rb, &tătea pierut An faţa Pa.ina 1D6
clăirii aer'p'rtului, ne>tiin cum &ă aJun.ă aca&ă= #ră>enii Al cun'>teau, l-au aJutat &ă &uie >i &ă &e a>eIe An aut'buI= Cel mai uimit'r lucru &-a petrecut An&ă cân ar+iepi&c'pul Luca &e pre.ătea &ă c'b'are An &taţie= La ru.ămintea pa&a.eril'r, >'ferul &-a abătut e la tra&eu >i, mer.ân trei &trăIi mai Anc'l', a 'prit aut'buIul c+iar An pra.ul ca&ei e pe G'&pitalnaia= @lăica a c'b'rât in aut'buI An aplauIele un'r 'ameni e&pre care cu .reu &e putea &pune că frecventeaIă bi&erica= >a cum &e Antâmplă e&e'ri An vieţile cel'r &finţi >i repţi, @lăica Luca era re&pectat c+iar >i e cei e altă creinţă, An particular e evrei= 2e praInicele mari, pe ar+iepi&c'pul-meic venea &ă Al felicite epitr'pul &ina.'.ii in Simfer'p'l, pe care @lăica Luca Al &alva&e cânva e la m'arte= Pentru ar+ipă&t'rul 'rt'' c+iar &e ru.au la &ina.'.ă, mai ale& e cân afla&eră că e b'lnav= @lăica Luca Ai &cria, An 19D7, fiului că a primit felicitări e la Patriar+ii '&c'vei >i GruIiei, e la treiIeci e ar+ierei >i e la c'munitatea evreia&că, ce mă re&pectă pentru relaţia bună cu evreiiM= @lăica Luca a Anceput &ă A>i piară efinitiv veerea= #c+iul &ănăt'& Ancepu&e &ă vaă pr'&t Ancă e la !amb'v= n t'amna lui 19H7, ar+iepi&c'pul a f'&t &ilit &ă mear.ă An #e&&a, la 3ilat'v= Celebrul 'ftalm'l'. l-a eaminat Anelun. pe @lăica >i a &pu& că până la 'rbire mai e&te cale lun.ă= 3ilat'v mi-a e&c'perit ' 'pacifiere a cri&talinului care va pr'.re&a lent, a>a Ancât capacitatea e a citi &e va mai pă&tra câţiva ani (Antre trei >i Iece)M, &cria @lăica Luca= i, Antr-aevăr, upă patru ani ar+iepi&c'pul Luca Ancă putea - e>i cu .reu &ă citea&că >i &ă &crie= n primăvara lui 19DF, &upraapreciinu->i puterile, @lăica a petrecut in n'u câteva &ăptămâni - ca e 'bicei e imineaţa până &eara - An bibli'tecile e meicină in '&c'va= %l >i-a etenuat 'c+ii >i a Anceput &ă A>i piară veerea literalmente e la ' &ăptămână la alta= $u mai veea cul'rile, 'biectele &e prefăceau An umbre= cum, cân c'n&ulta, trebuia &ă ' Antrebe pe &ecretară ce cul'are are tumefacţia, Pa.ina 1D7
cum arată te.umentele >i muc'a&ele pacientului= Până la urmă @lăica a f'&t nev'it &ă renunţe >i la c'n&ultaţii, >i la pre.ătirea celei e-a 'ua eiţii in ne&teIia re.i'nalăM= n t'amna anului 19DF, pr'fe&'rul 3ilat'v, care Antreţinea c're&p'nenţă cu @lăica Luca, i-a pr'pu& ' 'peraţie preliminară - iriect'mie= @lăica nu a f'&t e ac'r, Antrucât la el, iabetic fiin, 'peraţia &e putea c'mplica cu ' infecţie= Cei apr'piaţi erau Anureraţi= r+iepi&c'pul Luca a Anvăţat &ă &e mi>te prin cameră pe pipăite >i t't pe pipăite &emna +ârtiile pre.ătite e &ecretari= !ânărul epi&c'p i+ail (Ciub) al LuJ&ului, venit An Simfer'p'l pentru a face cun'>tinţă cu @lăica Luca, A>i aminte>te; m trecut pra.ul >i l-am văIut pe @lăica= Stătea An miJl'cul cabinetului= âinile Ai pipăiau prin văIu+ neaJut'rateK era limpee că &e &trăuie &ă .ă&ea&că f't'liul >i ma&a pe care nu le veea= -am preIentat >i am auIit ' v'ce J'a&ă, fermă, care nu &e p'trivea el'c cu Anfăţi>area &tăpânului ca&ei; YSă trăiţi, Prea Sfinţite= @ă au v'cea, ar nu vă vă= pr'piaţi-vă, r'.u-văZ= $e-am Ambrăţi>at= S-a Ann'at ' i&cuţie= l intere&a >i une lucra&em, >i une Anvăţa&em, cine fu&e&eră pr'fe&'rii mei= n timpul c'nv'rbirii, &-a riicat >i a aprin& ' lampă mare >i puternică in &patele unui 'r'l'.iu cu caranul tran&parent= nc'rânu-&e An m' evient, &-a uitat &in.ur cât e 'ra= 2upă aceea am 'b&ervat; t't ce putea, făcea &in.ur= #rbirea nu Ai frân&e&e v'inţa >i nu Ai i&tru&e&e acuitatea percepţiei= Cân l-am Antrebat acă vi&eaIă n'aptea, @lăica a ră&pun&; Y#, >i Ancă ce mai vi&eR n cul'riRZM n Iiua e nume a @lăicăi, epi&c'pul i+ail a f'&t e faţă la &luJba &'lemnă e !e 2eum= %l A>i aminte>te că An bi&erică pre'ţii Al uceau pe ar+iereu e &ub&u'ri, iar upă ce &-au &fâr>it te eumul >i cuvântările fe&tive, @lăica Luca, parcă recăpătânu->i veerea, a ie>it &in.ur An priv'r= La ie>ire Al a>tepta ' mulţime e 'ameni cu fl'ri; Pa.ina 1D8
Scumpul n'&tru 'ct'r===M @lăica &tătea Iâmbin An miJl'cul cel'r ce până nu emult Ai fu&e&eră pacienţi, binecuvântânu-i pe acei c'pii ai &ăi, ca >i pe cei care &e aflau An bi&erică= n anul 19DH, upă ecretul in iulie al CC al PC0S cu privire la Ambunătăţirea pr'pa.anei atei&teM, a Anceput un n'u val e pri.'ane Amp'triva i&ericii lui ri&t'&= icanarea >i are&tarea creinci'>il'r, Ji.nirile au&e An public pre'ţil'r, Anc+ierea bi&ericil'r, Ampieicarea e&fă>urării praInicel'r bi&erice>ti e către 'amenii e bineM le aminteau cel'r in .eneraţia vec+e e evenimentele anil'r 19FE-19BE= %i&tă mărturii e&pre faptul că erau urmăriţi 'amenii care Antreţineau c're&p'nenţă cu @lăica Luca= "n.inerul "="a= 'ri&'v a f'&t c'nv'cat la OG-ul in !amb'v in pricina c're&p'nenţei Antreţinute e &'ţia lui cu ar+iepi&c'pul Luca al Crimeii= C're&p'nenţa atin.ea pr'bleme atât reli.i'a&e, cât >i per&'nale, ar in.inerului i &-a &pu& că acă &'ţia lui, S'fia "van'vna, nu va Anceta &ă c're&p'neIe cu 'mul bi&ericii, el va fi at afară in uIina e caIane >i nu va mai .ă&i nicăieri e lucru An !amb'v, iar c'piii lui, &tuenţi, v'r fi e a&emenea aţi afară in facultate= "lia "a'vlevici a văIut pe ma&a anc+etat'rului un v'lum .r'&; 2'&arul @'in'-"a&eneţiM, An care &e aflau c'pii upă &cri&'rile trimi&e e @lăica An !amb'v >i cele trimi&e e S'fia "van'vna An Simfer'p'l= "ar An Simfer'p'l, une erau e a&emenea e&c+i&e &cri&'rile ar+iereului >i Ai erau a&cultate c'nv'rbirile telef'nice, upă ecretul in iulie al CC-ului, a apărut un n'u p'&t; f't'.raful e bi&erică= ce&ta făcea Iilnic turul bi&ericil'r >i Ai f't'.rafia in faţă pe cei aflaţi ac'l'= Cei &labi cu u+ul, temânu-&e e per&ecuţii, au Ancetat &ă &e mai arate la bi&erică, iar cel'r mai tari li &e făceau '&are la 'r.anele c'mpetenteM An veerea un'r n'i per&ecuţii= n ecembrie 19DH, la Simfer'p'l a avut l'c un c'n.re& al pre'ţil'r in Pa.ina 1D9
epar+ia Crimeii= r+iepi&c'pul Luca a preIentat ' c'municare An care arăta că in D8 e bi&erici mai rămă&e&eră An Crimeea H9 (celelalte fiin Anc+i&e e Amputernicitul cu pr'blemele i&ericii) >i că erau An primeJie Ancă 'uă bi&erici= @lăica Luca a v'rbit pe faţă e&pre faptul că pr'pa.ana, f'rmele i&imulate >i făţi>e e pre&iune a&upra creinci'>il'r A>i fac efectul; bi&ericile rămân pu&tii= Punctul al n'uălea e pe li&ta cu pr'blemele e i&cutat era f'rmulat c+iar a&tfel; 3elul An care &-a reflectat pr'pa.ana antibi&ericea&că a&upra numărului ru.ăt'ril'r in bi&ericiM= 2e&pre ecretul CC al PC0S >i eclaraţiile lui ru>ci'v in Iiare, ar+iepi&c'pul a &pu& &curt; $u am c'n&ierat nece&ar &ă c'mbat ace&te eclaraţii= -am măr.init 'ar la ' preică pe tema; Y$u te teme, turmă micăZMR 2upă 'uă ecenii, creinci'>ii in Simfer'p'l Ancă A>i aminteau acea preică r'&tită An Iiua prăInuirii c'perământului Prea Sfintei $ă&căt'are e 2umneIeu, An anul 19DH; ===%u >tiu că cei mai mulţi intre v'i &unt f'arte alarmaţi e Antărirea nea>teptată a pr'pa.anei antireli.i'a&e >i că &unteţi mâ+niţi=== $u vă tulburaţi, nu vă tulburaţiR Lucrurile ace&tea nu au cu ce &ă vă atin.ă= Spuneţi-mi, r'.u-vă, mai ţineţi minte cuvintele lui ri&t'& in %van.+elia upă Luca; $u te teme, turmă mică, pentru că !atăl v'&tru a binev'it &ă vă ea v'uă mpărăţia (Luca 1F, BF)N 2e&pre mica Sa turmă 2'mnul n'&tru "i&u& ri&t'& a v'rbit nu ' ată= ica Lui turmă >i-a avut Anceputul An &finţii Lui ap'&t'li, iar upă aceea &-a t't Anmulţit=== tei&mul a Anceput &ă &e ră&pânea&că An t'ate ţările, An primul rân An 3ranţa la Anceputul veacului al 'pt&preIecelea, ar pretutineni, An ciua pr'pa.anei in ce An ce mai puternice a atei&mului, &-a pă&trat mica turmă a lui ri&t'& >i &e pă&treaIă până acum= @'i, v'i, v'i t'ţi, cei ce mă a&cultaţi, &unteţi acea&tă turmă mică= i &ă >tiţi, >i &ă creeţi că mica turmă a lui ri&t'& e&te e neAnvin&, ei nu are ce-i face nimeni, ea nu &e teme e nimic, fiincă >tie >i păIe>te t'teauna marile cuvinte Pa.ina 16E
ale lui ri&t'&; @'i Iii i&erica ea, >i p'rţile iaului nu ' v'r biruiM= >a că acă nici p'rţile iaului nu v'r birui i&erica Lui, mica Lui turmă, pentru ce &ă ne tulburăm, pentru ce &ă ne facem .riJi, pentru ce &ă ne Antri&tămNR $-avem e ce, n-avem e ceR ica turmă a lui ri&t'&, aevărata turmă a lui ri&t'& nu p'ate fi vătămată e nici ' pr'pa.anăM= >a v'rbea ar+iepi&c'pul Luca la nici patru luni upă ce >eful &tatului pr'clama&e nece&itatea e a termina efinitiv cu i&erica= @'rbea nu pe a&cun&, ci făţi> - An bi&erică= i pe mulţi i-a lini>tit, pe mulţi i-a Antărit atunci= La Anceputul anului 19DD, @lăica a 'rbit cu e&ăvâr>ire= La &curtă vreme upă a&ta a venit An Crimeea i&cip'lul cel mai apr'piat al lui 3ilat'v - 'centul eveli'v= @lăica Luca le &cria ruel'r; Cre cu tărie că 2'mnul Ami va a Anap'i veerea===M= i t'tu>i, 'ftalm'l'.ul AntârIia&e cu cel puţin 'i ani= eveli'v mi-a .ă&it un .lauc'm avan&at= #peraţia, pe care el a numit-' ri&cantă >i f'arte ri&cantă, ar fi putut &ă-mi ea An cel mai bun caI f'arte puţin in veere, An&ă An nici un caI putinţa e a citiM= Cu mult timp Anainte e piererea veerii, ar+iepi&c'pul Luca &cria; CneaIul @a&ili !i'mnâi i-a &pu& celui ce l-a 'rbit; Ymi ai miJl'c e p'căinţăRZM= 2upă ce @lăica >i-a pierut veerea, nimeni n-a auIit in partea lui vre' plân.ere &au cârtire= m primit ca pe v'ia lui 2umneIeu faptul că trebuie &ă fiu 'rb până la m'arte, >i l-am primit lini>tit, c+iar cu recun'>tinţă faţă e 2umneIeu=== mi Anur 'rbirea cu &eninătate >i cu eplină Ancreinţare An v'ia lui 2umneIeuM, &cria el= 2upă un an, ar+iepi&c'pul Luca Ai &cria lui leei; 3ire>te că 'rbirea e&te un lucru f'arte .reu e Anurat - ar pentru mine, care &unt Anc'nJurat e 'ameni iubit'ri, ea e&te nea&emuit mai u>'ară ecât pentru nefericiţii 'rbi &in.uri, pe care nimeni nu-i aJută= Pentru lucrarea mea ar+ierea&că, 'rbirea nu e&te ' pieică eplină >i cre că v'i &luJi până la m'arteM= Pa.ina 161
0rmân &finţil'r ar+ipă&t'ri, @lăica Luca &e An.riJea fără Ancetare e turma &a= Ca >i mai Anainte, An anii 19DE, i&p'Iiţiile ate e el privit'r la pr'blemele epar+iale AnfiereaIă ne.liJenţa >i iniferenţa, lăc'mia >i nea&cultarea= La &curtă vreme upă ecretul CC al PC0S, @lăica peep&e>te ' &erie e pre'ţi ce preferau varianta &implificatăM a 'teIului= %l i-a c+emat pe rân pe pre'ţi la Simfer'p'l ca &ă verifice per&'nal acă pă&t'rii nu &ăvâr>e&c .re>eli An &luJire= Gre>eli &e făceau multe >i @lăica arată ace&t lucru Antr-' pa&t'rală a &a= n pelul către t'ţi pre'ţii ai epar+iei CrimeiiM in anul 19DD, ar+iepi&c'pul &crie; Cu mare urere au >i aflu că mulţi pre'ţi &luJe&c 'ar e &ărbăt'rile mari >i uminicile= %&te f'arte imp'rtant &ă &e &luJea&că An Iilele e &âmbătă= Pre'ţii care nu v'r &ă &luJea&că An Iilele cân tipicul prevee &luJbe cu p'lieleu >i &luJbe An Iilele e &âmbătă, 'bi>nuie&c &ă &pună - &pre a &e eIvin'văţi - că ace&te &luJbe cer c+eltuieli &uplimentare pentru lumânări, untelemn, vin, >i mai ale& că nu &unt ru.ăt'ri An bi&erică===M= Pe ar+iepi&c'p Al a>teptau n'i necaIuri; &e prelun.ea .reaua luptă pentru bi&erici cu Amputernicitul An pr'blemele i&ericii= f'&t fabricat un pr't'c'l in.inere&cM An veerea Anc+ierii cateralei in %vpat'ria; clăirea, pa&ămite, era An peric'l >i nu Antrunea c'niţiile nece&are pentru epl'atare= ri.aa e muncit'ri trimi&ă e Amputernicit a &ăpat lân.ă funaţia bi&ericii apr'ape până la baIă până >i au e&c'peritM nu >tiu ce avarie= @lăica Luca a Anceput &ă pr'te&teIe, a tele.rafiat la Patriar+ie= u venit 'i in.ineri, au eaminat caterala, au alcătuit un n'u act, care .lă&uia că funaţia e&te ab&'lut inte.ră >i &i.ură= Cu t'ate a&tea, Amputernicitul a Anc+i& caterala, aut'rităţile l'cale au at J'& An pripă cup'lele >i au pla&at An clăirea pericul'a&ăM pr'priile ep'Iite >i bir'uri= &emenea nele.iuiri &e petreceau ae&ea= @lăica Luca A>i trimitea &ecretarul cu pr'te&te la Amputernicit, ar ace&ta nici nu v'ia &ă &tea e v'rbă= r+iepi&c'pul a făcut Pa.ina 16F
plân.ere la S'vietul pentru pr'blemele i&ericii #rt''e, iar Oarp'v a trimi& la Simfer'p'l ' c'mi&ieM alcătuită in 'i prieteni apr'piaţi ai Amputernicitului= i&ericile erau Anc+i&e >i An urma enunţuril'r cal'mniat'are Amp'triva pre'ţil'r >i a cel'rlalţi membri ai clerului= @lăica Ai &cria fiului &ău An vara anului 19D6; ===!reburile bi&erice>ti mer. in ce An ce mai .reu, bi&ericile &unt Anc+i&e una upă alta, pre'ţi nu &unt AneaJun& >i numărul l'r &e t't AmpuţineaIăM= %l i-a &cri& fiului e&e'ri; Sunt 'cupat până pe&te cap cu pr'bleme epar+iale in cele mai Amp'vărăt'are >i neplăcuteM= !reburile epar+iei mer. in ce An ce mai .reu, aJun.ân pe al'curi până la răIvrătiri făţi>e Amp'triva aut'rităţii mele ar+iere>ti= mi e&te .reu &ă Anur t'ate ace&tea la cei 'ptIeci >i 'i e ani >i Jumătate ai mei - An&ă, năăJuin An aJut'rul lui 2umneIeu, c'ntinui &ă p'rt acea&tă .rea p'varăM= venit un membru al S'vietului pentru pr'blemele i&ericii #rt''e pentru a verifica plân.erile Amp'triva AmputernicituluiK nici acea&tă venire a lui n-a au& ceva bun= m Anţele&; plân.erile mele au &labe reIultateM= ntr-' &cri&'are in 196E; Pr'blemele bi&erice>ti &unt c+inuit'are= mputernicitul n'&tru, vrăJma> crunt al i&ericii lui ri&t'&, A>i An&u>e>te in ce An ce mai mult repturile mele ar+iere>ti >i &e ame&tecă An treburile interne ale i&ericii= -a i&t'vit e t'tM= m avut e luptat mai bine e 'uă luni cu un pre't in cale-afară e rău=== # răIvrătire An 2Jan'i Amp'triva aut'rităţii ar+iere>ti, care ura e un an >i ceva, fiin AncuraJată e AmputernicitM= ,,%u am mult mai multe trăiri ce Ami &curteaIă Iilele ecât tineM, A>i An>tiinţa fiul epi&c'pul= # lun.ă &cri&'are a @lăicăi v'rbe>te An Antre.ime e feţele u+'vnice>ti care &-au răIvrătit Amp'triva aut'rităţii ar+iere>ti >i au făcut mari necuviinţe, &upunânu&e An c+ip nele.iuit 'ar Amputernicitului===M=
Pa.ina 16B
n acea&tă vreme .rea, &-a arătat ra.'&tea faţă e @lăica Luca a 'amenil'r care Al re&pectau= 3aim'&ul fiIi'l'. L== #rbeli, i&cip'l >i c'ntinuat'r al lui "=P= Pavl'v, era intre acei &avanţi care aveau ' aâncă cin&tire faţă e @lăica Luca= leei @alentin'vici @'in'-"a&eneţi A>i aminte>te; Cu Le'n b.ar'vici am v'rbit e&pre tata An au.u&t 19D8= Pe atunci #rbeli eJa nu &e mai riica in pat >i a murit la trei luni upă aceea= $u mă v'i apuca &ă repr'uc aici Antrea.a n'a&tră c'nv'rbire, An&ă Ami aminte&c că m-a uimit prin &p'ntaneitate >i &entiment= #rbeli >i-a arătat pr'funul re&pect faţă e tata, amiraţia pentru &tat'rnicia c'nvin.eril'r lui, pentru faptul că a răma& Ant'teauna atât 'ct'r trupe&c, cât >i u+'vnice&c= %ra fire&c ca tăria e caracter, verticalitatea tatei &ă Ai impună An m' e'&ebit lui Le'n b.ar'vici, Antrucât >i el refuIa&e An anii e i&tru.ere a fiIi'l'.iei &ă abJure e la c'nvin.erile &ale >tiinţifice= C+iar >i atunci cân, cu 'uă luni Anainte e m'artea lui Stalin, a Anceput pre.ătirea c'munităţii >tiinţifice pentru eclararea lui #rbeli u>man al p'p'ruluiM >i are&tarea lui, el a>tepta acea&ta cu bărbăţieM= [2upă &e&iunea in au.u&t 19H8 a @S$"L (caemia 0ni'nală e tiinţe
.r'n'mice @="= LeninM), An urma căreia trei mii e bi'l'.i au răma& fără l'c e muncă, iar mulţi >i fără libertate, Stalin &-a +'tărât &ă mai 'r.aniIeIe câteva in ace&te &e&iuni e epurare= Sc'pul era eIbinarea, AnvrăJbirea &avanţil'r, tran&f'rmarea in&tituţiil'r e cercetare An cuiburi ale răutăţii, inviiei, vanităţii >i urii naţi'nali&te= n ianuarie 19DE, a Anceput cumplitul J'c p'litic An >tiinţă; &-a ţinut ' &e&iune reunită a caemiei eicale >i a caemiei mari, An carul căreia a f'&t eclarată lupta pentru triumful 'ctrinei fiIi'l'.ice a acaemicianului Pavl'vM= # parte in i&cip'lii marelui fiIi'l'. acaemicianul #rbeli >i >c'ala lui - au f'&t acuIaţi e ef'rmare, inc'mpletă Anţele.ere, AnJ'&ire a 'ctrinei lui Pavl'v= La acea &e&iune &-a ale& #rbeli cu b'ala e inimă care avea &ă-l ba.e An m'rmânt= '&nica >icanare a lui #rbeli m-a tulburat până Antr-atât că i-am Pa.ina 16H
&cri& a&tăIi ' &cri&'areM, Al An>tiinţa @lăica Luca pe fiul &ău leei upă faim'a&a &e&iune]
@lăica Luca i-a &cri& lui L== #rbeli; Sunt f'arte mi>cat e faptul că Antr-' lun.ă c'nv'rbire e&pre mine cu fiul meu leei l-aţi ru.at &ă Ami tran&mită aânca umneav'a&tră plecăciune Anaintea &avantului >i 'mului care &unt=== tiţi, bineAnţele&, cât e .reu Ami e&te &ă plute&c Amp'triva curentului vif'r'& al pr'pa.anei antireli.i'a&e, cât e multe &uferinţe mi-a au& acea&ta >i câte Ami mai auce Ancă=== @ă preţuie&c f'arte mult ca &avant eminent >i luptăt'r plin e curaJ Amp'triva nevrenicil'r lin.ăi ai &lavei marelui fiIi'l'. Pavl'v= 3ie ca 2'mnul 2umneIeu &ă lun.ea&că lumin'a&a >i f'arte f'l'&it'area umneav'a&tră viaţă >i &ă u>ureIe marea .reutate a muncii inimii umneav'a&tră b'lnave= Pentru acea&ta, l v'i ru.a An ru.ăciunile mele= r+iepi&c'p Luca, D &eptembrie 19D8=M
n anii cât a c'nu& epar+ia Crimeii, nalt Prea Sfinţitul Luca a r'&tit cea mai mare parte in preicile &ale= %l Ancepu&e &ă preice Ancă in !a>ent, An&ă in pricina are&tării >i a eilului a f'&t &ilit timp e mulţi ani &ă tacă= 2in primăvara anului 19HB, cân &-a e&c+i& bi&erica in Ora&n'iar&, lucrurile au luat ' altă Ant'r&ătură >i ar+iepi&c'pul Luca a pr'p'văuit neAncetat până la &fâr>itul vieţii= Scria preici, le r'&tea, le bătea la ma>ină, le Anrepta, trimitea f'i cu tetul l'r prin 'ra>ele ţării= C'n&ier că Anat'rirea mea ar+ierea&că e căpetenie e&te &ă pr'p'văuie&c pretutineni >i t'teauna e&pre Pa.ina 16D
ri&t'&M, a &pu& el An caterala in Simfer'p'l pe ata e B1 'ct'mbrie 19DF= n treiIeci >i 'pt e ani e pre'ţie, @lăica Luca a r'&tit ' mie 'uă &ute cinciIeci e preici, intre care >apte &ute cinciIeci au f'&t An&emnate An &cri& >i alcătuie&c 1F v'lume .r'a&e bătute la ma>ină (An Jurul a HDEE e pa.ini)= C'n&iliul caemiei 2u+'vnice>ti in '&c'va a numit acea&tă cule.ere e preici un fen'men ecepţi'nal An viaţa bi&erice&c-te'l'.ică c'ntemp'ranăM >i l-a ale& pe aut'r membru e 'n'are al &ău= r+iepi&c'pul anuil al Ouibâ>evului &cria că preicile @lăicăi &e i&tin. prin &implitate, &inceritate, t'nul irect >i 'ri.inalitateM= 2i&cutân un fra.ment intr-un cuvânt la @inerea are al ar+iepi&c'pului Luca, el &pune; Pe acea&tă temă au v'rbit An cur&ul a ' 19EE e ani atât e mulţi in cei mai buni preicat'ri cre>tini Ancât &-ar fi părut că nu &e mai p'ate &pune nimic n'u= i t'tu>i, cuvintele ar+iepi&c'pului Luca mi>că &ufletul ca un lucru nea>teptat; Y2'mnul a luat cel intâi Crucea, cea mai cumplită Cruce, >i An urma Lui au luat pe umerii l'r cruci mai mici, An&ă ae&e'ri t't cruci cumplite, nenumăraţii mucenici ai lui ri&t'&=== #are nu ne v'm lua >i n'i crucile >i nu v'm mer.e upă ri&t'&NZM= 2acă ne amintim că ace&te cuvinte au f'&t r'&tite An primăvara anului 19H6, cân 'rbirea &e apr'pia eJa >i ar+iepi&c'pul Luca era &ilit &ă pără&ea&că c+irur.ia, primin cu &merenie acea&tă n'uă >i .rea cruce, &pu&ele lui capătă un n'u &en&= Pr't'iereul le&anr @etelev, pr'fe&'r e 'miletică al caemiei 2u+'vnice>ti in '&c'va, care Al cun'>tea pe @lăica Luca >i Antreţinea cu el c're&p'nenţă, c'n&iera preicile lui c'm'ri ale tâlcuirii Sfintei ScripturiM= 3iecare preică a lui re&piră u+ >i putere, apr'piinu-&e e bineve&tirea p'&t'lil'r >i Sfinţil'r Părinţi, atât prin puterea &entimentului l'r &incer, cât >i prin u+ul .riJii pa&t'rale, precum >i prin &implitatea >i acce&ibilitatea c'nţinutului >i epuneriiM, Pa.ina 166
&cria părintele le&anr (P, 1961, nr= 8, pa. B7)= !'tu>i, 'pera ap'l'.etică 2u+= Suflet= !rupM (&ub titlul Puterea inimiM An eiia m'ernă) a ar+iepi&c'pului Luca, 'peră care preIintă un neAn'ielnic intere& in punct e veere >tiinţific, e&te &'c'tită e numer'>i te'l'.i 'rt''c>i ca i&cutabilă in punct e veere '.matic= P'trivit amintiril'r lui "=P= PuIin, An anii e cârmuire a epar+iil'r !amb'vului >i Crimeii ar+iepi&c'pul Luca venea câte'ată la '&c'va >i &luJea An iferite bi&erici; i plăcea f'arte mult &ă preice >i c'n&iera preica rept lucrul cel mai imp'rtant in &luJirea &a ar+ierea&că= 2e câteva 'ri l-am viIitat la +'telul '&c'vaM, une &e caIa, >i am f'&t e faţă la &luJbe &ăvâr>ite e el An iferite bi&erici in capitală=== &unt fericit că a f'&t &cri& An viaa mea &ă mă Antâlne&c cu ace&t 'm uimit'rM, &cria "=P= PuIin= n cei in urmă ani ai vieţii &ale, @lăica Luca a Anceput &ă 'b'&ea&că puternic An urma &luJbel'r, preicil'r, pr'blemel'r epar+iale= n acea peri'aă, An viaţa i&ericii 5u&e &-au petrecut Antâmplări tri&te, tra.ice, care l-au tulburat aânc pe bătrânul ar+iepi&c'p= nul 196E a Anceput An ţară printr-un n'u val e pri.'ane Amp'triva i&ericii= urmat ecretul CC al PC0S An care &e &punea; C'nucăt'rii un'ra intre 'r.aniIaţiile e parti nu uc ' luptă in&i&tentă Amp'triva ie'l'.iei &trăine, nu au replica cuvenită=== ie'l'.iei ieali&te reli.i'a&e===M= u f'&t publicate nenumărate artic'le, br'>uri >i m'n'.rafii antireli.i'a&e= n martie 196E, S'vietul pentru pr'blemele i&ericii #rt''e a preIentat Sfântului Sin' un pr'iect e ref'rmă bi&erice&c-par'+ială An urma căruia epi&c'pii >i pre'ţii par'+i erau lip&iţi e 'rice aut'ritate= Pe 18 iulie 1961, cân @lăica Luca era eJa răp'&at, &-a Antrunit un Sin' la care &-a c'n&finţit &c+imbarea &ituaţiei i&ericii= Pa.ina 167
"ată ce &cria @lăica nu cu multă vreme upă m'artea uneia intre fiicele &ale u+'vnice>ti; Sunt pe e-a-ntre.ul ab&'rbit >i apă&at e An&emnatele evenimente in i&erica 5u&ă, care răpe&c tutur'r ar+iereil'r ' parte An&emnată in repturile l'r= 2e acum Anainte, aevăraţii &tăpâni An i&erică v'r fi 'ar c'n&iliile bi&erice>ti - fire>te, An unire cu Amputerniciţii &tatului= Clericii e ran. Analt >i miJl'ciu v'r rămâne 'ar ca &ăvâr>it'ri năimiţi ai &luJbel'r, lip&iţi e cea mai mare parte in putere An privinţa i&punerii e clăirile, avutul >i banii bi&erice>ti= nţele.eţi, e&i.ur, că nu mă p't .âni acum la nimic altceva===M= Se apr'pia &fâr>itul ar+iepi&c'puluiK eveni&e pali, refuIa +rana apă&ăt'arele trăiri &uflete>ti A>i &puneau cuvântul An ce prive>te &ănătatea @lăicăi= %=P= Leic+fel A>i amintea; l c+inuia ne&pu& prin acţiunile &ale, mereu nerepte, Amp'triva i&ericii Amputernicitul &tatului, un 'm cru >i ab&'lut neprincipialM= 0ltima &a Litur.+ie a &ăvâr>it-' e $a>terea 2'mnului, ultima preică a r'&tit-' An 2uminica "ertării (la n'i, 2uminica Lă&atului &ec e brânIă)= $u >i-a pără&it at'ria e pr'p'văuit'r până An ultima clipăK pe cât &e vee, &e ru.a mult===M, &cria %=P= Leic+fel= n imineaţa Iilei e 11 iunie 1961, An 2uminica p'menirii tutur'r Sfinţil'r care au &trălucit pe pământ ru&e&c, ar+iepi&c'pul Luca &-a &ăvâr>it in acea&tă viaţă= $-a cârtit, nu &-a plân&= 2i&p'Iiţii te&tamentare n-a lă&at= plecat intre n'i la >apte fără un &fert imineaţa= Anceput &ă re&pire mai .reu, upă care a &u&pinat e 'uă 'ri, Ancă ' ată abia auIit - >i .ata===M, Ai &cria %v.+enia Pavl'vna &ur'rii @lăicăi, @=3= 2Ien'vici= @iaţa lui &-a &tin& la ' vâr&tă Anaintată, upă ' lun.ă b'ală, care i-a r'& Pa.ina 168
puterile trupe>ti >i i-a pre.ătit u+ul pentru un &fâr>it cre>tine&c, neru>inat, cu paceM, &cria An necr'l'.ul in 5evi&ta Patriar+iei '&c'vei pr't'iereul le&anr @etelev= Sfâr>itul Prea Sfinţitului Luca a cutremurat nu numai turma lui, ci >i pe t'ţi cei care l-au cun'&cut= 2e'&ebit e mare e&te piererea pentru turmă, căci el a pă&cut turma lui 2umneIeu, purtân .riJă e ân&a, nu cu &ila, ci e bună v'ie, nu pentru a.'ni&eli urâte, ci cu '&ârie, nici ca >i cum ar fi &tăpânit pe&te m'>tenirea lui 2umneIeu, ci pilă făcânu-&e turmei (1 Petru D, F-B)M= %=P= Leic+fel &crie; Pani+iele &e ţineau lanţ, ca&a &e umplu&e e p'p'r până la refuI, curtea era tic&ită e 'ameni, J'& era ' c'aă imen&ă= Prima n'apte, trupul @lăicăi a răma& aca&ă, a 'ua, a f'&t u& An i&erica una @e&tire, a treia - An caterală= !'t timpul ră&una citirea %van.+eliei, Antreruptă e pani+ie, pre'ţii făceau cu &c+imbul, iar 'amenii t't veneau >i veneau An >ir neAncetat &ă &e Anc+ine @lăicăi=== %rau 'ameni in felurite rai'ane, erau unii veniţi in l'curi Anepărtate; in elit'p'le, Geni&, Sa'v&, er&'n= @eneau unii upă alţii, &e văr&au lacrimi line, &e auIea; Yacum nu mai avem ru.ăt'rZ, Ynu mai e &fântul n'&truZ= i Anată A>i aminteau ce &punea @lăica, cum Ai vineca, cum Ai mân.âia===M= nceta&e &ă bată inima care area e ra.'&te Anflăcărată >i lucrăt'are faţă e 2umneIeu >i faţă e 'ameni= n t'ată Crimeea &e v'rbea e&pre &fâr>itul ar+iepi&c'pului= Se tran&miteau in .ură An .ură amănunte e&pre viaţa lui a&cetică, e&pre faptele lui bune, e&pre Analtele lui cerinţe m'rale faţă e creinci'>i >i cler= C+iar >i 'amenii epărtaţi e i&erică Anţele.eau că pleca&e in acea&tă viaţă un &uflet care nu era e rân= nţele.eau acea&ta >i c'mitetul re.i'nal e parti, >i An irecţia re.i'nală OG, >i An c'mitetul eecutiv re.i'nal= Pentru m'artea ar+iepi&c'pului Luca &e pre.ăti&eră inainte= n n'aptea e 1E &pre 11 iunie, cân tip'.rafia re.i'nală Ancepea eJa Pa.ina 169
&ă &c'ată tiraJul Iiarului, a venit 'rinul &ă fie inclu& An numărul e a 'ua Ii un Antin& artic'l antireli.i'&= nată ce a murit tata, eu >i fratele leei am f'&t c+emaţi An c'mitetul eecutiv 'ră>ene&cM, p've&te>te i+ail @alentin'vici @'in'-"a&eneţi= $i &-a eplicat că e&te imp'&ibil &ă ucem trupul pe &traa principală a Simfer'p'lului= 2e>i rumul e la caterală pe ma.i&trala principală e&te &curt, pr'ce&iunea va An.reuna circulaţia in 'ra>= Ca atare, i-au &tabilit tra&eu pe &trăIile periferice= C'nucerea 'ra>ului nu &-a I.ârcit la aut'buIe= $e-au pr'pu& treiIeci e ma>ini, numai &ă nu fie pr'ce&iune pee&tră, numai &ăl ucem mai repee pe tata la cimitir= m f'&t e ac'r=== !'tul An&ă a ie>it altfelM= %=P= Leic+fel &crie; Lini>tea acel'r Iile e &ărbăt'are a f'&t &tricată e ' tulburare cumplită; &e purtau tratative cu Amputernicitul, care interIicea pr'ce&iunea= %l Ancerca &ă c'nvin.ă că acă va permite pr'ce&iunea, ne.re>it v'r fi &trivite cinci->a&e băbuţe=== tât creinci'>ii, cât >i ceilalţi &-au tulburat cumplit e faptul că e&te interIi&ă pr'ce&iunea= 0n evreu bătrân a Ii&; Y2e ce nu ne au v'ie &ă Al cin&tim pe ace&t reptNZM= r+iepi&c'pul i+ail (Ciub), care a f'&t trimi& e Patriar+ie la Anm'rmântarea @lăicăi Luca, A>i aminte>te >i el e ne&fâr>itele certuri >i tratative le.ate e Anm'rmântarea ar+iepi&c'pului Crimeii= La Anceput, @lăicăi i+ail i &-a interIi& &ă &luJea&că pani+iă= 2upă un telef'n la '&c'va, au permi& &luJirea pani+iei, An&ă au pu& c'niţii pentru Anm'rmântarea @lăicăi Luca= !'ţi cei care aveau &ă-l An&'ţea&că pe ultimul rum trebuia &ă mear.ă 'ar An aut'buIe, An nici un caI &ă nu &e facă pr'ce&iune pee&tră, An nici un caI &icriul &ă nu fie purtat pe braţe, nici un fel e cântare, nici un fel e muIică= ncet, rapi, cât mai ne'b&ervat >i An a>a fel ca pe 1B iunie la cinci &eara (nici un minut mai târIiu) trupul ar+iepi&c'pului &ă fie An pământ= Pa.ina 17E
2upă tratative care au avut l'c An clăirea c'mitetului eecutiv 'ră>ene&c, pre>eintele ace&tuia a mer& in n'u An &traa G'&pitalnaia >i a repetat iară>i placa cu ritmul vieţii 'ră>ene>ti care nu p'ate fi niciecum Ancălcat, e&pre a.l'meraţia e pe ma.i&tralele centrale >=a=m== r+iepi&c'pul i+ail a &ăvâr>it &luJba e An.r'pare a celui răp'&at An faţa unei uria>e mulţimi e creinci'>i, avân ca Ampreună-&luJit'ri apr'ape t'ţi clericii in Crimeea= r+iepi&c'pul i+ail A*i aminte*te; m luat mă&uri ca 'amenii &ă->i p'ată lua răma& bun e la @lăica Antrea.a n'apte >i t'ată n'aptea au venit 'ameni An caterală= %rau Iile fierbinţi, Anăbu>it'are, ar cei veniţi &ă A>i ia răma&-bun parcă nu bă.au e &eamă lucrul ace&ta= P'p'rul &-a An.rămăit An caterală >i An Jurul ei ' Ii Antrea.ă= La amiaIa Iilei e trei&preIece, cân purtam trupul răp'&atului @lăică An Jurul cateralei, la intrare &e afla eJa aut'catafalcul >i An urma ace&tuia ' ma>ină plină vârf cu c'r'ane e fl'ri, ap'i ' ma>ină pentru ar+iepi&c'p, aut'buIe cu rue, cler, cântăreţi= ai rămâneau câteva ma>ini pentru mirenii care 'reau &ă Al petreacă pe @lăica, ar An acele aut'buIe nu v'ia &ă intre nimeni= #amenii au Anc'nJurat An cerc &trân& catafalcul, &-au apucat e el cu mâinile, parcă nev'in &ă ea rumul ar+iereului l'r= ult timp ma>inile n-au putut &ă plece in curte= &uat, ră.u>it, Amputernicitul fu.ea e la ' ma>ină la alta, Ancerca &ă-i mâne pe 'ameni la aut'buIe, &ă c'nvin.ă per&'anele &trăine >i e pri&'&M &ă &e ea la ' parte, &ă nu Ancurce= $imeni nu-l a&culta= n fine, până la urmă au p'rnit cumva= Pe &trăuţele An.u&te ale Simfer'p'lului, catafalcul >i aut'buIele puteau mer.e cu viteIa cu care mer.eau băbuţele= Cei trei il'metri e la caterală la cimitir i-am parcur& An vre' trei 're===M= Pa.ina 171
nna 2mitrievna Stani, care iriJa c'rul cateralei Sfânta !reime in Simfer'p'l, i&t'ri&e>te; Cân @lăica &-a Amb'lnăvit .rav, era apr'ape e m'arte, i-a &pu& nep'atei &ale; Y@'r lă&a 'are &ă mi &e cânte Sfinte 2umneIeuleNZ i Antr-aevăr, cân a murit, aut'rităţile 'ra>ului Simfer'p'l &-au Amp'trivit cumplit pr'ce&iunii &'lemne= n caterală, 'amenii veneau Ii >i n'apte &ă A>i ia răma&-bun e la el, Ii >i n'apte citeau pre'ţii %van.+elia= venit Iiua Anm'rmântării= m văIut cum altarul &-a umplut e 'ameni care v'rbeau nu &e >tie ce cu pre'ţii, 'r'nau, pretineau nu >tiu ce= $'i &imţeam cu &ufletul că &e pre.ăte>te ceva= &'&it >i clipa &c'aterii trupului in bi&erică= Cântân Sfinte 2umneIeuleM am mer& cu t'ţii către p'artă= Lân.ă ea, la &tân.a, &e afla un aut'buI mare, .'l= Cân am ie>it pe p'artă >i catafalcul &-a 'prit, aut'buIul cu pricina a p'rnit in l'c, tăinu-ne calea= "eea era &ă ne taie c'mplet e catafalc An a>a fel ca ace&ta &ă plece, iar 'amenii &ă rămână An urmă, ca &ă nu fie pr'ce&iune &'lemnă cu @lăica, ar+iepi&c'pul Luca= tunci am &tri.at; Y#ameni buni, nu vă temeţiRZ 3emeile au Anceput &ă ţipe e frică, fiincă aut'buIul &e Anrepta &pre ele= Le-am &pu&; Y$u vă temeţi, 'ameni buni, n-' &ă ne calce, n-' &ă mear.ă până ac'l' - apucaţi-vă e b'rRZ i atunci &-au apucat t'ţi 'amenii, pe cât &e putea, &-au lipit in t'ate părţile e catafalc >i au mer& An urma lui= m mer& p'ate ' &ută e metriK trebuia &ă Ant'arcem pe &traa centrală, ar aut'rităţile n-au vrut &ă mer.em pe ac'l', au vrut iară>i &ă ne e&partă e catafalc >i &ă ucă trupul pe la periferia 'ra>ului, ca &ă nu &e p'ată auce nici un fel e cin&tiri celui răp'&at - >i atunci femeile, fără &ă le c'mane cineva, &-au aruncat la pământ An faţa r'ţil'r ma>inii >i au Ii&; Y2'ar pe&te capetele n'a&tre veţi mer.e pe une vreţi v'iZ= tunci ne-au pr'mi& că ' &ă mear.ă cum vrem n'i= i am mer& pe &traa centrală a 'ra>ului= Ce mai pr'ce&iune a f'&tR %ra plin pe&te t't e 'ameni, &trăIile tic&ite, Anceta&e Pa.ina 17F
ab&'lut 'rice mi>care= cea &traă &e putea &trăbate An 'uăIeci e minute, ar n'i am mer& trei cea&uri >i Jumătate, >i erau 'ameni An c'paci, pe balc'ane, pe ac'peri>urile ca&el'r= %ra ceva ce nu mai fu&e&e nicicân An Simfer'p'l >i pe&emne că nici nu ' &ă mai fie - a&emenea Anm'rmântare, a&emenea cin&tiriRM= 3armaci&tul #vercen' A>i aminte>te; f'&t ' aevărată em'n&traţie= Părea că t't 'ra>ul ia parte la Anm'rmântare; Ami auc aminte balc'anele pline e 'ameni, 'amenii c'c'ţaţi pe ac'peri>uri, prin c'paci===M= %=P= Leic+fel A>i aminte>te >i ea; Straa era plină e femei cu ba&male albe= %le mer.eau Ancet, pa& upă pa&, Anaintea ma>inii cu trupul @lăicăiK nici cele mai bătrâne nu rămâneau An urmă= !rei rânuri e mâini Antin&e păreau că p'artă ma>ina= Până la cimitir, rumul era ac'perit e tranafiri= i până ac'l' a ră&unat neAncetat in mulţimea e ba&male albe; Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte!ne pe noi=== #rice i &e &punea ace&tei mulţimi, 'ricât &e &trăuiau &-' amuţea&că, ră&pun&ul era
unul >i acela>i; Y$'i Al Anm'rmântăm pe ar+iepi&c'pul n'&truZM= @lăica Luca a +rănit u+'vnice>te epar+ia Crimeii mai mult e cinci&preIece ani= Cin&tirea lui nu AnceteaIă nici acum= Pe m'rmântul ar+iepi&c'pului Luca, e lân.ă bi&erica !utur'r Sfinţil'r, 'amenii vin e&e'ri &ă &e r'a.e, auc fl'ri, aprin lumânări= ulţi au mare creinţă An ru.ăciunile ar+ipă&t'rului răp'&at= Se cun'&c c+iar caIuri e vinecare pe m'rmântul lui= 0ltimul caI e ace&t fel &-a petrecut pe FH iunie 199D; unei femei i &-au &uat pe l'c 'uă c'a&te fracturate= Prin purtarea e .riJă a lui 2umneIeu, ar+imanritul !i+'n, care An timpul vieţii a f'&t apr'piat u+'vnice>te e @lăica Luca, 'i+ne>te >i upă m'arte alături e el, m'rmintele l'r aflânu-&e f'arte apr'ape= mpreună cu părintele !i+'n e&te Anm'rmântat Pa.ina 17B
ar+iepi&c'pul Gurie (Gur: Oarp'v, *tiut *i ca Gurie e !avr:i&, 181D-188F), e a&emenea f'arte cin&tit An Crimeea, a cărui can'niIare e&te acum An cur& e pre.ătire= Cân trupul @lăicăi Luca a f'&t mutat An cimitirul !utur'r Sfinţil'r, &-a arătat că e&te ne&tricat >i &-a petrecut următ'area minune= 2intr-' mână vătămată An timpul mutării a cur& &ân.e= Sunt cun'&cute multe caIuri e vinecări prin ru.ăciunile ar+iepi&c'pului Gurie= Pre'ţii &pun că en'ria>ii bi&ericil'r in Crimeea &criu t'teauna numele @lăicăi Gurie, ar+imanritului !i+'n >i @lăicăi Luca An p'melnicele ate la pr'&c'miie >i para&ta&eK An t'ate bi&ericile &e Analţă ru.ăciuni pentru 'i+na &ufletel'r repţil'r a'rmiţi= n necr'l'.ul publicat An 5evi&ta Patriar+iei '&c'vei (1961, nr= 8), i&erica 5u&ă cin&tea p'menirea ar+iepi&c'pului Luca An a&tfel e cuvinte; Până la &fâr>itul Iilel'r &ale >i-a pă&trat &ufletul viu, .ata &ă aJute, fermecăt'r, plin cu .in.a>ă ra.'&te e 'ameni=== i iată, a venit vremea plecării lui= plecat e la n'i ca &ă &e p'ată Anfăţi>a 2'mnului >i &ă ea ră&pun& pentru &ine >i pentru numer'a&a lui turmă= !răin pe pământ, lupta cea bună &-a luptat, călăt'ria a &ăvâr>it, creinţa a păIit (F !im'tei H, 7), iar acum, AnrăInim &ă creem, 2'mnul i-a .ătit An cer cununa reptăţii=== ca unuia ce a iubit arătarea Lui (F !im'tei H, 8)M=
ntr-una in preicile &ale, ar+ipă&t'rul Luca .răia; @'i Antrebaţi; Y2'amne, 2'amne, 'are u>'r e&te &ă fii pri.'nitN #are Pa.ina 17H
e&te u>'r &ă mer.i prin u>a cea &trâmtă >i pe calea cea pietr'a&ăNZ @'i Antrebaţi cu neumerire, p'ate că An inima v'a&tră &e &trec'ară An'iala; Y#are c+iar e&te u>'r Ju.ul lui ri&t'&NZ "ar eu vă &pun; Y2a, aR 0>'r, in cale-afară e u>'rZ= 2ar e ce u>'rN 2e ce e&te u>'r &ă mer.i An urma Lui pe calea cea &pin'a&ăN 3iincă nu vei fi &in.ur, i&t'vit e puteri, ci te va An&'ţi n&u>i ri&t'&K fiincă +arul Lui cel nemă&urat Aţi va Antări puterile cân te vei c+inui &ub Ju.ul Lui, &ub &arcina Lui, fiincă %l n&u>i te va &priJini, te va aJuta &ă p'rţi acea&tă &arcină, acea&tă cruce= @ă v'rbe&c nu numai in raţiune, ci in pr'prie eperienţă - fiincă trebuie &ă vă mărturi&e&c că atunci cân mer.eam pe ' cale f'arte .rea, cân purtam &arcina .rea a lui ri&t'&, ea nu era niciecum .rea >i calea aceea era ' cale plină e bucurie, fiincă &imţeam An c+ip cât &e p'ate e real că alături e mine mer.e n&u>i 2'mnul "i&u& ri&t'& >i &priJină &arcina mea >i crucea mea= Grea era acea&tă &arcină, An&ă Ami aminte&c e ea ca e ' bucurie lumin'a&ă, ca e ' mare milă a lui 2umneIeu - fiincă +arul lui 2umneIeu &e revar&ă in bel>u. a&upra 'ricui p'artă &arcina lui ri&t'&= &ta anume fiincă &arcina lui ri&t'& e&te nee&părţită e +arul lui ri&t'&, anume fiincă ri&t'& nu-l la&ă &in.ur pe cel ce a luat crucea >i mer.e An urma Lui, nu Al la&ă lip&it e aJut'rul Său, ci mer.e alături e el, &priJină crucea lui, Al Antăre>te cu +arul Său= mintiţi-vă e &fintele Lui cuvinte, căci mare aevăr e&te cuprin& An ele; u.ul eu e&te bun >i &arcina ea e&te u>'arăM= Pe v'i t'ţi, pe t'ţi cei care aţi creIut An %l, vă c+eamă ri&t'& &ă mer.eţi An urma Lui luân &arcina Lui, Ju.ul Lui= 2eci, nu vă temeţi, mer.eţi, mer.eţi cu AnrăIneală= $u vă temeţi e &paimele cu care vă ameninţă iav'lul, care Ancearcă &ă vă Ampieice mer.erea pe acea&tă cale= Scuipaţi a&upra iav'lului, .'niţi-l pe iav'l cu Crucea lui ri&t'&, cu numele Lui= Anălţaţi-vă 'c+ii către cer, >i-L veţi veea pe n&u>i 2'mnul "i&u& ri&t'&, Care mer.e Ampreună cu v'i, u>urân Ju.ul v'&tru >i &arcina Pa.ina 17D
v'a&tră= minM= (Preică in F8 ianuarie 19D1 a&upra cuvintel'r; (eniţi la $ine, toţi cei osteniţi şi împovăraţi)
Prinos amintirii Ar$iepiscopului )uca - Pr't'iereu %v.+eni @'r>ev&i, in 'ra>ul Cera&&A -
Pa.ina 176
3iecare intre clericii i&ericii n'a&tre c'n&iera rept ' mare cin&te &ă aibă e-a face cu ar+iepi&c'pul Luca, &ă primea&că binecuvântarea lui, &ă &ăvâr>ea&că Ampreună cu el 2umneIeia&ca Litur.+ie= > vrea &ă Ampărtă>e&c amintirile mele e&pre Antâlnirea mea cu @lăica, Antâlnire care a avut l'c An urma unei Antâmplări fericite pentru mine= n anul 19D8, epi&c'pul "n'c+entie al Oir'v'.raului (acum răp'&at) fu&e&e numit &ă ia parte la ' +ir't'nie ar+ierea&că An #e&&a, eu An&'ţinu-l ca &ecretar epar+ial= SluJirea 2umneIeie>tii Litur.+ii l-a avut ca pr'e&t'& pe Sanctitatea Sa - Patriar+ul leie= n aceea>i Ii, Sanctitatea Sa l-a trimi& pe epi&c'pul "n'c+entie An Simfer'p'l, cu treburi bi&erice>ti, la ar+iepi&c'pul Luca= $'i >tiam eJa că @lăica Luca, fiin >i mai Anainte nevăIăt'r cu un 'c+i, 'rbi&e acum >i e al 'ilea= n Simfer'p'l am aJun& cu ma>ina n'a&tră epar+ială An imineaţa Iilei următ'are - An aJunul praInicului Sc+imbării la 3aţă a 2'mnului= Pe @lăica nu l-am .ă&it aca&ă; &e afla Antr-' că&uţă pe care ' Anc+iria&e An 'ra>ul lu>ta= La re>einţa ar+ierea&că ni &-a pr'pu& &ă ne Antărim puterile cu câte un ceai= Prea Sfinţitul Luca 'cupa la etaJul Antâi un apartament f'arte m'e&t, alcătuit in 'uă cămăruţe= ntr-una in ace&tea era amenaJată c+ilia ar+ierea&că, iar An cealaltă, care &luJea rept cameră e primire, &ufra.erie >i cabinet, t'ţi pereţii erau ac'periţi e la p'ea până la tavan cu cărţi bibli'teca per&'nală a ar+iepi&c'pului= 2upă ceai, am plecat &pre lu>ta une, la mar.inea 'ra>ului, pe malul mării, &e afla ' că&uţă une A>i petrecea timpul vara @lăica Luca= icuţul lui apartament era alcătuit >i aici in 'uă cămăruţe= mi auc aminte că prânIul m'e&t >i cina pe p'trivă au f'&t &ervite &ub cerul liber, Antr-un c+i'>c= r+iepi&c'pul Luca l'cuia An lu>ta Ampreună cu un 'm care Ai &luJea= 2upă ' Ii, a venit &ecretarul lui epar+ial &ă ea rap'rtul= @lăica cerceta cu &âr.uinţă t'ate pr'blemele epar+iei= m f'&t e faţă la un a&emenea rap'rt >i ne-am mirat Pa.ina 177
e mem'ria >i .raul e inf'rmare al Prea Sfinţitului Luca, e abilitatea lui practică >i ne'bi>nuita capacitate e a lua +'tărârea c'rectă= m remarcat Anată că ar+iepi&c'pul Luca mer.e prin apartamentul, că&uţa >i c+i'>cul &ău fără ba&t'n= Lua &in.ur lucrurile e care avea nev'ie, muta farfuriile, A>i punea e mâncare, lua e pe rafturi cărţile care Ai făceau trebuinţă >i a>a mai eparte= L-a Antrebat An amănunt pe @lăica "n'c+entie e&pre epar+ia Oir'v'.raului, e&pre călăt'ria n'a&tră la #e&&a, e&pre &luJirea Sanctităţii Sale Patriar+ul >i e&pre +ir't'nia ce avu&e&e l'c=
Pe vremea cân l-am viIitat n'i An lu>ta, @lăica Luca nu mai primea b'lnavi= Ca meic era un fin ia.n'&tician >i &tabilea cu eactitate eIn'ământul b'lii= $i &-a p've&tit că p'liclinicile l'cale Ai trimiteau câte'ată pe b'lnavii cu pr'blemele cele mai .rave la pr'fe&'rul 'rb, ar+iepi&c'pul Luca, ca ace&ta &ă pună ia.n'&ticul c'rect= #ată, ni>te părinţi >i-au au& fiul b'lnav la @lăica= 2upă ce l-a palpat, @lăica i-a ia.n'&ticat cu eactitate b'ala >i ap'i a cerut &ă fie &c'& in cameră, upă care i-a c+emat pe părinţii lui >i le-a Ii&; $ăăJuiţi An 2'mnul, trebuie &ă vă &pun aevărul; nu v'r trece nici Iece Iile >i fiul v'&tru va pleca e la v'i An ve>nicele l'ca>uriM= !'tul &-a Antâmplat upă cum preIi&e&e @lăica Luca= n &eara Iilei e 18 au.u&t am mer& la prive.+erea e t'ată n'aptea in bi&erica 'ra>ului lu>ta= Pentru cei 'i ar+ierei, a f'&t 'r.aniIată ' primire &ărbăt'rea&că= @lăica Luca nu a f'&t u& e mână= 2upă cum &e părea, &e 'rienta upă &unetul pa>il'r epi&c'pului "n'c+entie= 2upă ce a primit e la par'+ul bi&ericii &fânta cruce, ar+iepi&c'pul Luca i-a at-' &pre &ărutare Prea Sfinţitului "n'c+entie, iar ap'i n'uă, clericil'r= Anceput prive.+erea &ărbăt'rea&că e t'ată n'aptea= @lăica Luca a citit ru.ăciunile luminil'r cu .la& &căIut, in aucere-aminte, cu t'ate că An faţa lui era ţinut Pa.ina 178
litur.+ierul, pe pa.inile căruia A>i purta in cân An cân e.etele= La litie a ie>it epi&c'pul "n'c+entie, iar la p'lieleu amân'i ar+iereii= Căirea Antre.ii bi&erici a &ăvâr>it-' ar+iepi&c'pul Luca, &priJinit e ip'iac'ni pe trepte >i An câteva l'curi in bi&erică une trebuia făcute Ant'arceri= %van.+elia &ărbăt'rii a citit-' t't @lăica Luca - a citit-' fără .re>eală, in cân An cân purtânu->i e.etele pe&te litere, care nu erau An relief, ca An cărţile pentru 'rbi, ci 'bi>nuite= Pe mireni i-a miruit epi&c'pul "n'c+entie, An&ă pe clerici ar+iepi&c'pul Luca; pe fiecare Al atin.ea u>'r >i Al miruia c+iar pe miJl'cul frunţii= n vremea prive.+erii, Prea Sfinţitul Luca lua aminte la fiecare cuvânt, la fiecare cântare= Se cufuna&e cu t'tul An ru.ăciune >i cu u+ul nu &e mai afla pe pământ, ci &tătea An cer Anaintea !r'nului 2umneIeie&c= 2imineaţa, ar+ipă&t'rii au mer& la bi&erică pentru a &luJi 2umneIeia&ca Litur.+ie= i&erica era plină e creinci'>i, printre care &e aflau mulţi vile.iaturi>ti (&eI'ni*ti)= Ca >i An aJun, @lăica An&u>i, fără nici un aJut'r, a ie>it in ma>ină >i &-a Anreptat către intrarea An bi&erică= %l a pă>it fără >'văială prin mulţimea care &e e&făcu&e An faţa lui, făcânu-i l'c &ă treacă, ap'i a a&cultat >i a citit ru.ăciunile intrării An bi&erică, a &ărutat ic'anele= 2acă nu >tiai că @lăica e&te nevăIăt'r nici nu ai fi putut &ă creIi că ar+ipă&t'rul ce &ăvâr>e>te 2umneIeia&ca Litur.+ie e&te 'rb e amân'i 'c+ii= r+iepi&c'pul Luca a atin& .riJuliu i&cul cu mâna, a binecuvântat upă cuviinţă Sfintele 2aruri cân a f'&t vremea pre&c+imbării l'r, fără &ă le atin.ă nici cu mâna, nici cu ve>mintele= @lăica a citit in amintire t'ate ru.ăciunile e taină >i 'ar e 'uă 'ri >i-a purtat e.etul pe&te tetul in litur.+ier= @lăica &-a Ampărtă>it >i i-a Ampărtă>it >i pe clerici= $'i priveam t'ate ace&tea ca pe un &emn al călăuIirii lui 2umneIeu, care înţelepţeşte orbii =
r+iepi&c'pul Luca a &c'& el An&u>i &fântul antimi& >i a Anc+eiat &luJirea Litur.+iei= nainte e 'tpu&t el a ie>it pentru a r'&ti preica= !'ată bi&erica a Ancremenit An a>teptare; >i iată, .ura pr'p'văuit'rului &-a e&c+i&= 2upă ce a p've&tit i&t'ria Sc+imbării Pa.ina 179
la 3aţă a 2'mnului, Prea Sfinţitul Luca a v'rbit An c'ntinuare e&pre luminarea 'mului creinci'& e ' lumină 2umneIeia&că la fel cu lumina !ab'rului= r+ipă&t'rul a accentuat pe faptul că 'mul creinci'&, care >i-a Anc+inat viaţa 2'mnului >i l iube>te, nu p'ate fi nici'ată 'rb, fiincă e&te luminat e ' e'&ebită lumină a lui 2umneIeu, care Ai ă ' veere e'&ebită, ' e'&ebită bucurie An 2'mnul "i&u& ri&t'&= r+iepi&c'pul Luca >i-a &priJinit pr'p'văuirea prin &pu&ele Sfintei Scripturi, numin la fiecare citat cărţile, capit'lele >i ver&etele, pe care le citea ap'i pre'tul par'+, care &tătea alături e @lăica= 3iecare cuvânt al pr'p'văuit'rului ie>ea in aâncul inimii, era plin e creinţă aâncă >i Ancreinţare An v'ia lui 2umneIeu= 2in t'ate c'lţurile bi&ericii &e auIeau plân&ete >i &u&pine Anăbu>ite= Cuvintele ar+ipă&t'rului căeau ca ni>te &eminţe >i pătruneau aânc An inimile a&cultăt'ril'r= 3iecare &e &imţea Ann'it upă ' preică e a&emenea putere a u+ului >i a creinţei= m mai &tat An lu>ta la ar+iepi&c'pul Luca Ancă ' Ii, cea e FE au.u&t (19D8), upă care petrecerea n'a&tră la '&pitalierul ar+iereu in lu>ta &-a Anc+eiat=
Pr't'iereu %v.+eni @'r>ev&i, in 'ra>ul Cera&&A=
n anul 1996, Sfântul Sin' al i&ericii 0crainene, atârnăt'are e Patriar+alul '&c'vei, a +'tărât An&crierea nalt Prea>finţitului r+iepi&c'p Luca An ceata &finţil'r cu cin&tire l'cală, ca "erar+ >i ărturi&it'r al creinţei= n Iiua e 18 martie 1996, au f'&t aflate &fintele lui m'a>te, care e FE martie au f'&t au&e An Caterala Sfânta !reime in Simfer'p'l= c'l' a avut l'c An Iiua e FD Pa.ina 18E
mai 1996 actul &'lemn e can'niIare a Analt Prea>finţitului Luca An rânul &finţil'r cu cin&tire l'cală=
Sfântul )uca al *rimeii este pră(nuit pe ++ iunie,
Acatistul Sfântului )uca al *rimeii& Făcătorul de minuni
Troparul Sf. Ierarh Luca , .la&ul al """-lea;
Pa.ina 181
$'u &fânt al ân.âiet'rului te-a arătat pe tine, Luca, +arul, An vremuri e necaIuri >i pri.'ană, că b'lile ca un 'ct'r le-ai tămăuit >i &ufletele ca un pă&t'r le-ai călăuIit, Părinte cin&tite, pilă a călu.ăril'r >i a mirenil'r, r'a.ă-te &ă &e mântuia&că &ufletele n'a&treM=
Condac 1
@eniţi, iubit'ril'r e &finţi, cu călură &ă lăuăm pe pă&t'rul cel e 2umneIeu luminat al Simfer'p'lei >i 'ct'rul prea-ale&; că An 5u&ia vieţuin ca un An.er, numele cel umneIeie&c al lui ri&t'& a mărturi&it, pentru care &tri.ăm; ucură-te, Sfinte Luca, vrenicule e minunareR
Ico 1
n.er te-ai arătat, Părinte, An vremurile in urmă, Antre 'amenii necăJiţi; că viaţă AnumneIeită ucân pe pământ, "erar+e Luca, reptar te-ai făcut cu aevărat clerului >i mirenil'r, pentru care &tri.ăm ţie unele ca ace&tea; ucură-te, cel cu care &e lauă t'ată 5u&iaK ucură-te, va& al cucernicieiK ucură-te, reptar al pă&t'ririi 'amenil'rK ucură-te, că pe ri&t'& bărbăte>te L-ai mărturi&itK ucură-te, că vineci neputinţele murit'ril'rK ucură-te, că le.iuita că&nicie ai iubitK ucură-te, că 'ra&lele ţi le-ai luminatK ucură-te, lauă &finţită a creinci'>il'rK Pa.ina 18F
ucură-te, p''abă a cin&tiţil'r epi&c'piK ucură-te, carte a cere>til'r 'biceiuriK ucură-te, c'm'ară e vinecăriK ucură-te, iIv'r e binecuvântăriK ucură-te, Luca, vrenicule e minunareR
Condac !
'a>tele &finţil'r in Oiev văIân, e&fătările lume>ti ai urât, >i către &taia creinţei Anreptânu-te, Sfinte Luca, neabătut, cu bucurie &tri.ai, prealăuate, cântarea An.erea&că; liluiaR
Ico !
mân'uă cun'a>terile avân, pe cea lumea&că >i pe cea umneIeia&că, Antunericul cel'r fără e 2umneIeu ai ri&ipit, >i cu me>te>u.ul 'ct'ril'r Aneletnicinute, Sfinte Luca, cu aJut'rul +arului An nenumărate rânuri ai vinecat neputinţele murit'ril'r, rept care &tri.ăm ţie unele ca ace&tea; ucură-te, &cularea cel'r ce pătime&cK ucură-te, Ambărbătarea cel'r ce &e tân.uie&cK ucură-te, Ancetarea ureril'r anev'ie e vinecatK ucură-te, riicarea 'amenil'r b'lnaviK ucură-te, Antărirea neclintită a cel'r cu frică e 2umneIeuK ucură-te, turn neclătinat al binecreinci'>il'r cre>tiniK ucură-te, al 'ct'ril'r călăuIit'rK Pa.ina 18B
ucură-te, cel ce AnaripeIi inimile cel'r nereptăţiţiK ucură-te, cel ce r'&te>ti cuvintele AnţelepciuniiK ucură-te, cel ce Anc+iIi .urile cel'r fără e 2umneIeuK ucură-te, lăuăt'r al aicii 2'mnuluiK ucură-te, cela ce 'b'ri pe vrăJma>ii eiK ucură-te, Sfinte Luca, vrenicule e minunareR
Condac "
Slava cel'r trecăt'are >i ne&tat'rnice urân, ai Anră.it nectarul Anţelepciunii >i - ca ' albină iubit'are e '&teneală - ai cule&, Sfinte Părinte Luca, mierea cun'>tinţei umneIeie>ti, preacin&tite, lui ri&t'&, 2'mnului tău, cântân; liluiaR
Ico "
2umneIeia&că râvnă câ>ti.ân An &ine-ţi, cele mai bune ai v'it &ă cun'>ti; că pe ri&t'& Anră.in in t'ată inima, Sfinte Luca, e 2umneIeu cin&tite, +ar e &u& ai primit, care in&uflă pe t'ţi &ă &tri.e ţie; ucură-te, prietenul aevăruluiK ucură-te, &fe>nicul cuviinţei umneIeie>tiK ucură-te, reptarul cel Ant'cmai al >tiinţei tămăuiriiK ucură-te, următ'r al 'ct'ril'r fără e ar.inţiK ucură-te, viţă cu multă r'aă a viei lui ri&t'&K ucură-te, carte cu multe f'i a AnţelepciuniiK ucură-te, că &trăluce>ti ca ' n'uă &teaK ucură-te, că va& al +arului e>tiK Pa.ina 18H
ucură-te, Anreptăt'r preacin&tit al cel'r că&ăt'riţiK ucură-te, va& al u>urării cel'r b'lnaviK ucură-te, Antărit'r al cel'r pe nerept AnvinuiţiK ucură-te, căere a p'trivnicil'r lui 2umneIeuK ucură-te, Sfinte Luca, vrenicule e minunareR
Condac #
Cu umneIeia&că râvnă +aina pre'ţiei ai Ambrăcat ca un An.er, Sfinte Luca, >i An miJl'cul unui neam &tricat ai lucrat, e 2umneIeu Anţelepţite, p'runcile 2'mnului tău, Anemnân pe cei impreună cu tine &ă cânte pururea cântarea; liluiaR
Ico #
uIit-ai .la&ul 2'mnului p'runcin &ă ne ucem crucea cu bucurie; pentru acea&ta t'ate necaIurile, temniţele >i c+inurile ai răbat, Sfinte Luca, Antărin turma ta, care cântă ţie cu ve&elie; ucură-te, urma> al p'&t'lil'rK ucură-te, &luJit'r al &uferinIil'rK ucură-te, c+irur. al b'lil'r trupuluiK ucură-te, tămăuit'r al b'lil'r u+uluiK ucură-te, imineaţă prealuminată a vieţii &l'b'eK ucură-te, certare neAnuplecată a neumneIeirii cumpliteK ucură-te, că fără teamă necaIurile ai AnuratK ucură-te, că te-ai epărtat cu bună AnrăInire e răutateK Pa.ina 18D
ucură-te, p''abă a p'p'rului 5u&ieiK ucură-te, cel ce baţi pe amarii em'niK ucură-te, cel ce ba.i cutremur An făcăt'rii e releK ucură-te, &paima mult'r nele.iuiţiK ucură-te, Sfinte Luca, vrenicule e minunareR
Condac $
$e&uferin &ă fie &c'a&ă ic'ana $ă&căt'arei e 2umneIeu, 'cară ai primit e la cei fără e 2umneIeu; că ai vrut &ă ai, Sfinte Luca, aJutăt'are An me>te>u.ul tău, puterea ei cea curată >i lui ri&t'& ai cântat, Anţelepte, laua; liluiaR
Ico $
"erar+ al 2'mnului te-ai arătat, cu umneIeia&că c+emare, ca &ă pa>ti cetele creinci'>il'r, >i la tunerea An m'na+i&m numele &fântului Luca An c+ip minunat ai luat, pentru care, ve&elinu-ne, &tri.ăm ţie in inimă; ucură-te, ve&elia epi&c'pil'rK ucură-te, cin&tea m'na+il'rK ucură-te, pilă pentru cei feci'relniciK ucură-te, Antărire a cel'r că&ăt'riţiK ucură-te, că ai Ambrăcat +aina &fântăK ucură-te, că Amp'trivirile ca&nicil'r tăi nu le-ai luat An &eamăK ucură-te, cela ce ai &ăvâr>it ertfa Anfric'>ăt'areK ucură-te, cela ce ai 'rit mpărăţia Ceruril'rK Pa.ina 186
ucură-te, reptar prea-ale& al pă&t'ril'rK ucură-te, turn Analt al creinci'>il'r in !a>entK ucură-te, ful.er care l've>ti nebunia necreinci'>il'rK ucură-te, bucuria 'rt''c*il'rK ucură-te, Sfinte Luca, vrenicule e minunareR
Condac %
Ca un leu e puternic, uneltirile necreinci'>il'r e&ăvâr>it le-ai &urpat, Preafericite, >i An trupul tău, ca un r'b al lui 2umneIeu, ai purtat rănile lui ri&t'& >i ai plinit lip&urile necaIuril'r Lui, &tri.ân; liluiaR
Ico %
$eabătut te-ai luptat &ă păIe*ti i&erica ne&tricată e vătămarea fraţil'r mincin'>i; că tu, ca un epi&c'p al lui ri&t'&, &c+i&mele clericil'r ai Anlăturat= Pentru acea&ta, 'rt''c>ii te cin&te&c, Sfinte, &tri.ân; ucură-te, limbă a aevăruluiK ucură-te, &tricare a necreinţeiK ucură-te, a clericil'r fără e rânuială mu&trareK ucură-te, Anreptăt'r al &finţitei pre'ţimiK ucură-te, că Anlături fără cruţare necurăţia ere&uril'rK ucură-te, că .rabnic ai at An vilea. &c+i&ma cea urâtă e 2umneIeuK ucură-te, .ură a acriviei '.mel'rK (acrivie Q c'rectituine) ucura-te, băutura prea-ulce a ic'n'mieiK Pa.ina 187
ucură-te, că prin tine a f'&t biruiţi em'niiK ucură-te, că e tine &-au ve&elit An.eriiK ucură-te, luminăt'r al Antre.ii i&ericiK ucură-te, iIbăvit'r al 5u&iei in rătăcireK ucură-te, Luca, vrenicule e minunareR
Condac &
Sin.ur rămânân An &ur.+iunuri, Sfinte, Anălţai lui ri&t'& cântare, >i &ămânţa vieţii, Părinte, ca un Anţelept plu.ar aruncai An &uflete, iar &ecerân bel>u. e &pice, &tri.ai; liluiaR
Ico &
Ca pe un n'u "erar+ >i 'ct'r umneIeie&c, vi&tierie a +arului lui ri&t'&, mărturi&it'r al '.mel'r >i pă&t'r al Crimeii prealăuat, te cin&tim cu t'ţii, Sfinte Luca, &tri.ân Antru ve&elie; ucură-te, călăuIit'r al !a>entuluiK ucură-te, +rănit'r al cel'r flămânIiK ucură-te, că prin tine a primit &finţire SiberiaK ucură-te, că prin tine bărbaţii Anc+i>i au primit iIbăvireK ucură-te, prin multe l'curi ale 5u&iei ai pribe.itK ucură-te, că An lanţuri, ca un răufăcăt'r, multe ai pătimitK ucură-te, că e tine &-au &păimântat cu.etăt'rii e rele trimi>i An tainăK ucură-te, umneIeia&că lini>te a cel'r '&âniţi Ampreună cu tineK Pa.ina 188
ucură-te, că prin tine >i-au căpătat veerea cei 'rbiK ucură-te, că prin tine au f'&t păIiţi prunciiK ucură-te, laua pre'ţil'r cin&tiţiK ucură-te, cutremur al cel'r nele.iuiţiK ucură-te, Sfinte Luca, vrenicule e minunareR
Condac '
Ca un &trăin Antre &trăini ai f'&t &'c'tit, Părinte, viaţă &trăină petrecân; căci ca un venetic mutânu-te intr-' cetate a 5u&iei An alta, 3ericite, numele cel mare al lui ri&t'& l-ai pr'p'văuit cu tărie, &tri.ân; liluiaR
Ico '
S'c'tit-ai &fânta creinţă a lui ri&t'&, Părinte, b'.ăţie mai pre&u& e t'ate b'.ăţiile, >i ca pe un măr.ăritar ai arătat-' creinci'>il'r, Sfinte= Pentru acea&ta, cu ra.'&te cântăm ţie cântare e mulţumire; ucură-te, r+iereu fără e ar.inţiK ucură-te, Ampreună-cetăţean al cetel'r e &u&K ucură-te, t'vară> bun An &ur.+iunul amarK ucură-te, priceput 'ct'r al b'lil'r e 'c+iK ucură-te, că ai alun.at pe i&pitit'rii cei nevăIuţiK ucură-te, vinecarea 'rbil'rK ucură-te, că necreinci'>ii nu te puteau &uferiK ucură-te, Anreptăt'rul pre'tului artinK Pa.ina 189
ucură-te, că ai au& la creinţă ţinuturile in miaIăn'apteK ucură-te, lauă a răbării Antru creinţăK ucură-te, cântare e bucurie Antru necaIuriK ucură-te, nimicit'rul ereticil'rK ucură-te, Luca, vrenicule e minunareR
Condac (
!'ată cetatea !uru+an&ului &-a &culat pentru tine, e 2umneIeu purtăt'rule, >i te-a cerut; că, aflân e mulţimea faptel'r bune >i a vinecăril'r &ăvâr>ite e tine, &lăveau pe 2'mnul, Cel ce te-a pr'&lăvit pe tine, &tri.ân; liluiaR
Ico (
Cuvinte ale cun'>tinţei e 2umneIeu, Anvăţături ale bunei creinţe >i '.me 'rt''e văr&a .ura ta, Părinte, >i cur.erea ne>tiinţei, Sfinte Luca, ai 'prit-', luminân pe cei impreună cu tine, care &tri.ă unele ca ace&tea; ucură-te, luminăt'rul cel'r AnvăţaţiK ucură-te, nimicit'rul vrăJma>il'r AntunecaţiK ucură-te, ve&elia cel'r aJutaţi e tineK ucură-te, mân.âierea &luJit'ril'r lui ri&t'&K ucură-te, p'm cu r'ae multe >i frum'a&eK ucură-te, fl'are prea-bine Anmire&mată a &finţil'r lui 2umneIeuK ucură-te, că pe&te puterile vrăJma>e călcat-ai cu AnrăInealăK ucură-te, că pe cu.etăt'rii e rele An vilea. i-ai at fără teamăK Pa.ina 19E
ucură-te, &emn e biruinţă al Anvăţăturii umneIeie>tiK ucură-te, că prin tine află 'i+nă cei &uferinIiK ucură-te, că An &ur.+iun cu bucurie te-ai nev'itK ucură-te, că ai Amp''bit l'ca>urile &finteK ucură-te, Sfinte Luca, vrenicule e minunareR
Condac 1)
Cu.etare &ănăt'a&ă avân, cu bucurie ai &uferit tân.uirile trupului, Sfinte "erar+e; că An f'cul mult'r i&pite ca aurul te-ai luminat, Luca &lăvite, >i cu aevărat pilă te-ai făcut n'uă, cel'r care &tri.ăm; liluiaR
Ico 1)
n.răit fiin cu lucrările lui ri&t'& cele &finte, nebunia necreinci'>il'r cea e multe feluri ai &urpat-', Luca &lăvite, >i pe culmile +arului ai &uit, minunate lucruri &ăvâr>in pentru p'p'rul ce cântă ţie; ucură-te, că ai f'&t le.at pentru 2'mnulK ucură-te, pr'p'văuit'rule al mântuiriiK ucură-te, că ai Ambrăcat +aina cel'r AntemniţaţiK ucură-te, că An cumplitele Anc+i&'ri ai &ălă>luitK ucură-te, că ai ri&ipit uneltirile Ibiril'rK (Ibir Q 'ameni uri ai c'nucerii) ucură-te, că ai nimicit cur&ele racil'rK ucură-te, că pe necreinci'>i i-ai Ant'r& &pre cele mai buneK ucură-te, că ai An&ufleţit pe cei '&âniţi Ampreună cu tineK Pa.ina 191
ucură-te, al ra&ei fierbinte apărăt'rK (ra&ă Q +aina lun.ă *i nea.ră a m'na+il'r) ucură-te, al mult'r minuni miJl'cit'rK ucură-te, iubit'r al ru.ăciunii către ri&t'&K ucură-te, al &emnel'r rele nimicit'rK ucură-te, Sfinte Luca, vrenicule e minunareR
Condac 11
Către cele e &u& Anăltânu-ţi 'c+ii, mintea >i inima, Sfinte "erar+e, iar impreună cu ele >i mâinile, mila lui ri&t'& căutai An rătăcirile in &ur.+iun, 3ericite, &tri.ân; liluiaR
Ico 11
3'c - ce a luminat cu raIele &ale cetatea Simfer'p'le >i t'ate ţinuturile in Jur - te-ai arătat la bătrâneţe, Sfinte Luca, >i ai &finţit p'p'rul e 2umneIeu iubit'r, cela ce a răma& ne&trămutat An creinţă >i auce ţie laue ca ace&tea; ucură-te, reptar al purtăt'ril'r e ra&ăK ucură-te, că ai f'&t e un 'bicei cu p'&t'liiK ucură-te, părta> al tainel'r lui ri&t'&K ucură-te, că ai certat pe clericii ne&upu>iK ucură-te, pilă An&ufleţită a cinului &finţitK ucură-te, ic'ană prea-alea&ă a epi&c'pil'r binecin&tit'riK ucură-te, că e &ăraci ca un iubit'r e 'ameni ţi-ai amintitK ucură-te, că pe creinci'>i i-ai Anvăţat cele plăcute lui 2umneIeuK Pa.ina 19F
ucură-te, că e>ti vrenic e bune laueK ucură-te, că miJl'ce>ti n'i &emneK ucură-te, pilă e ar+ipă&t'r bunK ucură-te, pă&t'r al p'p'rului iubit'r e ri&t'&K ucură-te, Sfinte Luca, vrenicule e minunareR
Condac 1!
ar e &u& avân, la bătrâneţe ai f'&t luat e pe pământ la cele e &u& >i aler.area bine ai &ăvâr>it, cu cetele puteril'r Anţele.ăt'are fiin, &lăvite Luca, &'c'tit >i impreună cu ace&tea cântân; liluiaR
Ico 1!
Lauă cântân ţie, cu creinţă ne Anc+inăm m'a>tel'r tale, e 2umneIeu purtăt'rule, că precum un iIv'r e +ar tămăuie>ti b'lile cel'r ce cin&tim vieţuirea ta, pentru care &tri.ăm ţie unele ca ace&tea; ucură-te, bărbat purtăt'r e &emneK ucură-te, vinecăt'r al rănil'r aucăt'are e m'arteK ucură-te, lance nefrântă a 'ct'ril'rK ucură-te, lăca> preafrum'& al epi&c'pil'rK ucură-te, &ăla> nepri+ănit al ra.'&tei lui ri&t'&K ucură-te, nume preaulce ca&nicil'r lui 2umneIeuK ucură-te, că ai primit cununa ce nu &e 'file>teK ucură-te, că ai .'nit taberele răce>tiK ucură-te, alun.are a t'ată răutateaK Pa.ina 19B
ucură-te, ulce cântare a t'ată 5u&iaK ucură-te, mân.âiet'r al &fintel'r mănă&tiriK ucură-te, cel ce ne Antăre>ti >i pe n'i, &ărmaniiK ucură-te, Sfinte Luca, vrenicule e minunareR
Condac 1"
#, prealăuate Părinte, culme a epi&c'pil'r >i ru.ăt'r pentru t'ată lumea, nu Anceta a miJl'ci pe lân.ă "i&u& ri&t'& 2umneIeu ca &ă ne ăruia&că iertare e păcate, Ancât &ă &tri.ăm fierbinte; liluiaR (e B 'ri &e cite*te c'nacul 1B)
R-./*0-1# P#1TR- B2)1A3 Sfinte "erar+e mărturi&it'r, Anvăţăt'rule al aevărului >i 'ct're fără e ar.inţi, Sfinte Luca, ţie plecăm .enunc+ii &ufletului >i ai trupului >i căIân la cin&titele >i tămăuit'arele tale m'a>te pe tine te ru.ăm precum fiii pe tatăl l'r; auIi-ne pe n'i, păcăt'>ii, cin&tite părinte, >i u ru.ăciunea n'a&tră la il'&tivul >i "ubit'rul e 'ameni 2umneIeu, ca unul care &tai Anaintea Lui impreună cu &finţii t'ţi= Creem că ne iube>ti cu aceea>i ra.'&te cu care ai iubit pe fraţii tăi cân vieţuiai An acea&tă lume= e>te>u.ul 'ct'ril'r &tăpânin, An multe rânuri - cu aJut'rul +arului &uferinţele cel'r b'lnavi ai vinecat, iar upă cin&tita ta a'rmire, Stăpânul tutur'r a arătat m'a>tele tale iIv'r e tămăuire; că felurite neputinţe &e vinecă >i putere &e ăruie>te cel'r ce cu evlavie le &ărută >i cer umneIeia&ca ta miJl'cire= Pa.ina 19H
Pentru acea&ta, ne ru.ăm cu călură ţie, care ai primit +arul tămăuiril'r; pe fratele n'&tru (numele celui b'lnav) cel b'lnav >i cumplit Anvif'rat e &uferinţă cerceteaIă-l >i vinecă-l e neputinţa ce-l &tăpâne>te= Cu t'tul cin&tite >i prea&finte Părinte Luca, năeJea cel'r b'lnavi, care Iac An patul urerii, nu uita e fratele n'&tru (numele) >i ăruie>te-i vinecare, iar n'uă tutur'r cele &pre bucurie, ca >i n'i impreună cu tine &ă &lăvim pe !atăl >i pe 3iul >i pe Sfântul 2u+, ' 2umneIeire >i ' mpărăţie, acum >i pururea >i An vecii vecil'r= min=
Pa.ina 19D
Po(e și imagini Traseul eilului (a &e lua An calcul că ei&tă &ituaţii An care Sfântul Luca a făcut rumuri Anap'i, e eemplu e la % la 3, ap'i e la 3 la %, tra&ee care nu au putut fi reate .rafic pe +artă in cauIa &uprapuneril'r= 2e a&emenea, unele l'caţii nu au putut fi repreIentate at'rită i&pariţiei l'r; &ate mici *i c'mune vec+i)=
arta p'ate fi acce&ată la următ'rul lin (e*i puteţi Antâmpina pr'bleme acă f'l'&iţi "nternet %pl'rer 'ri va trebui &a ' acce&aţi e mai multe 'ri până &e Ancarcă t'tal); +ttp;<<.''=.l
Pa.ina 196
)ocaţiile eilului
L'caţiile eilului p't fi viIualiIate acce&ân următ'rul lin (cu acelea*i peripeţii ca *i primul e &u&); +ttp;<<.''=.l
Pa.ina 197
Pa.ina 198
Pa.ina 199
Pa.ina FEE
Pa.ina FE1
Pa.ina FEF
n eil=
La Anc+i&'are=
Pa.ina FEB
Pa.ina FEH
Pa.ina FED
Pa.ina FE6
Pa.ina FE7
Pa.ina FE8
Pa.ina FE9
Pa.ina F1E
