Agricultura: Caracteristicile agriculturii modiale

Agricultura Agricultura (cultura plantelor şi creşterea animalelor) este cea mai veche ramură a economiei mondiale. In unele ţări din Asia, Africa şi America de Sud este şi astăzi principala ramură economică şi sursă de subzistenţă.

Caracteristicile agriculturii modiale Rolul agriculturii în paleta activitatilor economice deriva din produsele specifice ale acesteia, acesteia, destinate consumului consumului uman. Faptul ca agricultura agricultura acopera 98% din totalul totalul necesarului necesarului de hrana pentru populatia Globului este un fapt suficient pentru ca activitatile agricole sa se bucure bucure de analiz analizee si sustin sustineri eri econom economice ice specia speciale. le.Rel Relief ieful, ul, clima, clima, apele, apele, solul solul si vegeta vegetatia tia reprezinta componente naturale care functioneaza ca factori limitativi sau favorizanti pentru valorificarea agricola a unui spatiu. Desi aflate într-o sistemica interdependenta, fiecare din elementele mai sus mentionate au propria greutate în conturarea tipurilor de folosinte si peisaj. Astfel, relieful prin altitudine altitudine,, accesibilitate, panta, expunerea versantilor si procese geomorfologice induce o anumita folosinta sustinuta sau nu în timp de celelalte elmente naturale. Apele curgatoare prin exemplul unei umiditati minime prezumtiva în lunca influenteaza valorificarea si structura agricola a acesteia, în timp ce o forma tiune vegetal a natural a poate sa atraga si sa justifice o utilizare predominant zootehnica într-o alta regiune, dar elementele naturale care sunt r a spunz atoare de voca_ia agricola a teritoriului sunt clima si solul . factorul-criteriuu al regionarii regionarii agricole pe glob, subliniind subliniind însa Clima este factorul-criteri ca si regionarea pedologic a are acelasi suport climatic, climatic, caruia i se adauga factorii factorii pedogenetici pedogenetici locali, care motiveaza o data în plus distributia teritoriala în benzi si arii agricole. Astfel, dupa destinatia productiei agricole se vorbeste de: - agricultura agricultura de subzistenta subzistenta (nivelul productiei productiei acoperind doar necesarul necesarul de hrana al colect colectivi ivitat tatii ii)) caracte caracteriz rizeaza eaza regiun regiunile ile subdez subdezvol voltat tate, e, lipsit lipsitee de mij mijloa loace ce tehnic tehnicee si de o organizare corecta a spatiului agricol utilizat; este corelata agriculturii itinerante si agriculturii din zonele aride, precum si sistemelor de productie extensive din regiunea mediteraneana; - agricultura agricultura de piata, caracteristica caracteristica regiunilor regiunilor dezvoltate dezvoltate în care productiile productiileagricol agricolee sunt destin destinate ate în mare mare masura masura export exportulu ului,i, reunest reunestee mai multe multe tipuri tipuri de agricu agricultu ltura, ra, în functi functiee de conditiile naturale, traditii si nivelul de organizare etc.: - agriculturi bazate bazate pe irigatii (întâlnita (întâlnita în Asia Musonica - în orezarii – în Asia de Sud, Sud-Ves Sud-Vestt si Centra Centrala la pentru pentru cultur culturile ile cereale cerealelor lor,, bumbac bumbaculu ului,l i,legum egumelo elorr si chiar chiar a arboril arborilor or fructiferi, si în fâsia subsahariana si Nordul Africii, Orientul Apropiat si India subhimalayana pentru cereale,legume) - agricultura de tip plantatie - specifica zonei calda-tropicala sau subtropicala - pentru culturi de tipul cafea, cacao, ceai, trestie de zahar,cauciuc, bananieri, cocotieri, arahide, bumbac, tutun, plante textile, palmieri de ulei, ananas etc. - agricultura agricultura sistemelor sistemelor productiviste productiviste din Europa Sudica are doua mari grupe de culturi culturi (cerealiere (cerealiere si culturi culturi specifice specifice _arilor mediteraneene mediteraneene - citrice, citrice, maslini, maslini, vita de vie) vie) care care sunt sunt bine bine loca locali liza zate te spati spatial al,, cu supr supraf afet etee medi mediii si nece necesa sarr mare mare de investitii. Dupa modalitatea în care se realizeaza cresterea productiei agricole se vorbeste de agricultura intensiva sau extensiva:

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.





- agricultura specializata - poate fi considerata o va-rianta a agriculturii intensive, unde tradi traditi tiaa si condi conditi tiil ilee natu natura rale le au consa consacr crat at unele unele zone zone agri agrico cole le pe piat piataa produ producat catori orilo lor. r. Specializarea agriculturii însa îmbraca forme diferite la scara teritoriala: *o agricultura dezvoltata sub forma de arii si "centuri" pe mii de kmp. ale carei produse sunt dirijate spre piete situate adesea la mare distanta: - aria tropicala a culturilor de bananieri, cafea, cacao, ananas; - "corn belt-ul" si "dairy belt-ul" nord american; - "wool belt-ul" australian si neozeelandez etc. * agricultura agricultura dispusa concentric concentric în jurul marilor marilor orase, specializata specializata pe produse cerute de piata urbana: - legume, fructe, zarzavaturi, lapte, oua, carne etc. În cadrul acestui tip se regasesc form formel elee agri agricu cult lturi uriii prot protej ejat ate, e, sub sub forma forma de sere sere si sola solari rii. i. Prac Practi ticc toat toatee mari marile le cent centre re si aglom aglomer era_i a_iii urban urbanee disp dispun un de un hint hinterl erlan andd agri agrico col, l, a carui carui raza raza depin depinde de de mari marime meaa si densitatea populatiei urbane. În structura activita_ilor agricole sunt cuprinse doua mari sectoare de productie: - sectorul vegetal cuprinde: cereale, legume si legumi-noase, plante pentru radacini si tuberculi, oleaginoase, plante pentru zahar, plante pentru fire sli fibre textile, culturi perma-nente arbustive si arboricole din zona calda, pomicultura, viticultura, tutun, floricultura; - sectorul animalier cuprinzând: bovine, bubaline, ovine, caprine, porcine, cabaline, pasari, apicultura, sericicultura, cresterea animalelor pentru blana. Acvacultura, fara fara sa poat poataa fi încad încadra rata ta într într-un -un sect sector or anume anume este este o tendi tendint ntaa noua noua în agricultura tarilor cu iesire la mare sau ocean .

Tipuri S i structuri teritoriale agricole Tipul de agricultură este rezultatul evoluţiei de lungă durată a unui ansamblu de factori sociali, tehnici, economici şi culturali, ce evoluează de la o regiune la alta în condiţii naturale determinate. Structura teritorial-agricolă posedă un spaţiu cu o morfologie agrară caracteristică unui anumit sistem de cultură, care se dezvoltă datorită factorilor naturali.La baza tipizării agriculturii stau caracteristicile interne (cine produce?, ce produce?, pentru cine produce?) şi caracteristicile externe (nivelul tehnic, gradul de dezvoltare economico-socială, localizarea zonelor de producţie, condi condiţi ţiil ilee de tran transp sport ort,, poziţ poziţia ia zonel zonelor or de produc producţi ţiee comp compar arat ativ iv cu piaţ piaţaa de desfa desface cere re a produselor, produselor, preţuril preţurile). e). Relaţiile Relaţiile de producţie producţie constituie constituie elementul elementul de bază în stabilirea stabilirea tipologiei tipologiei agrare. Spaţiul agricol produce pentru a hrăni familia şi comunitatea locală, dar şi pentru vân-zare. în funcţie de factorii factorii tehnologici tehnologici şi naturali, există două mari tipuri tipuri de agri-cultură: agri-cultură: tradiţiona tradiţională lă (de subzistenţă) şi modernă.Factorii naturali (în special clima) determină, în funcţie de latitudine şi longitudine, tipuri agricole diferite. Agricultura Agricultura zonei reci depinde

de condiţiile climatice. Ea este puţin eficientă şi produce numai pentru hrana familiei şi a comunităţii.Se practică păstoritul nomad. Pe întinsele suprafeţe cu tundră din nordul Asiei, Europei (Laponia) şi Americii de Nord sunt crescuţi renii. Cultura plantelor se face pe suprafeţe se cultivă grâu, secară şi orz de





cuprinde sisteme de cultură foarte complexe (ex. cultura cerealelor), combinate în multe cazuri cu creşterea animalelor (tipul mixt). în zonele temperate se disting cele două tipuri mari de agricultură: agricultura tradiţională şi agricultura modernă (care domină), evidenţiindu-se atât caracterul extensiv, cât mai ales cel intensiv (bine reprezentat).Cele două tipuri de agricultură au mai multe subtipuri: • Subtipul în care predomină creşterea animalelor faţă de cultura plantelor este caracteristic în Europa de Nord şi Europa Occidentală. în centrul S.U.A. şi zona La Plata, creşterea animalelor este însoţită de cultura porumbului. • Subtipul de cultură a cerealelor pe spaţii largi este răspândit în cea mai mare parte a zonei temperate, ocupând preriile canadiene, centrul şi vestul S.U.A., pampasul Argentinei, câmpiile Australiei, Marea Câmpie Chineză. Se cultivă cereale: grâu, porumb, orz, secară şi, în mai mică măsură, alte plante de cultură, în funcţie de condiţiile climatice locale (temperatură şi umiditate). Pe scară largă se practică agricultura specializată în cultura grâului, cultura plantelor industriale, creşterea animalelor şi cultura plantelor furajere, păstoritul modern. Acest tip de agricultură poartă numele de „agricultură fără ţărani” datorită gradului înalt de mecanizare. • Policulturile sunt practicate în multe ţări (S.U.A., Canada), dar mai ales în Europa (Franţa, Olanda, Belgia, Germania). Suprafeţele cultivate sunt de 20-80 ha şi se utilizează munca mecanizată. • Agricultura extensivă se practică pe spaţii largi în America de Nord, Australia, Argentina ş.a. Se întâlnesc tipuri de amenajare agricolă. • Agricultura intensivă este bine reprezentată în Europa de Vest şi America de Nord. Un exemplu în acest sens este Olanda. Se obţin producţii mari de pe suprafeţe mici în condiţiile mecanizării, chimizării, irigării şi a folosirii seminţelor de mare productivitate. în clima temperată sunt o mulţime de tipuri de agricultură. •Agricultura mediteraneană este specifică sudului Europei, nordului Africii, sudului Australiei. Datorită reliefului şi climei aride din timpul verii, producţiile sunt reduse şi necesită irigaţii. In ultimii ani s-au realizat lucrări de bonitare (bonitare - aprecierea economică pe baza unor criterii complexe) a terenurilor (Italia, Spania, Grecia). în cadrul acesteia se întâlnesc două subtipuri: - Subtipul extensiv, cu producţii scăzute din sudul Italiei, centrul Spaniei, Grecia; are la bază cultura cerealelor, asociată cu creşterea ovinelor; sistemul de policulturi se asociază cu creşterea animalelor („coltura promiscue” în Italia). - Subtipul intensiv este răspândit în sudul Europei, SV Asiei şi N Africii, cu productivitate mare. Este utilizat sistemul de irigaţii, iar investiţiile sunt mari. Se obţin producţii pr oducţii ridicate de cereale, citrice, măsline, viţă-de-vie. Agricultura zonelor temperate

Agricultura zonelor tropicale

este practicată între ecuator şi paralela de 35° latitudine

nordică şi sudică şi concentrează 75% din populaţia ocupată în agricultură.Se caracterizează prin nivelul redus al înzestrării tehnice, fertilitate redusă şi fragilitatea solurilor.





suprafeţe mici, mai ales în oaze şi de-a lungul apelor curgătoare, asociind cultura plantelor cu creşterea animalelor. Ca subtipuri amintim păstoritul nomad şi agricultura bazată pe irigaţii. • Păstoritul nomad se practică în deserturi, iar productivitatea este foarte scăzută. Se cresc cămile şi animale de povară, oi şi mai puţin bovine (Sahel), păşunile fiind foarte slabe. Cultura plantelor se face în oaze, pe bază de irigaţii. Se cultivă orez, bumbac, arahide, porumb, mei şi curmal. • Agricultura bazată pe irigaţii este răspândită pe arii foarte largi în Asia de Sud, Sud-Est şi Est, Podişul Iran, Orientul Apropiat. Predominantă este cultura orezului, existând posibilităţi şi pentru export. Alte plante de cultură sunt meiul, porumbul, arahidele şi legumele. b) Regiunile agricole tropicale umede beneficiază de umiditate tot timpul anului. Se deosebesc două subtipuri: agricultura itinerantă (migratorie) şi agricultura cu plantaţii. • Agricultura itinerantă (migratorie) este cea mai primitivă formă de a lucra pământul. Se practică astăzi în Peninsula Indochina, Arhipelagul Indonezian, Africa Centrală, Amazonia.Pământul este cultivat timp de 2-3 ani, după care este părăsit, luându-se în cultură altă suprafaţă defrişată. • Agricultura cu plantaţii deţine suprafeţe mari, de sute de hectare, pe care se cultivă bananieri, ananas, arbori de cacao, cafea, ceai, trestie de zahăr etc. Plantaţiile sunt plasate în regiunile de coastă, în apropierea şoselelor sau căilor ferate, pentru facilitarea transportului recoltei. Acest tip de agricultură se practică în Brazilia, ţările de pe Coasta Golfului Guineea, Sri Lanka, Malayezia, Indonezia ş.a.Proprietăţile aparţin de obicei firmelor transnaţionale (ex: „United Fruits”), care exportă aproape toată producţia.Producţiile de pe plantaţii deţin un rol important în comerţul mondial.

Practicile agricole Si evolUTia lor pe Glob • Agricultura itinerantă este sistemul cel mai rudimentar de cultivare a terenurilor. Suprafeţele cultivate sunt restrânse, se lucrează în comun, se cresc puţine animale domestice. în câţiva ani, terenul cultivat se epuizează şi este părăsit (este specific în regiunile tropical-umede, subecuatoriale şi ecuatoriale). Oamenii se mută şi defrişează pădurea în alt loc. Se întâlneşte tipul de agricultură în pârloagă (ţelină). Acest mod de a lucra pământul s-a practicat în centrul Africii (Zair, Tanzania, Malawi etc), în Asia (Indonezia, Thailanda). Pe suprafeţe restrânse se mai practică şi astăzi în aceste locuri sau în zona tropicală (Sahel).Datorită transformărilor impuse de către succesiunea modurilor de producţie, se trece la alte tipuri de agricultură: • sistemul agricol bazat pe ogor şi alternarea culturilor; • agricultura tradiţională irigată, specifică în Asia musonică (ex. Filipine, China, Vietnam), în Orientul Apropiat (Câmpia Mesopotamiei), precum şi în Africa (Egipt, Madagascar); împotriva secetei se folosesc irigaţiile.





• Păstoritul nomad este o îndeletnicire veche în regiunile deşertice, se practică şi azi în deserturile Gobi, Sahara şi în tundră. • O practică agricolă veche, dar care se păstrează şi azi este transhumanta. Constă în urcarea animalelor la munte vara şi coborârea în câmpie iama. Activitatea se repetă anual, folosind potenţialul păşunilor naturale. Se practică azi în Peninsula Balcanică, Asia Centrală şi Asia de Sud-Vest. • Agricultura extensivă s-a practicat şi se practică şi azi, mai ales în regiunile de câmpie şi podiş. Pentru a mări producţia, se măresc şi suprafeţele cultivate. • Agricultura intensivă este cel mai nou tip de agricultură. Constă în obţinerea de producţii mari la hectar de pe suprafeţe mici, în condiţiile dotării agriculturii cu tehnică modernă. Se caracterizează prin: • mecanizare intensă (dotarea cu toate tipurile de maşini); • chimizare (administrarea de îngrăşăminte chimice); • irigarea terenurilor (mai ales în zonele aride); • asanarea terenurilor mlăştinoase; • selecţionarea seminţelor (utilizarea seminţelor de mare productivitate). Acest tip de agricultură se practică pe scară largă în Europa de Vest, America de Nord (S.U.A., Canada), Australia, Noua Zeelandă.

Principalele regiuni agricole de pe Glob Regiunea agricolă reflectă concretizarea în teritoriu a tipului de agricultură, definindu-se ca un complex teritorial de ramură caracterizat printr-o activitate specifică, diferită de cea a teritoriilor învecinate. In funcţie de nevoi, omenirea îşi creşte sau îşi diminuează influenţa asupra spaţiului.Regiunea agricolă are o serie de caracteristici determinate de zonalitatea latitudinală şi altitudinală (etajarea culturilor în funcţie de relief şi climă), gradul de perfecţionare a noilor tehnol tehnologi ogiii utili utilizate zate în agricul agricultur tură, ă, forma forma de proprie proprietat tate, e, densit densitatea atea popula populaţie ţieii în terit teritori oriu, u, constrângerile economiei de schimb, care au impus direcţii noi de organizare a agriculturii. Regiunea agricolă cu umiditate ridicată

Este specifică pentru climatul ecuatorial, fiind situată în bazinele b azinele fluviilor Amazon (America de Sud), Congo (Africa) şi în Arhipelagul Indonezian (Asia), precum şi pe coastele mărilor şi oceanelor din acest tip de climat. Regiunea prezintă următoarele caracteristici: • umiditatea se menţine tot timpul anului; • oscilaţiile de temperatură sunt mici; • solurile sunt fertile, dar are loc fenomenul de pierdere rapidă a humusului. In asemenea regiuni cresc păduri ecuatoriale, cu specii de mare interes economic, cum sunt: cocotierul, bananierul, arborele de cauciuc, arborele de cacao. Dintre cereale, se cultivă orezul (cu 2-3 recolte pe an), porumbul şi meiul. Solul este foarte îngrijit, bine lucrat. Populaţia este numeroasă. Sunt multe suprafeţe de teren





• alternanţa unui anotimp ploios cu unul secetos; • temperaturi ridicate tot timpul anului; • soluri lateritice. In Asia de Est, în anotimpul ploios se realizează o cultură de orez, iar în cel secetos se practică alte culturi, cum sunt cele de mei, porumb, legume şi, pe scară largă, cultura bumbacului, a arborelui de ceai şi cafea, arahidelor, trestiei de zahăr, orezul în deltele fluviilor sau pe versanţii cu terase. Este specifică Asiei de Sud şi Sud-Est şi în unele ţări ale Africii (Madagascar, Guineea ş.a.).Se cultivă orezul în câmpiile aluvionare, în deltele fluviilor sau pe versanţi cu terase, unde se folosesc din plin irigaţiile, în ultimul caz, parcelele fiind delimitate de valuri de pământ. Regiunea agricolă tropical-uscată

Agricultura se practică de-a lungul râurilor sau în oaze, pe bază de irigaţii. Se cultivă orezul, bumbacul, meiul, porumbul, curmalul.Populaţii nomade cresc animale pe păşunile de la marginea deserturilor (ex. Sahelul). în această regiune se află două tipuri de peisaje: a) Peisajul oazelor, care cuprinde culturi de porumb, mei, orez, bumbac, legume, dar şi pomi fructiferi (curmal şi plante citrice). b) Peisajul câmpurilor irigate, unde culturile sunt aceleaşi ca şi în oaze; se obţin în condiţii de irigaţii. Regiunea agricolă subtropicală

Acestei regiuni îi este caracteristic peisajul agrar subtropical, întâlnit în bazinul Mării Mediterane, Africa de Sud, California. Se practică plantaţiile de citrice, măslini, viţă-de-vie, orez, grâu, bumbac, tutun, dar şi floricultură. Culturile sunt irigate.Un alt peisaj agrar caracteristic este cel din Asia, Câmpia Chinei de Est, Câmpia Indo-Gangetică, cu culturi de orez, porumb, mei. Regiunea agricolă specifică latitudinilor temperate

Este specifică climatului temperat oceanic şi continental, caracterizat prin succesiunea celor patru anotimpuri. în cadrul acestei regiuni se pot distinge trei tipuri de peisaje agrare: a) Agricultura câmpurilor cultivate deschise cuprinde suprafeţe de teren întinse în câmpii şi dealuri cu altitudini mici, fără împrejmuiri, dar cu un habitat grupat.Cultura predominantă este cea a cerealelor (grâu, porumb, orz, secară ş.a.); se mai cultivă plante tehnice (sfeclă de zahăr, in, cânepă, floarea-soarelui, soia) şi plante furajere. în marile complexe şi ferme zootehnice se cresc animale.Astfel de peisaje se întâlnesc în ţări ca: S.U.A., Canada, Europa Occidentală, Argentina, Australia ş.a. Câmpurile au forme geometrice şi sunt foarte mari. b) Agricultura câmpurilor cultivate închise. Terenurile sunt împărţite în parcele de diferite dimensiuni, care sunt înconjurate de garduri, de ridicaturi de piatră sau valuri de pământ. Acest tip de peisaj se prezintă ca un labirint dispersat de ferme izolate şi cătune. Se întâlneşte în Franţa (Bretagne), Irlanda. Predomină creşterea animalelor, iar dintre







sunt plantaţii moderne, intensive. Acest tip de peisaj se întâlneşte în ţări ca: Franţa, Fra nţa, Iugoslavia, România, Ungaria, Republica Moldova etc. Regiunea agricolă subpolară

Ocupă suprafeţe restrânse, insulare. Este specifică mediului climatic subpolar (ierni lungi, veri scurte). Se cultivă: cartofi, orz, secară şi se cresc animale pe păşuni naturale (nordul Asiei, nordul Europei şi al Americii de Nord, la latitudini cuprinse între 60°-70°).





AGRICULTURA PE GLOB





Agricultura: Caracteristicile agriculturii modiale

Recommend Documents