Ghid practic de management al expunerii accidentale la sange DEFINIŢIE Accident prin expunere la sânge (AES) - orice expunere accidentală la sânge, la un lichid biologic biologic contaminat cu sânge sau la un fluid care poate să conţină agenţi patogeni transmisibili prin sânge, care presupune: lezarea tegumentelor (inţepătură, (inţepătură, tăietură), sau proiectarea pe mucoase sau pe tegumente lezate. Sânge (aici): sânge integral, plasmă, ser, componente componente din sângele uman. EPIDEI!"!GIE Principalii agenţi patogeni transmisibili transmisibili prin sânge (există peste !): "#$: %irusul imunodeficienţei imunodeficienţei umane "$&: %irusul hepatitei & "$': %irusul hepatitei ' lţii pot fi: Plasmodium (malarie, falciparum, %i%ax) - agenţii malariei, *cobacterium tuberculosis, +eprae, +eptospira, icettsia, reponema reponema spp, oxoplasma oxoplasma gondi, /taph*lococcus aureus, &rucella, 'itomegalo%irus, 'itomegalo%irus, $erpes %irus, 'r*ptococcus neoformans. #ransmitere #ransmitere $ %act&ri % act&ri de risc iscul de transmitere in functie de tipul de de lichid biologic "irus /igur Posibil 0ul "$&
/ânge sau lichide biologice ce conţ conţin sâ sânge
/permă, secreţii %aginale, lichid de ascita, sali% ă
"$'
/ânge
/permă, secreţii %aginale
$#"
/ânge sau lichide biologice ce conţ conţin sâ sânge
1rină, materii fecale
1rină, materii fecale, lacrimi, sali%ă sali%ă /permă, secreţii %aginale, 1rină, materii fecale, lichid de ascită, sali%ă 2i lacrimi amniotic, +'
'iscul de transmitere a I* +* , iscul de transmitere a $#", "$&, "$' "irus 3%oluţie cronic ă isc după accident accident 4ncărcătura ă%irală "accin percutan plasmatică $#" 8 5!!6 !,7 6 5! -5! 0u "$& 5!6 7!6 8 9a 5! -5! "$' < !6-;!6 76 5! -5! 0u 5
Profilaxie nespecific ă 9a 9a 9a
Fact&ri de risc pentru transmiterea I =actori de risc pentru transmiterea $#" =actori legaţi de tipul de 3/
3xpunere percutan ă > > cutaneo mucoasă
Pentru accidentele cutaneomucoase
imp de expunere lung > scurt Prezenţa leziunilor cutanate > absenţa lor
Pentru accidentele percutane
+eziune profundă profundă > superficială c seringa > ac sutura 9ispoziti% intra%ascular intramuscular intra%ascular > subcutanat sau intramuscular Prezenţa sângelui %izibil > absen ţa sângelui c de calibru mare > calibru mic 0eutilizarea manusilor > utilizare?
=actorii legaţi de pacientul surs ă
/tadiul /#9 > stadiile precoce a infecţiei $#" +imfocite '98 sub @!! > '98 peste @!! 4ncărcătura %irală intens poziti%ă > slab poziti%ă sau nedetectabilă
iremie iremie si in&cul (I) "iremie si inocul ($#") inocul ($#") ($#") Pentru o %iremie de: 5! %irus $#"Bml 5! %irus $#"Bml 5! %irus $#"Bml
7
5Al de sânge conţine: 5 %irus
8
5! %irusuri
5!! %irusuri
'iscul suplimentar de transmitere a -irusului + in %unc.ie de antigenul + g$& poziti% la pacientul sursă - risc de 7!6 - 8!6 g$& negati% la pacientul sursă - risc de @6 - 6 Fact&rii de gra-itate pentru AES "egat de accident - inoculare profundă - cantitatea de sânge inoculata (calibrul, mărimea acului etc.) - distanţa Cn timp Cntre accident 2i posibilitatea aplicării unor măsuri pre%enti%e @
"egat de pacientul surs/ - stadiul e%oluti% clinic - ni%elul %iremiei - existenţa terapiei terapiei specifice 2i eficienţa eficienţa acesteia (rezistenţa) "egat de pers&ana expus/ - utilizarea mănu2ilor - recepti%itateaBimunitatea specifică a persoanei - aplicarea adec%ată a profilaxiei post-expunere ane-re as&ciate mai %rec-ent cu AES Accidente percutane - montarea 2i Cntreruperea perfuziilor perfuziilor - sutura chirurgicală - cateterismele arteriale 2i %enoase (exemplu gaze din sânge) - recapi2onarea acelor - manipularea recipientelor pentru de2euri Accidente prin pr&iectare - efectuarea analizelor de laborator - intubaţia oro- si naso-traheală - %entilaţia mecanică - aspiraţia traheală - fibroscopia - hemofiltraţie B dializă ,&mpara.ie 0ntre AES 0n ser-iciile medicale 1i chirurgicale 'omparaţie Cntre 3/ Cn ser%iciile medicale 2i chirurgicale chirurgicale 3/ Cn ser%iciile medicale
3/ in ser%iciile chirurgicale
ccidente percutane mai puţin frec%ente
ccidente percutane foarte frec%ente
ccidente percutane mai gra%e
ccidente percutane mai puţin gr a%e a%e
Proiecţ Proiecţii mai puţ puţine
Proiecţ Proiecţii mai frec%ente
iscul cumulat este mai mare Cn secţiile chirurgicale
!DA"I#2ŢI DE P'EENI'E 3I ,!N#'!" A 'IS,4"4I 7
Precau.iunile uni-ersale Principii de 5a6/ 0n aplicarea precau.iunil&r precau. iunil&r uni-ersale 'onsideră toţi pacienţii potenţial infestaţi 'onsideră că sângele, alte fluide biologice 2i ţesuturile sunt contaminate cu $#", "$& sau alte microorganisme 'onsideră că acele 2i alte instrumente folosite folosite Cn practica medicală sunt contaminate după utilizare Precau.iuni 0n ca6ul pre-enirii p re-enirii AES /pălarea pe mâini Cnainte 2i după fiecare manoperă care presupune presupune contactul cu lichide biologice sau produse de origine origine umană 2i după după fiecare CngriDire medicalăE medicalăE Purtarea mănu2ilor de fiecare dată când există risc de contact cu sânge sau alte produse biologice sau Cn cazul prezenţei unor soluţii de continuitate (cutanate, mucoase)E Pansarea oricărei leziuni cu un pansament impermeabil Cn cazul Cn care există riscul de contact cu sângele Purtarea echipamentului de protecţie (mască, ochelari, bluză), in caz că exista risc de proiecţie (aspiraţia traheo-bronhică, traheo-bronhică, traheotomia, endoscopia, cateterism, acti%itate in laborator manopere chirurgie, chirurgie, etc.) tenţie sporită Cn cazul manipulării unor instrumente ascuţite, tăietoare.
Punerea imediat după utilizare a instrumentelor, instrumentelor, tăietoare Cnţepătoare Cn recipiente speciale pentru acestea 3%acuarea de2eurilor infecţioase, a lenDeriei contaminate cu sânge, Cn ambalaDe etan2e, Cnchise nu se recapi2ona niciodată acele cu m âna, a nu se desprinde acul de seringă sau de sistemele pre%alare sub %id, %id, cu mâna nu se goli niciodată seringa dupa o Cncercare nereu2ita de recoltare (se aruncă 2i se utilizează o alta seringă)E 9econtaminarea imediată a suprafeţelor care au %enit Cn contact cu sânge sau produse biologice (cu substaţe clorigene sau alt dezinfectant eficient) espectarea regulilor pri%ind curăţenia, dezinfecţia, sterilizarea
Sp/larea mâinil&r 1i de6in%ec.ia pielii Sp/larea mâinil&r este una din cele mai importante proceduri pentru pre%enire pre%enire infecţiilor . Sp/larea simpl/ a mâinilor este definită ca fiind frecarea %iguroasă a mâinilor, una de alta, pe toate suprafeţele, după o prealabilă umezire 2i săpunire. - se efectuează cu apă potabilă 2i săpun simplu - se poate utiliza săpunul antiseptic cu acti%itate bactericidă, detergenţi sau alte produse de spălare ce conţin substanţe antimicrobiene antimicrobiene E timpul de contact: 7! secunde F l minut. - sc&pul: reducerea %l&rei tran6it&rii de pe piele De6in%ec.ia igienic/ a mâinil&r - se face după spălare 2i uscare prealabilă, cu cantitatea de antiseptic necesară, recomandată de producători - timpul de contact: 7! secunde F 5 minut - numai Cn caz de contaminare masi%ă cu germeni patogeni se recomandă timpi de contact mai mari cu substanţa antiseptică - scopul: distrugerea microorganismelor microorganismelor tranzitorii existente pe piele 2i a unui procent cât mai mare din flora rezidentă
8
De6in%ec.ia chirurgical/ a mâinil&r - se face conform procedurii procedurii de spălare chirurgicală a mâinilor 2i uscare, după care: - se aplică substanţa antiseptică antiseptică astfel Cncât, pe toată durata durata de aplicare, mâinile să fie Cn permanentă permanentă umeziteE - timpul total total de contact: 7minute - minuteE minuteE - scopul: distrugerea distrugerea microorganismelor microorganismelor tranzitorii existente existente pe piele 2i a unui procent cât mai mare din flora rezidentă.
âinile se spal/: la intrarea Cn ser%iciu 2i la părăsirea locului de muncăE la intrarea 2i ie2irea din salonul bolna%uluiE Cnainte ,2i după examinarea fiecărui fiecă rui bolna%E Cnainte 2i după aplicarea fiecărui tratamentE Cnainte 2i după efectuarea de inter%enţii 2i proceduri in%azi%eE după scoaterea mănu2ilor de protecţieE după scoaterea mă2tii folosite la locul de muncăE Cnainte de prepararea 2i distribuirea alimentelor 2i a medicamentelor administrate oralE după folosirea batisteiE după folosirea toaleteiE după acti%ităţi administrati%e, gospodăre2ti. gospodăre2ti. De6in%ec.ia pielii
se aplică antisepticul astfel: pentru supra%e.ele cutanate s/race 0n glande se5acee: Cnainte de efectuarea inDecţiilor 2i puncţiilor puncţiilor %enoase, timp de acţiune: 5 secunde: Cnainte de efectuarea puncţiilor articulaţiei, ca%ităţilor corpului 2i organelor ca%itare, cât 2i a micilor inter%enţii chirurgicaleE chirurgicaleE timp de actiune: minim 5 minut. pentru supra%e.ele cutanate 5&gate 0n glande se5acee Cnaintea tuturor inter%enţiilor inter%enţiilor chirurgicaleE chirurgicaleE se aplică de mai multe ori pe zona care urmează a fi incizată, menţinându-se umiditatea acesteiaE timp de acţiune: minim 5! minuteE scopul: distrugerea distrugerea microorganismelor microorganismelor tranzitorii existente pe piele 2i a unui procent cât mai mare din flora rezidentă.
Echipament pers&nal de pr&tec.ie De%ini.ie: 5ariera 0ntre pers&nalul medic&7sanitar 1i sursa de in%ec.ie repre6entat/ de pers&anele 0ngri8ite9 1tilizarea mănu2ilor eguli eguli de bună bun ă utilizare: utilizare: 5. espectarea strict ă aa indicaţiilorE @. legerea mănu2ilor adaptate fiecărei utilizăriE 7. /chimbarea mănu2ilor: - Cntre @ pacienţiE - Cntre @ CngriDiriE - Cn caz de Cntrerupere a actului medicalE - Cn caz de rupere.
8. 0iciodată: - nu se spală mănu2ileE mă nu2ileE - nu se poartă aceea2i pereche de mai multe ori.
'iscul legat de p&rtul m/nu1il&r 1i tipul de ace 'iscul legat de p&rtul m/nu1il&r 1i tipul de ace utori
&enett
ast
Profunzimea penetrării
@mm
m mm
mm
ip ac
"olu "o lumu mull de de sân sânge ge (Al) (Al) Cn func funcţi ţiee de de numărul de perechi de mănu2i !
5 pereche
@ perechi
5
!,@7
-
-
Plin (!)
!,!<
-
-
5
!,H7
!,
!,
Plin (!)
!,@H
!,!
!,!5
5; G
7
5,
5,5
Pl Plin
5,8
!,@
!,5
'iscul legat de p&rtul m/nu1il&r 1i tipul de ace Portul a @ perechi de manusi nu scade frec%enta 3/, dar di%ide cu 7 riscul de contact cu sangele sau un produs contaminat Alte echipamente de pr&tec.ie: - halateE - 2orţuri, bluze impermeabileE - mascăE - protectoare faciale: ochelari, ecran protector, protector, etcE - bonete simple sau impermeabileE - cizme de cauciuc. ,&ntainere pentru de1eurile 0n.ep/t&are 7 t/iet&are care c&n%er/ siguran.a 0n manipularea acest&ra 'aracteristici ale containerelor: containerelor: - stabile - imperforabile, rezistente la 2ocuri -cu sistemul de Cnchidere in%iolabil - incinerabile - transportabile transportabile - să permită %izualizarea ni%elului de umplere - să aibă o deschidere suficient de mare pentru a permite introducerea unimanuală
- prezenta sistemului antireflux - să aibă capacitate suficientă pentru a răspunde necesităţilor - să corespundă normelor Cn %igoare
Imp&rtant să se utilizeze dacă este posibil un singur model de container pentru Cntregul spital să nu fie depă2ită niciodată limita de umplere E să fie %erificată Cntotdeauna stabilitatea Cn cazul mane%rării cu o singura mână dispoziti%ele dispoziti%ele pentru obiecte Cntepătoare tăietoare să fie dispuse Cn imediata apropiere (sub I cm) a persoanei care il folose2te folose2te să existe o preocupare pentru %erificarea disponibilităţii, disponibilităţii, ni%elului de umplere 2i pentru colectarea containerelor să existe un plan Cn cazul cre2terii %olumului de de2euri (colectare, transport, eliminare) Precau.iuni uni-ersale aplicate 0n ,hirurgie - purtarea a două perechi de mănu2i - purtarea bonetei (de preferinţă nu din ţesătură, simplă sau Cntărită Cn funcţie de caracterul sângerând al inter%enţiei) - purtarea mă2tii sau a ochelarilor de protecţie - respectarea riguroasă a corectitudinii corectitudinii manoperelor Cn timpul suturii unei plăgi - limitarea utilizării bisturielor (laser, electrocoagulare) - utilizarea tehnicilor de sutură 2i ligatură fără ace - recurgerea pe cât este posibil la metode chirurgicale non-in%azi%e -laparoscopie, histeroscopie histeroscopie - utilizarea unor dispoziti%e de securitate (protectoare (protectoare ale degetelor, ace de sutură cu %ârf bont, ace curbate) - asigurarea securităţii la procedurile de transport a instrumentarului instrumentarului utilizat "a5&rat&are - transportul prele%atelor Cn flacoane sau tuburi ermetice - recoltarea prele%atelor in recipiente, u2or de mane%rat 2i compatibile %olumetric cu aparatura tehnică de prelucrare 2i analiză - interzisă pipetarea cu gura - toate prele%atele trebuie considerate la fel indiferent de la ce c e persoană pro%in - curăţarea 2i dezinfecţia materialelor, suprafeţelor suprafeţelor conform normelor Cn %igoare - utilizarea mănu2ilor, mănu2ilor, a mă2tii, ochelarilor, echipamentului echipamentului impermeabil, pentru diminuarea riscului legat de proiecţia pe mucoase mucoase sau tegumente - delimitarea sectoarelor expuse de cele neexpuse - folosirea de preferinţă a materialelor de unică folosinţă - reducerea sticlăriei Cn fa%oarea materialelor necasante St&mat&l&gie - utilizarea mănu2ilor, a mă2tii, ochelarilor 2i a 2orţului impermeabil - folosirea unor aspiratoare rapide pentru reducerea posibilităţii stropirii - instumentarul manual %a fi sterlilizat după fiecare pacient pentru ca sali%a cu sângele pacientului să nu fie aspirată Cn aceste piese (ex: mâner) piesele care nu pot fi sterilizate %or fi flambate intens după ce au fost bine spălate 2i dezinfectate dezinfectate chimic - amprentele se %or spăla atât la scoaterea din gura pacientului cât 2i Cnainte de introducerea Cn gura acestuia - respectarea modalităţii de dezinfecţie pentru fiecare instrument folosit - echipamentul stomatologic stomatologic 2i suprafeţele dificil de dezinfectat care pot fi contaminate se Cnfă2oară Cn material impermeabil 2i impenetrabil care se inlocuie2te la fiecare pacient H
- pe parcursul acti%ităţii este necesară o poziţie adec%ată a personalului medical cât 2i a pacientului
ateriale de securitate De%ini.ie: materiale utilizate pentru protecţia protecţia porţiunii porţiunii Cnţepătoare B tăietoare a unui dispoziti% dispoziti% Cn %ederea limitării riscului apariţiei 3/ ,aracteristicile unui material de securitate ideal - la utilizare nu modifică deloc sau foarte puţin gestul de bază J este p. integrată a dispoziti%elor dispoziti%elor respecti%e - garantează o securitate precoce raportată la gestBprocedură gestBprocedură - acţionează automat sau prin manoperă unimanuală Cn timpul gestului de bază - are un indicator al acti%ării mecanismului de securitate Exemple de disp&6iti-e de securitate sisteme de prele%are sub %id sisteme sisteme de recoltare cu aripioare, indicate Cn prele%ări prele%ări 2i 2i perfuzii %enoase dificile, precum 2i pentru hemoculturi seringi pentru determinarea gazelor din sânge (puncţie arterială) pre%ăzute cu un cub de plastic sau cu dispoziti% de acoprerire a acului după utilizare, care se mane%rează cu o singură mână corpuri de securitate pentru flacoanele de hemocultură, cu unitate de prele%are cu aripioare catetere scurte proteDate 2i dispoziti%e de conectare fără ac pentru perfuzii dispoziti%e retractabile, de unică folosinţă, tip stilou, lansetă, Cn cazul prele%ărilor capilare dispoziti%e de protecţie pentru mâini, Cn cazul manipulării unor camere implantabile n chirurgie - utilizarea mai frec%ent a acelor curbe decât drepte, cu %ârf bont - utilizarea unor dispoziti%e dispoziti%e de recuperare a acelor acelor - utilizarea unor alarme pentru semnalarea rupturilor mănu2ilor mănu2ilor E-aluarea materialel&r de securitate presupune 7 cunoa2terea metodelor de lucru obi2nuite 2i a materialelor utilizate - cunoa2terea percepţiei riscului - obţinerea participării acti%e 2i %oluntare a personalului - colectarea unor date prin chestionare, cât mai repede posibil după utilizarea unui nou dispoziti% - obţinerea unei opinii globale comparati%e (securitate, manualitate, etc.) - cercetarea impactului unor posibile posibile alte materiale accinarea accinarea 0mp&tri-a hepatitei + 7 reprezintă cea mai eficientă metodă de profilaxie a infecţiilor cu "$& - %accinarea de bază constă Cn administratrea a 7 doze de %accin - schema de %accinare: !, 5, luni - schema de %accinare de urgentă: !, 5, @ 2i rapel la 5@ luni - titru de anticorpi protector: protector: > 5! 1# B ml, incepând cu @ luni de la ultimul rapel - in cazul Cn care titrul de anticorpi este mai mic de 5! 1#B ml, se efectuează unul sau mai multe rapeluri Pr&%ilaxia secundar/ $ managementul ca6ului de AES Atitudinea 0n ca6 de AES 5. 4ntreruperea CngriDirii, cu asigurarea securităţii pacientului ;
@. Persoana accidentată anunţă imediat cadrul medical superior sau responsabilul responsabilul 'P'#0 (sau 3/ ) din secţia respecti%ă. 4n cazul Cn care 3/ a sur%enit Cntr-un cabinet medical indi%idual, după aplicarea măsurilor de urgenţă, persoana se prezintă imediat la cel mai apropiat spital. ;9 Asigurarea 0ngri8iril&r de urgen./: 7 0n ca6 de expunere cutanat/: se spală imediat locul cu apă 2i săpun 2i apoi se clăte2te, după care se utilizează un antiseptic, timp de contact minim minute: soluţie clorigenă diluată 5B 5!, compus iodat Cn soluţie dermică, alcool H!K, sau alt dezinfectant cutanat 7 0n ca6 de expunere percutanat/: se spală imediat locul cu apă 2i săpun 2i apoi apoi se clăte2te după care se ulilizează un antiseptic, antiseptic, timp de contact minim minute: soluţie clorigenă diluată 5 B5!, compus iodat Cn soluţie dermică, alcool H!K, sau alt dezinfectant cutanat interzisă sângerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea %irusului 7 0n ca6 de expunere a muc&asel&r: spălare abundentă timp de minute cu ser fiziologic sau apă Cn cazul absenţei acestuia
<9 In-estigarea pers&anei asistate 1i a pers&anei accidentate pentru I si ad&ptarea unei atitudini curespun6/t&are : 9acă pacientul, sursă sursă este $#" poziti% poziti% cunoscut, cunoscut, accidentatul %a lua legătura cu e2alonul medical care prescrie chimioprofilaxia chimioprofilaxia cât mai repede posibil posibil de la producerea producerea accidentului (7 h) 9acă statutul $#" al pacientului pacientului sursă este necunoscut, necunoscut, se recomandă etectuarea unui test ( $#" rapid (cu acordul pacientului), pacientului), Cn primele @ ore de la accidentE Cn funcţie de rezultatul acestuia se recomandă chimioprofilaxia chimioprofilaxia prin consult cu un medic specialist de boli infecţioase. 9acă acest test nu poate fi efectuat, se e%aluează riscul pentru infecţia cu $#" (comportament sexual, utilizare de droguri, apartenenţa unor grupuri de risc etc.) 2i Cn funcţie de acesta se recomandă chimioprofilaxia chimioprofilaxia anti-$#". anti-$#". 9e la persoana accidentată din priza de sânge recoltată Cn primele ore de la accident se efectuează un test $#" (pentru a putea confirma ulterior o e%entuală infecţie de natură profesională). 4n cazul supra%egherii supra%egherii testul $#" se repetă la 7 2i luni. #n%estigarea statusului statusului "$& al pacientului sursă, e%aluarea imunităţii faţă de "$& a persoanei care a suferit un 3/ 2i adoptarea unei atitudini corespunzătoare : Dac/ pacientul surs/ este + p&6iti-: 9acă persoana accidentată a fost %accinată complet, se recomandă titrarea anticorpilor, anticorpilor, care dacă sunt Cn titru de peste 5! 1# B ml , persoana este proteDată 2i nu este la risc (titrarea trebuie efectuată cât mai repede posibil). posibil). 9acă persoana nu a fost %accinată sau a fost %accinată incomplet sau dacă nu se poate determina rapid titrul, se administrează imunoglobuline imunoglobuline specifice 2i o doză de %accin (stabilindu-se ulterior titrul de anticorpi anti$&s). 9acă titrul de anticorpi este protector se Cntrerupe %accinarea. 9acă titrul este neprotector, se continuă %accinarea cu schema de urgenţă (!,5 ,@ luni 2i rapel la 5@ luni). Dac/ pacientul surs/ este + negati-: /e recomandă %accinarea Cmpotri%a hepatitei cu %irus & după schema obi2nuită (!, 5, luni) sau titrarea anticorpilor anticorpilor anti-$&s dacă a fost %accinat. #n%estigarea statusului statusului "$' a pacientului sursă 2i a persoanei care a suferit un 3/, 2i atitudinea corespunzătoare: Antic&rpii anti7,7negati-i la pacientul surs/ iscul trebuie considerat scăzut (incubaţie lungă 5-7 luni, imunodepresie determinată de dializă cronică sau transplant), moti% pentru care recomandăm 2i determinarea 0-ului 0-ului %iral circulant. <
Antic&rpii , p&6iti-i la pacientul surs/ surs / (sau A'N -iral p&6iti-) iscul relati% suplimentar (52i H6), moti% pentru care se recomandă testarea periodică 2i luarea Cn e%idenţă de către ser%iciul competent care %a Cntreprinde Cntreprinde acti%ităţile necesare supra%egherii cazului Exemplu de ar5&re deci6i&nal 0n sistemul de supra-eghere 1i 1 i c&ntr&l a AES 0n Fran.a se stabile2te programul de pre%enire a 3/ stabile2te miDloacele tehnice de punere Cn aplicare (formare, materiale, proceduri, etc) J stabile2te criteriile de e%aluare a acţiunilor intreprinse intreprinse e%aluează cauzele accidentului e%aluează riscul noilor dispoziti%e introduse
edicul de medicina muncii ia Cn e%idenţă cazul 3/ (Cn 8;h) completează fi2a cazului urmăre2te aplicarea indicaţiilor referitoare la infecţiile cu $#", "$& si "$' sau alte infecţii efectuează %accinarea anti-hepatita & ,&mpartimentul*sec.ia*0n care s7a pr&dus AES(sau 0n a%ara pr&gramului de ser-iciu de urgen.e)*prin resp&nsa5ilul desemnat*are urmatarele &5liga.ii9 #a legătura cu medicul pacientului sursă,iar dacă nu este posibil facilitează recoltarea probei de sânge de la acesta 2i trimiterea la laborator(Cn laborator(Cn prima oră de la accident) ecoltează 2i trimite la laborator proba de sânge de la persoana accidentată ( Cn primele @h de la accident ) nunţă medicul referent pentru chimioprofilaxie,pentru chimioprofilaxie,pentru a face indicaţia chimioprofilaxiei chimioprofilaxiei pe baza rezultatelor testelor de laborator 2i a e%aluării riscului. dministrează chimioprofilaxia chimioprofilaxia anti $#" dministrează Line e%idenţa tuturor 3/ din secţie "a5&rat&rul spitalului 3fectuează testul $#" la pacientul sursă,Cn maxim @ ore de la accident. 3fectuează testul $#" la persoana accidentată,Cn @ ore de la accident 2i la 7, luni.3fectuează ,himi&pr&%ilaxia anti I E-aluarea statusului ser&l&gic a pacientului surs/ (test rapid al cărui rezultat este disponibil Cn două ore sau Cn condiţii mai puţin fa%orabile un test clasic cât mai curând posibil: @8 - 8;h). Dac/ pers&ana surs/ surs / este in%ectat/ in%ectat / cu I* decizia profilaxiei se bazează pe datele clinice, natura lichidului biologic biologic incriminat, criteriile de se%eritate ale rănii, inter%alul Cntre accident 2i consultaţie. Date clinice: riscul de transmitere a $#" este mult mai ridicat dacă pacientul sursă se găse2te Cntr-un stadiu a%ansat de boală, /#9 declarată, '98 M @!!mm7 sau la debutul infecţiei (serocon%ersie). (serocon%ersie). Natura lichidului 5i&l&gic incriminat contactul cu sângele sau lichide biologice hemoragice define2te un accident prin expunere la sânge 2i implicit riscul expunerii la $#". Pe de altă parte, $#" a putut fi izolat Cn alte lichide biologice: biologice: spermă, secreţii %aginale, lapte matern, lichid amniotic, pericardic, peritoneal, pleural, sino%ial, cefalo-rahidian, dar nici un caz do%edit de transmitere profesională profesională prin aceste lichide nu a fost raportat până acum Cn concentraţii foarte scăzute 2i Cn mod inconstant, $#" a fost izolat Cn sali%ă, lacrimi, urină, fecale, secreţii nazale, transpiraţie, dar aceste lichide biologice nu sunt considerate ca fiind contaminate. 5!
,riterii de se-eritate ale r/nii În caz de expunere cu risc crescut: crescut: /unt considerate cu risc crescut toate Cnţepăturile profunde, cu dispoziti%e intra%asculare intra%asculare sau ace cu calibru folosite pe cale intra%enoasă sau intraarterială 2i toate expunerile la $#" NconcentratN (de exemplu Cn laboratoarele de cercetare)E 4n acest caz chimiopro c himioprofilaxia filaxia este recomandată . In caz de expunere cu risc intermediar: /unt considerate cu risc intermediar tăieturile cu bisturiu prin mănu2i, mănu2i, Cnţepăturile superficiale cu ace cu calibru utilizate pe cale intra%enoasă sau intraarterială. 4n acest caz recomandarea chimioprofilaxiei chimioprofilaxiei depinde de bilanţul persoanei sursă: - se recomandă dacă aceasta are o Cncărcătură %irală crescută sau o patologie oportunistă Cn curs de e%oluţie - nu se discută decât Cn cazul Cn care pacientul sursă este Cn stadiul asimptomatic sau prezintă o Cncărcătură %irală scăzută sau indetectabilă. In caz de expunere cu risc scăzut: /e consideră cu risc scăzut eroziunile simple epidermice superficiale cu un ac plin (ac de sutură) sau cu un lumen de mic calibru (im sau sc), sau un contact cutaneo-mucos. 4n acest caz tratamentul trebuie discutat ţinând cont de: - natura exactă a expunerii (Cn particular particular de caracterul prelungit si important important al unei proiectări de sânge pe o mucoasă sau un tegument lezat) - de statusul pacientului pacientului sursă (Cncărcătură %irală crescută crescută sau o patologie oportunistă oportunistă Cn curs de e%oluţie) - factori legaţi de moti%aţie, aspecte aspecte psihologice psihologice etc. Pentru accidentele percutanate următoarele situaţii sunt la risc crescut : - ace cu lumen larg larg > ace pline pline (ace de sutură) sutură) - dispoziti% dispoziti% sau ac intra%ascular > nonintra%ascul nonintra%ascular ar - plagă sau Cnţepătură profundă (sângerare 2i durere spontană) > plagă sau Cnţepătură superficială - prezenţa sângelui %izibil pe obiect > absenţa sângelui %izibil
Inter-alul 0ntre accident 1i c&nsulta.ie ţinând cont de datele teoretice referitoare la fazele iniţiale ale infecţiei $#", $#", un tratament profilactic nu poate fi eficace decât dacă este administrat Cn cursul primelor 8; ore, Cnainte ca infecţia să prindă lanţurile lanţurile ganglionare, 2i ca primele celule ale sistemului imunitar imunitar să fie afectate. ecomandările franceze propun tratament cât mai curând Cn primele 8; ore 2i o orientare către o demarare a diagnosticului diagnosticului precoce. Dac/ pers&ana surs/ este I necun&scut Exist/ cel pu.in un argument pentru a sugera & in%ec.ie cu I la & per&an/ surs/: 7 prezenţa unei simptomatologii simptomatologii clinice clinice sau biologice compatibile compatibile fie cu primoinfecţia primoinfecţia $#" fie cu un deficit deficit imunitar se%er - argumente epidemiologice: pre%alenta infecţiei la bolna%ii luaţi Cn e%idenţa Cntr-un anumit stabiliment, stabiliment, factori de risc la persoana sursă n acest ca6 anali6a expunerii este determinat/: - dacă expunerea este este de mare risc, tratamentul tratamentul este recomandat recomandat - Cn cazul riscului intermediar intermediar 2i scăzut, tratamentul tratamentul trebuie discutat discutat 55
- Cn cazul particular al seringilor abandonate, tratamentul se discută Cn funcţie de profunzimea Cnţepăturii, tinând cont 2i de faptul că riscul e scăzut datorită coagulării sângelui Cn ac. 4n cazul Cn care nu există nici un argument care să sugereze o infecţie $#" O la persoana sursă, tratamentul nu e recomandat. Exemplu de apreciere a riscului in -ederea -ed erea indic/rii chimi&pr&%ilaxiei anti I Pentru a decide dacă pacientul potenţial expus la $#" trebuie să primească tratament profilactic, răspundeţi răspundeţi la aceste 7 intrebări cu 9 9 sau 01. /ubiect sursă $#" poziti% sau necunoscut (5) 3xpunere (@) 4ntârziere M 8;h de la expunere (7) 9acă răspunsul este DA la 7 Cntrebări, tratamentul profilactic pare Dustificat (8) 9acă răspunsul este N4 la > 5 Cntrebare, tratamentul profilactic profilactic nu pare Dustificat. Su5iectul surs/: dacă statutul $#" al acestuia e necunoscut, stabiliţi ipoteza că este $#" poziti% 2i fondaţi decizia terapeutică pe alţi parametrii. parametrii. ceasta nu %a opre2te opre2te să %ă interesaţi interesaţi acti% Cn continuare continuare de statutul $#" al pacientului sursă 2i să Cntrerupeţi Cntrerupeţi profilaxia dacă acesta este $#" negati%. negati%.
Expunere a fost definită anterior (risc mare, intermediar, 2i scăzut). ntâr6iere probabilitatea de a impiedica infecţia prin chimioprofilaxie scade rapid Cn timp. /e estimează că un tratament profilactic iniţiat cu o Cntârziere de 8;h, este nul. #ratament #ratament pr&%ilactic: trebuie să fie apreciat raportul beneficiuBrisc al chimioprofilaxiei, chimioprofilaxiei, Cn caz de sarcină.
5@
57
58
