ACADEMIA ROMANA, Indreptar Ortografic, Ortoepic Si de Punctuatie [Searchable B&W 400dpi]

,

,

.\ (_\.\[) li: ~\( 1.\ H (X\ L-'\,'\,\ INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ "lORGU IORDAN"

A IA ".. al" .,

~

o

« » sunt A

INDREPTAR ORTOGRAFIC,ORTOEPIC SI , DE PUNCTUATIE , univers enciclopedic

ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ "IORGU IORDAN" ÎNDREPTAR ORTOGRAAC, ORTOEPIC ŞI DE PUNCTUAŢIE Ediţia

a V-a

Redactor: MARINA RĂDULESCU

Coperta: VENIAMIN & VENI AMIN

ISBN 973-96989-8-0

ACA[)EMRA ROMÂNĂ v

INSTITUTUL DE LINGVISTICA "IORGU IORDAN"

ÎNDREPTAR ORTOGRAFIC, ORTOEPIC SI , DE PUNCTUATIE , Ediţia

a V-a

'-~

univers enciclopedic Bucureşti ,1995

© Toate drepturile prezentei ediţii rezervate Editurii Univers Enciclopedic

Îndrcptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie a apărut într-o primă în anul 1960 (ediţia a II-a, în 1965; ediţia a III-a. în 1971), fiind realizat prin fuziunea a trei lucrări nonnative anterioare: Mic dicţionar ortografic (ediţia 1, 1953), Dicţiomlr ortoepic (1956) şi Îndreptar de punctwlţie (1956). Ediţia a IV-a, apărută în anul 1983, a fost pusă de acord cu Dicţionarul ortografic, ortocpic şi morfologic a/limbii române - DOOM(1982). Ediţia de faţă, în care se aplică "Hotărâre a Adunării generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la "â" şi "sunt" în grafia limbii române", a fost elaborată la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" din Bucureşti. Lucrarea a fost aprobată de Consiliul Ştiinţific al institutului, în şedinţa sa din 16 ianuarie 1995, precum şi de Secţia de Filologie şi Literatură a Academiei Române, în şedinţa sa din 3 1 ianuarie 1995. ediţie

5

ACADEMIA ROMÂNĂ HOTĂRÂREA Adunării

generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la "â" şi "sunt" în grafia limbii române

Adunarea generală a Academiei Române, întrunită în ziua de 17 februarie 1993. în conformitate cu art. 4 din Statutul Academiei Române, hotărăşte: 1. Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt (suntem, sunteţi), în conformitate cu hotă­ rârile adoptate de Academia Română înainte de 1948, consecinţă a unui îndelungat proces istoric. 2. Modul de aplicare a hotărârii de la pct. 1 va fi stabilit de Prezidiul Academiei Române. 3. Pentru celelalte reguli ortografice se cere Comisiei de cultivare a limbii române, institutelor de lingvistică ale Academiei Române să facă acele propuneri pe care le consideră necesare ca urmare a dezbaterilor şi propunerilor care au avut loc în Adunarea generală a Academiei, la întrunirile lingviştilor şi în presă. Aceste propuneri vor fi supuse Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei, care le va înainta, cu eventuale amendamente. Adunării generale a Academiei Române, spre dezbatere şi aprobare. Preşedintele

Academiei Române, academician Mihai Drăgănescu

(Monitoml Oficial al României, Partea 1, nr. 51, H martie 1993)

7

REGULI DE ORTOGRAFIE SI DE ORTOEPIE , 1. ALFABETUL

§. 1. Alfabetul limbii române este ordine este următoarea:

a, ă.

â, b, c, d, e, f,

A Ă

(a)

i,

(ă)

î,

Î

 B

(î din a) (be) (ce) (de) (e) (fe) (ghe) (ha)

j, k,

J K

1,

L M N O

e D

E F

b'

o-

G

h,

H

m, n, o, p, q,

alcătuit

din 31 de litere, a căror

(i)

(î din i) Ue) (ca) (le) (me) (ne) (o) (pe) (kii sau chIu)

P

Q

r, s,

(re) (se)

R S

ş,

Ş

(şe)

t,

T

(te)

ţ,

Ţ

(ţe)

u, U v, V w, W x, X Y, Y z, Z

Nota 1. Literele mari corespunzătoare lui ii, il, Î. ş, ţse scriu caracteristice: Ă, Â. î, Ş. Ţ.

şi

(u) (ve) (dublu ve) (ics) (i grec) (ze) ele cu semnele

Nota 2. În abrevieri ~i simboluri, unele litere au variante de citire consacrate În uz, de obicei după model străin: f (ef), g (ge). h (ha,:;), I (el), m (em). n (en),

r (er). ,foi (es). z (zet). Nota 3. Scrierea noastră mai foloseşte, În redarea unor nume proprii străine a unor cuvinte noi ne adaptate , litere cu diverse semne diacritice: ii, C, ă. i ş.a. (vezi 16X). şi

*

În general, scrierea noastră notează fiecare sunet printr-o literă. Uneori însă acelaşi sunet este redat prin litere diferite, aceeaşi literă redă

9

sunete diferite, un grup de litere poate reda un singur sunet sau o singură poate reda un grup de sunete, de exemplu: - literele â şi îredau aceeaşi vocală, [îl: blând, rând, coborî, înger, neînţeles etc.; - litera k şi grupul de litere ch, când sunt urmate de esau i, redau aceeaşi consoană, [I<]: chel, chimie, kenyan, kilometru etc.; - litera x şi grupul de litere cs redau acelaşi grup de sunete, [cs]: expediţie, ticsit etc.; - literele c şi g, când sunt urmate de esau i, redau consoanele africate [e] şi[g]: cer, cine,ger,gintă etc.,iar când sunt urmate de a, ă, â, o, u sau de o consoană, precum şi la sfârşit de cuvânt, redau consoanele [k] şi [g]: cap, clasă, cuc, gând. greu, mag etc.; - grupurile de litere ch şi gh (urmate de e, i) redau câte un singur sunet, [I<] şi Lg]: chem, chimir, ghem, ghindă etc.; - litera x redă un grup de sunete, fie [cs]: exclus, explozie etc., fie [gz]: examen, exemplu etc. literă

II. FONETICA ŞI PROBLEMELE DE ORTOGRAFIE ŞI DE ORTOEPIE VOCALELE A § 2. Se scrie şi se pronunţă a, nu ea, după literele Ş şijîn rădăcina cuvântului: şa, şade, şapte, şase; deja, jalbă, jale, jar (nu şea, şeade, şeapte, şease; dejea,jealbă,jeale,jear).

Notă: în mod obişnuit, e alternează cu ea: deştept - de.~teaptă, leg - leagă; potrivit cu regula de mai sus se stabileşte însă alternanţa e - a după ş, în rădăcina cuvântului, în formele flexionare ale adjectivelor şi verbelor: de:;;ert - dcşartă (nu de:;;caltii), aşez - a.~·ază (nu aşează), înşel - Înşală (nu Înşeală), şed - .~ade (nu şeade).

§ 3. Substantivele cu rădăcina terminată în Ş şij, când sunt articulate, se scriu şi se pronunţă cu a, nu cu ea: coaja, păpuşa, uşa (nu coajea, păpuşea, uşea).

10

Ă § 4. Se scrie şi se pronunţă li. nu e, după ş,j, la nominativ-acuzativul vocativul singular al substantivelor şi adjectivelor feminine de declinarea 1: fruntaşă, tovarăşă, uriaşă, uşă: coajă, grijă. plajă, şarjă (nu fruntaşe, tovarăşe etc.); de asemenea, la persoanele 1 plural şi a III-a singular şi plural ale indicativului prezent şi la persoana a III-a singular a perfectului simplu: ang;ljăm. înfăţişăm. îngroşăm; îngraşă, îngro
Notă: Pluralul substantivelor ~i adjectivelor frunta.~ă, se scrie ~i se pronunţă cu e: fruntaşe. tovarăşe, uriaşe.

tovară.~ă, uriaşă etc.

§ 5. Se scrie şi se pronunţă ă, nu c,după ş,j, la pluralul substantivelor terminate în -are: înfăţişliri, angajări (nu înfăţişeri, angajen) , terminaţia -are altemând cu -ări. § 6. În sufixele -iltor, -ământ se păstrează ă şi după ş: înfricoşător. îngrăş;lmânt(nu înfricoşetor,îngrăşemânt) (vezi şi § 134).

 § 8. Se scrie â, nu î, în poziţie medială, în toate cuvintele (coborâsem, gând, mână, pâine, scânteie, ţinând etc.), cu excepţia cuvintelor compuse sudate în care al doilea cuvânt începe cu î (bineînţeles, oriîncotro, semiîntuneric etc.) şi a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt care începe cu î (neînvins, preîntâmpina, subînţeles etc.). § 9. Se scrie şi se pronunţă â, nu ă, în cuvinte ca: întâi, până (nu întăi, pănă; vezi Indexul de cuvinte). § 10. Se scrie şi se pronunţă â, nu ă, în sufixul verbe lor derivate din onomatopee care au âîn rădăcină, de felul lui cârâi, mârâi, scârţâi, vâjâi, zbâmâi (nu cărăi, mărăi, scărţăi, văjăi, zbămăi etc.; dar: mormăI). § 11. Se scrie şi se pronunţă -ând (nu -ind) în gerunziile verbelor de conjugarea I după consoanele Ş şi j: înfăţişând. îngrăşând, angajând (nu înfăţişind, îngrăşind. angajind). De asemenea, gerunziul verbe lor a agrea, a crea este agreând, creând (nu agreind, creind). § 12. Se scrie şi se pronunţă -ind (nu -ând) în gerunziile verbelor de conjugarea I a căror rădăcină se termină în i: apropiind, muind, tăind.

11

E § 13. Se scrie şi se pronunţă e, nu ă, după literele ş,j în rădăcina cuvântului: înşela, şes, şedea, jecmăni, jelanie, jelui (nu înşăla, şăs, şădea,jăcmăni,jălanie.jălll1). Fac excepţie unele cuvinte ca derivatele lui jar (jănltic,jărăgai,jări,jănl1). respectiv derivatele lui şagă (şăgalnic), şal (şă1uţ), şanţ (şănţişor, şănţuleţetc.) şi şatri'i (şătrar. şătrăreasă, şătruţă). Notă.

duce.

,o;ă

Trebuie evitată scrierea şi pronunţarea să a pronumelui reflexiv ,o;e: ,o;e ,o;e vadă (nu să duce. ,..ă să vadă).

Trebuie prepoziţiilor

evitată de asemenea scrierea de, pe şi ci1tre.

şi pronunţarea dă. pă.

ci1trii a

§ 14. Einiţial din cuvintele eu, el, ea, ei, ele, eşti, este, e. eram, erai, era, eraţi, erau, deşi se rosteşte ie, se scrie e, potrivit cu tradiţia literară. § 15. În neologisme, e iniţial se scrie şi se pronunţă e, nu ie: ecran, ecualor, epocă, eră, eroism, evident, examen, explozie (nu iecran, iecuatoretc.). De asemenea, e la început de silabă, precedat de vocală, în neologismele de tipul aed, alee, coexistenţă, idee, poem, poet se scrie şi se pronunţă e, nu ie. Notă. De la această regulă fac excepţie verbele a căror rădăcină se termină În i (atribui, con.o;titui), care se scriu şi se pronunţă la persoana a III-a cu ie: atribuie, con...tituie.

§ 16. În formele verbale agreez, creez, scrierea şi pronunţarea cu e sunt justificate morfologic prin prezenţa terminaţiei -ez adăugată la rădăcina verbală, terminată în e (agre-ez, cre-ez). § 17. Se scrie şi se pronunţă (al) meu, (ai) mei (nu mieu, miei). § 18. Se scrie şi se pronunţă e la sfârşitul cuvintelor formate cu sufixul -eţe: fineţe, frumuseţe,justeţe, tinereţe (nu fineţă, frumuseţă, justeţă, tinereţă, care sunt rostiri regionale). § 19. Este nerecomandabilă pronunţarea deschisă a lui e accentuat înaintea unei silabe conţinând un e: crede, fete, iele, vede, vedere, verde etc. De asemenea, în cazurile în care există fluctuaţie regională în pronunţare între eşi ă după consoanele ţ, s, z, ş,j şi uneori r, se scrie şi se pronunţă e: feţe, ţepi, mătase, mese, sete, tuse, să lucreze, zece, şed,

12

şedinţă. jertfă, reuşit

(nu

feţă, ţăpi, m;ltasă, mesă, săte, tusă, să lucreză,

zăce, şăd, şădinţă,jărtfă, răuşitetc.).

1 § 20. Se scrie şi se pronunţă i. nu â, după rădăcina

cuvintelor subţire, singur. zic, subţâre, sângur. stângeetc.).

ţ,

s, z.j şi

după

maşină. şin;'i,

grupul stîn jir, stinge (nu

Notii. Se scrie şi se pronunţă i. nu il, în prepoziţiile: din, prin, dintre. printre (nu diln,pân. dântre,pântre).

§ 21. La sfârşitul unor pronume şi adverbe: aceeaşi, aceleaşi, acehlşi, scrie i şi se pronunţă i scurt. nesilabic. § 22. Se scrie şi se pronunţă i, nu e, în sufixul -atic: îndemânatic, tomnatic (nu îndemânatec, tommltec). § 23. La sfârşit de cuvânt, în pluralele de tipul francezi, moşi, soţi, vreji şi în fonnele de persoana a II-a singular, indicativ prezent. de tipul cutezi, îngheţi, îngraşi etc., se scrie i şi se pronunţă i scurt, nesilabic. aceiaşi, însăşi, însuşi, înşişi. iarăşi, totuşi, se

Î § 24. Se scrie î(nu â) în poziţie iniţială sau finală (înger, întâi; coborî, pârî etc.) în toate cuvintele, precum şi în poziţie medială, în cazurile menţionate la § 8. Scrierea cu î în poziţie medială, în loc de â, este admisă şi în numele proprii de familie, după dorinţa purtătorilor lor (veZI şi § 168, Nota 1).

u § 25. Nu se scrie şi nu se pronunţă ula sfârşitul cuvintelor tenninate în diftongii ai, âi, ei, ii, oi, ui şi în consoanele K, g şi urmate de i nesilabic: tai, luai, lămâi, mei, auzii, pietroi, cui; mănunchi, ochi, vechi, unghi, arici, bici, cârmaci (nu taiu, luaiu, lămâiu, meiu, auziiu,pietroiu, cuiu, mănunchiu, ochiu, vechiu, unghiu, ariciu, biciu, cânnaciu).

c

13

VOCALE ÎN HIAT

A-E ~ 26. Se scrie şi se pronunţă a-c. nu aie. în cuvântul aer derivatele aerian. aerisi, aerodrom, aeroport etc.

şi

în

E-A § 27. Cuvintele hore"l, cereale, ideal conţin hiatul c-a, rostit deci în silabe, nu diftongul ca. § 28. Se scrie şi se pronunţă crea. crearc, creaţic, agrea, impemleabil (nu creia. creiare. creiaţie. agreia. impermeiahil sau impermiabiI).

două

E-E § 29. Se scrie şi se pronunţă e-e. nu eie, în alee. idee. licee: agreez, creez (nu aleie. ideie.liceie: agreiez. creiez. vezi §§ 15.16).

I-E § 30. Se scrie

J~l111ilie.

istorie. vie (nu iiul1iliie. istoriie. viie).

I-A § 31. Forma articulată de nominativ-acuzativ a substantivelor feminine terminate în i-e se scrie cu i-a. nu cu iia sau cu iea: f'.1miJiel. ia, istoria, rochia. via (nu familiia, iia, istoriia, rochiia. viia sau fmniJiea. iea. istoriea. rochiea, viea).

1-1 § 32. Se scrie şi se pronunţă i-i, nu i, în: fiinţă (fi + suf. -inţă), ştiinţă suf. -inţă), conştiinţă (con- + ştiinţă), fiindcă (fi + -ind + că), fiică

(şti +

(nu

finţă, ştinţă. conştinţă. findcă, fică).

14

Notii. Se scrie Însă şi se pronunţă cLlno~tinţii, nu cuno.~tiinţii, deoarece acest cuvânt este un derivat de la a cunoa.~te cu sufixul -intii (ca şi credinţ<1 din crede +-inţi1); de asemenea Încllno~tinţa, nu încllno~'tiinţa, fiind derivat de la cllno.~tinţi1).

O-E § 33. Se scrie şi se pronunţă o-c. nu oie, în poem. poet. poezie (nu poiem, poiet. poiezie; vezi § 15).

o-o şi se pronunţă o-o, nu o, în (agro)zootehnie. alcool. coopta. epizootie, zoologie (nu (agro)zotehnie, alcol, coperaţie. copta, epizotie. zologie).

§ 34. Se scrie

cooperaţie,

U-E § 35. Se scrie şi se perpetuez (vezi § 15).

pronunţă

u-e. nu uie, în duel. duel. menuet.

DIFTONGII

ÂI § 36. Se scrie şi se pronunţă âi, nu â, în cuvintele câine, mâine. pâine (nu câne, mâne, pâne).

EA,IA § 37. Se scrie şi se pronunţă ea. nu ia. după consoană: acea, aceasta. cea, ceai, ceartă, ceas, deal, geam, leac, meargă, ţeapă, ţeapăn, ţeav,l(nu dai, dial, }iacetc.).

15

t:

§ 38. După b, p, m, V se scrie şi se pronunţă ia, nu e~l, atunci când diftongul alternează cu ie: biată - biet,piatră -pietre, piardă - pierde, piaţă - pieţe, amiază - amiezi, miazănoapte - miez, dezmiardă dezmierd, fiare - fier, viaţă - vieţi. § 39. Se scrie ea, nu ia. după ch, gh când există forme alternante cu e: blochează - blochez, cheag - închega, cheamă -chem, tinichea tinichele; gheată - ghete. gheaţă - gheţuri, îngheaţă - îngheţa, veghează - veghez ( nu chiag, chiamă etc.). § 40. Se scrie ia, nu ea, după ch, gh când nu există forme alternante: chiar. ghiaur. § 41. După consoane, când ternlinaţiile -cască. -ează alternează cu -esc, -ez, se scrie şi pronunţă ea, nu ia sau a: întinerească - în tineresc , întâlnească - întâlnesc, sfârşească - sfârşesc, agreează - agreez, angajează - angajez, furişează - furişez (nu întineriască, angajiază. angajază etc.). § 42. Se scrie şi se pronunţă ea, nu a, după ş,j în cuvintele formate cu sufixele -eală, -ean, -eaţă: greşeală, oblojeală; mureşean, orăşean, clujean; roşeaţă (nu greşală, oblojală; mureşan, orăşan, clujan; roşaţă) (vezi şi § 133). § 43. Formele articulate de nominativ-acuzativ singular ale substantivelor şi adjectivelor feminine terminate în e, precum şi ale unor substantive masculine terminate tot în e. se scriu şi se pronunţă cu ea: alee - aleecl, mare - marea, tăcere - tăcerea. ureche - urechea, veghe - veghea, veche - vechea: bade - badea, nene - nenea. § 44. Formele articulate ale următoarelor nume de zile se scriu şi se pronunţă cu ea, nu cu ia: lunea, marţea, miercurea, vinerea (nu Iunia. marţia, miercuria, vineria). Notă.

Se scrie şi se pronunţă însăjoia.

§ 45. În numerale ordinale ca: al treilea, al patrulea, al cincilea, a cincea, a şaptea etc .. se scrie şi se pronunţă ea, nu ia. Face excepţie de la această regulă forma feminină a treia. § 46. Se scrie şi se pronunţă ea la pluralul pronumelor şi adjectivelor demonstrative feminine acelea, acestea; de asemenea se scrie ea la singularul pronumelui şi adjectivului feminin aceea. § 47. La imperfectul verbelor de conjugarea a II-a, a III -a şi a IV-a se scrie şi se pronunţă ea: tăceam, tăceau,puneai,punea,fugeaţi,fugeau.

16

Natii. La verbele a căror rădăcină se termină În i, imperfectul se scrie ~i se cu ia, nu Cll ea: griiiam, trebuia.

pronunţă

şi se pronunţă ea, nu ia, la sfârşitul adverbelor sau adverbiale (chiar la cele care au variante în -i): ,lsemenea, aşijderea, aiurea, de asemenea etc. § 49. Se scriu şi se pronunţă cu ea, nu cu a, cuvintele seamă. seară. se'lrb,'id. ţeapă. ţeapăn, zeamă (nu samă. sară, sarbăd, ţapli, ţap,'in, zamJ). § 50. Se scrie şi se pronunţă cu ea pronumele şi adjectivul posesiv (a) mea. § 51. Se scrie şi se pronunţ..1. ia. nu ea, după vocale. când există forme alternante cu ie: tăia, tăiat - t;:'iiere, băiat -bliieţi. § 52. După vocale, când terminaţiile -iască, -iază alternează cu -iese, -iez, se scrie şi se pronunţă ia, nu ea: croiască - croiesc, alcătuiasc,'i alcătuiesc, întemeiază - întemeiez. § 53. După vocale, când sufixele -iahi, -ian alternează cu -ieli. -ieni, se scrie şi se pronunţă ia, nu ea: cheJtuiaM - cheltuieli, îndoială îndoieli, vasluian - vasluieni. § 54. Se scrie şi se pronunţă ia la sfârşitul pluralului masculin al pronumelor şi adjectivelor aceia, aceştia, atâţia.

§ 48. Se scrie

locuţiunilor

lE § 55. Se scrie şi se pronunţă ie, nu e, la început de cuvânt sau la începutul unei silabe care urmează după o vocală: ied, ieftin, iepllre, ieşire; baie. băieţi, cheie, claie, cuie, femeie, ploaie, Ploieşti, proiect, statuie, voie; atribuie, trebuie, treier.

Nota 1. Fac excepţie cuvintele de la Nota 2. Vezi şi excepţiile de la

**

**

14, 15 ~i 16.

29 şi 30.

§ 56. După consoane, acolo unde în limba literară se pronunţă ie, se scrie şi se pronunţă ie, nu e: miei (subst. pl.), miercuri, fier, pier, piept, pierde, vieţi.

IO,EO chioşc, ciorchine, ghio/, se scrie şi se pronunţă eo, nu io, în cuvintele /eorpăi,p/eosc.

§ 57. Se scrie io, nu eo, în cuvinte ca: ghiotură~

17

OA § 58. Se scrie oa, nu ua, în cuvintele cu alternanţa o - oa şi oa - o: col - coate. moad - mori. poartil - porţi; de asemenea, se scriu şi se pronunţă cu oa, nu cu Ui:l, cuvintele dom'Ui) şi foarte.

UA § 59. Se scrie şi se pronunţă ua, nu Oii, când nu există forme cu alternanţa o - oa: piua. roua. sacaua, steaua. ziua: a doua, a noua.

UĂ § 60. Se scrie p!OU
şi

se

pronunţă

wlîn cuvintele: piu;."i, rowl, ziwl; douil,

nouă:

TRIFTONGII EOA § 61. Se scrie

şi

se pronunţă eoa, nu ioa, în

leoarcă (nu lioarcă).

EAU, IAU § 62. Se scrie şi se pronunţă eau, nu iau, în: şleau, beau, vreau (nu biau, vriau), § 63. Se scrie şi se pronunţă iau, nu eau, în: iau. miau, suiau, tăiau.

ş/iau,

IAI § 64. Se scrie şi se pronunţă iai, nu eai, în: îndoiai, suiai, îndoeai, sueai, tăeai).

18

tăiai

(nu

CONSOANELE B § 65. Se scrie şi se pronunţă b, nu v, în numele lunilor: februarie. septemhrie, octombrie, noiembrie. decembrie (nu fevruaric. septemvrie, octomvrie. noiemvrie, decemvrie).

C § 66. Se scrie c şi se pronunţă c în cuvintele: aprecia, cifnz, cilindru. ciment, civil, lucernă, viciu (nu apreţia, ţifn'l, ţilindru, ţiment. fivil, luţcm,l, viţiu).

H § 67. Se scrie şi se pronunţă h, nu ch, în cuvintele: arheolog, arhitect. psiholog, tehnic şi în derivatele lor (nu "rcheoJog, architect, psicholog, technic). § 68. Se scrie şi se pronunţă h în cuvintele: hegemon, hexLlmetru. hibrid, hidrogen, hipodrom, hotel (nu egemon, exametru, ibrid, idrogen, ipodrom. otel). Notii. Se scriu ipotecă,

~i

se

pronunţă fără

h cuvintele: coerent, coeziune, ipocrit,

umor(vezi Indexul de cuvinte).

G § 69. Se scrie g şi se pronunţă gîn cuvintele: cortegiu, naufragiu, omagiu, nlvagiu, solfcgiu etc. şi în cuvintele derivate: naufragiat, omagial etc. (nu cortej, naufrajetc.).

J § 70. Se scrie şi se pronunţă j în cuvintele fonnate cu sufixul -aj: abataj, afişaj, aliaj, foraj, instructaj, mesaj, pasaj, peisaj, personaj.

19

Notă. În familia unor cuvinte coexistă formele cu j alături de cele cu ge, gi: carti/a} - carti/agino,o;, mesa} - me,o;ager, pa,o;aj -pa,o;ager. dirUa - dirigcnt, diriginte.

s § 71. Înainte de l, m, n se scrie şi se pronunţă s, nu z, în cuvintele disnicie, desluşi, smlintână. sminti, smuci, trăsni, trosni (vezi însă § 80 şi Indexul de cuvinte). § 72. Se scrie şi se pronunţă s, nu z, în neologismele terminate în -asm(ă), -ismli şi în derivatele lor: hmtasmJ, fantasmagoric, marasm, plasmă, pleonasm, prismcl, prism atic , sarcasm (nu hmtazm,l, marazm, pleonazm, sarcazm etc.). § 73. Se scrie şi se pronunţă s, nu z, în cuvintele formate cu sufixul -ism: evoluţionism, diletantism, sofism (nu evoluţionizm, diJetantizm, sofizm). § 74. Se scrie şi se pronunţă s, nu z, în cuvintele chermesă, chintcscn{,1. disident. disidenţă.grimasă,prcmis,'. sesiune (nu chenneză, chintezcnţă, dizident, dizidenţă, grimazi.l, premizil, seziune). § 75. Se scrie şi se pronunţă s în cuvintele cens, sens şi în derivatul sensibil, dar se scrie şi se pronunţă z în cenzitar, senzaţie. senzorial, senzitiv, senzual. § 76. Se scrie şi se pronunţă s, nu ş, în cuvintele deschis. scenă, schimba, stofă (nu deşchis, şcenă, şchimba, ştoflf).

ş

§ 77. Se scrie pacinic, vecinic).

şi

se pronunţă

obişnuit, paşnic, veşnic

20

(nu obicinuit,

x § 78. Se scrie x şi se pronunţă cs în cuvinte ca: exacerba, expediţie, explozie,hexametm,oxid etc. Se scrie xşi se pronunţăgzîn cuvinte ca: exact, examen, exantematic, exemplu, exil etc.

z § 79. Înainte de b, d, g, v se scrie şi se pronunţă z, nu s: azvârli, zbor, zgomot. Fac excepţie unele neologisme ca: aisberg,

brazdă,

glasbeton-, glasvand,jurisdicţie. § 80. Înainte de 1, m, n se scrie şi se pronunţă z, nu s, în cuvintele caznă, gleznă, iz1az, izmă, zmeu, zmeurli, nu casnă, glesnă, islaz, ismă, smeu, smeură (vezi însă § 71 şi Indexul de cuvinte). § 81. Prefixul des- înainte de b, d, g, 1, m, n, r, v şi înainte de vocale se scrie şi se pronunţă dez-: dezbatere, dezdoi, dezgropa, dezlega, dezmierda, deznoda, dezrădăcina, dezve1i, dezamăgi, dezarma, dezumfla (nu desbatere, desdoi, desgropa, deslega, desmierda, desnoda, desrădăcina, desveli, desamăgi, dcsamla, des umfla ) (vezi şi § 142). § 82. Prefixul trans-, de dată mai recentă, îşi păstrează în scris şi în pronunţare forma originară cu s şi când e urmat de b, d, 1, m, v sau de vocală: transatlantic, transborda, transdanubian, translator, transmite, transversal (nu tranzborda, tranzdanubian etc.) (vezi şi § 145). § 83. Se scrie şi se pronunţă bez, iz, răz, înainte de b, d, g, 1, m, n şi v: bezmetic, beznă, izbi, izgoni, răzbate, război, răzgândi, răzleţ, răzvrăti (nu besmetic, besnă, isbi, isgoni, răsbate, răsboi, răsgândi, răsleţ, răsvrătl) (vezi şi § 144). § 84. Se scrie şi se pronunţă zîn cuvintele derivate cu sufixul -nic care au rădăcina terminată în z: groaznic, obraznic, paznic (nu groasnic, obrasnic, pasnic). § 85. Se scrie şi se pronunţă z, nu s, în următoarele cuvinte: bazin, cenzitar, cenzură, dizolvare, furniza, furnizor, regiza, regizor, tranzitiv, viteză (nu basin, censitar, censură, disolvare, furnisa, furnisor, regisa, regisor, transitiv, vitesă). 21

CV, CU. CH § 86. Se scrie şi se pronunţă cv în cuvintele: aCVelriU. cvintet (nu aquariufll, quintet); se scrie şi se pronunţă cu în cuvintele acuare];J. ecuaţie, ecuator (nu aquan:];J. equi:lţie, equator, nici acvarelă. ecvaţie. ecvator); se scrie eh şi se pronunţă kîn cuvintele: chintnl, chintesenţ,1 (nu quinti./l. quinlescnţiJ, nici c\linial, cvinlescnţă); chirurg, orchestră şi de'rivatde lor (nu hinlrg, orhcstn1); de asemenea chirilic (nu cirilic).

GV,GU,GH § 87. În împnul1uturi recente se scrie şi se pronunţă gvîn lingvistic.1. gu în lingual, gh (pronunţat g) în drogherie.

CONSOANELE DUBLE § 88. Consoancle duble se scriu numai acolo unde redau o realitate Astfel, în accelera. ncccnt, primul c notează sunetul k, iar al doilea sunetul c. fonetică.

Notii. Se scrie ,"illgge,,'tie).

~i

se

pronunţă

bacil. sugera, suge,"itie (nu baccil. ,"illggera.

§ 89. Se scriu şi se pronunţă consoane duble în cuvintele formate cu prefixe când consoana finală a prefixului e aceeaşi cu consoana iniţială a rădăcinii. Se scrie şi se pronunţă nn în derivatele formate cu prefixul în- când cuvintele de bază încep cu n: înnodn, înnoptn. înnoi (vezi § 138). Notii. Se scrie un singur n În: îneca. Înota, deoarece nu se mai simt elementele componente (nu înneca, Înnota). De asemenea, se scrie Înainte (compus din În + aintehi Înalt (nu Înnainte, înnalt). Vezi şi ~ 13R.

Se scrie şi se pronunţă n-în cuvintele formate cu prefixul inter- când cuvintele de bază încep cu r: inten-egn. Se scrie şi se pronunţă ss în derivate cu prefixul tnms- ale căror cuvinte de bază încep cu s: transsiberian (vezi şi § 145). § 90. Se scrie şi se pronunţă un singur s în cuvintele casă, masă, rasă, indiferent de sensul lor (nu se scrie cassă. massă, rassă). § 91. Se scrie şi se pronunţă celălalt, nu cellall. 22

DISPARIŢIA

UNOR SUNETE

§ 92. În vorbirea curentă nu se pronunţă Jal articolului masculin (am Se recomandă însă pronunţarea acestui sunet în exprimarea solemnă, într-o conferinţă, într-un curs universitar etc. Este necorectă pronunţarea prepoziţii1or prin,printre cu omiterea lui văzut Jupu).

r (pin, pintre).

ACCENTUL § 93. În limba română accentul nu are un loc fix, în sensul că locul lui nu este determinat cu necesitate de structura fonetică a cuvântului. De aceea nu se pot da, pentru limba română, reguli de accentuare. Se pot face însă unele observaţii privitoare la locul accentului, bazate pe cercetarea frecvenţei diferitelor tipuri de accentuare. Accentul stă în mod frecvent pe una dintre ultimele două silabe ale cuvântului. De obicei. cuvintele terminate în consoană sunt accentuate pe ultima silabă (feJin;Jr) , iar cuvintele terminate în vocală sunt accentuate pe silaba penulthnă femeie). Atunci când ultimul sunet al cuvântului este el (cu excepţia cazurilor în care a este articol, ca în casa), accentul cade pe ultima silabă (musaca, tremura). Cuvintele accentuate pe silaba antepenultimă sunt mult mai puţin frecvente, iar cele accentuate pe cea de-a patra silabă începând de la finală sunt extrem de rare: ferfeniţă, g5rgiiriţă, gogoriţă, 1c/poviţă, Jlibeniţ.l, prepeJiţi.1, rdzmeriţă, şliboviţli, veveriţă.

Sufixele limbii române sunt, în majoritatea cazurilor, accentuate; doar un număr mic de sufixe sunt neaccentuate. Câteva sufixe pot fi şi accentuate şi neaccentuate: -ete (foamete, dar scumpete), -işte (cfinepfşte, dar fnişte) , -iţă (copiJfţă, dar bfvoliţă). Un sufix alcătuit dintr-un număr mai mare de silabe este de cele mai multe ori accentuat, în comparaţie cu un sufix alcătuit dintr-un număr mai mic de silabe. Astfel, sufixc1e formate din trei silabe sunt totdeauna accentuate. Sufixele monosilabice sunt de cele mai multe ori neaccen tuate. Atunci când există forme duble de accentuare, limba literară preferă, în general, forma în care accentul este mai apropiat de finala cuvântului. 23

Astfel, se va accentua: bolnav, caracter, duminică, duşman, fenomen, ianwirie, lozincă, regizor, sector, şervet (nu bolnav, caracter, duminică, duşman, fenomen, ianuarie, lozincă, regizor, sector, şenret). Notă.

Se va accentua Însă:

călLIgăriţă. d6ctoriţă (nu călugăriţă, doctoriţă).

În morfologie, accentul are uneori rolul de a diferenţia formele gramaticale: cdntă - cânti. La prezentul indicativ. conjugarea a III-a diferă de conjugarea a II-a prin modul de accentuare: mergem - tăcem. De aceea trebuie evitată accentuarea greşită, care duce la confuzia dintre cele două conjugări; deci se va rosti: bateţi, duceţi, faceţi, mergeţi; prevedeţi, scădeţi, tăceţi (nu băteţi, duceţi, tăceţi, mergeţi; prevedeţi, scadeţi, taceţi). În aceste cazuri trebuie considerată ca normă următoarea regulă: la persoanele 1 şi a II-a plural ale indicativului şi conjunctivului prezent, precum şi la persoana a II-a plural a imperativului, la conjugarea a II-a accentul stă pe sufixul conjugării (-e-), iar la conjugarea a III-a pe temă.

Morfologia numelui nu pune, în general, probleme din punctul de vedere al accentuării, deoarece accentul rămâne, la marea majoritate a cuvintelor, invariabil în cursul flexiunii (farmacie, farmaciei, farmaciilor). În scris, accentul cuvintelor nu se notează, de regulă. Notarea accentului, sub forma accentului ascuţit ('), este permisă în situaţiile în care se simte nevoia de evitare a confuziei Între cuvinte, forme sau variante omografe ca modele - modele, Încuie··--Încuie, intim - intim.

III. GRAMATICA ŞI PROBLEMELE DE ORTOGRAFIE ŞI DE ORTOEPIE SUBSTANTIVUL

ŞI

ADJECTIVUL

§ 94. Unele substantive au mai multe forme de plural; forme literare sunt: masculine: umăr (parte a corpului) - umeri (nu umere);

24

feminine: coală-coli, şcoală-şcoli, pagină-pagini, regulă­ reguli, republică - republici (nu coale, şcoale, pagine, regule, repubJice); biruinţă-biruinţe, cunoştinţă-cunoştinţe, ştiinţă-ştiinţe (nu biruinţi, cunoşlinţi, ştiinţI); balama-balamale (nu băJămăJi); neutre: chibrit -chibrituri (nu chibrite) , pârâu -pâraie (nu pârâuri, nici pârăun). Zero şi radio au pluralul zerouri, radiouri (nu zeruri,radiuri; vezi Indexul de cuvinte). Notă. La unele substantive se consideră literare câte două forme de plural; de exemplu: (feminine) poieni şi poiene. râpe şi râpi. vremuri şi vremi; (neutre) chipie şi chipiuri, tuneluri şi tunele. ,.;eminarii şi ..;emimlre.

Substantivele terminate în -aj (vezi § 70) fac pluralul în -aje: masaj-masaje, pasaj-pasaje, peisaj-peisaje, personaj-personaje (nu masagii, pasagii, peisagii, personagiJ). § 95 .În unele grai uri există alternanţa d - j, faţă de alternanţa d - z din limba literară; ea trebuie evitată. Se va pronunţa şi se va scrie: brad -brazi (nu brajl) , crud-cruzi (nu CrujI). § 96. Alternanţa z - j din cuvintele mai vechi (breaz -- brejI) nu a cuprins şi cuvintele noi. În limba literară se scrie şi se pronunţă: chinez - chinezi,francez - francezi, irlandez -irlandezi (nu chineji,franceji, irlandejl). § 97. Într-o serie de cuvinte mai noi nu se realizează alternanţa a - ă. Se va scrie şi se va pronunţa: L1brică - fabrici, staţie - staţii (nu făbrici, stăţiJ). Notă.

Trebuie Înlăturate

şi

unele rostiri dialectale. Pluralul substantivelor

albie, arie. aripă. a~chieeste albii, arii, aripi, aşchii (nu ălbii, ăripi etc.). § 98. Adjectivul masculin nou are pluralul noi (nu noUl), femininul pluralul noi (nu nouă). § 99. Pluralul substantivelor şi adjectivelor masculine terminate în x (cs) se scrie şi se pronunţă cu cş: fix - fieşi, ortodox - ortodocşi (nu fixi,ortodoxl). § 100. Substantivele feminine terminate la nominativ singular în -ee (coree, dispnee, logoree) şi -e (justeţe, tandreţe) care nu se folosesc la plural fac genitivul în -ee, articulat -eei, respectiv -e, articulat -ei: (unei) coree, coreei, (unei) dispnee, dispneei, (unei) logoree,logoreei; (unei) justeţe,justeţei, (unei) tandreţe, tandreţei. § 10 1. Alternanţa o accentuat - oa, care diferenţiază substantivele şi adjectivele masculine de formele feminine, nu apare în unele cuvinte nouă are

25

mai noi. Deci se scrie şi se pronunţă: baroc - barocă (nu baroacli), echivoc - echivocă (nu echivoac,l) , pedagog - pedagog,,1 (nu pedagoagă) .

ARTICOLUL § 102. Substantivele masculine a căror fonnă nearticulată de plural se termină în -ii (de exemplu copil) se scriu la forma articulată a pluralului cu iij (trei 1): cafegiu - cafegii -cafegiii, copil - copii copiii, fiu - fii - fiii,geamgiu -geamgii - geamgiii. Aceeaşi regulă se aplică şi în scrierea adjectivclor masculine terminate în -iu: m~ilociu - mUlocii -m~ilocjji, saşiu - saşii - saşiii. § 103. Forma de genitiv-dativ articulat a substantivelor şi adjectivelor feminine de tipul cas,I, gramatică, grădină, scânteie, mare se formează adăugându-se articolul i la forma de genitiv-dativ nearticulat: casă, unei case - casei (nu casii), gramatică, unei gramatici gramaticii (nu gnunaticei),gn'idină, unei grădini -grădinii (nu grădinei), scânteie, unei scântei - scânteii (nu scânteiei) , valurile albastrei mări - valurile m,lrii albastre, unei mari plirţi a globului - marii părţi a globului. § lO4. Fac excepţie substantivele şi adjectivele tenninate în -ie în hiat: vie, unei vii - viei, regiune pustie, unei regiuni pustii - pustiei regiuni (nu viii,pustiil). Substantivul piele (pielea omului) are forma articulată pielii (nu pieil) , deşi genitiv-dativullui nearticulat este unei piei.

NUMERALUL § 105. Deoarece numeralele ordinale sunt formate cu ajutorul numeralelor cardinale precedate de articolul proclitic al, a, se scrie şi se pronunţă clasa a doua,partea a treia (nu clasa doua, partea treia). § 106. Numeralul întâi nu este fonnat, ca celelalte numerale ordinale, cu ajutorul articolului proclitic al, a; el se comportă ca un adjectiv cu o singură tenninaţie: clasa întâi, Întâia clasă; rândul întâi, întâiul rând~ deci nu clasa întâia sau clasa a Întâia.

26

PRONUMELE § 107. În pronumele demonstrativ feminin singular aceea, aceeaşi se scrie ea, spre deosebire de formele de maSCll1~11 plural aceia, aceiaşi, în care se scrie ia. § 108. Pronumele de întărire însumi se foloseşte potrivit cu persoana. cu genul şi cu numărul cuvântplui pe care îl determină: pers.l singular: eu, mie, pe mine însumi (când vorbitorul este de sex masculin) sau eu, pe mine însămi, mie însemi (când vorbitorul este de sex feminin); pers. 1 plural: noi, nouă, pe noi înşine (masculin) sau însene (feminin); pers. a II-a singular: tu, ţie, pe tine însuţi (când i se vorbeşte unei persoane de sex masculin) sau tu, pe tine însăţi, ţie înseţi (când i se vorbeşte unei persoane de sex feminin); pers. a II-a plural: voi, vouă, pe voi înşivă (masculin) sau însevă (feminin); pers. a III-a singular masculin: el, al lui, lui. pe el însuşi; pers. a III-a singular feminin: ea,pe ea însăşi, al ei, ei înseşi; pers. a III -a plural masculin: ei, al lor, lor, pe ei înşişi; pers. a IIl-a plural feminin: ele, al lor, lor, pe ele înseşi sau însele.

VERBUL § 109. Vcrbcle de conjugarea a IV -a ca acoperi, suferi se scriu şi se prezent: (eu) acopăr, (eu) sufăr, (el, ei) acoperă, (el, ei) suferă (nu acoper, sufer, acopere, sufere), iar la conjunctiv prezent: (el, ci) să acopere, (el, ei) să sufere. § 110. Unele verbe intrate recent în limbă se scriu şi se pronunţă fără alternanţa 0- oa în conjugare: invoc - invocă, să invoce (nu invoacă, să invoace), abrog - abrogă, să abroge (nu abroagă, să abroage). Se scrie şi se pronunţă însă: convoc - convoacă, să convoace; provoc provoacă, să provoace. § 111. Se pronunţă cu accentul pe prima silabă batem, bateţi, facem, faceţi, să batem, să bateţi, să facem, să faceţi (nu se pronunţă şi nici nu se scrie bătem, băteţi, făcem, h1ceţl). pronunţă la indicativ

27

şi se la persoana 1 şi a II-a plural a indicativului şi conjunctivului prezent: scriem, scrieţi, să scriem, să scrieţi, iar la persoana a II-a plural a imperativului: scrieţi (nu scrim, scriţ}); de asemenea la infinitiv: a scrie (nu a serJ). § 113. FOffilele de indicativ prezent pers. I sg. şi 1, a II-a, a III-a pl. ale verbului a fi se scriu: (eu, ei) sunt, (noi) suntem, (voi) sunteţi. § 114. Verbele de conjugarea a IV-a terminate la infinitiv în -î, ca hotărî, posomorî, se scriu şi se pronunţă la indicativ prezent: (eu, ei) hotănlsc (nu hotăresc), (tu) hotăr;;lşti (nu hotăreşti), (el) hotărăşte (nu hotăreşte) , iar la conjunctiv prezent: (el, ei) să hotărască (nu să

§ 112. Verbul a scrie, fiind de conjugarea a III-a, se scrie

pronunţă

hotărească). cădea etc. se scriu şi se la persoana I sg. a indicativului prezent şi la persoana a III-a sg. şi pl. a conjunctivului prezent: aprind, să aprindă; ard, să ardă; aud, să audă; cad, s;;l cadă etc. (nu aprinz, să aprinză; arz, să arză; auz, să auză; caz, să cazăetc.). § 116. Unele verbe ca rămâne, spune, ţine se scriu şi se pronunţă la persoana I sg. a indicativului prezent şi la persoana a III-a sg. şi pl. a conjunctivului prezent: rămân, să rămână; spun, să spună; ţin, să ţină (nu rămâi, să n'imâie; spui, să spuie; ţiu, să ţie). § 117. Unele verbe ca pieri, sări se scriu şi se pronunţă la persoanele 1 şi a II-a sg. ale indicativului prezent şi la persoana a III-a sg. şi pl. a conjunctivului prezent: pier, pieri, să piară; sar, sari, să sară (nu piei, să pieie; sai sau sări, să saie). § 118. Sunt la fel de corecte formele verbului a vrea ca si cele ale verbului a voi (vezi Indexul de cuvinte). Sunt neliterare formele: a vroi, eu vroi sau vroiesc, tu vroieşti, am vroit etc, ca şi formele de imperfect vroiam, vroiai etc. § 119. Verbul a trebui se întrebuinţează corect, ca impersonal, cu forme numai pentru persoana a III-a sg.: ind. prez. trebuie (nu trebuieşte), imperf. trebuia, viit. va trebui, conj. să trebuiască (nu să trebuie); când nu este impersonal, ci se construieşte cu subiect, are forme şi pentru pers. a III-a pl.: cărţile acestea îmi trebuiau (trebuiră, trebuiseră, vor trebui), cărţile acestea ţi-au trebuit.

§ 115. Unele verbe ca aprinde, arde, auzi,

pronunţă

28

§ 120. Imperfectul verbelor de conjugarea a II-a, a III -a şi a IV -a (în -i), cu excepţia celor cu rădăcina în -i, v. § 121, se scrie şi se pronunţă: tăceam, tăceai; duceam. duceai; primeam. primeai, iar al verbelor de conjugarea a IV -a în -Î, la fel cu al verbelor de conjugarea 1: hotilram, hOIărai, hotărau etc. (nu hotăream etc.). § 121. Imperfectul verbelor a căror rădăcină se termină în -i se scrie şi se pronunţă cu i: scriam. suiam etc. § 122. Imperfectul verbelor a d~l. a sta se scrie şi se pronunţă diJdeam. di.ldeai; sti.ltei.lIn, stăteai (nu dedeam. dedeai; steteam. steteal). § 123. Verbele de conjugarea a IV-a tenninate în -i se scriu şi se pronunţă la persoana I a perfectului simplu (eu) sflirşii, venii, iar la persoana a III-a (el) sfârşi, veni. § 124. Conjunctivul prezent al verbului a avea se scrie şi se pronunţă la persoana a III-a singular şi plural să aibă (nu să aibe). § 125. Auxiliarul persoanei I singular al modului condiţional optativ se scrie aş (nu aşi): eu aş citi. § 126. Imperativul negativ al verbelor a duce, a face, a zice se scrie şi se pronunţă nu duce. nu t:1ce, nu zice (nu: nu du, nu fă, nu Z1), dar imperativul pozitiv: du. fă, zi. § 127. Imperativul negativ al verbului a fi se scrie cu un singur i: nu fi supiirat; imperativul pozitiv se scrie cu doi i: fii atent. § 128. Se scrie şi se pronunţă la infini ti v: a ci/dea, a piirea, a plăcea. a prevedea (nu a cade. a pare. a place, a prevede), iar la viitor şi condiţional: VeI cădea,arci.ldeaetc. (nu va cade. arcade etc.). § 129. Formele tuturor verbe lor de conjugarea a IV-a terminate la infinitiv în îse scriu: -fie cu litera Î, dacă sunetul respectiv apare la finala cuvântului, deci la infinitiv prezent: a hotărî, la viitor: voi(vei, va, vom, veţi, vor) hotărî, la condiţional-optativ prezent: aş(ai, ar, am, aţi, ar) hotărî, la imperativ negativ, persoana a II-a singular: nu hotărî! şi la perfect simplu, persoana a III-a singular: (el, ea) hotărî; - fie cu litera â, dacă sunetul respectiv apare în interiorul cuvântului. deci la indicativ prezent, persoanele I şi a II-a plural: (noi) hotărfim, (voi) hotărâţi, la perfect compus: am(ai, a, am, aţi, au) hotărât, la perfect simplu - cu excepţia persoanei a III-a singular -: (eu) hotărâi, (tu) hotărâşi. (noi) hotărârăm, (voi) hOtăriirăţi, (ei. ele) hotărâră, la mai mult ca perfect: (eu) hotărâsem. (tu) hotărâseşi, (el, ea) hotărâse, (noi) hotărâserăm. (voi) hotărâsen1ţi, (ei, ele) hotărâseră, la viitor anterior: voi

29

fi (vei fi, va fi, vom fi, veţi fi, vor fi) hotărât, la conjunctiv prezent, persoanele 1 şi a II-a plural: (noi) să hotărâm, (voi) să hotărâţi, la conjunctiv perfect: (eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele) să fi hotărât, la condiţional-optativ perfect: aş fi (ai fi, ar fi, am fi, aţi fi, ar fi) hotărât, la imperativ persoana a II-a plural: (nu) hotărâţi!, la infinitiv perfect: a fi hotărât, la gerunziu: hotărând, la participiu: hotărât, hotărâtă, hOl~1râţi, hotărâte şi la supin: de hotărât. § 130. Se scrie, de asemenea, cu â gerunziul format cu sufixul -ând: cântând, având, făcând, coborândetc. PREPOZIŢIILE

§ 131. Se scrie şi se pronunţă de, pe, din, prin, dintre,printre, după, dân, pân, pin, dântre, pântre, pintre, dupe, cătră, pănă; vezi şi §§ 13,20,92). către, până (nu d~l, pă,

IV. FORMAREA CUVINTELOR PROBLEMELE DE ORTOGRAFIE ORTOEPIE

ŞI ŞI

DE

SUFIXE ŞI PREFIXE § 132. Sufixele -ărie, -erie. Trebuie să se facă distincţie între aceste sufixe, cel dintâi fiind legat de sufixul -ar: bere - berar - berărie (nu bererie), iar celălalt legat de sufixul -ersau independent:frizer-frizerie, loterie (nu frizărie, lotărie). § 133. -ean, -eală, -eaţă. Sufixele -ean (fem. -eană, -eancă), -eală, -eaţă se scriu şi se pronunţă cu ea după consoane, chiar după ş,j: ieşean, mureşean, blăjean, clujean (nu ieşan, mureşan, blăjan, clujan), ca şi muscelean; greşeală, oblojeală (nu greşală, obloja/ă); roşeaţă (nu roşaţă) (vezi şi § 42). După vocale, sufixele -ean, -eală se scriu şi se pronunţă -ian, -ială: buzoian (nu buzoean), croială (nu croeală) (vezi şi §53).

30

§ 134. -ământ. Sunetul ă se păstrează şi în derivatele de la cuvintele a căror rădăcină se termină cu ş: îngrăşământ (nu îngrăşemânt) (vezi şi § 6). Se scrie şi se pronunţă simţământ (nu simţimânt) şi despărţământ(nu despărţimânt), dat fiind că aceste cuvinte s-au format după modelul derivatelor de la verbele de conjugarea 1: învăţământ, legământ. § 135. -(ţ)ie, -(ţ)iune. Pentru scrierea şi pronunţarea cu -(ţ)ie sau cu -(ţ)iune se va avea în vedere criteriul istoric şi tradiţia literară. Se va scrie şi se va pronunţa achiziţie, casaţie, discuţie, explozie, iluzie, inflaţie, dar ficţiune, moţiune, naţiune, pasiune. Nu sunt recomandate formele: acţie, ficlie, naţie. Numai când motive semantice au despărţit cele două tipuri de cuvinte se vor folosi scrierea şi pronunţarea atât cu -(ţ)ie, cât şi cu (-ţ)iune: divizie (unitate militară) şi diviziune (împărţire), reacţie (chimică) şi reacţiune (politică), porţie (de mâncare) şi porţiune (de teren), raţie (alimentară) şi raţiune (judecată). Notii. Se pronunţă -(ţ)i-e ( 2 sil.), ne (2 sil.).

-(ţ)i-u-ne (3

si1.) , nu

-(ţ)ie (

1 sil.),

-(ţ)iu­

§ 136. ex-. Prefixul ex- cu sensul "fost" este singurul prefix ale cărui

derivate se scriu totdeauna cu cratimă între prefix şi cuvântul de ex-director, ex-ministru. § 137. ne-, re-o Derivatele cu prefixele ne-, re- urmate de o temă care începe cu î- se scriu cu cratimă când vocala îeste elidată: ne-nfricat (faţă de neînfricat), re-ntoarce (faţă de reîntoarce). § 138. în-o Prezenţa prefixului în- impune scrierea cu nn când se alătură la cuvinte care încep cu n: înnoda (derivat de la nod), înnoi (derivat de la nou), înnora (derivat de la nor). Când formează derivate de la cuvinte care încep cu b sau p, îndevine îm- prin asimilare: îmboldi (de la bold), împărţi (de la parte). Se scrie înalt, înainte, înapoi (nu înnalt, înnainte, înnapOl), aceste cuvinte fiind compuse din în + alt, în + ainte, în + apoi. Se scriu şi se pronunţă cu un singur n cuvintele în care nu se simte prezenţa cuvântului primitiv începător cu n: înăbuşi, îneca, înota. § 139. în- şi in- (i-). Se scrie şi se pronunţă încasa (nu incasa), dat fiind că acest cuvânt s-a format în limba română cu ajutorul prefixului în-o Se scrie şi se pronunţă incarna, intitula, nu încarna, întitula, pentru că sunt cuvinte împrumutate. bază:

31

Notă. Se scrie imbold (nu îmbold), deoarece avem a face cu un cuvânt format după modelul lui implll..... În unele cuvinte recente se roste~te şi se scrie gre~it prefixul în-: înlu111inat (sau inluminat). Potrivit cu rostirea originară, acest cuvânt trebuie scris iluminat.

§ 140. între-o Se scrie şi se pronunţă întreprindere (nu intreprindere). § 141. con- şi co-. Prefixul con- apare în concetăţean, con sătean şi, cu schimbarea lui 11 în 111 prin asimilare, în compatriot, compillimi. Se scrie şi se pronunţă însă conaţional, corupt (nu connaţional, COl1rupl): din cauze fonetice COI1- a devenit CO-, prefix existent şi în derivate de la cuvintele începătoare cu vocală: coexista, coopera. § 142. des-o Prefixul des- a devenit dez- în derivatele de la cuvintele începătoare cu b, d, g, v,m, 11, l, r sau cu vocală (vezi § 81). Se scrie şi se pronunţă deci: descoase, desfilce, desh,.l111a, desplirţi, des troieni , dar: dezbrăca, dezdoi, dezgoli, dezveli, dezminţi, deznoda, dezlega, dezn'idlicina, dezaJm'igi, dezaproba, dezechilibra, dezul1i. Nota 1. În derivatele de la cuvintele începătoare cu s, .~,j, prefixul des- s-a redus la dc-: des,'ira, desi.1rcina, de.~ela, dejup.;.1. Se scrie şi se pronunţă dezice, dar desz:Jpezi, deszifvorî. Nota 2. Se scrie

şi

se

pronunţă

deschide,

dczgheţa,

nu dc::;chide,

dejghcţa.

§ 143. dis-o Se scrie şi se pronunţă dispreţ (nu despreţ) , distructiv (nu destructiv) , p ..ml1el cu dispreţui, dislmge. § 144. dis-o Prefixul răs- a devenit dz- în derivatele de la cuvintele începătoare cu b, d, g,j, n (vezi şi § 83). Se scrie şi se pronunţă deci: rlisalalu.'iieri, ri.'iscoace, n'isfoi, rlispăr, dsturna, nlszice, dar răzbate, nlzbuna, FClzda, nlzgândi, dzjudeci.l, răzl1epot. § 145. trans-. Prefixul tnms- rămâne neschimbat, indiferent de sunetul începător al cuvintelor la care se ataşează: transatlantic, transborda, transfigura (vei § 82). lui

NotJ. În tranzitiv. tranziţie, cuvinte neanalizabile, s-a produs transformarea z, normală înaintea vocalei.

.'ii în

Alăturarea prefixului trans- la cuvinte care încep cu s impune scrierea cu ssîn derivate ca transsaharian, transsiberian, transsubstanţiere (dar nu şi în transcrie) (vezi şi § 89). § 146. ante- şi anti-. Trebuie să se facă distincţie între aceste două prefixe, dintre care cel dintâi e legat de ideea de "înainte", iar celălat de "împotrivă". Se va scrie şi se va pronunţa deci: antediluvian, antepenultim, dar antipoetic. antisocial, antitific.

32

Notă. Se scrie şi se pronunţă Însă anticameră, potrivit cu forma acestui cuvânt În limba de unde a fost împrumutat.

§ 147. Formele negative ale participiului şi gerunziului care au adverbul mai intercalat între prefix şi verb se scriu într-un cuvânt: nemaiauzit. nemaipomenit. nemaivăzut: nemaiavând, nemaiştiind. § 148. Derivatele de la cuvintele compuse din abrevieri literale se scriu cu cratimă înainea sufixului: 1. T.B.-isl.

SCRIEREA ClJVINTELOR COMPUSE § 149. Se scriu despărţite: a. Prepoziţiile compuse: de la, de lângii, de peste, de dupli, de prin, de pe, de către, de sub: pe la, pe lângii, pe sub: de pe la, de pe lângă etc. b. Locuţiunile prepoziţionale: din cauza, [aţă de, de taţii cu, din susul etc. c. Locuţiunile conjuncţionaIe: ca şi cum, pentru ca să. cu toate cii, din cauzii c,i, pentru c,i, de când. de pe când, pâmi unde, pânii pe unde, ori de câte ori, după cum etc. d. Locuţiunile adverbiale: cu anevoie, dejllr împrejur.pânii una alt", pe de o parte, pe de altii parte, pe ici pe colo. de dimineaţii, de afară etc. e. Numele proprii de localităţi compuse dintr-un substantiv urmat de un adjectiv, de alt substantiv în genitiv, de un substantiv sau adverb cu prepoziţie: Baia Mare; Gura Humomlui; BoJintinul din Deal, CrăciuneJul de Sus etc. § 150. Se scriu cu cratimă (liniuţă de unire): a. Substantive1e comune compuse din două substantive în nominativ: dUne-lup, zi-muncii, vagon-cistem;i, maşină-unealtă, meş­ ter-liiciituş, redaclor-şefetc.

b. Substantivele comune compuse dintr-un substantiv şi un adjectiv care precedă sau urmează substantivul: bună-credinţă, bună-cuviinţă, argint-viu etc.; dintr-un substantiv în nominativ şi un substantiv în genitiv: f7oarea-soarelui, gura-leului etc.; din două substantive legate prin prepoziţie: buhai-de-baltă, drum-de-fier etc., atunci când părţile componente îşi păstrează individualitatea morfologică (bunei-cuviinţe, bunei-credinţe, drumul-de-fieretc.).

33

c. Numele proprii de localităţi compuse din două substanth:e în nominativ: Broşteni-DeaJ, Popeşti-Leordeni etc. d. Substantive le compuse din verb + substantiv sau din substantiv + verb: târâie-brâu, pierde-vară, gură-cască; ·~_~:lnnă-Piatră. Strâmbă­ Lemne etc. e. Adjectivele compuse din două adjective întregi, cu sau fără vocală de legătură: literar-muzical, tehnico-ştiinţific (inclusiv din două adjective-nume de culori sau dintr-un adjectiv-nume de culoare şi unul care arată nuanţa: roşu-portocaliu, roşie-vânătă, galben-deschis, roşu-aprins) etc.; dintr-un adverb şi un adjectiv: aşa-zis, sus-numit etc.; dintr-un substantiv şi un adjectiv: nord-american, sud-american, vest-german etc.; din două adjective-nume de popoare sau numai dintr-o temă şi un adjectiv de acest fel: englez-francez, franco-elveţian etc. Notă. Adjectivele dacoromân, i,4itroromân, macedoromân, meglenoromân se scriu într-un cuvânt.

f. Prepoziţia compusă de-a din locuţiuni ca: de-a berbeleacul, de-a binelea, de-a buşilea, de-a curmezişul, de-a dreapta, de-a dreptul, de-a dura, de-a gata, de-a latul, (cu) de-a sila, de-a pururi şi din numele de jocuri: de-a puia-gaia, de-a uliul şi porumbeii etc. Notă. Se

din

scrie Însă (cu) de-amănuntul (de-amănuntul fiind simţit ca format

amănunt).

g. Locuţiunile adverbiale formate din adjectivul demonstrativ astă cu sensul "imediat precedentă" + substantiv: astă-vară, astă-primăvară, astă-noapte, astă-toamnă, astă-iarnă etc. h. Locuţiunile advcrbiale formate din prepoziţia "după" şi un substantiv: după-amiază, după-prânz etc. § 151. Se scriu într-un cuvânt următoarele categorii de cuvinte: a) Pronumele, adjectivele şi adverbele nehotărâte formate cu ori-, oare-, fie-: oricine, orice, oricare, oricând, oricum, oricât, oriunde etc.; oarecine, oarece, oarecare, oarecând, oarecum, oarecât, oare unde etc.; fiecare, fiecine, fiece etc., ca şi: orişicine, orişicum, orişicât, orişiunde etc.; fieştecare etc.; oareşicare, oareşicum etc. Notă.

Se scrie Însă: ori de câte ori, ori cu cine, ori de unde.

b. Prepoziţiile, conjuncţiile şi adverbele compuse în care fuziunea componente e de mult desăvârşită: înspre, dinspre, despre, împotriva, împrejurul, înăuntrul etc.; aşadar, întrucât, fiindcă etc.; părţilor

34

dincolo, astfel, deasupra, alaltăieri, alaltăseară, astăzi, bunăoară, dedesubt, dinainte, dinapoi, dincoace, dindărăt, încoace, încolo, încotro, înăuntnl, pretutindeni, câteodată, demult (în locuţiunile de demult, mai demult), deocamdată, desearci, deunăzi, niciodată, vreodată, totdeauna, uneori, alteori ("odată, odinioară", spre deosebire de alte ori "alte dăţi"), adeseori, deseori, arareori, rareori, totodată, altădată ("odinioară", spre deosebire de altă dată "în altă împrejurare"), devreme, laolaltă, deopotrivă, înadins, dinadins etc. c. Substantivek compuse în care părţile componente nu-şi mai păs­ trează individualitatea morfologică: audiovizual, bunăvoinţă, bunăstare, Câmpulung, untdelemn (gen.-dat. art. bunăvoinţei, bunăstării, Câmpulungului, untdelemnulU1) etc. d. Adjectivele compuse aparţinând terminologiei tehnice, formate dintr-unul sau mai multe elemente care nu există independent în vorbire şi unul care există şi independent: balneoclimateric, electromccanic, electromagnetic, electrotehnic, gastrointestinal, otorinolaringologie etc.

v. SCRIEREA

CU LITERE MAJUSCULE

§ 152. Se scrie cu iniţială majusculă primul cuvânt al oricărui text; de asemenea, se scrie cu iniţială majusculă primul cuvânt după semnele de punctuaţie care marchează sfârşitul unei comunicări: a) după punct: Săniile porniră iar încet. Frigul creştea o dată cu lumina. SADOVEANU, D. Î. 238; b) după semnul întrebării: Ce să facă? La muşteriu cu cioburi de sticlă nu putea merge. Să fugă? Unde să se ducă? Să se-ntoarcă la prăvălie! ... CARAGIALE, 0.1 133;

c) după semnul exclamării: Patria mă cheamă! Nu mai pot sta un moment! ... Plec!!! CARAGIALE, O. VII 114; d) după două puncte:

35

- când începe vorbirea directă: Dl.Goe este foarte impacient şi, cu ton de comandă. zice Încruntat: - Mam-mare, de ce nu mai vine? CARAGIALE, O. I 267; - când începe un citat: Deschise cartea şi citi: "Omul cu nevoile lui stel În centrul atenţiei noastre"; e) după punctele de suspensie: Aici nu-i nevoie de baba Aniţa ... Noroc să deie Dumnezeu! SADOVEANU, O. 1 49. Nota 1. După semnul Întrebării. după semnul exc1amării, după punctele de suspensie ~i după două puncte, când acestea nu marchează sfâr~itul propoziţiei, primul cuvânt se scrie cu iniţială mică. Nota 2. Se scrie de obicei cu vers, indiferent de punctuaţie.

§ 153. Se scriu cu pseudonimele şi poreclele.

iniţială majusculă

iniţială majusculă

primul cuvânt al

fiecărui

numele de persoane,

Notii. Articolul ~i particulele numelor proprii străine se scriu de obicei cu bei. de. der. el, la. van etc.: când acestea sunt Însă incluse în nume, se scriu cu iniţială majusculă: La Fontainc. Mile Donald, O 'Hara, Van Dyck. De regulă, numele de persoană se reproduc a~a cum sunt scrise de purtătorii lor (vezi ~i* 16X). La numele chineze~ti, numele individual de persoană format din două silabe se transcrie într-un singur cuvânt: Li Daibo, Guo Momo. Numele de persoane coreene, vietnameze, birmane ~i indoneziene se scriu cu iniţială majusculă la toate particulele componente: Aung Con. Kode Hmeng. UNu Ko Tun, UNu Mung. iniţială mică:

§ 154. Numele de personaje literare, când se folosesc pentru a denumi tipurile omeneşti corespunzătoare, se scriu cu iniţială mică: donjuan, gobseck, harpagon etc. În aceeaşi situaţie sunt numele de fiinţe mitice, când se folosesc ca nume comune: e1fi, ie1e, nimie, rusaJce, satin. tro}j etc. De asemenea, se scriu cu iniţială mică numele unor obiecte, maşini, invenţii etc. care au fost denumite cu numele inventatorului sau al creatorului lor: ford (limuzină), ohm (unitate de măsură). § 155. Se scrie cu iniţială majusculă primul cuvânt al formulelor de politeţe de tipul: Domnia sa, Exce1enţa voastră, Măria ta etc. § 156. Denumirile funcţiilor de stat, politice şi militare se scriu cu iniţială mică: deputat, domn (domnitor), general, han, ministru, paşă, preşedinte, prim-ministru, rege, secretar, senator, şah, voievod, vodă etc.

36

Notă. Se scriu cu iniţială majusculă cuvintele de acest tip care compunerea unor nume proprii de persoane: Ali-Patja, Negru- Vodă.

intră

în

§ 157. Titlurile oficiale şi onorifice, numele ordinelor şi medaIiilor de stat se scriu cu iniţială majusculă la toate cuvintele care intră în compunerea lor (cu excepţia cuvintelor ajutătoare): Meritul Ştiinţific, Ordinul "Mihai Viteazul". § 158. Se scriu cu iniţială majusculă numele proprii mitologice şi religioase: Alah, Buda, Cristos, Dumnezeu, Iehova, Jupiter, Scaraoţchi, Venera, Zeus etc. De asemenea, numele personajelor de basm: Baba-Cloanţa, Dioscurii, F~lt-Frumos, Graţiile, ParceJe, SI~lrmă­ Piatră etc. § 159. Se scriu cu iniţială majusculă numele proprii date animalelor: Azor, Gri vei , Ursu (câini); Murgu, Zefir (cai); Joian, PIăvan (boi). § 160. Se scriu cu iniţială majusculă numele aştrilor şi al constelaţiilor: Carul-Mare, Marte, Venus etc. Notă. Luna, Pămilntul ~i Soarele se scriu cu considerate nume proprii de a~tri.

iniţială majusculă

când sunt

şi teritorial-administrative se scriu cu la toate cuvintele componente (în afară de cuvintele ajutătoare): Capul Bunei Speranţe, Capul Verde, Dardanele, Delta Dunării, Marea Alb;J, Marea Egee, Marefl Mânecii, Marea Neagră, Munţii Pădurea Nei.lgr;J, Munţii Apuseni, Cmpaţii Orientali, Ccupaţii Meridionali, Oceanul ingheţat de Nord, Pamir, Ţara Oaşului. Numele generice deal, fluviu, insulă, lac, munte, peninsulă, nÎu, vale etc., când nu fac parte din denumire, se scriu cu iniţială mică: f7uviul Dunărea, râul Jiu, râul Olt etc.; dar: Balta Albă (lac şi localitate), Dealul Spirei, Capul Rediului (sat). Denumirile oficiale ale statelor se scriu cu iniţială majusculă la fiecare cuvânt (cu excepţia celor ajutătoare) care intră în componenţa lor: Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Republica Populară Democrată Coreeană, Statele Unite ale Americii etc.

§ 161. Numele geografice

iniţială majusculă

Notă. Se scriu cu iniţială mică numele punctelor cardinale: e . . t, ve.'it, .'iud, nord (răsărit. apus, miazăzi, miazănoapte); când au sensul de toponimice, acestea se scriu cu majusculă:

Tu te lauzi că Apu.mlînainte ţi s-a pus? ... Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?

EMINESCU,O. I 147.

37

Abrevierile punctelor cardinale se ~criu cu majuscule (vezi

*

l XO,e).

§ 162. Denumirile evenimentelor se scriu cu iniţială majusculă la toate cuvintele, cu excepţia celor ajutătoare: Comuna, Reforma, Renaşterea,

Unirea Principate1oretc.

Notii. Denumirile epocilor istorice ~i geologice care nu au semnificaţia unor evenimente se scriu cu iniţială mică: antichitatea, capitali,<;f1ll1l, evul mediu, feudalismul. lumea anticii, mezozoicul, palcozoicul etc.

§ 163. Se scriu cu iniţială majusculă toate cuvintele, cu excepţia celor ajutătoare, din denumirile sărbătorilor (calendaristice, naţionale etc.) : Anul Nou, Întâi Mai sau l Mai, Ziua Victoriei, Ziua Internaţională a Femeii etc.~ § 164. Denumirile oficiale ale organelor şi organizaţiilor de stat şi politice, naţionale şi internaţionale, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor de masă se scriu cu iniţială majusculă la toate cuvintele care intră în componenţa lor, cu excepţia cuvintelor ajutătoare: Guvernul României, Parlamentul României, Marele HuraI Popular, Adunarea Naţională Franceză, Camera Lorzilor, C(!!W"Ta Comunelor, Facultatea de Limba şi Literatura Român;'l, InstitutlIl de Economie Mondiahl, Inslitutul de Lingvistică "Iorgu Iordan ", Muzeul Literaturii Române etc. Nota 1. Abrevierile numelor de instituţii se scriu de asemenea cu majusculă: R.A. T.B. (Regia Autonomii de Tram;port-Bucure,~ti). Nota 2. Se scriu cu iniţială mică denumirile organelor politice administrative când au valoare de nume comun.

~i

§ 165. Numele de popoare se scriu cu iniţială mică: american, francez, român, rus etc. § 166. Titlurile publicaţiilor se scriu cu iniţială majusculă numai la primul cuvânt: România libenl (ziar). § 167. Scrierea cu iniţială majusculă se poate folosi în scopuri stilistice, când autorul vrea să scoată în evidenţă anumite cuvinte, persoane, idei etc.

VI. SCRIEREA

ŞI PRONUNŢAREANUME­

LOR PROPRII ŞI COMUNE STRĂINE § 168. Numele proprii străine se scriu cu ortografia limbilor respective, atunci când acestea folosesc alfabetul latin: Bordeaux,

38

Munchcn. Pct6fi. Racine, Shakespeare, Yale, Wall Street. Quintilianus etc., şi se pronunţă ca în limba din care provin (de exemplu: Rasin, Şecspir, UăIstrit, Cvinlilianus etc .). Nota J. Şi numele româneşti de persoane se redau aşa cum sunt scrise de lor: Con.'itantin Brâncu.~i. V. A Jec."imdri. Cezar Bol/iac, George Co.~bLJc. B.P. Ha.'ideu. C. MilIe. Anton Pann. V. Piirvan. A. Rw.;.'io, C. Negruzzi. G. TopÎrceanu.

purtătorii

Nota 2. Unele nume proprii străine care au intrat de mai multă vreme în cultura noastră se scriu cu grafia tradiţională: Londra, Mo.'icova. Praga. Var.~ovia, Viena etc. (nu Londor.. MO.'ikva. Praha. War.'izawa, Wien etc.). Se admite scrierea acestor nume cu grafia originară numai în lucrările de specialitate (în indicaţii bibliografice, hărţi, în studiile de limbă etc.). Nota 3. Numele proprii străine din statele care utilizează alte caractere de scriere decât cele latine şi chirilice se rcdau în transcrierea oficială a statului respectiv: Bangkok. BeUing. Marrakech. Okinawa.

§ 169. Cuvintele străine se scriu potrivit cu vechimea intrării lor în cele vechi şi cu o circulaţie mai largă se reproduc fonetic: fotbal, lider. miting; cele mai noi şi de circulaţie mai limitată se scriu şi se pronunţă ca în limba de origine: cow-boy "păzitor de vite în S.U.A.", limbă;

loes

"rocă sedimentară".

SCRIEREA NUMELOR PROPRII LATINEŞTI ŞI GRECEŞTI VECHI § 170. Toate numele latineşti şi greceşti vechi care nu au intrat într-o uzul1iterar se scriu ca în limbile respective (cu rezerva transliterării alfabetului grec): Quirinius, Pyrrha. fonnă adaptată în

Nota J. Numele latineşti care apar în texte greceşti vor fi folosite deci în forma lor latinească: Longu.'i; numele greceşti care apar în texte latineşti vor păstra grafia din textullatinesc: Phaedimus. Nota 2. Numele latineşti de persoană vor fi folosite în forma lor latinească ori de câte ori ele sunt enunţate în întregime (praenomen - nomen - cognomenagnomen sau numai două dintre ele); Cezar, dar C. luJiu.'i Ci:lesar: Ovidiu, dar

39

P. Ovidiu.') Nasa; Liviu, dar Titu,., Livius; Diocleţian, dar Jmp. Cae,.,. C. Aureliu,., Valeriu,., Diocletianu,., AuguMu....

§ 171. Alfabetul grec se va translitera în felul următor: a A, a B, b B y g, dar n inainte de velară r, 6., o d E, E e Z, ( z H, e 1) e, 8 th 1, i K, c, dar ch înainte de e, i: Chere, Diche, Niche K A I A, m M, Il N, v n x -, ~ o 0, o n, TI p P, r p L, s as T T, u Y, y <1>, ph ~ X, ch X \}1, ps ~ n, w o '(spiritul aspru) se transcrie h~ p se transcrie rh-, iar pp sau pp se transciu rrh-. Spiritul lin ' ,iota din diftongii improprii şi accentele nu se transcriu. § 172. Numele latineşti şi greceşti vechi consacrate în uzul literar au fost incluse în Index (p. 267). număr foarte redus de nume apar numai pentru a se evita sau grafii eronate (ZeuHnonosilab; Jupiter, nu Jupiteretc.).

Nota 1. Un pronunţări

40

Nota 2. în versuri, pentru ritm sau rimă, pot fi folosite, pe lângă formele din Index,

~i

alte forme, originare sau consacrate în uzul literar (Ahile

~i

Ahi/,

HeclIba ~i Hecabe, IlIpiter~i Joeetc.).

§ 173. Indexul de cuvinte nu cuprinde următoarele categorii de nume: - nume de popoare: epiroţi, lestrigoni.peligni etc.; - numele grupurilor de fiinţe mitice: corib,mţi, egipani, hamadriade, satiri, silvani; Eumenidele, Graie1e, Harpiile, Heliadele, Moirele, Sirene1e etc. - patronimicele: A1cmeonizi, Heraclid, -izi, Lagizi, Aleuazi, Atrizii =Agamemnon şi Menelau, Alcidul =Hercuk etc.; - numele triburilor atice: ACi:unantid, Hipotoontid etc.; - numele care intră în componenţa denumirilor geografice, reale sau mitice: Câmpii le Elisee, CâmpiiIe Flegree, Insulele FarmacL1se, Lacul Meotic, Marea Mirtoică, Stâncile Cianee etc.; - numele de sărbători: Bacanale, Tesmoforii, Panatenee etc. Categoriile de nume de mai sus se adaptează scrierii româneşti, chiar dacă sunt derivate ale unui nume nemenţionat în Index. Titlurile operelor mai puţin cunoscute pot fi adaptate prin analogie (EoliceJe, Focaida etc.). § 174. Procedeele uzuale de adaptare grafică şi fonetică sunt următoarele:

- simplificarea geminatelor: Calliope > Caliope şi a aspiratelor: Marathon > Maraton, Paphos > Pafos, Ia fel Rhodos> Rodos; velara aspirată din greceşte nu poate fi tratată la fel în toate situaţiile: Archilochos > ArhiJoh, Charon > Caron, Chersonesos> Chersones; - monoftongarea diftongilor în i şi e: Aisopos> Esop (ai rămâne însă când e redat aşa şi în latină, de exemplu Aiax), Cheiron> Chiron, Eileithyia > Ilitia, Oidipus> Edip, Praeneste > Preneste; - înlocuirea lui u (y) cu i: Scylla> Scila. Trebuie evitată pronunţarea în hiat a diftongilor eu (Zeus monosilab) şi au (Augustdisilab; excepţii: Epidaur, Minotaur, Plaut). Grupul ea este diftong numai în terminaţia eea, altfel se pronunţă în hiat: Enea. În cuvintele latineşti, i consoană se notează întotdeauna i, nu j: Seian, nu Sejan. 41

§ 175. Numele feminine greceşti şi latineşti terminate în -a şi -e se ca în româneşte: Minerva. Minervei; Niobe, Niobei (ca Zoe, ZOC1). Pentru celelalte se recomandă formarea genitiv-dativului de la tema cazurilor oblice: Artemis, Artcmidei; Ceres, Cererei; Demeler, declină

Demetrei; Dido, Didonei; Habrotonon, Habrotonei; Pallas. Palladei; Philocomasium, Philocomasici; Venus, Venerei. Există însă şi substantive masculine sau neutre, în special nume geografice, care, păstrând la nominativ forma originară, la genitiv-dativ pot avea flexiunca

ca în limba română: Asopos, Asopului; Eurus, Eurullli; Latillm, Laţiullli etc.; c preferabilă însă peri fraza: populaţia din Latillm, adierile vântului ElIrlls etc. De altfel, perifraza e singura soluţie posibilă la numele feminine în -o şi la unele în -is: poetei Safo, nimfei Calisto, frumoasei Calipso, parcei Lachesis, zeiţei Nemesis etc.

TRANSCRIEREA NUMELOR ŞI A CUVINTELOR DIN LIMBILE CARE FOLOSESC ALFABETUL CHIRILIC A. LIMBA RUSĂ § 176. Nonnele de transcriere a numelor si cuvintelor din limba rusă în limba română au în vedere mai cu seamă criteriul grafic. Astfel, indiferent de rostirea lui o, el se transcrie o: )]OMOHOCOB - Lomonosov, BOPOllHH - Borodin, nOTOJIOK - potolok, xopo~o - horoşo; literele e şi 3 se redau prin e: EBpona - Evropa, CPellop - Fedor, no€ Ma - poema. Potrivit cu ortografia românească,.H se redă prin ia la început de cuvânt şi după vocală, prin ea după consoană: RJITa - lalta, KpaCHO.HpCK - Krasnoiarsk, .H3:bIK - iazâk, KOJI.H - Kolea, BOJIOll.H - Volodea, M.HCO - measo. şi

Notă. în texte ştiinţifice (indicaţii bibliografice, studii de limbă) se admite folosirea sistemului internaţional de transliteraţie a alfabetului chirilic.

42

TABLOU DE

CORESPONDENŢE

Corespondentul românesc

Exemple de transcrire

Aa

a

AJIeKCaHllp - Aleksandr; a30YKa - azbuka

B o

b

BaKY - Baku; oYMara - bumaga

B B

v

Bl>IOOpr - Vâborg; BepHo - vemo

Litera rusească

r r

g înainte de a, o, KaJIyra - Kaluga; HOBropoll u şi înainte de - Novgorod; rpoM - grom consoane gh înainte de e, i repaCHMoB - Gherasimov; rnraHT - ghigant

LIll

d

LIoopoJIJOooB - Dobroliubov; llaJIeKO - daleko

Ee

e

Erop - Egor; MeJIeXOB Melehov; eCTeCTBO - estestvo

Ee

io

IIeTp
)K)K

3 3

)KllaHoB - Jdanov; rpa)KllaHHH - grajdanin Z

Ka3aHb - Kazan; 3aBOll - zavod

I1H

I1BaHOBO - Ivanovo; THMHpR3eB - Timireazev

fiH

MY3eH - muzei; MY)KCKOH - mujskoi

I1fi HH

ii

KJIHMaTHtIeCKHH - klimaticeskii; paOOtIHH - rabocii

43

la numele proprii

Cemâşevski

qepH:bIlli eBcKHH -

terminaţia -HH

se transcrie i K k

k, cu excepţia unor KHPOB - Kirov; KY3Heu..R cuvinte în care, -- Kuzneţk; KOMCOMOJI datorită uzului, - Comsomol s-a fixat transcricrierea lui k prin c

JIJI

Lomonosov; lesovodstvo

J10MOHOCOB -

JIeCOBO.llCTBO MM

m

H

Makarenko; problema

MaKapeHKO IIpOOJIeMa

-

Nekrasov; HaYKa

n

HeKpaCOB -

00

o

OHera -

II II

p

Polevoi; IIHTHJIeTKa - peatiIetka

P P

r

POCTOB -

C C

s

H

Onega; OTeu..

T

nauka

otet

IIOJIeBOH -

Rostov; pO.llHHa

CMOJJeHCK CeMHJIeTKa -

T

-

-

rodina

-

Smolensk; semiIetka

Tolstoi; tolkovanie

TOJICTOH -

TOJIKOBaHHe Yy

u

Y~aKoB -

Uşakov;

ytIHTeJICTBO -

f

4>a.lleeB -

ucitelstvo

Fadeev; fizkuItura

CPH3KY JIbTypa -

xX

h

qexoB -

Cehov; xapaKTep

I1;HOJIKOBCKHH MOJIo,lleu.. -

44

-

Ţiolkovski;

molodeţ

harakter

q tI

c înainte de e, i ce înainte de a ci înainte de 0, U, consoane şi la sfârşit de cuvânt

IIIm

ş

â

BbIBaJIOB - Bâvalov; llaBbIlloB - Davâdov; CaJITbIKOB - Saltâkov; 5bICTPO - bâstro

i (nu se notează AcpaHaCbeB - Afanasiev; decât înaintea lui TypreHbeB - Turgheniev; TpeTb51 - tretiia; e şi 51 şi după tI) petIb - reci

3

1010

5I 51

şinel

OTbe3ll - otezd

hI bI

3

llIHHeJI -

nu se transcrie

înainte de a înainte de 0, U şi la sfârşit de cuvânt

b b

Şolohov;

şei

înainte de e, i

şce

b

III OJIOXOB -

~ellpHH - Şcedrin; nr.eKa - şccka; nr.HIItIHKH - şcipciki nr.aBeJIb - şceavel nr. YKa - şciuka; TOBapHnr. - tovarişci

şc

b

qeTBepTHHOB - Cetvertinov; qHtIHKOB - Cicikov;tIHCJIO - cislo qaIIaeB - Ceapaev; rOHtIapOB - Goncearov; tIac - ceas ITetIopa - Peciora; qy5aKoB - Ciubakov; qKaJIOB - Cikalov; llOtIKa - docika; IIOtITa - pocita; ytITHBO - ucitivo; ytIpe)KlleHHe - ucircjdenie; BpatI - vraci

e

a3pOIIJIaH - aeroplan; 3IIoxa - cpoha; 3TOT - etot; II03Ma - poema

iu

IOpa - Iura; qeJIIOCKHH - Celiuskin; ClOlla - siuda

ia iniţial şi după

5IKOBJIeB - lakovlev; 3051 - Zoia; eJIerH51 - eleghiia ea după consoană qeJI515HHCK - Celeabinsk; BaH51 - Vanea; M51CO - measo vocală

45

B. LIMBA BULGARĂ şi comune din limba bulgară regulile stabilite pentru limba rusă, cu următoarele diferenţe:

§ 177. Transcrierea numelor proprii uffilează

Bulgară

Română

Exemple

r

r înainte de b K K înainte de b

gh ch

KbopaB

~~

şt

~a

rbOJI

-

-

ghiol: rbOH - chiorav

şta; ~ ype~ -

rrpo~aBaHe -

b după consoa-

b

ă

b

ştureţ:

proştavane

ghiol; CbOMra chiorav

-

KbopaB -

JIbPT -

dărt; llb}Kll -

dăjd; Mb}K

rbOJI -

nele r, K, C urmat de o

ghion

-

-

măj: brbJI -

siomga:

ăgă1.

VII. DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE § 178. Când un cuvânt nu se termină într-un rând, se vor trece în rândul următor numai silabe întregi. Despărţirea în silabe a cuvintelor se face astfel: a) dacă vocala e urmată de o singură consoană, aceasta trece la silaba următoare:

le-ge, o-ră;

b) dintre două vocale succesive (în hiat), prima aparţine silabei dinainte, a doua celei următoare: ce-re-a-Ie, lu-a; i şi u semivocale, între două vocale, trec la silaba următoare: ba-ia. no-uă; c) dacă vocala e urmată de două sau mai multe consoane, prima consoană aparţine silabei dinainte, cealaltă - sau celelalte - silabci următoare (excepţiile se vor vedea mai jos): ac-tiv, as-tăzi, mul-te, os-

cior; as-pnl, con-tra: mon-stru; 46

d) când prima consoană este b, c, d, f, g, h, p, t, v, iar a doua este 1 sau r, amândouă consoanele trec la silaba următoare: a-bre-vi-a. a-cru, co-dru, a-fhl, a-gro-nom, si-h/ă, su-plu, a-tlet, li-tm, de-vre-mc:; e) gmpurilc ct, cţşi pt,pţprecedate de consoane se despart: onc-tuos, [Junc-taj, func-ţi-e, sanc-ţi-u-ne; sompt-tu-os; pre-emp-ţi-u-ne; f) cuvântul jertfl! se desparte în jert -f..7: g) la cuvintele compuse şi la cele derivate cu prefixe, precum şi la unele derivate cu sufixe (derivate de la teme terminate în grupuri consonantice cu sufixe care încep cu o consoană), despărţirea în silabe se face, de preferinţă. ţinându-se seama de părţile componente, atunci când cuvântul e analizahil: de-spre (nu des-pre), drept-unghi (nu dreptunghi), in-egal (nu i-negal), ne-stabil (nu nes-tabil), sub-linia (nu sublinia), vârst-nic (nu vâr-stnic).

VIII. ABREVIERILE § 179. Pentru o cât mai bună folosire a scrisului ca mijloc de comunicare. nu se vor folosi prescurtări de cuvinte care pot face lectura dificilă. Nu se va scrie f. în loc de foarte,p. sau pt. în loc de pentru, as. în loc de 'lsupra. § 180. Se stabilesc următoarele categorii de abrevieri: a) simbolurile în chimie, fizică, matematică: Hg = mercur, Mg = magneziu, O = oxigen, 1 =lllngime, n = număr întreg; b) măsurile: m =metm, kg =kilogram, km =kilometru, A =amper, V = volt; c) prenumele de persoane: 1. L. Caragiale = Ion Luca Caragiale; d) indicaţiile bibliografice: art. = articol, cap. = capitol, cf = confer "compară", f sau l = folio, ib. sau ibid. = ibidem, ido = idem, lua. cit. = lucrarea citată, op. cit. =opera citată, p. sau pag. =pagină, pass. =passim "în diverse locuri", r. = rând, r (la umărul cifrei) sau t J =recto, urm. = llnnătoare1e, V. = vezi, v (la umărul cifrei) sau VO = verso, vol. = volum; e) numele punctelor cardinale: N =nord, S =sud, V = vest, E =est,

47

f) N.B. = nota bene (indicaţie prin care se atrage în mod deosebit P.S. = post-scriptum (indicaţie prin care se arată că după

atenţia),

semnarea unei scrisori urmează un adaos)~ g) titlurile academice: acad. = academician. arh. = arhitect. dr. = doctor, ing. = inginer, praf = profesor; h) gradele militare: lt. = locotenent, serg. = sergent; i) formulele de adresare: d-ta = dumneata, dv .. dvs. sau d-voastră = dumnea voastră; j) alte abrevieri: a.c. = anul curent. cca = cin·;I ..aproximativ", d.a. = dupii-amiază, d.e. sau de ex. = de exemplll, e.n. = al erei noastre (anul sau secolul erei noastre), etc. = etcaetera "şi celelalle", Î.a. = înainte de amiazli,î.e .n. =înainte de era noastâ/, nr. =numiirul, obs. =observaţie etc.

PUNCTUATIA , INTRODUCERE

În vorbire se stabilesc raporturi logice între cuvinte, grupuri sintacşi propoziţii care formează unităţi aparte din punctul de vedere al înţelesului. Pentru a exprima aceste raporturi, vorbirea omenească foloseşte, în afară de procedeele gramaticale, pauzele, intonaţia şi întreruperea şirului comunicării. Exprimarea în scris necesită întrebuinţarea unor mijloace grafice cu ajutorul cărora să poată fi redate aceste din urmă procedee. Astfel se explică crearea puncmaţiei - un sistem de semne convenţionale care au tice

rolul de a marca în scris pauzele, intonaţia, întreruperea cursului vorbirii. Semnele de punctuaţie au caracter convenţional, pentru că forma lor nu e cerută de natura conţinutului exprimat. De altfel, iniţial, câteva dintre ele puteau fi folosite unul în locul altuia. Încetul cu încetul s-a ajuns însă la generalizarea întrebuinţării unui anumit semn de punctuaţie pentru o anumită situaţie. Fixată prin tradiţie, folosirea semnelor de punctuaţie, cu valori bine precizate, a devenit indispensabilă pentru toţi cei care vor să-şi exprime clar gândurile în scris. Dacă se observă totuşi o oarecare lipsă de consecvenţă în folosirea lor, aceasta se datoreşte faptului că, uneori, procedeele gramaticale sunt suficiente pentru a exprima raporturile dintre unităţile de înţeles ale vorbirii. În general însă folosirea greşită sau omiterea semnelor de punctuaţie duce la confuzii şi la denaturarea conţinutului comunicării. Necesitatea de a exprima cât mai clar ideile în scris, pentru ca ele să fie mai uşor şi deplin înţelese, a făcut să crească în ultima vreme interesul pentru stabilirea normelor de folosire a semnelor de punctuaţie. 49

Cunoaşterea tuturor situaţiilor în care se impune folosirea unui anumit semn de punctuaţie duce Ia stabilirea unor reguli de punctuaţie, de elaborarea cărora se ocupă capitolul de faţă. Uneori semnele de punctuaţie pot fi întrebuinţate pentru a scoate în relief anumite valori stilistice. În asemenea cazuri nu se pot da reguli, folosirea semnelor de punctuaţie rămânând Ia aprecierea celui care scrie. Este obligatoriu totuşi ca semnele de punctuaţie cu funcţiune stilistică să nu contravină regulilor bazate pe necesităţi gramaticale.

* Semnele de punctuaţie au fost folosite, Ia început, pentru a marca limita dintre cuvinte. Le întâlnim, cu această valoare, în documente epigrafice foarte vechi. Pe tablele eugubine 1, în partea scrisă cu caractere etrusce, fiecare cuvânt este urmat de două puncte (:); în partea scrisă cu caractere latine, cuvintele sunt despărţite prin punct (.). Forma semnelor de punctuaţie a variat foarte mult de-a lungul timpului. într-o inscripţie din Atena (450 Le.n.), cuvintele sunt separate prin câte trei sau patru puncte. Aceste puncte sunt aşezate în linie dreaptă verticală (.), în triunghi ( ... ), în careu (: :) sau în romb ( ... ). În alte inscripţii greceşti, în locul punctelor apar diverse figuri arbitrare: romburi, ramuri, inimi, cruci. După sigle (litere care alcătuiesc o prescurtare) apare adesea un romb sau un X. În inscripţiile latine, cel mai frecvent semn de punctuaţie este punctul rotund (.). Cel mai vechi însă este punctul de formă pătrată (.). Alte semne de punctuaţie care apar sunt: ~(în inscripţiile îngrijite), / (mai rar), nişte desene în formă de frunzuliţe (începând din epoca lui August şi până într-o perioadă destul de recentă) şi, în mod neobişnuit, semne de o formă cu totul originală, ca, spre exemplu, o pasăre. în felul acesta, semnele de punctuaţie au ajuns să fie un mijloc de omamentaţie; de aceea se puneau uneori după fiecare silabă. Cel mai folosit semn de punctuaţie a fost punctul alb (o) sau negru (.), care putea fi întrebuinţat şi ca semn de abreviere, după iniţiala unui prenume sau după un cuvânt prescurtat prin una ori mai multe litere. lTable de bronz,datând aproximativ din secolul al VII-lea Le.n., găsite În localitatea Eugubio din Italia.

50

în general, toate aceste semne de punctuaţie, indiferent de formă, aveau rolul de a despărţi între ele cuvintele (întregi sau prescurtate). Spre deosebire de celelalte, punctul, aşa cum am arătat mai sus, era întrebuinţat şi ca semn de abreviere. Aristofan din Bizanţ (secolul al II-lea î.e.n.) este primul care a folosit semnele de punctuaţie pentru a delimita unităţile de înţeles: punctul perfect (-), corespunzător punctului nostru, subpunctul (.), marcând suspensia unei fraze neterminate, şi punctul mediu (.), corespunzător virgulei noastre. Sistemul lui Aristofan din Bizanţ a avut o largă răspândire, dar nu s-a generalizat. Deşi a început să se înveţe în şcoli, punctuaţia lui a fost puţin pusă în practică. Copiştii nu o foloseau. Primele manuscrise care au semne de punctuaţie datează aproximativ din secolul al VIII-lea e.n. Semnele de punctuaţie au continuat însă să fie variate, atât ca formă, cât şi ca întrebuinţare. Abia o dată cu descoperirea tiparului s-a născut punctuaţia modernă, cu semnele pe care le folosim şi azi: punctul, virgula, punctul şi virgula, semnul întrebării şi semnul exclamării. Aceste semne s-au generalizat în scrierea tuturor limbilor, cu câteva excepţii. De pildă, în texte scrise în limba greacă veche şi modernă, se folosesc, între altele, următoarele semne: punctul superior( .), care are valoare de punct şi virgulă sau de două puncte; punctul şi virgula, care corespunde semnului întrebării din sistemul nostru.

* Ca şi în alte scrieri, cel dintâi semn de punctuaţie folosit în scrisul românesc este punctul. El apare în cele mai vechi texte scrise la noi cu chirilice, atât în limba slavă, cât şi în româneşte. La început, punctul nu marca numai sfârşitul de frază, ci separa şi propoziţiile din interiorul unei fraze, uneori chiar grupuri de cuvinte şi cuvinte izolate. Virgula apare sporadic, cu funcţiunea pe care o are astăzi, din secolul al XVI -lea, confundându-se însă uneori cu punctul. Tot în secolul al XVI-lea începe să apară, după modelul scrierii greceşti, semnul întrebării redat prin punct şi virgulă. Această particularitate stăruie până în pragul secolului al XVIII-lea, dar între timp, încă din secolul al XVII-lea, se introduce şi semnul întrebării

51

asemănător cu cel de astăzi. În unele tipărituri, cele două semne de întrebare alternează. Faptul că semnul întrebării se pune ahia la sfârşitul propoziţiilor şi al frazelor interogative creează dificultăţi pen(lU cititor. Când cineva îşi exprimă gânduri le în scris. sensul interogativ al constmcţici este prezent în mintea lui încă de la începutul propoziţiei sau al frazei. Situaţia se schimbă însă când altcineva citeşte această construcţie. Pentru a remedia acest neajuns, în scrierea spaniolă, în afară de semnul întrebării pus la sfârşitul propoziţiilor şi al frazelor interogative, se pune unul şi la început, de astă dată în poziţie răsturnată. Şi în scrierea noastră semnul întrebării înainte de propoziţiile interogative apare sporadic în câteva texte din secolul al XX-lea, ca unnare a influenţei spaniole. Două puncte încep să apară în secolul al XVII-lea, fie pentru a anunţa o ci tare , fie pentru a introduce o enumerare sau o explicaţie. Semnele citării de tip actual se întâlnesc întâi în tipăriturile ardelene ale secolului al XVII-lea; în principate se folosesc, în aceeaşi epocă, pentru a cuprinde citarea, parantezele. Acestea însă au şi funcţiunea parantezelor de azi: explicaţii, cuvinte incidente, indicaţii bibliografice. Punctuaţia completă, aşa cum se foloseşte astăzi, apare abia la începutul secolului al XIX-lea, mai întâi în cărţile tipărite în Transilvania şi apoi în cele din principate. Sub influenţa tipăriturilor, punctuaţia ajunge să fie aplicată apoi şi în scrisul de mână.

PUNCTUL § 181. Semnul grafic numit Il u n c t marchează pauza care se face în vorbire între propoziţii sau fraze independente ca înţeles. El se pune de asemenea la sfârşitul unor fraze şi propoziţii independente, grupuri de cuvinte sau cuvinte izolate care echivalează cu propoziţii independente şi după care vorbirea nu mai continuă. Săniile pornirei iar încet [.]1. Frigul creştea o dată cu lumina [.J Printre gnlmezi de nouri. se vedea luna în aburi violeţi [.J SADOVEANU,D. Î. 238; Iîntrc paranteze drepte se dau semnele de punctuaţie care ilustrează situaţiile discutate.

52

Sfântul Petrea întreabă dinlăuntru: - Cine-i acolo? - Eu [.] - Cine eu? - Eu [.] Ivan [.] - Şi ce vrei? - Tabacioc este? - Nu-i [.] - Votchi este? - Nu-i[.] - Femei sunt? - Ba [.] CREANGĂ, P. 308. § 182. Punctul apare şi înaintea propoziţiilor sau a frazelor independente introduse prin conjuncţia şi, când aceasta nu are rolul ei obişnuit de conjuncţie coordonatoare, ci sugerează succesiunea neîntreruptă a unor acţiuni. (Cu acest rol conjuncţia şi apare mai ales în stilul narativ). Dorpniţa i-a dat cuvânt că aşez are să fie [.] Şi a venit şi ziua nunţii. GALACTION,O. I 173. Notă.

Unii scriitori, spre a reproduce un anumit fel de a vorbi în care se fac fiecare propoziţie, fragmentează fraza, punând punct după fiecare propoziţiile care o compun. Prin acest procedeu se dă o mai mare importanţă fiecărui membru al frazei, accentuându-i-se nuanţa de independenţă.

pauze dintre

după

Fărâmiţarea frazei apare atât în cadrul coordonării, cât şi al su bordonării. în cazul coordonării, poate fi fragmentată fraza formată din două propoziţii principale: Bravo! răcniră mesenii din toate părţile, bătând din palme [.] Iar Zamfiriţa râdea înveselită lângă mine. SADOVEANU, O. III 97 sau din mai multe propoziţii subordonate de acelaşi fel, care depind de aceeaşi regentă:

Eu mă duc aşa cu nevasta asta [.] Să-i ţin de urât [.] Să-i arăt unde-i casa comunei [.] Să aibă şi ea un avocat ş-un martor. SADOVEANU, B. 190. Tot astfel, orice subordonată poate fi separată de regenta ei prin punct:

53

Uniţi-vă pentru înfrliţire şi pace [.] Ca să aibă în sfârşit răgaz neamurile să-şi aducă fiecare tributul de bine la progresul umanităţii. SADOVEANU,E. 32. Punctul se foloseşte în Ulmătoarele situaţii: § 183. După propoziţii enunţiative: a) independente: Era linişte împărătească 1.] GALACTION, O. 1 167~ b) după fraze alcătuite din propoziţii enunţiative care se găsesc în raport de coordonare: El sări din căruţă, desprinse caii pe de lături şi plecă spre mulţime r.] SLA VICI, O. 1 215; c) după fraze formate din propoziţii enunţiative care se află în raport de subordonare: Ca să nu mai riimâie repetent şi anul acesta, mam-mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-I ducă-n Bucureşti [.] CARAGIALE,O. I 267. § 184. La sfârşitul unei propoziţii optative sau la sfârşitul unei fraz~ alcătuite din propoziţii dependente de o optativă, când tonul nu esh~ exclamativ: Floricica mac ului , jelui-m-aş şi n-am cui [.] TEODORESCU, P.P. 279. § 185. După propoziţiile dubitative enunţiative: Vor fi fost fericiţi în ţara lor[.] SADOVEANU, N.P. 146. § 186. La sfârşitul unei propoziţii imperative sau al unei fraze dependente de o imperativă, când acestea sunt rostite pe un ton neutru, care le atenuează caracterul imperativ: Urcaţi în vârfuri de catarg Şi puneţi steagul de plecare [.] MACEDONSKI, O. 1 59; Spune-ne povestea cu împăratul Măzărean [.] SADOVEANU, O. VIII 398; Vino-n codru la izvorul Care tremură pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund [.] EMINESCU, O. 1 75. § 187. La sfârşitul unei fraze alcătuite dintr-o propoziţie exclamativă urmată de propoziţii subordonate - întrucât până la sfârşitul frazei tonul exclamativ se pierde:

54

Ce n-aş fi dat să mă lase profesorii în pace, ca să Învârtesc degetele mari, unul împrejurul celuilalt, din ce în ce mai repede, din ce în ce mai încet, dupli cum lecţia curgea mai repede sau mai pe gândite [.] DELAVRANCEA,H.T.55. § 188. La sfârşitul unei propoziţii interogative indirecte: Tata a întrebat însă câte exemplare vom trage [.1 CAMIL PETRESCU, P. 197. Notii. Unii scriitori pun câteodată punct se găse~te o propoziţie interogativă directă:

~i după

o

frază

în interiorul

căreia

Codrllle, codrllţllle. Ce mai faci. driiguţllle, Cii de când nu ne-am viizlIt MlIltii vreme ali trecllt Şi de când lJl-am depiirtat MlI/tii/lImeamÎmblatl.1 EMINESCU,O. I 123. Punctuaţia

aceasta e justificată de faptul că intonaţia interogativă a Ce mai faci. driigllţll/e? se pierde până la sfâr~itul frazei. Cele patru propoziţii care urmează sunt rostite pe un ton enunţiativ ~i, ca atare, e firesc ca după ele să se pună punct. propo~~i{iei

§ 189. În ceea ce priveşte punctuaţia grupurilor de cuvinte, a propoa frazelor care se află in paranteză, se disting două situaţii: a) Când paranteza intervine la sfârşitul unei propoziţii sau fraze, punctul se pune după paranteză: ziţiilor şi

NLlmeralul ordinal îşi p~lstreaz,1 totdeauna articolul posesiv: a cincea sesiune, sesiunea a cincea (nu sesiunea cincea) r.] b) Când o propoziţie independentă sau o frază se află în întregime în paranteză, punctul se pune in interiorul parantezei: Unele substantive au o foml,1 deosebită şi pentru vocativu/ singular: în -e sllbstantivele masculine şi în -o cele feminine. (Alteori însă forma de vocativ este identică cu cea de nominativ-acLlzativ: frate, mamă [.]) § 190. Nu se pune punct după titlurile de cărţi, de opere literare, muzicale. De asemenea nu se pune punct nici după formulele de adresare (din scrisori, cuvântări etc .); în asemenea formule, substantivele fiind În cazul vocativ, după ele se foloseşte virgula sau semnul exclamării. § 191. Se pune punct după următoarele abrevieri: abrevierile formate din prima literă de la începutul cuvântului (O[.]N[.]U[.], S[.]U[.]A[.]), precum şi cele fomlate din prima silabă a cuvântului plus 55

consoana sau grupul de consoane cu care începe silaba a doua (cap[.] pentru capitol, op[.] citI.] pentru opera citată; vezi § 180). În aceste cazuri, punctul nu mai este un semn de punctuaţie. deoarece nu marchează o pauză. EI este un semn ortografic, pus în locul mai multor litere care nu se scriu. § 192. Nu se pune punct după abrevierile formate din prima şi ultimele litere ale cuvântului (d-ta), nici după abrevieri ca Tarom. Romarta, pentru că ele s-au asimilat substantivelor. De asemenea, simholurile şi prescurtările în chimie. fizică. matematică (O. H. km./. kg). ca şi punctele cardinale (N, S, E. \1), se scriu fără punct, conform tradiţiei (vezi § 180).

SEMNUL ÎNTREBĂRII § 193. Sem nul î n 1 re h ă r i i e folosit în scriere pentru a marca sau a frazelor interogative. Se pune semnul întrebării după cuvintele, grupurile de cuvinte, propoziţiile şi frazele care au un caracter interogativ şi care sunt întrebări directe: Aha, da! cel?J povestea[?] cine[?J care poveste [?J SADOVEANU,O. VIII 400; - Ei, flăciiule. de pe unde [?J ... Ce viinturi[?]. .. Pe la noi ... ai!?]. .. şi de ce[?J ... DELAVRANCEA, H.T. 5. § 194. Se pune semnul întrebării la sfârşitul unei propoziţii interogative directe: Da shlnină nu-i în pod!?] unt nu-i[?J ouă nu-s!?] CREANGĂ, P. 9. § 195. Se foloseşte semnul întrebării după un pasaj interogativ în care se redau spusele cuiva în vorbire indirectă, fără a se folosi verhe de declaraţie şi conjuncţii (procedeu denumit vorbire indirectă liberă): Se sp~lrseseră sticlele şi acum se scurgea răm,lşiţa vinului. Ce să facă!?] La muşteriu, cu cioburi de sticlă nu putea merge. Să fugă!?J Unde s,1 se duc,I!?] Să se-nloarcă la prăvălie! ... CARAGIALE. O. I 133. intonaţia propoziţiilor

Notă. Este nerecomandabilă folosirea semnului Întrebării interogative indirecte, a~a cum apare În exemplul următor:

Se-ntre:JbJ ce să facă!?! TOPÎRCEANU, P. 139.

56

după propoziţiile

§ 196. Semnul întrebării se pune la sfârşitul unei fraze compuse din dependente de o propoziţie interogativă directă care se află la începutul frazei: propoziţii

Iar vrei să te pupe cucul annenesc şi sli tt> JjJurce. ca sii nu-ţi mearg,' hine toată ziua[?] ... CREANGĂ, A. 52; De ce hoala .5i moartea să fie partea voastdi. C:Înd ei în hog;lţia cea splendidă şi vastii Petrec ca ~.,i în ceruri. n-au timp nici de-a nwri[?] EMINESCU . O. 1 59. § 197. Se pune semnul retorice:

întrebării după propoziţiile

interogative

Care c mai mândn1 dec<Ît tilJe Între tOi.lte ţările sem,lnate de Domnul prc p,lm<Înt[?j RUSSO, S. J25. Notii. Este

nerecomandabilă

folosirea punctului în asemenea situaţii:

Vezi? Nu ţi-ilm .'puseu d tutunul nue lucru bun /./CARAGIALE,O. I 277.

§ 198. Semnul întrebării se pune la interogative ClI caracter dubitativ-deliberativ: înţelege:

Cum adiciI:' Sel nu pot eu

sfârşitul

construcţiilor

visez ori sunt trcazl?1

CARAGIALE, O. II 264;

Oare Sel se Însoare. ori să nu se însoare [?] NEGRUZZI, I 71. § 199. Se pune semnul întrebării după o propoziţie interogativă incidentă, intercalată într-o propoziţie enunţiativă sau între două propoziţii enunţiative şi izolată de restul frazei prin pauze: I-a rămas şi un copil. o fetiţ;} care - cum să spun[?] -. care e un fel de ghimpe Între ei ... lin copil. vai! destul de rău crescut. SADOVEANU, D.M.4; Atunci treci, Ghiţă. pe la nenea Zaharia p-acasă şi lasă-i vorb,l coanei Joiţichii - nu-i aşa, nene Zahario [?] - să fie aş,} de bună să nu se supere dacă om Înt<Îrzia de la dejun ... avem ceva politic" de vorbit Între bărbaţi. CARAGIALE, O. VI 83. § 200. Când comunicarea este interogativă şi exclamativă în acelaşi timp, se pune semnul întrebării însoţit de semnul exclamării:

- Pe mine, fata lui Hagi

C"nuţ,1. să-ndrăzneşti

păcătosule,janghinosllle şi râiosllle

- Tu eşti mă.

tu sli m"

baţi,

[!?]... CARAGIALE. O. II 228; tragedianule [?!] GALACTION, O. I 131; 57

A! de ce mai d" Dumnezeu omului fericire. dacă e să i-o ia înapoi [?!J De ce nu moare omul ccÎnd e fericit [?!j De ce am trăit eu s-ajung la ilşa ceva [?!] CARAGIALE, O. VI 24. § 201. Dacă, Într-o conversaţie, unul dintre interlocutori ia atitudine la un moment dat numai prin mimică şi gesturi (exprimând diferite sentimente), replica aceasta e redată În scris prin semnul Întrebării când mimica arată o nedumerire sau prin semnul exclamării când mimica ţine locul unei exclamări (vezi şi Semnul exclamării. § 211). - Ei, da! şi Costică ... - [?J ... - CosticăArion ... CARIAGIALE,O. 1300. În cazul când reacţia are caracter interogativ şi exclamativ În acelaşi timp, se pun ambele semne de punctuaţie: Patroana (cu ochii calzi): Şi de ce mă iubeşti? Mi tică (rămâne năuc) [ !!!?] Patroana (frumoasă, furioas(1): Înţelegi sau nu înţelegi? .. CAMIL PETRESCU, T. 1 567: Mitică: Acum în urm", c{ind am fost la d-ta... Nu ştiu ce s-a întâmplat cu mine atunci ... Patroana: [?!] Mitică: Nu ştiu ... CAMIL PETRESCU, T. I 562. Notii. Se întâmplă uneori ca replica bazată numai pe mimică să fie urmată de exprimarea prin cuvinte a De exemplu:

mirării,

surprinderii, nedumeririi interlocutorului.

- A iubit, de altfel, domnule, o altii femeie, nu pe aceastii doamnii Maria Miine.'icu. - / !?/ Totll!ji i-a adresat .'icrisoare, În clipa .'iinllciderii, ariitând fării echivoc cii din pricina ei se omoarii ... CAMIL PETRESCU, P. 3~N. § 202. Titlurile care au caracter interogativ prezintă două situaţii diferite: a) Când sunt considerate propoziţii interogative indirecte,depinzând de o regcntă neexprimată, nu primesc nici un semn de punctuaţie (vezi Punctul, § 188): Cum am învăţat româneşte (titlul unei povestiri de C. Negruzzi)~ b) Când sunt propoziţii interogative directe, se spune la sfârşitul lor semnul Întrebării: Ce-i de făcut [?J (titlul unui roman de Cemâşevski).

58

întrebării între paranteze rotunde pentru a autorul are rezerve sau îndoieli faţă de o afirmaţie anterioară: Dar era un fel de laudă gratuită, ca şi când cuvintele cU" fi fost tocite de sens şi trebuiau umflate: "G. D. Ladima un stnllucit talent" sau "a fost unul dintre cei mai lăudaţi [(?)J poeţi de azi". Una vorbea chiar de "o mare pierdere pentru literatura românească". CAMIL PETRESCU, P. 373.

§ 203. Se pune semnul

arăta că

SEMNUL EXCLAMĂRII § 204. Sem nul e xcI am ă r i i marchează grafic intonaţia frazelor şi a propoziţiilor exc1amative sau imperative. Semnul exc1amării se pune de asemenea după interjecţiile şi vocativele care exprimă stări afective şi sunt considerate cuvinte (sau părţi de frază) independente. § 205. Se pune semnul exc1amării după o propoziţie exc1amativă, care poate fi completă sau eliptică de predicat: Ce ochi frumoşi avea Margareta în sara aceea [fJVLAHUŢĂ,N. 65; lrină, mare cumpănă [!] SADOVEANU, O. 1 152. Notil. Este greşită folosirea punctului în asemenea situaţii: Vom merge pe lIrmil/a teatru. E o pie...il a.~a de {IT/moasil/.' VLAHUŢĂ, N. 31.

Într-o înşiruire de exc1amaţii, se pune semnul exc1amării după fiecare termen al înşiruirii, dacă se accentuează asupra fiecăruia: Licenţiat în drept[!] tânăr eminent f!] irezistibil orator f!] caracter mare [f] idei generoase f!] ... Desigur, mi-am zis eu, iată un cetăţean de mare viitor. CARAGIALE,O. 1 249. § 206. Se pune semnul exc1amării după o propoziţie imperativă, completă sau eliptică de predicat: În această pace adâncă, în această fântână dintre munţi, plină de chipul şi de aleanul soarelui, pocni răcnetul deznădăjduit: Fugiţi [!] Fugiţi [!]GALACTION,O. 1 160; La Peleş [fJ şi mai iute [f]CARAGIALE,O. II 130. § 207. Se pune semnul exc1amării după o frază care se termină cu o propoziţie cu caracter exc1amativ sau imperativ: Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul homului, unde lega mama 59

o şt1ră cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuil, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi băieţii de-a mijoarca, şi la alte jocuri şijucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acuma inima de bucurie [!]CREANGĂ, A. 33. § 208. Se pune semnul exclamării după propoziţiile exclamative incidente. Aceste propoziţii sunt închise între paranteze sau pauze: Iar Caraiman ... - apoi las pe el [!] - credeai că-i apucat de friguri. SADOVEANU,O. 1 73; Încet, prin întuneric, şi-a tras fusta de lână, s-a învălit bine c-o caţaveică veche de douăzeci de ani (unde mai găseşti acu aşa caţaveici [!]), s-aîmbrobodit şi s-a cinchit înaintea vetrei. SADOVEANU, O. I 329. § 209. Se pune semnul exclamării după interjecţii: A[!] a căzut un ghiveci cu flori. CAMIL PETRESCU, P. 203; Ei [!] acuma, unde mergem? îl întrebă Costică. CARAGIALE, O. II 215. Atunci când se repetă o interjecţie şi fiecare membru al repetiţiei este independent, adică după rostirea lui se face o mică pauză, se pune semnul exclamării după fiecare interjecţie: A[!] a[!] a[!] mi-a scos alta! Măsea nevinovată. CARAGIALE, O. VI 204. De asemenea, Într-o serie de interjecţii diferite, se pune semnul exclamării după fiecare interjecţie: U[!] O[!] Pi[!] Bre[!] Ce seandal!NEGRUZZI, I 228; N-apue sărăspunz, domnule, şi şart[!] part[!] trose[!] pleose[!] patru palme: îmi turteşte pălăria şi mi-o aruneă cât colo. CARAGIALE, O. VI 202. Atunci când prin repetarea interjecţiei se obţine o construcţie care formează o unitate, iar Între membrele repetiţiei nu se fac pauze, se pune semnul exclamării după ultima interjecţie, între diversele elemente punându-se virgulă sau cratimă. Hei, hei[!] Nu ştiţi dumneavoastră ee poam-a dracului e Harap-Alb aista. CREANGĂ, P. 230; He-he-he[!] râse jupân Năstase, s-au trecut acele vremuri! SADOVEANU,O.I286. 60

Dacă interjecţia face parte dintr-o expresie exclamativă, se pune semnul exclamării după întreaga expresie: Vai de mine[f] nu-i bună asta! CARAGIALE, O. II 70. Când interjecţia are în acelaşi timp sens exclamativ şi interogativ, semnul exclarnării este însoţit de semnul întrebării: Mioara surprinsă, încântată, acesta fiind felul ei de receptivitate artistică, normal: A[f?] Dl. Tulpină?CAMIL PETRESCU, T. II Il. Se pune însă de obicei virgulă după interjecţie, dacă aceasta e unnată de un substantiv în vocativ: 0[,] mamă, dulce mamă, din negură de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi. EMINESCU, O. 1 129. Nu se pune nici un semn de punctuaţie după interjecţiile urmate de un vocativ cu care formează o unitate în rostire (vezi § 229). § 210. Se pune semnul exclamării după exclamaţii redate prin substantive la cazul vocativ, izolându-se astfel de restul propoziţiei sau al frazei printr-o pauză: Doamne [f] bine-ţi mai şede,jupâneşică; parcă eşti una de-a noastre. CREANGĂ,P. 129. Atunci când un vocativ se repetă şi intensitatea tonului rămâne aceeaşi, se pune semnul exclamării după fiecare vocativ: - O, fraţii mei iubiţi, ia uitaţi-vă în oglinda asta, gândiţi-vă la părinţii noştri şi să vedeţi ce grozăvie! Doamne [f] Doamne [f] ce să facem? CARAGIALE, O. 1 121. Se poate pune semnul exclamării după titlul- exprimat printr-un substantiv la cazul vocativ - al unui apel, manifest, discurs sau scrisoare: Domnilor [f]. .. Onorabili concetăţeni [!]... Fraţilor [f] ... (plânsul i1 îneacă). Iertaţi-mă, fraţilor, dacă sunt mişcat. CARAGIALE, O. VI 141. § 21l. Într-o conversaţie, interlocutorul se poate dispensa la un moment dat de cuvinte, luând atitudine numai cu ajutorul mimicii, al gesturilor, care pot să exprime surpriza, admiraţia, nedumerirea. În scris, aceste replici care constau numai din mimică se redau prin semnul exclamării, dacă mimica ţine locul unei exc1amări, sau prin semnul întrebării, dacă mimica arată o nedumerire (vezi şi Semnul întrebării, § 201): - Nu vrea să intre în combinaţie ... Hotărât! ... Cât n-am stat de capul lui! ... Nu vrea şi pace! ...

61

- [!] CARAGIALE, O. I 300. Atunci când replica exprimată prin mimică şi gesturi are, în acelaşi timp, caracter exclamativ şi interogativ, se folosesc ambele semne de punctuaţie:

- Nu ştiu ... n-aş putea s~l-ţi explic. M-a impresionat gestul de a-mi da cheia ... A dizolvat totul În mine ... - [?!JCAMIL PETRESCU,P. 352~ - Nu-i sunt tată, domnule, strigă omul nlguşit... - [!?J - ... Suntem camarazi ... CARAGIALE, O. 1 245. § 212. Pentru a se marca creşterea gradată a intensităţii vocii. se folosesc mai multe semne de exclamare, numărul lor fiind în raport cu creşterea caracterului emotiv al comunicării:

Ajunul postului[!] ... redus[!!J Lui Teleor îi crapă buza[!!!J Atunci[!!!!] e-ngrozitorde spus{!!!!!] CARAGIALE, O. IV 339. a) La sfârşit de propoziţie:

Patria

mă cheam~I[!]. ..

Nu mai pot sta un moment[!!]. .. Plcc[!!!J

CARAGIALE, O. VII 114;

- Pofteşte În salon. Mosalirul intră. Peste un moment intră şi doamna ... Dumnezeule, tu C~lre ţii vămile văzduhului!

Cine era? Infamul! - Ieşi[!J - Doamna mea, am sii ies după ce v,1 voi da o mică explicaţie ... - Ieşi[!!J - Vă datoresc ... - Ieşi[!!!] - Şase mii de franci, pe care vă rog să-i primiţi. CARAGIALE, O. II 423. b) După vocative:

- Ionel[!J Ionel[! fJ Ionel[!!!] Du-te dincolo, mamă, spargi urechile dumnealui!CARAGIALE,O. I 274; Ce-o fi ş-asta? (deodată, se aude o nouă salvă şi chiote prelungite; coana Efimiţa sare jos şi rămâne Înmărmurită În picioare, ascultând: o altă salvă şi strigăte) Leonido[!] (zgomotul se repetă) Leonido[! !] (pauză: 62

zgomotul se repetă cu putere: cucoana se repede peste un scaun cu exasperare, se împiedicel şi cade peste patul lui Leonida) Leonido[!! IJ CARAGIALE, O. VI 65. c) În locul replicilor date prin mimică şi gesturi: - Mie, ce să-ţi spui? mi-e frică al dracului. Mi se-ntâmpl
-···I!!!/· -- Patruzeci de mii de franci ! ... - ...[!!!] CARAGIALE, O. I 200. § 2 n. Se pune semnul exclamării închis în paranteze atunci când autorul îşi exprimă îndoi al a sau ironia faţă de cele afirmate în propoziţie. În acest caz, semnul exclamării ţine locul lui sic (cuvântul latinesc sic "chiar aşa"): Am scris lui Barbu în fran;uzeşte [(!)J ca să-I felicit pentru discursul său. CARAGIALE, O. VII 114.

VIRGULA § 214. V i r g ula delimitează grafic unele propoziţii în cadrul frazei şi unele părţi de propoziţie în cadrul propoziţiei. Virgula arată felul în care fraza şi propoziţia se despart în elementele lor constitutive, pe baza raporturilor sintactice dintre ele. Aceasta este funcţia gramaticală a virgulei. În legătură cu funcţia gramaticală se pot da reguli precise. Ele arată când este obligatorie şi când nu este îngăduită folosirea virgulei. Aceste reguli se bazează pe felul în care se înlănţuie logic ideile în succesiunea lor. De aceea, între modurile de folosire a virgulei în limbi diferite nu există deosebiri esenţiale. § 215. Virgula marchează grafic anumite pauze scurte făcute în cursul rostirii unei propoziţii sau fraze. În felul acesta virgula, alături de alte semne de punctuaţie, serveşte la redarea grafică a ritmului vorbirii şi a intonaţiei.

63

Virgula se foloseşte pentru a reda grafic pauzele scurte, ori de câte ori marcarea lor este considerată necesară de către autor. În vorbire, asemenea pauze sunt folosite în mod intenţionat în două situaţii: a) pentru a grupa la un loc cuvintele şi grupurile de cuvinte care fonnează unităţi de înţeles şi a le despărţi, în felul acesta, de restul frazei sau al propoziţiei; b) pentru a atrage atenţia în mod deosebit asupra unor cuvinte, prin despărţirea lor de restul frazei.

ÎN PROPOZIŢIE § 216. Se pune virgulă între părţi de propoziţie de acelaşi fel, când nu sunt legate prin şi copulativ ori prin sau. a) Subiecte, unnate sau nu de detenninări: Chipul rumen[,] gura fraged;J[,] apele ochilor şi focul părului spuneau atâta frumuseţe cutezătoare şi iritant;J. GALACTION, O. I 133-134. b) Nume predicative, unnate sau nu de determinări: Era înaltă. suplă, graţioas,'i în mi.~cări. c) Atrihute de acelaşi fel (suhstantivale, adjectiva1e, pronominale, verbale, adverbiale), unnate sau nu de detenninări: Ascundeam în mine () viaţ;'i, stnlin;'i celorlalţi!,]. hJand;;lf ,j frumoasă[,] neînţeleasă. DELA VRANCEA, H. T. 171. d) Complemente de acelaşi fel (directe, indirecte, de agent sau circumstanţiale de acelaşi fel), unnate sau nu de dcterminări: Danţul[,] muzical,] pădurea[.] Pe acestea le-ndrăgii. EMINESCU, O. I 102; Ieşea în paneraşul ei cu doi cai la arat[,] la secerat[,] la maşină. SADOVEANU,O. vin 409. § 217. Nu se despart prin virgulă părţile de propoziţie de acelaşi fel când sunt legate prin şi copulativ ori prin sau: Câte-un vârtej de aer se răsucea pe stradă, lm'itunînd praful, ridicându-l şi aruncându-l pe trotuare. REBREANU, R. I 43: Nll mai ţin minte care şcoli sall care şcoală filozofică din vechime se întreba şi discllw dacă femeia are sau nll un suflet. GALACTION. O. I 96. Notă.

legate prin

Se despart prin şi adverbial.

virgulă părţile

64

de

propoziţie

de

acela~i

fel când sunt

§ 218. Nu se desparte prin virgulă subiectul de predicat: a) subiectul poate apărea fără determinări: Manoilă se uita la gura ei cu admiraţie. SADOVEANU, O. V 377. b) subiectul poate fi însoţit de detcnninări (un atribut detenninativ sau o propoziţie atributivă detenninativă): Unii mai poznaşi îmi zvârleau câte o glumă. SADOVEANU. O. 1 55; Câinele care latră nu muşcă. § 219. În locul unui verb (predicativ sau auxiliar) omis prin elipsă, se poate punc virgulă: Adesea, puse ,1h1tUri, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie[,J scris de mână. CARAGIALE. O. II 68. § 220. Se desparte prin virgulă un substantiv de o apoziţie explicativă. Dacă după apoziţie unnează altă parte de propoziţie, apoziţia se intercalează între virgule: Zeus[,J feciorul lui Cronos{,J făcu semn din sprânceană c,l primeşte. ODOBESCU, I 280. § 221. Complementele directe şi indirecte aşezate după predicat nu se despart prin virgulă: El a mărit.:1t pc fiică-sa după un om bun şi harnic. CREANGĂ, P. 294; Se duce acascl şi-şi spune nevestii tot amarui. SADOVEANU. O. V 481. § 222. Între predicat şi un complement circumstanţial aşezat după el, în genere nu se pune virgulă: Animalul se apropiase flinl7.gomot de noi şi făcuse ocolul săniei. SADOVEANU,O. V 216. § 223. Construcţiile gerunziale şi participi ale . cu sau fără detenninări, aşezate la începutul frazei, se dcspart prin virgulă, indiferent de funcţia sintactică pe care o au: Fiind mediocru şi ca i'nvăţătură şi ca inteligenţă[.J n-a putul să izbutească.GALACTION,O. II 113; Ajuns calfă la găitănărie[,J vorbea frumos şi cu patimă în mijlocul tovarăşilor săi. DELAVRANCEA, H.T. 16. § 224. Se pun de obicei între virgule complementele circumstanţiale aşezate între subiect (însoţit sau nu de detemlÎnări) şi predicat, dar numai când subiectul e aşezat înainte de predicat: Povestea bătrfmă[,J în măreţia codrului[,J aduce înfiorări pe chipurile lor trudite. SADOVEANU, O. 1 283; Grigore[,J abia stăpânindu-şi revolta[,] întrerupse vehement pe arendaş. REBREANU, R. 1 40~

65

Maria şi Ioana, înainte de aflarea rezultatului final, nu păreau a fi prea optimiste. Dacă subiectul e aşezat după predicat, complementele circumstanţiale se intercalează între virgule numai când autorul vrea să atragă atenţia asupra lor: S-au urcat pe spinările noastre câţiva. STANCU, D. 145; A ars repede curtea boierească. STANCU, D. 147; A venit[,] pe neaşteptate[.] toamna. § 225. Se intercalează între virgule un complement circumstanţial aşezat înainte de locul pe care îl ocupă în ordinea normală a complementelor. Această schimbare de topică are rolul de a atrage atenţia în mod deosebit asupra acestui complement circumstanţial. De pildă: Acesta e autorul pc C,1re l-eli citit[.] cu atâta nevinovată primăvară sufletească[,] acum c;âţiva ,mi? GALACTION, O. I 487 spre deosebire de: Şedeam ziua şi noaptea lungit moale pe covoare. ODOBESCU, m 203. § 226. Se despart prin virgulă de restul propoziţiei cuvintele şi construcţiile cu topica schimbată sau incidente: Şi iatel cum[,] mulţumită atotputerniciei flicătoare de minuni a prosopului meu[,] ieşii din o neaşteptată şi grea încurcătunl. HOGAŞ, M.N.95; Subt influenţele mahometane şi veneţiane şi chiar[,] poate[,] sub clima ... nordică. ODOBESCU, 1 389. § 227. Se pune virgulă după adverbele de afirmaţie şi de negaţie, când acestea sunt echivalente ale unei propoziţii: Desigur[,] e amorezat. DELAVRANCEA, H.T. 186; Da[,] fac mărturisire Că moartea pentru mine e dreaptii răsplătire. CARAGIALE O. VI 256; Nu[,] nu mai [ac. CARAGIALE, O. VI 30. Dacă după un adverb din această categorie urmează o propoziţie subiectivă introdusă prin că, folosirea virgulei nu mai este îngăduită: Desigur că normele sunt o adaptare a speciei, au de scop, în ultimă analiză, Sel prezerve viaţa În lungime. IBRĂILEANU, S. 184. § 228. Se despart de obicei prin virgule de restul frazei substantivele în cazul vocativ: Cucoane Matei[,] dumneata nu ştii cine-i cuconiţa care a trecut. SADOVEANU,O. V 104;

66

Am trei copii[,] Costică! CARAGIALE, O. II 42. § 229. Se despart prin virgulă de restul frazei interjecţiile: Ei[,] ce veste ne mai aduci de pe la târg? CREANGĂ, P. 44; Ha[,] ce este? .. S-a întâmplat ceva ? DELA VRANCEA , H. T. 103. După interjecţii se poate pune însă şi semnul exclamării, dar când acestea sunt urmate de un vocativ cu care fonnează în rostire o unitate nu se pune nici un semn: Ei Cătălin, acu-i acu Ca să-ţi încerci norocul. EMINESCU, O. I 174; O Doamne! Da greu somn am dormit. ISPIRESCU, L. 119; Du-te, măi băiete. SADOVEANU, O. 1 290; Bre Ilie, vină-ncoace. SADOVEANU, O. I 301; Nu se recomandă această punctuaţie când substantivul în vocativ este de genul femininin: O Iăcrămioară! suspinăm noi, abia ne anunţi primăvara şi treci cum au trecut iluziunile noastre. NEGRUZZI, I 97. Interjecţia ia nu se desparte de verbul următor, cu care formează o unitate: Ia lasă-mă, monşer!CARAGIALE, O. II 57; Ia fii bun d-ta şi-i pune imediat la loc. CARAGIALE, O. II 60. § 230. Conjuncţii1e însă. deci şi adverbul totuşi, aşezate în interiorul unei propoziţii, nu se despart prin virgulă: Din partea însă a fc1miliei domneşti, Cantacuzenul întâmpină o mult mai vie împotrivire. ODOBESCU, I 151; Numai în cugetele cele mai eminente ale veacului păgân, fără însă ca nimeni să bănuiască, amurgul contimporan avea tonuri şi c1arităţi. GALACTION, O. I 341; Era deci încă o dată nevoie de un spirit critic. IBRĂILEANU, SP.CR.21; Şi vezi, eu totuşi am venit. REBREANU, R. I 244. § 231. Conjuncţia aşadar şi locuţiunea conjuncţională prin umlare, aşezate în interiorul unei propoziţii, se pun între virgule: Sâmbătă[,] aşadar[,] de la amiazi, amândouă aceste doamne încep să se pregătească de plecare. CARAGIALE, O. II 1; La eal,] aşadar[,] nu poate fi deloc vorba de neprevăzut, de discontinuitate. IBRĂILEANU, S. 187; Trebuie[,] prin urmare[,] prealabil să fiu infomlat despre: ce fel de vreme e pe la dv. CARAGIALE. O. VII 31. 67

ÎN FRAZĂ

Coordonarea § 232. Se pune virgulă Între propoziţiile coordonate juxtapuse, fie că sunt, fie că nu sunt determinate de alte propoziţii: Mi-ai Dicut un bine[.] ţi l-am li'icut şi eu. EMINESCU, N. 20; Ca sli ajungi scriitor[.] ca să le impui opiniei pubJice .. .îţi trebuie un singur lucru. GALACTION, O. 1 486; S-a sculat binişor[.] a strâns câtă drojdie se mai g:Jsea pe fundul hlzii[.] s-a dat jos la grajd. CARAGIALE, O. II 232. § 233. Se pune virgulă Între coordonatele de orice fel: a) Între copulative, când sunt legate prin nici, nu numai, ci şi: Nu caut vorbe pe alest,] Nici ştiu cum aş Începe. EMINESCU, O. I 173; b) Între coordonate adversative: Tata a jucat ... degetele mâinii stângi[,j iar Nae Gheorghidiu a c];Jtinat din cap. CAMIL PETRESCU, P. 254; Ise părea că nu fuger.] ci cade din Înaltul ceriului. EMINESCU,N. 23; /Lfusc mai ÎnlLÎi pc popa N,lstase[.j dar iute îl schimbă. HOGAŞ, DR. 150; Boii ară[,] şi caii m~lnânc(l; Care va să zică s,l intri dumneata În casă la mine cu pumnalul, cu toporul, cu conspiraţii, cu complowri şi asasinaturi[,] şi eu s,l stau cu mâinile În şolduri. CARAGIALE, O. II 57; c) Între coordonate disjunctive, când Încep amândouă cu ba, când. fie, ori sau sau: Nu ştiu cum s-a făcut, că ori chersinul a crăpat[,] ori cumătrul a strănutat. CREANGĂ, P. 24; Sau că strada aceea nu mai ester,] sau că amintirea mea a strămutat-o Într-o lume ireală. GALACTION, O. I 503; d) Înainte de o coordonată conclusivă: Isprăvnicelul ... se alegea totdeauna printre fruntaşii satului[,] aşa că niciodată nu era târgoveţ. MACEDONSKI, O. III 139. § 234. Coordonatele legate prin şi copulativ ori prin sau nu se despart prin virgulă:

68

Turcul se apropie tacticos. desdl1ecă de pe cal şi Iăsii {râul în mâinile ciobanului. GALACTION, O. I 287: Spuie-ţi morţii din mormânt De sunt eu om sau nu sunt. ALECSANDRI, P. II 25. Notii. În stilul narativ se întâlnesc grupuri de mai multe propozIţII coordonate care încep toate cu .~i copulativ. În asemenea cazuri se foloseşte virgula: Şi

de drag te-,1.~ semiina/ ,/ drag te-a.~ secera /.1 Şi te-a.~ face stog În prag /./ Şi tc-a~ Îmbliiti CLI drag / ,/ Şi te-a.~ cerne prin sprilncene /./ Şi te-a.~ friimilnta-n inele/.I Şi te-a.~ da inimei mele. Şi CLI

JARNfK-BÂRSEANU, D. X.

Suhordonarea § 235. Propoziţiile subiective şi predicative nu se despart de regentă virgulă, indiferent de locul lor [aţă de regentă. Nici vorb::'i că ar râde cine i-ar şti aceste gânduri. MACEDONSKI, O. III 28: Ce simţea era di... va intra Într-un necunoscut prăp~lstios. MACEDONSKI, O. III 22. § 236. Propoziţia atributivă. a) Atributiva explicativă (izolată) se desparte prin virgulă de cuvântul pe care îl determină: Mesrur a dus pe Abu-Hasan într-altă odaie[.J unde aşteptau o droaie de cântăreţe. CARAGIALE, O. II 268. b) Atributiva determinativă (neizolată) nu se desparte prin virgulă de cuvântul pe care îl determină: El putea să fie asemănat şi cu un om care ar fi primit o zdravănă lovitunl În creştetul capului. MACEDONSKI, O. III 81; Într-un sclltar, acolo mai avem nişte chei pe care le-aş fi putut Întrebuinţa.SADOVEANU,O. VIII 418. Regula se aplică şi când propoziţia determină un grup de cuvinte (substantiv + atribut):

prin

69

... Genele n!sfrânle li s-au albit de pulberea măruntă din bolovanii de piatn! în care izbesc de dimjneaţ~lpână scara. DELA VRANCEA,O. 1 225. §237. Propoziţiile completive directe şi indirecte se despart de obicei prin virgulă când sunt aşezate înaintea regentei: Ce ştiu!.} nu vreau S,! ţin secret. COŞBUC, B. I. 61; Cui e obişnuit cu mersul trenurilor[,} o oprire în af~m! de cele prev;Tzute i'n itincrart' îi d
L-am observat de departe[,] pe când eram în dreptul cofetăriei. SADOVEANU, O. VIII 419. § 241. Propoziţia cauzală se desparte de regenta ei prin virgulă, indiferent de locul pe care îl are în frază: Fiindcă ziua aceea era cea din urmă zi de târg[,] viaţa care se zbătuse în Râllreni atâtea zile se readunase îndrârjit,l. GALACTION, O. I 262~ La toată lumea pllicea[,] fiindcă era om deştept şi blând. CARAGIALE, O. II 223. Dacă însă prin formularea cauzalei autorul ţine să arate că ea exprimă singura cauză (sau singurele cauze) care justifică acţiunea din regentă, cauzala nu se mai desparte prin virgulă, indiferent de locul ei faţă de regentă: Te cert atât de aspru pentru că n-ai înv,lţat (subînţeles: nu pentru că nu ştii sau pentru alt motiv); Pentru că n-ai învăţat te cert (subînţeles: nu pentru alt motiv). § 242. Propoziţia finală se desparte de obicei de regentă prin virgulă, când se află înaintea acesteia: Ca să ajungem la epoca instituirii ei[,] trebuie să suim până aproape de leagănul bisericii. CARAGIALE, O. II 174. După regentă, propoziţia finală se desparte prin virgulă numai când vrem să subliniem că ea nu-i un element esenţial în frază: Se duce drept la frate-său[,] ca să-i ducă bucuria. CREANGĂ, P. 44. Propoziţiile finale introduse prin conjuncţia de nu se despart prin virgulă:

În toate zilele se ducea el la un puţ de aducea apă pentru casă. ISPIRESCU, L. 386. § 243. Propoziţia circumstanţială de mod se desparte prin virgulă când e aşezată înaintea propoziţiei regente şi când nu se insistă în mod deosebit asupra ei: Fără să se turbure cât de cât de neajunsuri[,] Pandele călca întâia oară pe calea cunoştinţelor înalte. MACEDONSKI, O. III 57; Ca şi cum ar fi lunecat înadins pe lângă punctul meu de întrebare[,] se aplecă în mod foarte firesc. HOGAŞ, M.N. 102, dar: Cum ai vrut tu s-a întâmplat (subînţeles: nu cum am vrut eu). După regentă, propoziţia modală se desparte prin virgulă când nu se insistă asupra ei:

71

Copacii Cişmigiului, cât şi casele de pe uliţele din vale, spărgeau întunericLll cu înfăţişarea lor!,] dup,1 cum bătea vlintul. MACEDONSKI. O. III 56. § 244. Subordonatele consecutive se despart în genere prin virgulă de regentă: Încep a i se încurca cărările!,] încât nu se mai pricepe ... încotro să apuce. CREANGĂ,P. 201; I-oi face eu cum,ltrului una!,] de şi-a muşca labele. CREANGĂ, P. 29. Aşezate imediat după predicatul regentei. consecutivele introduse prin de nu se despart prin virgulă: Clonc,lnirile deznădăjduite ale c1oştelor răsunau de luau auzul. MACEDONSKI, O. III 50. § 245 SubordonateIe concesive, aşezate înainte sau după regentă, se despart întotdeauna prin virgulă: Cu toate că întunericul s-a lăsat deplin!,] domnişoara vede. SADOVEANU,O. III 173; Cetatea n-avem gând să i-o dăm cu una cu două[,] măcar că nu sunt în ea nici averi, nici merinde. NEGRUZZI, I 172. § 246. Propoziţiile condiţionale, când nu se insistă în mod deosebit asupra lor (vezi explicaţiile date pentru propoziţia cauzală, § 241), se despart prin virgulă: Dacă ar fi fost dup,l Georgescu[,] nici Virgiliu, nici Horaţiu n-ar fi fost în facultate. CARAGIALE, O. II 31; Aş fi ajuns cu înghiţitul la capătul celalt al năfrămii[,} dacă nu mă oprea la timp măruntul meu călugăr. HOGAŞ, M.N. 125. § 247. Propoziţiile opoziţionale şi cumulative se despart prin virgulă de regenta lor: Află că fiul se îndeletniceşte cu mofturi[,] în loc să înveţe carte. CARAGIALE, O. V 323; Pe lângă că era curat[.] apoi obişnuia să se îmbrace foarte elegant. CARAGIALE,O. I 307. § 248. Propoziţiile instrumentale, sociative, de excepţie şi predicative suplimentare în general nu se despart prin virgulă de regenta lor: Cu ce arde acolo ştiu c-ar fi trăit boiereşte un an de zile tot satul. REBREANU,R. II 109;. Fugeau toţi în toate părţile cu ce apuca a lua. GHICA, S. 319; 72

N-a stat mult la gânduri spre a vedea că alta nu-i mai rămâne decât CARAGIALE, O. II 232; Ipate se trezeşte într-o zi cu socru-său că vine şi-l cheamă la nunta unui frate al femeii sale. CREANGĂ, P. 169. § 249. Propoziţiile de orice fel, intercalate în propoziţia regentă, se despart prin virgule: În cap mergeau[,] ca să deschid,l drumul[,] dorobanţii ClI gârbace. ODOBESCU,I 73 [finală]; Căpitanul era înduioşat şi simţea că[,} dacă ar deschide gura[,] l-ar năpădi plilnsul. REBREANU, P. S. 83 l condiţională]. § 250. Considerate incidente, propoziţiile intercalate Într-o frază sau într-o propoziţie redată în vorbire directă (sau care unnează unei astfel de fraze sau propoziţii) se pun între virgule sau linii de pauză (vezi şi § 281): - la citeştc-mi-o şi mie[,} zise Grigoriţă cLlm stătea cu faţa-n sus şi căsca[,} să văd ce prostie ai scris. HOGAŞ, DR. 27; - Am să·l trimetL'] răspunse ea scurt. HOGAŞ, DR. 80; Iar pe 1<. ci.'p5tul albiuţei am găsit câteva rubiele, puse de turci[,} se vede[,} la l-'apuf copilei. CREANGĂ, A. 21. să spele degrabă putina.

PUNCTUL ŞI VIRGULA şi v i r g ula este semnul de punctuaţie care o pauză mai mare decât cea redată prin virgulă şi mai mică decât cea redată prin punct. O astfel de pauză este adesea necesâră pentru a despărţi propoziţii sau grupuri de propoziţii care formează unităţi relativ independente în cadrul unei fraze. Fraza câştigă astfel în claritate şi se evită legarea greşită a unei subordonate dinaintea pauzei marcate prin punct şi virgulă de propoziţia imediat unnătoare. Alteori, punctul şi virgula corespunde unei pauze pe care vorbitorul o face pentru a arăta că partea de frază care urmează e o întregire, o explicaţie sau o concluzie a celor afirmate anterior. § 252. Propoziţiile separate prin punct şi virgulă sunt mai mult sau mai puţin legate între ele prin conţinutul lor de idei, iar natura acestei legături este uneori exprimată şi prin structura lor gramaticală. Ele pot face parte din povestirea de mai mare întindere a unui fapt, din descrierea

§ 251. Pun c t u I

marchează

73

unui peisaj. În asemenea cazuri. semnul punct şi virgulă desparte de obicei propoziţii echivalente cu nişte coordonate copulative (uneori determinate, fiecare în parte. de alte propoziţii). Dar aceste propoziţii pot fi legate şi prin raporturi sintactice conclusive, cauzale, concesive. Aceste raporturi se deduc din succesiunea ideilor ~i din structura gramaticală a propoziţiilor, iar punctul şi virgula nu face decât să le accentueze, deci corespunde unor intenţii stilistice. În genere, pauza notată prin punct şi virgulă nu este absolut indispensabilă: omiterea sau înlocuirea ci cu virgula sau cu punctul nu duce la denaturarea sensului frazei. § 253. Există situaţii când structura frazei nu permite această omitere sau înlocuire. De pildă, în exemplul următor, construcţia izolată Între virgulă şi punct şi virgulă rupe complet legătura dintre regentă şi subordonata cauzală. Spre a se restabili această legătură, trebuie ~ă fie despărţită printr-o pauză mai mare de propoziţia cauzală care îi urmează: Nici un pedestru nu era pe uliţi, clfară de fanaragiii Celre strigau regulat raita[;] pentru că lei 1827 septemvrie, nime nu s-ar fi riscat a merge pe jos singur pc uliţi după ce înnopta. NEGRUZZI, 1 15. Între construcţia intercalată (afară de fanaragiii care strigau regulat raita) şi subordonata cauzală (pentru că ... nime nu S-'lr fi riscat...) nu se poate pune decât punct şi virgulă, ca în citatul nostru, sau punct. Altfel, cauzala ar putea fi raportată la predicatul atributivei (strigau) şi fraza n-ar mai avea nici un sens. § 254. Punctul şi virgula fiind mai mult un mijloc stilistic decât gramatical, folosirea lui e dictată de preferinţa celui care scrie textul. § 255. În textele alcătuite din fraze lungi, punctul şi virgula apare mai des. Astfel de fraze trebuie fragmentate, pentru a putea fi urmări te cu uşurinţă la citit. Ele cuprind un număr mare de propoziţii, mai mult sau mai puţin legate între ele prin diverse raporturi sintactice. Gruparea acestor propoziţii în unităţi sintactice relativ independente, în cadrul frazei, e uşurată de folosirea semnului punct şi virgulă: Nici n-a apucat Măria sa a porunci pahamicului să-i umple cupa, ca să poată gândi mai bine[;] şi nici chemarea către adunarea sfetnicilor de taină nu ieşise[;] când Şatun cea preafrumoasă a năvălit sunându-şi brăţările şi i se zbătea sânul ca de un vifor al durerii. SADOVEANU. D.P.87. 74

Aici punctul şi virgula ar fi putut foarte hine să fie Înlocuit cu virgula. fără ca sensul frazei să sufere. Punctul şi virgula este Însă preferabil. pentru că fraza este lungă şi pauza astfel redată. mai mare decât aceea marcată prin virgulă. uşurează Înţelegerea textului la lectură. § 256. Punctul şi virgula desparte de multe ori propoziţii sau grupuri de propoziţii Între care există raporturi de coordonare sau de subordonare. În asemenea cazuri. valoarea punctului şi virgulei e analoagă cu a punctului când marchează fărâmiţarea frazei, ca procedeu stilistic. la unii scriitori (vezi PunctuL § 182): a) propoziţii adversative: M;J-nchin fc.1n1-ndoiaHi 1-'lceast;.1 teorie{;] Victoria în parle-mi cred îns.1 c-o s.1 fie În lupta întreprins,1 cu [adeşul ştiut. MACEDONSKI, O. II B~ b) propoziţii conc1usive: O lupt.l-i viaţa[:] deci te lupt.l Cu dragoste de eil, cu dor. COŞBUC, F.T. 10; c) o propoziţie cUlzală de regenta ei: Nu era un iaz ca orişicare[;] pentru c,1 pe f..1{d lui nu se izvodea, niciodatli, nici o und<1. GALACTION. O. 1 44: Pe lângă aceasta, mai ave.l strânse şi p<1dluţe alhe pentru zile negre[:] c,ici lega panlll
§ 258. Punctul şi virgula apare de multe ori în texte care cuprind redarea unei vorbiri directe, şi anume Între propoziţia (incidentă) prin care se dau indicaţii asupra celui care vorbeşte şi comunicarea propriu-zisă: Proşti,

mulţime

dar mulţi, n'ispunse Lăpuşnem1ll1 cu sânge rece{:] s,'i omori o de oameni pentru un om, nu ar 11 păcat?NEGRUZZL I 155.

DOUĂ PUNCTE § 259. Do u ă pun c te anunţă vorbirea directă sau o enumerare, o concluzie şi marchează totodată o pauză. în genere mai mică decât pauza indicată de punct. Ele se pun atât la sfârşitul unei fraze, cât şi în interiorul ei. Erau În casa aceea trei oameni[:] Busuioc, Iorgovan, Sofron. SLA VICI, O. I 269: Umblând b;lba. de colo-colo, rebegitli d(~ frig, vede pc fccioru-sliu li.lzimat cu şalele de-o stâncii şi prinde a-i grăil:J "Aba, Dragomire maică, lumea se pn'ip,'ideşte de frig. şi tu stai şi cânţi din fluier!" VLAHUŢ Ă,

o

explicaţie.

O. A. 41l. Două puncte se pun: § 260. Înaintea unei vorbiri directe: a) după un verb de declaraţie: Dl. Goe este foarte impacient şi, cu ton de comandă, zice Încruntati:] - Mam-mare. de ce nu mai vine? CARAGIALE. O. I 267; b) după un verb de declaraţie subînţeles: Şi. dupli ce mă încredinţai, număr,lnd cu Îngrijire, că eu şi Pisicuţa la un loc aveam tocmai şase picioare de vită, scosei 15 bani şi, dându-i somnorosului meu individ[:] - Ţine. prietene: iaca 15 bani. HOGAŞ, M.N.56; c) după un substantiv care anunţă vorbirea directă: În minutul acesta, strigătul[:] .. Foc! (Wm foc la mlinăstire! ... ", repetat de mai multe sute de glasuri, fl'icu pe călugări s,'i-şi piardă cu totul minţile. ODOBESCU, I 90. § 261. După verbul care anunţă reproducerea unor zgomote sau sunete: 76

Clipitanul Cozmuţă s-,IIăsat pe vine şi. întorcând spre und;, cupa ispolului, a b;ltut o datiJ{:] cJonc! ca şi cum ar fi sărit o broască din cele mari în bulboană. SADOVEANU. N. P. 182. § 262. Înaintea citării unui text. a unui proverb. a unei zicale, a unui principiu: O altiJ idee esenţială a lui Eminescu din aceast:l epocă e preocuparea ... de valoarea etică a operei de artă[:] "Voim ca piesele. de nu vor avea valoare estetică mare, cea etică însă sii fie absolută ... nu numai Sil placil. ci S,l ~i !()loseasc", ba înainte de toate sii folosească". IBRĂILEANU, SP. CR. 168. § 263. Înaintea unei enumerări, în descrieri sau naraţiuni: Văd poeţi ce-au scris o limb" ca un !~lgure de miere[:] Cichindeal guni de aur, Mumu/can glas cu durere. EMINESCU, O. 1 3l. Când cuvintele sau propoziţiile care anunţă enumerarea se aşază la sfârşitul ei, se pun două puncte dup~ enumerare: Un mintean negru cu găitane de fir, cioareci la fel. cu pajeri pe genunchi, o mantie scurt;l pe umeri, cizme-nalte în picioare. cu pinteni de argint; la cmlps" un paloş scurt şi drept şi în mână o ţurcă de sanwrcu surguci{:] iaUl îmbrăcămintea sa. ODOBESCU, 1 112. § 264. Înaintea unei explicaţii sau a unei dezvoltări cu privire la un obiect, la un fenomen: Sliltănica e leită-poleit" n.1sposatul[:] când se aprinde c vai de om, nu te poţi apropia c,lle d-o poştie; când vrea ceva, apoi vrea, nu se încurcă; de se mânie. apoi nu mai vede înaintea ochilor. DELAVRANCEA, S. Il. De obicei aceste explicaţii şi dezvoltări sunt propoziţii apozitive, care se raportează la o propoziţie regentă, întregindu-i înţelesul: În mijlocul acestei buiguieli, un singur lucru era hotărât în gândul lui{:] ceJ trebuie să se încredinţeze dac" e ori nu un cazan cu comoară acolo. SLAVICI, O. 1 318; Deocamdată, eli numai atâta aş vrea să ştiu{:] ce phlnuieşte Varvara asupnl mea acuma. SADOVEANU, O. VIII 231. Se pot pune două puncte după cuvinte ca (de) exemplu, astfel, ,mume. iată, care anunţă explicări, precizări, exemplificări făcute de vorbitor la ceea ce s-a spus mai înainte:

77

Apoi o cascadă, un torent de invective la adresCl autorităţii, care e din pungaşi, din zbiri complici cu briganzii! exemplul:J d. inspectorcMe s-a-nvoit cu ţigClncele. CARAGIALE, O. 1 158; Astfel[:J fiindcă Clpogeul la CMe sufletul atinge, Când pOMlil cântece-ntre Mipi dă naştere la nlzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge ... ? MACEDONSKI, O. 1 162; Iat<:1-1[:J preocupat şi grav. depănându-şi paşii mărunţi spre redacţie. VLAHUŢĂ,O.A.199. § 265. Se pun două puncte înaintea unei propoziţii care exprimă o concluzie sau o consecinţă: C,l1ăreţul cobora coast
1 35; În uşa amvonului[:] draci cu gheare de trei ori mai lungi ca degetul, oameni cu părul vulvoi. DELA VRANCEA, H. T. 7. § 267. Uneori două puncte apar şi între propoziţii principale. De exemplu, între două principale dintre care a doua are sens cauzal, pentru a accentua raportul de cauzalitate dintre cele două propoziţii: Nu voi, tată, să usuce Al meu suflett,lnăr, vesel[:] Eu iubesc v,lnatul,jocul; Traiul lumii alţii lese-l. EMINESCU, O. 1 65; Veniţi[:] privighetoClreCl cântă şi liliacul e-nflorit! MACEDONSKI, 0.162. Două puncte nu se pun între toate categoriile de coordonate principale; în exemplul: Basmul meu e CClm copilăros[:] d,lr pMe-mi-se că nu e tocmai fără defolos.ODOBESCU, III 175, folosirea acestui semn de punctuaţie (în loc de virgulă) între două propoziţii adversative nu este justificată.

78

SEMNELE CITĂRII (GHILIMELELE) § 268. Sem n ele cit ă r ii sau g h i 1 i meI ele (" ..." ori « ... ») sunt semne grafice care se întrebuinţează atunci când reproducem întocmai un text spus sau scris de cineva. § 269. Semnele citării se pun la începutul şi sfârşitul unei citări. Închizând vorbirea directă: A doua zi nepocw1-sa îl găsi pejumătate îngheţat. Abia putu să zică: [,.] Lcano, foc că mor["] şi îi întinse un b,1nuţ de mIr, închizând ochii. DELA VRANCEA, H. T. 36. În această situaţie se disting mai multe cazuri de folosire a ghilimelelor, după cum propoziţia pe care o anunţă e aşezată la sfârşitul, la începutul sau înăuntrul vorbirii directe. a) Când reproducerea merge în continuarea cuvintelor care o anunţă. ea este precedată de două puncte şi începe cu majusculă (vezi Scrierea cu litere majuscule, § 152). Când după vorbirea directă ~:.; pune punct, semnele citării pot sta atât înaintea punctului, dacă vorbir~~~l directă intervine în cursul unei propoziţii sau fraze, cât şi după punct, dacă vorbirea directă constituie o propoziţie sau o frază independentă: Aceast,1 stare sociale1 e apoi caracterizat,l, cum constatli şi Eminescu, [,.]prin dezvMirca corupţiei, lipsei de ruşine, de convingeri, de conştiinţă la partidele noastre politice[']. IBRĂILEANU, SP. CR. 200. Dacă vorbirea directă se termină cu semnul întrebării sau al exc1amării, atunci ghilimelele se pun după aceste semne: Suliţă se gândea la badea Ghiţă Botgros şi la păţania popii şi-şi zicea: "Uite ursi ta omului... Cine ştie dacă ne-om mai vedea!["] SADOVEANU, O. 1 119; Au început s,1 sforăie caii şi s;J-şi ciulească urechile înspre partea de unde venea zgomotul. Împăratul zice: "Ce să fie?["] că nu se vede nici o mişcare în iarba înaltă a pajiştii. CARAGIALE, O. 1 117; Cineva mă luă de mână şi-mi zise, sărutându-mă pe amândoi obrajii: "lorgule, Iorgule, plângi, Iorgule, pe acela care nu se va mai întoarce!["] DELAVRANCEA,H.T.53. b) Când cuvintele care arată cui îi aparţine vorbirea directă stau după aceasta, semnele citării se pun imediat ce se termină vorbirea directă şi se separă de restul propoziţiei prin virgulă sau pauză:

79

..Baba asta îmi cunoaşte taina["], s-a mirat mezinul. SADOVEANU, N. P. 49~ "Bădiţă, ce livede e aSla?["] - îl întrebam, trecând pe nişte guşi de văi. ODOBESCU, III 173. c) Dacă cuvintele care arată cui îi aparţine vorbirea directă se află în mijlocul acesteia, atunci ele se despart prin virgule sau pauze. În acest caz nu se pun semnele citării înainte şi după intercalare: [,,] Şi asta-i o minune a vremii de-acuma, gândea în sine căh1reţul, ca şi minunea stelei ce a ieşit în cer; nu vrea să se-ntoarcă din crivc1ţ vântul cu nici un chip. Se vede că întăi trebuie să isprăvim lucrarea ce avem noi aici, la Iaşi ... ['] SADOVEANU, N. P. 375. Când reproducem un cuvânt sau un grup de cuvinte care nu constituie o propoziţie, aceste cuvinte se pun între ghilimele: De-mi zici[,,]drag,l["] , râd cu hohot, Ascunzând obrajii mei. COŞBUC, P. 178~ Re1zc.1şul sta glinditor, luminat de foc şi aştept" n1stimpul când [,,]c1opotuJ moşne;:lgului["], cum îi spunea el, conteneşte. SADOVEANU,N. P. 180. § 270. Semnele citării se pun înainte şi după reproducerea unui text: Frate-meu mC.1 învc.lţase s;1 citesc ca pe apeJ în cartea de citire. L
Eram În gimnaziu când am citit primele poezii ale lui Eminescu şi fantastica lui nuvelă, {.. ]Sifrmanul Dionis{"]. VLAHUŢ Ă, O. A. 441. § 274. În lucrările de lingvistică se obişnuieşte ca traducerea, sensul unui cuvânt, să se dea între ghilimele: Aceste nume de locuri au la baz" cuvintele româneşti dohotar care Însemna {.. Jmeştercare extrăgea prin distilare dohot (pi:lcunl, catran), din lemn de me8teac;cln sau alţi copacirJ, şidohotărie.l"jinstalaţie primitivi:l. o simphl groap" pentru distilarea dohotului{"]. STUDII ŞI CERCETĂRI LINGVISTICE, 1954, nf. 1-2, p.27. Când în cadrul unui citat intervine un alt citat. este nevoie de două rânduri de ghilimele. Pentru o mai mare claritate. e hine ca în astfel de cazuri să se folosească amhele feluri de ghilimele. şi anume ghilimelele « ... )} se aşază în interiorul textului cuprins între ghilimelele " ... ": {,,]Spiritul i-a nlmas limpede până la urmă. {«] M-au uitat prietenii !{» J spunea cu am,ln1ciune celor puţini care-şi petreceau câteodati:l timpul lângil suferinţa lui.{«] Sunt ocupaţi: ce s,,-şi piardă vremea cu un bolnav !{» } adăugn apoi singur, cu tristeţe["]. M. SEVASTOS, Amintiri de la "Viaţa românească", 1956, p. 312.

LINIA DE DIALOG ŞI DE PAUZĂ § 275. Acelaşi semn de punctuaţie ( -) are două funcţiuni cu totul diferite: 1i ni ade dia log indică începutul vorbirii fiecărei persoane care ia parte la o convorbire, iar 1 i ni ade pau z ă marchează, ca şi alte semne de punctuaţie. pauza dintre diferitele părţi ale propoziţiei. dintre propozi ţii sau fraze. §276. Linia de dialog: Domnul se uit,l lung la un pahclr ce stă pe masă aproape gol. şi din care a băut impiegatul. [-} Mă rog, dacă nu v;l supăraţi, aveţi apel? {-]Da. {-J Erece? {-] Potrivită. [ - ] Nu-i puneţi gheaţă? {-] Hada. {-} Aşa? îi puneţi gheaţă?

81

[ - ] Fireşte! [-] E flir ... e firi? lista ... [-] Da, avem filtm. [-] Monşer! te superi dac,,1 te-oi ruga jJl'ntru un pahar de apli? CARAGIALE, O. II 35. Este greşită folosirea semnelor citării împreună cu linia de dialog, aşa cum apare în exemplul: [- ..] Bună vreme'. In[li biîiete!" [- ,,] Mulţumim, voinic sln/in!". EMINESCU. O. I 84. (Pentru situaţiile când pasajele în vorbire directă sunt încadrate între ghilimele, vezi Semnele citării, § 269.) § 277. Lin jad e pau z ă se foloseşte în interiorul propoziţiei sau al frazei, pentru a delimita cuvintele şi construcţiile intercalate sau apoziţiile explicative: Moşneagul nostru [-} Ilie Aldea a lui Ion [-] era om vechi. SADOVEANU.O. V 50. În acest exemplu, apoziţia explicativă poate fi despărţitii de restul propoziţiei atât prin linia de pauză, cât şi prin virgulă. Se preferă linia de pauză acolo unde construcţia intercalată are în interiorul ei una sau mai multe virgule. Topica inversă este astfel evidentă, pentru cititor, şi uşurează înţelegerea frazei: Toate tipurile din comediile lui Caragiale [ -] din c~/Uza ocupaţiilor lor neserioase. adicc.l tlră legăturc.1 cu realităţile adevărate ale vieţii { -] sllfc.lr de accastii goliciune de suf1et. IBRĂILEANU, S. 66. Uneori construcţia explicativă este despărţită de restul frazei atât prin linia de pauză, cât şi prin virgulă. În astfel de cazuri, virgula e aşezată întotdeauna înaintea primei linii de pauză şi după cea de-a doua. Linia de pauză izolează construcţia explicativă de restul frazei, iar virgula are aici rolul de a despărţi anumite părţi de propoziţie sau propoziţii care ar fi fost despărţite prin virgulă chiar dacă nu ar fi intervenit construcţia explicativă: Cât a linLIl calea [,-] vro şase ore { -,] guriţa nu i-a tăcut. ODOBESCU, III 173: În Iorgu de la Sadagura[,- J întăia manifestare critică a lui Alecsandri {-- ,] el a criticat aproape tol ce avea să critice în viaţa sa. IBRĂILEANU, SP. CR. 142.

82

§ 278. De multe ori pauza creată de o atitudine afectivă a vorbitorului. de o intonaţie deosebită, este notată prin linia de pauză. Astfel, în: B,Jlrâna trecu Înainte liniştiul, pe nesimţite {- ] o umbră. SADOVEANU,O. I 46, pauza aşezată înaintea unei explicaţii atrage atenţia asupra ei şi marchează totodată o schimbare a intonaţiei. Toate aceste funcţiuni nu le poate îndeplini, în cazul de faţă, virgula. § 279. Uneori se pune linie de pauză înaintea unei comparaţii care nu e introdusă printr-un adverb (de obicei ca). Astfel de comparaţii se numesc asindetice: Pe pod, morarul fereca piam.l: Barb,J sivă, sprâncene de muşchi uscat. nasul {-] cioc de cucuvaie. GALACTION, O. I 47. § 280. Intervenţia autorului în cursul vorbirii directe sau la sfârşitul ei se pune fie între virgule, fie între linii de pauză (vezi şi § 250): Hoti:lrâl {-] îmi zisei eu [- Jcă acest diavol de Magda nu mă s}libeşte nici În lumea aceasta. HOGAŞ, M. N. 59; Las' că l-am prins [- ] mormăi Briceag, pornind si, tragă Cli mai mult,l încredere. REBREANU, 1. I 25. Folosirea liniei de pauză însoţite de virgulă este nerecomandabilă în asemenea situaţii: - Cam aşa, dar iar nu prea [, - ] Îmi nlspunse mllnteanul. ODOBESCU, III 196. § 281. Se recomandă folosirea liniei de pauză după semnul întrebării sau al exc1amării, când acestea se pun după un pasaj în vorbire directă şi sunt urmate de intervenţia autorului: - Sărăcuţ de maica mea! [- ] strigă din băierile inimei Bisoceanul. ODOBESCU, II 189. § 282. Linia de pauză marchează, în construcţiile eliptice, lipsa predicatului sau a verbului copulativ: În stânga {- ] margine de pi:ldure, p,înă în râpa unui pârău. SADOVEANU,N. P. 166. § 283. Linia de pauză poate preceda o explicaţie, având aceeaşi funcţiune ca două puncte (vezi § 259): - Cum te cheamă, mm copile? - Ca pe tată-meu {-- ] Călin. EMINESCU,O.I84.

83

PARANTEZELE § 284. Par a n te zel e ro tun d e () sau d r e p t e [] arată un adaos în interiorul unei propoziţii sau al unei fraze. § 285. Parantezele rotunde cuprind o explicaţie, o precizare ori un amănunt, care îmbogăţesc înţelesul propoziţiei sau al frazei de care sunt legate. În acest sens, parantezele au aceeaşi funcţiune ca linia de pauză sau virgula, când acestea cuprind comunicări care explică sau întregesc propoziţia sau fraza în interiorul căreia se află: Ca apăn'itori ai originalităţii limbii şi literaturii, tot la popor [(] la limba, spiritul şi viaţa lui[)] şi la istorie [(] la viaţa trecută şi la limba cronicarilor [)] trebuiau să se adreseze. IBRĂILEANU, SP. CR. 94. Parantezele închid fie un cuvânt, fie o propoziţie sau o frază: Ziua strălucea ca o zi de primăvară şi malurile Gltului amestecau verdele cu galbenul şicu roşul [(] cireşi10r [)] în fel şi fel de potriviri măiestre.GALACTION,O. I 263; Nastratin era lIn hogea [(] d~lscăl sau învăţător[)] Care a rămas de basmu până astăzi tutulor. PANN, N. H. 3; Merseră şi ziua a treia şi în seara acestei zile [(] după ce rătăciseră drumul şi nu-l mai g~lsiră decât o dată cu Argeşul [)] urcară încet-încet până la Piteşti. GALACTION, O. 1 278. Uneori, explicaţia din paranteză este subtitlul sau titlul unei lucrări: Din dureâle lumii[(] Nuvele[)]. VLAHUŢĂ, O. A. 93; Bâjbâind merse la patul lui, îşi aprinse lumânarea la căpătâi, se descălţă ... îşi scoase de sub pernă o carte, pe care abia o începuse [(]"Nouageneraţie" de Turgheniev[)]. VLAHUŢĂ, O. A. 106. § 286. Se pun între paranteze rotunde cuvintele sau propoziţiile care exprimă atitudinea vorbitorului faţă de cele spuse înainte: Şi-n adevăr, Neculai Isac, căpitan de mazâJi de la Bă1ăbăneşti [(] ce nume! ce titlu! ce gintă![)], face parte din spiţa acelora care în vremuâ legendare se băteau cu tătarii şi cu leşii. IBRĂILEANU, S. 15; in sfârşit, nu e numai un bărbat spiritual, inteligent şi umblat în lume [(] observi ce banală am devenit cu epitetele?[)], darpare să fie om activ şi cu iniţiativă. CEZAR PETRESCU,Î. II 67; L-am strâns încă o dată în braţe şi l-am lăsat să plece în fuga mare după o birjă şi un birjar, ai cărui cai semăna [(]sic[)] cu cutia. CARAGIALE,O. VII 526.

84

§ 287. În piesele de teatru se dau între paranteze rotunde indicaţiile scenice: Ipingescu [a către Spiridon, bătându-i din picior[)]: Urgent! [(]Spiridon iese degrabă în stânga[)]. CARAGIALE, O. VI 4t Eu am promis? [(]repede[)] când am promis? cui am promis? ţe am promis? [(] aducându-şi deodatăaminte[)] A! CARAGIALE, O. VI 169. Astfel de indicaţii referitoare la gesturile şi mişcările personajelor se dau între paranteze uneori şi în scrieri literare care aparţin altor genuri: Şedeţi, băieţi ... [(] noi, în picioare, nu ne mişcăm[)] ... aveam şi eu un băiat... [(] în ochii lui două lacrimi [)] ... ar fi fost acum ca tine ... [(] şi arată pe nea Bănică[)]. DELAVRANCEA, H. T. 281. Cuvintele sau propoziţiile închise între paranteze constituie o propoziţie (respectiv frază) de sine stătătoare din punct de vedere gramatical sau fac parte din aceeaşi propoziţie sau frază ca şi grupul sintactic al cărui înţeles îl explică. În primul caz, cuprinsul parantezei e despărţit prin punct (semnul întrebării, semnul exc1amării) atât de grupul sintactic anterior, cât şi de cel care urmează. Punctul (semnul întrebării, al exc1amării) al doilea se pune înaintea ultimei paranteze (vezi Punctul, § 189, b). Bunicul are mâinile pătate de puncte roşii, ca la păstrăvi. [(]Nume1e acela de peşte, care i-i drag, îl ţine minte bine Puiu[.)] SADOVEANU, O. III 236. În al doilea caz, între propoziţia sau fraza explicată şi adaosul cuprins între paranteze nu trebuie să apară nici un semn de punctuaţie; altfel, legătura dintre cele două grupuri sintactice n-ar mai fi exprimată şi grafic. De exemplu, în citatul următor, folosirea virgulei e incorectă: Iată dovada instinctelor eroice de copil!... Coiful de cruciat[,] [(]pune coiful de cruciat pe cap[)], sabie cu lamă de damasc[,] [(]agită săbiuţa de tablă[)]. CEZAR PETRESCU,Î. 1 201. Dacă fraza se încheie o dată cu explicaţia dintre paranteze, se pune punct (semnul întrebării, al exc1amării) după ultima paranteză (vezi Punctul, § 189, a). Când fraza continuă, trebuie folosită virgula după ultima paranteză în toate situaţiile în care, dacă n-ar fi parantezele, s-ar pune virgulă: ştia de prima lui nenorocire [(] boala de care acum scăpase [)] [,] dar nu ştia de a doua {(]căsătoria de care nu putea să mai scape[)]. GALACTION,0.I609.

85

§ 288. Parantezele drepte se folosesc cu scopul de a închide un adaos noi într-un text citat. Ele ajută deci la separarea spuselor noastre de ale altuia, ori de câte ori este nevoie să intervenim cu o lămurire: făcut de

[[JOltul [J] va continua să crească şi printre brazi, fără ca în acest timp totuşi vreun afIuent să i se ivească pe maluri. BOGZA, C. 0.89; Am găsit de cuviinţă să te poftesc [[J la praznic [J] şi pe d-ta. CREANGĂ, P. 31. Se închid de asemenea între paranteze drepte cuvintele sau semnele de punctuaţie asupra cărora vrem să atragem atenţia cititorului (aşa cum s-a procedat în lucrarea de faţă): D. Goe este foarte impacient şi, cu ton de comandă, zice încruntat[:] - Mam-mare, de ce nu mai vine ? CARAGIALE, O. I 267 (exemplu dat la capitolul Două puncte, § 260).

PUNCTELE DE SUSPENSIE § 289. Pun c tel e des u s p e n s i e arată o pauză mare în cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârşitul unei propoziţii sau al unei fraze, ci indică, în general. o întrerupere a şirului vorbirii. Comunicarea care e aşezată înaintea pauzelor redate în scris prin punctele de suspensie are întotdeauna o intonaţie caracteristică: când pauza este neintenţionată, intonaţia este descendentă, iar când pauza este intenţionată, intonaţia comunicării este ascendentă. § 290. Funcţia principală a punctelor de suspensie este de a arăta o întrerupere a vorbirii. Întreruperea vorbirii se poate face după orice parte a propoziţiei sau a frazei: Într-o zi [. ..] zăresc un străin cu surtuc de Nankin şi cu picioarele goale [. ..] Figura lui nu-mi părea necunoscută [ ...] o privesc cu luare-aminte [. ..] Ce să văd? [. ..] Porojan! [. ..]Cine poate spune bucuria mea! [. ..] Tovarăşul meu de copilărie trăieşte! [ .. .] iată-l [. ..] iată-l plângând şi sărutându-mi mâinile [. ..] Nu ştiam ce să-i dau ca să-i fac mulţămire ... ALECSANDRI, la GHICA, S. 83-84. Adesea vorbitorul se opreşte imediat după ce a rostit conjuncţia care introduce o propoziţie (subordonată sau coordonată): Ai făcut bine că i-ai tăiat; pentru că [. ..] NEGRUZZI, I 153.

86

Punctele de suspensie apar şi între propoziţii coordonate: Se mişcă fata [ ...] clipeşte din ochi {. ..] îşi ridică mâna la frunte [ ...] îşi dă frumos părul într-o parte {. ..] zâmbeşte{. . .] se scoală .. . CARAGIALE,O.I 12l; Dacă nu mi s-or mai întoarce feciorii, ne-om duce şi noi, eu şi cu baba Cireaşa, unde se duc toate[. ..] unde se duc ş-aceste frunze de frasin zburatc de vlint ... SADOVEANU,N.P. 8 sau după propoziţii interogative ori exc1amative: Am înţeles ... Nu ţi-am spus eu! {. ..] ghicisem. CARAGIALE, O.

I 286; SplIne: să mă căiesc şi să mă ierţi! {. ..] Iartă-mă! {. . .] Fie-ţi milă de lIn biet păcătos bătrân. CARAGIALE, O. I 49. Între fraze: Eu atunci iute mă răsucesc într-un picior, fac vro dou;.'i sărituri mai potrivite, mă azvârl peste gard de parcă nici nu l-am atins şi-mi pierd urma, ducându-mă acasă şi fiind foarte cuminte în ziua aceea {. ..] Dar mai îndeseară iacă şi moş Vasile, cu vornicelul şi paznicul şi strigă pe tata la pmzrtă. CREANGĂ, A. 50. Punctele de suspensie pot despărţi de restul frazei cuvintele sau propoziţiile explicative: Câteodată{. ..] prea arare{. .. ] A târziu când arde lampa, Inima din loc îmi sare, Când aud că sună cleampa. EMINESCU, O. I 106. § 291. Întreruperea vorbirii poate fi momentană sau definitivă. Vorbitorul îşi poate opri pentru un moment expunerea, înaintea unei afirmaţii care provoacă surprinderea. Pauza făcută într-o astfel de împrejurare măreşte efectul urmărit de vorbitor: Îmi pun mâinile la ochi şi trec repede peste acest şir de ani, în care Eminescu şi-a dat cea mai scumpă şi mai nobilă parte din viaţa şi inteligenţa lui pentru {. ..] o mizerabiJă bucăţică de pâine. VLAHUŢ Ă,

O. A. 237. Întreruperea definitivă a vorbirii apare ori de câte ori vorbitorul nu vrea să-şi exprime până la sfârşit gândirea, considerând restul uşor de subînţeles sau recurgând la mimică şi gesturi. Comunicarea câştigă astfel în expresivitate: 87

- Dai cartea asta, căpitane Cozmuţli. Dacă este vreo pricină de împotrivire[. .. ] - Nu poate fi nici o împotrivire, Măria ta. SADOVEANU, N.P. 175. Întreruperea se poate datora intervenţiei neaşteptate a unui interlocutor: - Ba s,1 nil te amesteci, Ionel, şi sli-ţi vezi de necazuri, eli avem destule, c,1 pc urJnlî iar (} să zicl'î boierii c,1 ţii partea oamenilor şi o sli te asupn:asc,1 şi iar! ... ] - Bine, hine, hlsaţi-mă-n pace acuma! REBREANU, R. 1 102. § 292. Punctele de suspensie apar în povestire fie pentru a marca pauzele lungi pe care le face vorbitorul, căutând cuvintele, expresiile cele mai potrivite, fie pentru a sugera ritmul lent cu care vorbeşte povestitorul: - Eril odată[. ..] începu b,ltnÎnu; era odat,1. mlli băieţi o zLÎnă[. ..] Ce v,1 spun cu e o poveste ca toate poveştile[. .. ] Era o fată, frumoas,1 coz. SADOVEANU,O. III 154. § 293. În dialog, punctele de s, :spensie indică întârzierea răspunsului pe care trebuie să-I dea cel întrebat: - C"lnuţ,l! - Prezent! -- Ciiţi domni a avut Ţara Româneasc,l? - Mulţi, domnule. - Mulţi, mulţi, da câţi? neghiobule! - [. .. ] Câţi, domnule? CARAGIALE, O. 1 131. § 194. Punctele de suspensie marchează şi o vorbire incoerentă: Ce este gramatica, rom ,Îmi, este [. ..] ce este, este {. ..] este arata {. ..] nu arata; 'irtea{. .. ] artea[. .. ] ce[. .. ] ce {. ..] ce ne Îmraţă, învaţ,1 {. ..] învaţă[. .. ] ce ne învaţă{. .. ]; LI vorhi[. .. ] bi[ .. .] bi[. .. ] ce ne învaţă; [. ..] ce este, este [. ..] este arata, uite dracu! nu arata, artea ce ne Învaţă {. ..] ce este este {. ..] şi tot aşa dondănind foarte răpede, bâlbăit şi ani pic de cugetare, pânli la "a scrie într-o limb,1 corect" rar ajungea, sărmanul! CREANGĂ, A. 89-90. § 295. În citate, punctele de suspensie marchează lipsa unor propoziţii sau a unor fraze: Acolo-n ochi de pădure [. ..] Vom şedea în foi de mure. EMINESCU, O. I 54, în loc de: Acolo-n ochi de p,ldure,

r..]

88

Lângă

trestia ce" lină sub bolta cea seină Vom şedea în foi de mure. § 296. Unii scriitori pun puncte de suspensie după titluri de poezii când acestea sunt formate din primul vers sau din primele cuvinte ale versului cu care încep poeziile: O,nwmă[ ...JEMINESCU,O. I 129~ Departe sunt de tine[. ..JEMINESCU, O. I 107~ Sh'îvite versul [. ..]VLAHUŢĂ,O.A. 58. § 297. Când o dată este nesigură sau autorul nu vrea să o scrie în întregime se pun puncte de suspensie în locul părţilor care lipsesc: Într-o scrisoare din 184[' ..Jzice corespondentul si/LI. IBRĂILEANU, SP. CR. 83~ În epistola ta din [. . .] 1883 îmi vorbeşti de regretatul nostru amic, c<'îpitanul Laurent. GHICA, S. 361. § 298. Când Într-o convorbire, persoana întrebată nu răspunde sau îşi arată numai prin mimică mirarea, surprinderea faţă de cele auzite, atitudinea ei este sugerată, în scriere, prin puncte de suspensie, uneori însoţite de semnul întrebării sau al exc1amării: - Am râs alaltăieri cu el la ContinentaI1 ... Şi

- 1 1[. ..] - Era şi Barbu ... - DI. De1avrancea? - Da ... şi Nicu ... - DI. Filipescu? - Ei, da! şi Costică ... - ?[. ..]CARAGIALE, O. I 300. § 299. În construcţiile eliptice, punctele de suspensie ţin uneori locul predicatului sau al verbului copulativ omis: - Ei, t1ăcăule, de pe unde? [' ..J Ce vânturi? Pe la noi ... ai? DELAVRANCEA,H.T. 5~ Iară noi? noi, epigonii? [. ..] simţiri reci, harfe zdrobite. EMINESCU, 0.135.

r ..]

89

CRATIMA (LINIUŢA DE UNIRE SAU DE DESPĂRŢIREI) § 300. Ca semn de punctuaţie, c r ati m a (l i n i u ţ ade uni re sau de despărţire)sefoloseşte: 1. În repetiţii, când cu\';lntul repetat (substantiv, adjectiv, adverb, interjecţie) formează o unitate: Gfinduri[-Jgânduri ... treceau prin cugetul lui Dlinihl. GALACTION,

O. I 167; La început nu v,lzu nimic. apoi încet{- Jîncet începu s,1 vad,l. GALACTION,O. I 322: He{-Jhe{-]he[-J he! c,1 bune D.Î.203.

tinereţe

ai mai avut! SADOVEANU,

Natii. În această situaţie este posibilă ~i folosirea virgulei:

Începu a se strânge în cete, cete şi a se înlreb,lllnii pe allii ce sii ceadi. NEGRUZZI, I 154. 2. În interiorul unor expresii formate din dou~l substantive. un substantiv şi un adverb, din două adverbc sau din două interjecţii. de exemplu: calea[-]valea, diine[-]câineşte, ici[-]colo, nilam{-]nisam, lalmcş{-]haII11c.~, uîrfiş[-]gn/piş, lrosc[-Jpleosc elco Pe cer nouri: ici[-]colo cJipesc slele. SADOVEANU, O. VI 282. 3. Între două numerale, pentru a arăta că indicaţia numerică e aproximativă:

Numni când silea pe Sull
JARNfK-BÂRSEANU, D. 237.

4. Între cuvinte care arată limitele unei distanţe, ale unui interval de timp: Şoseaua Bucureşli[-]Ploieşti.

I Pentru a se evita confuzia dintre cratimă şi linia de pauJ:ă, cele două semne de trebuie deosebite atât în scrisul de mână, cât şi în cel de tipar; linia de pau/ă este mai lungă decât cratima. punctuaţie

90

Perio,lda 1 ianuarie[-]31 martie. 1[-J250 km. E bine să se scrie orele 14[-J16 sau între orele 14 şi 16. Formula între orele 14[-J16 este greşită.

SEMNELE ORTOGRAFICE Semnele ortografice sunt înrudite cu semnele de punctuaţie. Uneori chiar semnele de punctuaţie se folosesc ca semne ortografice. De exemplu, punctul marchează de obicei abrevieri le . Semnele ortografice propriu-zise sunt cratima şi apostroful. § 301. Cratima marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc sunete, în care caz înlocuieşte apostroful din vechea ortografie, fie că nu lipsesc:

1[-}am citit, s,lf-Jmi an1ţi, s[-Ja dus, 111[-Ja v~lzut. dusu[-Js[-Ja, v[-Ja scris. într[-Jo zi, sef-Jnţelege, nl-Jof-/mprumut. Cratima se foloseşte şi la scrierea unor cuvinte compuse (vezi r'1ai sus § 150). Cratima se întrebuinţează la despărţirea cuvintelor în silabe (vezi mai sus § 17R). Cratima se mai foloseşte Între două numerale (vezi mai sus §300, pct. 3). § 302. Apostroful marchează absenţa accidentală în rostire a unor sunete:

Las[,J pe mine. Un['J te duci? Da['] cine Odat[,J. Pân[ '].

sunteţi

voi? Dom['J1e.

LISTĂ DE ABREVIERI

= adjectiv = administraţie = adverb = anatomie = arhitectură = articulat = astronomie = biologie = botanică =chimic = citeşte = conjunctiv =: economie = feminin = figurat = finanţe = fizică = genitiv = geografie = geologie = geometrie =gerunziu = gramatică = ihtiologie = imperativ = imperfect = indicativ = invariabil = ştiinţe juridice m. = masculin m.m.c.perf. = mai mult ca perfect Mar. = marină Mat. = matematică Mec. = mecanică Med. = medicină

adi· Adm. adv. Anat. Arhit. art. Astron. Biol. Bot. Chim. cit. con). Econ. f. fig. Fin. Fiz. gen. Geogr. Geol. Geom. ger. Gram. Iht. imper. impcrf. ind. in var. Jur.

Meteor. MiI. Mineral. Mit. Muz.

n. neg. nehot. num. opt. Opt. ord. Omit. part. perf. perf: C. perf...... pl. pr. prez. pron. ref]. 'li" 0'

Sericic. . . il. ....ub ...t. ş.a.

Tehn. Telef. Tipogr. V.

Vân. vb. viit. vac. 2001.

92

= meteorologie =militărie

= mineralogie = mitologie = muzică =neutm = negativ = nehotărât = numeral = optativ = optică =ordinal = omitologie = participiu = perfect = perfect compus = perfect simplu = plural =prollume = prezent = pronunţat = reflexiv = singular = sericicultură = silabă = substantiv = şi altele = tehnică = telefonie = tipografie =vezi = vânătoare = verb = viitor = vocativ = zoologie

IZVOARE

ALECSANDRI, P. Il. Vasile Alecsandri. Opere complete. VoI. II. Mărgăritărele. Editura Librăriei Socec şi Comp., Bucureşti, 1875. ALECSANDRI, T. Vasile Alecsandri. Opere complete. Partea întâi Teatru. VoI. 1. Canţonete comice, scenete şi operete; voI. II. Vodeviluri; voI. III. Comedii. Editura Librăriei Socec & Comp., Bucureşti, 1875. BĂLCESCU, O. 1-11 N. Bălcescu, Opere. VoI. 1. Studii şi articole; voI. II. Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul. Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 1953. BOGZA, C.O. Geo Bogza. Cartea Oltului. Editura pentlU Literatură şi Artă, Bucureşti, 1945. CARAGIALE,O. 1- VII IL. Caragiale. Opere. VoI.I. Nuvele şi schiţe. Ed. "Cultura Naţională", Bucureşti, 1930; voI. II. Nuvele şi schiţe. Ed. "Cultura Naţională", Bucureşti, 1931; voI. III. Reminiscenţe şi notiţe critice. Ed. "Cultura Naţională", Bucureşti, 1932; voI. IV. Notiţe critice, literatură şi versuri. Fundaţia pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1938; voI. V. Articole politice şi cronici dramatice. Bucureşti, 1938; voI. VI. Teatru. Fundaţia pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1939; voI. VII. Corespondenţă. Fundaţia pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1942. COŞBUC,B.1. George Coşbuc. Balade şi idile. Editura Librăriei Socec & Comp., Bucureşti, 1893. COŞBUC, F. T. George Coşbuc. Fire de tort. Versuri. Ediţia a II-a. Editura Librăriei Casa Şcoalelor, C. Sfetea, Bucureşti, 1898. 93

COŞBUC.

Poezii, Editura de Stat pentru Literatură 1952. CREANGĂ. A. Ioan Creangă. Scrierile lui... VoI. II. Diverse,Iaşi. 1892. CREANGĂ, P. Ioan CreanglL Scrierile lui ... VoI. I. Poveşti. Iaşi, 1890. DELA VRANCEA. H.T. B. DeJa vrancea. Hagi-Tudose. Tipuri şi moravuri. Editura Librăriei Socec & Comp .. Bucureşti. 1903. DELAVRANCEA, O. B. VeJa\'rancea. Opere, VoI. L II. Editura pentru Literatură şi Artă~ Bucureşti, 1954. DELAVRANCEA, S. B. Dehl\'Ti.lncca. SultănÎca. Bucureşti. 1855. DELA VRANCEA, T. B. Dehwrancca. Trubadurul. Ed. Ig. Haimann. Bucureşti, 1887. EMINESCU. N. M. Eminescu. Nuvele. Editura Librăriei ŞcoaleloL Fraţii Şaraga, Iaşi, La. EMINESCU, O. 1 M. Eminescu. Opere. Ediţie critică îngrijită de Perpessicius. VoI. I. Fundaţia pentru Literatură şi Artă. Bucureşti. 1939. GAL'\CTION. O. J Gala Galaction. Opere. V01. 1. Editura pentru Lih~ratură şi Artă a Societăţii Scriitorilor din R.P.?., Bucureşti. 1949. GHEREA, ST. CR. I-III 1. Gherei./ (C'. Dobrogeanu). Studii critice. Vol.I. EJiţiunea a III-a. Editura Lihrăriei .. Universala" Alcalay & Comp. Bucureşti; voI. Il. EJiţiunea a IT-a .. Viaţa românească". Bucureşti. 1923: vol.III. Ediţiunea a IIT-a. Ed. "Viaţa românească". GHICA, S.Ion Ghici.!. Scrisori către V. Alecsandri. Bucureşti, 1940. GRAM. ROM. I-II, Gramaticii limbii romi.Îne, VoI. I-II, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Bucureşti. 1963. HOGAŞ. DR. C. Hogaş. Pe drumuri de munte. Răzleţe şi diverse. Fundaţia pentru Literatură şi Artă. Bucureşti, ] 947. HOGAŞ, M. N. Calistrat Hogaş. În Munţii Neamţului. Ediţia a III-a, Editura "Cartea Românească", Bucureşti (1937). IBRĂILEANU, S. G. Ibrăileanu. Scriitori români şi străini. Editura "Viaţa românească", Iaşi. 1926. IBRĂILEANU. SP. CR. G. Ibnlileanu. Spiritul critic în cultura românească. Ed. a II-a. Editura ,.Viaţa românească". Iaşi. 1922. IBRĂILEANU, ST. G. Ibrăileanu. Studii literare. Ed. a III-a. Editura "Cartea Românească", Bucureşti, ] 93 1. ISPIRESCU, L. P. Ispirescu. Legende sau basmele românilor. Adunate din gura poporului, Bucureşti. 1892. P. George

Coşbuc.

şi Artă. Bucureşti,

94

JARNfK-BÂRSEANU, D. Dr. Ioan Urb,m Jarnik şi Andrei Bârseanu. Doine şi strigături din Ardeal. Date la iveală de ... Ediţiunea Academiei Române, Bucureşti. 1885. MACEDONSKI, O. I-III Alexandru Macedonski. Opere. Ediţie critică cu studiu introductiv, note şi variante de Tudor Vianu. VoI. I-III. Fundaţia pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1939. NEGRUZZI, I Constantin Negruzzi. Scrierile lui ... Vol.I. Păcatele tinereţelor. Librăria Socec & Comp., Bucureşti, 1872. ODOBESCU, I-III A.I. Odobescu. Scrieri literare şi istorice. VoI. 1-II1. Editura Librăriei Socec & Comp., Bucureşti, 1887. PANN, N.H. Anton Pann. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea. Culese şi versificate de ... Tipografia lui Anton Pann, Bucureşti, 1853. P ANN, P.V. 1 Anton P€mn. Culegere de proverburi sau Povestea vorbii. În tipografia lui Anton Pann. Vol.I. Bucureşti, 1852. CAMIL PETRESCU, P. CamiI Petrescu. Patul lui Procust. Roman. Ed. a II-a. Editura "Naţional a" S. Ciomei (Bucureşti). f.a. CAMIL PETRESCU, T. I-III CarnII Petrescu. Teatru. Fundaţia pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, VoI. I-II, 1946; voI. III, 1947. CAMIL PETRESCU, U.N. Camil Petrescu. Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Fundaţia pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1946. CEZAR PETRESCU,Î. I-II Cezar Petlescu. Întunecare. Roman. Partea I-II. Scrisul Românesc, Craiova, 1928. CEZAR PETRESCU, S. R. Cezar Petrescu. Scrisorile unui răzeş. Cultura Naţională, Bucureşti, 1922. REBREANU, 1. I-II Liviu Rebreanu. Ion. Roman. VoI. 1-11. Edit. "Cartea Românească", Bucureşti, 1939. REBREANU, P.S. Liviu Rebreanu. Pădurea spânzuraţilor. Roman. Editura "Cartea Românească", Bucureşti, 1922. REBREANU, R. I-II Liviu Rebreanu, Răscoala. Roman. VoI. I-II. Editura "Adevărul", Bucureşti (1932). RUSSO, S. Alecu Russo. Scrieri. Publicate de Petre V. Haneş. Ediţiunea Academiei Române. Institutul de Arte Grafice "Carol Gobl", Bucureşti,I908.

SADOVEANU, B. Mihail Sadoveanu. Baltagul. Roman. Editura "Cartea Românească", Bucureşti, 1930. 95

SADOVEANU, D. Î. Mihail Sadoveanu. Dureri înăbuşitc. Editura "Minerva", Bucureşti, 1904. SADOVEANU, D. M. Mih::lil Sadoveanu. Dumbrava minunată. Editura "Cartea Românească" (Bucureşti), 1933. SADOVEANU, D.P. Mihail Sadoveanu. Divanul persian. Poveste orientală. Editura "Cartea Românească", Bucureşti, 1940. SADOVEANU, E. Mihail S"ldoveanu. Evocări. E.S.P .L.A. (Bucureşti), 1954. SADOVEANU, F. J. I-III Mihail Sadoveanu. Fraţii Jderi. Roman istoric. VoI. I-III. Bucureşti (1942-1943). SADOVEANU, H. A. Mihail Sadoveanu. Hanu-Ancuţei, Roman. Ediţia a V-a. Editura "Cartea Românească",Bucureşti (1947). SADOVEANU, N.P. Mihail Sadoveanu. Nicoară Potcoavă. Povestire istorică. Editura Tineretului, Bucureşti, 1952. SADOVEANU,O. I-VIII Mihail Sadoveanu. Opere. VoI.I-VIII. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1954-1959. SLAVICI, N. I-II Ioan Slavici. Nuvele. VoI. I-II. Edit. Lihrăriei Socec & Comp., Bucureşti, Ig92-1896. SLAVI CI , 0.1 Ioan Slavici. Opere. VoI. 1. Nuvele. Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (Bucureşti), 1952. STANCU,D. Z::lharia Stancu. Desculţ. Editura de Stat, Bucureşti, 1949. TEODORESCU, P.P. G. Dem. Teodorescu. Poezii populare române. Tipografia Modernă Grigorie Luis, Bucureşti, 1885. TOPÎRCEANU, P. G. Topîrceanu. Poezii. Ediţie îngrijită, prefaţă şi bibliografie de Al. Săndulescu. E.S.P.L.A. (Bucureşti), 1953. VLAHUŢĂ, N. A. Vlahuţli. Nuvele. Stabilimentul Grafic Socec & Teclu, Bucureşti, 1886. VLAHUŢ Ă, O. A. Alexandru Vlahuţă. Opere alese. Editura de Stat, Bucureşti,1949.

INDEX DE CUVINTE*

ablaţiune,pron. -ţi-u-

A,cit.a

abnegaţie, pron. -ţi-e;

gen. abnegaţiei pron. -ţi-oaboliţiune, pron. -ţi-uaborda, ind. prez. 3 ,"g. şi pl. abordează abordaj aborigen abraziune, pron. -zi-uabrdZfv abnaz6r,pl.abrazoare abrevia, pron. -vi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. abreviază, 1 pl. abreviem,pron. -vi-em, 2 pl. abreviaţi; ger. abrevifnd; part. abreviat, pron. -vi-at abreviaţie, pron. -vi-a-ţi-e; gen.

abajur, pl. abajururi aban6s abataj, pl. abataje abat6r, pl. abatoare abces, pl. abcese abdomen, pl. abdomene abducţie, pron. -ţi-e; gen. abducţiei abecedar,pl.abecedare aberaţie, pron. -ţi-e; gen. aberaţiei abia (2 ,,,il.) abil, pl. abfli; f. abflă, pl. abIle abilita abi6tic, pron. -bi-oabfs, pl. abfsuri abisal abjecţie,pron. -ţi-e; gen. abjecţiei

aboliţionfsm,

abreviaţiei

abreviere, pron. -vi-e-

* Faţă de ediţia precedentă, în Index s-au adăugat - după DOOM - toate cuvintele care se scriu cu litera Î în poziţie medială: compusele sudate de tipul altÎncotro, autoÎncântare, semiÎntunericetc. şi derivatele cu prefixe de tipul neÎmblânzit, neîndoielnic, preÎntâmpina, reÎntâlnire, subînţelege etc., iar la verbele de conjugarea a IV -a tenninate la infinitiv în -Î s-au adăugat fonnele de perfect simplu, persoana a III-a sg. şi pl., de gerunziu şi de participiu (de ex. coborf, imperf. 3 sg. cobora; perf. s. 3 sg. coborf t 3 pl. cobodrl; ger. coboclnd; part. coborit), spre a se evidenţia faptul că fonnele acestor verbe se scriu fie cu litera Î (când sunetul respectiv apare în poziţie finală), fie cu litera â (când sunetul respectiv apare în poziţie mediaIă).

97

abroga, ind. prez. 3 .'ig. canj. abr6ge

şi

pl.

abr6gă;

acatfst acAt&ii acceleni, pron. ac-ceacceleraţie, pron. ac-ce-,

abruti~

abscfsA,pron. sci abscizidne, pron. -sCÎ-zi-uabsent absfdA, pl. abside absidiaI, pron. ~di-al absfnt, pl. absinturi absoldt absolutfsm absolvf, ind. prez. 1 .'ig. şi 3 pl. absolvesc "termin un an şcolar" şi 3 .<;g. şi pl. abs61vă "scuteşte de

gen.

acc6nt, pron. ac-cent accentua, pron. ac-cen-tu-a; ind. prez. 3 .'ig. şi pl. accentuează acc6pt, pron. ac-cept; pl. accepte accepta,pron. ac-cep-; ind. prez. I sg. accept, 3 .'ig. şi pl. acceptă acc6pţie, pron. ac-cep-ţi-e; gen. accepţiei

acc6s (Med.), pron. ac-ces; pl. accese acres "intrare", pron. ac-ces acces6riu, pron. ac-ce-, -riu accident, pron. ac-ci-; pl. accidente, (Muz.) accidenţi acea (f..'ig.; acea casă),pron. a-cea aceasta (f. .'ig.), pron. a-ceasac6ea (f. .'ig.; casa aceea), pron. a-ce-ea ac6eaşi (f. .'ig.), pron. a-ce-eaşi ac6ia (m. pl.) ac6iaşi (m.pl.),pron. a-ce-iaşi acelaşi (m . .'ig.), pron. a-ce-Iaşi ac6lea (f. pl.) ac6leaşi (f. pl.),pron. a-ce-Ieaşi aceleia (f. gen.),pron. a-ce-le-ia ac6leiaşi (f. gen.), pron. a-ce-Ie-iaşi ac6luia (m. gen.), pron. a-ce-lu-ia ac61uiaşi (m.gen.),pron. a-ce-lu-iaşi ac6ştia (m. pl.),pron. -tia şi -ti-a acetil6nA achiziţie, pron. -ţi-e; gen. achizfţiei achiziţiona, pran. -ţi-o-

pedeapsă"

absorbf abs6rbţie, pron. -ţi-e;

-ţi-e;

acceleraţiei

gen. abs6rbţiei

abstin6nt abstnk:t abstnk:ţie, pron. -ţi-e;

gen. abstnkţiei pron. -ţi-oabsdrd, pl. absurzi; f. absurdă, pl. absurde abţibfld, pl. abţibf1duri abţine, ind. prez. 1 .'ig şi 3 pl. abţin; canj. abţină abdIic (Med.) abulfe (Med.), gen. abulfei abunda, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. abundă abundentA abur, pl. aburi abdz, pl. abuzuri abuzfv abstracţionfsm,

acadeă

academician,pron. -ci-an academfe, gen. academiei acajd acalmfe, gen. acalmiei acantac6e,pron. -ce-e (nu: -ce-ie) acantA acaret, pl. acareturi

aef acioaie, pron. -ci-oaaciua, pron. -ciu-a; ind. prez. 1 .'ig. aciuez, 1 pl. aciuăm; ger. aciuând aclama, ind. prez. 1 .fig. aclam, 3 sg. şi pl. aclamă; conj. aclame

98

aclamaţie,

pron. -ţi-e;gen. aclamaţiei

acurateţe

acustică, gen.

aclimatiza acnee, pron. -ne-e (nu: -ne-ie);gen. acneci acoladă, pl. acolade ac6lo acompania, pron. -ni-a; ind. prez. 3.fig. şi pl. acompaniază, 1 pl. acompaniem, pron. -ni-em; ger. acompanifnd ac6nt, pl. aconturi

acusticii -ci-an; pl. acusticieni

acusticiăn, pron.

acu şi

şiacdşa

acuzaţie, pron. -ţi-e;

gen. acuzaţiei

acvaf6rte, in var. acvamarfn acvariu, pron. -riu; pl. acvarii acvatic acvifer acvilă

acoperământ, pl. acoperămfnte acoperi, ind. prez. 1 .fig. acopăr, 3 sg. şi pl. acoperă; canj. acopere acoperiş, pl. acoperfşuri acorda, ind. prez. 3 sg. şi pl. acordă

acvilfn adagio (Muz.), pron. -gi-o adagiu "dicton" ,pron. -glu; pl. adagii adaos,pron. -da-os; pl. adaosuri adăpa, ind. prez. 1 ,~g. adăp adăsta, ind. prez. l sg. ad5st adăuga, pron. -dă-u-; ind. prez. 1 .fig. adaug, 1 pl. adăugăm; canj. adauge;

"dă;

face acordul gramatical" şi (un instrument) acorde6n, pron. -de-on; pl. acordeoane acordeonist, pron. -de-oacord6r, pl. acord6ri (persoană) şi acordoare (instrument) acordează

ger. adăugand; part. adăugat

actriţă

adecvat ademeni adera, ind. prez. 3 .fig. şi pl. aderă adesea adeseori adezidne, pron. -zi-uadeziv ad-h6c adia, pron. -di-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. adfe; ger. adifnd adiacent, pron. -dia-

actual, pron. -tu-al actualmente, pron. -tu-al-

adfcătelea

acrobaţfe, gen. acrobaţfei

acr6polă

acrostfh, pl. acrostfhuri actfnie (Zool.), pron. -ni-e; gen. actfniei actfniu (Chim.), pron. -nlu act6r

acţiona,

adică şi adică

adineauri,pron. -nea-uri şi: adineaori, pron. -nea-ori, adinioarea, pron. -ni-oa-rea ad-fnterim adfo adiţie (Chim., Mat.) , pron. -ţi-e; gen.

pron. -ţi-o­

acţiune, pron. -ţi-u­

acuarelă, pron.

a-cuaacuitate, pron. -cu-iacum şi acuma acumulat6r, pl. acumulatoare mulatori acuplaj, pl. acuplaje

şi

acu-

adfţiei

adiţional,pron. -ţi-o-

99

aeronav~,

adjectiv adjunct adjutmtt ad lftterclJTl administraţie,

pron.

-ţi-e;

gen. admi-

nistniţiei admiraţie, pron. -ţi-e; gen. admiraţiei admisiune, pron. -Si-lladmfte admonesta adnotaţie, pron. -ţi-e; gen. adnotaţiei adolesccSnt, pron. sce adopta, ind. prez. 3 sg. şi pl. adoptă; conj. adopte ad6pţie,pron. -ţi-e; gen. adopţiei

adrenalln~

adresant adres~ ads6rbţie, pron. -ţi-e; gen. adsorbţiei aduce, imper. 2 ,'ig. adu (dar: ad-o), neg. nu aduce aducţie,pron. -ţi-e; gen. aducţiei adulaţie, pron. -ţi-e; gen. adulaţiei adulmeca adulter adverbiaJ., pron. -bi-al aM, pron. a-ed (nu: a-ied) aier, pron. a-er (nu: a-ier) aeraj, pron. a-eaerian, pron. a-e-ri-an aeriseal~, pron. a-eaerisl, pron. a-eaer6b,\pron. a-eaerodinamic, pron. a-eaerodr6m, pron. a-e-; pl. aerodromuri aerogam, pron. a-e-; pl. aerogUri aerolft, pron. a -eaerom0d8,pron. a-e-; pl. aeromodele aeronaut, pron. a-eaeronautid, pron. a-e-; gen. aeronauticii

pron. a-e-; pl. aeronave aeroplan, pron. a-e-; pl. aeroplane acrop6rt, pron. a-e-; pl. aeroporturi aerosco~), pron. a-e-; pl. aeroscoape aeros61, profl. a-e-; pl. aerosoli aerostat, pron. a-e-; pl. aerostate afabulaţie,pron. -ţi-e; gen. afablilaţiei afazle, pron. -zi-e; gen. afazfei afecta, ind. prez. 3 ,'ig. şi pl. afectează; conj. afecteze afectu6s, pron. -tu-os afecţiune, pron. -ţi-u­ afet, pl. afeturi afilia,pron. -li-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. afiliază, 1 pl. afiliem,pron. -li-em; ger. afilifnd afiliaţie, pron. -li-a-ţi-e;gen. afiliaţiei atin (plantă) afin "rudă", f. affnă atin~ (fruct) afi6n, pron. -fi-on afrrmaţie, pron. -ţi-e; gen. afirmaţiei afişa, ind. prez. 3 ,'ig. şi pl. afişează, J pl. afişUm; ger. afişand afişaj, pl. afişaje afişier "cadru pe care se afişează", pron. -şi-er; pl. afişiere afiş6r "persoană care afişează" afluent, pron. -flu-ent (nu: -flu-ient) aflux, pl. afluxuri af6n, pl. afoni; f afonă, pl. afone aforism afrodiziâc, pron. -zi-ac W,pl.afte afuma, ind. prez. 3 ,'ig. şi pl. afumă; conj. afume afurisenie,pron. -ni-e; gen. afuriseniei agap~,pl. agape agat (piatră semipreţioasă) ag~, pl. agi, ~i aga, pl. agale

100

agliţa (nu: acăţa) , ind. prez. J sg. ag~ţ, 2 ."g. agăţi, 3 ."g. ~i pl. agaţă

aievea aisberg (nu: iceberg), pl. aisberguri aiura aiurea ajur, pl. ajururi ajustaj ajutaj, pl. ajutaje alai, pl. alaiuri alaltmeri, pron. -tă-ieri alaltliseam alamli, gen. alamei; pl. alămuri (obiecte de alamă) alambCe, pl. alambfcuri alandata alarmli, gen. alarmei; pl. alarme alaun, pron. -la-un allitura, ind. prez. J ."g. alătur al~turi şi al~turea albanez, pl. albanezi albastru, pl. albaştri albatr6s, pl. albatr6şi albbtreaIli alblistrlu, f. albăstrfe, pl. m. şi f. al-

agli~toare "atârnătoare" ,pl. agăţăt6ri

agendli agenţfe, gen. agenţfei agheasmli aghiotant, pron. -ghioAghiu~,pron. -ghi-uagO agio, pron. a-gi-o agitaţie, pron. -ţi-e; gen. agitaţiei aglfeli, pl. aglfce aglomeraţie, pron. -ţi-e; gen. aglomeraţiei

agnosticfsm agora a~,pl.agrafe

agramat agrea, pron. -gre-a; ind. prez. J sg. agreez, 3 sg. ~i pl. agrecază, J pl. agreUm; ger. agreand; part. agreat agreabil, pron. -gre-aagregat (obiect), pl. agregate agregaţie, pron. -ţi-e; gen. agregaţiei agrement, pl. agremente agresiune, pron. -si-uagrieult6r agrieultl1m, gen. agriculturii agrimensum agrişli, pl. agrişe agrobiol6g, pron. -bi-oagromCnim agrotehnieli, gen. agrotehnicii agrozootehnie, pron. -zo-oagrozootehnCe, pron. -zo-oagrozootehnieian, pron. -ZO-O-, -ci-an aguridli ahtiat, pron. -ti-at aibA, v. avea aCei şi aCeea aCdoma, pron. a-i-

băstrfi

alblistrui, f.

albăstruie,

pl. m.

şi

f. al-

băstrui

albie, pron. -bi-e; pl. albii album, pl. albume albumen alburiu, pl. alburfi; f. alburfe, pl. alburfi albuş, pl. albuşuri alclituC, ind. prez. J sg. şi 3 pl. alcătuiesc; conj. alcătuiască alelituialli, pl. alcătuieli alchimCe, gen. alchimfei alchimCst alcool, pron. -co-ol; pl. alco61uri "spirturi, băuturi", alco61i (Chim.) alcoolic, pron. -co-oalcoolfsm, pron. -co-o-

101

alcoolmetru, pron. -co-ol-; pl. akoolmetre alc6v, pl. alc6vuri aldruna~, pl. aldăma~uri 4lde

Aliotman, pron. -li-otalişveriş aliteraţie, pron. -ţi-e; gen. aliteraţiei alizee, pron. -ze-e (nu: -ze-ie) allegretto allegro almanah, pl. alman:.'muri al6 aloca, ind. prez. 3 . . g. ~i pl. al6că alocaţie, pron. -ţi-e; gen. alocaţiei al6curi şi al6curea alocuţiune, pron. -ţi-ual6e alogen al6njă, pl. al6nje alotropfe, gen. alotropfei alpaca (animal), pl. alpacale alpestru, pl. alpeştri; f alpestră, pl. alpestre alpinfsm

aldehfdă

aldfn, f. aldfnă alean, pron. a-lean aleat6riu, pron. -le-a-, -rIu alee,pron. -le-e- (nu: -Ie-ie); pl. alei alegaţie, pron. -ţi-e; gen. alegaţiei alegorie, gen. alegorfei aleh1ia alene alezaj, pl. alezaje alez6r, pl. alezoare alfabet, pl. alfabete 4lgă, gen. algei; pl. alge alia, pron. -li-a; ind. prez. J pl. aliem, pron. -li-em; ger. aliînd aliaj, pron. -li-aj; pl. aliaje alianţă, pron. -li-analibf, pl. alibfuri alfcă şi alfce, pl. alfce alidadă, pl. alidade aliena (JUL), pron. -li-ealienat, pron. -li-ealiemiţie, pron. -li-e-, -ţi-e; gen. alienaţiei

aligat6r alimentat6r, pl. alimentatoare alimentaţie, pron. -ţi-e; gen. alimentaţiei

alina, ind. prez. 3 . . g. ~i pl. alfnă; con). alfne alineat, pron. -ne-at; pl. alineate alinia, pron. -ni-a; ind. prez. 1 . . g. aliniez; ger. alinifnd aliniament,pron. -ni-aaliniere, pron. -ni-eali6r (plantă), pron. -li-or

4ltădată "odinioară" 4ltă dată "în altă împrejurare",

pl. alte

dăţi

4ltceva 4ltcineva 4ltcum 4ltcumva 4lteori alterâţie,

pron. -ţi-e; gen. alteraţiei pron. -ţi-e; gen. altercaţiei alterna, ind. prez. 3 sg. ~i pl. alternează alternativ alternat6r,pl. alternatmire alteţă, pl. alteţe Alteţă (temlen de adresare) 4ltfel ,,
102

altof, ind. prez. J ~g. conj. altoiască

şi

ambiant, pron. -bi-ant ambianţă,pron. -bi-anambfguu, pron. -gu-lI; pl. ambfglli, pron. -gui; f. ambfguă, pron. -gll-ă; pl. ambIgue, pron. -gll-e ambfţie, pron. -ţi-e; gen. ambfţiei ambiţi6s, pron. -ţi-os

3 pl. altoiesc;

altoiaI~

altrufsm altundeva aluat, pron. -Iu-at; pl. aluaturi alumfniu,pron. -nlu aluneca, ind. prez. 3 ."g. şi pl. alunecă alunecuş, pl. alllnecuşuri alunfş, pl. alunfşllri alurll, pron. -lIualuviaI, pron. -vi-al aluvionar, pron. -vi-oaluviune, pron. -vi-ualuzie, pron. -zi-e; gen. aluziei alveolar, pron. -ve-oalve6I~, pron. -ve-o-

ambranşament,pl.ambranşamente

ambreia, ind. prez. 3 sg. şi pl. ambreiază; imperf. 3 ,"g. ambreia; conj. ambreieze; ger. ambrefnd, pron. -bre-ind ambreiaj, pl. ambreiaje ambr6zie,pron. -zi-e; gen. ambr6ziei ambulat6riu, subst., pron. -riu; pl. ambulat6rii ambulat6riu, f. ambulat6rie ambuscadă, pl. ambllscade ameliora, pron. -li-oamenaja, ind. prez. 3 sg. şi pl. amenajează, J pl. amenajăm; ger. amenajfrnd amenajare, pl. amenajUri amen~,pl. amenzi ameninţa, ind. prez. J ,"g. ameninţ, 3 sg. şi pl. ameninţă amentacee,pron. -ce-e (nu: -ce-ie); pl. amentacee ameriza amestec, pl. amestecuri amesteca ametfst, pl. ametfste

alvfţă

amalgam, pl. amal game amanet, pl. amanete ~geaI~ am~unt, pl. amănunte ami1rllciune

amitreaI~

ammiu, f. amărfe amm-f, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. amăriÎsc; imperf. 3 ."g. amăra; perf..". 3 sg. amărf, 3 pl. amărară; conj. amă­ [(iscă; ger. amărand; part. amărat amâna, ind. prez. 1 sg. arnan; conj. ama ne amând6i, gen. amândurora (când unneazii după substantiv ,,,au îi ţine locul), amânduror (când precedă substanti vul) amânduror, v. amând6i amândt1rora. v. amând6i ambalaj, pl. ambalaje ambarcader, pl. ambarcadere ambarcaţie, pron. -ţi-e; gen. ambar-

ameteaI~

amffbiu, pron. -biu amfibrah amfiteatru, pron. -fi-tea-; pl. amfiteatre amfitri6n, pron. -tri-on

3rnforll amian~ şi amiant, ami~, pron.

caţici

103

pron. -mia-mia-; pl. amiezi

amfbl,pl. amfbe pron. -ţi-e; gen. amicfţiei amigdall, pl. amigdale

anănghie,pron. -ghi-e;gen. ananghiei anap6st, pl. anapeşti

amIn

anarhfe, gen. anarhiei anarhfsm anarhosindicalfsm anas6n anăteml şi anat6ml anatomopatol6gic anchetat6r anchil6zl ăncie, pron. -ci-e; pl. ancii ancorăj, pl. ancoraje ăncom, pl. ancore andezft andreă, pron. -drea; pl. andrele androc6u, pl. androcee, pron. -ce-e (nu: -ce-ie) anelfd, pl. anelfde anemiă, pron. -mi-a; ind. prez. 1 pl. anemiem, pron. -mi-em; ger. anemifnd anemom6tru, pl. anemometre anerofd,pl.anerofde anestezfa, pron. -zi-a; ind. prez. 1 pl. anesteziem, pron. -zi-em; ger. anesteziind anev6ie anexhlne,pron. -xi-u-

amicfţie,

amiral, pl. amirali amnezfe, gen. amnezfei amnistiă, pron. -ti-a; ind. prez. 1 pl. amnistiem, pron. -ti-em; ger. amnistifnd amnistfe, gen. amnistfei amoniăc,pron. -ni-ac am6r amortism6nt, pl. amortismente amortiză

amortiz6r, pl. amortizoare amorţeă11 ampenăj, pl. ampenaje amperm6tru, pl. ampermetre amp6r-6m, pl. amper-ere amperorm6tru amplasam6nt, pl. amplasamente amplifică, ind. prez. 3 sg. şi pl. amplffică

amplificat6r, pl. amplificatoare amplom-e, gen. amplerii amploiăt

amprentl, pl. amprente ampută, ind. prez. 3 sg. şi pl. amputează; con). amputeze amuză, ind. prez. 3 sg. şi pl. amuză anacohlt, pl. anacolUte şi anacoluturi anacre6ntic, pron. -cre-onanaforă (raport), pl. anaforale anaf6m (figură de stil), pl. anafere anăfum (prescură) anagrăml,pl.anagrame

anahoret ană1e, numai pl. analizat6r, pl. analizatoare anal6g, pl. anal6gi; f. analoagă, pl. analoage

anăpoda

anfilădl angajă,

ind. prez. 3 sg.

şi

pl. anga-

jează, 1 pl. angajăm; ger. angajând angajm-e, pl. angajări angară, pl. angarale anghinm-e anghfnl şi angfnl angiosp6rm, pron. -gi-oanglicanfsm ang6ra angrenăj, pl. angrenaje angr6

104

anticipaţie,

angstrom (Fiz.) anilfn~

anima, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. anfmă animalier, pron. -li-er animaţie,pron. -ţi-e; gen. animaţiei animfsm anina, ind. prez. 3 sg. şi pl. anfnă ani6n, pron. -ni-on; pl. ani6ni aniversare, pl. anivers5ri anonmil an6st şi anost anotimp, pl. anotfmpuri ansamblu, pl. ansambluri antagonfsm antarctic anteb6lic antedata antediluvian, pron. -vi-an antemeridian antepemlltim anteproi&t, pl. anteproiecte

-ţi-e;

gen. antici-

antic6rp, pl. antic6rpi antid6t, r'. antid6turi antiepi~mic, pron. -ti-eantifascfst, pron. sci antihrfst "eretic, nemernic" antiimperialfst, pron. -ti-im-, -ri-aantim6niu,pron. -niu antinomfe, gen. antinomfei antipirfn~

antip6d, pl. antip6zi antispasm6dic antiştiinţffic

antitffic anton(m, pl. antonfme antonimfe, gen. antonimfei antonomasfe, gen. antonomasfei antnict, pl. antracte

antrax

antrenam~nt, pl. antrenamente antrep6zit, pl. antrep6zite antrepren6r antreprfzl ant."reu, pl. antreuri antric6t, pl. antricmlte anturaj, pl. anturaje anual, pron. -nu-al anuar,pron. -nu-ar; pl. anuare anuitate, pron. -nu-Îant1nţ, pl. anunţuri anveI6p~, pl. anvel6pe anxietate,pron. -xi-eaol~u, pron. a-o-leu, şi: aole6, pron. a-o-leo, aul~u aorfst, pl. aorfste

an~rll

anteri6r, pron. -ri-or anterfu, pl. anterfe an~t, pl. anteturi antet."ren antetn1piţl

antevorbit6r antiaerian,pron. -a-e-ri-an antialc06lic, pron. -ti-al-co-oantibi6tic, pron. -bi-oantic, f. antfcă anticamerll anticar (persoană) (nu: antiquar) anticariat, pron. -ri-at antichitate anticicl6n, pl. anticicloane anticipa, ind. prez. 1 fig. anticipez antfcip, 3 .'ig. şi pl. anticipează

pron.

paţieÎ

a6~

apanaj, pl. apanaje aparat, pl. aparate aparataj, pl. aparataje aparfţie,pron. -ţi-e; gen. apariţiei

şi şi

antfcipă

105

apartament, pl. apartamente aparte aparţfne, ind. prez. J sg. şi 3 pl. aparţfn; con). aparţfnă apărlltoare (obiect), pl. apărăt6ri apărea, ind. prez. J pl. apărem; viit. 3 .'ig. va apărea; cond. ar apărea apăsa, ind. prez. J .'ig. apUs; con}. apese apeduct, pl. apeducte apel, pl. apeluri apendice "adaos", pl. apendice apendice tji apendfce (Anat.) apercepţie, pron. -ţi-e; gen. apcrccpţiei

apetft, pl. apetfturi apfcol apicult6r aplauda, pron. -pla-u-; ind. prez. J pl. aplaudUm aplauze, pron. -pla-u-, nunwi pl. aplicaţie, pron. -ţi-e; gen. aplicaţiei apoc6pă

ap6d apogeu, pl. apogee, pron. -ge-e (nu: -ge-ie) apogiatdră, pron. -gi-aap6i apolitfsm apologfe, gen. apologfei apometru, pl. apometre apoplexfe, gen. apoplexfei ap6rt, pl. ap6rturi apostazfe, gen. apostazfei a posteri6ri,pron. -ri-o-ri apostr6f, pl. apostrofuri apote6ză, pron. -te-o-; gen. apote6zei apozfţie, pron. -ţi-e; gen. apozfţici aprecia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 .'ig. şi pl. apreciază, pron. -ci-a-, J pl. apreciem, pron. -ci-em; ger. aprecifnd

apreciere,pron. -ci-eaprehensiune, pron. -si -uapret, pl. apreturi apretdră, pl. apretliri aprig aprf1ie, pron. -li-e aprfnde, ind. prez. l ,'ig. şi 3 pl. aprfnd; conj. aprfndă a pri6ri, pron. pri-o-ri apri6ric, pron. -pri-oapr6d apropia "a fi sau a ajungc aproape", pron. -pi-a; ind. prez. J ,'ig. apr6pii; ger. apropifnd aprop6 apropria "a facc propriu, a-şi însuşi" , pron. -pri-a; ind. prez. J ,'ig. apropriez, pron. -pri-ez, 3 ,'ig. şi pl. apropriază, pron. -pri-a-, J pl. apropriem, pron. -pri-em; ger. aproprifnd; part. apropriat aproviziona, pron. -zi-oaproximaţie, pron. -ţi-e; gen. aproximaţiei

apsfdă

(Astron.) apter (Zoo\.) apune, con). apună apusean ardbesc, pl. arabescuri arde, pl. araci aragaz, pl. aragazuri (sobe) arahfdă, pl. arahfde arahnfdă, pl. arahnfde arc1lmofdă ardrnă, gen. aramei aranja, ind. prez. 3 ,'Ig. şi pl. aranjează, 1 pl. aranjUm; ger. aranjand aranjare

arăp

arareori arăcf

106

argintfu, pl. argintfi; f. argintfe, pl. argintfi argfnt-vlu argonaut arg6u, pl. arg6uri argumentaţie, pron. -ţi-e; gen. argu-

arIDnfu, f. arămfe amta, ind. prez. 1 sg. arăt, 2 .'ig. arăţi, 3 .'ig. şi pl. arată; conj. arate arbitraj, pl. arbitnlje arbitrBl "de arbitru" arbitrar "după bunul plac" arbftru, pl. arbitri, art. arbitrii arbore arborescent, pron. sce arboret (pădure), pl. arborcturi arbust, pl. arbuşti arc (Geom.), pl. arce arc "resort", pl. arcuri arcadl1, pl. arcade arcan, pl. arcane archebuzl1 archebuzier, pron. -zi-er arctic arcuş,

mentaţiei

pl. arcuşuri

arde, ind. prez. 1 .'ig. şi 3 pl. ard; conj. ardă (dar ~i: arză-I focul) ardei ardeia, ind. prez. 3 ."g. şi pl. ardeiază, 1 pl. ardeiem; ger. ardefnd ardeleancl1 ardezie, pron. -zi-e; gen. ardeziei arendaş

arendl1, pl. arenzi .~i arende arendl1şesc, f. arendăşească areometrfe, pron. -re-o-; gen. areometrici areometru, pron. -re-o-; pl. areometre areopag, pron. -re-oarest, pl. aresturi argl1seaIl1 argea,pron. -gea argentifer argfll1, pl. argf)e arginta, ind. prez. 3 sg. şi pl. argintează; conj. arginteze; ger. argintând argintl1rfe, gen. argintărfei

107

arhaic arhafsm arhaizant arheol6g, pron. -he-oarhetfp, pl. arhetfpuri arhidiacon,pron. -di-aarhiepfscop, pron. -hi-earhiereu, pron. -hi-earhipelag, pl. arhipelaguri arhitect, pl. arhitecţi arhitravl1 arhivar arhfvl1 amon arhondarfc arh6nte arian,pron. -ri-an ariceaIl1 arfei arfd arie,pron. -ri-e; gen. ariei, pl. arii ariergardl1,pron. -ri-er-; pl. ariergărzi arfn aripl1 şi arfpl1, pl. aripi şi aripi aripioam, pron. -ri-pioaaristocratfe, gen. aristocraţiei arit:meticl1, gen. aritmeticii aritmogrM, pl. aritmografe aritmometru, pl. aritmomctre arlechfn, pl. arlechfni "personaje comice" şi arlechfne "culise" arman,pl. armane arrnatUrl1 (Muz.), pl. armaruri arml1sar

annătt1rn

(Tehn.; nu: annatură)

arvună

anneancă

armie, pron. -mi-e-; gen. armiei annenden "pom, crengi verzi" annistiţiu, pron. -ţlu: pl. armistfţii ann6nică, gen. annonicii; pl. armonici annonee,gen. armonIei annoni6s, pron. -ni-os arm6niu, pron. -nlu: pl. armonii annurn, gen. annurii; pl. armuri annurier, pron. -ri-er ameci, pl. arnfciuri (soiuri) aroga, ind. prez. ] ...g. şi pl. arogă; conj. aroge aromatizii ar6mă

aroman aromancă

aromânesc aromâneşte arpacaş

arpagfc arp6giu, pron. -glu; pl. arpegii arsenal, pl. arsenale arşec, pl. arşfce arşiţă, pl. arşiţe arterial, pron. -ri-al arterioscler6ză, pron. -ri-oartezian, pron. -zi-an articol, pl. artfcole articulaţie, pron. -ţi-e; gen. articulaţiei artificial, pron. -ci-al artificier, pron. -ci-er artificiu, pron. -clU artilerie, pron. -ri-e; gen. artileriei artizan artrftic artritism artrop6d,pl.artropode arţiig arţăg6s

arvune asambhij, pl. asamblaje a~endenţă, pron. sce a~ensiune, pron. sce, -si-uascens6r, pron. see; pl. ascensoare a~lepiad, pron. -pi-ad ascunde, ind. prez. 1 ...g. şi 3 pl. ascund; conj. ascundă a~uţe, ind. prez. 1 ...g. şi 3 pl. ascut; conj. ascută alicuţfş, pl. ascuţfşuri a~uţitoiire

a'iearn asedia, pron. -di-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. asediază, 1 pl. asediem, pron. -di-em, 2 pl. asediaţi; ger. asedifnd aliediere, pron. -di-ea~u,pron. -dlu a'iemăna, ind. prez. 1 sg. asemăn, 2 sg. asemeni, 3 ...g. şi pl. aseamănă; conj. asemene aliemenea asemue, ind. prez. 1 ...g. şi 3 pl. asemuiesc; conj. asemuiască a'ierţiune, pron. -ţi-u­ asexuat,pron. -xu-at asfalt, pl. asfalturi alifixia, pron. -xi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. asfixiază, 1 pl. asfixiem, pron. -xi-em; ger. asfixifnd asfixfe, gen. asfixfei asiatic, pron. -si-aasiduitate, pron. -du-iaseduu, pron. -du-u, pl. aSIdui; f. asfduă,pl. asfdue asimilaţie, pron. -ţi-e; gen. asimilllţiei asimpt6tă

asen asindet!;ii as{ndeton asirian,pron. -ri-an

108

aşa

asista, ind. prez. 3 sg. şi pl. aSistă asistent asmuţ{, ind. prez. J .~g. şi 3 pl. asmut; con}. asmlită asocia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 .~g. şi pl. asociază, I pl. asociem, pron. -ci-em; ger. asociind asociaţie, pron. -ci-a-ţi-e; gen. aso-

aşadar

a5a-numCt a58- zfs &5Chie, prun. -chi-e; pl. aşchii aşeza, ind. prez. J .~g. aşez, 3 sg. şi pl. aşaz~

aşfjderea şi aşfjderi

a5teme, con}. aştearnă ataca, ind. prez. J sg. atac; con}. atace; ger. atadnd ataş, pl. ataşe ata5a, ind. prez. 3 .~g. şi pl. ataşează, J pl. ataşjm; ger. ataşand ata5are, pl. ataşări atavfsm atat.~iatata(dar nllmai: atât... cât şi ... ) adv. atata .~i atat ad}., pr.

ciaţiei

asociere, pron. -ci-easolament, pl. asolamente asortiment, pl. asortimente a'ipect, pl. aspecte aspectu6s, pron. -tu-os a'ipira, ind. prez. I .~g. aspir; con}. asplre a'ipiraţie, pron. -ţi-e; gen. aSpiraţiei aspru, pl. aspri astll datll (În construcţia: de astă dată) astll-iam~

ataţia

astll-noapate astll-searn

atefsm atelaj, pl. atelaje atelier,pron. -li-er atenăns~, pl. atenanse ateneu, pl. atenee, pron. -ne-e (nll: -neie) atenţie, pron. -ţi-e; gen. atenţiei atenua, pron. -nu-a; ind. prez. J .~g. atenuez, 3 sg. şi pl. atenuează, J pl. atenu5m aterizaj, pl. aterizaje atesta, ind. prez. J sg. atest, 3 .fig. şi pl.

astll-toamn~ astll-var~

astllzi a'itfunp~

asterie (Zool.), pron. -ri-e; gen. asteriei attterfsc, pl. asterisc uri attterofd, pl. asterolzi astfel &tttm~ şi astm atttragaI, pl. astragale astrahăn

atttringent astrolab, pl. astrolabi astru, pl. aştri şi astre asuma, ind. prez. 3 sg. şi pl. asumă asupra aş (verb auxiliar) a5 (interjecţie)

atestă

atestat, pl. atestate ateu, pl. atei; f. atee, pl. atee, pron. -te-e (nu: -te-ie) arie (Arhit.), pl. atice aticfsm atlas (Geogr., Anat.), pl. atlase atlăz (stofă)

at61, pl. at6li

109

atotcuprinzru6r atotputernic atotştiut6r

atotvWt6r atnkţie, pron. -ţi-e; gen. atracţiei atnige, perf. .'i. I sg. atrăsei atribuC, ind. prez. 3 sg. ~i pl. atribuie atribllt, pl. atribute atribllţie, pron. -ţi-e; gen. atribuţiei ătrium ~i ătriu, prun. -tri-u(m) atr6ce, adj. invar. atrofia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 .'ig. şi pl. atrofiază, I pl. atrofiem, pron. -fi-em; ger. atrofifnd atll, pl. atu uri "elemente care oferă cuiva un avantaj sau o şansă în plus"; atuuri şi atale "culoare la jocul de cărţi" atUnci şi atIlncea atâta, ind. prez. 3 sg. ~i pl. aţaţă aţCne, ind. prez. I .'ig. ~i 3 pl. aţfn; con}. aţînă; ger. aţinand aţintC aţipC, ind. prez. I . . g. şi 3 pl. aţipesc aIld, v. auzf alldă, v. auzf audia, pron. a-u-di-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. audiază, I pl. audiem, pron. -di-em; ger. audifnd audien~, pron. a-u-di-enaudiere, pron. a-u-di-eaudiometru,pron. a-u-di-oauditCv,pron. a-uaudit6r "persoană care audiază, ascultător", pron. a-uaudit6riu ,.sală ~i public ascultător", pron. a-u-, -riu audCţie, pron. a-u-di-ţi-e; gen. audfţiei augmentatCv, pron. aug-menaugUr (preot),pron. au-; pl. auguri 4ugust (luna),pron. au-gust

augllst, adj .. pron. au-gust 4uIă,pron. a-uauleu, V. aolel! 4ur,pron. a-ur aure6Iă, pron. a-u-re-oauricul ,.compartiment al inimii", pron. a-u-; pl. aurfcule aurifer,pron. a-uauriu, pron. a-uaur6ră, pron. a-lIausculta (Med.), pron. aus-; ind. prez. 3 . .g. şi pl. auscultă auspCciu, pmn. a-us-, -ciu auster,pron. a-usaustralian, pmn. a-us-, -li-an austriac, pron. a-us-tri-ac; pl. austrieci 4ustru, pron. aus-tru, şi allstru, pron. a-usauşel, pron. a-uaut (Sport; I sil.) autentic, pron. a-uautentifica, prun. a-u-; ind. prez. 3 . .g. şi pl. autentffică autoadministrare, pron. a-u-to-adautoapW'3re, pron. a-u-to-aautobază,pron. a-uautobiografCe, pron. a-u-, -bi-o-; gen. autobiograffei autobt1z, pron. a-u-; pl. autobuze autocami6n, pron. a-u-, -mi-on autocisternă, pron. a-uautoconserva,pmn.a-u-;ind.prez. I sg. autoconserv; con}. autoconserve autocontr61, pron. a-uaut0cr4t, pron. a-uautocraţfe, prun. a-u-; gen. autocmţfei autocritică, pron. a-uautodafe, pron. au-; pl. autodafeuri aub)de~~,pron.a-u­

autodidact,pron.a-uautog4rll, pron, a-u-; pl. autogări

110

avatar, pl. avatare şi avataruri avânta, ind. prez. l .'Ig. avânt; conj. avânte avea, perf. .'1. J sg. avui .~i aVllsei, m.m.c.perf. J sg. avusesem; conj.

autograf,pron.a-uautoht6n, pron. a-uautoimpunere, pron. a-uautoîncl1rc~r,pron. a-uautoîncântare, pron. a-uautoînsmnânţare, pron. a-uautomat, .'Iub.'It., pron. a-u-; pl. automate automatiza, pron. a-uautomobil, pron. a-uautomot6r,pron. a-uauton6m, pron. a-uautoport:ret, pron. a-uautopsfe, pron. a-u-; gen. autopsfei aut6r, pron. a-uautorapfd, pron. a-uautoritate, pron. a-uautorizaţie,pron. a-u-, -ţi-e; gen. auto-

aibă

avea a face şi avea de-a face aventurier, pron. -ri-er aversitlne,pron. -si-uavertiz6r, pl. avertizoare aviat6r, pron. -vi -aaviaţie,pron. -vi-a-ţi-e;

gen. aviaţiei

avicult6r avfd avi6n, pron. -vi-on avfz, pl. avize avocat avucibil, pron. -vu-aax, pl. (Tehn., Anat.) axuri (Mat., Fiz.) numai axe

rizaţiei

autost:r8!m, pron. a-u-; pl. autostrăzi autosugestie, pron. a-u-, -ti-e; gen. autosugestiei autoturism, pron. a-uautovehfcul, pron. a-uauxiliar, pron. a-u-gzi-Ii-ar auzf, pron. a-u-; ind. prez. l .'Ig. şi 3 pl. aud; conj. audă

axi6m~, pron. -xi-oaxi6n, pron. -xi-on azalee, pron. -Ie-e (nu: -Ie-ie); pl. azalee azbest azi

avalanş~,

azi-diminea~

şi

axe,

ax~,pl.axe

pl. avahinşe

avangar~, pl. avangărzi avanp6st avanpremiem,pron. -mi-e-

azim~

azuriu azvârH, ind. prez. J sg. azvarl, 3 .'Ig. azvarlă şi azvarle, 3 pl. azv&rlă şi azvfirl; conj. azvarle

avansce~,pron.sce

avantaj, pl. avantaje avantaja, ind. prez. l pl. avantajăm, 3.'1g. şi pl. avantajează; ger. avantajând avantaj6s avantren avaria, pron. -ri-a; ind. prez. 3 .'Ig. şi pl. avariază, l pl. avariem, pron. -ri-em; ger. avariind avarle,gen.avarfei

w

A,cit.ă &a,gen. Uluia &~alt ~i: iillalt, ~lalalt, f. ailaItă ~i aialaltă

~ta,gen. Ustuia ~~alt .~i ~ta1alt, f. astălaltă

111

A

A, cit. â (din a)

B, cit. be baba-oama babilonfe, gen. babilonfei bab6rd, pl. bab6rduri bab6miţl

baealaureât, pron. -la-u-re-at baeanalA, pl. bacamlle b;1cA, pl. b:ke baehelftl baei (l ,.;il.) baefl bacşfş, pl. bacşfşuri baeterian, pron. -ri-an bacterie, pron. -ri-e; gen. bacteriei bacterlol6g, pron. -ri-obadijon4 bag4 bag4j, pl. bagaje bagatelA b4mc bwe bwem, pl. b5ieri baioncStl, pron. ba-iobainim, pron. bai-; pl. bainimuri bait (1 ,.;il.) balalmcA, pron. -lai-că; pl. balalaici balam4, pl. balamale balWts balan84 balansier, pron. -si -er balansocir, pron. -soar balanţl

balastiem, pron. -ti-ebal4ur, pron. -la-ur baldachfn balei4j, pl. baleiaje

balenierA, pron. -ni-ebalet, pl. baiete baligA, pl. baligi balfsticA, gen. balfsticii baliz4j, pl. balizaje balmoş

balnecir, pron. -ne-ar balneoc1imateric, pron. -ne-obalneoI6g,pron. -ne-obalneologfe, pron. -ne-o-; gen. balneologfei balneoterdpfe, pron. -ne-o-; gen. balneoterapfei bal6t, pl. bal6turi balot4j, pl. balotaje bals4m, pl. balsamuri balt4g, pl. baltage balustnicm, pl. balustrade ballistru, pl. bah.1ştri b4mbus, pl. bambuşi bananier,pron. -ni-er bancaizAn banchet, pl. banchete bancn6tl band4j, pl. bandaje bandaj4, ind. prcz. 3 ,.;g. şi pl. bandajează, 1 pl. bandajăm; ger. bandajtlnd bandajcire, pl. bandajări bandA, pl. bande "grupuri" ,~i benzi "fâşii"

bandierA,pron. -di-ebandulA (Mar.) bandulierA, pron. -li-ebandlirA (instrument muzical), pl. banduri baniţl, pl. baniţe banj6, pl. banj6uri bantl, pl. benţi baobab baracA, pl. bar5ci

112

baraj, pl. banije barajfst barbar barbă, pl. bărbi barcagiu, pl. barcagii barcaz, pl. barcazuri bardă, pl. bărzi barem, pl. bareme barem,adv. barh~t şi bamet baricadă, pl. baricade bari~ră, pron. -ri-ebarfl, pl. barlli barfş

barit6n (instrument), pl. baritmine barit6n şi barfton "cântăreţ", pl. barit6ni şi barftoni banu, pron. -riu bar6c, f. bar6că b8f6s, pl. baroâse bar6u, pl. bar6uri b8rză,pl. berze bas (instrument), pl. bâsuri bas "cântăreţ" , pl. başi bască "beretă", pl. băşti baschet basculă

batic, pl. batfcuri batjocori batj6cură, pl. batj6curi bat6g bat6n, pl. batoane batracian, pron. -ci-an; pl. batracieni bauxftă, pron. ba-ubazac6nie, pron. -ni-e; gen. bazac6niei baz8lt, pl. bazalturi bazar, pl. bazaruri b8zedov (Med.) bazic bazilică, pl. bazllici bazfn, pl. bazine băbătfe, gen. bătătfei băcăuan (3 sil.) băiat, pl. băieţi bllleri, v. bâieră băieţel băiţuf,pron. băi­ băjemir băjenf

bă~nie,pron. bălai,

-ni-e; gen. băjeniei

t: bălâie

bălăce8lă bălmăjf

băltoacă

basm basma, pl. basmale basoreli~f, pron. -li-ef; pl. basoreliefuri bastingaj, pl. bastingaje basti6n, pron. -ti-on; pl. bastioane

bănuială, pl. bănuieli

başbuzl1c

bărbartţă

batali6n, pron. -li-on batard6u, pl. batard6uri b8tcă, pl. batce bate, ind. prez. 1 pl. batem, 2 pl. bateţi; viit. va bate; imper. neg. 2 .fig. nu bate baterie, gen. bateriei

bărbi~r,pron.

bănat bănăţean

bănuf, ind.

prez. 1 sg. şi 3 pl. bănuiesc;

conj. bănuiască

-bi-er

bărbieri bărzăt1n

băşfcă, pl. băşîci băşicuţă

băştinaş, bătaie

113

f. băştinâşă, pl. băştimişe

b~rf

pl. băteli b~tr'dDeţe, gen. bătrâneţii b~utUrll, pron. bă-u-bâiguf, ind. prez. 1 . . g. bâiglli, 3 sg. şi pl. bâiguie bâiguial~, pl. bâigllieli bâjbâf, ind. prez. 3 sg. şi pl. bâjbâie bâlbâf, ind. prez. 3 sg. şi pl. bâlbâie bâlbâială, pl. bâlbâieli bâlci (J sil.) bântuf, ind. prez. 3 sg. şi pl. bântuie~ conj. bântuie bât1cin bâzâf, ind. prez. 1 sg. bâzâi, 3 sg. şi pl. bazâie bea, ind. prez. J ....g. şi 3 pl. beau, 2 sg. bei~ imperf. J sg. şi pl. beam (J sil.), 2 .'ig. beai (J ....il.); perf..'J. J ....g. băt1i~ part. băIJt beatificci, pron. be-abeatitUdine, pron. be-abecar, pl. bec ari

beneficiem, pron. beneficiind beneficiu, pron. -clU benghi (J ....il.) benţi, v. ban tă benzi "fâşii", v. bandă benzoat, pron. -zo-at benz6ic, pron. -zo-ic bemrie, gen. berărfei berbec bere,gen. bCrii beregată, pl. beregate

b~teal~,

becciţă becaţfnă,pl. becaţfne

bechfe beci (J sil.) becfsnic bedufn beg6nie, pron. -ni-e~ gen. beg6niei beilfc, pron. bei-lic beizadea, ....ub . . t. f.,pron. bei-za-dea belciug ,pl. belciuge beldie, pron. -di-e~ gen. beldiei bele-arte belşug

bem61, pl. bem6li benchetui, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. benchetuiesc~ conj. benchetuiască beneficia, pron. -ci-a~ ind. prez. 3 ....g. şi pl. beneficiază, pron. -ci-a-, 1 pl.

-ci-em~

ger.

beretă

bergam6tă .~i pergamută

beri-beri (4 sil.) beril (Mineral.) beriliu (Chim.),pron. -Hu besactea bestial, pron. -ti-al bestie, pron. -ti-e~ gen. bestiei beteag, pl. betegi~ f. beteagă, pl. betege beteaI~

beteji, conj. betejească betelfe, gen. betelfei bet6n betonierll, pron. -ni-ebezmetic bezn~,gen.beznei

bianual,pron. bi-a-nu-al bibe16u bfber biberon, pl. biberoane biblioffl, pron. -bIi-obibliografie, pron. -bli-o-~ gen. bibliograffei biblioraft, pron. -bli-o-~ pl. bibliorMturi bibliotec~,pron. -bli-obicarbonat, pl. bicarbonaţi biceps, pl. bfcepşi 114

bici (J sil.), pl. bfce biciuf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. bicuiesc; con). biciuiască

biograffe,pron. bi-o-; gen. biografiei biologie, pron. bi-o-; gen. biologfei biosfem, pron. bi~obioxfd, pron. bi-o-

biciuiaI~

bip~tnit

bic6m, pl. bic6muri bidinea bidivfu bielă, pron. bi-ebielorus,pron. bie-lobiemU, pron. bi-ebiet, f. biată bfftec, pl. bfftecuri bifurca, ind. prez. 3 sg. ~i pl. bifurcă bfgi-bigi (4 sil.) bijutier, pron. -ti-er bilabiaI, pron. -bi-al bilanţ, pl. bilanţuri biliar, pron. -li-ar biliard,pron. -li-ard bilingv bili6n, pron. -li-on bimensuaI, pron. -su-al bine crescut "Înalt; bine educat" bfne cunoscut binecuvânta, ind. prez. 3 sg. şi pl.

biplan, pl. biplane birefringent birj~, pl. birje birocrat birocraţie, gen. birocraţiei bir6u birui, ind. prez. 1 sg. birui, 3 sg. biruie; conj. biruie biruinţă, pl. biruinţe bisect bisectoare, pl. bisectoare bisexuat,pron. -xu-at bismut şi bfsmut bisturiu, pl. busturie bitUm bitUmen biure~, pron. bTu-re-

pl.

bivoliţă

bivuac, pron. -vu-ac; pl. bivmicuri pl. bizeţuri ,~i bizeţe biz6n bizuf, ind. prez. 3 sg. şi pl. bizuie blacheu, pl. blacheuri blajfn blan~, pl. "scânduri" blăni, "piei prelucrate", blăni şi blănuri, (haine) bizeţ,

binecuvântează

binefacere bineînţeles

"desigur" bfne înţeles "Înţeles bine" binemerita bine mirosit6r

blănuri

bineţe

binevenft binevoi, ind. prez. 1 ,{jg. şi 3 pl. binevoiesc; conj. binevoiască bin6clu, pl. bin6cluri bin6m, pl. binoame biobibliograffe, pron. bi-o-, -bli-o-; gen. biobibliograffei biochimie, pron. -bi-o-; gen. biochimiei

şi

blaz6n, pl. blazmtne bl~jean

blândeţe,gen. blândeţii

bleojdf, pron. bleoj-di blestem, pl. blesteme blestema, ind. prez. 1 sg. blestem blestem blestemat bleu, pron. blă

115

şi

bleumarin, pron. blomarin (nu: blOmaren) blid, pl. blfde blindşj, pl. blindaje bloc, pl. bl6curi bloca, ind. prez. 3 .\g. ~i pl. blochează blocaj, pl. blocaje blocn6tes, pl. blocn6tesuri bluf, pron. blăf bhlming b6a, prun. bo-a boală, pl. boli (În expr.!;ii boale: a băga În boale) bober bobinaj, pl. bobinaje b6bslei (2 sil.) bocanc, pl. bocanci boccea,pron.boc-cea bodogăni, ind. prez. sg. şi 3 pl. bodogănesc

boem,pron. bo-em bogdapr6ste boi, ind. prcz. I sg. şi 3 pl. boiesc; con). boiască boia boiaIă, pl. boieli boiangiu boicota, pron. boi-coboier boiemaş

b6iler, pron. boi-Ier; pl. b6ilere pron. bo-iş­ bojdeucă,pron. -deu-că; pl. bojdeuci boj6c bolborosi boldei boler6 (dans spaniol), pl. boler6uri boler6u (ilic),pl. boler6uri bolnav b61t!, pl. bolţi bombardier, pron. -di -er boiştean,

b6mbă bombăni,

ind. prez.

.~g. şi

3 pl.

bombănesc

bomboană

bomboniem, pron. -ni-ebomfaier, pl. bomfaiere bompres, pl. bomprese bond6c bonier, pron. -ni-er bonifica, ind. prez. 3 sg. şi pl. bonffică

b6rax bordei, pl. bordeie border6u, pl. border6uri bord6 boreaI, pron. -re-al borh6t b6rmaşină boroană

b6rviz boschet, pl. boschete bosniac, pron. -ni-ac bost6n şi b6ston "vals,joc de cărţi" b6ston "presă tipografică" bosumfla botgr6s (pasăre) botr6ş

bouar b6ur,pron. bo-ur bovind6u boxer braconier, pron. -ni-er bract6e, pron. -te-e (nu: -te-ie); pl. bractee brc:lgagfu brahiaI, pron. -hi-al brahicefal brancardier, pron. -di -er brandenburg br3nhie, pron. -hi-e; pl. branhii btanşă,pl.branşe

bras (Sport)

116

broşa,

brătară, pl. brăţftri

ind. prez. 3 sg. şi pl. broşează, 1 pl. broşjm; ger. broş&nd broşă, pl. br6şe bruftui, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bruftuiesc; con}. bruftuiască brui6n

brăzda

brumărfu

brâie, v. brâu brânci (1 sil.)

brusc, pl. bruşti; f.

brânduşă,pl.brânduşe

brusture bruto bubui, ind. prez. 3 sg. şi pl. bubuie bucată, pl. budţi buciUaie, adi. f. bucea buche, pl. buchi bucium buclucaş, pl. buclucaşi; f. buclucUşă, pl. buclucâşe bucşă, pl. bucşe budoar, pron. bu-doar bufet, pl. bufete bufetier, pron. -ti-er bufni, ind. prez. 1 ."g. şi 3 pl. bufnesc; con}. bufnească bufniţă, pl. bUfniţe buged, adj. buget, .mbst., pl. bugete buhai "taur" ,pl. buhai buhai (instrument), pl. buhaiuri

brasardă brelsieră,

pron. -si-e-

braşovean

bravo brudă

brânză, gen. brfrnzei brânzoaică, pl.

brânzoaice brllu "cingătoare, parte a corpului, şir, ornament", pl. br&ie brllu "dans", pl. br&uri breaslă

brec, pl. brecuri brel6c, pl. brelocuri bresh1ş

bretea (la îmbrăcăminte) breviar, pron. -vi-ar briantfnă, pron. bri-anbrici (1 ..,iI.), pl. brfce bridge, pron. brigi (1 sil.) brigadă, pl. brigăzi bridagier, pron. -di -er briliant,pron. -li-ant bri6şă,pron. bri-obrişcă, pl. brişti brocart, pl. brocarturi brodeză bromură,

pl. bromuri bronhiaI,pron. -hi-al br6nhie,pron. -hi-e; gen. br6nhiei; pl. br6nhii bronhopneumonfe, gen. bronhopneumonfei bronşită

brontozaur brosc6i

bruscă,

pl. bruşte

bruscheţe

buhai-de-baItă

buiandrUg buiestru buimki, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. buimăcesc; con). buimăcească bujie, gen. bujfei bulboană

buld6g buld6zer, pl. buld6zere bulevard, pl. bulevarde bulgl1re şi bulgăr

117

bulfnii ~ibulfn,pl. bulIne buli6n (de culturi de microbi), pron. -li-on; pl. bulioane buli6n (preparat culinarl,pron. -li-on; pl. bulionuri bul6n, pl. buloane bulumac, pl. bulumaci bulz, pl. bulzi bumerdIlg, pl. bumeranguri Buna-Vestire bunii-credfnţi1, gen. bunei-credinţe bunii-cuvifnţi1, gen. bunei -cu vii nţe huniioard buniistare, gen. bunăstftrii buniiv6ie, gen. bunăv6iei buniivofnţi1, gen. bunăvoinţei buncM bundii, pl. bunde bunget, pl. bungeturi bun-gust, gen. bunului-gust bun-simţ, gen. bunului-simţ buratic burduf, pl. burdUfuri burduşf, conj. burdu::;e::iscă burghez, pl. burghez.i burghfu, pl. burghfe burfu, pl. burie bursier, pron. -si-er burtiiverde burtierii, pron. -ti-eburuianii, pl. buruieni burzuluf, ind. prez. I sg. ~i 3 pl. burzuluiesc; con). burzuluiască burzuluiaIii busui6c buşf, ind. prcz. I ."g. ~i 3 pl. bu~esc; con). bu~ească buti1şf, con). bută~ească bute, pl. buţi butelie, pron. -li-e: gen. buteliei but6i, pl. butoaie

but6n "comutator", pl. butoane but6n "nasture", pl. butoni butonierii, pmn. -ni-ebutUc, pl. butuci buturugii, pl. buturugi buzer buzdugan, pl. buzdugane buzna buzunar, pl. buzunare

C,cit.cc cabalfn cabanier, pron. -ni-er caban6s cabaret, pl. cabarete cabinet, pl. cabinete cablogrdITlii cablu, pl. cabluri cabotaj, pl. cabotaje cabotier, pron. -ti-er cabotinfsm cabrioIetii, pron. -bri-ocacao, pron. -ca-o:art. cacaua cac6m cactee, pron. -te-e (nu: -te-ie); pl. cactee cad, cadii, v. cădea cadii, pl. căzi cadmiu, pron. -mIu cadriIat cafea cafegfu cafefnii .'fi cofefnii, pron. -fe- icafenea cafenfu caftan, pl. caftanc caia, pl. caiele caiac, pl. cai,ke cafc, pl. cafce

118

caligrafia, pron. fi-a; ind. prez. 3 ,..;g. şi pl. caligrafiază, 1 pl. caligrafiem, pron. -fi-em; ger. caligrafifnd calomffr, pl. calomffri calomnia, pron. -ni-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. calomniază, 1 pl. calomniem, pron. -ni-em: ger. calomnifnd calorifer, pl. calorifere calorimetru, pl. calorimetre

cmer

caiet caimac, pron. cai-mac caimacam caiman, pron. cai-man cainoz6ic (Geol.), pron. cai-, -zo-ic cafs caIsă

calaican,pron. ca-Iaicalambur, pl. calambururi calap& calap6d, pl. calapoade calc, pl. calcuri calcan (Arhit.), pl. cabine calcan (Iht.) , pl. calcani calcar ,~i câlcar, pl. calcare şi calcare calchia,pron. -chi-a; ind. prez. 3 fig. şi pl. ca1chiâză, I pl. ca1chiem, pron. -chi-em; ger. ca1chifnd calcifia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 fig. şi pl. calcifiâză, 1 pl. calcifiem,pron. -fi-em; ger. calcififnd calcifica, ind. prez. 3 fig. şi pl. ca1cffică calcifiere, pron. -fi-ecâlcio-vecchio calcft câlciu, pron. -clU calcograffe, gen. calcograffei calcopirftă

câlcul (Mat.), pl. câlcule calcul (Med.), pl. calculi caldarfun, pl. caldaramuri câlea-valea calecişcii, pl. caleşti caleidosc6p, pron. -lei-; pl. caleidoscoape calendar calfbru, pl. calibre calfciu, pron. -clU; pl. calfcii califica, ind. prez. 3 ,..;g. şi pl. calffică

caltab6ş

calup, pl. calupuri calvinfsm cambie, pron. -bi-e; gen. cambiei camee, pron. -me-e (nu: -me-ie); pl. camee camele6n, pron. -Ie-on camelie, pron. -li-e; gen. cameliei camerier, pron. -ri -er camert6n, pl. camert6nuri camfor camgarn cami6n, pron. -mi-on camionagfu, pron. -mi-o-; pl. camionagîi camionaj,pron. -mi-o-; pl. camionaje camionetă, pron. -mi-ocamiz61, pl. camiz6le campanie, pron. -ni-e; gen. campaniei campi6n, pron. -pi-on camuflaj, pl. camuflaje canadian.pron. -di-an canM, pl. canafuri şi canari canafeis canal, pl. canale, (Geogr.) canaluri şi canale canalie, pron. -li-e; gen. canaliei canapea, pl. canapele canat (în pieIărie), pl. camite canat "parte a uşii", pl. canaturi canava, pl. canavale canii (vas), pl. căni (l ,..;il.)

119

cancelarie, pron. -ri-e; gen. cancelariei candelă, pl. candele candfd candidat canea, pl. canele canehlră, pl. caneh.1ri canevas (desen), pl. canevasuri cange, pl. căngi cangrenă

canfculă

can6e (Sport),pron. -no-e (nLl: -no-ie); pl. canoe can6nic canonieră, pron. -ni-ecanotaj canotieră,pron. -ti-ecanot6r cantaragfu cantinier, pron. -ni-cr cantonier, pron. - ni -er canţonetă

canulă

caoHn cap "parte a corpului; individ; extremitate; motiv; capitol", pl. capete cap "conducător", pl. capi cap (Geogr.), pl. capuri capac, pl. capace capaucă, pron. -pau-că; gen. capaucei capcană,pl.capcane

capitulaţie, pron. -ţi-e; gen. capitulaţiei capiu, pron. -PIU capînt6rtură

capod6peră, pl. capodopere, art. capo-

doperele caponil cap6t caprici6s, pron. -ci-os capriciu, pron. -clU; pl. caprfcii caprif6i capsulă, pl. capsule capta1an capucfn capuţfner

car (vehicul), pl. care; (Zoo!.) pl. cari (1 .'Iii.) carabinier, pron. -ni -er car'dCatiţă, pl. caracatiţe caracter, pl. caractere caracteristic, adj.. pl. m. caracteristici, pl. f. caracteristice caracteristică, ,mbst.• pl. caracteristici car'dCul cardf'ă !ii ganffil, pl. carafe !ii garafe car'dgaţă

car'dghi6s, pron. -ghios car'dghioslâc caramb6l, pl. caramboluri caramel "zahăr ars, cremă" caramelă "bomboană", pl. caramele

capelă, pl. capele capelmaistru, pron. -mais-tru

carantfnă

caperă

caras

capiş6n, pl. capişoane capital, pl. capitaluri

carat, pl. carate caraulă, pron. -ra-lIcaravană, pl. caravane caramb, pl. carambi carbfd carbonar carburaţie, pron. -ţi-e; gen. carburaţiei carbUrli . . pl. carburi

capitală

capitalfsm capită1uţă, pl. capităhlţe capitel, pl. capiteluri capftol, pl. capitole capftul (BOL),pl. capitule

carapace, pl. carapace

120

carcerli, pl. carcere cardil1c, pron. -di-ac; pl. cardiaci cardiogrM, pron. -di-ocardiologfe, pron. -di-o-; gen. cardiologfei cardiovasculru-, pron. -di-ocare,gen.c5mi(a), f. c5rei(a); pl. m. şi f. care, gen. e5ror(a) carenit, pl. carene caretll careu, pl. careuri careva care va sit zfdl cargob6t, pl. cargob6turi caria, pron. -ri-a; ind. prez. 3 .'Ig. şi pl.

cartilagin6s cartilaj, pl. cartihije cartiruf, ind. prez. 1 .'Ig. şi 3 pl. cartiruiesc; conj. cartiruiască cart6f, pl. cartOfi (nu: cart6fă, cartoafă, pl. cart6fe, cartoafe) cartografia,pron. -fi-a; ind. prez. 3.'ig. şi pl. cartografiază, 1 pl. cartografiem, pron. -fi-em; ger. cartografifnd cartonaj, pl. cartonaje cartotecit, pl. cartoteci cartt1ş, pl. cartuşe cartuşierli, pron. -şi-e-; pl. cartuşiere casap

cariază

ca.~atll

ca.~ţie (Jur.), gen. casaţiei c3si1 (nu: cassă) cascit, pl. căşti

cariatfcUi, pron. -ri-acarie, pron. -ri-e; gen. cariei carierli, pron. -ri-ecarierfsm,pron. -ri-ecari6psit, pron. -ri-opcarlfngit, pl. carlfngi carnaj, pl. carnaje carna.~ier, pron. -si -er carnaţie, pron. -ţi-e; gen. carnaţiei carnaval, pl. carnaval uri caro, pl. carale carosier, pron. -si-er carot4j, pl. carotaje carou, pl. car6uri carpen cart c3rtll "manifest, act fundamental" (nu: chartă), pl. carte cru-te (de citit, poştală, de vizită), pl.

ca.~tll

casier, pron. -si -er casierfe, pron. -si-e-; gen. casierfei casnic casoletll castanl, pl. castane castanietll, pron. -nie-tă castel, pl. castele castravete caşetll (în farmacie), pl. caşete caşexfe, gen. caşexfei ca şi cum caşmfr,pl.caşmfmri (sorturi) cataclfsm, pl. cataclfsme catadicsf catafalc, pl. catafalc uri catagraffe, gen. catagraffei catahrezl cataff, pl. cataffuri catalfge, numai pl. catalizat6r, pl. catalizat6ri cataIfzl

cărţi

cartel, pl. carteluri cartelit, pl. cartele cru-ter (Tehn.) cartezian, pron. -zi-an cartier, pron. -ti-er

121

catal6g, pl. cataloage

cazma, pl. cazmale

catapeteasm~

cazn~

cataplasm~

cazual, pron. -zu-aJ cazuar, pron. -zu-ar d1dea, ind. prez. I sg. şi 3 pl. cad, J pl. cădem; viit. va cădea; con). cadă; cond. ar cădea c~na,pron.că-i-; ind.prez. 3 sg. şi pl.

cataptll~, pl. catapulte catir, pl. cataruri catanim~, pl. catarame catirg, pl. catarge catastff, pl. catastffe categorie, gen. categorfei cateh(sm catehtlmen caterpilar, pl. caterpilarc catgut catifea, pl. catifele cati6n, pron. -ti-an catolicfsm catran catrfnţ!

catav~ic~, pl. caţaveici

cadc (potcap), pl. cauce caucazian, pron. ca-u-, -zi-an caucitlc, pron. ca-u-ciue catlstic, pron. ca-uscauOOr, pron. ca-ucauteriza, pron. ca-ucauţitlne, pron. ca-u-ţi-ucauza, pron. ca-ucau7A,pron. ca-ucaval (fluier),pl.cavale caval (şănţuleţ), pl. caval uri cavaMrie (Mil.), pron. -ri-e; gen. cavaleriei cavalerism cavatfn~ (Muz.) caviar, pron. -vi -ar cazang(u, pl. cazangfi c~, pl. cazărmi caze(n~,pron. -ze-icaze~, pl. cazemate cazier, pron. -zi -er cazin6u

eăinează

c~ulu c~M7A,pron. -Jă-u­

c~câi c~dMtlş~,

pl. căldăruşe

c~im~, pl. călimiiri c~tlgmţ! c~tlş, pl. căluşuri

c~uşar

c~~, pl. cămiiri c~aş~, pl. cămăşi c~~tlţ! c~fl~, pl. cămfle c~n (instituţie, casă părintească), pl. cămfne c~(n (sobă, vatră, subterană),

horn; pl. cămfnuri

încăpere

c~~tâi,pl. căpătaie c~~tu(,

ind. prez. J .'ig. şi 3 pl. con). căpătuiască

căpătuiesc;

c~~tuial~

c~~~, pl. căpăţ1ni c~pc~tln

c~OOnie,pron.

-ni-e; gen. căpeteniei

c~ţea c~ia, pron. -pi-a; căpiază;

ind. prez. 3 sg. şi pl. ger. căpifnd

c~(ţ!,pl. căpfţe

c~rio~,pron.

-pri-oapl. căprui c~ştln~ (fruct), pl. căpşune c~rui,

c~tuşeaI~

122

dlptuşf,

câraiaI~

ind. prez. 1 .'ig. şi 3 pl. căp­ imperf. 3 .\'gcăptuşea; canj.

tuşesc;

cârait6r,pron. -râ-icârc6ie (piesă de legătură), pl. cârcCie şi cârcCi cârc61 (Med., Bot., ZooI.) , pl. cârcei cârciogar cârciumar cârcium~, pl. drciumi cârcU1şfe .~i cW"d~şCe, gen. cârdăşfei şi

căptuşească

c~uf,

ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. căpuiesc; canj. căpuiască dlpt1ş~ (Bot., Zoo!.) , pl. căpuşe c~pt1~, pl. căpute cllrămfcU1, pl. cărămfzi cllrămizfu c~ie

cărdăşfei

car.i~, pl. dirje

cmi1uşfe,

pron. -ră-u-; gen. cărălIşfei cw-cU1şfe, v. cârdăşie cW"piln6s cW"pinfş, pl. cărpinfşuri cw-un~ţe, gen. cărunteţii c~snicfe, gen. căsnicfei dl~l1ie, pl. căsoaie ci1şărle, gen. căşărfei

c~tre

cârlfg, pl. cârlfge cârli6nţ, pron. -Ii-onţ cârlionţcit,pron. -li-oncârmaci cânnl, pl. carme cârmf, ind. prez. I .fig. şi 3 pl. cârmesc; canj. cânnească cârmuC, ind. prez. I ....g. şi 3 pl. cârmlliesc; canj. cârmlliască cârn4t şi cârnaţ cârpl1ci (2.fiil.)

c~tUn,

cârp~~

c~t4n~ c~tfn~,

pl. cătfni

c~tinel

pl. cătune pl. cătUşe c~tm"a, ind. prez. I .'ig. caţăr, 2 caţări, 3 .fig. şi pl. caţără

c~tUşă,

cârp~r

cartlţă, pl. dlrtiţe caşiţă cAşti (1 sil.)

!>'g.

clţe4

c~hIşă,

pl. căţeluşe

c~ţUie, gen. căţui i cMş,

pl. căUşe c~ta, pron. că-u:; ind. prez. 1 sg. caut, pron.ca-ut chnf carne câine-lup câmpean cândvl1

cAştfg

(a)cSta,pr. f., adj. (nu: Ca) catea) câteod4tl "uneori", pron. câ-teocâteşitrei, pron. câ-teşicatfme câtuşi (2 ....il.)

citva, pl. câţiva

cea

ceacar

cântec

ceMl, gen. cefei; pl. cefe ceai ce4inic, pl. ceainice ceafr, pl. ceafruri

cârâf, ind. prez. 3 sg. şi pl. cfu-âie

ceaIal~

cânepfşte

cântar, pl. cântare

123

pl. ceardaşuri pl. cear~aruri ce~, gen. certei; pl. certuri

centru (punct central, localitate, instituţie), pl. centre centru (punct anatomic, jucător sportiv), pl. centri cent6rn, gen. centurii; pl. centuri centurie, pron. -ri-e; gen. ccntliriei centuri6n, pron. -ri-on cenuşi1, gen. cenu~ii

ceas

cenuşru-easi1

cea~16v,

cenuşi1rf

ceapi1, pl. cepe ceapraz, pl. ceapnlzuri ceaprc:W1r cearn, gen. cerii

ceru-din ceardaş,

cearşaf.

pl. ceaslmlve ceaşci1, pl. ce~ti ceatii ceatlău, pl. ceatlaie .~i ceatlftie ceaţă, gen. ccţii; pl. ceţuri ceaun, pl. ceaune ceauş

cec (Anat.) (nLl:cecum) cedru crea ce cefalop6d, pl. cefalop6de cefalonlhidian, pron. -di-an ceferist cegi1, pl. ccgi celi1lalt celuli1, gen. celulei; pl. celule celulofd celul6rll, pl. celul6ze cenaclu, pl. cenacluri cens centezimaI centfmi1 (nu: santtmă) centimetru "panglică de măsurat", pl. centimetre centimetru (unitate de măsură), pl. centimetri centiron, pl. centiroane centralfsm centrifUgi1, pl. centrifuge centrip6t, ad). m .. pl. centripeţi; f. .'ig. centripetă, pl. centripete centrfsm

cenuşemiţă

cenuşfu

cenzitar cenzor cenzurn cep, pl. cepuri ceramici1, gen. ceramicii cerber cerbfce cercevea, pl. cercevele cercuf, ind. prez. / .'ig. şi 3 pl. cercuiesc; con). cercuiască cerdac, pl. ccrdace !fi ccrdacuri cere, ind. prez. 2 ."g. ceri; conj. ceară cereaIi1, pron. -rc-acerealier, pron. -re-a-li-er cerebrospinaI ceremoniaI,pron. -ni-al ceremonfe, gen. ceremonIei ceremoni6s, pr:on. -ni-os cerere ceriu (Chim.), pron. -riu

cerne cemeali1 (substanţă), gen. cernelii; pl. cerne! uri (sorturi) cemozi6m, pron. -ziom; pl. cernozi6muri (varietăţi de sol) cerşet6r

certifica, ind. prez. 3."g. şi pl. certltică ceruf, ind. prez. 1 ,"g. şi 3 pl. ceruiesc; conj. ceruiască

124

ceruială,

pl. ceruieli

chema, ind. prez. 3 ,o;g. ~i pl. cheamă

cerumen

chembrică

ceruză,gen.ceruzei

chenar, pl. chenare chenăruf, ind. prez. 3 ,o;g. chenămieşte; con). chenăruiască chenzfnă, pl. chenzIne cheotoare, pron. che-o-; pl. cheotari chep6ng, pl. chepenguri cherci (J ,0;;1.) cherem cherestea cherestegfu cherhana, pl. cherhanale

ceruzlt cesiona, pron. -si-oresiu, pron. -slu cesiune, pron. -si-uc6stă1alt

cetac6u, pl. cctacee, pron. ce-e (nu: -ce-ie) cetăţeană ,~i cetăţeancă cetăţen6sc

cetăţUie retină,

pl. cetini -ti-oa-

cetioară, pron. c6ucă

ceva ce va sAzfcă cezar "împărat" cezariană, pron. -ri-acezUră,pl. cezuri cheag (1 ,0;;1.) cheamă, v. chema chebap cheffr chefuf, ind. prez. 3 sg. chefuieşte; con). chefuiască chei, art. cheiul; pl. cheiuri ch6ie chel, pl. chei; t: cheală, pl. cheIe chelăIăf, ind. prez. 3 sg. şi pl. cheld1ăie; con). cheljlăie chelflneaIă

chelfe, gen. chelfei ch6lner ch61neriţă

chelonian (Zool.), pron. -ni-an cheltuf, ind. prez. J ,o;g. ~i 3 pl. cheltuiesc; con). cheltuiască cheltuială, pl. cheltuieli cheltuit6r, pron. -tu-i-

cherm6să

ches6n,pl.chesoane chesoni6r, pron. -ni-er chestiona, pron. -ti-ochestionar, pron. -ti-o chestiune, pron. -ti-uchezaş, pl. cheza~i; f.

cheza~ă,

pl.

chezaşe

chezăşfe, gen. cheză~lei chezăşuf,

ind. prez. 1 ,o;g. şi 3 pl. con). chezăşuiâscă

chezăşuiesc;

chiabur chiar chiasm (figură de stil) (1 sil.) chibrft, pl. chibrIturi chibzuf, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. chibzuiesc; con). chibzuiâscă chibzuiaHl, pl. chibzuieli chfciură, gen. chfciurii chicotf chiftea chihăf, ind. prez. J ,o;g. ~i 3 pl. chihăiesc; con). chihăiâscă chihlimbar, pl. chihlimbare, (sorturi) chihlimbamri chilfm chilioară, pron. -li-oachilipfr, pl. chilipiruri

125

chil6ţi

chise4, art. chiseaua chfseliţl

chfmen chimi6n,pron. -mi-on chimfr, pl. chimfre chimon6u, pl. chimon6uri chimval, pl. chimvale chindfe, gen. chindfei chinez, pl. chinezi chinezoaidl chfngă, pl. chingi ( I .'iil.) chin6nă (Chim.) chinor6z chinovial, pron. -vi-al chin6vie, pron. -vi-e~ gen. chin6viei chintal, pl. chintale

chisnovât chist, pl. chfsturi chfşiţl,

chişt6c

chitmii, pl. chitare chituf, ind. prez. I .'ig. şi 3 pl. chituiesc;

con). chituiască şi pl. chfţăie; con). chfţăie chiţibt1ş, pl. chiţibuşuri chiuf, pron. chi-u-; ind. prez. l .'ig. chfui, 3.'ig. şi pl. chiuie chiuft, pron. chi-u-it chiuiblrn, pron. -u-ichiulangfu, pron. chiu-lanchiulf, pron. chiu-li chiup (1 .'iil.), pl. chiupuri chiuretă, pron. chiu-rcchiuvetă, pron. chiu-ve-

chitlf, ind. prez. 3 .'ig.

chintesenţl

chiolhăn

chiorllf şi ghiorllf, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. chi6răie .~i ghi6răie

/;ii ghiorlUaIă

chioraş

chiorf, ind. prez. l .'ig. şi 3 pl. chior5sc; perf. .'i. 3 .'ig. chior1, 3 pl. chior:lră; con). chiorască; ger. chiorand; part. chiorat chioşc (1

"muc de ţigară", pl. chiştoace

chitanţier,pron. -ţi-er

chinuf, ind. prez. I .'ig. şi 3 pl. chinuiesc; con). chinuiască

chiorlUală

pl. chfşiţe

chişleag

."il.)

chfot (2.'iil.) chiotf,pron. chi-o-

chfvăd

chivemiseaIă,

pl. chivemiseli chfvot, pl. chfvoturi !:ii chfvotc chix ciăn (Chim.),pron. ci-an cianhfdric, pron. ci-anciant1rn, pron. ci-a-

chiparoa~ "tuberoză"

cibernetică

chipar6s "arbore" chipfu, pl. chipie şi chipfuri chiriarh, pron. -ri-arh

cicatrice, pl. cicatrfce

chiriaş,

pron. -ri-aş, pl. chiriaşă, pl. chiriaşe chirigfu, pl. chirigfi

chiriaşi;

chirflic chiromanţfe, gen. chiromanţfei

chirpfci chirurg

cfcă

cicăleaIă

f.

cicer6ne "călăuză", pl. ciccr6ni cic1imă (Bot.) cic1fsm cic10cr6s cic1oidal, pron. -clo-icic16n, pl. ciclmme cic1otr6n, pl. ciclotrmine

126

cicoare cfdru cffrll, pl. cffre cffru, pl. cffruri ciliar, pron. -Ii-ar cilibfu ci1fndru (corp geometric), pl. cilfndri ciment cimenta cimilitum cimitir cim6tie, pron. -ti-e; gen. cim6tiei cimpanzeu cimp6i, pl. cimpoaie cimpoier cinabru cfnii, pl. cfne cincantfn (a)cfncea cinchf cincfla v. şinşflă cfncisprezece (aI) cfncisprezece1ea cinci sute cincizeci (a) cincizecea (aI) cincizecilea cineast, pron. -ne-ast cinegetic cinel-cineI cinematogrdfia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. cinematografiază, l pl. cinematografiem, pron. -fi-em; ger. ci nematografi ind cinesc6p, pl. cinescoape cineticii cineva cingi1toare cinfsm cfntezii cintez6i

cinzeacii, pl. cinzeci cioad, pl. ciori cioareci cioolii, pron. cioa-tă; gen. cimitei ciocan (unealtă, păhărel), pl. ciocane ciocan "ştiulete", pl. ciocani ciociil~u cioci1nitoare, pl. ciocănit6ri ciochfnii ciocnf ciocolalii, gen. ciocolatei ciomag, pl. ciomege ciomiigealii ciondi1nealii ciopârţealii ciopârţf

ciop6r, pl. ciopmire ciorap ciorchfne, pl. ciorchini ci6mii, pl. ci6me ciorovi1f, ind. prez. J sg. şi 3 pl. ciorovăiesc;

canj. ciorovăiască

ciorovrualii, pl. ciorovăieli ciorsiif, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. ci6rsăie;

canj. ci6rsăie ciot, pl. ci6turi ciotur6s ciovfcii, pl. ciovfci ciozvârti1 circuit, pl. circuite circula, ind. prcz. 3 sg. şi pl. cfrculă circulad, pl. circulare circulat6r circulaţie,pron. -ţi-e; gen. circulaţiei circumferinţi1

circumflex circumlocuţie,

pron.

-ţi-e;

gen. cir-

pron.

-ţi-e;

gen. cir-

cumloct1ţiei circumscripţie, cumscripţiei

circumscris

127

circumsp&;t

civfi civilfe, gen. ci vilfei civilizaţie, pron. -ţi -e; gen. ci vilizaţiei

circumstanţă

circumstanţicil, pron. -ţi-al circumvohlţie,

pron.

-ţi-e:

ciVC~ill

gen. cir-

cllmvoluţiei

cireadii, pl. cirezi cireaşă, pl. cin~~e cir6zi1 cisticerc (Zool.), pl. cisticerci cistosc6p, pl. cistoscoape cişmea citaţie, pron. -ţi-e; gen. citaţiei citi citit6r citronadâ ciublÎr, pl. ciubcre ciubotar ciub6ti1 ciubuc "pipă; ornament", pl. ciubuce ciubuc "bac~i~", pl. cillbucuri ciucure ciuf (persoană, pasăre), pl. ciuti ciuf "smoc de păr", pl. ciUfllri ciufulf, ind. prcz. J .'ig. ~i 3 pl. ciufllIese; con). ciufulească ciumMaie ciunt (J sil.) ciunti ciupecilii ciupC, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. ciupesc; con). cillpească ciur,pl. ciururi ciurdii, pl. ciurde ciuruC "a se găuri; a trece prin ciur", ind. prcz. J sg. ~i 3 pl. ciuruiesc; con). ciuruiască ciuruC, ind. prez. 3 .'ig. ~i pl. ciuruie (curge cu zgomot) ciuruicilii ciut "fără coarne" ciutum, pl. cit.1turi

cizela cizmar cfzmă,

pl. cfzme

claie clamă,

pl. clame pl. clanţe clarifica, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. clarffică clarinet, pl. clarinete clarobscur clarvWt6r clarviziune, pron. -zi-uclasă, pl. clase clasicfsm clasifica, ind. prez. 3 sg. ~i pl. clasffică; con). clasffice clas6r, pl. clasoare claustra, pron. cla-usclauzi1, pron. cla-uclaviatum, pron. -vi-a-; gen. claviaturii clavCculii clax6n, pl. claxoane cli1mpi1nC clanţă,

cli1nţănC

cli1tina, ind. prcz. 1 .'ig. clatin cleflU, ind. prez. 3 sg. ~i pl. clefăie clei clenci (J sil.) clepsfdri1 clericalfsm cleşte, pl. cle~ti şi cle~te clfcii, pl. clici client, pron. cli-ent climateric c1imatologfe, gen. climatologfei clin, pl. clini .~i clfnuri clinii "pantă", pl. clfne

128

clindmf, ind. prez. 3 ."g. şi pl. elfncăne c1fncher clingherft clfnidi, pl. elfnici clinician, pron. -ci-an; pl. cIinicieni clipeâUl clipoceâUl, pl. cIipoceli clipocf, ind. prez. 3 ."g. clipoceşte; con). cIipocească clfring clfsmii clişeu, pl. clişee, pron. -şe-e (nu: -şe-ie)

clivaj, pl. cIivaje cloacii, pron. cIoa-că; pl. cImice cloceâlii cl6cot, pl. c16cote clondfr, pl. c10ndfre cl6pot, pl. c16pote clop6tni~, pl. c1op6tniţe clorhfdric clorofilianii, pron. -li-acloroformiza cloromicetfnii clon1m, pl. eloruri closet, pl. c10sete cl6şcii, pl. c10şti clovn clujean cneaz (1 sil.); pl. cneji cn6caut, pron. cnoc-aut (pre."curtat: k.o.) cn6cdaun,pron.cnoc-daun coabita, pron. co-acoacW, pron. coa-că­ coace, ind. prez. 1 pl. coacem coacuzât, pron. co-acoadii, pl. cozi coafa, pron. coacoafezii, pron. coa-; pl. coateze coaf6r, pron. coa-

coafum, pron. coa-; pl. coafuri coagula, pron. co-acoajii, pron. coa-jă; pl. coji coalii, pl. coli coaliţie, pron. co-a-, -ţi-e; gen. coalfţiei coârdii, pl. coarde, (strună, parte a năvodului, spadă) coarde .~i corzi coase, ind. prez. l sg. şi 3 pl. cos, l pl. coasem; imperf. l pl. coseam; conj. coasă

coa~ociât,

pron. co-a-, -ci-at coate-goale coaut6r, pron. co-a-ucobai, pl. cobai cobâlt şi c6balt c6be c6bilii .~i cobflii c6bi1i~

coboraş, pl. coboraşuri coborf, imperf. 3 sg. cobora; perf: s. 3 ."g. cobori, 3 pl. coborară; ger. coborand; p.trt. coborit cobur cocafnii cocainoman, pron. -ca-icocârdii, pl. cocarde c6cii "copil; aluat"; gen. c6căi cocârjat c6ccis, pron. coc-cis cocean cochflie, pron. -li-e; gen. cochfliei c6cinii, pl. c6cini coci6rvii coclauri, pron. -ela-uri, numai pl. cocoâşii, pl. cocoaşe cocol6ş, pl. cocoloaşe şi cocol6şi coc6r, pl. coc6ri coc6ş (la anne, ciocane), pl. cocoaşe coc6ş "pasăre; miez de pepene; boxer" , pl.coc6şi

129

cocoşa, ind. prez. 3 .'Ig. şi

pl. cocoşează, 1 pl. cocoşiim;ger. cocoşând

cocotier,pron. -ti-er cocoţa, ind. prez. 1 sg. cocoţ, 3 .'ig. şi pl.cocoaţă

cocs cocsagaz cocserfe, gen. cocserfei c6cteil (2 .'iil.), pl. c6cteiluri c6da(Muz.) c
colaps, pl. colapsuri colaţionăre,

pron. -ţi-o­

colaţitine,pron. -ţi-u­ col~zi şi 3 pl. con}. colbăiască colcM, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. colcăie

colbM, ind. prez. 1 .'ig. colbăiesc;

colc!iălI

cole' şi c6lea coIeăş!

colect6r (obiect), pl. colectoare colect6r (persoană), pl. colectori; f ..'Ig. şi pl. colectoare colecţie, pron. -ţi-e;

colecţion',

gen. colecţiei pron. -ţi-o-

coleg

colaboraţionfst, pron. -ţi -0-

colegiăl, pron. -gi-al colegiu, pron. -giu coleopter, pron. -le-opcoleric colet "pachet" ,pl. colete coletlrfe, gen. coletărfei colibrf c6licl, pl. colici colier,pron. -li-er colilfe, gen. colilfei coliniăr,pron. -ni-ar coliziune, pron. -zi-ucolnfc, pl. colnfce c6lo col6cviu, pron. -viu col6diu, pron. -diu colof6niu, pron. -niu cologarftm colofd, pl. colofzi colonel "ofiţer", pl. colonei coloniăl, pron. -ni-al coloniallsm, pron. -ni-acolontitlu (Tipogr.) col6s, pl. col6şi şi col6suri

colăc,

colportăj

codirfşte,

pl. codirfşti

codobăturll, pl.

codobaturi coechipier, pron. -pi-er coeficient, pron. -ci-ent; pl. coeficienţi coercfţie, pron. -ţi-e; gen. coercfţiei coerede, pron. co-ccoerent, pron. co-ecoexistă, pron. gz coexistenţ!, pron. gz coeziune, pron. co-e-zi-ucofefnl v. cafefnă cofrc1j, pl. cofraje cofret, pl. cofrete cogeămite, pron. -gea-micoincfde, pron. co-incoincidenţ!, pron. co-incointeres', pron. co-in-

cojeă11

cojf, con}. cojească coj6c, pl. cojoace c6la

pl. colaci

130

colblc, pl. coltuce colţ "dinte", pl. colţi colţ "unghi, extremitate", pl. c61ţuri colţar "sobă, poliţă, echer", pl. colţare c6ma(Opt.) com4nd~, pl. comenzi coma.t;me c6ml (Med., Muz.) comiblac combinat6r, pl. combinatoare combinăţie, pron. -ţi-e; gen. combi-

comitagfu cormn6do (Muz.) com6ţie, pron. -ţi-e; gen. com6ţiei companfe "tovărăşie; societate", gen. companIei compănie (MiL), pron. -ni-e; gen. companiei; pl. companii comparat6r, pl. comparatoare comparăţie, pron. -ţi-e; gen. comparaţiei

comparti~nt, pl.

naţiei

combin~,

compartimente

compăs, pl. compasuri

pl. combfne

compasitlne, pron. -si-ucompatri6t, pron. -tri-ot; f. com-

combi~r

combinez6n, pl. combinezoane combustibil, pl. combustibili combtlstie, pron. -ti-e; gen. combustiei comediăn, pron. -di-an; pl. comedieni comediănt, pron. -di-ant; pl. co-

patrioată

complreă,

ind. prez. 1 pl. compărem; viit. va compărea

comp~mf

com~ndiu

(rezumat),pron. -dTu pron. -ţi-e; gen. com-

compensăţie,

medianţi

pensaţiei

comeelfe (piesă de teatru), gen. comedfei com~die "întâmplare ciudată", pron. -di-e; gen. comediei comensun1bil comentăriu, pron. -riu; pl. comentarii comerciănt, pron. -CÎ-ant

competent competen~

competit6r competiţie,

pron.

-ţi-e;

gen. com-

petfţiei

compilăţie,pron. -ţi-e; gen. compilaţiei complkeă,

v. plăcea (Gram., Mat.), pl. complemente

com~rţ

comple~nt

comes6m, pron. -me-sean; pl. comeseni com~~

complementăr

cominat6riu, pron. -riu c6mis (rang boieresc) comis "angajat comercial", în expr. comfs-voiaj6r comisariăt, pron. -ri-at comfsie, pron. -si-e; gen. comfsiei comisi6n, pron. -si-on comisionăr, pron. -si-ocomis6riu (Jur.),pron. -riu

compl~t completă, ind. prez. l.'tg. completez completme compl~x, adj.. pl. complecşi; f. complexă, pl. complexe compl~x, subst., pl. complexe şi (construcţii) complexuri compleunt

compleun~

131

complicaţie,

pron.

-ţi-e;

concedi~re, pron. -di-econrediu,pron. -dlu concentrliţie, pron. -ţi-e; gen. con-

gen. com-

plicaţiei

complfce, pl. complfci; f. complfce, pl. complfce compIim~nt "cuvânt de măgulire", pl. complimente compoJtl, ind. prez. 3 ,'ig. ~i pl. comportă; conj. comporte compoti~m, pron. -ti-ecompozee,pron. -ze-e (nu: -ze-ie); pl. compozee compozit compoziţie, pron. -ţi-e; gen. compozfţiei

centniţiei

conc~pt,

pl. concepte conceptual, pron. -tu-al conc~pţie, pron. -ţi-e; gen. concepţiei conrem, pl. concerne conc~rtmaistru

conresie "îngăduinţă", pron. -si-e; gen. concesiei concesionli, pron. -si-oconcesiune "drept de exploatare", pron. -si-u-

comprehensiune, pron. -si-u-

concetăţelin

compresă

conchide, ind. prez. 3 . . g. conchfde; conj. conchfdă; ger. conchizand; part. conchfs conchistad6r conci (1 ,..il.) concilili, pron. -li-a; ind.prez. 3 sg. şi pl. conciliază, J pl. conciliem, pron. -li-em; ger. concilifnd conci1ilibul, pron. -li-a-; pl. conciliabule conciliat6r, pron. -li-aconci1iliţie, pron. -li-a-ţi-e; gen. con-

compresiune, pron. -si-ucompres6r, pl. compresoare comprimli, ind. prez. 3 sg. şi pl. comprfmă; conj. comprfme compromis, ,mbst., pl. compromfsuri compromite, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. compromft compune, ind. prez. J ,'ig. ~i 3 pl. compun; conj. compună comună, pl. comtÎne comunicliţie, pron. -ţi-e; gen. comu-

ciliaţiei

nicaţiei

comun{sm comuniune, pron. -ni-ucomută, ind. prez. 3 ,'ig. şi pl. comută, conj. cornute comutat6r, pl. comutatoare conlic, pl. comice conaţional, pron. -ţi-oconrede, ind. prez. J .'ig. şi 3 pl. conced, 3 sg. concede; conj. conceadă

concedili, pron. -di-a; ind. prez. 3,..g. şi pl. concediază, 1 pl. concediem, pron. -di-em; ger. concedifnd

concfnă

concfzie, pron. -zi-e; gen. concfziei conclusiv conclllzie,pron. -zi-e; gen. concluziei concordă, ind. prez. 3 ,'ig. şi pl. concordă

concresrenţ!, pl. concrescenţe concreţiune, pron. -ţi-ucon~i, pl. condeie condensat6r, pl. condensatoare condens6r, pl. condensoare condim~nt, pl. condimente condiţie, pron. -ţi-e; gen. condfţiei

132

condiţiomU,pron. -ţi-o­ condoleanţe,

numai pl., pron. -le-ancondimfniu, pron. -nTu condotier,pron. -ti-er conduct6r (aparat), pl. condllctm1re conduct6r (persoană), pl. condllctari conduftll, pron. -du-iconect6r,pl. (Mat.) conectari, (aparat) conectmtre conexiune, pron. -Xi-llconfecţie, pron. -ţi-e; gen. confecţiei confecţiona, pron. -ţi-o­ confederaţie, pron. -ţi-e; gen. confederaţiei

conferenţiar,

pron. -ţi-ar conferfn~, pl. conferfnţe confesiomU, pron. -si-oconfesiune,pron. -Si-llconfes6r confeti (3 I.;il.), numai pl. confidenţial, pron. -ţi-al configuraţie, pron. -ţi-e; gen. configuraţiei

confirma, ind. prez. 3 ,...g. şi pl. conffrmă conflagraţie, pron. -ţi-e; gen. conflagraţiei

confluent, pron. -f1u-ent confluen~, pron. -f1u-enconforma, ind. prez. 3 . . g. pron.

-ţi-e;

juncţiei

conjuncţional,

pron. -ţi-ogen. conjuraţiei conlocuit6r, pron. -Cll-iconopfclll, pl. conopfde consacra, ind. prez. 3 . . g. şi pl. consacră; con}. consacre consangvfn conjuraţie, pron. -ţi-e;

cons~tean consecfn~,

consecuţie,

pl. consecinţe pron. -ţi-e; gen. con-

secuţiei

consecvent consemna, ind. prez. 3 .fig.

şi

gen. con-

şi

confUzie, pron. -zi-e; gen. confuziei congestie, pron. -ti-e; gen. congestiei congestiona, pron. -ti-o-

pl. con-

consens conservat6r (instituţie), pl. conservatoare consfătuf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. consfătuiesc; con}. consfătuiască consideraţie, pIOn. -ţi-e; gen. consideraţiei

pl.

confundă

şi

semnează

pl.

formaţiei

conformfsm conf6rt confortabil confunda, ind. prez. 3 sg.

gaţiei

congruent, pron. -gm-ent coniac, pron. co-niac conifer, pl. conifere (clasă de arbori) conjectură "ipoteză", pl. conjecturi conjunctiv conjuncti vftll conjunct6r, pl. conjunctoare conjuncrură "împrejurare" conjuncţie, pron. -ţi-e; gen. con-

consecven~

conformează

conformaţie,

conglomerat, pl. conglomerate congregaţie, pron. -ţi-e; gen. congre-

consignaţie, pron. -~~; gen. consigna~ei

consilia, pron. -li-a consfliu, pron. -nu; pl. consilii consim~am

133

consimţf,

ind. prez. 1 ,"g. şi 3 pl. consfmt; canj. consfmtă consista consistent

contact6r, pl. contactoare contagia, pron. -gi-a, ind. prez. 3 fig. şi pl. contagiază, 1 pl. contagiem, pron. -gi-em; ger. contagifnd contagi6s, pron. -gi-os contagiUne, pron. -gi-uconteiner,pron. -teicontemplaţie, pron. -ţi-e; gen. con-

consoăn~

consonantism cons6rţiu, pron. -ţ'IU conspiIâtie, pron. -ţi-e; gen. con-

templaţiei

spinlţiei

consta, ind. prez. 3 ,sg. constă şi constă, 3 pl. constau şi constă; canj. constea şi conste constelaţie, pron. -ţi-e; gen. constelaţiei

constipape, pron. -ţi-e; gen. constipaţiei constituănt "referitor la constituţie", pron. -tu-ant constitu6nt "constitutiv" ,pron. -tu-ent constituf, ind. prez. 1 ...g. constftui, 3 ...g. şi pl. constftuie constitUtie, pron. -ţi-e; gen. constituţiei

constituţional,

pron. -ţi-o­

constrict6r constrfcţie, pron. -ţi-e constructor, ,.,ub... t. constnlcţie, pron. -ţi-e; gen. constnkţiei

c6nsul const1lt, pl. consul turi consulta, ind. prez. 1 ...g. consult consultaţie, pron. -ţi-e; gen. consultaţiei

consumaţie,

pron.

-ţi-e;

conşti6nt,pron. -şti-ent

pron. -şti-in-cios pron. -şti-in-cio­ conştifn~, pron. -şti-in-; pl. conştiinţe contabil contact, pl. contacte conştiinciozitate,

testaţiei

contiguitate, pron. -gu-icontiguu, pron. -gu-u conting6nt continua, pron. -nu-a; ind. prez. 1 ...g. contfnuu, 2 ,"g. continui continuat6r, pron. -nu-acontinuitate, pron. -nu-icontinuu, pron. -nu-u, pl. continui; f. continuă, pl. continue contond6nt cont6r, pl. contoare contorsionat, pron. -si-ocontorsitlne, pron. -si-ucontraamiraI, pron. -tra-acontraatâc, pron. -tra-acontrabas, pl. contrabasuri (instrumente muzicale) contrabas, pl. contrabaşi "contrabasişti"

gen. con-

sumăţiei

conştiinci6s,

contemporan contemporaneitate, pron. -ne-icontenci6s,pron. -ci-os contesta, ind. prez. 3 ...g. şi pl. contestă contestaţie, pron. -ţi-e; gen. con-

contract, pl. contracte contract-tip contractual, pron. -tu-al contracţie, pron. -ţi-e; gen. contracţiei contradict6riu, pron. -riu contradfcţie, pron. -ţi-e; gen. contradfcţiei

134

contrdexpertfz~

cont:raltă (persoană)

contuziona, pron. -zi -0conţfne, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. conţfn; con). conţfnă convalescen~, pron. sce conveier, pl. conveiere convenien~, pron. -ni-en-; gen. con-

cont:ralto (voce) contrcunai stru

convenţie, pron. -ţi -e;

contraofensCv~

convenţi6nal,pron. -ţi-o-

contrctpagin~, pl. contrapagini contrap6ndere, pl. contrap6nderi contraproiect contrapunct contrar, adv., adj. m., pl. contrari; f. contrară, pl. contrare contrarevoluţie, pron. -ţi-e; gen. con-

converge

contraf6rt, pl. contraf6rturi contraindicaţie, pron. -ţi-e; gen. contraindicaţiei

contralovitUr~

venienţei

trarevoluţiei contrarevoluţionar,

pron. -ţi-o­ contraria, pron. -ri-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. contrariază, 1 pl. contrariem, pron. -ri-em; ger. contrarifnd contrariu, subst. n., pron. -riu contraspionaj, pron. -spi-ocontrast, pl. contraste contratimp contrcltorpil6r contravaloare contravenient, pron. -ni-ent; pl. contravenienţi

contravenţie,

pron.

-ţi-e;

conversaţie,

travenţiei

contribuabil, pron. -bu-acontribuC, pron. -bu-i; ind. prez. 1 sg. contribui, 3 sg. şi pl. contn'buie contribuţie, pron. -ţi-e; gen. contribuţiei

contr61, pl. controale contumacCe, gen. contumacfei contUr, pl. contururi contUzie, pron. -zi-e; gen. contuziei

-ţi-e;

gen. con-

versaţiei

conversiune, pron. -si-uconvertiz6r, pl. convertizoare convex, pl. convecşi; f. convexă, pl. convexe convicţiune,pron. -ţi-u­

convieţuC,pron. -vie-ţu-

convoca, ind. prez. 3

.~g. şi

pl. con-

voacă

conv6i, pl. convoaie convulsie,pron. -si-e; gen. convulsiei convulsiona, pron. -si-ocoopera, pron. co-o-; ind. prez. 3 .'ig. şi pl. cooperează coopenUiv~,pron.co-o­

cooperat6r, pron. co-ocoopeniţie, pron. co-o-, -ţi-e; gen. cooperaţiei

gen. con-

contravCzită

pron.

gen. convenţiei

coopta, pron. co-opcoordona, pron. CO-Of-; ind. prez. 3 .'ig. şi pl. coordonează coordonare, pron. co-orcoordonată, pron. co-orcoordonat6r, pron. CO-Ofcopaie, pl. copdi copmtaş

c6pc~ "agrafă, gaură", pl. copci copeic~,

cope~,

135

pron. co-pei-; pl. copeici pl. coperte

copi~,pron.

-pi-a; ind. prez. 3 ,'ig. şi pl. 1 pl. copiem, pron. -pi-em; ger. copifnd c6pie, pron. -pi-e; gen. copiei, pl. copii copiere,pron. -pi-ecopo, pl. copfi, pl. art. copfii c6pil, pl. copiIi "Iăstare" c6pil, pl. copile ,~i copiIi "cuie" copi6s, pron. -pi-os cop6i coproprietar, pron. -pri-ecorabie, pron. -bi-e; gen. corăbiei şi conibiei, pl. cordbii corai (culoare), invar. coni1, pl. corale "cântec religios" coni1, pl. corali "mărgean" cora1ier, pron. -li-er corap6rt, pl. corapoarte corasUi coriibier,pron. -bi-er corcoduşii, pl. corcoduşe cordiat,pron. -di-al corector (persoană) corect6r (aparat) corecţie, pron. -ţi-e; gen. corecţiei corecţionat, pron. -ţi-ocoreean, pron. -re-ean coregrM coregrclffe,pron. -fi-e; gen. coregraffei corel~ţie, pron. -ţi-e; gen. corelaţiei coreligion~, pron. -gi-ocorepetit6r corespondent copiază,

corespondenţii

coriandru, pron. -ri-ancorid6r, pl. coridoare corigent corigfbil corij~, ind. prez. 3 sg. şi pl. corijează, 1 pl. corijftm; ger. corijând corintian, pron. -ti-an

cormanii corn (Bot.), pl. corni corn (Muz.), pl. corni corn (Zool.), pl. coarne corn, pl. cornuri "franzeluţă" cornee, pron. -ne-e (nu:-ne-ie); gen. corneei, pl. cornee cornet, pl. cornete cornfşii, pl. cornfşe cor6i corofrlii, pl. corofde coropfşniţii, pl. coropfşniţe corosfv coroziune, pron. -zi-ucorp, pl. corpuri, (Chim., Fiz.) corpuri şi corpi corpolent corporaţie, pron. -ţi-e; gen. corporaţiei c6rpus, pl. corpusuri corpuscul, pl. corpusculi şi corpuscule cors~j, pl. corsaje cortegiu,pron. -g'iu; pl. cortegii corupe corupt corupţie, pron. -ţi-e; gen. corupţiei corv~rlii şi corvoadii, pl. corvezi cos, v. coase c6sinus, pl. cosinusuri cosito~ (unealtă), pl. cosit6ri cosmeticii, gen. cosmeticii cosmetician, pron. -ci-an c6smic cosmopolitfsm costfşii, pl. costişe costrei costUm, pl. costume coş~, pl. coşari, "hornari" coş~, pl. coşare "construcţie de nuiele" coşciug, pl. coşciuge

136

coşcogeă

coşcogeămite, coşmar,

pron. -gea-mi-

pl. coşmaruri

crani~, pron. -ni-an cniniu,pron. -n'iu CIClter şi crater, pl. cratere

c6şni~, pl. c6şniţe

cratimă

cot (parte a corpului), pl. emite cot (unitate de măsură), pl. coţi cot, pl. c6turi "unghi, îndoitură" c6tă-parte, gen. c6tei-părţi, pl. c6-

crati~,

pl. cratiţe pl. craţăre cIClul (Sport) (1 sil.) CIClvaş~, ind. prez. 3 sg. şi pl. cravaşează, 1 pl. cravaşăm; ger. craţăr,

te-părţi

cravaşand

cotcodac cotei

cIClv~ă,pl.cravaşe

cotene~~ şi cotine~~

CIClv~tă,

coteţ,

pl. cotcţe cotidi~, adj. pron. -di-an, pl. cotidieni; f. cotidiană, pl. cotidiene cotidi~, ,~ubst., pron. -di-an; pl. cotidiene cotigar cotCgă, pl. cotfgi cotili6n, pron. -li-on cotiz~e, pron. -ţi-e; gen. cotizaţiei cot16t, pl. cotlete cot16n, pl. cotloane cot6i, pl. cot6i "motan" cotrobM, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. controbăiesc; conj. cotrobăiască cotropi cohlm, pl. cott1rni coţof~ă, pl. coţofene coul6mb, pron. cucov~tă, pl. coveţi covăse3.lă

c6vercot, pl. c6vercoturi cov6rtlt, pl. coverte coxalgie, gen. coxalgfei cozor6c, pl. cozoroace cracă, pl. crăci crah, pl. crahuri crai craid6n,pron. craicrailâc, pron. crai-

şi cratere

pl. cravate pl. crăcane crlUasă, pl. crăiese crlU6sc crăp~, ind. prez. 1 sg. crăp; conj. crape crâmp6i, pl. crâmpeie crasnic, pl. crasnice (unealtă de pescuit) crasnic, pl. crasnici "paracliser" crăc~ă,

craşmă,pl.craşme cre~,pron.cre-a;

ind.prez.l sg.creez,

3 sg. şi pl. creează, 1 pl. creăm; ger.

creand; part. creat crede cre~~, pron. cre-ancrel1re, pron. cre-acreat6r, pron. cre-acreatUră, pron. cre-ac~e, pron. cre-a-ţi-e; gen. creaţiei creând, V. crea crede, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cred; conj. creadă credit, pl. credite credit6r creadă, V.

c~,v.crea

cre6z, V. crea creier (AnaL), pl. creieri creier (persoană), pl. creiere crei6n, pron. cre-ion; pl. creioane creiţar, pron. crei-ţar; pl. creiţari

137

cremaliem, pron. -li-ecremat6riu,pron. -rIu; pl. crematorii cremaţiune, pron. -ţi-ucremene, gen. cremenii crenel, pl. creneluri crenvurşt, pl. crenvurşti cre6I, pron. cre-oI creolfnii, pron. cre-ocreoz6t,pron.cre-ocrep (pânză; nLl: crepe) crepuscul, art. crepuseulul; gen. crepuscul ului, pl. crepuscule crescendo,pron. see crestomaţfe, gen. crestomaţfei creşii, pl. creşe creştet, pl. creştete cretaceu, f. cretacee, pron. -ce-e (nLl: -ce-ie) cretil, pl. crete cretinfsm creuzet,pron. cre-u-; pl. creuzete crevetil, pl. crevete crichet (Sport) criolft, pron. cri -0criptogamii (Bot.) criptogn1mii "scriere secretă"

crochet crochetil, pl. crochete crochfu, pl. crochfuri crof,pron. cro-i; ind. prez. 1 .'ig. şi 3 pl. croiesc; con}. croiască; ger. crofnd croialii, pl. croieli croit6r, pron. cro-icrom cromatfsm cromatograffe, gen. cromatograffei cromofotognrlIe, gen. cromofotograffei cromolitognlffe, gen. cromolitograffei cromosfem cromotipfe, gen. cromotipfei cromoz6m, pl. cromozomi cronci1nf, ind. prez. 3 sg. croncăneşte cronic, pl. cronici, f. cronică, pl. cronice cronicii, .mbst., pl. cronici cronograf (scriere), pl. cronografe cronograf, pl. cronogrMi "autori de cronici" cronologfe, gen. cronologfei cronometmr, pl. cronometrori cronometru, pl. cronometre

crisalfdă

cros

crispaţie,

crosii crosnii

pron. -ţi-e; gen. crispaţiei cristal (Mineral.), pl. cristale cristal, pl. cristaluri "obiecte de cristal" cristalofd, pl. cristalofzi şi cristalofde cristei şi criste1, pl. cristei criteriu, pron. -rlU critic, pl. crftici, f. crftică, pl. crftice criticii, .mb.'it., pl. crftici crivat, pl. crivaturi criviiţ

crizantemii ~,pron.cro-at

croaziem,pron. croa-zi-e-

croşetil, pl. croşete cruciadă, pron. -ci-acrucial, pron. -ci-al cruciat, pron. -ci-at crucifix, pl. cruciffxe şi cruciffxuri crucfş, pl. crucfşi, f. crucfşă, pl. crucfşe

crucişiit6r,

pl. crucişătoare crud, ro. pl. cruzi crupier, pron. -pi-er crustaceu, pl. crustacee, pron. -ce-e (nLl: ce-ie)

138

ctf'tor cu4ntll, pron. cuan-tă cu4ntum, pron. cuan-tum cuartet (pron. cuar-) şi cvartet, pl. cuartete şi cvartete cuarţ (J .~il.)

cuaternm-, pron. cua-tercubaj, pl. cubaje cubil6u cubfsm cl1bitus cuco4nA cuc6n cucon~t, pl. cuconeturi cuconfţA

cucl1i, pl. cucuie cucuiat cl1cum, pl. cucure cucurbitace5e,pron. -ce-e (nll: -ce-ie) cucuruz "porumb, con de brad", pl. cucuruzi cucuruz "porumbişte", pl. cucurUze cuct1tll, pl. cucute cucuvea, pl. cucuvele cu de-amAnl1ntul cu de-a sfla cufunda ct1hnie,pron. -ni-e; gen. cuhniei cui, pl. cuie cui~

cuirasat, pron. cu-icuinisl, pron. cu-icuişoare, pron. cu-icl1jbA culasA (Tehn.) culbut6r, pl. culblltoare culcl1ş, pl. culcuşuri culi6n, pron. -li-on; pl. culimlne culminaţie, pron. -ţi-e; gen. culminaţiei

culoar, pron. cu-Ioar; pl. culoare

culoare, pron. cu-Ioa-; pl. cul6ri cultiva, ind. prez. 3 sg. şi pl. cultfvă cumltru, VOC. cumetre

cumAs cumetrfe, gen. cllmetrfei cuminica cumin~nie, pron. -ni-e; gen. cllminţeniei

cl1mpAnA, pl. cumpene cumpAneaIA cumpAnf cumsecade, adj. şi adv. ct1mul, pl. cumul uri cl1mulus (Meteor.) cumva cuneif6rm, pron. -ne-icunoştf'nţl, pl. cunoştinţe cunl1nA, pl. cununi cu~u, pl. cupeuri cuplaj, pl. cuplaje cuprinde, conj. cuprfndă cupt6r, pl. cuptoare curaj curaj6s curat6r (Jur.) cumta, ind. prez. 2 .~g. cureţi; conj. cureţe

curbilfniu, pron. -nlu curcub6u, pl. curcubeie curea, pl. curele curell1şA, pl. cureluşe curent (de aer), pl. curenţi curent (literar, de idei), pl. curente curenta cWie,pron. -ri-e; gen. curiei curie (unitate de măsudl), pron. cii-rf curier,pron. -ri-er curi6s, pron. -ri-os; f. curioasă curiozitate, pron. -ri-ocurmei, pl. curmeie cl1rpen

139

curs6r, pl. clirsoare curtezan curtier, pron. -ti-er curtoazfe, gen. clirtoazfei cusiitoreasii cusiitUrd cust6de, pl. custazi custodfe, gen. clistodfci cuşcii, pl. clIşti cuşcuş

cuşmii

cutaneu, pl. clitamSi, 1: sg. şi pl. cutanee, pron. -nc-e (nu: -nc-ie) cute "grcsie", pl. cute cuter cu toate cii cutreiera,pron. -trc-ie-; ind. prez. 3.'ig. si pl. cutreieră cutremur, pl. cutremure cuţitoaie

cuviinci6s, pron. -vi-in-cios cuvifnţi1, pron. -vi-incuvi6s, pron. -vi-os cuzinet, pl. cuzineţi cvadrdgenar cvadrănt, pl. cvadrânţi cvadrat cvadrdtUrn cvadruman cvadrupla cvadrUplu cvartal, pl. cvartâle cvartii cvartet, v. cuartct cvartfr, pl. cvartfruri cvas cvasiunanfm, pron. -si-ucvfntl1, pl. cvfnte cvintet, pl. cvintete

D,cit.de da, ind. prez 1 pl. dăm, 2 pl. daţi; imperr. dădeam; perI: s. dădui; m.m.c.perf. dădusem; con). dea dacapo dacii dacoromân dacb1, pl. dactfli dactilografia, pron. -fi-a dactilografiere, pron. -fi-edadafsm

dafin daghereotfp, pron. -rc-o-; pl. daghercotfpuri daghereotipfe, pron. -re-o-; gen. daghercotipfei dairea, pron. da-i-; urt. daireaua dajdie, pron. -di-e; pl. d5jdii dăl ai-l ama dalie, pron. -li-e; gen. daliei, pl. dâlii dăItii, pl. dălţi daltonfsm dambla damigeanii, pl. damigene damnaţiune, pron. -ţi-u­ dăncing,prol1. dansing; pl. dancinguri dandana danez, pl. danezi danie, pron. -ni-e; gen. daniei, pl. danii dans dantUrn danubian, pron. -bi-an dam, urt. daraua darac, pl. darace dardVern, pl. daraveri dărIDnite .~i

darmite

darwinfsm datinii, pl. datini

140

~i

daton, ind. prez. 3 ...g. ger. datorand .~i datorfnd ctaun~, pron. da-udatora

de-a fir-a-pwde-agata de afci ~i de ac{ (.~i: de-afci, de-acO de ajuns .~i de-ajuns de-atatul de-alde de-al d6ilea .~i de al d6ilea de alt fel "În alt chip" de altfel "dc altmintcri" de altminteri .';ii de altminterea, de altmintrelea de-a lungul

datorează .~i datoreşte;

~d3c~,pl.dădace ~deam,

v.da v.da ~dusem, v. da d~inui, ind. prez. 3 ...g. dăinuieştc ~i ddinllie; conj. dăinuiască ~i ddinuie cOOcMc dIDtui, ind. prez. 3 ...g. dăltuieşte; con). ~dui

dăltuiască

deap~,v.depăna

d~b,

pl. dăraburi .~i dărabc dWiip~~na, ind. prcz. J . .'g. dărapăn, 3 ...g. şi pl. dărapănă; conj. dă­ rapcne dărâma, ind. prez. J ...g. dăram, I pl. dărâmdm; part. dărâmat dru'ui, ind. prez. J ...g. şi 3 pl. dăruiesc; con). dăruiască ~una, pron. dă-lI­ dârl1, pl. dare dârdâi, ind. prez. J ...g. dardâi, 3 ...g. şi pl.dardâie dârdâiaI~, pl. dârdâieli dârjaI~, pl. dârjale dârl6g, pl. dârl6gi dan, pl. dârji dârzenie, pron. -ni-c; gen. dârzeniei dea,v.da de-a berbeleacul de-abia de-a binelea de-a buşilea deacrea de-a curmezişul de-a dreapta de-a dreptul de-adurd de-aface

de aproape .~i de-aproape de-a puia-gaia de-a pururi ~i de-a pururea de-arândul de-a rostog6lul de asemenea ~i de asert:\eni de-a saa deasupra de-a surda de-a valma debara debarca, ind. prez. 3 ...g. şi pl. debarcă deba debit, pl. debitc debit6r debleu, pl. deb1euri debloca, ind.prez. 3 ...g. şi pl. deblochcază

debreia, ind. prez. 3 ...g. şi pl. debreiază, J pl. debreiem; ger. debrefnd debreiaj debuşeu, pl. dcbuşeuri ~j debuşee decadentfsm decaedru, pron. -ca-e- (nu: -ca-ie-); pl. decaedre decalaj

141

decalcifh1, pron. -fi-a; ind. prez. 3 ."g. şi pl. decalcifiază; part. decalcifiat decalcifiere, pron. -fi-edecalibn1 decalftru, pl. decalftri decantare decapitare decap6d,pl.decap6de decarbun1 decatl6n, pl. decatloane decat(mai bine azi,decât mâine) de cât (de cât timp) dece decembrie, pron. -bri-e decemvfr decepţie, pron. -ţi-e; gen. decepţiei decepţionat, pron. -ţi-o­ deceptionfsm, pron. -ţi-odecerna, ind. prez. 3 ...g. şi pl. decernează !fi decernă; con}. decerneze !fi decearnă deces, pl. decese decilftru, pl. decilftri decima, ind. prez. 3 ."g. şi pl. decimează

decimaI decimetru, pl. decimetri decisfv decizie, pron. -zi-e; gen. decfziei declama, ind. prez. 3 ...g. şi pl. dechimă declamat6r declamaţie, pron. -ţi-e; gen. decla-

declinaţie

ind. prez. 3 ...g. şi pl. declanşează; ger. declanşând declanşat6r (Tehn.), pl. declanşatoare declanş6r (Tehn.), pl. declanşoare declaraţie, pron. -ţi-e; gen. declaraţiei declfc (Tehn.), pl. declfcuri declfn, pl. declfnuri dcclinat6riu, pron. -riu

-ţi-e;

gen.

dec6ct, pl. dec6cturi dec6cţie, pron. -ţi-e; gen. dec6cţiei decolon1 decolteu, pl. decolteuri deconsiliere, pron. -li-edeconta decon1ţie, pron. -ţi-e; gen .. decoraţiei decortica, ind. prez. 3 ."g. şi pl. decortichează

decova, pl. decovfle !fi decovfluri descrescendo, pron. sce decreta, ind. prez. 3 ...g. şi pl. decretează

decupaj, pl. decupaje de curând (de când?) decurie,pron. -ri-e; gen. decuriei decuri6n, pron. -fi-on de cu sead decuvaj de cu vreme dedaI, pl. dedaluri de demult dedesubt dedica, ind. prez. J ."g. dedfc, 3 ,"g. şi pl. dedică; conj. dedfce dedicaţie, pron. -ţi-e; gen. dedicaţiei dediminea~ dediţel,pl. dediţei deducţie, pron. -ţi-e; gen. deducţiei defalca, ind. prez. 3 sg. şi pl. defalchează

maţiei

declanşa,

(Fiz.), pron.

declinaţiei

defavoare defllima, ind. prez. 3 ...g. defăimează

defect, pl. defecte defectosc6p, pl. defectoscoape defectu6s, pron. -tu-os defectuozitate, pron. -tu-odefecţiune, pron. -ţi-u-

142

şi

pl.

deîmp1Uţ(t

defel defa "deloc" defensev defens6r

deînmulţCt

deja dejalen, pl. dejalcnuri dejecţie, pron. -ţi-e; gen. dejecţici dejuca dejuga dejuna, ind. prez. 3 . . g. ~i pl. dejunează de jur împrejur dela delat6r delaţiune, pron. -ţi-u­ deleatur, pron. -Ie-adelega, ind. prez. 3 sg. ~i pl. deleagă delegaţie, pron. -ţi-e; gen. delegaţiei delicatese, pl.

deferenţl.,respect, stimă"

defen (Jur.) defertiliz4 defetism deficient, pron. -ci-cnt deficienţl,pron. -ci-endeficCt, pl. deficfte defileu, pl. dcfileuri definit6riu, pron. -riu defineţie, pron. -ţi-e; gen. definiţiei deflaţie, pron. -ţi-e; gen. deflaţiei deforma deformaţie, pron. -ţi-e; gen. defor-

delicateţe

maţiei

delici6s, pron. -li-cios deICciu,pron. -clu delictu6s, pron. -tu-os delicvescent, pron. sce delimita, ind. prez. 3 sg.

defrauda, pron. -fra-udefrişa, ind. prez. 3 sg..~i pl. defrişează, l pl. defri~dm; ger. defri~and defrişare, pl. defri~dri degaja, ind. prez. 3 ...g. ~i pl. degajează, / pl. degajdm; con). dcgajeze; ger. degajftnd; ("a r.1spândi, a cmana".~i: ind. prez. 3 . .g. ~i pl. dcgajă; con). degaje) degajare, pl. dcgajdri degeaba degenera degenerescenţl, pron. sce deget degetel deghiza deglutiţie, pron. -ţi-e; gen. deglutfţiei

~i

pl.

delimitează

delincvent deICrium (Med.), pron. -ri-um de loc "originar" del6c "nicidecum" demachiere, pron. -chi-edemagnetiz4 demaraj, pl. demaraje demarcaţie, pron. -ţi-e; gen. demarcaţiei

demar6r, pl. demaroare dema.~a, ind. prez. 3 . . g. ŞI pl. demască; con). dema~te dematerializat, pron. -ri-ademâncare, sub... t. demfsie, pron. -si-e; gen. demfsiei demisiona, pron. -si-odemis61 demfte

degrab~

degresa degreva degusta, ind. prez. 3 sg. ~i pl. degustă dehiscent (Bot.), pron. sce deesm

143

demfu, pl. demfuri demiurg, pron. -mi-urg demivoleu (Sport) demobiliza democratfsm democrdtfe, gen. democraţfei demonetiza demon demoniac, pron. -ni-ac demonstraţie, pron. -ţi-e; gen. demonstniţiei

demonta de mult (ri1...punde la Întrebarea: de când?) demult (ră...punde la Întrebarea: când?) denazificli, ind. prez. 3 ...g. şi pl. denazffică

dendrfUl denie,pron. -ni-e; gen. deniei denota, ind. prez. 3 .fig. şi pl. den6tă densimetru, pl. densimetre dentfst dentfţie,pron. -ţi-e; gen. dentfţiei denurlliţie (Geol.), pron. -ţi-e; gen. denudaţiei

denutriţie,

pron. -ţi-e; gen. denutrfţiei

deoarece deobicei de6bşte

deocamrlliUl, pron. deo-camdeocheli,pron. de-o-; ind. prez. 3 sg. şi pl. deoache; ger. deochfnd de6chi deodliUl,pron.deo-dade o plirte (OpU,fi lui: de altă parte) deoplirte "izolat, la o oarecare depărtare", pron. deo-par-

deparazita de~li, ind. prez. 1 .fig. deapăn, 3 ...g. şi pl.deapănă;conj.depene

depe de pela depelân~ depeş~, pl. depeşe depilli depilat6r, pl. depilatoare deplasament, pl. deplasamente depUn depopulli dep6u dep6zit, pl. dep6zite depozfţie,pron. -ţi-e; gen. depozfţiei deprecili, pron. -ci-a; ind. prez. 3 ...g. şi pl. depreciază, 1 pl. depreciem, pron. -ci-em; ger. deprecifnd depreciere, pron. -ci-edepresiune, pron. -si-uderaili, ind. prez. 3 ...g. şi pl. deraiază, 1 pl. deraiem; ger. derafnd deranjli, ind. prez. 3 .fig. şi pl. deranjează, 1 pl. deranjăm; ger. deranjand deranjament, pl. deranjamente deI"apli, ind. prez. 3 sg. şi pl. derapează deratiza derdeluş, pl. derdehlşuri dereş, pl. dereşi; f. dereşă, pl. dereşe deretica derivliţie, pron. -ţi-e; gen. derivaţiei deriz6riu, pron. -riu dermat6:di de~

derogli, ind. prez. 3 ...g. şi pl. der6gă derogat6riu, pron. -riu

deopotriv~,pron.deo-po­

dervfş

deosebf,pron. de-odeosebfre, pron. de-odepan6r (Tehn.), pl. depanoare

deslig~ şi deslig, pl. desagi des~, ind. prez.

des~inli

144

3 ,fig. şi pl. desărează

des11vârşf, con). desăvârşească descalificci, ind. prez. 3 ...g.

şi

descreiemt descne, ind. prez. 1 pl. descrfem, 2 pl.

pl.

descrfeţi

descalffică

descru.ecci, ind. prez 1 ...g. descalec descru.ţa

desc~liţânci desclituşci,

ind. prez. 3 sg. şi pl. descătuşează, J pl. descătuş5m;

ger. descătuş&nd descitzdt descendent, pron. sce descentni, pron. sce descentralizci, pron. sce descheici, ind. prez. 1 sg. deschei, 3 sg. şi pl. descheie, 1 pl. descheiem; ger. deschefnd deschfde, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. deschid; con). deschidă deschingci, ind. prez. 3 ,..g. şi pl. deschingă, 1 pl. desching5m descifrci, pron. sci descfnde, pron. sci descfnge, pron. sci descleici, ind. prez. 3 sg. şi pl. descleiază, 1 pl. descleiem descleiere descleştci, ind. prez. 3 ...g. şi pl.

descuamci, pron. -cuadescui ci, ind. prez. 1 sg. descui, 3 ...g. şi pl. descuie, 1 pl. descuiem; ger. descuind descurajci, ind. prez. 3 ...g. şi pl. descurajează, 1 pl. descuraj5m; ger. descurajand desecim şi disecim "astă-seară" de secim (masa de seară) desernnci "a indica" desen, pl. desene desen ci "a face un desen" deseori desert, pl. deserturi desesizci desetfnli .~i desetinli desfl1cci, ind. prez. 3 ...g. şi pl. desfacă desfl1şci, ind. prez. 1 sg. desf:1ş, 2 ...g. desfeşi, 3 sg. şi pl. desfaşă, 1 pl. desfăş5m; ger. desfăşand desfl1şurci, ind. prez. 1 ...g. desfăşor, 3 ...g. şi pl. desfăşoară desfl1tci, ind. prez. 1 sg. desfăt şi desfătez, 3 sg. şi pl. desfată şi desfătează

descleştează

descocise, ind. prez. 1 ...g. descos; con). descoasă

şi

3 pl.

desfliţa,

ind. prez. 3 sg. şi pl. desfaţă desferecci, ind. prez. 3 sg. şi pl.

descojf,con).descojească

descoH1cf descompletci desconcentni descongestionci, pron. -ti-odesconsidem descoperi, ind. prez. 1 .fig. descopăr, 3 sg. şi pl. descoperă; con). descopere desc6s, v.descoase descovoicit

desferecă

desfiinţa

desfoicit desfrâu, pl. desfrauri deshmnci deshidratci deshumci desigilci desfgur desinen~

de sfne s~t6r

145

desista desluşf,

con). deslut'ească

destroienf destruct6r

desolidari za

desţelenf

despacheta

de sub

despăduchea, ger. dcspădllchfnd

despărţrunânt

desuet, pron. -su-et desuetUdine, pron. -su-edesufleca desulfurare

despăturf şi despătura

deszăpezf

despecetIuf ind. prez. 3 .'ig. despecetluiet'te; con). despecetllliască despera şi dispera, ind. prez. I sg.

deszăvorf, ind. prez. I sg. deszăvorlsc; perf. s. 3 .'ig. deszăvorf, 3 pl. desză­

despădurf despăienjenf

vorară; con). deszăvorască; ger. deszăvorand; P:1rt. deszăvorat

desper şi disper

desperare şi disperare de sperechea , ind. prez. 3 sg. ~i pl. desperechează, I pl. dcsperechem; ger.desperechfnd

despiedica despleti despodobf desp6t şi despot despotcovf despotism despotmolf

deşartă,

v. deşert

deşela,

ind. prez. I sg. deşel, 3 .'ig. ~i pl. deşală deşert, :1d)., pl. deşerţi, f. deşartă, pl. deşarte

deşert,

.mbst., pl. de~erturi ind. prez. 3 .<;g. ~i pl. deşartă; con). deşarte

deşert.a,

deşertăciune deşeu,

pl. deşeuri pron. -~e-ua; part. de~ellat

despovăra

deşeua,

despre desprejmuf, ind. prez. I sg. ~i 3 pl. desprejmuiesc; con). desprejmu-

deşucheat

iască

despresura, ind. prez. I .'ig. despres6r, 3 .<;g. ~i pl. despresoară desprimăvăra

despriponf despuia, ind. prez. I .<;g. desp6i, 3 sg. şi pl. despoaie, I pl. despuiem destăinuf, ind. prez. I sg. şi 3 pl. destăinuiesc; con). destăinuiască destinaţie,pron. -ţi-e; gen. destinaţiei destituf, ind, prez. I ."ig. destitui, 3 .<;g şi pl. destituie destrăma, ind. prez. I sg. destram

şi de~erta

deşănţat

deşuruba

detaliat, pron. -li-at detaliu, pron. -nu; pl. detalii detaşa, ind. prez. 3 .<;g. şi pl. detaşează, 1 pl. detaşUm; ger. deta~and detaşare, pl. detaşări detectiv detecţie, pron. -ţi-e; gen. detecţiei detenţiune, pron. -ţi-udeteriora, pron. -ri-odetermina, ind. prez. 3 sg. şi pl. determină

determinfsm detesta, ind. prez. 1 sg. detest detonat6r, pl. detonatoare

146

dezavantaj6s dezavua, pron. -vll-a dezaxa dezbate dezbatere

de tot detract6r de treabă deţfne, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. deţIn; con). deţInă deunăzi, pron. -lI-năzi devale "În jos" de vaIe "referitor la vale" developat6r, pl. developatmire devenf, ind. prez. I sg. şi 3 pl. devIn; con). devInă dever devers6r, pl. deversoare devia,pron. -vi-a; ind. prez. 3.<;g. şi pl. deviază, I pl. deviem, pron. -vi-em; ger. devilnd deviat6r,pron. -vi-adeviaţie, pron. -vi-a-ţi-e; gen. deviaţici deviere, pron. -vi-edevfz (Fin.), pl. devIze devora, ind. prez. I ....g. devorez devoţiune, pron. -ţi-lI­ devreme de vreme ce dexteritate dezabona dezac6rd dezadapta dezagreabil, pron. -gre-adezagrega, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl.

dezbăra dezbăta

dezbina dezbobina dezbrăca

dezbrobodf dezdăuna

dezdof, ind. prez. 3 sg. şi pl. dezdoâie dezechilibra dezechipa dezerta dezgheţ dezgheţci,

pl. dcz-

dezgrădf

dezgropa dezgust dezfce deziderat, pl. deziderate deziluzie, pron. -zi-e; gen. deziluziei deziluzionat, pron. -zi-odezinfecta dezinfectant dezinfecţie, pron. -ţi-e; gen. dezin-

dezagregă şi dezagreghează

fecţici

dezintegrci dezinteres dezintoxica, ind. prez. 3 ,<;g.

dezameţft

dezaproba dezarma dezarticula deza~imilaţie, pron. -ţi-e;

şi

dezghioca, pron. -ghiodezgolf

dezagrement, pl. dezagremen te dezamăgf

ind. prez. 3 . . g.

gheaţă

şi

pl.

dezint6xică

dezinvoltUră

dezlănţui, ind. prez. I ,<;g dczl5nţlli. 3 ,<;g. şi pl. dczlftnţuie

gen. dezasi-

milaţiei

deza~tru6s, pron. -tru-os dezavantaj, pl. dezavantaje

dezlânat dezlega

147

dezlipf dezm~ţ dezmânhi dezmembrii dezmeticf dezmierda, ind. prez. 3 ,-;g.

~l

pl.

dezmiardă

dezminţf dezmiriştf

dezmormânta dezmorţf dezmoştenf

deznaţionaliza,

pron. -ţi-o­ ind. prez. I sg. ~i 3 pl. deznădăjduiesc; con). deznădăjdu­

dezn~d~jduf, iască

deznooa deznodomant dezobişnuf, ind. prez. I 8g. ~i 3 pl. dezobi~nuiesc; con). dezobi~nu­ iască

dezonora dez6rdine dezorganiza dezorientat, pron. -ri-endezoxidii dezr~docina dezrn.~ucf

dezrobf dezumaniza dezumfla dezunf dezvăluf, ind. prez. ,-;g. dezvilui, 3 sg. ~i pl. dezv51uie dezv~ţa

dezvelf dezvinov~ţf

dezvolta diabet, pron. di-adiab6lic, pron. di-adiac, pron. di-ac; pl. dieci diacon, pron. di-a-

diacritic, pron. di-adiacr6nic, proJl. di-adiadem~, pron. di-adiafan, pron. ~!-adiafragm~, prv .. -li-:l_; pl. diafragme diagn6stic, pron. di-ag-; pl. diagnostice diagnostician,pron. di-ag-, -ci-an diagn6z~, pron. di-agdiagonaI~, pron. di-adiagriim~, pron. di-adialect, pron. di-adialectic~, pron. di-a-; gen. dialecticii dialectician, pron. di-a-, -ci-an; pl. dialecticicni dialectol6g, pron. di-adialectologfe, pron. di-a dialfz~, pron. di-adial6g, pron. di-a-; pl. dialoguri diamant, pron. di-a-; pl. diamante diametral, pron. di-adiametru, pron. di-a-; pl. diametre diapaz6n, pron. di-a-; pl. diapazoane diapozitfv, pron. di-adiaree, pron. di-a-re-e (nil: -re-ie) diastaz~, pron. di-adiastol~, pron. di-adiatermfe, pron. di-adiat:e~, pron. di-adiatrfb~, pron. di -adiavol, pron. diadiavoli~, pron. diadibaci dibuf, ind. prez. 1 sg. dfbui şi dibuiesc, 3 sg. dfbuie şi dibuie~te dichfs, pl. dischfsuri dictat6r dictatorial, pron. -ri-al dict6n, pl. dictoane dicţionar, pron. -ţi-o­ dicţiune, pron. -ţi -udidacticfsm

148

diecel, pron. di-edieceză, pron. di-ediedru, pron. di-ediereză, pron. di-edfesel (Tehn.), pron. dfzel dietă, pron. di -cdietetic, pron. di-ediez, pron. di-ez; pl. diezi diferend, pl. diferende diferenţă diferenţia,

pl.

pron.

-ţi-a;

ind. prez. 3,-;g. J pl. diferenţiem, pron. -ţi-em; ger. diferenţifnd diferenţial, pron. -ţi-al diferf "a se deosebi" dif6rm diformitâte difracţie,pron. -ţi-e; gen. difracţiei difterfe, gen. diferfei ~i

diferenţiază,

dimpotrfvă

dimprejur dimpreună

din dinadfns din afara dinafară, v. pe dinafară din afară "din exterior" dinafnte dinam, pl. dimlmuri dinamfsm dinap6i dfnă, pl. dfne dinăUntru

dfncoace "în această parte, aici" dincoace "din această parte, de aici" dfncolo "acolo" dinc6lo "de acolo" dincotr6

diftfnă

dindărgt

difuziune, pron. -zi-udigera, ind. prez. 1 sg. diger digestic, pron. -ti-e; gen. digestiei digitaţie, pron. -ţi-e; gen. digitaţiei digresiune, pron. -si-udih6r !;t'i dihor dihotomfe

dineu, pl. dineuri dinoteriu, pron. -riu dinozaur, pron. -za-ur dfnspre

dfjmă

dijmuf, ind. prez. 1 ,'ig. ~i 3 pl. dijmuiesc; con}. dijmuiască dilatâţie, pron. -ţi-e; gen. dilataţiei diletantfsm dilua, pron. -lu-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. diluează

diluvian, pron. -vi-an dimensiomi, pron. -si-odimensiune, pron. -si-udimerlfe, gen. dimerl fei dimineaţă, pl. dimineţi diminua,pron. -nu-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. diminuează

dintăi

dintotdeauna dintr-adfns dfntre dfntr-o dfntr-o dată dfntr-un di6ic, pron. di-o-ic dionisiac, pron. di-o-, -si-ac dioptrfe, pron. di-op-; gen. dioptrfei diorămă, pron. di-odfplomă

diptlc directoare, sub,'it.. pl. directoare director, subst. direct6r, adi. directori aI , pron. -ri-al

149

direcţie,

pron. -ţi-e; gen. direcţiei

dirigenţie,

gen. dirigenţfei

diriginte diriguit6r, pron. -gu-idirija, ind. prez. 3 sg. ~i pl. dirijează, l pl. dirijUm; ger. dirijfrnd dirijabil, pl. dirijabile dirijare, pl. dirijUri dirij6r discemămfutt, pron. sce disceme,pron.sce disciplfnii, pmn. sci discIpol, pron. sci discontinuu, pron. -nu-u disc6rdie, pron. -di-e; gen. discardiei discredita discreţie, pron. -ţi-e; gen. discreţiei discreţionar, pron. -ţi-o­ discriminat6riu, pron. -riu disculpa, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. disculpă discuţie, pron. -ţi-e; gen. discuţiei dis-de-dimineaţă

diseca, ind. prez. 3 sg. şi pl. disecă disecţie, pron. -ţi-e; gen. disecţici disensiune,pron. -si-udisertaţie, pron. -ţi-e; gen. disertaţiei disident disidenţii

disimilaţie,

pron.

-ţi-e;

gen. disi-

milaţiei

disjunctiv disjunct6r, pl. disjunctoare disloca, ind. prez. I.'ig. disl6c, 3 ."g. ~i pl. disl6că disocia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 ."g. şi pl. disociază, l pl. disociem, pron. -ci-em; ger. dosociind disociativ, pron. -ci-adisociaţie, pron. -ci-a-ţi-c; gen. disociaţiei

disociere, pron. -ci-edisonanţii

dirigent

dispariţie, pron. -ţi-e; gen. dispariţiei dispiirea, v. părea dispecer dispensar dispersie, pron. -si-e; gen. dispersiei displiicea, v. plăcea dispnee, pmn. -nc-c (nu: -ne-ie) dispoziţie, pron. -ţi-e; gen. dispoziţiei

dispreţ dispreţui,

ind. prez. l ."g. şi 3 pl. con). dispreţuiască disprop6rţie, pron. -ţi-e; gen. disprodispreţuiesc; parţiei

disproporţionat,

pron. -ţi-odispune, ind. prez. l sg. şi 3 pl. dispun; con). dispună disputa, ind. prez. l sg. disput distih, pl. distfhuri distila, ind. prez. l .'ig. distilez, 3 .'ig. şi pl. distilează distilerfe, gen. distileriei distincţie, pron. -ţi-e; gen. distincţiei distorsiune, pron. -si-udistracţie, pron. -ţi-e; gen. distracţiei distribui, ind. prez. l sg. distribui, 3 fig. ~i pl. distribuie distribuit6r, pron. -bu -idistribuţie, pron. -ţi-e; gen. distribuţiei districtuaI, pron. -tu-al distructiv distrUge ditiramb, pl. ditirambi diuretic, pron. di-udiurezii, pron. di-udit1mii, pron. di-urdivagaţie, pron. -ţi-e; gen. divagaţiei divan, pl. divane .~i divanuri divergenţii

diversionist, pron. -si-o-

150

d6ge, pl. dogi dogmatism dogori, ind. prez. 3 sg. dogoreşte dogorit6r d6hot doi, f. două (al) d6ilea, pron. doi-lea ,~i do-i-Iea d6in~, pron. doi-nă; gen. d6inei d6isprezece (al) d6isprezecelea dojan~, pl. dojeni doI, pl. doluri dolar d6ldorc:l doleanţă, pron. -le-an-; pl. doleanţe dolihocefaI d6liu, pron. -nu dolman, pl. dolmane dolmen, pl. dolmene

diversiune, pron. -si-udivertisment, pl. di vertismente divide (nu ,.;e Întrebuinţează la timpurile trecute) d!vizie, pron. -zi-e; gen. divfziei divizi6n, pron. -zi-on divizionar, pron. -zi-odiviziune, pron. -zi-udivorţa

dizenterie, gen. dizenterfei dizeur, pron. dizor dizeuz~, pron. dizoză dizgmţia, pron. -ţi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. dizgraţiază, I pl. dizgraţiem, pron. -ţi-em; ger. dizgraţifnd dizgraţie, pron. -ţi-e; gen. dizgraţiei dizgraţios, pron. -ţi-os dizolva dizolvare doag~, pl. doage doar dobân~, pl. dobanzi dobândi, ind. prez. I ,.;g. şi 3 pl. dobândesc doborf, ind. prez. 3 sg. şi pl. doboară; perf. ,.;. 3 ,.;g. dobori, 3 pl. doborară; con} doboare; ger. doborand; part. dobodt dobrogean docar, pl. docare docher d6ctor doctorie, gen. doctorfei

dolomf~

dom, pl. d6muri domeniu, pron. -nlu domicilia, pron. -li-a; ind. prez. I sg. domiciliez, pron. -li-ez, 3 sg. şi pl. domiciliază, I pl. domiciliem, pron. -li-em; ger. domicilifnd domicfliu, pron. -nu dominciţie, pron. -ţi -e; gen. dominaţiei domini6n, pron. -ni-on d6mino (joc) domin6 (haină), pl. domin6uri Domnia ta (sa, lui,ei, voastră) donciţie, pron. -ţi-e; gen. donaţiei donchihotfsm don~, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dondănesc d6niţă, pl. d6niţe donj6n, pl. donjmlne donjuan, pron. -ju- şi -hudorin~, pl. dorfnţe

d6ctori~

doctrinar document, pl. documente documentaţie, pron. -ţi-e; gen. documentaţiei

dodecaedru, pron. -ca-e- (nu: -ca-ie-); pl. dodecacdre dog~e, gen. dogărfei

dormeză

151

dorobanţ

d6snic dotaţie,

pron.

-ţi-e;

gen. dotaţiei

d6uăsprezece

(a) d6uăsprezecea d6uăsute douăzeci

(al) douăzecilea douăzeci şi unu dozaj draci1ă

drag, adj., pl. dragi, f. dragă, pl. dragi dragaj dragă (aparat), pl. drage drdglfnă

drag6n dragoste, pl. dragoste drahmă

drajeu, pl. drajellri dramatfsm draniţă, pl. draniţe drapel, pl. drapele drăcuf, ind. prez.l sg. şi 3 pl. drăcuicsc drugă1ăşenie, pron. -ni-e; gen. drăgălăşeniei

drăgăst6s drămuf,

ind. prez. 1 sg. mlliesc

şi

3 pl.

dră-

dregăt6r

drege drenaj, pl. drenaje dreptunghi dresaj drezfnă, pl. drezfne driadă (Mito1.),pron. dri-adrfbling dric, pl. dricuri drişcuf, ind. prez. 1 fig. şi 3 pl. drişcuiesc; con). drişclliască; ger. drişcufnd

droaie drogherie, gen. drogherfei

droghfst dr6jdie, pron. -di-e; gen. dr6jdiei dromader, pl. dromaderi dr6pgol (Sport) dr6pie, pron. -pi-e; gen. dr6piei dropi61, pron. -pi-oi dr6şdi, pl. dr6şte drug (bară, parte a războiului de ţesut), pl. drugi drum-de-fier drumeag, pl. drumeaguri drUşcă, pl. druşte dualfsm, pron. du-adualitate, pron. du-adubi6s, pron. -bi-os dubiu, pron. -blu dublaj duble "metal aurit" dublet, pl. dublete dublu dublu-decalftru, pl. dubli-decalftri dublu-decimetru dubluru dublu-ster, pl. dublu-steri ducat (monedă), pl. ducaţi duce ducipal dud~u, pl. dudaie duducă, pl. duduci duduf, ind.prez. 3 sg. şi pl. duduie duel, pron. du-el (nu: du-ieI) duet, pron. du-et (nu: du-iet) ,pl. duete dugheană,pl.dughene

dugliş dularnă, pl. dulame

dulap (scândură), pl. dulapi dulap (mobilă), pl. dulapuri dulceag dulceaţă, pl. dulceţuri (preparate alimentare) şi dulceţi (lucruri plăcute)

dulgher

152

dulfe, gen. dulfei, pl. dulfi

ebuliometru, pron. -li-o-; pl. ebuIiometre ebulfţie, pron. -ţi-e; gen. ebu\fţiei ecarisaj echer, pl. eClIere echilatercil echilibr6r, pl. echilibroare

dumbnivă

dumerf, ind. prez. 1 .~g. şi 3 pl. dumeresc dumica, ind. prez. l.'ig. dumÎc ~i dumic dumicat, pl. dumicaţi dumfnică

echinocţial,pron. -ţi-al

dumisale, v. dumneasa dumitaIe, v. dumneata dumneaei dumnealui dumneal6r dumnea~a, gen. dumisale dumneata, gen. dumitale

echin6cţiu, pron. -ţlU echipaj, pl. echipaje echipament, pl. echipamente echipier,pron. -pi-er echitaţie, pron. -ţi-e; gen. echitaţiei echiv6c, f. echivocă eclectfsm ecleziarh, pron. -zi-arh ecleziastic, pron. -zi-aseclfsă (Tehn.) ecloziune, pron. -zi-uecluză, pl. ecluze econ6m, f. econoamă economfsm economiz6r, pl. economizoare ecosez, adj. invar. ec6u ecrdIl, pl. ecrane ecru adj. in var. , pron. ecrii ecruisaj, pron. -cru-i-; pl. ecruisaje ectenie, pron. -ni-e; gen. ecteniei ecuat6r, pron. -cu-aecuatorial, pron. -cu-a-, -ri-al ecuaţie, pron. -cu-a-; gen. ecuaţiei ecvestru

dumneavoastră

dumping dungă, pl. dungi duo duodecimal, pron. du -0duoden, pron. du-odupă după-amiază după-masă

dupăolaltă

după-prânz

dUîdlumrniu, pron. -nlu duramen, pl. duramenuri durdulfu duşman duşumea

du-te-vrno duză, pl. duze duzfnă, pl. duzini

eczemă

edec edem (Med.) E,cit.e ea,pron. ia; pl. ele,pron. ie-Ie eben "abanos"

~n

edCcul ediffciu,pron. -clU

ebonftă

edfl

eb6şă,

edit6r editorial, pron. -ri-aI

pl. eboşe ebrietate, pron. -bri-e-

153

edfţie,

pron. -ţi-e; gen. edîţiei pron. -ţi-e; gen. educaţiei efect, pl. efecte efectua, pron. -tu-a; ind. prez. 3 .'tg. şi pl. efectuează efendi educaţie,

electromagnet, pl. electromagneţi electromagnetic electromagnetfsm electromecanic~

electromot6r electrosc6p, pl. electroscoape

efervescenţă,pron.sce

electrostatic~

eficace, adi. invar. eficient, pron. -ci-ent eficienţă, pron. -ci-eneffgie, pron. -gi-e; gen. efîgiei eflorescenţă, pron. sec efluviu, pron. -VIU: pl. ctllivii efor eforfe, gen. eforfei efnicţie, pron. -ţi-e; gen. efnkţiei efuziune, pron. -zi-uegalitarfsm egfdă, pl. egfde egiptean egI6g~, gen. eglogei egocentrfsm egofsm egotfsm

electrotehnic

egretă

egumen eject6r, pl. ejectoare ejecţie, pron. -ţi-e; gen. ejecţiei el,pron. ieI; pl. ei, pron. iei elan, pl. elani (cerbi) elan, pl. elanuri (avânturi) electrician, pron. -ci -an; pl. electricieni electroana1f~, pmn. -tro-aelectrocardiogram~, pron. -di -0electrocauter, pron. -ca-uelectrochfmic electrocuta electrodimim, pl. electrodinamuri electrodinamic~

electrof6r electrogen

electrotehnic~, gen. electrotehnicii electrotempfe, gen. electroterapfei elefantiazis, pron. -ti-aelegiac, pron. -gi-ac elegfe, gen. elegfei element, pl. elemente elen elenfsm elevat6r, pl. elevatoare elevaţie, pron. -ţi-e; gen. elevaţiei e1fce, pl. elfce elicoidal, pron. e-li-co-ielicopter elida, ind. prez. 3 ,'ig. şi pl. elidează; part. elid •.lt elimina, ind. prez. 3 .'tg. şi pl. elfmină eliminat6riu, pron. -rIu elipsofd, pl. elipsofde elipsoidaI, pron. -so-ielixfr, pron. gz, pl. elixfre elizeu, pl. elizCe,pron. -ze-e (nu:-ze-ie) eliziune, pron. -zi-uelocuţiune, pron. -ţi-uelocvent elocvenţă

elogia, pron. -gi-a; ger. elogifnd elogi6s, pron. -gi-os el6giu, pron. -glu; pl. elogii elucubraţie, pron. -ţi-e; gen. elucllbraţiei

eluda, ind. prez. 3 ,..g. şi pl. e1udează elveţian, pron. -ţi-an email,pron. e-mail 154

entuziasm, pron. -zi-asm enumera, ind. prez. 3 sg. şi pl. enumeră; con). enumere enumeniţie, pron. -ţi-e; gen. enumeraţiei enunţiatfv, pron. -ţi -aeocen, pron. e-oeolian, pron. e-o-li-an eolftic, pron. e-oeparhial, pron. -hi-al epav~, pl. epave epicurian, pron. -ri-an epicurfsm epidemiologfe, pron. -mi-o-; gen. epidemiologfei

emaihi,pron. -maiemaiI6r,pron. -maiemanaţie,pron. -ţi-e; gen. emamiţiei emancipa, ind. prez. 3 sg. şi pl. emancipează

embarg6, pl. embargouri emblem~

embriologfe, pron. -bri-o; gen. embriologfei embri6n, pron. -bri-on; pl. embrioni emergent emerf emfaz~

emfizem, pl. emfizeme emigraţie, pron. -ţi-e; gen. emigniţiei eminescian, pron. -ci-an

epiderm~

epidiasc6p, pron. -di-a-; pl. epidiascoape epil6g, pl. epiloguri episc6p (Tehn.), pl. episcoape epfscop "rang bisericesc", pl. epfscopi epis6d, pl. episoade epistat, pl. epistaţi

emisfer~

emisiune, pron. -si-uemistfh emolient, pron. -li-ent em6ţie, pron. -ţi-e; gen. emoţiei emoţionat,pron. -ţi-o­

empiriocriticfsm, pron. -ri-oempirfsm emul, pl. emuli emulaţie, pron. -ţi-e; gen. emulaţiei emulsie, pron. -si-e; gen. emulsiei emulsiona, pron. -si-oemuls6r, pl. emulsoare encfclidl, pl. encfclice enciclopedfe, gen. enciclopedfei enclav~, pl. enclave endocrinoterapfe, gen. endocrinoterapiei endoderm, pl. endoderme englez, pl. englezi englezoaic~, pron -zoai-; pl. englezo
enterocolftli

epfstol~

epitaf, pl. epitafuri epitalam, pl. epitalamuri epitelial, pron. -li-al epiteliu, pron. -nu epftrop epizootfe, pron. -zo-o-; gen. epizootfei epoc~,gen. epocii epolet, pl. epoleţi ep6nj (ţesătură) epopee, pron. -pe-e (nu: -pe-ie), pl. epopei epos, pl. eposuri

eprubetli epuiza, pron. -pll-iepuraţie, pron. -ţi-e; gen. epllniţiei ep11d, pl. epure eram, enii, era, eraţi, erau, v. fi

eratli

155

eşal6n,

em,pl.ere erbacee, pron. -ce-~ (nll: -ce-ie) erbicfd erbiv6r, pl. erbivare eres, pl. eresuri eretic erija, ind. prez. 3 ...g. şi pl. erijează, 1 pl. erij.1m; gel'. erijfrnd eritem erizipel ennetic ennetism ermitaj eroic6mic, pron. -ro-ieroism erotism eroziune, pron. -zi-uerudfţie, pron. -ţi-e; gen. emdfţiei erupţie, pron. -ţi-e; gen. erupţiei emiţ, pl. erzaţuri escl1drl1

eş8rfi1 eşti,

esc6rtă

escr6c esenţial, pron. -ţi-al eseu, pl. eseuri esplanadă, pl. esplanade est este, v. fi estetică, gen. esteticii estetician, pron. -ci-an estimaţie, pron. -ţi-e; gen. estimaţiei estonian, pron. -ni-an est:nkm, pl. estrade estropiat, pron. -pi-at estuar,pron. -tu-ar eşafodaj, pl. eşafodaje

v. fi pron. -şu-a; ind. prez. 3 ...g. şi pl.

eşua,

eşuează

etaj, pl. etaje etaja, ind. prez. 3 sg. şi pl. etajează, I pl. etajdm; gel'. etaj&nd etalaj, pl. etalaje etal6n, pl. etaloane etanş, pl. etanşi; f. etanşă, pl. etanşe etanşare etanşeitate, pron. -şe-i­ etc., pron. et cetera eter (Chim.), pl. eteri, (fig.) etemri eterie, gen. eterfei eteroclft .~i heteroclft eterod6x .~i heterod6x, pl. eterod6cşi

şi

heterod6cşi

escadrflă

escadr6n escamota eschim6s, pl. eschimaşi escorta

pl. eşaloane pron. -ti-on; pl. eşantioane

eşanti6n.

eterogen eterogenitate etică, gen. eticii etilenă

etimologfe, gen. etimologfei etiologie, pron. -ti-o-; gen. etiologfei etiopian, pron. -ti-o-pi-an eu, pr., pron. ieu eucalipt, pron. e-ueudiometrfe, pron. e-u-di-o-; gen. eudiometrfei eufemfsm, pron. e-ueufonfe, pron. e-u-; gen. eufonfei euforie, pron. e-u-; gen. euforfei eugenie, pron. e-u-; gen. eugcnfei euharistie, pron. e-u-; gen. euharistfei eunuc, pron. e-ueuritmic,pron.e-ueuritmfe, pron. e-u-; gen. euritmfei

156

exantematic, pron. gz ex4rh,pron. gz exaspera,pron.gz excavat6r, pron. ecs-caexcavaţie, pron. ecs-ca-,

european, pron. e-u-, -pean; pl. europeni; t: europeană, pl. europene ev, pl. evuri evacu~, pIOn. -cu-a; ind. prez. I sg. evacuez, 3 ,"ig. şi pl. evacuează evalua, pron. -Iu-a; ind. prez. 1 ,"g. evalucz, 3 ,"ig. şi pl. evaluează evangheliar, pron. -Ii-ar; pl. evangheliare evanghelic evantai, pl. evantaie evapora, ind. prez. 3 ,"ig. şi pl. evaporă

excepţiei

excepţional,

pron. ecs-cep-ţi-o­ exces,pron.ecs-ces excesfv, pron. ecs-ceexci~, pron. ecs-ciexcitaţie, pron. ecs-ci-, -ţi-e; gen.

evazare evazionfst, pron. -zi-oevaziune, pIOn. -zi-uevazfv eventual, pron. -tu-al

excitaţiei

exclam~,

pron. ecs-cla-; ind. prez. 3 sg. şi pl. exclamă exclam~e, pron. ecs-cIa-, -ţi-e; gen.

evicţiune,pron. -ţi-u­

evident

exclamaţiei

pron. -ţi-a; ind. prez. 1 pl. pron. -ţi-em; ger. evi-

evidenţiem,

exclusfv, pron. ecs-cluexclusivfsm

denţifnd

excomunic~

evidenţiere,

pron. -ţi-eeviscera, pron. sce evlavie, pron. -vi-e; gen. evlaviei evlavi6s, pron. -vi-os evolua, ind. prez. 1 sg. evoluez, 3 sg. şi pl. evoluează evoluţie, pron. -ţi-e; gen. evoluţiei

excrescenţă, excreţie,

pron. sce pron. ecs-cre-ţi-e; gen.

excreţiei

excursie,pron. -si-e; gen. excursiei excursionfst, pron. -si-oexecrabil execu~, pIOn. gz execut6r,pron.gz execut6riu (Jur.), pron. gz, -riu execuţie, pron. gz, -ţi-e; gen. execuţiei exemplar, pron. gz exemplu, pron. gz exerci~, pron. gz exercfţiu, pron. gz, -ţiu exers~, pron. gz exfoliere, pron. -li-e-

evoluţionfsm,pron. -ţi-o­

evreiesc, f. evreiască evrica exact, pron. gz exacti~te, pron. gz exala, pron. gz exal~, pron. gz; ind. prez. 3 ,fig. şi pl. exaItă

exal~ţie, pron. ex~en,

gen.

excedent,pron.ecs-ceexcel~, pron. ecs-ceexcelenţă,pron. ecs-ceexcentric,pron.ecs-cenexcepţie, pron. ecs-cep-ţi-e; gen.

şi evaporează

evidenţi~,

-ţi-e;

excavaţiei

gz, -ţi-e; gen. exaltaţiei pron. gz

157

exhaustiv, pron. -ha-llsexhibfţie, pron. ecs-hi-.

-ţi-e;

gen.

exhibfţici

exhuma, ind. prez. 3 ...g.

şi

pl.

exhumează

exigenţă

exil, pron. gz: pl. exî!uri exista, pron. gz existenţă, pron. gz existenţialfsm, pron. gz, -ţi -aexînscrfs, adj. n., f. exÎnscrfsă; pl. exÎnscrise ex6d exorbitant ex6rdiu, pron. -dIll ex6tic, pron. gz exotfsm, pron. gz expansionfsm, pron. -si-oexpansiune, pron. -Si-llexpatria, pron. -tri-a expatriere, pron. -tri-eexpectatfvii expectoraţie, pron. -ţi-e; gen. expectoniţiei

expedia, pron. -di-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. expediază, J pl. expediem, pron. -di-em; ger. expedifnd expedient, pron. -di-ent expedit6r expedfţie, pron. -ţi-e; gen. expedfţiei expediţionar, pron, -ţi-o­ experienţă, pron. -ri-enexperiment, pl. experimente exphi,pron. -pi-a expiat6r,pron. -pi-aexpiaţie, pron. -pi-a-ţi-e exprraţie, pron. -ţi-e; gen. expiraţiei explica explicaţie, pron. -ţi-e; gen. explicaţiei exploata, pron. -ploaexploatat6r, pron. -ploa-

exploda expI6zie,pron. -zi-e; gen. exploziei explozfv, pl. explozIve exponent, pl. exponenţi exporta, ind. prez. 1 ...g. export expozant expozfţie, pron. -ţi-e; gen. expoziţiei expres, ad}., pl. expreşi, f. expresă, pl. exprese expresie, pron. -si-e; gen. expresiei expresionfsm, pron. -si-oexprima expropria, pron. -pri-a; ind. prez. 3 ...g. şi pl. expropriază, I pl. expropriem, pron. -pri-em; ger. exproprifnd expropriere, pron. -pri-eexpulsie, pron. -si-e; gen. expulsici expulza expune, ind. prez. J sg. şi 3 pl. expun; con}. expună; ger. cxpunand exsicat6r exsudaţie, pron. -ţi-e; gen. exsudaţiei extazia, pron. -zi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. extaziază, I pl. extaziem, pron. -zi-em; ger. extazifnd extemponi1 extensiune, pron. -si-uextens6r, pl. extensoare extenua, pron. -nu-a; ind. prez. 1 sg. extenuez,3 sg. şi pl. extcnllează extenuant, pron. -nu-ant extenuat, pron. -nu-at exteri6r, pron. - ri -or exterioriza, pron. -ri-oexteritoriaI,pron. -ri-al extennina, ind. prez. 3 .~g. şi pl. extermină

extinct6r, pl. extinctoare extfncţie, pron. -ţi-e; gen. extfncţiei extfnde extirpa, ind. prez. 3 sg. şi pl. extfrpă

158

extrabugetar extract extr"dCţie, pron. -ţi-e; gen. extracţiei extraordinar extras, pl. extrase extraşcolar

extraurban extrauterln extravagant extriida extrem extremfsm extrinsec, pl. extrinseci; f. extrinsecă, pl. extrinscce exuberant exulta, pran. gz ezita, ind. prez. 3 sg. şi pl. ezftă ezoteric

F, cit. fe (În .'iimbaluri şi: ef) fabricaţie, pron. -ţi-e; gen. fabricaţiei fabricii, pl. fabrici face, ind. prez. I pl. facem, 2 pl. faceţi; imper. neg. nu face fachfr facial, pron. -ci-al facies, pron. -ci-es; pl. faciesuri facfl facsimO şi facsfmil, pl. facsimfle şi facsîmile factaj factice, adj. invar. factor factorle, gen. factorfei fact6tum facturier, pron. -ri-er facţiune, pron. -ţi-u­ fading, pron. feding faet6n, pron. fa-e- (nu: fa-ie-); pl. faetoane

fagocit, pl. fagocfte fag6t, pl. fag6turi fagure faianţii, gen. faianţei faim~, pl. faime falang~, pl. falange falanster, pl. falan<;tere faldi, gen. fftIcii fald, pl. falduri falezii falie, pron. -li-e; gen. faliei faliment, pl. falimente fals, adj., pl. falşi, f. falsă, pl. false fals, sub.'it., pl. falsuri falsifica, ind. prez. 3."g. şi pl. falsffică falsitate familial "de familie" ,pron. -Ii-al familiar "prietenos; obişnuit", pron. -li-ar familiarfsm, pron. -li-afamOie, pron. -li-e; gen. familiei fanari6t, pron. -ri-ot fanfam, pl. fanfare fanfar6n fani6n, pron. -ni-on fantasmag6ric fantasmii fantii (Tehn.), pl. fante fantezfe, gen. fanteZIei fant6m~ fant6ş~, pl. fant6şe farfurioam, pron. -ri-oafaringian, pron. -gi-an farisefsm fannaceutic,pron. -ce-ufarmaceuticii, pron. -ce-u-; gen. farmaceuticii farmacodinarnfe, gen. farmacodinamlei farmacopee,pron. -pe-e (nu: -pe-ie) fannacoterapfe, gen. farmacoterapfei

159

farmec, .mb...t., pl. farmece farniente, pron. -ni-enfars6r fascfcul (Opt.),pron. sci; pl. fasclcule fascfculă (publicaţie), pron. sci; pl. fasclcule fascie, pron. fas-ci-e fa~ina, pron. sci fali61e, gen. fas6lei fas6n fastu6s, pron. -tu-os; f. fastuO
fărădelege

fărâma, ind. prez. 1 .\'g. făram, 1 pl. fărâm5m

fl1râmici6s

fl1râmiţa fl1râmfţă

fl1rşer6t Făt-Frum6s fliţuf,

ind. prez. 1 ...g. şi 3 pl. făţuiesc; con}. făţuiască fliţuială, pl. făţuieli fliuri, pron. fă-lIfâlfâf, ind. prez. 3 ."g. şi pl. fdlfâie fânaţ, pl. fânaţuri .~i fânaţe fântână, pl. fântftni fârtat fâsâf fâşâf, ind. prez. 3 sg. şi pl. fftşâie; con}. fdşâie fâşfe

fâţâf, ind. prez. 3 sg. şi pl. niţâie febrifUg, pl. febrifuge februarie, pron. -bru-a-ri-e feci6r fecundaţie, pron. -ţi-e; gen. fecundaţiei

fedeleş,

pl. fedeleşuri

.~i fedeleşe

Federaţia SindicaIăMondiaIă (F.S.M.) federaţie, pron. -ţi-e; gen. federaţiei federvais feeric,pron. fe-e- (nu: fe-ie-) feerie, pron. fe-e- (nu: fe-ie-); gen. feerfei

felceriţă

feldlipat, pl. feldspaţi felegean, pl. felegene feleşti6c

felicita, ind. prez. 3 sg. şi pl. feHe, gen. feHei felinar femeie, gen. femeii femeiesc, f. femeiască feminfn fenician, pron. -ci-an fenix, pl. fcnicşi 160

felIcită

fenomen (Sport), pl. fente fera~ (în: cale ferată) ferăstrău, pl. ferăstraie fercheş, pl. ferehe~i, f.

ieste, J pl. suntem

fen~

ferehe~ă,

pl.

ferche~e

ferchezuf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ferchezuiesc; con). ferchezuiască fereastră, pl. ferestre fereca ferestruf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. ferestruiesc; con). fcrestruiască ferestruie ferfeniţă

ferfeniţf,

ind. prez. I ,"'g.

~l

3 pl.

ferfeniţcsc

ferib6t (Mar.), pl. fcrib6turi ferfce, ad). in var.. ,'iub,'it. f. ferigă, pl. fcrigi fermeca, ind. prez. I sg. farmec, 2 ,'i2o. farmeci, 3 sg. ~i pl. fannecă, I pl. fermec5m; con). farmece fermentaţie, pron. -ţi-e; gen. fermentaţiei

fermier,pron. -mi-er fermoar, pron. fer-moar feroce, adi. invar. feromagnetic feromagnetfsm feroviar, pron. -vi-ar festfn, pl. festfnuri

suntem, 2 pl. imperf. enlm, enli, era, eram, eraţi, erau, pron. ie-; con). 2 sg. fii; imper. afirmativ fii, imper. neg. nu fi fiacru,pron. fi-afiară, pron. fia-ră; pl. fiare fiască, V. fiese fiasco, pron. fias-co fi astru , pron. fi-asfibr6m, pl. fibroame ffbulă

ficat, pl. ficaţi ficşi, v. fix ficţiune,pron. -ţi-u­

fidefsm ffder (nu: feeder) fiduciar,pron. -ci-ar fiecare, gen. fiec5rui, fiedruia, f. fiec5rei, l'iedÎreia fiece fiecfne,gen. fiecui fiecum fief, pron. fi-ef fier, pl. fiâre fierar fierbe fierbfnte fiere fiert (J sil.) fiertUră

feşi, V. faşă

feştflă,

,~i

sunteţi şi sunteţi;

fiesc, pron. fi-esc, f. fiaseă, pron. fi-as-

pl. feştfle

fieştecare

fetfş, pl. fetfşuri

figuraţie,pron. -ţi-e;

fetişfsm

figUră,

fetru fetus, pl. fetu~i feudal, pron. fe-ufeudalfsm, pron. fe-ufeudă, pron. fe-lIfi, ind. prez. I sg. şi 3 pl. sunt, 2 sg. eşti, pron. ieşti, 3 ,.,t!. este, pron.

fii,

V.

fifcă,

gen. figuraţiei

pl. figuri

fi pl. fifce

fifndcă, conjuncţie fifnţă

filament, pl. filamente filarm6nică, gen. fiIarm6nieii mă, pl. ffIe

161

ffldeş

file (carne), pl. filclIri filet, pl. filete (Med.) filet, pl. fileturi (Tehn.) fileu "plasă, reţea", pl. fileuri filfiz6n filial,pron. -li-al filială, pron. -li-afiliaţie, pron. -li-a-ţi-e; gen. filiaţiei filiem, pron. -li-efiligrein, pl. filigrane filmotecă, pl. filmoteci filodendron fil6n, pl. filoane filoz6f filozofIe ffltru, pl. ffltre final, pl. fimlle fina1fsm financiar, pron. -ci-ar finet fineţe

finisaj, pl. finisaje finis6r (ma~ină), pl. finisoare finis6r (muncitor), pl. finis6ri; f finisoare, pl. finisoare fi61ă, pron. fi-ofi6r, pron. fi-ar fi6rd, pron. fi-ord fiorfn, pron. fiofiorit11rn, pron. fiofior6s, pron. fi-ofirav frrfirfc firfdă, pl. firfde firimitUrn firman, pl. finnane ffrnis fi~ (de telefon etc.) fiscalfsm fisiona, pron. -si-ofisiune, pron. -~i-lI-

fistic fistichfu fIstul~

fisurn, pl. fisuri ffşă (de hârtie etc.), pl. fişe fişier, pron. -şi-er fişfu

fitfl, pl. fitfluri fitopatologfe, gen. fitopatologfei fitotehnfe, gen. fitotehniei fitoterapfe, gen. fitoterapfei fitot6xic fiţUică, pl. fiţuici fiu, pl. fii, art. ffii fix, pl. ficşi ffzică, gen. ffzicii fizician, pron. -ci-an; pl. fizicieni, pron. -ci-eni fiziocrat, pron. -zi-ofiziol6g, pron. -zi-ofiziol6gic, pron. -zi-ofiziologfe pron. -zi-o-; gen. fiziologfei fizionomfe, pron. -zi-o-; gen. fizionomiei fiziopatologfe, gen. fiziopatologfei fizioterapfe, gen. fizioterapfei flacără, pl. fi dc ări flac6n, pl. flacoane flagel "bici, calamitate", pl. flageluri flajolet flambaj flamfngo, pl. flamfngi flâmurn, pl. flamuri flanelă, pl. flanele flanşă, pl. flanşe flaut, pron. fla-ut; pl. tlaute flăcăiandru şi flăcăuandru flăcăraie flăcărt1ie fleancă

fleandurn, pl. flendllri flebf~

162

flec, pl. tlecuri fler fleşcM, ind. prez. I ...g.

şi

3 pl.

foiş6r, pron. fo-ifolcl6r foHcul (Anat.), pl. fo1fcuIi foHculă (Bot.) , pl. folfcllie f6lio, pron. -li-o foli6lă, pron. -li-ofol6s, pl. foloase fondat6r fonetician, pron. -ci-an fonetfsm fonf

tleş-

căiesc

fleşcmaIă

flexh1ne,pron. -xi-uflig6m, pl. tlig6rnuri flirt floarea-soarelui, gen. tl6rii-smirelui flotaţie, pron. -ţi-e; gen. f10taţiei flot6r, pl. f1otoare fluctua, pron. -tu-a; ind. prez. 3 .'ig. şi pl. fluctuează fluctuaţie, pron. -tu-a-ţi-e; gen. fluc-

fonfă(

foniibăr, pl. foniibăre foraj f6rceps, pl. f6rcepsuri forestier, pron. -ti-er

tuaţiei

fluid, pl. tlulde fluiditate, pron. tlu-ifluier fluierar

f6rfotă

f6rint forja, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. fOljează, 1 pl. for:.jim; ger. forjand f6rjă, pl. f6rje formaHsm formaţie, pron. -ţi-e; gen. f()rmaţici

fluieniş

flu6r, pron. tlu-or fluorescent, pron. tlu-o-, sce fluorhfdric fluomră

formulă

fluşturatic

fortăreaţă

fluture fluviaI, pron. -vi-al fluviu, pron. -vru flux, pl. fluxuri fluxiune,pron. -xi-ufoaie foaier, pron. foa-ier foamete foarfece, pl. foarfece foburg, pl. fobUrguri f6că, pl. foci foehn,pron. fan fofează, pl. foteze

fortifica, ind. prez. 3 ...g. şi pl. fortffică fortificaţie, pIOn. -ţi-e; gen. fortifieaţiei

fortfssimo f6sfor fosforescent, pron. see fosflă, pl. fosfle f6tbal fotoc6pie, pron. -pi-e; gen. fotoc6piei fotoelectric fotoelement fotogrdtia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. fotografiază, 1 pl. fotografiem, pIOn. -fi-em; ger. fotografifnd fotogrammetru (aparat), pl. fotogrammetre

foiaIă

foilet6n, pron. fo-i-; pl. foiletoane foiletonist, pron. fo-i-

163

fotolitogrctffe, gen. fotolitograffei fot61iu, pron. -nu; pl. fotolii fotoluminescenţă, pron. sce fotomecanică

fotometrfe, gen. fotometrfei fotomontaj, pl. fotomontaje fot6n, pl. fotoni fotoreportaj fotorep6rter fotosinteză

fototelegraffe, gen. fototelegraffei fototerapfe, gen. fototerapfei fototipfe, gen. fototipfei fotozincograffe, gen. fotozincograffei fox, pl. focşi foxterier, pron. -ri-er f6xtrot fracţie (Mat.),pron. -ţi-e; gen. fracţiei fracţiona, pron. -ţi-ofracţionfsm, pron. -ţi-ofracţiune, pron. -ţi-u-; pl. fracţiuni fragă (fruct), pl. fragi freigcd fragil fragment, pl. fragmente frc:tht, pl. frahturi franc, adj. franca, ind. prez. 3 .'ig. ~i pl. franchează

francez, pl. francezi francheţe

francmas6n franj, pl. franjuri fratricfd fuiudă, pron. fra-ufrazeologfe, pron. -ze-o-; gen. frazeologfei frăţi6r,pron. -ţi-or

frână, pl. frâne frânghfe frânghier, pron. -ghi-er

frâu, pl. (parte a hamului) fraie, (conducere politică) frUne freamăt, pl. freamăte frecvent fregată, pl. fregate frescă, pl. fresce, pron. sce frez6r (ll1a~ină), pl. frezoare frez6r (persoană), pl. frezori frfcă, gen. frfcii fricţiona, pron. -ţi-o- (nu: frecţiona) fricţiune, pron. -ţi-ufrigăruie

frigian,pron. -gi-an frigfd frigider, pl. frigidere friza frizer frizerfe frizurn frontieră, pron. -ti-efrontispfciu,pron. -clu; pl. frontispfcii front6n, pl. frontoane fructieră, pron. -ti-efruct6ză

fructu6s, pron. -tu-os frumuseţe fruntaş,

pl.

frunta~i,

f.

frunta~ă,

pl.

frunta~e

frunzar, pl. frunzare frunzfş, pl. frunzf~uri frust, pl. fru~ti (J sil.); f. frustă, pl. frustc frustra, ind. prez. 3 sg. şi pl. frustrează ftiziol6g, pron. -zi-ofucsfnă, gen. fucsfnci fugf, imperf. 3 sg. fugea fulguf, ind. prez. 3 .'ig. fulguieşte fulguniţie, pron. -ţi-e; gen. fulguraţici fUlie (Bot.),pron. -li-e; gen. fuliei fulmicot6n fumărăie

164

fumigaţie,

pron. -ţi-e; gen. fumigaţiei fumoar,pron. -moar fumurfu funciar, pron. -ci-ar funcţie (Mat. "mărime variabilă"; rol, ocupaţie),pron. -ţi-e; gen. funcţiei funcţie, pron. -ţi-e .~i funcţiune, pron. -ţi-u- (Chim., Gram., Med., contabilitate, filozofie, logică) funcţiona, pron. -ţi-ofuncţional, pron. -ţi-o­ funcţionar, pron. -ţi-o­ funcţiune v. funcţie funda fundal, pl. fundale .~i fundaluri fundament, pl. fundamente fundaţie, pron. -ţi-e; gen. fundaţiei fUndă, pl. funde funeralii, numai pl. funerar, ad}., pl. funen1ri, f. funerară, pl. funerare funicular fUnie, pron. -ni-e; gen. funiei funfngine, gen. funfnginii furaj, pl. furaje furajer furculfţă, pl. furcu!fţe fUrie,pron. -ri-e; gen. furiei furier, prun. -ri-er furişa, ind. prez. 3 .'ig. ~i pl. furi~ează, 1 pl. furi~~m; ger. furişand furnal, pl. furmlle furnicar "muşuroi", pl. furnicare furnfr, pl. fumfre fumiruf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. furniruiesc; con). fumiruiască furniza fumiz6r, r fumizO
furtUnă, pi. furtuni furuncul, pl. furuncule fus (de tors), pl. fuse fus (Med., Tchn.), pl. fusuri fuscel, pron. sce; pl. fuscei fusif6rm futurfsm fuzelaj, pl. fuzelaje fuziona, pron. -zi-ofuziune,pron. -zi-u-

cit. ghe (În abrevieri şi: ge) gabarft, pl. gabarfte gabie,pron. -bi-e; gen. gabiei gabier, prun. -bi -er gabi6n, pron. -bi-on gadină, pl. gadine gaică, pron. gai-că; pl. găici gaie, pl. găi gaiţă,pron. ga-i-; pl. gaiţe galanterfe, gen. galanterfei galant6m I:.i galant6n galben galerie, gen. galeriei galeş, pl. gale~i, f. gale~ă, pl. gale~e galicfsm, pl. galicfsme galimatias, prun. -ti-as galinacee, pl. galinacee, pron. -ce-e (nu: ce-ie) gali6n, pron. -li-on galiţă, pl. galiţe galiţiăn, pron. -ţi-an gal6n, pl. gahine galvanocauter, pron. -ca-ugalvanocromfe, gen. galvanocromiei galvanometru, pl. galvanometre galvanoplastfe, gen. galvanoplastfei galvanosc6p, pl. gal vanoscoape galvanotehnid1

G,

165

galvanoterapfe, gen. galvanoterapfei galvanotipfe, gen. galvanotipfei gambft, pl. gambfturi gamelă, pl. gamele gângă, gen. gangei, pl. gange gangli6n, pron. -gli-on; pl. gangli6ni gangster,pron. ganggarafă, v. carafă garaj. pl. garaje garanţfe, gen. garanţfei gardă, pl. gărzi garder6b "dulap pentru haine", pl. garder6buri garder6bă, pl. garder6be garderobier, pron. -bi-er gardiân, pron. -di-an gardină, pl. gardini gargara gamiţă, pl. gamiţe garnizoână, pl. gamizoane garsonieră, pron. -ni-egasterop6d .~·i gastrop6d gastroenterf~

gastrointestimil gaşcă, pl. gă~ti gater gaură, pron. ga-ugauss ( 1 .'Iii.), pl. gauşi gavan6s, pl. gavanmlse gaz, pl. gaze gazbet6n gazeI, pl. gazeluri gazelă, pl. gazele gazifica, ind. prez. 3 sg. şi pl. gazffică gazometru, pl. gazometre găimlşă, pron. gă-i-; pl. găiml~e găitân, pron. gă-i-; pl. găitane gălăgfe, gen. găIăgfei gălăgi6s, pron. -gi-os gălbează, gen. gălbezei gălbejf

gălbej6s gălbeneaIă

gălbeneaIă

"paliditate", pl. gălbeneli "vopsea galbenă", pl.

gălbenele gălbenuş,

pl. gălbenuşuri

gălbinare gălbi6r,

pron. -bi-or f. gălbuie, pl. gălbui gălea~, pl. găleţi gălbui, pl. gălbui; găligan găluşcă,

pl. găluşte

găoace, pl. gă6ci

gărgăriţă gărgăUn

gătej,

pl. găteje

gătf găun6s,

pron. gă-u­ pron. gă-u­ găvan, pl. găvane găurf,

găvozdf găzduf,

şi 3 pl. conj. găzduiască gade, art. gadea .~i gadele, gen. art. gadei .~·i gftdelui; pl. gâzi gâdila gâdilfci gâfâf, ind. prez. 3 .~g. şi pl. gafâie gâgâlfce, pl. gâgâlfci gaIcă, pl. gâlci gâlceavii, pl. gâlcevi gaIgâf, ind. prez. 3 .4ig. şi pl. galgâie gaImii, pl.galme gânganie, pron. -ni-e; pl. gângdnii gângurf gârbaci gamov gârIrci

ind. prez. J sg.

găzduiesc;

gamiţă .~i gârneaţii

gascii, pl. gaşte gâtlan gâtlej, pl. gâtlejuri

166

gâtui, ind. prez. 1 sg. gâtui, 3 sg. şi pl.

geodezfe, pron. ge-o-; gen. geodeziei geoffzică, pron. ge-ogoegraf,pron.ge-ogoegraffe, pron. ge-o-; gen.geografiei geofd, pron. ge-ogeol6g, pron. ge-o-, r. geoI6gă geologfe, pron. ge-o-; gen. geologiei geometrfe, pron. ge-o-; gen. geometriei georgian, pron. geor-gi-an

g~1tllie

geaba gealeit, pl. geaIaţi geal~u, pl. gealdie geam (l sil.) geamandură, pl. geamanduri geamantan geamăn, pl. gemeni; f. geamănă, pl. gemene geamăt, pl. gemete

geosferă,pron.ge-o-

geosinclinal, pron. ge-ogeotehnică, pron. ge-ogeotermfe, pron. ge-o-; gen. geotermiei geotropfsm, pron. ge-ogem "a administra" genint "administrator" germen şi germene (în locuţiuni numai germene: în -),pl. germeni germinaţie, pron. -ţi-e; gen. germi-

geambaş

geamblac, pl. geamblacuri geamgiu, pl. geamgii geamparaIe geantă "servietă", pl. genţi gelui "a da Ia rindea", ind. prez. 1 ."g. şi 3 pl. geluiesc; con). geIuiască gem (nu: jam), pl. gemuri geminaţie,pron. -ţi-e; gen. geminaţiei genealogfe, pron. -ne-a-; gen. genealogiei general-colonel genemlfsim genenU-Iocotenent genenU-mai6r generatoare (nu: generatrice), pl. generatoare generdt6r, pl. generatoare generaţie, pron. -ţi-e; gen. generaţiei genial, pron. -ni-al genitiv geniu, pron. -nIu

naţiei

gemf, ind. prez. 3 .<;g. geruieşte; con). geruiască

geruială

gerunziu, pron. -ZIU pron. -ţi-e; gen. gestaţiei gesticulaţie, pron. -ţi-e; gen. gestigestaţie,

cuIaţiei

gestionar, pron. -ti-ogestiune, pron. -ti-uget-beget gheară gheată,

gentileţe genţiană, pron. -ţi-a­ genuflexiune, pron. -xi-ugenunchi genunchieră, pron. -chi-egenune geocentric,pron.ge-ogeochimfe, pron. ge-o-; gen. geochimiei

gheaţă,

pl. ghete gen. gheţii; pl. (întinderi de

gheaţă) gheţuri

gheboşa,

ind. prez. 3 sg.

şi

pl. ghe-

boşează, 1 pl. gheboşăm; ger. gheboşând gheenă,

pron. ghe-e- (nu . . ghe-ie-) pron. ghei-şă gheizer, pron. ghei-zer gheişă,

167

ghi6şă,

ghem, pl. gheme ghemot6c, pl. ghemoto:ke ghemuf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. ghemuiesc; con). ghemliiască gherdap, pl. gherdapuri

pron. ghi-oghioghiozd3n,pron.ghioz-dan ghips ghirlandă, pl. ghirhlnde ghişeu, pl. ghi~ee, pron. -~e-e ghi6tură, pron.

gheretă

gherghef, pl. gherghefuri

(nu: -~e-ie)

gherghfnă

ghiuden, pron. ghill-den; pl. ghilldenuri ghiveci (de flori), pl. ghivece ghiveci (mâncare), pl. ghiveciuri ghivent, pl. ghiventllri ghizd, pl. ghIzduri ghfzdav ghizdei gib6n gigant gimmist, pl. gimna~ti gimnaziaJ,pron. -zi-al gimnaziu, pron. -zlu gfnere, art. ginerele gfngaş, pl. gingaşi, r. gIngaşă, pl.

gher6c, pl. gher6curi ghes (În: a da ghes) ghet6u, pl. ghet6uri ghetră, pl. ghetre ghiaur ghid, con). ghicească ghid (carte), pl. ghiduri ghid (persoană), pl. ghizi ghidaj ghid6n, pl. ghidoane ghiftuf, ind. prez. 1 ...g. ~i 3 pl. ghiftuiese; con). ghiftuiască ghilimele, numai pl. ghilosf ghilotina ghimber .~i ghimbfr ghimirlfe, gen. ghimirlfei ghfmpe ghfndă, pl. ghfnde ghini6n, prun. -ni-on ghint, pl. ghinturi ghintuf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ghintuiesc; con). ghintlliască ghioagă, pron. ghioa-gă ghi6c (l3ot.),pron. ghi-oc; pl. ghi6ci ghi6c (Zool.), pron. ghi-oc; pl. ghi6curi ghiol ( i sil.) ghionoâie, pron. ghi-o-; pl. ghion6i şi ghion •.)aie ghiont (1 sil.), pl. ghionţi şi ghi6nturi ghiorăf, \'. chiorăi ghiorăiaJă, v. chiorăială

gingaşe

gingfe, gen. ginglei gfntă, pl. ginţi giol (1 ... il.), pl. gio:.He şi gi61uri gira "a garanta" girafă, pl. girafe girant "persoană care garantează" gireadă ,,~iră de paie" girosc6p, pl. giroscoape giubea giulgiu (2 sil.), pron. -glll giuvaier, pl. giuvaiere giuvaiergfu, pl. giuvaiergii glacial, pron. -ci-al glaciară (Oeol.), pron. -ci-agladiat6r, pron. -di-agladţ6lă, pron. -di-oglag6re glajă

168

glasbeton glaspapir ghisvand, pl. ghisvanduri glauc6m, pron. glau-com glazurn, gen. glazurii gU1sci6r, pron. scio glăsue, ind. prez. I .<;g. ~i 3 pl. glăsuicsc; con). glăsuiască

goniometru, pron. -ni-o-; pl. goniometrc gorgan, pl. gorgane gorflll, pl. gorfle gorun gospodar gospodllrfe, gen. gospodărfei

gleznă

g6tcll, pl. gotce goz, pl. gozuri graben, pl. grabene gmd,pl. grade grddaţie, pron. -ţi-e; gen. gradaţiei gradel grelden, pl. gradenuri grdfician, pron. -ci-an grafol6g, f. grafologă grc:tfometru, pl. grafometre grahmn "pâine" grdi, pl. graiuri graifer, pl. gniifere grdjd gramaticll, gen. gramaticii, pl. gramatici grdminee, pl. graminee, pron. -ne-e (nu: -ne-ie) grc:ll1lof6n, pl. gramofoane granat "piatră preţioasă", pl. granate granat (BoL), pl. gramiţi granatll "rodie" grandilocvent grandi6s, pron. -di-os grangur graniţll, pl. graniţe granulat6r, pl. granulatoare granulaţie,pron. -ţi-e; gen. granuhiţiei granulll granu16m, pl. granulmime grc1pll, pl. grape gratie, pron. -ti-e; pl. gratii gratifica, ind. prez. 3 ,fig. şi pl. gratffică

glicerfnă,

gen. glicerfnei

glicfnă

glfe, gen. glfei glisiern, pron. -si-cglob (AnaL), pl. globi glob, pl. globuri glodur6s glonţ, pl. gloanţe gl6rie,pron. -ri-c; gen. gloriei glorifica, ind. prez. 3 sg. şi pl. glorffică glori6s, pron. -ri-os gl6să

glucfniu,pron. -nlu pl. glugi gnais (1 .<;il.), pl. gnaisuri gnoseologee, pron. -se-o-; gen. gnoseologfei goblen, pl. goblenuri godfn "sobă", pl. godfnuri goeletă, pron. go-e- (nu: go-ie-) gogmlşll, pl. (obiecte) gogmişe şi gogoşi, (minciuni) gog6şi gogoman glugă,

g6goriţll

gol, pl. goi, f. goală, pl. goale gol (Sport) (nll: goal) , pl. goluri gol aş , pl. golaşi, f. gohişă, pl. golaşe gond6111, pl. gondole gondolier, pron. -li-er goniometrfe, pron. -ni-o-; gen. goniometrfei

g6ştif1ă

169

gratificaţie,

pron.

-ţi-e;

greuleţ,

gen. grati-

pron. gre-upron. gre-ugreutate, prun. gre-ugri grijanie, pron. -ni-e; gen. grijaniei grijă, pl. griji griji, conI grijească grijulfu grilaj, pl. grihije grflă, pl. grfle greuş6r,

ficaţiei

graţia,

pron. -ţi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. J pl. graţiem, pron. ţi-em; ger. graţifnd graţie,pron. -ţi-e; gen. graţiei graţiere, pron. -ţi-egraţi6s, pron. -ţi-os graţiază,

graur gravitate, gen. gravidţii gravitaţie, gen. gravitaţiei grădină, gen. grădfnii grl1dişte grăi, ind. prez. J sg. şi 3 pl. con). grăiască grămadă, pl. grămezi

grimasă

grăiesc;

grămăjoară grăpa,

ind. prez. 3 . . g. şi pl. grăpează

grăsulfu grătar,

pl. grătare pl. grăunţi grăUnţă, m
greşi,

con). greşească

grimeur, pron. -mor grindă, pl. grinzi grindei, pl. grindeie grindină, pl. grfndinc griş

grizu, art. grizuul groaznic grobian, pron. -bi-an grohăi, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. grohăie grohotfş, pl. grohotfşuri grom6vnic, pl. gromovnice grosci6r,pron. scio gr6tă, pl. grote grotesc, f grotescă grui, pl. gruiuri .~i gruie grumaz, pl. grumaji grund, pl. gnînduri grunz, pl. grunji Iji grunzuri grunzur6s grup, pl. grupuri grupă, pl. grupe guano, pron. guaguard (J ... il.) guaşă, pron. gua-; gen. guaşei gubernie, pron. -ni-e; gen. gubemiei gudr6n, pl. gudroane guguştiuc guiţa,

prun. gu-ipron. gu-igulaş, pl. gulaşuri guiţărură,

170

halteră

guleraş, pl. glllera~e gulfe, g.en. gul fei gun6i gunof, ind. prez. I ....g. ~i 3 pl. gllnoiese: conj. gunoiaseă gunoier gUra-leului

halva hamac, pl. hamacuri ,~i hamaee hambar, pl. hambarc hamei hamsfe, gen. hamsfei, pl. hamsfi han (persoană), pl. hani han, pl. hanuri handbal handicap, pl. handicapuri hangar, pl. hangare hanger

gUră-cască gUreş,

pl. gt1re~i: t: gt1rc~ă, pl. gt1re~e gurgUi,pl. gurguie guşă, pl. gll~i gutapercă

gutUi gutUie guturdi, pl. gutuniiuri guzgan guzlă (Muz.)

(Sport)

halucinaţie, pron. -ţi-e; gen. halucinaţiei

han-tătâr ,~i

hantru, pl. hantri haos haplea hapsan haraba, pl. harabale

guturaie

harababură

H, cit. ha (În abrevieri ,~i: ha~)

harabagfu, pl. harC:lbagîi harabaie. pl. hărăb5i hardChfri, pron. -ehi-ri harăci "tribut" (2 sil.) harapnic harbuz, pl. harbuji

habar hachiţe

hagiografic, pron. -gi-ohaide haihui haimana, pl. haimanale hafn, pl, ha/ni: f. haină, pl. haine haină, . . ub,..t. hainf, pron. ha-i-; ind. prez. J sg. 3 pl. hainesc haită, pl. haite halaj halat, pl. halatc haIcă, pl. hă\ci halebardă, pl. halebarde halebardier, pron. -c!i-er halima, pl. halimale hal6, pl. hal6uri halogen haItă, pl. hCtlte

hărcea-parcea

hardughle, gen. hardllghfei harem, pl. haremuri harnaşament

şi

harpag6n harpă Iji hartl harpfe şi harpie, gen. harpfei şi harpiei hartan, pl. hartane hartof, ind. prez. J ,"ig. şi 3 pl. hartoiese; conj. hartoiască h&-ţă

harţi

(1 sil.)

ha~maţuchi,

pron. -ţllehi haspel, pl. haspeluri hatar, pl. hadruri

171

hatman !;ii hatman

hârtie, gen. hârtfei hârt6p, pl. hârtoape hârţoagă, pl, hârţoage hârz6b, pl. hârzoabe hâşâf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. hâ~âiesc

havez~

havuz, pl. havuzuri hazard hazHu hazna

hâţânâ

hăbăUc hăcuI,

hebdomadar, pl. hebdomad,ire

ind. prez. J sg. ~i 3 pl. hăclliesc

hădărag hllltaş,

pron. hăipron. hăi-; ind. prez. J sg. ~i 3 pl. hăitlliesc; con). hăituiască hllltuială, pron. hăihălăduf, ind. prez. I sg. şi 3 pl. hăIăduiesc; con). hăIăduiască hămăf, ind. prez. 3 ,..g. ~i pl. hdmăie hăitUI,

hămeseaIă hămesf

hămesft hăpăf,

ind. prez. J ,..g. ~i 3 pl. hăpăiesc

hărm~aie hărtănf hărţuf,

ind. prez. J sg. ~I 3 pl. conj. hărţlliască

hărţuiesc;

hărţuială

hecat6mbă

hectolftru hegelian, pron. he-ghe-li-an hegem6n hegemonfe, gen. hegemonfei heleşteu, pl. he1cşteie heliocentrfsm, pron. -li-oheliogrâf, pron. -li-o-; pl. heliografe heliogravur~, pron. -li-oheliometru, pron. -li-oheliostat, pron. -li-ohelioterapfe, pron. -li-o-; gen. helioterapfei heliotr6p, pron. -li-oheliotropfsm, pron. -li-oheliu, pron. -Hu hematft hemat6m, pl. hematoame

hăţiş,

hemat6ză

hăţiş,

hematozoar,pron. -zo-ar hemicfclu hemiplegfe, gen. hemiplegfei

pl. hăţa~i (cai) pl. hăţa~uri ,~i hăţa~e (cărări) hăţuf, ind. prez. J ."g. şi 3 pl. hăţuiesc; con). hăţuiască h~uH, pron. hă-llhârâf, ind. prez. 3 sg. şi pl. hftrâie hâraiaIă, pl. hârâieli hârbuf, ind. prez. 1 ,"'g. ~i 3 pl. hârblliesc; con). hârbuiască hârcâf, ind. prez. 3 sg. şi pl. hftrcâie hârcâiaIă, pl. hârcâieli hârdău, pl. hârdaie

hemoglobfnă

hemoptizfe, gen. hemoptizfei hemoragfe, gen. hemoragfei hemoroidaI, pron. -ro-ihemorofzi, numai pl. hemostază henţ (Sport) hepatic

hârleţ

hepatftă

hârsf

heptag6n, pl. hcptagoane herâldic herculean, pron. -le-an

hârşâf, ind. prez, I sg. harşâi, 3 sg. şi pl. hjr~âie

172

hiperbolă

herghelfe, gen. herghelfei bering hennafrodft henneneutică, pron. -nellhennfnă

hiperb6lic, f. hi pennetr6p

hiperb61ică

hipersecreţie,

pron. -ţi-e: gen. hiperse-

creţiei

hemfe, gen. hernfci hertziene (unde hertziene),pron. -ţi-e­ heteroclft, ~'. eteroclft heterod6x, v. eterodox heter6zis hexaedru, prun. -xa-ehexag6n hexametru, pl. hexametri hexap6d hiacfnt, pron. hi-a-; pl. hiacfnturi hhit, pron. hi-at: pl. hiaturi hibrid hibridaţie, pron. -ţi-e; gen. hibridaţiei hid6s hidraulic, pron. -dra-lI-

hipertensiune, pron. -si-lIhipertroffe, gen. hipertroffei hipfsm hipnotfsm hipnotiza hipn6ză

hipoc6ndru (Anat.), pl. hipocondrc hipodr6m, pl. hipodromuri hipoffză

hipopotam hipostază (Med.) hipotensiune, pron. -si-uhipotracţiune, pron. -ţi-u­ hirotonisf histologfe, gen. histologfei histri6n, pron. -tri-on hlamfdă, pl. hlamfde hlei .,argiIă" hoardă, pl. hoarde h6bot, pl. hobote h6chei hodor6g

hfdră

hidroavi6n, prun. -dro-a-vi-on hidrocarbură

hidrocefal hidrocentraIă hidrodinamică

hidroelectric, prun. -dro-ehidroffl hidrof6b hidrogen

hodorogeaIă

hodorogf hodor6nc-tr6nc h6ge, pl. hogi hogeag h6hot, pl. hohote hol, pl. holuri holba, ind. prez. 3 sg. şi pl. holbează h6ldă, pl. holde holeră, pl. hok~re h6Imiu (Chim.).pron. -miu holocaust, pron. -caust holorurie (Zao!.), pl. haloturii holtei

hidromecanică

hidrometru, pl. hidrometrc hidropizfe, gen. hidropizfei hidrotehnician, pron. -ci-an hienă, pron. hi-ehieratic, pron. hi-ehigrosc6p hilar (AnaL), pl. hilari, f. hilară, pl. hilare himeră

hingher

173

homâr homeopat,pron. -me-ohomeric honved h6rll, pl. hare horăf, ind. prez. 1 sg. h6răi, 3 sg.

humorescă

hurduca hurie, gen. hurfei hurmuz huruf, ind. prez. 3 sg. şi pl. huruie ~i

pl.

h6rbotă, pl. harbote horcM, ind. prez. l ,...g. harcăi, 3 ,...g. ~i pl. harcăie hord1iaIă, pl. horcăieli horm6n, pl. hormani horn, pl. harnuri horosc6p, pl. horoscoape horst, pl. harsturi hortensie, pron. -si-e; gen. hortensiei hotărf, ind. prez. l sg. ~i 3 pl. hotăriisc; imperf. 3 . . g. hotăra; perf. ,.... 3 sg. hotări, 3 pl. hotărară; con). hotărască; ger. hotărGnd; part. hotărat hotel, pl. hoteluri hotelier,pron. -li-er hoţ, pl. hoţi, f. hoaţă, pl. hoaţe hoţoman hrană, gen. hranci hrean (l sil.) hris6v, pl. hrisoave

hrişcă hrubă,

pl. hrube huc (nu: hook) huci (( 1 .... il.) hudiţă, pl. hudiţc huhurez huiduf, ind. prez. l sg. ~i 3 pl. huiduiese; con). huiduiască huflă, pron. hu-ihulă, pl. hule huligan, pl. huligani hulpav hulubă huludeţ humă, gen.

huruiaIă

husar

harăie

humei

husă

husitlsm huşte, numai pl. huzuri

lcit.i ia, v.lua iaca ~iiacă iacătă

iacobfn iadeş

iahnfe, gen. iahnfei iaht ianuarie, pron. -nu-a-ri-c iar ~i iâră iară.5 i iârbă, pl. (buruieni) ierburi iard, pl. iarzi iarmar6c, pl. iarmaroace ia~ă, v. ie~f iasomfe, gen. iasomfei iatac, pl. iataeuri iatagan, pl. iatagane iau, v.lua iaurgfu, pl. iaurgfi iazmă, pl. iezme ibfdem fbis, pl. fbişi ibric, pl. ibrfce ibrişfn, pl. ibri~fnc ici-c6lo ,~i ici, c6lo icnf iconosc6p, pl. iconoscoape

174

iconostas, pl. iconostase fcre, numai pl. fcter, pl. fctere ideal, pron. -de-al idealfsm, pron. -de-aideaţie, pron. -de-a-ţi-e idee, pron. -de-e (nil: -de-ie) fdem identic identifica, ind. prez. 3 . . g.

iernatic ieromonah ierta ierugă

ieruncă

iesle, pl. iesle ieşean ieşf,

ind. prez. 3 ....g. iese; con). iasă

ieşfre ~l

iezătl1ră

pl.

identffică

iezer iezuft ffos

identitate ideografic, pron. -de-oideogrdJTlă, pron. -de-oideologfe, pron. -de-o-; gen. ideologIei idilfsm idi6m, pron. -di-om; pl. idiomuri idiosincrasfe,pron. -di-o-; gen. idiosincmslci idi6t, pron. -di-ot idiotfsm, pron. -di-ofe,pl. ii ied iederl, gen. iederei; pl. iedere ieftin ieftinf iei, \'.lua iele ienibahar ienicer

igienă, pron. -gi-e-; gen. igienei igienfst, pron. -gi-e-

fgliţă

ign6bil, pron. ig-noignora, pron. ig-no-; ind. prez. 3 .'ig. ~i pl. ignorează !;ii ignoră ignonint, pron. ig-noignlsfe, gen. igrasfei ignlsi6s, pron. -si-os ihtiofag, pron. -ti-oihtiologfe,pron. -ti-o-; gen. ihtiologfei ihtiozaur, pron. -ti-o-za-ur ilar ilariant, pron. -ri-ant ilaritate il~u, pl. ilaie ilegftim ilfc, pl. ilfce ilizfbil il6t iluminat ilumimiţie, pron. -ţi-e; gen. iluminaţiei iluminfsm ilustraţie, pron. -ţi-e; gen. ilustraţiei iluzie, pron. -zi-e; gen. iluziei iluziona, pron. -zi-oiluzionfsm, pron. -zi-oiluz6riu, pron. -riu

ienupăr ienuperă, pl. ienupcre iepure, art. iepurele

iepuşoară

ierarhfe, gen. ierarh fei ierbar ieremiadă, pron. -mi-aieri ieri-noapte ieri-seară

ierna

175

imaginaţie,

pron.

-ţi-e;

gen. imagi-

naţiei

imagine, gen. imaginii. pl. imagini imambaiald f imaş, pl. ima~uri imaterial, pron. -ri-al imberb imb6ld (dar: îmboldf) imediat, pron. -di-at imemorial, pron. -ri-al imersiune, pron. -si -uimigrnţie,pron. -ţi-e; gen. imigraţiei iminent imita, ind. prcz. 3 .,og. ~i pl. imită imitaţie, pron. -ţi-e; gen. imit.iţici imixtiune, pron. -ti-uimn, pl. Imnuri imobfl, adi. im6bil, ,'.;ubst. imortelă (Bot.) impacienta, pron. -ci-cnimparţial, pron. -ţi-al impediment, pl. impedimente imperfecţiune, prun. -ţi-u­ imperial,pron. -ri-al imperialIsm, prun. -ri-aimperi6s, pron. -ri-os imperiu, pron. -riu impenneabil, pron. -me-aimperturbabil impetu6s, pron. -tu-os impiegat, pron. -pie-gat impieta, pron. -pi-cimplica impoliteţe

importa important importuna imprecaţie, caţiei

pron.

-ţi-e;

gcn. impre-

imprecfzie, pron. -zi-e; gen. imprccfziei impregna, pron. -preg-na impresar impresie, pron. -si-c; gcn. impresiei impresiona, pron. -si-oimpresionant, pron. -si-oimpresionfsm, pron. -si-oimprimeu, pl. imprimeuri impr6priu, pron. -PrlU improvizaţie, pron. -ţi-e; gcn. improvizaţiei

impuber impuls, pl. impulsuri impulsie, pron. -si-e .~·i impulsiune, pron. -si-u- (Med.); gen. impulsiei .~i impulsiunii impune, ind. prcz. 1 sg. ~i 3 pl. impun; con}. impună imputa, ind. prez. 3 sg. ~i pl. impută imputaţie, pron. -ţi-e: gcn. imputaţiei imuabil, pron. -mu-ainactual, pron. -tu-al inadecvat inalienabil, pron. -li-einamfc inanfţie, pron. -ţi-e; gen. inanfţici inapreciabil,pron. -ci-ainariţă (Bot.) inaugura, pron. i-nauinavuabil, pron. -vu-aincandescent, pron. sec incama incaso (Fin.) incendia, pron. -di-a; ind. prez. 3 ...g. ~i pl. ineendiază, 1 pl. incendiem, pron. -di-cm; ger. incendiind incendiar, pron. -di-ar incendiat, pron. di -at incendiat6r, pron. -di-aincendiere, pron. -di-cincendiu, pron. -dlu

176

incestu6s, pron. -tu-os inchizitorial, pron. -ri-al inchizfţie, pron. -ţi-e; gen. inchizlţiei incinera incfntă, pl. incfnte incipient, pron. -pi-ent incisfv incita, ind. prez. 3 .'oig. ~i pl. incftă incfzie, pron. -zi-e; gen. inclziei inclusfv incluziune, pron. -zi-uincoatfv, pron. -co-aincoerent, pron. -co-eincoerenţă, pron. -co-einc6gnito, pron. -cog-niincognoscfbil, pron. sci incomensurabil

indescriptibil indestructibil fndex (listă), pl. fndexuri indezirabil indian, pron. -cii-an fndic, i.l(ţj. indicat6r, pl. indicatoare indicaţie, pron. -ţi-e; gen. fndice'(număr), pl. Indici indiciu, pron. -clU indiferenţă

indigestie, pron. -ti-e; gen. indigestiei indig6 indisciplfnă, pron. sc i indiscreţie, pron. -ţi-e; gen. indiscreţiei

indispozfţie,

incompetenţă

pron.

-ţi-e;

gen. indis-

pOZIţiei

incomplet incomprehensfbil inconciliabil, pron. -li-ainconsecvent inconştient, pron. -~ti-cnt inconştienţă, pron. -~ti-en­ inconvenient, pron. -ni-cnt incorigfbil incoruptIbil incrimina incriminare incrusta incrustaţie,pron. -ţi-e; gen. incnJstaţiei incubaţie,pron. -ţi-e; gen. incubaţiei incumibul incursiune, pron. -si-uin-cvarto indecent indelebil

indispune, ind. prez. 1 .'ig. ~i 3 pl. indispun; con}. indispună fndiu (Chim.),pron. -dlu individual, pron. -du-al individualfsm, pmn. -dll-aindiviziune, pron. -zi-lIindo-european, pron. -pean induct6r inducţie, pron. -ţi-e; gen. inducţiei indulgenţă indun1ţie, pron. -ţi-e; gen. industrial, pron. -tri-al industrializa, pron. -tri-a-

induraţiei

industriaş, pron. -tri-a~

industrie,pron. -tri-e; gen. industriei inechitate inepţfe, gen. inepţfei inepuizabil, pron. -pu-iinerţfe, gen. inerţfei inerva (Anat.) inexact, pro Tl. g z inexistent, pron. gz inexorabil, pron. cs

indelicateţe indemnizaţie,

indicaţiei

pron. -ţi-e; gen. indem-

nizaţici

independent indescifrabil,pron. sci

177

inexperienţă,

pron. -ri-eninfailfuil, pron. -fa-iinfanterie,pron. -ri-c; gen. infanteriei infatuat, pron. -tu-at infecţie, pron. -ţi-e; gen. infecţiei infecţi6s, pron. -ţi-os inferi6r, pron. -ri-Of infiltniţie, pron. -ţi-e; gen. infjltr~iţici infinitezimal infinnerie, gen. infirmerlei infinnier,pran. -mi-er inflamaţie, pmn. -ţi-e: gen. intlarmiţiei inflaţie, pron. -ţi-e: j;cn. inflaţiei inflaţionfst,

pran. -ţi-oinflexiune, pron. -xi-uinflorescenţă, pmn. sec influenţă, pmn. -llu-en- (nu: -Ou-ien--) in-f6lio, pmn. -li-o infonnaţie, pran. -ţi-e; j!en. informatiei infmacustic infracţiune, pron. -ţi-u­ inframicrobiologfe, pron. -bi-o-: gen. inframicrobiologlei infrar6şu

infrastrucrurd infructu6s, pran. -tu-os infUzie, pron. -zi-e: gen. infuziei infuz6r (Tehn.), pl. infuzoare infuz6r
iniţia,

pron. -ţi-a; ind. prez. 3 ,"g. ~i pl. I pl. iniţiem,pron. -ţi-em; gen. iniţifnd iniţial, pran. -ţi-;!) iniţiatfvii, pmn. -ţi-a iniţiere, pran. -ţi-einject6r, pl. injectoare injecţie, pran. -ţi-e; gen. injecţiei injuri6s, pran. -ri-os iniţiază,

injusteţe

in-octavo inopinat inospitalier, pran. -li-er inovaţie, pran. -ţi-e; gen. inovaţiei insaţiabil, pran. -ţi-ainscripţie, pran. -ţi-e; gen. inscrîpţiei in sensfuil insera inserţie, pron. -ţi-e; gen. inserţiei insesizabil insidi6s, pron. -di-os insfgnă, pl. insIgne insignifiant; pron. -sig-ni-fi-ant insinuant, pron. -nu-ant insista, ind. prez. J sg. insIst insociabil, pron. -ci-ainsolaţie, pron. -ţi-e; gen. insolaţiei insolft inspectoare inspector inspecţie, pron. -ţi-e; gen. inspecţiei inspiraţie, pron. -ţi-e; gen. inspiraţiei instalaţie, pron. -ţi-e; gen. instaIc:iţiei instantaneu, adj., pl. instantanei, f. instantanee, pl. instantanee, prun. -ne-e (nu: -ne-ie) instantaneu, SUb,'it., pl. instantanee, pran. -ne-e (nu: -ne-ie) instaurare, prun. -sta-uinstigaţie, prun. -ţi-e; gen. instigaţiei instilaţie, prun. -ţi-e; gen. instihiţiei

178

instinctUiil, pron. -tu-al instituf, ind. prez. 1 ,\'g. instftui, 3 ,<;g. şi pl. instftuie institlÎt, pl. institute institut6r institUţie, pron. -ţi-e; gen. instituţiei instructaj instructor instrucţie, pron. -ţi-e; gen. instrucţiei instrucţiune "indicaţie", pron. -ţi-u­ instruf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. instruiesc; con}. instruiască insuficient, pron. -ci-ent insuflciţie, pron. -ţi-e; gen. insllflaţiei insulta, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. insultă insurecţie, pron. -ţi-e; gen, insurecţiei insurecţioncil, pron. -ţi-ointegrat6r, pl. integratoare intelectual, pron. -tu-al intelectualitate, pron. -tll-a-

interoga, ind. prez. 3 sg.

penetraţiei

interpolaţie,

pron. -ţi-e; gen. intenţiei intenţionat, pron. -ţi-o­ interacţiune, pron. -ţi-lI­ intenlliat,pron. -li-at interalitral interconexiune, pron. -xi-lIinterdicţie, pron. -ţi-e; gen. interdfcţiei interes, pl. interese interi6r, pron. -ri-or inteIjecţie,pron. -ţi-e; gen. interjecţiei intermediar, pron. -di -ar intermediu, pron. -dlll intermezzo, pron. intcrmeţo intermini steri al , pron. -ri-al internaţional, pron. -ţi-o­ internaţionalfsm, pron. -ţi-o-

pron. -ţi-e; gen. interpo-

laţiei

interregn, pl. internSgnuri inters6cţie,pron. -ţi-e; gen. intersecţiei interstfţiu, pron. -ţlU interval, pl. intervale intervenf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. intervfn; con}. intervină intervenţie, pron. -ţi-e; gen. intervenţiei

intervenţionfsm,

pron. -ţi-o­ pron. -ţi-o­ intervieva, pron. -vi-c-va intervfu, pl. interviuri intim ,~i intfm intitula, ind. prez. 3 sg. intervenţionfst,

~i

pl.

intitulează

intona intonaţie,

pron. -ţi-e; gen. intonaţiei pron. -ţi-e; gen. intoxi-

intoxicaţie,

intendenţă intenţie,

pl. intero-

interogat6riu, pron. -rIu interpenetraţie, pron. -ţi-e; gen. inter-

inteligenţă

inteligfbil intemperfe, gen. intemperfei intendent

~i

ghează

caţici

intra intramuscular, pron. sc intransigent intransigenţă

intranzitfv intrepfd fntrigă, pl. intrigi intrinsec, f. intrinsecă introduce int:rospOCţie,pron. -ţi-e; gen. introspecţiei

intruziune (Mineral.), pron. -zi-lIintuf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. intuiesc; con}. intuiască; ger. intufnd intuitfv,pron. -tu-iintufţie, pron. -ţi-e; gen. intufţiei inuman

179

inunda, ind. prez. 3 .<;g. şi pl. imÎndă

ipoh6ndru

inundaţie,

pron. -ţi-e; gen. inundaţiei invariabil, pron. -ri-ainvazie, pron. -zi-e; gen. invaziei inventa, ind. prez. 3 sg. şi pl.

ipostază

ipoteca, ind. prez. 3 ,<;g.

ipotenuză

inventar inventaria, pron. -ri-a; ind. prez. 3.<;g. şi pl. inventariază, 1 pl. inventariem, pron. -ri-em; ger. inventarifnd

pron. -ţi-e; gen. invenţiei

mvers inversiune, pron. -si-uinvesti (Eeon.) investigaţie,

pron.

-ţi-e;

gen. inves-

tigaţiei

investiţie,

pl. ipote-

ipotecă

inventează

invenţie,

şi

ehează

pron. -ţi-e; gen. investfţiei

inveterat "învechit' invidia, pron. -di-a; ind. prez. 3 ,"g. şi pl. invidiază, J pl. invidiem, pron. -di-em; ger. invidifnd invidi6s, pron. -di -os invioIabil, pron. -vi-oinvitaţie,

pron. -ţi-e; gen. invitaţiei invoca, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. invocă; con}. invoce invocaţie, pron. -ţi-e; gen. invocaţiei involuţie, pron. -ţi-e; gen. involuţiei iobăgfe, gen. iobăgfei i6Iă,pron. ioi6n (Fiz.), pron. i-on ionian "din Ionia", pron. i-o-ni-an i6nic (Fiz.), pron. i-oi6nic "din Ionia", pron. i-oionizare,pron. i-oionosfem, pron. i-oiod şi iot (i consonantic; 1 ,<;il.) iotacfsm, pron. io-

ipotetic ipoteză

fpsos

ircid.ia,pron. -di-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. iradiază; ger. iradifnd; part. iradiat, pron. -di-at iradh1ţie, pron. -di-a-ţi-e; gen. imdiaţiei iradiere, pron. -di-eirdscfbil, pron. sci iraţional, pron. -ţi-oiraţionalfsm, pron. -ţi -0ireal, pron. -re-al irealizabil, pron. -re-aireconciliabil, pron. -li-aircdent iredentism iremediabil, pron. -di-aireverenţi6s,pron. -ţi-os

irezistfbil irfdiu, pron. -dlU iriga, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. irighează irigaţie,

pron. -ţi-e; gen. irigaţiei

fris (Anat.), pl. frisuri fris "stânjenel", pl. frişi iritaţie,pron. -ţi-e;

gen. iritaţiei pron. -ţi-e; gen. irizaţiei irlandez, pl. irlandezi irm6s, pl. irmoc.tse in1pe irupţie, pron. -ţi-e; gen. irupţiei ischi6n (Anat.), pron. -ehi-on irizaţie,

ipocrft

islamfsm islandez, pl. islandezi is6n isoscel, pron. sce

ipohondrfe, gen. ipohondrfei

ispăşf,

iperftă

180

con). ispăşească

isprav~, pl. isprăvi isterie, gen. isterfei ist6rie, gen. istoriei istorio~, pron. -ri-oaistoriogn1f, pron. -ri-oistoriograffe, pron. -ri-o-; gen. istoriografiei istorism istroromân işlfc, pl. i~ lfce italian, pron. -li-an italienfsm, pron. -li-eitinerar fţă, pl. fţe iugruiugoslav iulie, pron. -li-e iuncher iunie,pron. -ni-e iureş iuţeaI~

izomorffsm izot6rm~

izot6p izotr6p izv6d izv6r izvorf, ind. prez. 3 pl. izvorftsc, imperf. izvora; perf. 8. 3 ,"g. izvorÎ, 3 pl. izvorară; conj. izvorască; ger. izvorand; part. izvorat

" cit. î (din i) 1

imbarca, ind. prez. 3 8g. şi pl. îmbarcă imb~a, ind. prez. 3 sg. şi pl. îmbăiază, l pl. îmbăiem imbmera, ind. prez. 3 ,"g. ~i pl. îmbaieră; conj. îmbaiere imbmsmna imbâcsf imbelşugat

fvru-, pl. fvăre iv6riu, pron. -rtu

imbia, ind. prez. 1 ,"g. îmbfi, 3 8g. ~i pl. Îmbfe; ger. îmbifnd imbiba, ind. prez. 3 ''''g. ~i pl. îmbibă imbiet6r, pron. -bi -eimbina imbl~fu, pl. îmblăcfe imblânzf imbobocf

fzb~ izb~vf

izbândă, pl. izbanzi

izbândf izbelişte

izbf izbucnf izbutf izgonf izlăz, pl. izlazuri

imbog~ţf

imboldf (dar: imbold) imboln~vf

fzm~

imb~a

izmenft

imb~~nte, gen. Îmbrăcămfntei

iznoav~

imbrnţişa, ind.

prez. 3 sg. ~i pl. îmbrăţi~ează, l pl. îmbrăţişftm; ger.

izobar~

îmbrăţi~and imbmţişare, pl. îmbrăţişftri

izocr6n izogl6s~ izolaţie, pron. -ţi-e;

gen.

izolaţiei

imbrâncf, conj. îmbrâncească imbrobodf imbuca

izom6r izom6rf

181

îmbucurăt6r

îmbuiba îmbujora îmbulzeală

îmbulzf îmbuna, ind. prez. 3 sg. -:;i pl. îmbunează

împlânta împleti împleticf împlinf împodobf împopoţona

împotmolf împotrfva, prep.

îmbunătăţf

îmburghezf împacheta

împotrfvă, ~dv.

împrăştia,

pron. -ti-a; ind. prez. ,1 sg. împrdştii, 3 .'Og. şi pl. împrăştie, pron. -ti-e, J pl. împrăştiem; ger.

împăca,

ind. prez. 2 sg. împaci; con). împace impăciuf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. împăciuiesc; cOI~i. împăcilliască împăciuitorfsm,

pron. -ciu-i-

împădurf impăia,

ind. prez. 3 ,"g. şi pl. împăiază, 1 pl. împăiem; ger. împăfnd

impăienjenf împământenf

fmpăna împărat împărăţfe,

gen. împărăţfei

împărţeală împărţf,

ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. împart; con}. împartă; ger. împărţInd

împărţfre

împrăştiind

şi 3 pl. împrejmlliesc; co~j. împrejmuiască împrejur, adv. împrejurul, prep. împresura, ind. prez. 1 .'Og. împres6r, 3 ,<;g. şi pl. împresoară; con}. împresoare împreuna, ind. prcz. 3 sg. şi pl. împrellnează ,~i împreună; con). împreunezc ,~i împreune

împrejmuf, ind. prcz. 1 sg.

împreună

împricinat împrietenf împroprietărf,

împătrf împăturf,

ind. prez. 1 sg.

ŞI

3 pl.

1 pl. împlliem; ger. împuînd

împăturesc împăuna,

împuşcă-n-Iună

pron. -pă-u­

împânzf

împutemicf

împeliţât

împuţf

împerechea, ind. prez. 3 ,"g.

şi

pl. împerechează, 1 pl. împerechem: ger. împerechfnd

tmpestriţâ

împiedica,pron. -pie-diîmpietrf, pron. -pielmpila, ind. prez. 3 ,"g. şi pl. împilează

împfnge

pron. -pri-e-

împuia, ind. prez. 3 .'Og. şi pl. împliiază,

înadIns în afară înafnte, adv. înafntea, prep. înafnte-mergăt6r

înalt înap6i, adv. înap6ia, prep.

182

înapoia, ind. prez. 3 sg. şi pl. înapoiază, J pl. înapoiem; ger. înapofnd înăbuşeaIă

înăbuşf, ind. prez. J sg. înjbllş, 3 ,<;g. şi pl. înjbllşă; con}. înjbllşe

încheietUră

înăcrf înăduşf,

încetini, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. încetinesc închega, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. încheagă încheia, ind. prez. 1 ,<;g. închei, 3 sg. şi pl. încheie, J pl. încheiem; ger. închefnd

con}. înădllşe,iscă

înălbf

în ăIţfme înăUntru,

adv. prep.

înăuntrul,

încadra încaier, v. încăiera încaItea ,5i încaIte încapsula încartiruf, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. încartiruiesc; con}. încartiruiască încalia încăiera, ind. prez. J sg. încaier, 3 "i!, şi pl. Încaieră încăleca încălţămfnte, gen. încălţămfntei încăpăţâna încăpăţânare

încăpea,

ind. prez. 1 ,"'g.. şi 3 pl. încap, 2 .'ig. încapi

încărna

încărunţf încătuşa,

ind. prez. 3 sg.

şi

pl.

încătllşează, J pl. încătuşăm; ger. încătu~jnd încătuşare, pl. încătuşiiri încâlceaIă

încâlcf, con}. încâlcească încârduf, ind. prez. J sg. şi 3 pl. încârduiesc; con}. încârduiască în cât (în cât ti mp) încât (atât de mult -) "că, de" încercuf, ind. prez. J ,<;g. şi 3 pl. înCerClliesc; con}. încercuiască

închfde, ind. prez. I ,'tg. şi 3 pl. închfd; con}. închfdă închipuf, ind. prez. 3 sg. şi pl. închfpuie închiria, pron. -ri-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. închiriază, 1 pl. închiriem,pron. -ri-em; ger. închiriind închiriere, pron. -ri-eînchista închizătoare, pl. închizători încleia, ind. prez. 3 ,'tg. şi pl. încleiază, I pl. încleiem; ger. înclefnd încleiere înclina, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. înclfnă înclinaţie, pron. -ţi -e; gen. înclinaţiei încoace înc610 încondeia, ind. prez. 3 sg. şi pl. încondeiază, I pl. încondeiem; ger. încondefnd înc6njur înconjura, ind. prez. 1 sg. înconjur şi înconjor încontinuu, pron. -nu-u încorpora încotoşmăDa

încotro încovoia, ind. prez. 1 sg. încovoi, 3 .'tg. şi pl. încovoaie, J pl. încovoiem; ger. încovofnd încrâncena, ind. prez. 3 . . g. şi pl. încdncenă şi încrâncenează

încrede, ind. prez. J sg. şi 3 pl. încred; con}. încreadă

183

încrengl1t11rl1 încrucişa, ind. prez. 3 sg. şi pl. încrucişează, J pl. încrucişllm; ger.

îndIăzneală îndrăznf

încrucişare, pl. încrucişftri încuia, ind. prez. J sg. Încui, 3 ,<;g. şi pl.

îndrituf, ind. prez. J sg. şi 3 pl. îndrituiesc înduioşa, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. înduioşează, J pl. înduioşim; ger.

încuie, J pl. încuiem încuiba, ind. prez. 3 ,<;!.!.

înduioşăt6r

încruciş:1nd

înduioşdnd ŞI

pl.

încuibează

încuietoare încumeta, ind. prcz. 3 sg.

şi

pl.

şi

pl.

încumetă

încunoştinţa

încununa, ind. pra. 3 sg. încununează

încuraja, ind. prcz. I pl. încurajim; ger. încuraj:1nd încurcă-lume

înec, pl. înecuri îneca înec ăci6s înfăptuf, ind. prcz. J sg. şi 3 pl. înfăptuiesc; con). înfăptuiască înfăşa, ind, prcz. J sg. înruş, 3 sg. şi pl. înfaşă, 1 pl. înfăşim; ger. înfăşand înfăşura, ind. prez. J sg. înfăş6r înfăţişa, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. înfăţişează, J pl. înfăţişim; ger. înfăţişand

încuviinţa

îndatora îndăr~t îndeajuns îndeaproape îndemânatic îndemna, ind. prcz. 3 sg.

înfăţişare, pl. înfăţişiri

ŞI

pl.

îndeamnă

înde6bşte, pron. -de-obîndeosebi, pron. -de-oîndiguf, ind. prez. J sg. şi 3 pl. îndiguiesc îndof "a dubla", refl. ,,<1 avea o îndoială"; ind. prez. I sg. şi 3 pl. îndoiesc: con). îndoiască îndoI "a încovoia", ind. prez. J sg. înd6i, 3 sg. şi pl. îndoaie îndoială, pl. Îndoieli îndoielnic îndoitură, pron. -do-iîndolia, pron. -Ii-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. îndoliază, I pl. îndoliem, pron. -li-em; ger. îndolifnd

înfeuda, pron. -fe-uînfia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. înfiază, 1 pl. înfiem, pron. -fi-em; ger. înfiind înfiera,pron. -fieînfierbânta înfiere, prun. -fi-eînfiinţa, pron. -fi-inînfiora, pron. -fi-o-; ind. prez. 1 ,<;g. înfior, 3 sg. şi pl. înfioară înfiorăt6r,pron. -fi-oînfiripa, ind. prez. 1 sg. înfiripez şi înfirfp înfoia, ind. prez. 1 ,<;g. Înf6i şi înfoiez, 3 ,<;g. şi pl. Înfoaie şi înfoiază, 1 pl. înfoiem; ger. înfofnd înfoiere înfricoşa, ind. prez. 3 ,"'g. şi pl. înfricoşează, 1 pl. înfricoşim; ger. înfricoşand înfricoşăt6r

184

înfrumuseţa

îngroşare, pl. îngroşiiri

înfrupta, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. înfruptă înfuleca, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. înfulccă înfunda, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. Înfundă înfuria, pron. -ri-a; ind. prez. l sg. înfurii, l pl. înfuriern, pron. -ri-em: ger. înfurifnd îngăduf, ind. prez. I sg. îngiidui, 3 sg. şi pl. îngftduie îngăduială, pl. îngăduicli îngăima, prun. -găi-; ind. prez. J sg. îngftirn, 3 sg. şi pl. îngairnă; con}. îngairne îngălbenf, ind. prez. 3 sg. îngălbeneşte îngramfa, ind. prez. 3 ,'g. şi pl. îngirnfă

înhăita, înhăma,

înhuma înjgheba, ind. prcz. 3 sg.

îngăşând îngrăşământ, pl. îngrăşămfnte îngreţoşa, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. îngreţoşează, I pl. îngreţoşiirn; ger. îngreţoş:lnd

îngreuia, pron. -gre-u-; ind. prez. 3 sg. şi pl. îngreuiază; ger. îngreufnd îngrijf, con}. îngrijească îngroşa, ind. prez. 3 sg. şi pl. îngroaşă, l pl. îngroşiirn: con}. îngroaşe; ger. îngroşând

şi

pl.

înjghebează şi înjgheabă

înjumătăţf

înjunghia, pron. -ghi-a; ind. prez. J sg. Înjunghii, I pl. înjunghiern, pron. -ghi-em; ger. înjunghifnd înjunghieturn, pran. -ghi-eînlăcrimat

înlănţuf, ind. prcz. J ,"g. înliinţui, 3 sg. şi pl. înliinţuic în lături înlesru înlocuf, ind. prez. J sg. şi 3 pl. înlocuiesc; con}. Înlocuiască înmagazina înmănunchea, ind. prez. 3 ,<;g. şi pl. Înrnănunchează, I pl. Înrnănlll1chem; ger. înrnănllnchfnd

îngemăna

îngenunchea, ind. prez. 3 sg. şi pl. îngenunchează, l pl. îngenunchem; ger. îngenllnchfnd înghesuf, ind. prcz. J sg. înghesui, 3 sg. şi pl. înghesuie înghesuială, pl. înghesuieli îngheţa, ind. prcz. 3 sg. şi pl. îngheaţă îngheţată, pl. îngheţate înghioldf înghiţf, ind. prcz. I sg. şi 3 pl. înghft; con}. înghftă îngrăşa, ind. prez. I sg. îngraş, 2 sg. îngnişi, 3 sg. şi pl. îngraşă, I pl. îngrăşărn; con}. îngraşe; ger.

pran. -hăiind. prcz. l sg. Înharn

înmănuşat înmărmurf

înmâna înmift înmiresmat înmlădia, pron. -di-a; ind. prc/,. 3 sg. şi pl. Înrnlădiază; ger. Înrnlădifnd înmonnânta înmugurf înnădf

înnămolf înnăscut

înnebunf înnegri înnegura înnobila înnoda înnof, ind. prez. l sg. şi 3 pl. Înnoiesc; con}. Înnoiască

185

înşuruba,

înnopta înnorof în6t înota înotăt6r

în preajma înrl1f, ind. prez. 1 ,o;g. ~i 3 pl. înrăiesc înrăutăţI, pron. -ră-uînroşf, conj. înro~ească însăila,pron. -să-iînsăniitoşf,

con). însănăto~ească

însăniitoşIt

fnsiişi (f. sg.) înscena, pron. sce înscrie, ind. prez. 1 pl. înscrfem, 2 pl. înscrfeţi; ger. Înscrifnd însemn însemna, ind. prez. 3 .'g. ~i pl. Înseamnă şi Însemnează

însenina, ind. prez. 3 sg. Înseninează însetoşa, ind. prez. 3 sg. ~i pl. inse·· toşcază, l pl. înseto~;im; ger. înseto~jnd

în sfârşIt înspwmânta, ind. prez. l ,'g. înspăimant, 3 ,o;g. ~i pl. Înspăimantă fnspre înstrwna

.

~

lllSUITIl

fnsuşi (m. sg.) înşela,

ind. prez. 3 sg. ~i pl. înşală

înşeptit

înşesft înşeua,

pron. -şe-ua; ind. prez. 3 ,o;g. şi pron. -uea-ză; ger. înşeuand, pron. -uând înşfOCa, ind. prez. J ,'1;. înşfac înşiruf, ind. prez. 1 sg. în~frui, 3 sg. şi pl. înşfruie pl.

ind. prez. 3 sg.

~l

pl.

înşurubează

înnom

întl1râ.ta, ind. prez. 1 sg. întărat întâi in var. (după nume: volumul întâi, partea întâi; dar: întâiul volum, Întâia parte) întâietate întâmpina, ind. prez. 3 .o;g. şi pl. întampină

întârzia, pron. -zi-a; ind. prez. l ,o;g. întarzii, 1 pl. întârziem, pron. -zi-em; ger. întârzifnd întârziere, pron. -zi-eîntemeia, ind. prez. 3 sg. şi pl. întemeiază, 1 pl. Întemeiem; ger. Întemefnd întemeiere întemeiet6r întinde, ind. prez. 1 .',&. şi 3 pl. întfnd; con). întindă întineri înt6cmai întortocheat întortochere întotdeauna întoviiri1şf, con). întovărăşească într-adev iir într-adIns într'djutorare într'Mipat întredeschfde fntre timp întref, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. întrciesc; conj. întreiască întrema, ind. prez. 3 ,',g. şi pl. întremează

înşeuează,

înştiinţa

întrepiitrUnde întreprinde întreprindere întretWa, ind. prez. 3 sg. şi pl. întreruie, l pl. Întretăiem; ger. Întretăind

]86

întretăiere

învestitUd

întreţfne,

înveşmânta,

şi

ind. prez. l sg. şi 3 pl. întreţin; con). întreţină întrevedere întrista intr-o întroienC, ind. prez. 3 ..;g. întroieneşte întrona intru întrucât "deoarece" intru cât "în măsura în care" întrucâtva intru t6tul intr-un întn1na "mereu" întuneric înţărca, ind. prez. l ..;g. înţarc

învia,pron. -vi-a; ind. prez. 3 .'ig. şi pl. învie; ger. înviind inviere, pron. -vi-eînviforat invinuC, ind. prez. l .'ig. şi 3 pl. învinuiesc; con). învinuiască inviora, pron. -vi-oînvoC, ind. prez. l sg. şi 3 pl. învoiesc; con). învoiască învoială, pl. învoicli înv6lt, f. învoaltă în zadar

înţelenC

înzestra

ind. prez. 3 sg.

înzăpezC

înzdrăveru

înţepa înţesa,

ind. prez. 3 sg. şi pl. înţeasă

învălml,lteaHl învălmăşC,

con). învălmăşească

învăluC, ind. prez. l sg. învălui, 3 ..;g. şi

J,cit.je jab6u, pl. jabauri jac (Telef.)

pl. învdluie ind. prez. 3 sg. şi pl. învăpăiază, l pl. învăpăiem; ger.

jachetă, pl. jachete

învăpăfnd

jad

învăpăia,

învăţământ

învârsta invârtC, ind. prez. 1 ..;g. şi 3 pl. învârtesc .~i învart învârtoşa, ind. prez. 3 ..;g. şi pl. învârtoşează, l pl. învârtoşdm; ger. învârtoş!lnd

învechf, conj.tnvechească invederat "vizibil" invelf invelfş, pl. învelfşuri învelitoare, pl. învelitari înverşunat

învestf"a acorda un drept"

pl.

înveşmântează

jacărd

jaf jaguar,pron. -guar jalbă, pl. jalbe jale jaluzea, pl. jaluzele jamaică, pron. ja-maijambieră, pron. -bi-e-; pl. jambiere jamb6n, pl. jamboane jandarm, pl. jandarmi jandannerie, gen. jandarmeriei jantă (auto) japonez, pl. japonezi jar jardinieră, pron. -ni-e-

187

jarg6n, pl. jargmine jartiern, pron. -ti-ejasp jaz, pron. jaz

jftniţă

jăratic

jneapăn,

jiu-jft~u, jivfnă,

jivraj

ind. pro. I ,.;g..

pl. jnepeni pl. jnepenf~uri joagăr, pl. joCtgăre joardă, pl. joarde joben, pl. jobcnuri jocheu, pron. jo-cheu joi, arC. joia jnepenfş,

jărăgai jăruf,

pron. jlu-ji-ţu pl. jivfne

~i

3 pl.jăruiesc

jecmăneaIă jecmănf

jefuf, ind. prcz. I sg.. ~i 3 pl. jefuiesc; conj. jefuiască jeg jelanie, pron. -ni-e; gcn. jelar.iei jeIeu, pl. jeleuri jelf jeluf, ind. prcz. 1 sg. ~i 3 pl. jcluiesc: conj.jcluiască

jerseu, pl. jcrseuri ,~i jersee jertfă, pl. jertfe jertff jgheab, pl. jghcâburi jicl6r, pl. jicloare jigani~, pron. -ni-e; gcn. jigftniei, pl. jigrmii jigări

jignf jig6die, pron. -di-e; g.cn.jig6dici jOav jiIetcă, pl. jilctci jfmblă

jinduf, ind. prez. l ."g. ~l 3 pl. jinduiesc; con). jinduiască

joimăriţă

joimfr (2 sil.) pl. jonci joncţiune, prun. -ţi-u­ jongler jonglerie, gen. jonglerfei jos j6snic joule, prun. glul .~i jul jovial, prun. -vi-al jubileu, pl. jubilee, pron. -le-e (nu: -Ie-ic) jubiliar, pron. -Ii-ar jucărie, gen. jucărfei jucărioară,pron. -ri-oajucăUş, pl. jllcă(j~i, r jucă(j~ă, pl. j6ncă,

jllcăU~e

jude judeca judecată, pl. jUdedţi

jir jirebie, pIOn. -bi-e; gen. jircbiei

pl. judeţe judiciar, pron. -ci-ar judici6s, pron. -ci-os jugastru, pl. jllga~tri juisa, pron. jll-ijujeu, pl. jlljeie jumard, pl. jumftri

jitărf

jumătate

jftie,pron. -ti-e; gen.jftiei jitnicer

juncă,

jfntiţă

jintuf, ind. prez. l .'g. ~i 3 pl.jintuicsc; conj.jintuiască

jintuiaIă

judeţ,

jumulf, ind. prcz. 1 sg. ~i 3 pl.jumlllesc pl. junci

188

juneţe

junghi (1 sil.), pl. junghiuri junghia, pron. -ghi-a; ind. prez. 1 sg. junghii, I pl. junghiem, pron. -ghi-em; ger. junghiind junghietură, pron. -ghi-ejunfncă,pl.juninci (2 .'IiI.) juni6r (Sport),pron. -ni-or juntă, pron. hunjupân

kantian, pron. -ti-an kantianfsm, pron. -ti-akieselgur, pron. chiz kilocalorfe, gen. kilocaloriei kilogram kilogrammetru kilolftru kilometraj kilometru, pl. kilometri kilowatt, pl. kilowâţi

jupâneasă

kilowatt-6ră

jupuf, ind. prez. 1 sg. jllpoi, 3 sg. ~i pl. jupoâie; ger.jupllind

kript6n

jupuiaIă

jupufre jura~ic

jurământ, pl. jurăminte

jurisconsult jurisdfcţie,pron. -ţi-e; gen.jurisdicţiei

jurisdicţionaI,

pron. -ţi -0juriu, pron. -rlU jurnal, pl. jllrnâlc juruf, ind. prez. I sg. şi 3 pl.juruicsc

justeţe

justifica, ind. prez. 3 sg. ~i pl. justffică prun. -ţi-ajustfţie, pron. -ţi-e; gen. justiţiei juvăţ, pl. juveţe juvenfl juxtaliniară !;ii juxtalineară, pron. j, -ni-a- .~i -ne-ajuxtapozfţie, pron. j, -ţi-e; gen. juxtajllstiţiabil,

pozfţiei

juxtapune, pron. j juxtapus, pron. j juxtă, pron. j

K,cit.ca kakf kaIiu,pron. -nu

L, cit. le (În simboluri .~i: el) labă, pl. hibe labiaI, pron. -bi-al labiat, pron. -bi-at labfl labiodental, pron. -bi-olabiovelar, pron. -bi-olabirfnt, pl.labirfnturi laborat6r, pl. laborato:ire labori6s, pron. -ri-os lacăt, pl. l:icăte lacrimă, pl. l:krimi lacrimogen lactee,pron. -te-e (nil: -te-ie) lact6ză

lacustru, pl. lacu~tri lagună, pl.lagune lai, adj.. f. hiie laic, pron. la-ic laiciza, pron.la-ilaitmotiv, pron. lait-mo-; pl. laitmotive lama (preot budist) lamă, pl. lâme lamelibranhiat, pron. -hi-at lamentaţie, pron. -ţi-e; gen.lamentaţiei lamin6r, pl.laminoare

189

IMăf,

ind. prez. l .'ig. şi 3 pl.Iăfăiesc .~·i Iftfăi; conj.Iăfăiască ~i Iftfăie lrucer, pron. Iă-i- ~i liivicer li1mâie li1mpa5, pl. lămpaşe H1ncier, pron. -c i -er Iărmuf, ind. prcz. l .'ig. ~i 3 pl.

lampagfu, pl. lampagfi lampa~, pl. Iampasuri himpii, pl. lămpi (1 sil.) lampi6n,pron. -pi-on lancasterian, pron. -ri-an lance, pl. Iănci (J ..;il.) lanceohit, pron. -ce-olantemii, pl. lanterne laohiltii laoparte lapislazt11i (5 si\.)

Iărmuiesc; conj.Iărmlliască

U1sa, ind. prez. J ."g. las, 2 sg. la~i; conj.lase Iă~aie, pl. Iăsdi .~·i leţcaie, pl. Icţcfti lă~tar, pl. lăstari

lapoviţă

lapsus, pl. lapsllsuri larghetto (Muz.)

Iă~tUn

liitura5, pl.

largheţe

larga (Muz.) lari, numai pl. (1 .,il.) laringaI laringe laringian, pron. -gi-an laringosc6p, pl. laringoscoape lascfv laş, pl. la~i; t: la~ă, pl. la~c latifundiar, pron. -di-ar latift1ndiu, pron. -dT u lMum, art.latura; pl. laturi laureat, pron.la-ll-re-at lavab6u lavaliem, pron. -li-elavandi1, pl.lavande laviţă, pl. laviţe lavoar, pron.la-voar lazaret,pl.lazarete .~ilazareturi şi

pl.

Iătura~ă,

pl.

Iăutar,pron.Iă-u-

IMtii, pron.Iă-u-; pl. lăute IMză, pron. Iă-u­ lână,gen.lanii,pl.lâlli ,,1ânaoiJor" lânii,gen. Hlnii,pl.linuri "varietăţi de lână"

lâncezeaIii lângoare, v.lingoare lem, pl. lefuri leagi1n, pl. lcagănc leah "polonez", pl.le~i leal, pron.lc-al lec1ndru, pron. le-anleap~, v. lepăda Iăcri­

mează

H1crimioam, pron. -mioa-ră Ulcul, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. Iăcuiesc; conj.Iăclliască

f.

liitUri, nllmui pl. liiuda, pron.Iă-u­ Iăudm6s, pron. lă-ll­ IMntric, pron.Iă-un­

Hlciituşi1rfe, gen.lăcătuşărfei

liicrima, ind. prez. 3 ..;g.

Iăturaşi;

Iătura~e

leapşii, pron.leap-şă

Ieăsii, pl.

Iese

leaţ, pl.leaţuri

lebădii, pl.

lebede

lebiirvurşt

li1ct1stii, pl. lăcuste

lectfcă

lMlţă, pl.Iădfţe

lecţie,

190

pron. -ţi-e; gen.

lecţiei

leţcaie, v.Iăscaie

lecuI, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. lecuiesc;

leucă,pron.leu-că

conj.lecllia'\că

leucemfe, pron.le-lI-; gen. leucemîei leucocftli, pron. le-uleuc6m, pron.le-uleucoree, pron.le-lI-, -re-e (nu: -rc-ie) leuş6r, pron. le-lI-: pl.lcllşari .~i leiş6ri leuştean, pron. le-lIşleva (monedă), pl. lcve

lefegIu, pl. Icfegfi lefterie, gen.leftcrfci legaţie, pron. -ţi-e; gen. legaţiei legământ, pl. legămfntc legăna, ind. prez. 1 .'g.leagăn .~i legăn, 2 sg. legcni, 3 sg. ~i pl. leagănă: conj.legene leghe, pl. leghc legislaţie, pron. -ţi-e; gen. legislaţiei legitim legitimaţie, pron. -ţi-e; gen.legitimaţici legiuf, ind. prez. l ...g. şi 3 pl.legiuicsc; conj. legiuiască legumă, pl. legume lehamite leIt, pron.le-it lejer lenaj, pl.lenajuri leneş, pl. leneşi; f leneşă, pl. lene~e

levănţfcă

lexic6n, pl.lcxicoane leziune, pron. -zi-lIlezmaiestate liană, pron.li-aliant, pron.li-ant libaţie, pron. -ţi-e; gen.libaţiei libeluH1,pl.libelule liberalfsm lfber arbftru Ifber-cugetlit6r, pl.lfber-cllgetăt6ri lfber-profesionfst, pron. -si-o-; pl. lfber-profesionf~ti

lenjereasă

lfber schimbfsm libertinaj libret, pl. librete

lenjerie (nu: lingerie), gen.lenjerfei lenjuri, numai pl. lento leoaică, pron. -oai-

lfcrulicăr!, ind. prez. 3 sg.licăreşte licean, pron. -cc-an licenţia, pron. -ţi-a: ind. prez. 3 ...g.

leoarcă, pron.leoar-că

leonfn, pron.le-oleopard, pron.lc-o-; pl.leoparzi leorcM, pron.leor-; ind. prez. J sg. ~i 3 pl. leorcăiesc şi learcăi; conj. leorcăiască

pl.licenţiază,

şi

1 pl.licenţiem,pron.

-ţi-em; ger.licenţifnd

liceu, pl. licee, pron. -cc-e (nu: -ce-ie) lichefia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 . . g. şi pl.lichefiază; ger.lichefifnd lichen, pl. licheni lichId, pl. lichfde lichi6r, pron.li-chior; pl.lichi6ruri

.'fi learcăie

leorpM,pron.leorlepăda, ind. prez. 1 ...g. lepăd, 3 sg. şi pl. leapădă; conj.lepede leprozerie, gen.leprozerfei lesne leşIn, pl. leşfnuri leşina, ind. prez. 1 sg.leşfn, 3 ...g. şi pl.

licitaţie,pron. -ţi-e; gen.licitaţiei

licurici lider (nu: kader) lied, pron. lid ligament, pl. ligamente

leşfnă letopiseţ, pl.letopiseţe

191

lighean, pron. -ghean; pl. lighene lighioană, pron. -ghi-oa-; pl.lighioane lihnft liliac, pmn. -Ii-ac; pl. lilieci liliacee,pron. -li-a-ce-e (nu: -ce-ie) liliachfu, pron. -Ii -aliman, pl. limanuri limbaj, pl. limbaje lfmbă,pl.limbi lfmfă,

pl. Ifmfe pl.l!monadc limonagiu, pl. limonagfi limpezfş, pl. limpczfşuri limuzfnă, pl. limuzine limonadă,

lfndină

lineal,pron. -ne-al linear (.,rectiliniu", Mat.),pmn. -ne-ar linearitate, pron. -ne-aHnge-blfde lingoare Iji lângoare lingual, pron. lin-gual Hngurn, pl. linguri lingur6i, pl. linguroaie linguşeală linguşf, conj.linguşească

lingvfst lingvfstică, gen. lingvisticii liniar "din linii", pron. -ni-ar linioarn, pron. -ni-O
linşaj,pl.linşaje

Hnte, gen. lfntei Hntiţă, pl. lfntiţe linţ6liu, pron. -nu linx, pl. lincşi lfotă, pron. li -0lipă( ind. prez. I .'ig. lfpăi, 3 sg. lfpăie

lipfci lipfe lipitoare (Zool.), pl. lipit6ri lipovean Hpsă, pl. lfpsuri lipsf, imper.lipseşte lirism lfşiţă, pl. lfşiţe literal "cuvânt cu cuvânt" literar lftern, pl. lftere; art. lfterele litiază
locotenent locş6r Iji locuş6r locţiit6r, pron. -ţi-ilocuf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. locuiesc; şi

conj.locuiâscă

pl.

locuit6r

192

locuţiune, pron. -ţi-u­ locvoce, adj. invar. 16den loess, pron. lăs logarftm, pl. logarftmi 16gidi, gen. logicii logician, pron. -ci-an

lumina, ind. prez. 3 sg.

şi

lumfnă,

pl.lumfni pl. luminătoare luminescent, pron. sce luminescenţă, pron. sce

luminăt6r,

luminfş, pl.luminfşuri

log6dnă

luminfţă, pl.luminfţe

logoree,pron. -re-e (nu: re-ic) 16gos, pl. l6gosuri loial, pron. lo-ial 16itrll, pron. loi-tră 16jă, pl. loji lonjeron, pl. lonjermlne lomietă, pron. -nie-tă lomi6n, pron.lor-nion 16tcă, pl.lotci loterie, gen. loterfei 16to loţiune, pron. -ţi-u­ lozfncă, pl. lozfnci (2 sil.) lua, pron. lu-a; ind. prez. J sg. şi 3 pl. iau, 2 sg. iei, 3 .5g. ia, J pl. luăm, pron. lu-ăm; m.m.c.perf. luasem, pron.lu-a-; con}. ia; imper. ia; ger. luand; part. luat Im1re-amfnte, pron.lu-a-

luminozitate lumpenproletariat, pron. -ri-at lunatic lunea, v. luni luneca, ind. prcz. 3 .'ig. şi pl. liinecă lunecuş,pl.lunecuşuri lunguieţ,pl.lunguieţi, f.lunguiaţă,pl. ltlllguieţe

luni, art.lunea luntre, pl. luntre luping (nu: looping) lustragfu, pl.lustragfi lustrfn lustru lustruf, ind. prez. J sg. şi 3 pl. lustruiesc; con}. lustruiască lustruială

lutercmfsm luteţiu, pron. -tIU lutru lux (Fiz.), pl. lucşi luxaţie, pron. -ţi-e; gen.luxaţiei luxuriant, pron. -ri-ant

lubeniţă

librifiant, pron. -fi-ant luceatm', pron. -cea-; pl. luceferi lucernă,gen.lucernei

lucf, con}. lucească luci6s, pron. -ci os luciu, pron. -clU lucra, ind. prez. 1 lucreze lugojeana (dans) h1jer, pl. lujeri lulea lumânare lumen

pl.

luminează

M, cit. me (în simboluri, abrevieri .~g.

şi:em)

lucrez; con}.

macadcim, pl. macadamuri macagfu, pl. macagfi macaragfu, pl. macaragfi macat, pl. macaturi macaz, pl. macazuri macedoromân

193

maccraţie, pron. -ţi-e; pen. maecrâţiei machia, pron. -ehi-a: intf. prez. 3 .<;g. ~i pl. machiază, l pl. machicrn, prun. -chi-em: per. machifnd machiaj, pron. -chi-aj: pl. machiaje machiavelic, prun. -ehi-amachior, pron. -ehi-or macrobi6tic, pron. -bi-omacroc6sm madipol6n madrep6r, pl. madrepori madrigal, pl. madrigjle ,~j madrigaluri maestrd, pron. ma-csmaestru, pron. ma-es-: pl. mac~tri magazimij magaziner magherniţă, pl. magherniţe maghiar maghinln magician, pron. -ci-an magiun magnet, pl. magncţi magnetfsm magnetft magnet6u magnczft magneziu, pron. -ZIU magn6!ie, pron. mag-no-li-c; gell. magn6lici mahala, pl. mahalale maharajah mahomedan mai (luna); dar: I Mai maia, pl. maic!c maidan, pron. mai-dan: pl. maidane mai demult "odinio"tră" mai de mult ,.de mai mult timp" maiestate maiestu6s, pron. rna-ies-tu-os mai-marele

maioneză,

pron. ma-iomaiou, pron. ma-iou maistru, pron. mais-tru; pl. mai~tri majă, pl. măji majolfcă

majord6m majusculă

malac6f, pl. malaeoMc .~i malae6furi malal-tft malaiez malaric,pron. -ri-e; gen. mahirici malax6r. pl. malaxoarc maldăr

maleabil, pron. -le-amalignitate, pron. -lig-nimaliţi6s, prun. -ţi-os maliţiozitate, pron. -ţi-o­ malţ

malvacee, prun. -cc-c (nu: -ce-ic); pl. malvacce mamifer mancă, pl. mancc manciurian, pron. -ciu-ri-an mandarfnă

mandfbulă mandolfnă mandmg6ră

(Bot.), pl. mandragore manechfn, pl. manechfne manej, pl. manejuri mangaI, (vase) pl. mangaluri manganft, pl. manganfţi maniac, pron. -ni-ac manichiură, prun. -chiumanierat,pron. -ni-cmanieră, pran. -ni-cmanifest, pl. manifeste manifesta, ind. prez. 3 sg. ~l pl. manifestcază (la demonstraţii) manifesta, ind. prcz. 3 sg. ~i pl. manifestă "prezintă"

maimuţă

194

manifes~ţie,

pron.

-ţi-e;

gen. mani-

marmoraj, pl. marmoraje marmorean, pron. -re-an mru-murn, pl. marmllri

festaţiei

manfla mani6c,pron. -ni-oc manometru, pl. manometrc mansw-cU1, pl. mansarde manşă, pl. manşe manş6n, pl. man:jOane man~, pl. mantale mantie, pron. -ti-e; gen. mantiei mant6u, pl. mantollri manual,pron. -nu-al; pl. manuale manufactUrn, pl. manufacturi manufacturier, pron. -ri-er manuscris, pl. manuscrfse mapam6nd, pl. mapamonduri mapă, pl. mape 1tUlI"limă, pl. marame

mar6 marochfn marochinWie, gen. marochinărfei marsupial,pron. -pi-al; pl. marsupiali marşn1t, pl. marşrute mru-tie, pron. -ti-e; dar: X Martie martingală, pl. martingale martiraj, pl. martinije mw-ror marţ (la jocul de table) marţi, art. marţea marţial, pron. -ţi-al marxfsm-Ieninfsm masaj, pl. masaje masă (de oameni), pl. mase masca, ind. prez. 3 sg. şi pl. mas-

maramureşean

marasm

chează

marat6n marca, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. marchează marcaj, pl. marcaje marcasft marcă, pl. mărci marchfz, pl. marchfzi marchizet marco~j, pl. marcotaje mw-e, adj., gen. f. marii; pl. m. şi f. mari mw-e-Iogot1t mw-e-v6rnic maree, pron. -re-e (nu: -re-ie); pl. maree mart11,gen. mrlrfii;pl. mrlrfuri margaretă (t1oare) marginalia,pron. -li-a margine, art. marginea; pl. margini marionetă,pron. -ri-omarftim

mascaradă, pl.

mascanide

mascul maseză

masfv, subst., pl. masIve maslu, pl. masluri !;Oi mas le mas6r masticaţie,pron. -ţi-e; gen. masticaţiei mastoidftă, pron. -to-imaşinaţie, pron. -ţi-e; gen. maşinaţiei maşfnă-unealtă, gen. maşfnii-unelte; pl. maşfni-unelte maşinfsm

maştehă !;Oi maştern matahală, pl.

matahale pl. mătci matematică, pl. matematici matematician, pron. -ci-an material, sub.'it., pron. -ri-al; pl. materiale materialfsm,pron. -ri-amatcă,

marmeladă

195

măgăoaie

materializa, pron. -ri-amaterie, pron. -ri-c: gen. materiei matineu (spectacol), pl. matinee, pron. -nc-c (nu: -nc-ic) matisa matostat, pl. mato . . lâte matriarhat, pron. -tri-armatrice (l\lat.). pl. matrice matrice "utcr" matricolă, pl. matrÎColc matrimonfal, pron. -ni-al

măgăriţă ,~i măgăriţă 11"~gurd, pl. mdguri mruesm,: pmn. mă-ies-; gen. măies­ trîei măiestrft, pron. mă-iesmăiestru, pl. ll1~lic~tri, f. măi:istră, pl. muiestrc mălai măI ru aş mălăieţ

mă1fn

matriţer

matr6z, pl. matrOzi matur, f. matură maturaţie, pron. -ţi-e; gen. maţe- frf pte

mă1ură !;ii mălură mănăstire .~i mânăstfre

măn!bc, v. mfmca (2 sil.), pl. mănunchiuri mănuşă, pl. munu~i

maturaţici

mănunchi

maţe-goale maţe-pestrfţe

mănuşărfe,

maur, pron. mu-ur; f. mauru mausoleu, pron. ma-u-; pl. mausolcc, pron. -Ic-c (nu: -Ic-ie) maxim, sub ... t. maximum, adv. mazagran, pl. l1laz~l1:!rânuri .~j muzugrâne

mărâr

mazăre, numai sg.: ,!;!cn. mazării

mărgeluşă,

mazll

mărginaş,

mazurcă,

mărăcine,

mărăciniş,

pl. mărăei ni pl. mărăcinl~uri

mărgăritar (perlă),

pl.

mărgăritare

mărgea !)'i mărgfcă mărgean

pl. mărgelt1~e pl. mărginaşi, f.

mărginâ~ă,

pl. mărginâ~e mărşăluf,

ind. prez. J ,'1g.

şi

3 pl.

mărşăluiesc

măcarcă

măcăf, ind. prcz. 3 sg. ~i pl. micăic măcăleandru, pron. -că-lcan-; pl. măcălCndri

măceaşă,

pron. -ce41-; pl. măcc~c

măcel,

măruntaie, Tlumai măscărfci (3,... i1.) măsea

măselariţă măslfn

măcinfş,

măslfnă

pl. măcinl~uri pl. muciuci

măcriş

pl.

mărunţiş

pl. măccluri măceş, pl. măcc~~i măciucă,

mănu~ărlei

mărfâr

pl. mazurci

măcar

gen.

măslinfu măsluf,

mădular,

pl. mădubrc măduvă, gen. miduvei

ind. prcz. J sg. şi 3 pl. con}. măsluiască; ger.

măsluiesc; măslUind

196

măsura, măt:ani~,

ind. prcz. l sg. măsor pron. -ni-c; gen. mătaniei, pl.

gen. m[lrşăv[ei pl. mâţi~6ri

mârşăvfe,

mâţ:iş6r,

mâzgă

mătănii

mătase, gen. mădsii: (sorturi) pl. mă-

mâzgălf,

tăsuri

ind. prez. l ,'ig.

~I

3 pl.

mâzgălesc

mâzgăli tUră

miÎtuîd, pl. mituri mătur6i, pl. măturmlie mătUşă, pl. mătu~i

meandru, pron. mc-an-; pl. meandre meat (Anat.), pron. me-at; pl. mcâturi mecanică, gen. mecanic ii mecanicfsm mecanfsm, pl. mecanisme meci (J sil.) (nu: match) medâIie, pron. -li-e; gen. mcdâliei medali6n,pron. -li-on medial, pmn. -eli-al median, pron. -eli-an mediantă (Muz.),pron. -di-anmediat6r, pron. -di-a-

măzăriche

mâi, v. mânca mSie, \1. m[mea mSine, pron. mfli-ne mâna, ind. prez. 3 .'ig. ~i pl. mină; con). mine mSnă, pl. mâini mânăstfre, v. mănăstIre mânătarcă, pl. m[mădrci mânca, ind. prez. 3 .'ig. ~i pl. mănincă, l pl. mândm; ger. mfindnd mândreţe, gen. mfmdreţi i mândru, pl. mindri mânea, Înd. prc/. l .'ig. m[li ::.'i mân; conj. miie ,~j mină

mediaţ:ie,pron. -di-a-ţi-e; ,~cn. mediaţiei

medicament, pl. medicamente medicâţie,pron. -ţi-e: gen. mcdidţici medico-farmaceutic medico-legaJ medico-militir mcdico-sanitar medico-veterinar medie, pron. -di-c; gen. medici medieval, pIOn. -di-emediocru, pron. -di-o-; f. mediocră meditat6r meditaţie, pron. -ţi-e; gen. meditaţici mediteranean, pron. -ne-an mediu, pron. -diu megalft, pl. megalîţi megalomanfe, gen. megalomaniei megateriu, pron, -rIu megieş, pron. -gi-eş; pl. mcgieşi meglenoromSn mei melanc6lic melancolfc, gen. mclancolîci

manecă

mângâia, pron. -g[l-ia; ind. prC7. I .'ig. mingfli, 3 ,'ig. ~i pl. mângâie,pron. -gâ-ic; ger. m[mgâfnd mângâiere mânia, pron. -ni-a; ind. prez. ISi!. minii mânjeală

mânjf, conj. mânjdscă mânji, v. mânz mântui, ind. prcz. I ,"-g. mântui, 3 .'ig. şi pl. mintuie mântuiâIă

mânuf, ind. prcz. l .'ig. şi 3 pl. mânuiesc; conj. mânuiască mânz, pl. mânji mâraf, ind. prez. 3 sg. şi pl. mirâie mârşav

197

mele şi meleu (Sport) melesteu, pl. melesteie

merin6s, adj. invar. merita, ind. prez. 3 .<;g. şi pl. merită merit6riu, pron. -riu meritu6s, pron. -tu-os mesager mesagerfe, gen. mesageriei mesaj, pl. mesaje mesean meseriaş, pron. -ri-aş Mesfa mesianic, pron. -si-amesteadln, pl. mesteceni mesteca mestecănfş, pl. mestecănişuri meşă, pl. meşe meşfnă, pl. meşfne

meli~

melodfe, gen. melodfei melodi6s, pron. -di-os mel6n, pl. meloane melopee, pron. -pe-e (nu: -pe-ie); pl. melopei membru, pl. membre (ale corpului) membru, pl. membri, art. membrii (persoane) memon1ndum memorial, pron. -ri-al; pl. memoriale mem6rie, pron. -ri-e; gen. memoriei mem6riu, pron. -riu memij, pl. menajuri menaja, ind. prez. 3 sg. şi pl. menajează, J pl. menajftm; ger. mcnajtlnd menajare, pl. menajftri menajerfe, gen. menajerfei menghină, pl. menghine menhfr, pl. menhfre meningian, pron. -gi-an

meşter-H1cătuş

metabolfsm metacarpian, pron. -pi-an metafizician, pron. -ci-an metaforă

metal, pl. metale metalofd, pl. metalofzi metaplasmă

meningftă

metastază

menfu, pl. menfuri mensual, pron. -su-al

metazoar, pron. -zo-ar meteahnă, pl. metehne

mentă

metempsih6ză

mentor

mete6r,pron. -te-or meteorft, pron. -te-ometeorologfe, pron. -te-o-; gen. meteorologIei meterez, pl. metereze metflic metfs met6c, pl. metocuri şi metoace

menţfne,

ind. prez. J sg. ŞI 3 pl. con). menţină menţiona, pron. -ţi-o­ menţiune, pron. -ţi-umenuet, pron. -nu-et (nu: -nu-iet); pl. menuete mercantilfsm mercurial, pron. -ri-al merge, ind. prez. 1 pl. mergem; con). menţin;

meargă

meridian,pron. -di-an; pl. meridiane meridional, pron. -di-o-

met6dă

metodfsm metraj, pl. metraje metron6m, pl. metronoame metr6polă

198

metr6u meu (nu: mieu) mezalianţă, pron. -li-anmezanfn, pl. mezanfne mereI, pl. mezeluri mezenter (Anat.) mezacarp mezoderm, pl. mezoderme mezoz6ic, pron. -zo-ic mezzo-f6rte, pron. me-ţo­ mezzo-sopn:ină, pron. me- ţo­ miasmă, pron. mi-asmiaună, v. mieuna

mied (lsiJ.) miel, pl. miei (al) mfelea (referitor la 10(0), pron. mi-e- (de ex. al (o) mielea om) mielfnă, pron. mi -emiercuri, pron. mier-; art. miercurea miere

miazănoapte

migrat6r

miazăzf

migmţiune, pron. -ţi-u(al) 1... lmfilea (referitor la 2000,3000 etc.), pron. mi-i- (de ex. al trei miilea om) mijf, conj. mijească mfjloc ~i miJl6c, pl. mIjloace ,~i mijloace "procedee, resurse, utilaje" mijl6c, pl. mijl6curi "talii" mijlocaş, pl. mijlocaşi, f. mijlocaşă, pl. mijocaşe mijlocfu miIeniu,pron. -nlu milesian miliamper,pron. -li-ammiliard, pron. -li-ard milionar, pron. -li -0militar militarism miliţian, pron. -ţi-an milfţie, pron. -ţi-e; gen. milfţiei miluf, ind. prez. 1 ,"g. şi 3 pl. miluiesc; conj. miluiască; ger. milufnd mimetism mfmică, gen. mfmicii

mica5fst, pl. mica~fsturi mfcă (Mineral.), gen. mfcii mic-burghez, pl. mic-burghezi, f. mic-burgheză, pl. mic-burgheze miciurinfsm microbian, pron. -bi-an microbiol6g, pron. -bi-omicrobiologfe, pron. -bi-omicroc6sm microfilm, pl. microfflme microf6n, pl. microfoane microfotoradiograffe, gen. microfotoradiograffei microlft, pl. microlfte micrometru (instmment), pl. micrometre microorganfsm microradioscopfe, gen. microrddioscopfei microsc6p, pl. microscO
mierlă

mierl6i, pron. mier-loi mieuna, pron. mie-u-; ind. prez. 3 sg. şi pl. miaună, pron. mia-umiez (J ,.,il.) migdală

micşora

mim6ză

micşunea

minaret, pl. minarete mincin6s

mfdie, pron. -di-e; gen.mfdiei

199

mindfr, pl. mindfre miner, slIbst. mineral minereu, pI. minereuri mfnge, gen. (unei) mingi (! sil.), pl. millgi (1 sil.) miniatural, pron. - ni-aminiarurl, prof: -ni-aminier, ad)..pron. -ni-cr mfnim, subst. mfnimum, adv. minister ministerial, pron. -ri-al mfniu,pron. -n'fu minotaur,pron. -ta-ur mintal mint6s minţf, ind. prez. / ...g. ~i 3 pl. mint; con). mfntă minuna, ind. prez. 3 sg. ~i pl. minunează minune minuscul minut, pl. minute minutar minuţi6s, pron. -ţi-os minuţiozitate, pron. -ţi-o­ mio::lrl,pron. mi-oamiocard, pron. mi -0miocardftă, pron. mi-omiocen,pron. mi-omiograf, pron. mi-o-; pl. miografe mi6p,pron. mi-op miopfe,pron. mi-o-; gen. miopfei miorcăf, ind. prez. 1 sg. miorcăiesc .~j miorcăi miorfţă,pron.

mi-oind. prez. 3 sg. ~i pl. miorlăie miozfnă, pron. mi -0mioz6tis, pron. mi-omira, ind. prez. 1 sg. mir, 3 sg. şi pl. mfră; con). mire miorlăf,

200

miracol miraj, pl. mirajc mfră, pl. mirc mireasmă

mi riametru, pron. -ri-amiriap6d,pron. -ri-a-; pl. miriapode mfrişte, pl. mfri~ti miroase ,.condimentc'·, numai pl. mir6s, pl. mirosuri mirosf, ind. prez. 1 ...g. miros, 3 sg. miroase, 3 pl. miros şi miroase; con). miroasă mirtacee, pron. -cc-e (nu: -cc-ie) mimf, ind. prez. J sg. şi 3 pl. miruiesc; con). miruiască miscelaneu,pron. sce; pl. miscelanec, pron. -nc-e (nu: -nc-ie) misionar, pron. -si-omisiune, pron. -si-umisogfn mister, pl. mistere misteri6s, pron. -ri-os misticfsm mistifica, ind. prez. 3 ...g. şi pl. mistffică mistificaţie, pron. -ţi-e; gen. mistificaţiei

mistrfe, gen. mistrfei mi stuf, ind. prez. / ...g. mfstui, 3 sg. şi pl. mfstuie, pron. -tu-ie mfşină "scobitură în dinţii ierbivorc1or" mişmaş mişuna, ind. prez. 3 ...g. şi pl. mi~ună mfting (nu.meeting) mitologfe, gen. mitologiei mitralia, pron. -li-a; ind. prez. 3 ...g. şi pl. mitraliază; 1 pl. mitraliem, pron. -li-em; ger. mitralifnd mitralieră, pron. -li-emitrali6r, pron. -li-or mituf, ind. prez. 1 ...g. şi 3 pl. mituiesc

mixt, pl. mic~ti (1 sil.); f mIxtă, pl. mIxte mIzer,ad). mizerie,pron. -ri-e; gen. mizeriei mlaştină, pl. mlaştini mlădia, pron. -di-a; ind. prez. l sg. mlădiez, pron. -di-ez, 3 sg. şi pl. mlădiază; ger. mlădifnd mI ădiere, pron. -di-emlădi6s, pron. -di-os mlădIţă, pl. mlădfţe moaşă, pl. moaşe mfJbfl, ad).. pl. mobfli; f. mobilă, pl. mobflc mobfl, .mbst., pl. mobile şi mobllllri m6bilă, subst., pl. mobile mobiliâr,pron. -li-ar mobilier, pron. -li-er mocăf, ind. prez. 3 sg. m6căie şi mocăieşte

model, pl. modele modelaj, pl. modehije moderato (Muz.) moderaţie,pron. -ţi-e; gen. moderaţici modernIsm modest, f. modestă m6dic "neînsemnat" modifică, ind. prez. 3 sg. şi pl. modifică modulaţie,pron. -ţi-e;

gen. modllhiţiei mofluz, pl. mof1uji şi mof1uzi mogâldeaţă

mohorf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. mohorisc; perfs. 3 sg. mohorf, 3 pl. mohorfrră; con). mohoniscă; ger. mohorand; part. mohorat m6ină, pron. P.1oi-nă molatic molau, f molftie m6lcom moldovean

201

moleculă, pl.

molecule

moleşeală moleşI,

con). moleşească ::. LJn. -ti-emolfăI, ind. prez. 3 sg. moletieră.

molfăie .~i

molfăieşte

molibden, numai sg. molfd m6lie,pron. -li-c; gen. moliei m6limă, pl. malime moHtvă moluscă,

pl. moluşte

momftie momeală,

pl. momeli (şi momele, în expresia: cu şoşc1e, cu ~ )

monăh

monârh mondial, pron. -di -al monedă, pl. monede monetărfe, gen. monetărfei monIsm mon6clu, pl. monacluri monocotiledonat monograrnă

monol6g, pl. monoloage l6guri monologa, ind. prez. 3

şi

mono-

.~'g. şi

monologhează

mon6m, pl. monoame monoteIsm monstru6s, pron. -stru-os monstruozitate, pron. -stru-omontaj mont6r montUră

monument, pl. monumente mops (câine), pl. mopşi morat6riu, pron. -riu; pl. moratarii morbld mordănt, pl. mordanţi

pl.

mucegM, ind. prez. 3 . . g. mucegăie~te; con). mucegăiască

morfofiziologle, pron. -zi-o-; gen. morfofiziologiei morgana (În expr. fata morgana) morfşc~, pl. mori~ti mormM, ind. prez. I . . g. marmăi, 3 ....g. ~i pl. marmăie, pron. -mă-ic mormruâl~, pl. mormăieli mormant, pl. morminte

mucezeâl~

muchie, pron. -chi-e; pl. muchii .~i muche, pl. muchi muchier, pron. -chi-er muciIagiu, pron. -glu muezln, pron. mu-c- (nu: mu-ie-) mugi, ind. prez. 3 . . g. muge~te mugur muia, pron. mu-ia; ind. prez. J ~i 2 . . g. moi. 3 . . g. şi pl. moaie, J pl. muiem, 2 pl. muiaţi; ger. muind muieratic muiere mujdei mulaj, pl. mulaje multinaţionaI, pron. -ţi-o­ multiplicaţie, pron. -ţi-e; gen. multi-

morte~

mortier, pron. -ti -er şi mortieră, pron. -ti-emortificaţie, pron. -ţi-e; gen. mortificaţici

mortuar, pron. -tu-ar mosc moschee, pron. -che-e (nu: -che-ie); pl. moschci m6stră

moş,pl. mo~i

plicaţiei

moşle, gen. mo~iei

pron. -~i-er m6to, pl. motauri motocompres6r, pl. motocompresmire motomecanizare motonav~, pl. motomlve mot6r, adj., pl. motari mot6r, .<;ub. . t .• pl. motoare motrice, adj. moţăI, ind. prez. I . . g. maţăi, 3 . . g. ~i pl.

multiş6r,

moşier,

m6ţăie

mo~âl~

pron. -ţi-o­ pron. -ţi-u­ movfi~, pl. movf1e mozaic, ad) .• pron. -za-ic mozafc, . . ub . . t.. pron. -za-ic; pl. mozaicuri mreaj~, pron. mrea-jă; pl. mreje mrean~,pron. mrea-nă; pl. mrene muced mucegai

pl. multi~ari (nu: mulţi~ari)

mulţumf

mulţumit6r

mumle, pron. -mi-e; gen. mumiei mumifica, ind. prez. 3 . . g. ~i pl. mumifică

muncel, pl. muncele municfpiu, pron. -PIU munlţie, pron. -ţi-e; gen. muniţiei murătUră

murdar

moţionâl,

mureşean

moţiune,

muribund mUrmur, pl. murmure murmum, ind. prez. 3 sg.

~i

pl.

murmură

murseca, ind. prez. 3 . . g. şi pl. mursccă murul, ind. prez. I sg. şi 3 pl. muruiesc; con). muruiască muruiaI~

musaca

202

musafir muscal muscel, prun. see; pl. musee]c muschetar (nu: mu~ehct~ir)

N , cit. ne (În simboluri ~i: en) nacelă, nadă,

pl. naeele pl. naue "momeli", nadc

,~i năzi

"Înnăclituri"

muscMtă

muscular (nu: mu~chill"lr)

nadfr (Astron.)

musculatură

nai

muscul6s

naivitate, pron. na-inalbă, pl. milbe namilă, pl. namile nanchin naos, pl. naosllri naraţiune, pron. -ţi-ll­ nară, pl. nări narcfsă, pl. narclse narghilea, gen. narghilclci, pl. narghilele nall, pl. naSl1ri nasture naşă, gen. na~ei, pl. mi~e nataţie,pron. -ţi-e; gen. natâţiei natriu, pron. -trlu

muselfnă

mustaţă, pl. musdţi mustra, ind. prez. 3 sg. ~i pl. mustră mustuf, ind. prez. 1 ,'>g. şi 3 pl. mustllicsc; conj. mustuiască muşca, ind. prcz. 1 sg. muşc, 2 sg. muşti; conj. mu~tc muşchi (J ,,>il.) muşeţel muşiţă muşterfu,

pl. mll~terfi prun. mu~-tiuc; pl. mu~tiueuri muştruluf, ind. prez. J sg. şi 3 pl. mll~trlllllicsc; conj. mll~truluiasd muşurof, ind. prez. J ,"g. ~i 3 pl. 11111~uroiesc; con}. mu~uroiască muşur6i, pl. l11u~uroaic mutaţie,pron. -ţi-e; gen. l1111taţici muştiuc,

naturaleţe

naturalfsm naţional, pron. -ţi-o­ naţionaHsm,pron. -ţi-o­ naţionalitate,

pron. -ţi-o­ pron. -ţi-o­ naţiune, pron. -ţi-llnaufragia, pron. na-ll-, -gi-a; ind. prez. 3 sg. ~i pl. nallfragiază, 1 pl. nallfragiem, pron. -gi-em; ger. nallfragifncl naufragiu, pron. na-lI-, -glll; pl. nallfnigii nautic, pron. na-llnautfl, pron. na-lInavă, pl. nave naviga, ind. prez. J sg. navighcz, 3 ,'>g. ~i pl. navigheâză navigaţie, pron. -ţi-e; gen. navigâţiei

muteşte

mutfsm mutual, pron. -tu-al mUţenie, pron. -ni-c; gen.

naţionalizare,

muţenici

muţunache muză

muzeologfe, pron. -zc-o-; gen. mllzcologfei muzeu, pl. muzee, pron. -ze-e (nu: -ze-ic) muzică, gen. muzicii muzician, pron. -ci-an

203

nhuf, ind. prez. / sg. şi 3 pl. năzuiesc; conj. năzuiască nhufnţi1, pl. năzuinţe nea, art. neaua, pron. nea-ua neab~t, pron. ne-a-

nazal nazofaringiăn,

pIOn. -gi-an

n~bMăi,pl. n~b6c "imitaţie n~Hfi,

de piele de antilopă" ind. prez. 3 .~g. năclăieşte; conj.

năclăiască

neănt,pron.ne-ant

n~d~jduf,

ind. prez. / .~g. şi 3 pl. nădăjduiesc; conj. nădăjduiască

neaoş,

pron. nea-oş, pl. neaoşi; f. pl. neaoşe nebunatic necaz nec~jf, conj. necăjească necheza, ind. prez. 3 sg. şi pl. neaoşă,

n~dejde n~duf n~duşeaI~ nMuşf,

conj. năduşească

nMram~,pl. năfnime

nechează

n~gam

necondiţionat,

pron. -ţi-o­ necrol6g, pl. necro16guri necromanţfe, gen. necromanţfei

nrumf, pron. nă-i­ nm6c~, pl. năluci nmtete, pl. nămeţi nmt61, pl. năm6luri

necr6pol~

nectar nec6m

nănaş~,pl.nănaşe

n~past!, pl. năpaste şi năpiÎşti

necurnţ6nie,

n~p~stuf,

ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. năpăstuiesc; conj. năpăstuiască

necuviincios, pron. -vi-in-cios

năpârst6c

necuvifnţi1

năprasnic

nw-av, pl. năravuri nArl1vaş, pl. nărăvaşi; f.

nedeie nărăvaşă,

nedelicateţe

pl.

nedezlipft

nărăvaşe

nedezminţft

nMuf, ind. prez./ sg. nărui, 3 sg. şi pl. niÎruie nhmfe, gen. năsălfei

nedumerit nefIfnţi1

nhtn1şnic

nMt n~vaI~ nb~df n~v6d,pl.năvoade nhărf,

pron. -ni-e; gen. necu-

răţeniei

ind. prez. 3 sg.

năzare şi

năzăreşte

nbbatie,pron. -ti-e; gen. năzbatiei nhdrnvăn

nhdrnvănfe, gen. năzdrăvăniei

negativfsm negaţie, pron. -ţi-e; gen. negaţiei neghfn~, gen. neghinei negiobfe, pron. -ghio-bi-; gen. negţlio­ biei neglija, ind. prez. 3 .~g. şi pl. neglijează, 1 pl. neglijăm; ger. neglijând neglijent neglijeu, pl. neglijeuri

204

negocia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 . . g. ~i pl. negociază; I pl. negociem, pron. -ci-em; ger. negocifnd negociere, pron. -ci-eneglis negust6r negustorie, gen. negllstorfei neidentificabil, pron. ne-ineiertat neîm ... (în tempo lent) şi ne-m .. (în tempo rapid) neîmblânzit neîmpăcat

neîmplinft neîn ... (în tempo lent) tempo rapid) neînceplit neîncetat neînchipuft neîncredere

şi

ne-n ... (în

neîntârziat neîntemeiat neîntinat neînt6rs neîntrecut neîntrerupt neînţeleg~t6r neînţelegere

neînţeles

neînvfns nelal6cul (s~u, lui ctc.) nemaiauzit nemaiavând nemaiîntâlnit nemaipomenit nemaiştifnd

nemaivuând nemaivulit nemernic nemulţumf neobişnuit, pron. ne-oneoclasicfsm, pron. ne-oneofalfn~, pron. ne-oneofft,pron.ne-o-

neîncrezăt6r

neîndemânare neîndemânatic neîndemW neîndestuU1t6r neîndoielnic neîndoi6s neînduplecare neînduplecat neîndur3re neîndumt neîndumt6r neînfrânt neînfricare neînfricat

neogţ6c,pron.ne-o­

neolatin, pron. nc-oneolftic, pron. ne-oneologfsm, pron. nc-one6n,pron. ne-on neosalvarsan, pron. ne-oneoz6ic, pron. ne-onepierit6r nepotism nepricopsft neptunian (Geol.),pron. -ni-an neptunfsm (Geol.) neptt1niu (Chim.), pron. -nTu neputinţă, pl. neputfnţe

neînfricoşat neîngrădit

neîngrijf neîngrijfre neînsemnat

ner6d neroz{e, gen. nerozfei pl. nervuri

neînsufleţft

nervt1ră,

205

nesq nesăţi6s,pron. -ţi-os

nestemată neştifnţă

netezf neto neţărmurft

neţesălat neumă, pron. neuneurastenic, pron. nc-uneuroar.emfe, pron. ne-u-ro-a··; gen. l1euroa;lemfei neurochirurgfe, pron. ne-u-; gen. neurochirurgfei neurol6g, pron. ne-uneur6n,pron. nc-uneutralitate, pron. ne-uneutr6n,pron. neuneutru .~i neutru, pron. n~-u­ nevăstUică, pl. nevi:isttiici nevof, ind. prez. J ."g. ~i 3 pl. nevoiesc; canj. nevoiască

nici odată (nici odată, nici acum) nici o dată (nici o dată, nici de două ori) nici un, ă(~i. nici una, pr. nici unul, pr. nicovală, pl. nicovalc nihilfst nimb, pl. nfrnburi nfmeni .~i nfmenea nimerf nfmfă

nimfc nimicft ni6biu (Chim.),pron. ni-o-blll nfscai !ji niscai niscaiva nisfp nisip6s nfşă, pl. nf~e nfşte

nitam-nisam

nevoiaş

nitrocelul6ză

nev6ie newton, pron. nlu-ton nezdruncinat nicăieri .~i nicruerea nichelaj, pl. nichclajuri nicicând (2 ",il.) "niciodată" nici când (nici când a venit) nicicât (2 ..,-il.) "deloc" nici cât (nici cât negru sub unghie) nicicum (2 .'iil.) "deloc" nici cum (nici cum ai spus) nicidecât (3 ",il.) "deloc" nici de cât (nu vorbe~te nici de cât a suferit) nicidecum (3 .'iil.) "deloc" nici de cum (nu vorbc~te nici de cum a ver.it) nici o, adj.

ni troglicerfnă nituf, ind. prez. J ....g. ~i 3 pl. nituicsc; canj. nituiască nivel "înălţime, stadiu", pl. niveluri nivelă .~i nivel (instrument), pl. nivele niznai noaten,pron. noa-ten n6bil nobiliar, pron. -li-ar

niciodată

206

nobleţe

noctambul nodul, pl. noduli nodur6s noi, v. nou noian, pl. noiane noiembrie, pron. -bri-e nojfţă, pl. nojfţe nomina1fsm nonsens

noptatic noptierli, pron. -ti-enor n6rli, gen. nurorii; pl. nurori nord nord-american nord-est nord-vest nor6c, pl. normlce

numai de cât (a vorbit numai de cât a cheltuit) nu-mă-uita (Bot.) numerotaţie,pron. -ţi-e; gen. numero-

norocf,conj.noroceaseă

nunţiu, pron.

taţici

numism~t numism~tic numism~tică, gen.

numismatieii

nunţiat6rli, pron. -ţi-a-

-fiu; pl. nunţii pron. -ţi-al nurd, gen. nureii; pl. nurei nur6ri, v. noră nutreţ, pl. nutreţuri nutria (Zool.), pron. -tri-a nutrfţie, pron. -ţi-e; gen. nutrfţiei nupţi~,

nor6i norof, ind. prez. l sg. şi 3 pl. noroiese nor6s norvegian, pron. -gi-an n6stru, pl. noştri notari~t, pron. -ri-at notaţie, pron. -ţi-e; gen. notaţiei notorietate, pron. -ri-enot6riu,pron. -riu

nuvelă

nuvelfstic

noţiune,pron. -ţi-u-

nou, pl. noi; f.

nouă,

0, cit. o

gen. noii,pl. noi

n6uă,pron. no-uă

oacheş,

n6uăsprezece

pl.

oacheşi;

f.

oacheşă,

oaeheşe

(al) n6uăsprezecelea n6uăsute

nouăzeci nou-născut, pl. nou-născuţi noutate,pron. no-unuanţă,pron. nu-annubfl nucet, pl. nuceturi nucle~, pron. -ele-ar nucle6n (Fiz.),pron. -ele-on nucleu, pl. nuelee, pron. -ele-e (nu: -ele-ie) nug~, pl. nugale nui~, pl. nuiele nuieluşă, pl. nuieluşe nu mai (el nu mai vine) numai, adv. (am primit numai o carte) numaidecât, adv. "imediat"

207

owe, art. oaia oarec~, adj.invar. oarecând oarecât

oarece

oarecfne oarecum oareşic~ oareşicum

oareunde o~pete, pl. oaspeţi o~te,pl. oşti oază,

pron. oa-ză pl. obezi obârşie, pron. -şi-e; gen. obârşiei 6bcină, pl. obcini (2.o;il.) obedienţă, pron. -di-en6berliht, pl. oberlihturi obadă,

pl.

obez, pl. obezi obicei, pl. obiceiuri obiect, pron. -bicct obiectfv, pron. -biccobiectivfsm, pron -biecobiecţie, pron. -bicc-ţi-c: geTI. obit~c­ ţici

obijduf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. obijduicsc: con).obijduiască obişnuf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. obi~nuiCsc; conj. obi~nuiască obişnuft

oblăduf,

ind. prez. 1 ,<;g. ~i 3 pl. con). oblăduiască obIeţ (lht.), pl. obleţi obligat6riu, pron. -rTu obligaţie, pron. -ţi-c; gen. obligaţiei oblojeaIă, pl. obIojeIi oblojf, con). oblojcască ob6i, pl. oboaie ob61 "contribuţie", pl. ob61uri obor6c obraz, pl. obraji obraz, pl. obn!zc "persoane" obraznic obscen, pron. scc obscur obscurantfsm observa, ind. prez. 3 sg. şi pl. observă observat6r observaţie, pron. -ţi-e; gen. observaţiei obsesie, pron. -si-e; gen. obsesiei obsidian, pron. -di-an obstacol obstetrică, gen. obstetricii obstina, ind. prez. 3 sg. şi pl. oblăduiesc;

obstinează

obstrucţie,

pron. -ţi-e: gen. obstn:icţiei pron. -ţi -06bştc, pl. ob~ti (l sil.) obtumt6r, pl. obturatoare obturaţie, pron. -ţi-e; gen. obturaţiei obstrucţionfsm,

208

obtUz obţfne,

ind. prez. 1 sg. con). obţfnă

~i

3 pl.

obţîn;

obţinere

obuzier, pron. - zi -cr oca, art. ocaua, pron. -ca-lIa; pl. ocâle ocar-d, pl. odri ocarfnă, pl. ocarîne ocazie, pron. -zi-e; gen. ocâzici ocazional, prolJ. -zi-oocări, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. ocărJsc; imperf. ocăra; perf..<;. 3 sg. ocări, 3 pl. ocărâră; con). ocărască: ger. ocărftnd; part. ocărfrt occident, pron. oc-cioccipitaI, pron. oc-ciocean,pron.o-cean;pl.oceanc oceanic,pron. -ceaoceanograffe, prolJ. -cea-; gen. oceanograffei ocheadă,pron. -cheaochean, pron. o-chean; pl. ochc;ine ocheană (lht.), pron. -cheaochelari, numai pl. ochf, con). ochească ochi (Anat.), pl. ochi ochi (dc Ia fereastră, dc pădure, la o împletitură, Ia plită; mâncare), pl. ochiuri 6chiul-b6ului (Bot.) oclusiv ocluziune,pron. -zi-u-; gen. ocluzidnii oc61 "spaţiu delimitat; gard; ogradă", pl. ocoale oc61, pl. ocoluri octaedru, pron. -ta-e-; pl. octaedre octet, pl. octete octog6n, pl. octogoane octofh, pl. octofhuri oct6mbrie, pron. -bri-c ocultfsm ocupaţie, prolJ. -ţi-e; gen. ocupaţiei

odaie

oier

odalfscă,

6ină,

odată

6işte,

pl. odalfsce,pron. scc "odinioară, cândva" (a fost

ojfnă

odată)

o dată (încă o dată SilU o dată promis) o dată ce o dată cu (x.Hljdii, numai pl. odg6n odicol6n

oj6g olan (piesă de argilă arsă), pl. olane olandez, pl. olandezi oleacă

oleagin6s, pron. -Ie-aoli~arhfe, gen. oligarhfei olimpiadă, pron. -pi-aolimpiăn, pron. -pi-anomagia, pron. -gi-a; ind. prez. 3 sg. ~i pl.omagiază, / pl. omagiem, pron. -gi-em; g.::r. omagifnd omagial, pron. -gi-al omagiu, pron. -glu; pl. omagii om~t, pl. om5turi ombilfc,pl.ombilfcuri omfdă, pl. omlzi omilfe, gen. omilfei omisiune, pron. -si-uomogenitate omol6g, pl. omol6gi; f. Gmoloagă, pl. omoloage omologa, ind. prez. 3 ,"g. ~i pl.

odihnă odinioară, pron. -ni-oaodi6s, pron. -di -os odisee, pron. -sc-e (nu: -se-ie) odolean, pron. -Iean ofen, ind. prez. 1 sg. ofer, 3 sg. ~i pl oferă; con). ofere oficia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 sg. ~i pl. oficiază, / pl. oficiem, pron. -ci-em; ger. oficifnd ofici~il, pron. -ci-al oficializa, pron. -ci-aoficiant, pron. -ci-ant oficiere, pron. -ci-eoficfnă

ofici6s, pron. -ci-os offciu,pron. -clU

omologhează

ofiţer

ofrandă, pl. ofnlnc\e 6fsaid (nu: off-side) 6fset 6ftică,gen.6fticii

ofusca, ind. prez. -' sg.

şi

pl.

ofuschează

oglfndă, pl. ogl fnzi ogof, ind. prez. / sg.

pron. oi-nă pron. o-i~­

~i

3 pl. ogoiesc;

con}.ogoiască

ogorat ogradă, pl. ogrftzi ohm, pron. om; pl. ohmi ohmmetru, pron. om-meofdium,pron.o-i-di-um

omoplat, pl. omophi.ţi omorf, imperf. omor;j; perf. s. 3 sg. omori, 3 pl. omorftră; ger. omomnd; pilrt. omorit om-zf, pl. om-zOe onctu6s, pron. -tu-os onctuozitate, pron. -tu-oondulat6r (aparat), pl. ondulatoare ondulat6riu, ad)., pron. -rIu ondulaţie, pron. -ţi-e; gen. ondulâţiei onfx ~i 6nix onoare, gen. onoarei onomastică, gen. onomastic ii onomatopee, pl. onomatopee, pron. -pe-e (nu: -pe-ie)

209

on6r,pl.onaruri onorariu, pron. -rIu oolftic, pron. 0-0OOSfeîd, pron. 0-0opaiţ, pron. -pa-iţ; pl. opaiţe opal, pl. opale opalescenţă, pron. see operaţie, pron. -ţi-e; gen. operaţiei opCnie, pron. -ni-e; gen. opfniei 6pis, pl. apise 6piu, pron. -PIU oportunCsm op6sum opozCţie, pron. -ţi-e; gen. opozIţiei opreg, pl. oprcge opresiune, pron. -si-uopr6briu, pron. -brlu 6ptidi, gen. apticii optici an , pron. -ci-an; pl. opticicni optimfsm 6pt~prezece

(al) 6pt~prezece1ea opt sute (al) 6ptulea optzeci (al) optzecilea opţiune, pron. -ţi-lIopune, ind. prez.1 ...g.

~i

3 pl. opun;

6pus (MlIz.) opuscul or "însă" onkol oninj oîdlljacm, pl. oranjade

orar orat6riu (MlIZ.), pron. -rIu oraţie, pron. -ţi -e, gen. onlţiei 6rn orncăf, ind. prez. 3 sg. ~i pl. or~căie orăşean

pl. orăcăieli

orătanie,

pron. -ni-e; gen.

orătaniei,

pl.orădnii

orânduC, ind. prez. l ...g. şi 3 pl. orânduiesc; conj. orânduiaseă orbecăf, ind. prez. I ...g. ~i 3 pl. orbecăiesc; conj.orbecăiască

orchestraţie,

pron. -ţi-e; gen. orches-

traţiei

orchestră

orchestri6n, pron. -tri-on 6rdie, pron. -di-e; gen. ardiei 6rdine, gen. ardinii orcadă (MiL), pron. -re-aorei6n, pron. -re-ion organdf organCsm Organizaţia NaţiUnilor Unfte (O.N.U.) organizaţie, pron. -ţi-e; gen. organizaţiei 6rgă,

conj.opună

orncruală,

orăşeancă,pl.oră~ence

gen. orgii, pl. orgi orgoli6s,pron. -li-os org6liu, pron. -nu orhidee, pron. -de-e (nu: -de-ie); pl. orhidce ori "sau" oricare, pron. orioricartd, pron. orioricât, pron. oriorice, pron. orioricfne, pron. orioricum, pron. oriori de câte ori 6rie, pron. -ri-e, gen. ariei orient,pron. -ri-ent orienta, pron. -ri-enorientaHst, pron. -ri-enorifrciu, pron. -clu original "care nu e imitat" originar "de loc din" origine, art. orIginea; pl. orfgini oriîncotr6, pron. ori-în-

210

orişicare,

pron. ori-

osuar, pron. -su-ar otlc, pl. otfce otorinolaringologfe, gen. otorinolaringologfei otrav~, pl. otdvuri oţMf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. oţărdsc; impcrf. oţăni; pcrf. s. 3 sg. oţărf, 3 pl. oţărară; con}. oţărască; ger. oţădnd; part. oţărât

orişicand, pron. oriorişicat, pron. oriorişice,pron.ori­ orişicfne,

pron. oripron. oriorişiunde, pron. orioriunde, pron. orioriz6nt omamentaţie, pron. orişicum,

-ţi-e;

gen. orna-

oţel-bal6t oţel-bet6n

mentaţiei

ortod6x, pl. ortod6cşi ortoepfe, pron. -to-e-pi-e; gen. ortoepfei ortogrc:tfia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. ortografiază, 1 pl. ortografiem, pron. -fi-em; ger. ortografifnd ortogrelffe,pron. -fi-e; gen. ortografiei osârdie, pron. -di-e; gen. osârdiei oscilat6r (aparat), pron. sci; pl. oscilatoare oscilat6riu, adj., pron. sci, -riu oscilaţie, pron. sci, -ţi-e; gen. oscilaţiei osifica, ind. prcz. 3 ."g. şi pl. osîfică osificaţie, pron. -ţi-e; gen. osificaţiei 6smiu, pron. -mIu osm6ză osp~ta

osp~ţ

ospfciu, pron. -citi ospitalier,pron. -li-er ostatic os~esc, f. ostăşească ostentaţie, pron. -ţi-e; gen. ostentaţiei osteologfe, pron. -te-o-; gen. osteologfei osteomielf~, pron. -te-o-mi-e6stie, pron. -ti-e; gen. 6stiei ostof, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ostoiesc; con}. ostoiască ostr6v, pl. ostroave

211

oţetl

OU,

pl. ouă, art. ouăle, gen.

ouălor

Oua ovaţie,

pron. -ţi-e; gen. ovaţiei pron. -ţi-o-

ovaţiona,

ov~ ovoidal, prori. -vo-iovosc6p, pl. ovoscoape ovul, pl. ovule oxaleit, pl. oxalaţi oxiur, pron. -csi-ur ozocherf~

P,

cit. pe pace, gen. picii pacheb6t, pl. pacheb6turi pachet, pl. pachete pacient, pron. -ci-ent pacien~, pron. -ci-enpacffic pacifica, ind. prez. 3 sg. şi pl. pacffică paciffsm pacoste, gen. pacostei pact, pl. pacte padin~, pl. padini pafta, pl. paftale pag, pl. pagi; f. pagă,pl. pagc paginaţie, pron. -ţi-e; gen. paginaţiei pagin~, pl. pagini

pag6dă, pl. pag6dc pahar, pl. pahare pahidenn pai, pl. paie

panaceu, pl. panacee, pron. -cc-e (nu: -ce-ie) panama, pl. panamale pană (defect), gen. pcnei; pl. pene

paiantă

pancartă

pair,pron. per; pl. pairi,pron. peri paisprezece (al) paisprezecelea paj pajişte, pl. paji~ti pajur~, pl. pajuri paladiu, pron. -dlu palanc~, pl. palllnci palat (Arhit.), pl. palate pahivră, pl. palavre paI~, pl. paie paleograffe, pron. -Ic-o-; gen. paleografici paleolftic, pron. -Ie-opaleontologfe, proll. -Ie-on-; gen. paleontologfei paleoslav, prol1. -Ic-opaleoteriu, pron. -Ie-o-, -riu paleoz6ic, pron. -Ie-o-zo-ic paliativ, pron. -li-a-; pl. paliatfvc palid palier, pron. -li-er palmares palm~, pl. pal me palmier, pron. -mi-er paloare, gen. palarii paloş, pl. pâlo~e palpita, ind. prez. 3 sg. ~i pl. palpîtă palpitaţie, pron. -ţi-e; gen. palpitaţici paltin paludfsm pahlstru, pl. palu~tri; f. palustră, pl. palustre pamflet, pl. pamflete pampas, pl. p,impasuri

pancreas, pron. -cre-as pancreatic, pron. -cre-apandecte, numai pl.

212

pandişpan

panegfric, pl. panegfricc panel, pl. panele paner, pl. panere panglică, pl. panglici panică panificaţie,

pron.

-ţi-e;

gen. pani-

fidţici

pan6ptic, pl. panaptice panoramă, gen. panoramei; pl. panorame pansea, pl. pansele pantă, pl. pante pantefsm,pron. -te-ism pante6n, pmn. -te-on panunional, pron. -ni-opapagal, pl. papagali papanaş

papară, gen. paparei !;ii paphri i paparudă

papaveracec, pron. -cc-c (nu: -('C-ic) papă, gen. papei papă-lapte papetărie,

gen. papetărfci pl. papfle papi6n, pron. -pi-on papi6tă,pron. -pi-opapfrus, pl. papfrusuri papilă,

papricaş

papuc papură,

gen. papurii

parabolă

parab6lic

paraclIs, pl. paraclfse paracliser paradă, pl. parade paradiziac, proJl. -zi-ac parad6x, pl. paradoxuri ~i parad6xe parafă, pl. parâfc paragină, gen. paraginii paragraf, pl. paragrafe parale1ipiped, pl. paralelipipcde parametru, r.' parametri paran6ic, pron. -no-i ... paranteză, pl. paranteze parapet, pl. parapcte parastas, pl. parastase

paronomasfe, gen. paronomasfei paroxfsm partaj, pl. partaje parter participa, ind. prcz. 3 .\g. ~i pl. partfcipă

participaţie,

pron.

-ţi-e:

gen. parti-

cipaţiei

participial,pron. -pi-al particfpiu, prun. -PIU particulă partfdă, partidă

pl. partide (Econ.), pl. partfzi

partfnic

paraşută

partiţiune,

prol1. -ţi-u­ pron. -ţi-al parvenf, ind. prcz. J sg. ~i 3 pl. parvfn; conj. parvină pa'iager pasaj, pl. pa,>aje

paratrăsnet paravan, pl. paravanc parazitlsm parbriz, pl. parbrfzc parcaj

parţial,

parcă

pasarelă pasă

parchet, pl. parchete parcimoni6s,pron. -ni-o,> parcurge pardesIu, pl. pardesfc !)'i pardcsfuri pardos

(nu:

passă).

pl. pasc

pasămite

pasăre, pl. phsări pasienţă,

pareză

paria, proll. -ri-a; ind. prez. 3 sg. ~i pl. pariaza, 1 pl. pariem, pron. -ri-em; ger. parifnd parietal, proll. -ri-cpariu, pl. pariuri parizer parizian, prun. -zi-an parmaclSc, pl. parmaclftcuri pannezan parna'iian, pron. -si-an parodia, pron. -9i-a; ind. prez. 3 sg . .~i pl. parodiază, 1 pl. parodiem,pron. -di-em; ger. parodifnd parohial, pron. -hi-al

213

prol1. -si-cnpasiona, proll. -si -0pa'iionant, prun. -si-opa'iiune, proll. -si-upa~partu

pasPOal,proll. -poul; pl. paspoaluri pastel, pl. pastel uri pasteuriza, pron. -tO-ripa~tişa, ind. pre7-. 3 sg. ~i pl. pasti~cală, J pl. pasti~jm; ger. pasti~jnd pastişă,

pl. pastf~e

pastor pastrarnă, gen. pastramci pa5ap6rt, pl. pa~apoarte

paşă,pl. pa~i (.~ipaşa,pl. pa~;He) paşnic

păienjenfş

Paşti

(1 sil.) ~i Paşte (sărbătoare) patalama, pl. patalamale pateu, pl. pateuri patimă, pl. patimi patinaj patinoar, pron. - noar patriarhal, pron. -tri-arpatrician, pron. -ci-an patrimoniaI,pron. -ni-al patrim6niu, pron. -nlu patri6t, pron. -tri-ot, pl. patri6ţi; patri6tă, pl. patri6te patriotism, pron. -tri-opatronaj patru sute patruzeci (al) patruzecilea patvagon pauperizare, pron. paupaupettite, pron. paupauşaI,pron. pa-upauză, pron. pa-upavaj,pl. pavaje

pălălâie pălămfdă, gen. păIămfdei pălărie, gen. păIărfei pălărier,

pron. -ri-er con}. păIăvrăgească pălimar, pl. pălimare pălmaş, pl. pălmaşi; f. pălmaşă, pl. păIăvrăgf,

pălmaşe

pălmuf,

ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. con). pălmuiască pămătUf, pl. pămătUfuri

r

pălmuiesc;

pământfu pănuşă,

pl. pănuşi pl. păpurfşuri păpuşar (persoană), pl. păpuşari păpuşă, pl. păpuşi păpurfş,

păpuş6i părăduf, părăgini părea,

ind. prez. 1 pl. părem; viit. va cond. prez. ar părea părtaş, pl. părtaşi; f părtaşă, pl. părea;

pavăză,pl.paveze

părtaşe

pavea, pl. pavele pavian, pron. -vi-an pavili6n, pron. -li-on; pl. pavilioane pavlovfsm pavoaza, pron. -voapavoazâre, pron. -voapaznic

părui,

ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. păruiesc; con}. păruiască păruiaIă, pl. păruieli păstaie, pl. păstlli păstârnâc

p~trăv păstrugă

păcat

păcălf păcălfci

ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. con}. părăduiască

păIăduiesc;

păsuf,

ind. prez. J .<;g. şi 3 pl. păsuiesc; con}. păsuiască

(3 sil.)

păcătuf,

păsuiaIă

ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. con). păcătuiască

păşi,con}.păşească

păcătuiesc;

pătărânie,pron.

-ni-e; gen. pătăraniei, pl. pătăranii pătimaş, pl. pătimaşi; f. pătimaşă, pl.

pădurâtic păgânfsm păgubaş,

pl. păgubaşi; f

păgubaşă,

pl.

pătimaşe

păgubaşe

păianjen,

pătlagină

pl. păianjeni

214

pătlăgea pătrat,

pl. pătrate

pătrunjel părul,

pl. pătule pron. -ni-e; gen.

păţanie,

păţaniei,

pl.

păţanii păţi,

ind. prcz. I ...g.

~i

3 pl.

păţesc;

pecetlui, ind. prez. I ...g. ~i 3 pl. pecetJlIiesc; conj. pecetllli~iscă pechinez, pl. pechinezi pecie, pron. -ci-e; gen. pCcici pecingine, gen. pecfnginii pecuni::ir,pron. -ni-ar pedag6g pedag6gă

COT~j. păţească

pedaIă, pl. pedale pedantfsm pe de altă parte pe de departe pe de lături pe de o parte pe de rost pedestru, pl. pedc~tri pediatrfe, pron. -di-a-; gen. pediatrfci pedichiUră, pron. -chiupedfcul, pl. pedîclllc pe dinafru-d pe dinainte pe din dos pedol6g peduncul, pl. peduncllii pegas

păuniţă,

pron. pă-lIpâcâi, ind. prez. 3 sg. ~i pl. pacâie plline pâlnie, pron. -ni-e; gen. palniei pâlpâi, ind. prcz. 3 ...g. ~i pl. palpâie până până la pană unde

pântece pâră, pl. pare pârâi, ind. prcz. 3 ."g. ~i pl. parâie pârâi aş pârâu, pl. pâraie pârcăhtb

pârdaInic pârghie, pron. -ghi-e; gen. parghiei pârgui, ind. prcz. 3 ...g. pârgllie~te; con}. pârglliască

pehbIendă

pârguiaIă

pârf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. padsc; perf ,.,. 3 sg. pâri, 3 pl. pâriră; con). pârască; ger. pâr&nd; pilrt. pâr&t pârleaz, pl. pâr1eazuri pârloagă, pl. pârloage pârnaie pârtie, pmn. -ti-e; gen. partiei pâslă

pe aiei (~'i: pc-afci) pe al6curi (şi: pe-alocuri) pe aproape (şi: pe-aproape) pe atunci .~i pe aruncea (şi: pe-atUnci, pe-atuncea) pecete, pl. peceţi

215

pe ici pe c6lo peiorativ, pron. pe-iopeisagfst, pron. pe-ipeisaj, pron. pc-i-; pl. pcisâje pela pelfulgă

pelerinaj, pl. pelerin::ije pelerină, pl. pelerfne pelfculă, gen. pelfclllei; pl. pelfculc peltea peltfc peluză, pl. peluze penaj, pl. penaje penaliUite (Sport) penar

pendul, pl. pendule (ceas), pl. pendule penel, pl. penel uri penetraţie, pron. -ţi-e; gen. penetraţiei penitenciar, pron. -ci-ar pensie, pron. -si-e; gen. pensiei pensi6n, pron. -si-on; pl. pensioane pensionar, pron. -si-opensiune, pmn. -si-upensulă, pl. pensule pent:aedru, pron. -ta-epentruca să

peri6dic, pron. -ri-operi6st, pron. -ri-ost peripeţfe, gen. peripeţfei peritoneu periuţ11, pron. -ri-u-

pendulă

perjă

permanent permeabil, pron. -me-apermfs, pl. permfse permfsie, pron. -si-e; gen. permfsiei permutaţie, pron. -ţi-e; gen. permutaţiei

pentrucă

pernă

pentru ce penurie, gen. penurfei pepinieră, pron. -ni-epepft, a(Y. invar. percept6r ,,funcţionar care Încasa impozitele" percepţie, pron. -ţi-e; gen. percepţiei perchezfţie, pron. -ţi-e; gen. perchc-

pernici6s, pron. -ci-os pernfţ11, pl. pernfţe per6n, pl. peroane peroneu, pl. peronee, pron. -ne-e (nu: -ne-ie) peroraţie, pron. -ţi-e; gen. peroniţiei perpetua, ind. prez. 3 ."ig. şi pl.

zfţiei

percheziţioml,

pron. -ţi-o­ pron. -ţi-e; gen. percuţiei perdM, pl. perdafuri perdfţie, pron. -ţi-e; gen. perdfţiei pereche perempt6riu, pron. -riu perempţiune, pron. -ţi-u­ perete perfecţiona, pron. -ţi-o­ perfecţiune, pron. -ţi-uperforaţie, pron. -ţi-e; gen. perfoniţiei pergamută, v. bergam6tă peria, pron. -ri-a; ind. prez. 1 şi 2."ig. perii, 1 pl. periem, pron. -ri-em; ger. perifnd pericol pericul6s perie, pron. -ri-e; gen. periei perimetru, pl. perimetre percuţie,

perpetuează

perpetuu, pron. -tu-u perpetuum, pron. -tu-um perplex, pl. perplecşi; f. perplexă, pl. perplexe persan persecuţie,pron. -ţi-e; gen. persecuţiei perseverenţ11

persista, ind. prez. 3 sg. şi pl. persfstă personaj, pl. personaje personifica, ind. prez. 3 ."ig. şi pl. personffică

perspicace, ad). in var. persuasiune, pron. -su-a-si-uperturbaţie, pron. -ţi-e; gen. perturbaţiei

perucă, pl.

pen:ici peruchier,pron. -chi-er peruvian, pron. -vi-an peruzea, pl. peruzele pe'rvaz, pl. pervazuri

216

pescuf, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. pescuiesc; con). pescuiască pesemne pesimfsm pesmet pestilenţial, pron. -ţi-al

piedestal, pron. pie-des-; pl. piedestaluri şi piedestale piedică

pestriţ

piei, v. pierf ,~i piele piefre piele, gen. pielii şi (la animale) piCii; pl. piei

pe sub

pieliţă

peşteră

piept

petarcm petic, pl. petice peticf, con). peticească petiţie, pron. -ţi-e; gen. petfţiei petiţiomir, pron. -ţi-o­ petrecanie,pron. -ni-e; gen. petrecaniei petrifica, ind. prez. 3 ,o;g. ~i pl. pctrffică petrograffe, gen. petrograffei petrolier (vas petrolier),pron. -li-er petrolifer (regiune petroliferă) petUnie, pron. -ni-e; gen. petuniei peţi61, pron. -ţi-oi pe urmă pian, pron. pi-an; pl. piane pianfnă, pron. pi-apianfssimo, pron. piapiano,pron. piapiaptănă, v. pieptăna piară, v. pierf piardă, v. pierde piastru, pron. pi-apiatră, pron. pia-tră; pl. pietre piaţă, pron. pia-ţă; pl. pieţe pic ,~i pfcur, pl. pfcuri picaj, pl. picaje pici6r, pl. picioare pfck-up, pron. pfcap

pieptăna,

ind. prez. I ,o;g. pieptăn, 2,o;g. piepteni, 3 .o;g. ~i pl. piaptănă; con). pieptene pieptene, pl. piepteni pierde, ind. prez. J ....g. şi 3 pl. pierd; con). piardă pierde-vară

pieri, ind. prez. 1 ,o;g. şi 3 pl. pier, 2 . . g. pieri; con). piâră; imper. piei piersică, pl. piersici pierzanie, pron. -ni-e; gen. pierzâniei piesă, pron. pie-să pietate, pron. pi-epiet6n, pron. pi-epietrar, pron. piepietriş, pron. pie-triş pietr6i, pl. pietroaie pietruf, ind. prez. J . . g. şi 3 pl. pietruiesc; conj. pietruiâscă piezfş, pl. piezfşi; f. piezfşă, pl. piezfşe pigment, pl. pigmenţi pijama, pl. pijamâle pilaf, pl. pilMuri pfldă, pl. pf1de pil6n, pl. pil6ni pilotaj pflotă

picromigdală şi pricomigdală

pilulă,

pfctoriţă

pinacot.ecă, pl.

piculfnă, pl.

pingea pingufn,pron. -gu-in pini6n, pron. -ni-an; pl. pinimlne

picul fne pfcur, v. pic picura, ind. prez. 3 ,"g. şi pl. picură

217

pl. pilule pinacoteci

pfnten piolet, pron. pi-opi6n,pron. pi-on pionier, pron. pi-o-ni-er pipM, ind. prez. J şi 2 '<.g. pfpăi, 3 ...g. şi pl. pfpăie pipera pir6gl1, pl. pir6gi pirostrfe, pl. pirostrfi pir6şcl1, pl. pir6şte pirotehnfe, gen. pirotehnfei pirpirfu pisanie, pron. -ni-e; gen. pisaniei piscfcol, pron. sci piscfnl1, pron. sci piscuf, ind. prez. 3 :.;g. piscuieşte .'fi pfscuie pis6i pistfl, pl. pistfluri pist61 (armă, aparat), pl. pistoale pitoresc, f. pitorească pitula şi tupila, ind. prez. 3 .~g. şi pl. pitulează şi tupilează

pitulfce, pl. pitulfci piţigltiat piţig6i

piuar, pron. pi-uar pful1, pron. pi-uă, pl. pfve piuf,pron. pi-u-i; ind. prez. 3 sg. şi pl. pfuie piulftlt, pron. pi-u-; pl. piulfţe piunezlt (nu: pioneză), pron. plu-nepfve, v. pfuă pfvnitlt, pl. pfvniţe pizmaş, pl. pizmaşi; f. pizmaşă, pl. pizmaşe

pizmuf, ind. prez. J sg. şi 3 pl. pizmuiesc; con). pizmuiască pizzicato (Muz.), pron. pi-ţi-ca-to placa, ind. prez. 3 sg. şi pl. plachează placardl1, pl. placarde

218

plachfe, gen. plachfei plaf6n, pl. plafoane plagl1, pl. plăgi plagia, pron. -gi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. plagiază, J pl. plagicm, pron. -gi-em; gel". plagifnd plai plajl1, pl. plaje planetariu, pron. -riu planetlt, pl. planete planifica, ind. prez. 3 ...g. şi pl. planffică

planisfern planorfsm planşl1, pl. planşe planşeu, pl. planşee, pron. -şe-e (nu: -şe-ie)

plantaţie,

pron. -ţi-e; gen. plantaţiei plapuml1,pl. pl5pumi plasl1 "împletitură, împărţire administrati vă, tăiş", pl. plase plasml1, pron. s (nu: z) pIasticl1, gen. plasticii plastifiant, pron. -fi-ant pla"tilfnl1 plastografia,pron. -fi-a pla"tr6n, pl. plastroane plasture platcl1 (la haine), pl. plătci platinl1 platonfsm platoşl1, pl. platoşe plauzfbil, pron. pla-uplavie, pron. -vi-e; gen. plaviei, pl. plavii pHtcea, ind. prez. 1 pl. plăcem; viit. va plăcea; cond. ar plăcea pll1cfntlt, pl. plăcfnte plltieş

pll1sea, pl. plăsele

pl~smui,

ind. prez. I sg. ~i 3 pl. con). plăsmuiască pleasnă, pl. plesne plebe, gen. plebei plebeian, pron. -be-ian plebeu, pl. plebei; f. plebee, pl. plebee, pran. -be-e (nu: -be-ie) plebiscit, profl. sci; pl. plebiscftc pledoarfe,pron. -doar-ri-; gen. pledoariei pleiadă "grup de oameni, ansamblu de elemente" plenipotenţiar, pmn. -ţi -ar pleoapă, pron. plcoa-pă pleonasm, pron. ple-opleosc (/ sil.) pleoştf, pron. plco~-ti plescM, ind. prez. 3 ,.;;g. ~i pl. plescăie plescrutUr~, pron. -că-iplesiozaur, pron. -si -0plesni plet6rd pleură, pron. ple-upleurezie,pron. ple-u-; gen. pleurezfei pleurită, pron. ple-uplevuşcă, gen. plevu~tii .'ji plcvu~tei plex plexiglas pliant,pron. pli-ant plictis plimba pliocen, pron. pli-oplftă, pl. plfte ploaie, gen. ploii ploc6n, pl. plocmine plombagfn~, gen. plombagfnei plonj6n, pl. plonjoane plop pI6sc~, pl. ploşti (1 sil.) pI6şni~, pl. ploşniţe ploua, ind. prez. plouă; con). plouă; ger. plouAnd, pron. plo-uând plăsmuiesc;

219

plumbui, ind. prez. I ,.;;g. ~i 3 pl. plumbuiesc; con). plumbuiască plural, sub.,·t., pl. plurale plusprodus plusvaloare pluş, pron. plll~ (mi: pli.i~) plut6n plutonier, pron. -ni-er pluviaI, pron. -vi-al pluviognif, pron. -vi-opluviometru, pron. -vi-opneu, pl. pncuri pneumatic, pron. pne-upneumonfe, pron. pne-tt-; gen. pneumoniei pneumotorax, pron. pne-upoansona, pron. poan-sopoanter, pron. poanpoartă, pl. porţi poeM, ind. prez. J sg. ~i 3 pl pocăiesc p6cher (joc de cărţi) pod, cOf~i. pocească pocin6g, pl. pocinoagc pocIadă

podbeaI !ji podbaI podg6rie, pron. -ri-e; gen, podgoriei podidf podiş, pl. podIşuri p6dium, pron. -di-um; pl. podiumuri poem, pron. po-em (nu: po-iem) poet, pron. po-et (nu: po-iet) poetic, pron. po-e- (nu: po-ic-) poetiza, pron. po-c- (nu: po-ie-) poezie, pron. po-e- (nu: po-ie-); gen. poeziei pogr6m, pl. pogromuri poian~, pl. poieni şi poiene poiătă, pl. poieţi poienfţă

p6imâine pojarrnţă

poreclă

pojghiţă

polarizaţie,

pron.

-ţi-c;

porffr (rocă) porfirfu, adi. porozitate portal, pl. portal uri portalt6i, pl. portaltoaie portavi6n portbagaj portdrapel

gen. pola-

rizaţiei

polei, . . ub,-;t. polei, ind. prez. l . . g. şi 3 pl. polciesc; con). poleiască poleială, pl. poleieli polemică, pl. polemici polemiza poleniza poliandrfe, pron. -li-an-; gen. poliandrfei poliedru, pron. -li-e-; pl. poliedre poliloghie, gen. poliloghfei polin6m, pl. polinoame poliomielftl1, pron. -li-o-mi-epolitehnică, gen. politehnicii politeism politeţe, gen. politeţii polftică, gen. polfticii politician,pron. -ci-an; pl. politicieni, pron. -ci-eni p6liţă, pl. poliţe poliz6r, pl. polizoare polob6c, pl. poloboace polonez, pl. polonezi polonic, pl. polonfce pol6niu, pron. -nlu pomadă, pl. pomezi pomeţi, numai pl. pompier, pron. -pi -cr p6nce,pron. ponce (nu: pons) p6ndere, pl. ponderi p6nei pontaj pont6n, pl. pontoane pontonier, pron. -ni-er p6pă, gen. popii poplfn pop6tl1 popreală populaţie,

pron. -ţi-e; gen. populaţiei

porthartă

portic, pl. portfcuri portiern, pron. -ti-eportmoneu, pl. portmonee, pron. -ne-e (nu: ne-ie) portocaliu portofel, pl. portofele portof6liu, pron. -nu; pl. portofolii porta-franco portret portţigaret, pl. portţigaretc portughez, pl. portughezi portvizit, pl. portvizfte porţelan p6rţie

(de mâncare), pron.

-ţi-e;

gen.

porţiei

porţiune

"fragment", pron. -ţi-u­ porumbel porunci, con). poruncească poseda, ind. prez. 3 ,-;g. şi pl. posedă; con). posede posesiune, pron. -si-uposes6r posomorf, ind. prez. l ,-;g. şi 3 pl. posomoriÎsc; imperf. posomora; perf. ..... 3 . . g. posomorf, 3 pl. posomorâră; con). posomoniscă; ger. posomorând; part. posomorat pospai pospăială

postament, pl. postamente postav, pl. postavuri

220

postbelic

pozfţie,pron. -ţi-e;

postca1culaţie, pron. -ţi-e; gen. postcal-

poznaş,

pl.

gen. poziţiei f. pozmişă, pl.

poznaşi;

poznaşe

cuhlţiei

p6znă

postdata postdiluvhm, pron. -vi-an posteri6r, pron. -ri -or posbneridian, pron. -di-an post-m6rtem postpus post-restant post-scriptum (prescurtat p.s.)

practică, gen. practicii pnt.ctica, ind. prez. 3 sg. şi pl. practică practician, pron. -ci-an; pl. practicieni pradă, pl. prăzi pragmatism pramatie, pron. -ti-e; gen. pramatiei prapur, pl. prapuri praşilă, pl. praşile praştie, pron. -ti-e; gen. praştiei, pl.

postUră

postverbal poştal, f. poştală poştali6n, pron. -li-on

praştii

privilă,

poştaş p6ştă

pot, v. putea potaie potasiu, pron. -siu potârnfche, art. potârnichea, gen. potârnfchii, pron. -chii; pl. potârnichi potcap, pl. potcapuri potedI, pl. poteci potenţial, pron. -ţi-al potenţiometru, pron. -ţi-o­

pl. pravile prdZ, pl. praji praznic, pl. praznice prăbuşf, conj. prăbuşească prăda, ind. prez. 3 sg. şi pl. pradă; con}. prade prăfuf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. prăfuiesc; conj. prăfuiască prăfuiaIă prăjeală prăjf,

con}. prăjească pl. prăjini prăpastie, pron. -ti-e; gen. pl. prăpftstii prăjfnă,

p6teră

prăşf,conj.prăşească

poticnf potl6g pot6u potpuriu

prăşitoare,

prăpastiei,

pl. prăşit6ri ind. prez. 3 :~g. prăvăleşte prăznuf, ind. prez. l sg. şi 3 pl. prăznuiesc; con}. prăznuiască prâslea prâsnel preabun, ad}., pron. preapreacinstit, adj. preacurnt, adj. preaiubft, ad}. preaînaIt, adj., pron. prea-îprăvălf,

potrivă

potrivnic poţiune, pron. -ţi-u­ povară, pl. poveri povaţă, pl. poveţe povăţuf, ind. prez. 1 ."g. şi 3 pl. povăţuiesc; con}. povăţuiască povârnfş, pl. povârnişuri pozitivfsm

preaînă1ţat preaînţeIept

221

preexistenţă,

preaînvăţ3t

preahibil, pron. pre-apreambul, pron. pre-am-; pl. preambuluri preapJ(n, .'iub.'it.. pl. preaplfnuri preaputemic, adj. prealifânt, adj. preavfz, pron. pre-a-; pl. preavfze precar precaut, pmn. -ca-ut precauţie, pron. -ţi-e; gen. precauţiei preceda, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. precedă; conj. preceâdă precept, pl. precepte precept6r "profesor" precesie,pron. -si-e precipita, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. prccfpită

precipitaţie,

pron.

-ţi-e;

gen. pre-

cipitâţiei

precfzie, pron. -zi-e; gen. preciziei prec6ce, adj. invar precum predeces6r predestinaţie, pron. -ţi-e; gen. predestinâţiei

-ţi-e;

gen. pre-

dispozfţiei

predispune, conj. predispună predomina, ind. prez. 3 sg.

şi

pl.

preînnof preînnofre preîntâmpina preîntâmpinare prejudicia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. prejlldiciâză, l pl. prejlldiciem. pron. -ci-em; ger. prejudicifnd prejudfciu, pron. -clU prelua, pron. -Iu-a; ind. prez. 2 sg. preiei, 3 sg. preia, l pl. preluftm, pron. -Iu-ăm, 2 pl. preluaţi; conj. preia preludiu, pron. -dTlI prematUr premia, pron. -mi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. premiază, I pl. premiem, pron. -mi-em; ger. premifnd premiern, pron. -mi-e-

preponderenţă prepozfţie,

predomină

predominaţie,

preîncălzfre preîncălzit6r

prenume preopinent, pron. pre-opreparaţie, pron. -ţi-e; gen. preparaţiei prepeleac, pl. prepelcci prepeliţă, pl. prepeliţe preponderent

dilecţiei

pron.

preîncălzf

prernfsă

predicat, pl. predicâte predică, pl. predici predilecţie, pron. -ţi-e; gen. prepredispozfţie,

pron. gz pregeta preia, v. prelua preiei, v. prelua preist6rie, pron. -ri-e; gen. preistoriei

pron.

-ţi-e;

gen. pre-

dominaţiei

predoslovfe, gen. predoslovfei preelectoraI, pron. pre-epreempţiune, pron. pre-emp-ţi-u­ preexistent, pron. gz

pron. -ţi-e; gen. prepozfţiei pron. -ţi-o­ prerevoluţionar, pron. -ţi -0prerfe, gen. prerfei preromantfsm presaj presmc1, ind. prez. l .'ig. presâr prepoziţionaI,

222

preschimba, pron. schi prescrie, ind. prez. l pl. prescriem, 2 pl. prescrieţi; viit. va prescrie; ger. prescriind prescripţie, pron. -ţi-e; gen. pres-

prezenta, ind. prez. l sg. prezint, l pl. prezentăm, 3 ,<;g. şi pl. prezintă prezidenţiaJ., pron. -ţi-al prezfdiu, prun. -diu prezfuă

prezumtfv

cripţiei

prezumţie,

presimţf,

ind. prez. l sg. şi 3 pl. presimt; con). presimtă presiune, pron. -si-upres6r, pl. presoare prestaţie, pron. -ţi-e; gen. prestaţiei prestidigitat6r prestidigitaţie, prun. -ţi-e; gen. presti-

pron. -ţi-e; gen. prezumţiei pron. -ţi-os

prezumţi6s,

pribeag pribegf, con}. pribegească prib6i, ,<;lIbst. prichfci (2 sil.) pricină, pl. prfcini pricinuf, ind. prez. l sg. şi 3 pl. pricinuiesc; con). pricinuiască pricopseaIă, v. procopseală pricopsf, v. procopsi pridv6r, pl. pridvoare prieten, pron. pri-eprieten6s, pron. pri-cprif, ind. prez. 3 sg. prieşte; con).

digitaţiei

prestfgiu, pron. -glu presupune, ind. prez. l ,<;g. şi 3 pl. presupun; con). presupună presus preşedinţfe, gen. preşedinţiei pretenţie, pron. -ţi-e; gen. pretenţiei pretenţi6s, pron. -ţi-os pretor pretorhin, pron. -ri-an pret6riu, pron. -rIu pretutfndenea ,~i pretutfndeni preţi6s, pron. -ţi-os preţuf, ind. prez. l sg. şi 3 pl. preţuiesc; conj. preţuiască prevedea, ind. prez. l pl. prevedem; viit. va prevedea prevedere, pl. prevederi prevenf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. prevIn; con). prevină prevent6riu, pron. -rIu prevenţie, pron. -ţi-e; gen. prevenţiei previziune, pron. -zi-uprezbft prezbiterian, pron. -ri-an prezbitfsm prezbiţfe, gen. prezbiţfei

priască

priinci6s, pron. pri-inprilejuf, ind. prez. l sg. şi 3 pl. prilejuiesc; con). prilejuiască prim ajut6r primăvară

primăvăratic

primejdie,pron. -di-c; gen. primejdiei primejduf, ind. prez. 1 ,"g. şi 3 pl. primejduiesc; con). primejduiască primenf primitivfsm prim-minfstru, art. prim-ministrul şi prfmul-ministru primordial, pron. -di-al primprejUr prim rang şiprfmull1lIlg, loc. adj. primulă

prfmus, pl. primusuri

prin

223

procesiune, pron. -si-uproces-verbal proclamaţie, pron. -ţi-e; gen. procla-

principe principial, pron. -pi-al princfpiu, pron. -PIU prinde, ind. prez. I sg. ~i 3 pl. prind; con). prfndă prin6s, pl. prin6suri printre prin unmire prioritate, pron. pri-opripăşf, con). pripă~ească prip6r, pl. pripoare prisacă, pl. prisftci prismă, pron. s (nu: z) prismatic pris6s, pl. pris6suri prist61, pl. prist6luri prişniţ, pl. prf~niţe

maţiei

procopseală ~i pricopseală

procopsf .~i pricopsf procrea, pron. -cre-a; ind. prez. 3 sg. ~i pl. procreează, I pl. procrdm; ger. procreftnd; part. procreat procreaţie, pron. -cre-a-ţi-e; gen. procreaţiei

procur6r prodigi6s, pron. -gi-os produc~e, pron. -ţi-e; gen. producţiei produs, pl. produse proeminent, pron. pro-e- (nu: pro-ie-) profera, ind. prez. 3 sg. ~i pl.

pritoceală

pritocf privaţiune,

pron. -ţi-upriveghea, ind. prez. 3 sg. ~i pl. priveghează, I pl. privcghem; ger. priveghfnd priveghi (2 sil.) privelişte

privighetoare, pl. privighet6ri privilegia, pron. -gi-a privilegiat, pron. -gi-at privilegiu, pron. -glu prizonier, pron. -ni-er probat6riu, pron. -riu probă

problemă

proboscidian, pron. -ci-di-an; pl. proboscidieni, pron. -di-eni procedeu, pl. procedee, pron. -de-e (nu: -de-ie) procent, pl. procente procentaj procentual, pron. -tu-al proces, pl. procese

proferează ~i proferă

profesional, pron. -si-oprofesionfsm, pron. -si -0profesiune, pron. -si-lI- .~i profesie, pron. -si-e proffl, pl. proffluri profft, pl. proffturi profuziune, pron. -zi-uprogn6ză

prognostfc ~i pronostfc (Med.) progresie, pron. -si-e; gen. progresiei prohibf~e, pron. -ţi-e; gen. prohibiţiei proiect proiecta proiectfl, pl. proiectile proiect6r proiec~e, pron. -ţi-e; gen. proiecţiei proletariât, pron. -ri-at prolfx, pl. prolfc~i; f. prolfxă, pl. prolfxe pro16g (parte introductivă), pl. prol6guri promiscuitate, pron. -cu-ipromisiune, pron. -si-u-

224

promont6riu, pron. -rIu promot6r prom6ţie, pron. -ţi-e; gen. promoţiei prompt promptitl1dine, gen. promptitudinii pronostfc (ipoteză), pl. pronostlcuri pronunţie, pron. -ţi-e; gen. pronunţiei propăşf, con}. propă~ească propfce, ud}. im'ar. propilee, numai pl .. pron. -le-e (nu: -le-ie) prop6rţie, pron. -ţi-e; gen. proporţiei proporţional, pron. -ţi-o­ propovăduf, ind. prez. l sg. ~i 3 pl. propovăduiesc; con}. propovă­ duiască

propozfţie,pron. -ţi-e;

gen. propoziţiei proprietar, pron. -pri -eproprietate,pron. -pri-epr6priu, pron. -prlu pr6priu-zfs, pl. propriu-zl~i; f. propriu-zisă, pl. pr6priu-zlse proptea proptllsie, pron. -si-e; gen. propulsiei propuls6r, pl. propulsoare propune, ind. prez. l sg. propun; con}. propună

pr6ră ~i pr6vă

proteja, ind. prez. 3 sg. ~i pl. protejează, 1 pl. protejăm; ger. projetand protest, pl. proteste protoamfbă, pron. -to-aprotoc61, pl. protocoale protoiereu protoplasmă, pron. s (nu: z) protozoar, pron. -zo-ar proţap, pl. proţapuri pr6vă, v. proră provenienţă, pron. -ni-enprovensaIă (limba) providenţial, pron. -ţi-al provincial, pron. -ci-al provincialfsm, pron. -ci-aprovfzie, proll. -zi-e; gen. provlziei proviz6riu, pron. -rIu provoca, ind. prez. 3 .'ig. ~i pl. provoacă

prozaic,pron. -za-ic prozelft prozodfe, gen. prozodiei prozopopee,pron. -pe-e (nu: -pe-ie) prusian, pron. -si-an psalmodia, pron. -di-a pseudonfm, pron. psc-upseudop6d,pron. pse-upseudoştifnţă, pron. pse-u-

pror6c

psihanalfză

prorocf,con}.prorocească

psihiatrie, pron. -hi-a-; gen. psihiatrlei psihiatru, pron. -hi-a~ psfhic psihol6g, f. psihologă psihologfe, gen. psihologiei psihomot6r puber publicaţie,pron. -ţi-e; gen. publicaţiei puc (nu: puck) pudrieră, pron. -dri-epuericultură, pron. pu-e- (nu: pu-ie-)

proroga, ind. prcz. 3 sg. şi pl. prorogă pron. -ţi-e; gen. pros-

proscrfpţie, crlpţiei

prospecţiune,

pron. -ţi-u­ prostov61, pl. prostovoale prostrnţie, pron. -ţi-e; gen. prostraţiei protect6r, ud}. protect6r ~i protector, subst. protecţie, pron. -ţi-e; gen. protecţiei protecţionfsm, pron. -ţi-o-

225

putrefacţie,

pueril, pron. pu-e- (nu: pu-ie-) puOO, ind. prez. I sg. pUfăi, 3 sg. ~i pl. pUfăie

-ţi-e;

gen. pt:!ft:>-

putregai, pl. putregaiuri puzderie, prr:-:. -ri-e; gen. puzderiei

puhav puh6i, pl. puhoaie pui puiet pul6ver, prun. -văr pulsaţie, pron. -ţi-e; gen. pulsaţiei pumnal, pl. pumnale punct punct şi virgulă,
Q, cit. kU !ii chIU R, cit. re (în simboluri !ii: er) rabiat, pron. -bi-at rabie (Med.), pron. -bi-e; gen. rabiei rabin rablagit rabotaj

tuâţiei

gen. puncţiei pune, ind. prez. 1 ....g. ~i 3 pl. pun; con). pună: ger. punind pupăză, pl. pUpCI.C purgat6riu, prun. -rIu purica, ind. prez. 1 ....g. puric purice purifica, ind. prez. 3 sg. ~i pl. purifictt purfsm puritanfsm pur6i pUrpură, gen. purpurii pursânge pururea ,~i pururi (2 sil.) puseu, pl. puseuri pustif, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. pustiesc; con). pustiască; ger. pustifnd pustiire pustiu pustnic puşcă, pl. pu~ti putea, ind. prez. 1 ,'g. ~i 3 pl. pot, 2,.,g. poţi, 3 sg. poate; con). poată putină, pl. putini putinei, pl. putineie putinţă, pl. putfnţe

pron.

hkţiei

puncţie,pron. -ţi-e;

rdboteză

rabot6r rachiu racilă, pl. racile radar radă, pl. râde rade, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. rad, I pl. r;1dem; con). radă radia, pron. -di-a; ind. prez. 3 ,"g. şi pl. radiază, J pl. radiem,pron. -di-em; ger. radifnd radial, pron. -di-al radiant, pron. -di -ant radiat6r, pron. -di-a-; pl. radiatoare rddiaţie, pron. -di-a-ţi-c; gen. radiaţiei radieră, pron. -di-eradio, pron. -di-o; art. radioul; pl. radiouri radioactiv, pron. -di-o-acradiodifuziune, pron. -di-o-, -zi-uradioemisiune, pron. -di-o-, -si-uradioficare,pron. -di-oradiograffe, gen. radiograffei radiojumal

226

radiolocaţie,

pron. -di-o-,

-ţi-e;

gen.

radiolocaţiei radionavigaţie,

pron. -di-o-, -ţi-e; gen.

radionavigaţiei

radiorecepţie,

pron. -di-o-, -ţi-e; gen.

raporta, ind. prez. 3 ,"g. şi pl. raportează şi rap6rtă "aduce venit" şi raportează "dă un raport" rarefiat, pron. -fi-at

rareori

radiorecepţiei

rarfsim nirişte,

pl. rari şti pl. rariţe rasă (nu: ras să) ra..,ial, pron. -si-al rasfsm rastel, pl. rastele şi rastel uri nişpel, pl. nişpele rateş, pl. rateşe ratifica, ind. prez. 3 sg. şi pl. ratffică raţă, pl. raţe raţie, pron. -ţi-e; gen. raţiei raţiona, pron. -ţi-o­ raţionaUsm, pron. -ţi-o­ raţionaliza, pron. -ţi-o­ raţionament, pron. -ţi-o­ raţiune, pron. -ţi-uravagiu, pron. -gTu; pl. ravagii razachfe, gen. razachfei răzie, pron. -zi-e; gen. razi ei nizna răbda, ind. prez. 1 .'ig. rabd, 2 sg. rabzi răb6j, pl. răb6juri

radi6s, pron. -di-os radiotelegraffa, pron. -di-o-, -fi-a radiotransmisiune, pron. -di-o-, -si-uradiu, pron. -dTu radius (Anat.),pron. -di-us nffie, pron. -fi-e; gen. rafiei rafinărle, gen. rafinărfei rafin6r ragilă, pl. ragile raglan, pl. raglane rahianestezfe, pron. -hi-a-; gen. rahianestezfei rahidian, pron. -di-an rahftic rahitfsm raid (1 ,'ii/.) rajah ralia, pron. -li-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. raliază, J pl. raliem, pron. -li-em; ger. ralifnd ramă, pl. rame rambleu, pl. rambleuri ramificaţie, pron. -ţi-e; gen. raml-

niriţă,

răceală răchftă,

ficaţiei ramură, rană,

răcf,

pl. ramuri

pl. răchfte con). răcească

răcnf

pl. răni

ranchiună

rădaşcă,

raniţă,

rădăcfnă,

pl. rădaşte pl. rădăcfni răfuf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. răfuiesc; con). răfuiască răfuială, pl. răfuieli

pl. raniţe ranunculac6e, pron. -ce-e (nu: -ce-ie) rapace rapiţă

răgăce,pl.răgace

rap6rt, pl. rapoarte "documente oficiale, câturi între două mărimi" rap6rt, pl. rap6rturi "relaţii"

~get răguşeală

227

răguşf,

răţof,

conj. răguşească

rămâne, ind. prez. / sg. şi 3 pl. răman; conj. rămană; ger. rămâniind

ind. prez. l ,..g. şi 3 pl. răţoiesc; con). răţoiaseă răufllcăt6r, pl. răufăcătari

rămânere răpM, ind. prez. 3 .'oi/;. şi pl. ripăie răpciugă (3 sil.)

răutate,pron. ră-u­

răposa

răvaş,

răpune,

ind. prez. 1 s/;.

~i

3 pl.

răutăci6s, răuvoit6r,

răpun;

rărUnehi

răsad,

(2 ,..il.)

răzbate răzb6i,

răsalaI tăieri

ind. prez. / ,..g. 2 sg. răsari

şi

3 pl.

răsar,

răscoală,

pl. răscoale răscrof, ind. prez. / sg. ~i 3 pl. răscroiese; conj. răscroiaseă răsfira

răz-

răzbuna

răzda rnzeş

răzgâia, ind. prez./ sg. răzgai, 3 ,..g. şi

pl. răzgfrie

răsfof,

ind. prez. / ,..g. şi 3 pl. răsfoiesc; con). răsfoiaseă

răzgândf

răzleţ

răsfrânge

răzleţ(

răsînţelege

răzl6g

răspântie, pron. -ti-e; gen. răspantiei răsplată, pl. răsplc1ţi

rhmeriţă, pl. rc1zmeriţe răz6r,

răsp6imâine

ind. prez. J ,'ig. con). răspundă

şi

3 pl.

răspund;

pl. răzoare ind. prez. / sg. şi 3 pl. răzuiesc; con). răzuiască

răzuf,

răzvrătf

răstignf răstfmp,

,owbst. ind. prez. / ,'ig. şi 3 pl. boiesc; con). războiască

războf,

răzb6inie

răsărit

răspunde,

con). răvăşească pl. răzăt6ri

răzătoăre,

pl. răsaduri

răsări,

pl. răvaşe

răvăşeaIă răvăşf,

con). răpună

pron. ră-u- ,-cios pl. răuvoitari

râcM, ind. prez. l ,..g. racâi, 3 ,'ig. şi pl. racâie

pl. răstfmpuri

răsturna

râcâiaIă

răsueeală

râde, ind. prez.1 sg. şi 3 pl. râd; conj.

răsucf,

con). răsucească pl. răsuri răşchfa,pron. -ehi-a; ind. prez. 3 s/;. şi pi. răşchiază, pl. răşchiem, pron. -ehi-em; ger. răşchifnd r~şfnă, pl. răşfni rătez, pl. răteze răţ6i, ,.,ubst. răsură,

228

radă

râgM, ind. prez. 3 ,"g. şi pl. ragâie râie, gen. diei rână

rânduf, ind. prez. 3 ,'ig. şi pl. rânduiesc; con). rânduiască rânduiaIă, pl. rânduieli rândunfeă, pl. rândunfci

rânjf, con). rânjească pl. rântaşuri rapit, pl. rape ~i râpi râs, pl. rasuri (acţiuni) râs (Zoo!.), pl. râşi râset, pl. rasete

rebegft recMea, yiit. va

rântaş,

recădea;

cond. ar

recădea

rece

râşnf

ravnf reabilita, pron. re-area-credfnţi1, gen. relei-credinţe reactfv, pron. re-acreact6r, pron. re-acreactualiza, pron. re-ac-tu-areacţie (Chim.), pron. re-ac-ţi-e; gen. reacţiei

reacţiona,

pron. re-ac-ţi-o­ pron. re-ac-ţi-o­ reacţionarfsm, pron. re-ac-ţi-o­ reacţiune, pron. re-ac-ţi-u­ readapta, pron. re-areaduce, pron. re-areafirma, pron. re-a real, pron. re-al realege, pron. re-arealimenta, pron. re-arealipf, pron. re-a realfsm, pron. re-arealitate, pron. re-arealiza, pron. re-areamintf, pron. re-areangaja, pron. re-an-; ind. prez. 3 sg. şi pl. reangajează, I pl. reangajăm; ger. reangajfrnd reangajare, pron. re-an-; pl. reangajări reaparfţie, pron. re-a-, -ţi-e; gen. reareacţionar,

pariţiei

reavi1n, pron. rea-văn, pl. reveni; f. reavănă, pl. revene rea-vofnţi1, gen. relei-voinţe reazem, sub.o;t., pl. reazeme reazem, Y. rezema

recensi1mant, pl. recensămanturi recenza recenzent recenzie, pron. -zi-e; gen. recenziei receptacul, :1rt. receptaculul, gen. reccptaculului; pl. receptacule recept6r, pl. receptoare (Tehn.) şi receptari (Bio!.) recepţie, pron. -ţi-e; gen. recepţiei recepţiona, pron. -ţi-orechema, ind. prez. 3 sg. şi pl. recheamă

rechizfte, num:1i pl. rechizit6riu, pron. -riu rechizfţie,pron. -ţi-e; gen. rechiziţiei recff, pl. recffe recipient, pron. -pi-ent recipfsit recita, ind. prez. 3 . .;g. şi pl. recftă recitf reclamaţie, pron. -ţi-e; gen. reclamaţiei

recluziune, pron. -zi-urecomanda, ind. prez. 3 .o;g.

şi

pl.

recomandă

recomandaţie,

pron.

-ţi-e;

gen. reco-

mandaţiei

reconciliere, pron. -li-epron. -ţi-oreconstituf, ind. prez. I .o;g. reconstitui, 3 sg. şi pl. reconstituie reconstrucţie, pron. -ţi-e; gen. reconrecondiţiona,

strucţiei

reconstruf, ind. prez. I .o;g. şi 3 pl. reconstruiesc; con). reconstruiască rec6rdman, ,mbst., pl. recardmeni; f. recardmană, pl. recardmene

229

recrea, pron. -cre-a; ind. prez. l sg. reereez,3 ."'g. şi pl. recrcează, l pl. reerdm, 2 pl. recreaţi recreaţie, pron. -ere-a-ţi-e; gen. recrcaţiei

recrut rect rectifica, ind. prez. 3 sg. şi pl. rectffică rectiHniu,pron. -nlu recto, art. rectaul recţiune, pron. -ţi-urecul, pl. reeuluri recunoştinţă, gen. recunoştfnţei recuza recuzf~

recviem, pron. -vi-em; pl. reeviemuri redactor redacţie, pron. -ţi-e; gen. redacţiei redres6r, sllbst.. pl. redresoare reduct6r, adi. reduct6r, sllb!~t.,pl. reductoare (Tehn.) .
pron.

-ţi-e;

gen. redupli-

caţiei

reedita reeduca reeligfbil reevalua, pron. -lu-a reexamina, pron. gz referendum referi, ind. prez. 3 sg. şi pl. referă reflecta, ind. prez. 3 .~g. şi pl. reflectă ,.oglindeşte" şi rcflectează "gân-

reformfsm refracţie, pron. -ţi-e: gen. refracţiei refren, pl. refrene refugia, pron. -gi-a; ind. prez. 3 !"'g. şi pl. refugiază, l pl. refugiem, pron. -gi-em; ger. refugifnd refUgiu, pron. -glu regfm, pl. regfmuri regiment, pl. regimente regfn~, pl. regfne regionaI,pron. -gi-oregionalfsm, pron. -gi-oregfstru, pl. regfstre regiune, pron. -gi-uregiza regiz6r reglaj, pl. reglaje regresiune, pron. -si-uregulament, pl. regulamente regulat6r, .~ubst., pl. regulatoare regul~, pl. reguli reia, V. relua reiau, v. relua reiei, V. relua reieşf, ind. prez. 3 sg. reiese; imperf. reieşea; con). reiasă reincamare reîmbărb~ta reîmp~duri reîmp~durfre reîmp&ţf reîmpl1rţfre

reîmprosp~ta

reînarma reînarmare reînIDţă

deşte"

reflecţie,pron. -ţi-e;

gen. reflecţiei reflex, adj.. pl. reflecşi; f. reflexă, pl. reflexe reflex, .mbst., pl. reflexe reflexie, pron. -xi-e; gen. reflexiei

reînIDţăre

reîncadra reîncadrare reîncIDzf reîncIDzfre

230

reinvia, pIOn. -vi-a; ind. prez. 3 ,"'g. ~i pl. reÎnvfe; conj. reÎnvfe reinviere reinviet6r relaş (nu: relache) relativfsm relaţie, pron. -ţi-e; gen. relaţiei releu, pl. relee, pron. -le-e (nu: -le-ie) releva, ind. prez. 3 ''''g. ~i pl. relevă

reîncepe reîncepere reînchega reînchegare reînchfde reînchfdere reînchiria reînchiriere reîncolţf reîncolţfre

relfcvă

reîncorpora reîncorporare

relief, pron. -li-ef; pl. reliefuri relfgie, pron. -gi-e; gen. relfgiei religi6s, pron. -gi-os relua, ind. prcz. J sg. ~i 3 pl. reiau, 2 ,"f!.. reici, 3 .~g. reia, J pl. reluUm, pron. -lu-ăm; con). reia; ger. reluand, pr(]n. -lu-ând remaia, ind. prez. 3 .~g. ~i pl. remaiază, J pl. remaicm; ger. remafnd

reînfl1şura reînfl1şurcire reînfiinţci reînfiinţcire

reînflorf reînflorfre reînnof, ind. prez. 3 .'ig. reÎnnoie~tc reînnofre

remaieză

remania, pron. -ni-a; ind. prez. 3 .'Jg. ~i pl. remaniază, 1 pl. remanicm, pron. -ni-em; ger. remanifnd remaniere, pron. -ni-eremedia,pron. -di-a; ind. prez. 3 sg. ~i pl. remediază, J pl. remediem, pron. -di-em; ger. remedifnd remediu,pron. -dlu reminiscenţă, pron. sce remorca, ind. prez. J sg. remorchez, 3 sg. şi pl. remorchează rem6rcă, pl. remorci remunera remuneraţie, pron. -ţi-e; gen. remu-

reînsănătoşf reînsănătoşfre reînscăuna reînscăunare

reînsufleţf reînsufleţfre

reîntâlnf reîntâlnfre reîntinerf reîntinerfre reîntoarce reîntoarcere reîntregf reîntregfre reîntrema reîntremare reîntrupa reîntuma reintumare reînverzf reinverzfre

neraţiei

renghi (1 sil.) rengl6tă

reniu, pron. -nlu renovaţie, pron. -ţi-e; gen. rentier, pron. -ti-er reostat, pron. re-os-

231

renovaţiei

reparaţie,

pron. -ţi-e; gen. reparâţiei pron. -ţi-e; gen. repartfţiei repatria, pron. -tri-a repatriere, pron. -tri-erepaus, pron. -pa-us repauza, pmn. -pa-urepede repej6r reper, pl. repere repercusiune, pron. -si-urepercuta repert6riu (nu: repertoar), pron. -rtu repetit6r repetfţie,pron. -ţi-e; gen. repetfţiei repezf replica replică, pl. replici reportaj, pl. reportâje rep6rter represalii, numai pl. represiune, pron. -si-ureprezentant reprezentaţie, pron. -ţi-e; gen. repre-

res6rt (arc), pl. resorturi respectu6s, pron. -tu-os respiraţie, pron. -ţi-e; gen. respirâţiei

repartfţie,

zentâţici

reproducţie,

pron.

-ţi-e;

gen. repro·

ducţiei reproşa,

ind. prez. 3 .'ig.

~i

pI.

repro~ează, 1 pl. repr()~jm: ger. repro~frnd republică, gen.

republicii. pl. republici repudia, pron. -di-a; ind. prcz. 3 sg. ~i pl. repudiâză, 1 pl. repudiem, pron. -di-em; ger. repudifnd repulsie, pron. -si-e; gen. repulsiei repurta reputaţie, pron. -ţi-e: gen. reputâţiei resentiment, pl. resentimente resimţf, ind. prez. J .'ig. ~i 3 pl. resfmt res6rbţie, pron. -ţi-e: gen. resorbţiei res6rt (împărţire organizatorică), pl. resoârte

restanţier,pron. -ţi-er

restaura, pron. -ta-upron. -ţi-e; gen. resta-

restauraţie, urâţiei

resteu, pl. resteie restituf, ind. prez. 1 sg. restftui, 3 .'ig. ~i pl. restftuie restricţie, pron. -ţi-e; gen. restrlcţiei restrişte reşedfnţă reş6u retenţie, pron. -ţi-e; gen. rctcnţiei retevei, pl. reteveie retez, pl. reteze reteza, ind. prez. 1 sg. retez, 3 sg. ~i pl. reteâză

reticul, pl. retfcule retină, gen. retInei, pl. retfne retor retorfsm retransrnfsie, pron. -si-e; gen. retransmIsiei retrăf, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. retrăi6c; con). retrăiâscă retribuf, ind. prez. 1 .";g. retribui, 3 sg. ~i pl. retrlbuie retribuţie, pron. -ţi-e; gen. retribl/ţiei retroactiv, pron. -tro-acretrocesiune, pron. -si-uretroversiune, pron. -si-uretUr retUş, pl. retU~uri retuşa, ind. prez. 3 sg. ~i pl. retu~eâză. 1 pl. retu~jm; ger. retu~and

232

reţea reţetă

reţfne,

ind. prcz. 1 ."g. ~i 3 pl. reţfn, 1 pl. reţfnem; con}. reţfnă; ger.

reţinnnd reţfnere

reumatfsm, pron. re-ureuniune, pron. re-u-ni-ureuşf,pron. re-u-; con). reu~ească revadă, v. revedea revanşa, ind. prcz. 3 sg. ~i pl. revan~ează, J pl. revanşim; ger. revan~nnd revanşă,

pl. revanşe ind. prcz. 3 sg. şi pl. rcvarsă revedea, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. revftd; con}. revadă revelaţie, pron. -ţi-e; gen. revelatiei reveli6n, pron. -li-on revendica, ind. prez. 3 sg. ~I pl. revărsa,

revulsie, pron. -si-e; gen. revulsiei rezecţie, pron. -ţi-e; gen. rezecţiei rezema, ind. prez. J . . g. reazem rezervaţie, pron. -ţi-e; gen. rezervaţiei rezerv6r rezidual, pron. -du-al rezfduu, pron. -du-u; pl. reziduuri rezilia, pron. -Ii-a; ind. prcz. 3 sg. ~i pl. reziliază, J pl. reziliem, pron. -li-cm, 2 pl. reziliaţi; ger. rczilifnd; part. reziliat reziliere, pron. -li-erezoluţie, pron. -ţi-e; gen. rezoluţiei rezolva rezonanţă

rezonat6r, pl. rezonatoare rezuma, ind. prez. 3 sg. t'i pl. rczumă ricfnă

ricoşeu, pl. rico~euri rfctus, pl. rfctusuri ridica ridfche, art. ridfchea; pl. ridichi ridIcol ridiculiza rihtuf, ind. prcz. J sg. ~i 3 pl. rihtuiesc; con}. rihtuiască rindea rinCchi (2 sil.)

revendică

revendicare, pl. revendicdri reveneală

revenf, ind. prez. J ,"g. ~i 3 pl. revin; con}. revlnă rever, pl. revere reverberaţie, pron. -ţi-e; gen. revcrbeniţiei

reverendă reverenţi6s, pron. -ţi-os revers, pl. reversuri revfzie, pron. -zi-e; gen. revfziei revizionfsm, pron. -zi-oreviz6r revizuf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. revizuiesc; con). revizuiască revoca, ind. prez. 3 sg. ~i pl. rev6că; con). revOce revolta, ind. prez. 1 sg. rev61t revoluţie,pron. -ţi-e; gen. revoluţiei revoluţionar, pron. -ţi-o­ revoluţionarfsm, pron. -ţi-o­ revolver

risIpă

rfsling ritual, pron. -tu-al; pl. ritualuri riz6m, pl. riz6rni roade, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. rod; conj. roadă

roată

(cerc), pl. roţi (În cxprc . . ii roate) robcici .~i robcice robinet, pl. robinete robusteţe rocadă,

rocă,

233

pl. rocade pl. roci

.~i:

rostuf, ind. prez. J ."g. şi 3 pl. rostuiesc; con}. rostuiască

r6chie, pron. -chi-e; art. rochia, gen. rochiei; pl. rochii rochftll, pl. rochfţe rod, pl. roade rodaj, pl. rodaje r6die, pron. -di-e; gen. radiei rOdiu, pron. -dill rogojfnli, pl. rogojfni rog6z roi, subst. rof, ind. prez. J sg. şi 3 pl. roiesc; con}.

roşea~ roşf,

con}. roşească pron. -şi-a-, pl. roşietici; f. roşiatică, pl. roşietice roşi6r, pron. -şi-or r6şu, pl. roşii; f. roşie, pl. roşii rotacfsm rotaţie, pron. -ţi-e; gen. rotaţiei rotoc61, pl. rotocoale rotofei rotUlli, pl. rotUle rotUnd, ad}. ill., pl. rotunzi; f. rotundă, pl. rotunde rotunjeaIli rotunjf, con}. rotunjească rotunjfme roură, pron. ro-urovfnli, pl. rovfne roz rozacee,pron. -ce-e (nu: -ce-ie) rozmarin rubiacee, pron. -bi-a-ce-e (nu: -ce-ie) rubfdiu, pron. -diu rubin, pl. rubfne rubinfu rubrică, pl. rubrici rucsac, pl. rucsacuri rudă, pl. rude rudenie,pron. -ni-e; gen. rudeniei rugbi rugină, pl. rugini ruginfu rufnă, pron. ru-i-; pl. ruine ruj roşiatic,

roiască

r6initll, pl. roiniţc rom romancier, pron. -ci-er romantism romanţi6s, pron. -ţi-os roman românaş

romand româncutll românesc mmâne~te

românfme românfst româniza romboedru, pron. -bo-e; pl. romboedre romboidaI, pron. -bo-irond rondel,pl. rondeluri rond6 rontgenterapfe şi roentgenterapfe, pron. ront-ghenronţM, ind. prez. 1 ."ig. ronţăi; 3 sg. şi pl. ronţăie r6pot, pl. ropote r6sbif, pl. rosbifuri rostog61 (mişcare; pantă), pl. rostogoluri rostogolf

rujă

ruje6lă,

rulaj rulment rul6u

234

pron. -je-o-

salcie, pran. -ci-e; gen. salciei, pl.

rumen rummy,pran. r6-mi rupie, pran. -pi-c; gen. rupiei rusaIie (Bot., Mit.), pl. rusalii RusaIii (sărbătoare) rut:eniu, pron. -niu rutier, pran. -ti-er rutinier, pran. -ni-er

sălcii

saleu salivaţie, pran. -ţi-e; gen. salivaţiei salpetru salvă, pl. salve saIvie, pran. -vi-e; gen. salviei samoed, pl. samoezi samovar

samurai samuraslă

S,

cit. se (I'n simboluri !ji: es) sabie,pran. -bi-e; gen. sabiei,pl. sllbii sabotaj sabot6r saca, art. sacaua sacagfu, pl. sacagfi sacerd6t sac6şă,pl.sac6şe

sac6u sacrifica, ind. prez. 3 ,~g. şi pl. sacrffică sacriffciu, pran. -clU sacrilegiu, pran. -giu sacrosanct sadfsm saffr, pl. saffre saftea saftian, pran. -ti-an sagotier, pran. -ti-er saia, pl. saiele saivan,pran. sai-; pl. saivane salam salamandm salaria, pran. -ri-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. salariază, 1 pl. salariem, pran. -ri-em; ger. salarifnd salariu, pran. -riu salată, pl. salate salatieră, pran. -ti-esală, pl. săli salbă, pl. salbe

235

sanatorial, pran. -ri-al sanat6riu,pran. -riu sanctuar, pran. -tu-ar sancţiona, pran. -ţi-o­ sancţiune, pran. -ţi-u­ sandală, pl. sandale sandviş !ji sandvici, pl. sandvişuri ,~i sandviciuri sangvfn sanie,pran. -ni-e; gen. saniei,pl. sănii santal (Bot.) santinelă

sap, v. săpa sapă, pl. sape sar, v. sărf sarabandă, pl. sarabande sarailfe, pran. -ra-i-; gen. sarailfei saramură,gen. saramurii sară, v. sărf

sarcasm sarcină, gen.

sarcinii; pl. sarcini sarcofag, pl. sarcofage sarc6m sari, v. sărf sarică, pl. sarici sarma,pl. sarmale saşfu, f. saşfe; pl. neart. saşfi, art. m. saşfii, art. f. saşfile satâr, pl. satare satfn, pran. -tin (nu: -ten)

satir satiră ,~i satiră satisfacţie, pron. -ţi -e; saturaţie,

gen . satisfacţiei pron. -ţi-e; gen, saturaţiei

Satumalii saţ

saxof6n, pl. saxofmine săIăşluI, ind. prez. I sg. ~i 3 pl. săIă~luiesc; conj. săIă~luiască sălbatic sălbăticfe, gen. sălbăticîei sălbăticiune,

pron. -ciu-ne f. sălcfe; pl. m. ~i t: sălcii sălta, ind. prez. 3 sg. ~i pl. saltă sămânţă, pl. seminţe săniuş, pron. -ni-u~ săpa, ind. prez. I ,<;g. sap, ;2 sg. sapi (1 sil.); conj. sape sălcfu,

s~un săra,

ind. prez. I sg. sărez

sărac sărdntOC sări,

ind. prez. I sg. ~i 3 pl. sar, 2,\·g. sari (1 ,<;il.); cOl~i. sară sătura, ind. prcz. I sg. satur, 3 ,\g. ~i pl. satură

săţi6s,pron. -ţi-os săvârşf, conj. săvâr~ească sâcâf, ind. prez. 3 sg. ~i pl. sacâie; con}. sfrcâie; ger. sâcâind

sâcâială

sâmbure

sân sâneaţă,

pron. -nea-; pl. sâneţe (Bot.), pron. -zi-a-; pl. sânziene, pron. -zi -esârguf, ind. prez. J ,<;g. ~i 3 pl. sârguiesc; con}. sârguiască sâsâf, ind. prez. I ,<;g. sfrsâi, 3 sg. şi pl. sfrsâie sânziană

sâsâială

scabie, pron. -bi-e; gen. scabiei scafandrier, pron. -dri -er scai scaiete scală, pl. scale scandiu (Chim.),pron, -dlu scap, Y. scăpa SCaT*d6ţchi

scarifica, ind. prez. 3 sg. ~i pl. scarifică scatfu scădea, ind. prez. I ,<;g. şi 3 pl. scad; yiit. va scădea; con). scadă sc~a, ind. prez. 1 sg. scap, 2 ,<;g. scapi (1 ,<;il.); con}. scape scăpătă, ind. prcz. 3 sg. şi pl. scapătă scărmăna, ind. prez. I ,<;g. scannăn; co~i. scannene scâlcia, pron. -ci-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. scâlciază, I pl. scâlcicm, pron. -ci-em; ger. scâlciind scâncf, co~i. scâncească scânteia, pron. -te-ia; ind. prez. 3 sg. şi pl. scânteiază, I pl. scânteiem,pron. -te-iem; ger. scânteind scânteie, pron. -te-ie; gen. scânteii scâmav scârţâf, ind. prez. I sg. sdrţâi, 3 ,<;g. şi pl. sdrţâie; conj. sdrţâie scelerat, pron. sce scenariu, pron. sce, -rIu scenă, pron. sce sceptic, pron. sce scepticfsm, pron. sce sceptru, pron. sce scheci (J ,<;il.) schelet, pl. schelete schematfsm schemă scherzăndo (Muz .), pmn. scherţando scMrzo (Muz.),pron. schcrţo

236

scheuna, ind. prez. 3 sg. şi pl. scheaună, pron. schea-llschi schia, pron. schi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. schiază, I pl. schiem, pron. schi-em; ger. schifnd schif (Sport) schfjă, pl. schfje schflav schfmb,pron. schi schimba,pron. schi schfmnic schimonosf schingiui, ind. prez. I sg. şi 3 pl. schinguiesc; conj. schinglliască schi6r, pron. schi-or schfsmă sciatică, pron. sci-a-; gen. sciaticii scinda,pron. sci sciziune, pron. sci-zi-usclavagfsm sclavaj scoabă

scoate, ind. prez. J sg. şi 3 pl. scot; conj. scoată scociorf, ind. prez. J ,<;g. şi 3 pl. scociodsc; perf. ,<;. 3 sg. scocior1, 3 pl. scociorară; conj. scocioniscă; ger. scociodnd; part. scociorat scoIastic sconcs (Zool.), pl. sconcşi scont sconta sc6rbură

scorbur6s scorbut scormonf scorojeaIă

scorojf, conj. scorojească sc6rpie, pron. -pi-c; gen. scorpiei scorpfon, pron. -pi-on

scoruşă, pl. SCOflJşe scot, v. scoate scoţian, pron. -ţi-an scovardă, pl. scoverzi scrânciob, pl. scrancioburi scrilntf scrnşni

screper (Tehn.) scrie, ind. prez. J pl. scrfem, 2 pl. scrfeţi; imper. scrieţi: ger. scriind scriere scrijelf ,~i scrijeh1 scrin, pl. scrfnuri scripete, pl. scrfpeţi scripte, numai pl. scr6fulă (Med.), pl. scr6fule scrumbfe, gen. scrumbfei scrumieră, pron. -mi-e scrupul, pl. scrupule scuar (J ,..il.),pl. sCllaruri scuipa, pron. scui-pa scul, pl. sculuri sculptor sculptUră

scurtcireuft scutec scuter scutier,pron. -ti-er seamă

seamăn ,~i semen,

pl. semeni v. semăna seară, pl. seri searbăd, pl. serbezi; f. searbădă, pl. serbede sebaceu, pl. sebacee, pron. -ce-e (nu: -ce-ie) seboree, pron. -re-e (nu: -re-Îe) sec, f. seacă; pl. m. şi f. seci (1 .'Iii.) seca, ind. prez. 3 sg. şi pl. seacă secarn, gen. secarci seamănă,

secărfcă

237

seciituf, ind. prez. 1 .~g. ~i 3 pl. secătuiesc; con). secătuiască

secera secem seceriş,

pl. secerf~uri

secetii sechestru secol, pl. secole secret secretariat, pron. -ri-at secreţie, pron. -ţi-e; gen. secreţiei sect6r secţie (subunitate organizatorică), pron. -ţi-e; gen. secţiei secţiune (Geom.), pron. -ţi-lI­ secui secuiesc secunda secundar secure sedt1ii sediment, pl. sedimentc sediu, pron. -dlu segrega, ind. prez. 3 sg. şi pl. segregă segregaţie,pron. -ţi-e: gen. segregaţiei seif (1 .~il .. nu: safe) sefm, pron. se- im seimen, pron. seiseismognif, pron. se-isseismogramii, pron. se-isselecţie "alegere", pron. -ţi-e; gen. selecţiei

selecţiona,

pron. -ţi-o­ (MlIz.),pron. -ţi-uni seleniu, pron. -nlu selfact6r, pl. selfactoare selfinducţie, pron. -ţi-e; gen. selfinselecţiuni

ducţiei

semanticii, gen. semanticii semW, ind. prez. 1 sg. semăn, 3 sg. ~i pl. seamănă

238

semeţ

semetf semicerc semicircular semicolonial, pron. -ni-al semif6nd semiîntuneric semilunii seminar, pl. seminare .~i seminarii semfnţe, v. sămftnţă seminţerfe, gen. seminţerfei semiologfe, pron. -mi-o-; gen. scmiologfei semn semnal, pl. semnale semnalment semnifica, ind. prez. 3 ...g. şi pl. semnffică

semnificaţie,

pron. -ţi-e: gen. semni-

ficaţiei

senat6r semn seni6r,pron. -ni-or sens sensfbil sensibilitate sentenţi6s,pron. -ţi-os sentfnţii

senzaţie,

pron. -ţi-e; gen. senzaţiei pron. -ţi-o

senzaţional,

senzitfv senzorial, pron. -ri-al senzual, pron. zu-al senzualfsm, pron. -zu-aseparaţie, pron. -ţi-e; gen. separaţiei sepia (vopsea), pron. -pi-a sepie (moluscă),pron. -pi-e septembrie,pron. -bri-e septentrional, pron. -tri-oseptuagenar, pron. -tu-aser

serai, pl. serai uri

serba serena
239

sferofd, pl. sferofde sferoidal, pron. -ro-isfert sfeşnic sfeştanie, pron. -ni-e; gen. sfeştaniei sfiaIl1, pron. sfi-asfiici6s, pron. sfi-i-cios sfiiciune, pron. sfi-i-ciusfinx, pl. sfincşi sfoam sforl1f, ind. prez. J ."g. sforăi, 3 . . g. şi pl. sforăie sforl1iaIl1, pl. sforăieli sforzando (Muz.),pron. sforţando sfredel, pl. sfredele siamez, pron. si-asibarft siberian, pron. -ri-an sic "Întocmai" sicriu sideffu siestl1, pron. si-essfeşi (dat.) sigfliu, pron. -nu sfgur sfhll1 sflex, pl. sflexuri silfciu, pron. -clU silftrl1 silogfsm sil6z situf, ind. prez. 1 ."g. şi 3 pl. siluiesc; con). siluiască silurian (Oeol.), pron. -ri-an simbi6zl1, pron. -bi-osimb6l, pl. simboluri simbolfsm simfonfe, gen. simfonfei simigfu, pl. simigfi siminichfe, gen. siminichfei simin6c

simplificâ, ind. prez. 3 ,'ig.

şi

pl.

simplffică

simplfsm simplu simp6zion ,~i simpozi6n, pron. -zi-on simpt6m, pl. simptome simţmn:lnt, pl. simţăminte simţi, ind. prcz. J sg. ~i 3 pl. simt; con}. sImtă simulâţie, pron. -ţi-e; gen. simulaţiei simultaneiteite, pron. -ne-isincer sincretism sincronism sindicalism sindr6m, pl. sindroame

slâlom (Sport) slâvă, pl. slăvi slăbiciune slănină, gen. slănfnii slei, ind. prez. J ,'ig. con}. sleiască slip sl6bod, adj. slobozf sloi sluger

3 pl. sleiesc;

slujbă

slujf, con}. slujească sluţenie, pron. -ni-c; gen. sluţeniei smalţ

smaraId smălţuf,

sinecdocă sinecură,

şi

ind. prez. J sg. ~i 3 pl. con}. smălţuiască

smălţuiesc;

pl. sinecuri

sinereză

smânt:ină

sineşi

sinu6s, pron. -nu-os sinuozitâte, pron. -nu-osinusoidâl, pron. -so-i-

smârc, pl. smarcuri smârcâf, ind. prez. J ,'ig. smarcâi, 3 ,'ig. ~i pl. smarcâie smeâd smerenie, pron. -ni-e; gen. smereniei smiceâ, pl. smicele sminteală, gen. smintelii sminti smintit

sinuzită

smfrnă

(ac.)

singumtic sinilfu sin6d, pl. sinoade sintâctic sintaxă

smoâlă

sipet, pl. sfpete siriân, pron. -ri-an sir6co sirop sirop6s sistem, pl. sisteme sistolă (Anat.)

smoc smochfnă

sm6ching smucf, con}. smucească smulge snoâvă

sită

situâ, pron. -tu-a; ind. prez. l sg. situez, 3 sg. şi pl. situează situâţie, pron. -tu-a-ţi-e; gen. situaţiei slab

snob snobfsm snop, pl. snopi snopi some-apune

240

soare-răsare soartă,

gen. sorţi i sobrietate, pron. -bri-esocial, prun. -ci-al social-democrat, pron. -ci-al social fsm, pron. -ci-asocietate, pron. -ci-esociologie, pron. -ci-o-; gen. sociologiei socoti, ind. prez. l ,<;g. ~i 3 pl. socotesc s6diu, pron. -diU sofa, pl. sofale sofism sofftă (Fiz.) soi s6ia, gen. s6ici solanacee, prun. -ce-e (nu: -ce-ie) solanee,pron. -ne-e (nu: -ne-ie) solariu, pron. -riu solfegia, pron. -gi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. solfegiază, J pl. solfegiem, pron. -gi-em; ger. solfegiind solfegiu, pron. -glu solicita, ind. prez. 3 sg. şi pl. solfcită solidifica, ind. prez. 3 sg. şi pl. solid/fică

s61niţă

s610, pl. sol6uri solstfţiu, pron. -ţlu soluţie, pron. -ţi-e; gen. soluţiei soluţiona, prun. -ţi-osomatie, pron. -ţi-e; gen. somaţiei somiern, pron. -mi-esomn (Iht.), pl. somni somnor6s somptu6s, pron. -tu-os sondaj, pl. sondaje

sopran, f. soprană gen. surorii, (personal sanitar) sorei; pl. surori sorbf, ind. prez. l sg. şi 3 pl. sorb sor6c, pl. soroace sos sosieră, pron. -si-esote, pl. sote uri soţfe, gen. soţiei spadă, pl. spade spaghete, număi pl. spalier,pron. -li-er spangă, pl. spăngi spani61, pron. -ni-oi sparanghel spasm, pl. spasme spasm6dic spate spaţia, pron. -ţi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. spaţiază, l pl. spaţiem, pron. -ţi-cm; ger. spaţiind spaţi6s, pron. -ţi-os spaţiu, pron. -ţlU spânatfc spânz, pl. spânzi special, pron. -ci-al specialfst, pron. -ci-aspecie, pron. -ci-e; gen. speciei specifica, ind. prez. 3 ,<;g. ŞI pl. s6ră,

specîfică

specimen, pl. specimene spectacol spectrosc6p, pl. spectroscoape spectru, pl. spectre speculant speculaţie, pron. -ţi-e; gen. speculaţiei

sondeză

spc5lcă

sond6r sonerie, gen. soneriei sonet, pl. sonete

speologfe,pron. spe-o-; gen. speologfei spera, ind. prez. 3 sg. şi pl. speră; conj. spere

241

sprânceană

speria, pron. -ri-a; ind. prez. l sg. sperii, l pl. speriem, pron. ri-em; ger. sperifnd sperierură, pron. -ri -e-

sprijinf, ind. prez. 3 sg. con). sprfjine sprinten

spennanţet

sprinţar

speze, numai pl. spic, pl. spfce spfcher (nu: ~picher) spfcheriţ1, (nu: wfcheriţă) spicuf, ind. prez. I sg. ~i 3 pl. spicuiesc: con). spicuiască spilcuf, ind. prez. l sg. şi 3 pl. spilcuiesc; con). spi1cuiască spin, pl. spini spinteca spi6n,pron. spi-on spionaj,pron. spi-ospiritual,pron. -tu-al spirochet, pl. spirocheţi spirt spirt6s spital, pl. spitale spiţerfe, gen. spiţerfci splai splendid spof, ind. pre7. l sg. şi 3 pl. spoiesc; con). spoi,iscă

spumă, pl. spume spune, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. spun; con). spună; ger. spunand spurcat

spoială

spolia, pron. -li-a; ind. prez. 3 sg. ~i pl. spoliază, l pl. spoliem, pron. -li-em; ger. spolifnd

şi

pl.

sprfjină;

spuzeală

sta, impar stăteam; perf. s. stătlli; con). stea; imper. stai stabfl staccato (Muz.) stacojfu stadi6n,pron. -di-on; pl. stadioane stadiu, pron. -diu staffe, gen. staffei stagiar, pron. -gi-ar stagiu, pron. -giu stagiUne, prun. -gi-ustai, v. sta stalactftă stalagmftă stambă stană,

pl. stane pl. stănci stand (nu: ştand) standard (nu: ~tandard),pJ. stindarde stani61,pron. -ni-oi staniu, pron. -niu stancă,

spondil6ză

stanţ1

spongier, pron. -gi-er spongi6s, pron. -gi-os spontaneitate, pron. -ne-isporange (BoL) sporovăf, ind. prez. I ...g. şi 3 pl. sponwăiesc: con). sporovăiască

staret st:aroste start (l/1I: ştart) starter stat (de plată), pl. state (nu: ~tate) statfstică, gen. statistici i statistician, pron. -ci-an; pl. statisticieni statfv "suport", pl. ,tatlvc

sporovăiăIă

sp6rtsman, pl. sp6rt,meni spovedf

242

stative (de ţesut), numai pl. stat-maj6r stat6r (Tehn.), pl. statoare statornicf statua,pron. -tu-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. statuează, I pl. statuftm statuar,pron. -tu-ar statuetă, pron. -tu-estatUie, gen. statuii statu-qu6, pron. -cvo staţie (a unui vehicul), pron. -ţi-e; gen. staţiei

staţi6na,

pron. -ţi-o-

grafiem, pron. -fi-em; ger. stenografifnd stentor stereocinematograffe, pron. -re-o-; gen. stereoc inematograffei stereosc6p, pron. -re-ostereotfp, pron. -re-ostereotipfe, pron. -re-o-; gen. stereotipfei stern sterp stetosc6p, pl. stetoscoape stfbiu, pron. -biu

staţiune (balneară, meteorologică),

stfclă

pron. -ţi-u­ staul,pron. sta-ul stavilă, pl. stavile stavrfd (Iht.) , pl. stavrfzi stărui, ind. prez. I sg. stărui, 3 sg. şi pl.

sticlete stigmat, pl. stigmate stigmatfsm stihfe, gen. stihfei stilfstică, gen. stilfsticii stil6u stimulent stindard, pl. stindarde stinge stinghie, pron. -ghi-e; gen. stfnghiei stipendia, pron. -di-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. stipendiază, 1 pl. stipendiem, pron. -di-em; ger. stipendifnd stipendiu, pron. -diu stipulaţie, pron. -ţi-e; gen. stipulaţici stivuf, ind. prez. I sg. şi 3 pl. stivuiesc; con}. stivuiască stoc (nu: ştoc) stocaj st6fl1 (nu: ştofă), pl. stofe stoicfsm, pron. sto-istomac, pl. stomacuri strdbfsm strachină, pl. str5chini stradă, pl. străzi strai, pl. straie (haine) strai, pl. strai uri (parâme, la catarg)

stăruie

stăruiaIă stărufnţă,

pl. stăruinţe v. sta v. sta

stăteam,

stătui,

stâlceaIă

stâlcf, con). stâlcească stâlp stână, pl. stane stâncă

stângaci (2 ,~il.) stânjen stânjenel stârpf stea, v. sta stea, pl. stele stearfnă, pron. stc-astejar stejărfş

stelaj stenografia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. stenografiază, 1 pl. steno-

243

strajă, st:rană,

pl. străji pl. stnlne

strobosc6p, pl. stroboscoape str6nţiu,

stnmguIa strangulaţie,

pron.

-ţi-e;

gen. stran-

gulaţiei

straniu, pron. -nlu straşnic

strUnă,

strat, pl. straturi

struţ

stratagemă,

~i

pl.

stratffică stratificaţie,

pron.

-ţi-e;

tificaţiei

pl. străbunfci pron. -ni-e; gen.

strădaniei,

pl. strădanii străduf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. străduiesc; con}. străduiască străin, pl. străfni; f străină, pl. străine străinătate, pron. stră-istrăjuf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl.

stuf stufărfe, gen. stufăriei

stupefacţie,

con). strălucească pl. strămoaşe stri1m6ş, pl. strămo~i strămoşesc, f strămo~ească străşnicie, gen. stră~nicfei strămoaşă,

străvechi (2 ... il.) străvezfu

strâmtora pl.

striaţie,

streşini

pron. stri-a-ţi-e; gen. stricăciune, pron. -c1u-

-ţi-e;

gen. stupe-

stupefiant, pron. -fi-ant stupefiat, pron. -fi-at sturi6n, pron. -ri-on suav, pron. su-av sub subchirurg subdirector subdiviziune, pron. -zi-usubiect, pron. -biect subiectivfsm, pron. -biecsubintitula

străluci,

streche strecura, ind. prez. I sg. strecor strecumtoare, pl. strecurători strepezf

pron.

facţiei

străjuiesc

streaşină,

~i

pl. studiază, I pl. studiem, pron. -di-em; ger. studifnd studi6, pron. -di-o; pl. studiouri studi6s, pron. -di -os stl1diu, pron. -diu

gen. stra-

străbunfcă, strădanie,

pl. strune

stuc (nu: ştuc) student studia, pron. -di-a; ind. prez. 3 sg.

pl. stratageme

stratifica, ind. prez. 3 sg.

pron. -ţlu

structuralfsm strUgure strujan strujf, con). stmjească

subîmpărţf

subîmpărţfre

subînchiria, pron. -ri-a; ind. prez. 3 sg. ~i pl. subînchiriază, 1 pl. subînchiriem, pron. -ri-em; ger. subînchiriind

striaţiei

stricnfnă

subînchiriere

stricteţe

subîncrengătI1ră

stridie, pron. -di-e; gen. strfdiei strig6i

subîntfnde subîntfndere

244

subţia, pron. -ţi-a;

subînţelege

-ţi-em;

subjonctiv sublimaţie,

ind. prez. 3 ,'ig. ~i pl. 1 pl. subţiem, pron. gen. subţifnd

subţiază,

subînţeles

pron.

-ţi-e;

subţiratic

gen. subli-

subţfre

maţiei

sublinguaI, pron. -gual sublinia, pron. -ni -a; ind. prez. 3 ,'oig. ~i pl. subliniâză, l pl. subliniem, pron. -ni-em; ger. sublinifnd submersibil submersiune, pron. -si-usubnutriţie, pron. -ţi-e; gen. subnutrfţiei

subordona subordonare subpământeăn

subscrie, ind. prez. 1 pl. subscrfem, 2 pl. subscrfeţi; ger. subscrifnd subscripţie, pron. -ţi-e; gen. subscrfpţiei

suburbfe i)'i suburbie, pron. -bi-e; gen. suburbfei şi suburbiei subvenţie, pron. -ţi-e; gen. subvenţiei subvenţiona, pron. -ţi-osubzista subzistenţă

succeda, ind. prez. 3 sg. şi pl. succedă succes, pl. succese succesiune, pron. -si-usucces6r succfnt sucf, con). sucească sucomba, ind. prez. 3 sg. şi pl. suc6mbă

sud sud-african sudalmă, pl. suddlmi

subsecretariat, pron. -ri-at subsecţie, pron. -ţi-e; gen. subsecţiei sub semnat subsidiar, pron. -di -ar subsfdiu, pron. -dTu subs61 subspecie,pron. -ci-e; gen. subspCciei

sudaţie,

pron. -ţi-e; gen.

sudaţiei

sud-dunărean

sud-est sud6r sudoriţă

substanţă substanţiaI, pron. -ţi-al substituf, ind. prez. 1 sg. substitui, 3 .'ig. ~i pl. substItuie substitUţie, pron. -ţi-e; gen. substituţiei substrat subsuoarn, pl. subsu6ri subtensiUne, pron. -si-usubterfUgiu, pron. -gTu subtI1 subtitlu subtropicaI

245

suduf, ind. prez. 1 şi 2 sg. sudui, 3 sg. şi pl. suduie; ger. sudufnd sud-vest suedez, pron. su-esuferi, ind. prez. 1 sg. sUfăr, 3 sg. şi pl. sUferă; conj. sUfere sufertaş

suficient, pron. -ci-ent suffx, pl. sufixe sufleca, ind. prez. 1 .'ig. suflec sufleor, pron. -fl6r sufleu sufoca, ind. prez. 3 ."g. şi pl. suf6că sufragiu "vot" ,pron. -gTu

sugaci (2 sil.) sugera sugestie, pran. -ti-e; gen. sugestiei sugestiona, pran. -ti-osughiţa, ind. prez. 1 sg. sughfţ sugruma suf, ind. prez. 1 ,<;g. sui, -' sg. ~i pl. suie sui-generis, pran. su-isuitoare "galerie într-o mină", pran. su-i-; pl. suitari

supraliciteiţie,

pran. -ţi-e; gen. supralicitatiei supraomenesc,pron. -pra-osuprapresiune, pron. -si-usupraproducţie, pron. -ţi-e; gen. supraproducţiei

suprapune, ind. prez. 1 ,<;g. ~i -' pl. suprapun; con). suprapună suprarealfsm, pran. -re-asuprasaturaţie, pron. -ţi-e; gen. suprasaturaţiei

sulffnă

sulimenf suliţă, pl. sul iţe suman, pl. sumane sumbru sunt v. fi suntem, v. fi sunteţi, v. fi superficial, pran. -ci-al superfluu !fi superfluu, pran. -fIu-u superheterodfnă

superi6r, pran. -ri -or superstiţie, pran. -ţi-e; gen. superstfţiei supeu supieră, pran. -pi -esupleant, pron. -ple-ant; pl. supleanţi supleţe, gen. supleţei suplfciu, pran. -clU; pl. sllplfcii sup6rter supozfţie, pron. -ţi-e; gen. sllpoziţiei supraaglomeraţie, pron. -pra-a-, -ţi-e; gen. sllpraaglomeraţiei supraalimenteiţie, pron. -pra-a-, -ţi-e; gen. sllpraalimentaţiei supraînălţcire supnuncălzi supraîncălzfre supraîncălzit6r supnuncărca supraîncărcare

suprastrucrură

supratensiune, pron. -si-usupraveghea, ind. prez. -' ,<;g. ~i pl. supraveghează, 1 pl. supraveghem supravieţui, ind. prez. 1 ,<;g. ~i -' pl. supravieţuiesc; con). supravieţuiască supremaţie,

gen. supremaţiei supune, ind. prez. 1 ,"g. ~i -' pl. supun; con). supună; ger. supunand supuraţie, pron. -ţi-e; gen. supuraţiei supuşenie, pron. -ni-e; gen. supu~eniei surâde, ind. prez. 1 ,<;g. ~i -' pl. surad; conj. suradă surcea suresciteit, pran. sci suresciteiţie, pron. sci, -ţi-e; gen. surescitaţiei

surfila surghiun surmenaj surogat, pl. surogate sur6ri, \1. sară surpa, ind. prez. -' !';g. ~i pl. surpă; con). surpe surprinde, con). surprindă surtUc, pl. ~urtuce surzenie,pron. -ni-e; gen. surzeniei susru susceptJbil, pron. sce

246

suscita, pron. sci sus-numft sus~nsie, pron. -si-e; gen. suspensici suspens6r, pl. suspensmlre (bandaje) suspens6r, pl. suspens6ri (muşchi) suspiciune, pron. -ci-usustentaţie, prun. -ţi-e; gen. sustentaţiei susţfne,

ind. prez. I sg. şi 3 pl. con}. susţfnă

susţfn;

şapirografia,

pron. -fi-a; ind. prez. pl. şapirografiază; J pl. şapirografiem, pron. -fi-em; ger.

3 . . g.

şi

şapirografifnd

şapte

(a) şaptea (al) şaptelea şaptesprezece

(al) şaptesprezecelea

susţfnere

ş~tesute

susuni (al) su~ea (referitor la 100, de ex. al (o) sutălea om) (al) 1.•• 1sutelea (referitor la 200,300 etc., de ex. al două sutelca om) sutien, pron. -ti-cn suveidl, pl. suveici suvenfr, pl. suvenfre swing, pron. slJing (1 .<;il.)

şaptezeci

(al) şaptezecilea şarja, ind. prez. 3 . . g. şi pl. I pl. şarj5m; ger. şarjand şărjil, pl. şarje şarpe,

pl. şerpi

şase

(a) şasea (al) şaselea şase sute şasfu, pl. şasfuri

Ş,cit. şe

şaten

art. şaua, gen. şeii; pl. şei şablr, pl. şabăre şabl6n, pl. şabloane

şătd, pl. şatre

şilgaInic şcoaIil, pl. şcoli

v. şedea

şedea, ind. prez.

1 sg. şi 3 pl. con). şadă şedfnţil, pl. şedfnţe

şaisprezece

şade;

(al) şaisprezecelea şaizeci

şefc,pron. şe-ic

(al) şaizecilea şaItlr, pl. şaltăre

şelac şi şerlac şemineu

şam6tl1 şampanie,pron.

şemizetl1

-ni-e; gen. şampaniei

şamp6n

şenflil,

şantaj

şeptel, pl. şeptel uri

pl. şenf1e

şerb

şantajfst

şantier,pron.

şarjcază,

şarpantl1

şa,

şade,

şapirognif

şerbet,

-ti-er

şerpi,

ş~il,

pl. şape şapdl, pl. şcpci

pl. şerbeturi v. şarpe

şerpoaicil

247

şed, 3

....g.

şerpuf,

ind. prez. 1 _"g. şi 3 pl. con}. şerplliască

şerplliesc;

şmfrghel

şnfţel

şervet

şnur

şes

şnuruf,

şevi6t,

ind. prez. J sg. şi 3 pl. con}. şnllruiască şoarece, pl. şoareci

şevr6

şobolan

şevalet

şnllruiesc;

pron. -vi-ot Iji şevr6u şezl6ng, pl. şezlonguri ştichi (J sil.) şticiuf, ind. prez. l sg. şi 3 pl. şfichilliesc; con}. şfichilliască şiac (2 sil.)

şoc

şofer şofran şomaj şomer

şicanit

şopBrlit, pl. şoparle

şif6n,

pl. (sorturi) şifoane şifonier, pron. -ni-er; pl. şifoniere

şorici (2

şild

şorţ

şfling

şosea

şfnit,

şoş6n

pl. şfne

şindrflit

ş6tie,pron.

şinşflit şi

şovM, ind.

cincfla (Zool.)

şfpot

-ti-e; gen. şotiei prez. 1 sg. ş6văi, 3 _"g. şi pl.

şovăie

şovwaIit, pl. şovăieli

şir,

pl. şfruri şin1g, pl. şiraguri şfm, pl. şfre şiret, pl. şireturi şiretenie, pron. -ni-e; gen. şireteniei

şovwelnic şovinfsm şpaclu şpalt, pl. şpalturi şpi1cluf,

şiretlfc şir6i,

pl. şiroaie şirof, ind. prez. J sg. con}. şiroiâscă

ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. con}. şpăcluiască

şpăcluiesc;

şi

3 pl.

şp6rlit

şiroiesc;

şperţuf,

ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. con}. şperţuiască şpraiţ (1 sil.) şpraiţuf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. şpraiţuiesc; con}. şpraiţlliască şpriţuf, ind. prez. 1 _"g. şi 3 pl. şpriţuiesc; con}. şpriţuiască ştachetit (Sport), pl. ştachete

şist

şperţuiesc;

şiştar şlam

şle3htit,

sil.)

şort

pl. şlehte

şleau şlefuf, ind. prez.

1 sg. şi 3 pl. şleflliesc; con}. şlefuiască

şlep

ştafetit

şlfbovitit

ştaif

şlif

ştampflit

şliţ, pl. şlfţuri

ştangit

248

(1 _'ii}.)

ştanţă

(Tehn.) ind. prez. J sg.

ştănţuf,

ştănţuiesc~

ştemuf,

şt:evie,pron.

şi

tacticii, gen. tacticii tactician, pron. -ci-an; pl. tacticieni

3 pl.

con}. ştănţuiască

ind. prez. J sg.

ştemuiesc~

şi

tafta

3 pl.

con}. ştemuiască

-vi-e; gen.

şteviei

ştift, pl. ştffturi ştiinţă,

pl. ştifnţe

ştiubei ştit1dl,

pl. ştiuci

ştiul6te ştiut6r,

pron. şti-u­

tahignif (Tehn.), pl. tahigrafe tahim6tru, pl. tahimetre taie, v. tăia taifas, pron. taitaifUn, pron. tai-fun; pl. tai fu nuri taiga, pron. tai-ga, art. taigaua, gen. taigalei; pl. taigale tai6r talangii, pl. tăIUngi

ştreang

talaş

ştrudel

talaz, pl. talazuri talie, pron. -li-e; gen. taliei tali6n, pron. -li-on talisman, pl. talismane taliu (Chim.),pron. -nu

şt1bii, pl. şube

şt1bler şubrerenie,

pron. -ni-e; gen.

şubre-

zeniei şugub~ţ

talmeş-balmeş

şui

talmudfsm tal6n, pl. taloane talpii, pl. tălpi talt1z,pl. taluzuri tambt1chi (Mar.; 2 .'iil) , pl. tambuchiuri tambt1r (Tehn.), pl. tambure tam-nisam tam-tam tand6m, pl. tandemuri

şuiera şuiemtoare şt1iet şt1m,

pl. şurc pl. şuruburi

şurub,

şurubelniţă şut

şuv6i, pl. şuvoaie şvab

tandreţe

şvaiţer

tangaj

T,cit. te tabach6m, pl. tabachere tabagfsm tabiirn, pl. tabere tabel,pl. tabele tabi6t, pron. -bi -et taburet tacMt (Tehn.), pl. tacheţi

tangenţial, pron. -ţi-al tang6u tanti6mii, pron. -ti-etapaj, numai ."ig. tap6t, pl. tapete tapi sa "a tapeta; a îmbrăca o mobilă cu un material" tapiserie (ţesătură), gen. tapiserfei tapiţa "a îmbrăca o mobilă cu un material" tapiţerie (meserie), gen. tapiţerfei

249

tlflpuf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. tălpuiesc; con). tălpuiască tiim!1duf, ind. prez. J .'ig. şi 3 pl. tămădilhsc; con). tămăduiască tiimâia, ind. pre,". J SJ!.. tămâiez, 3 sg. şi pl. tămâiază; ger. tămâind tiimâie, gen. tămaiei tiimbii1~u tiiriigWia tl1ră~nie, pron. -ni-e; gen. tără~eniei tiiram, pl. tăramuri tiirâţe, pl. tiirbiicf, con). tărbăcească tiircat tiiun tiivii1ug tâlcuf, ind. prez. J ,'ig. şi 3 pl. tâlcuiesc; con). tâlcuiască tâniir, pl. tineri tânguf, ind. prez. I sg. şi 3 pl. tânguiesc; con). tânguiască tânjaIii, pl. tânjeli tânjf, con). tânjească taraie-brâu

tanibii, pl. tarabe taraf, pl. tarafuri tarif, pl. tarife tarniţă, pl. tarniţe tarsian, pron. -si-an tartâj .~i trntaj, pl. tartaje !,i trătajc tartnij tatua, pron. -tu-a; ind. prcz. 3 .'ig. şi pl. tatuează

tatuaj,pron. -tu-aj taur tautologfe, pron. ta-u-; gen. tautologfci tavii, pl. tăvi taxf, pl. taxiuri tiibiicealii tăbiicf, con;. tăbăcească tiibiirf, ind. prcz. 3 sg. şi pl. tabără; perf. .'i. 3 sg. tăbărî, ., pl. tăbădră; con). tabere; ger. tăhărftnd; part. tăbărat

tiicea, ind. prez. 1 pl. tăcem, 2 pl. tăceţi; impcr. tăceţi tikiune,pron. -CIUtiigiiduf, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. tăgăduiesc; con). tăgăduiască tiigăduiaIă tăia,

ind. prez. J sg. tai, 3 sg. ~i pl. taie, tăiem; ger. tăind; part. tăiat

J pl. tăiere

tăiet6r tăietUrii tăieţ6i şi tăiţ6i,

pron. tă-ie- .~i tă-i­ ind. prez. I sg. ~i 3 pl. tăinuiesc; con). tănuiască tiiliizuf, ind. prez. 3 sg. tăIăzuieşte; con). tăIăzuiască tălmaci (2.'iil.) tă1nmcf, con). tălmăcească tălp6i, pl. tălpmiie tăinuf,

târgoveţ

târguş6r

târf, ind. prez. J ,'ig. şi 3 pl. târUsc, 2 sg. tâdşti, 3 ,o;;g. târUşte; perf.s. 3 sg. târ1, 3 pl. târară; ger. târand; paft. târat târlfci, numai pl. târniic6p, pl. tânăcoape târnuf, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. târnuiesc; con). târnuiască târşâf, ind. pfez. 3 sg. şi pl. Ulrşâie; con). tar~âie teatni1, pron. teateatru (2.'iil.) tedeum tehnic tehnicii, gen. tehnicii

250

tehniciân, pron. -ci-an; pl. tehnicieni tehnol6gic tei tejghea, art. tejghealla telecomunicaţie, pron. -ţi-e; gen. telecomunicaţiei

telegrafia, pron. -fi-a; ind. prez. 3 sg. ~i pl. teiegrafiază, l pl. telegrafiem, pron. -fi-em; ger. telegrafifnd telegraffe, gen. telegraffei teleobiectfv, pron. -Ie-o-biecteleologfe, pron. -Ie-o-; gen. teleologfei telesc6p, pl. telescoape televiziune, pron. -zi-utelur (Chim.) teluric tembelfsm temei temere templier,pron. -pli-er tempo, art. tcmpolli ~i tempoul tenace tencuf, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. tcncuiesc; con). tencuiască

teorie, pron. te~o··; gen. teorfei teoz6f, pron. te-oterac6tă

terclpeUtiC, prun. -pe-uterasă

terbiu, pron. -blu terchea-berchea terci (J sil.) terciuf, ind. prez. 1 sg. ~i 3 pl. terciuiese; con}. terciuiască terebentină

terestru terezfe, gen. terezfci terier (câine), pron. -ri-er teritorial, pron. -ri-al terit6riu, pron. -rIu termen termina, ind. prez. l .fig. termin; con). termine; imper. termină terminaţie,pron. -ţi-e; gen. terminaţiei termftă "insectă"

termocauter,pron. -ca-utermocentrală

tendenţionfsm,

termochimfe, gen. termochimfei termos, pl. termosuri termostat, pl. termostate terorism

tendenţi6s,

terţet

tencuială

pron. -ţi-o­ pmn. -ţi-os

tendfnţă

terţiar,pron. -ţi-ar

tend6n, pl. tendmlne tenie, pron. -ni-e; gen. teniei tenis tensiune, pron. -si-utentacul, pl. tentacule tentaţie, pron. -ţi-e; gen. tentaţiei teocraţfe, pron. -te-o-; gen. teocraţfei teodolft, pron. te-o-; pl. teodolfte teologfe, pron. te-o-; gen. teologfei teoremă, pron. te-oteoreticiân, pron. te-o-, -ci-an; pl. teoreticieni

tescuf, ind. prez. J sg. ~i 3 pl. tescuiesc; con}. tescuiască

251

teslă

testaceu, pl. testacee, pron. -ce-c (nll: -ce-ie) testea testemeI teşf, con). te~ească tetânos tetrdedru, pron. -tra-etetrnevânghel, pron. -tra-cteu, pl. teuri

teut6n, pron. te-utextu~, pron. -tu-al tezaur, pron. -za-ur tiam, pron. ti-atibia, pron. -bi-a tidlf "a face tic-tac". ind. prez. 3 ."ig. şi pl. tfcăie ticăf "a se mocăi", ind. prez. J ....g. şi 3 pl. ticăiesc; con). ticăiască ticluf, ind. prez. J ....g. şi 3 pl. ticluiesc~ con). ticluiască ticsf ticsft tifdruc tifos tigaie tighel, pl. tigheluri tignafes tigvl1 tfhnl1 tihnf tijl1, pl. tfje tilfncl1 timonier, pron. -ni-er tinctt1rn tindă, pl. tinde tinereţe, gen. tinereţii tiniche~, pl. tinichele tinichigerie, gen. tinichigerfei tinichigfu, pl. tinichigfi tinij, pl. tiraje tirbuş6n, pl. tirbuşoane tiroidi~, pron. -ro-i-di-an titirez, pl. titirezi şi titireze tizânl1 toale~, pron. to-atoarui, pl. toarte şi torţi toast (/."iil.) toas~, pron. toast6bl1 tobog~, pl. tobogane

toc~~ (Muz.) t6cl1, pl. toci tocfll1, pl. toclle t6cmai tocm~l1, pl. tocmeli tocmf t6gl1, pl. togi toi toiag, pl. toiege t6lbl1

toma~

tomber6n, pl. tomberoane t6mboll1 tomnatic tonaj topaz, pl. topaze toporâşte

toread6r,pron. -re-atorent, pl. torente torenţial, pron. -ţi-al t6riu, pron. -riu torpedo (Tehn.),pl. torpedouri torr (Fiz.) torsiometru (Tehn.), pron. -si-otorsiune,pron. -si-utort t6rtl1, pl. torţe totali tarlsm totdeauna, pron. -dea-utotem, pl. totemuri şi totemi toval, pl. toval uri totodatl1, adv. totoda~

t6tuna (a-i fi cuiva totuna) t6tuşi tovarnş,

pl. tovarăşi pl. tovarăşe trdbuc, pl. trabUcuri trdCţiune, pron. -ţi-utradfţie, pron. -ţi-e; gen. tradfţiei tradiţionalfsm, prea. -ţi-otovwiişl1,

252

trdnsmisiune (Mil.,Jur., Tehn.),pron. -si-u- ,~i trdIlsmfsie (Tehn.), pron. -si-e trdnsmfte transmutaţie, pron. -ţi-e; gen. trans-

tntforaj tragedhin, pron. -di-an tmgicomedfe, gen. tragicomediei tragic6mic trc:lhc5e, pron. -he-e (nu: -he-ie) trai traiect tmect6rie, pron. -ri-e; gen. traiectoriei traistll, pl. tnliste

'tnutaţiei transpiraţie,

pron.

-ţi-e;

gen. trans-

piraţiei

trdIlsplantaţie,

pron. -ţi-e; gen. trans-

plantaţiei

trambulfnă

tramvai trdIldafirfu trdIlsalpfn trdIlsatIantic trdIlsborda trdIlscendent, pron. sce transcrfe, ind. prez. l pl. transcriem, 2 pl. transcrfeţi; imper. transcrfeţi; ger. transcrifnd trdnscrfere trdIlscrfpţie, pron. -ţi-e; gen. transcrfpţiei

trdIlSp6rt trdIlsport6r (aparat), pl. transportoare transpune, ind. prez. l sg. şi 3 pl. transpun; conj. transpună transsiberian, pron. -ri-an transsudaţie, pron. -ţi-e; gen. transsudaţiei

transvaza trdIlsversaI trdnşa, ind. prez. 3 sg. şi pl. tranşează, pl. tranşăm; ger. tranşand tranşă, pl. tranşe trdIlşee, pron. -şe-e (nu: şe-ie); pl. tranşee

trdnsdanubian, pron. -bi-an trdnsfer, pl. transferuri transfera, ind. prez. 3 sg. şi pl. transferă; conj. transfere trdIlsfigura transfiguraţie, pron. -ţi-e; gen. trans-

trdIlzacţie,

pron. -ţi-e; gen. tranzacţiei tranzit tranzitfv trdnzit6riu, pron. -rIu tranzfţie, pron. -ţi-e; gen. tranziţiei trapez "patru 1ater ,aparat", pl. trapeze trapez "muşchi", pl. trapezi trapezoidal, pron. -zo-itrdseu, pl. trasee, pron. -se-e (nu: -se-ie) trataţie, pron. -ţi-e; gen. trataţiei traumatfsm, pron. trau-matraversa

figuraţiei

trdnsformat6r, pl. transformatoare transformaţie, pron. -ţi-e; gen. transformaţiei

trdIlsfUzie, pron. -zi-e; gen. transfuziei trdnshumanţă

trdnslator ,~i trdnslat6r trdnslaţie, pron. -ţi -e; gen. translaţiei trdnsliteraţie, pron. -ţi-e; gen. transli-

trăgaci trăf,

ind. prez.l ,<.;g. conj. trăiască

teraţiei

trăsnaie

trdnslucfd

253

şi

3 pl.

trăiesc;

trgsnet trnsni trntaj, v. tartâj trartdav treabit, pl. treburi !ii trebi treacit-meargit trebui, ind. prez. 3 ."g. trebuie; imperf trebuiâ; con). trebuiască; ger. trebuind trei treier treiera treieriş

(al) treilea, pron. trei-lea .~i trc-i-lea treisprezece (al) treisprezecelea trei sute treizeci (al)treiz6cilea tremit, pl. treme tremolo, pl. tremol6uri tremura tremurici (3 .... il.) trenci (J ....il.) trening trepamiţie, pron. -ţi-e; gen. trepamiţiei trepidaţie, pron. -ţi-e; gen. trepidâţiei trepied, pron. -pi-ed; pl. trepiede .~i trepieduri trestie, pron. -ti-e; gen. trestiei tretin !ii tretin trezorier, pron. -ri-er triaj,pron. tri-aj trianglu, pron. tri-an-; pl. triângluri triasic, pron. tri-atriat16n, pron. tri-a-tlon; pl. triatl6nuri trib6rd, pl. trib6rduri tribulaţie, pron. -ţi-e; gen. tribuhiţiei tribumll, pl. tribunâle trichinit, gen. trichinei tricol6r

tricotaj, pl. tricotaje tric6u, pl. tric6uri trident, pl. tridente trienal, pron, tri-etrif6i trig6n, pl. trigoâne trihotomfe trilogie, gen. trilogfei trimestrial, pron. -tri-al trimite, ind. prez. J ....g. ~i 3 pl. trimft; con). trimftă; PLlrt. trimIs trio tri6r, pl. trioâre tripoli, pron. -pa-li triptic, pl. triptfce tristeţe, gen. tristeţii trişd, pl. trl~te triumfa, ind. prez. 3 ."g. ~i pl. triumfă triumvirat, pron. tri -umtriunghi (2 . . il.) trivial, pron. -vi-al troacit, pl. troâce trofeu, pl. trofee, pron. -fe-e (nll: -fe-ie) trohaic, pron. -ha-ic troheu, pl. trohei troian tr6icit, pl. troici troieni tr6iţi1, pron. tro-itroleibuz, pl. troleibuze troleu, pl. trolee, pron. -le-e (nll: -le-ie) tr6liu, prof}. -nu tronc6nic tropM, ind. prez. 3 ."g. ~i pl. tropăie; con). tr6păie tr6snet trosni trotuar, pron. -tuar truc, pron. u (nll: li)

254

trufaş, pl. trufa~i; t: trufa~ă,pl. trufa~e trunchi (1 ...i1.) trunchia, pron. -ehi-a; ind. prez. 3 . . g. ~i pl. trunehiază, 1 pl. trunchiem, pron. -ehi-em; ger. trunchiind

turbopropuls6r, pl. turbopropulsoare turboreact6r, pron. -re-ac-; pl. turboreactmhe turboreactip, ~ron. -re-ac-; gen. turbo-

trUpi~

turcfsm

reacţiei

turcoază

trus6u trust trUstman truver tubercul (BoL, Anat., Med.),pl. tuberculi

turism turneu, pl. turnee, pron. -ne-e (nu: -ne-ie) turnurn, pron. u (nu: ii) turnf, ind. prez. 3 . . g. ~i pl. turuie tUse, art. tusea, gen. tusei tustrei tuş (cerneală), pl. tu~uri tUşă, pl. tu~e tuşf, con). tu~ească tuşiern, pron. -~i-e­ tuteIaj tutoare tut6re şi tut6r tutuf, ind. prez. I sg. ~i 3 pl. tutuicsc; con}. tutuiască tutUn tutungfu, pl. tutungfi

tubemză

tuci (1 ... i1.) tuciuriu, t: tuciurie: pl. tuciurii tuflirfş

tul (ţesătură), pron. tii! tulbura tUlbure tulei, pl. tuleie tulpan, pl. tulpane tulpfnă, pl. tulpini tumefacţie, pron. -ţi-e; gen. tumcfacţiei

tumefiat, pron. -fi-at tumoare, pron. tu-moa-; gen. tumarii tumultu6s, pron. -tu-os tUnde, ind. prez. I ...g. ~i 3 pl. tund; con). tundă tunel, pl. hmeluri .~i tunele tUngsten

Ţ,cit. ţe ţambal,

pl. ţambale

tunfcă

ţambalagfu, pl. ţambalagfi

tupila, v. pitula turaţie, pron. -ţi-e; gen. tur
ţandm'ă, pl. ţUndări ţanţos,

pl.

ţanţo~i;

f.

ţanţo~ă,

pl.

ţanţo~e ţapfnă

ţarină "ogor", pl. ţarini ţăp6i,

pl. ţăpoaie ţărancă, pl. ţărance !;ii ţăriinci ţărână, gen. ţăranei ţărcuf, ind. prez. J ....g. ~i 3 pl. ţăr­ cuiesc; con). ţărcuiască

255

ţipenie,

ţmn

ţW11ş,

pl. ţăru~i

ţMn6s

ţistuf,

ind. prez. I ,'ig. ~i 3 pl. ţistuiesc; conj. ţistuiască

ţânţar

fârâf, ind. prez. 3 ,'ig. ~i pl. ţ&râie

ţftern

ţaşnf

ţiţ6i

ţâţaf, ind. prez. 3 ,'ig. ~i pl. ţjţâie

ţiuf,

ţâţană ţe&pă,

pron. -ni-e; gen. ţipeniei

ţipirfg

pl. ţepe

ind. prez. 3 ,'ig. ~i pl. ţIuie

ţoi

,~i ţepi

ţol

ţepuşă,

(Tehn.),pl. ţoli pl. ţoluri ţopăi', ind. prcz. 3 sg. ~i pl. ţopăie ţuguia, ind. prez. I sg. ţuguiez !;ii ţugui, 3 ,'ig. ~i pl. ţuguiază ,~i ţuguie, I pl. ţuguiem; ger. ţugufnd ţumburuş, pl. ţumburu~e

ţesaIă,

ţurl6i

ţeapăn

ţeavă,

ţol,

pl. ţevi

ţel ţ6lină (plantă),

ţ6lină "pământ

pl. ţeline nelucrat", pl. ţelini

ţep6s

pl. ţepu~e pl. ţesale ţesătorfe, gen. ţesătorlei ţ6se, ind. prez. I ,'ig. ~i 3 pl. ţes; con).

ţUrţur

ţeasă ţest

ţ6ţe (muscă)

U.cit.u ubicuitate, pron. -cu-iucenfc . ucigaş, pl. ucigaşi; f.

ţicnft ţigaie

ţigarn ţigaret .. mu~tiuc"

ţigaretă "ţigară"

uger, pl. ugere

ţfglă

ucrnine3n, pron. -cmi-nean; pl.ucmineni

ţignaI ţincvais

ind. prez. I ,'ig. şi 3 pl. ţin, I pl. 2 pl. ţIneţi; con). ţInă; ger.

ţInem,

ţin&nd ţinere

ţintaurn,

pron. -ta-u-

ţintf ţintirfm ţintuf,

ind. prez. I ,'ig. ~i 3 pl. ţintuiesc; con). ţintuiască

ţipăt

pl.

ucfgă-I-crucea

ţigăncuşă

ţfne,

ucigaşă,

uciga~e

uium, pl. uiumuri ulcea, pl. ulcele ulceluşă, pl.ulcehj~e ulceraţie, ulcfcă,

pron. -ţi-e; gen. ulceniţiei pl. ulcele

ulei ulei6s, pron. -le-ios uliţă, pl. uliţe uliu (2 ,'iil.), pl. ulii. art. uliii ulteri6r, pron. -ri-or ultimatum

256

ultrdgia, pron. -gi-a; ind. prez. 3 sg. şi pl. ultragiază, 1 pl. ultragiem, pron. -gi-em; ger. ultragifnd ultraj, pl. ultraje ultrd111icrosc6p, pl. ultramicroscoape ultraviolet, pron. -vi-oultle "jgheab", pl. lIh:ice uhleă "scândură", pl. uluci uluf, ind. prez. l sg. şi 3 pl. uilliesc; conj. uluiască

uman umanfsm umanfst umanitate umăr "parte a corpului uman, ajugului", pl. umeri umăr "umeraş", pl. umere umbelifem umbla umerar umeniş,pl.umeraşe

umfla umilfnţă,pl. umilfnţe

umoare, pron. u-moa-; gen. umarii um6r umorist umple, ind. prez. l pl. umplem, 2 pl. umpleţi; viit. va umple umplere unchi (J sil.) unchiaş, pron. -chiaş uncie, pron. -ci-e; gen. unciei uncr6p undeva undiţă, pl. undiţe unduf, ind. prez. l sg. şi 3 pl. unduiesc; conj. unduiască unealtă, pl. unelte une6ri, pron. u-ne-ori ungher unghi (1 sil.)

257

unghie,pron. -ghi-e; pl. unghii Unic unifica, ind. prez. 3 sg. şi pl. unffică unional, pron. -ni-ounionfst, pron. -ni -0uniune, pron. -ni-uunivers, pl. universuri universitate unsprezece (al) unsprezecelea untdelemn untiem, pron. -ti-eupercut, pl. upercuturi urangutăn

uraniu, pron. -nlu urâci6s, pron. -cios urâciune urâţenie, pron. -ni-e; gen. urâţeniei urbanfsm urci6r "vas; inflamaţie a pleoapei" urcuş, pl. urcuşuri urdinfş, pl. urdinfşuri ureche, art. urechea urecheă, ind. prez. 3 . . g. şi pl. urechează, 1 pl. urechem; ger. urechfnd; part. urecheat urecheală

urecheat urechiuşă, pl. urechiuşe uree,pron. -re-e (nu: -re-ie) uretră, pl. uretre urgent uriaş, pron. -ri-aş, pl. uriaşi; f. uriaşă, pl. uriaşe urf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. urăsc; perf...,. 3 sg. uri, 3 pl. urară; ger. urand; part. urat url6i urluf, ind. prez. 1 ."g. şi 3 pl. urluiesc; con). urluiască

urluială

unmiş,

pl.

urma~i;

f.

urmaşă,

pl.

lIrma~e

ursuz, pl. ursuzi urtic8rie, pron. -ri-e; gen. lIrticariei urze~ă

usca, ind. prez. I ...g.lISUC, 2 ...g. usuci. 3 ...g. şi pl. usucă; conj. usuce ustensfle usturoi uşamic, pl. uşarnici; t: uşarnică, pl. uşamice

vaiet, pl. vaiete vajnic valeriană, pron. -ri-avalfd valoare, gen. val6rii valorifica, ind. prez. 3 ...g.

~i

pl.

valorffică

vals valtrap, pl. valtnipuri valt (Tehn.) valvârtej

u~

v~vulă

uşcioară

vanadiu, pron. -diu vană, pl. vane vandalism vanflie, pron. -li-e; gen. vanf1iei vap6r (navă). pl. vapoare vap6ri "substanţă în stare gazoasă", numai pl. vam(anotimp),pl. veri vară (rudă), gen. verei; pl. vere vargă, pl. vergi varia, pron. -ri-a; ind. prez. 3 .'\g. şi pl. variază, I pl. variem, pron. -ri-em, 2 pl. variaţi; ger. varifnd; part. variat variaţie,pron. -ri-a-ţi-e; gen. variaţiei

uşier,

pron. -şi-er nu: uşcior) uş6r, adj. (nu: lIşure)

uş6r (Ia uşă;

uşuratic

utilaj, pl. utilaje utopie, gen. utopfei ut:renie, pron. -ni-e; gen. utreniei uvertUră, pl. uverturi uzaj, pl. uzajllri uzfnă, pl. uzfne uzu~, pron. -Zl\-al uzufructuar, pron. -tu-ar uzurpa, ind. prez. 3 ...g. ~i pl. uzurpă

varfce

vaccfn, pl. vaccfnuri

varietate, pron. -ri-evarieteu, pron. -ri-e-; pl. varieteuri vari61ă, pron. -ri-ovarmtă, pl. vamiţe

vaccinaţie,pron. -ţi-e;gen. vaccinaţiei

vas~

vacs vacuum, pron. -cu-um

vaselfnă

V,cit.ve vacantă

vasoconstricţie,

vadă,v.vedea

pron.

-ţi-e;

gen. va-

soconstrfcţiei

vasodilataţie,

vadrll, pl. vedre vagab6nd vagabondaj

pron.

-ţi-e;

gen. vaso-

dilataţiei

vasomot6r ~i vasomot6riu, pron. -riu vatală, pl. vatale vată, gen. vatei

vag6n-cistemă

vagonet, pl. vagonete

258

v~tllm, v. vătăma vatman vAcsul, ind. prez. l sg. şi 3 pl. văcsuiesc; con). văcsuiască vksuit6r vAd, v. vedea vÂduvA, pl. vllduve v Aic Arl, ind. prez. l ...g. ~i 3 pl.

vântumtic vantum-Itlme vârcolac vârf vârful, ind. prez. l sg. ~i 3 pl. vârfuiesc vârf, imperf. vâra; perf. .... 3 sg. vârf, 3 pl. vâdră; ger. vârand; part. vârfrt vârstă (timp) vârstă .~i vrastă (dungă)

văicăresc

vAita, ind. prez. l ...g. vait, l pl. văitftm vAlAtlic, pl. văIăWci

vArui~A

vârstnic vârşA, pl. varşe vart6j, pl. vârtejuri vârtictlş, pl. vârticuşuri vâsc vâsc6s veac, pl. veacuri vecernie, pron. -ni-e; gen. vecerniei vechi, f. veche, art. vechea; pl. vechi vect6r, pl. vectori vectori aI , pron. -ri-al vecul, ind. prez. l ...g. şi 3 pl. vecuiesc; con}. vecuiască vedea, ind. prez. l sg. şi 3 pl. văd; con).

vAtM, pl. vătafi vAtllm~, ind. prez. l ...g. vatăm, 3 ...g. şi pl. vatămă vAtrai, pl. vătraie vAtlii, sub...t. vAtul, ind. prez. l ...g. şi 3 pl. vătuiesc; con}. vătuiască vâjM ind. prez. 3 ...g. şi pl. vajâie vâjâiaIA vâlce~ ~i vâlcfcA vâlcehlşA, pl. vâ1celuşe vâlvAtaie vâlvM, ind. prez. 3 ...g. şi pl. valvâie vâlv6i vaM,pl. vfne (nu: vâne) vânAtaie vând, v. vfnde van
vedenie, pron. -ni-e; gen. vedeniei vedere vedetfsm vegetarian, pron. -ri-an; pl. vegetarieni vegetaţie,pron. -ţi-e; gen. vegetaţiei veghe, art. veghea veghe~, ind. prez. 3 ...g. şi pl. veghează, l pl. veghem; ger. veghfnd; part. vegheat vehlcul, pl. vehfcule vei6zA veleitate, pron. -le-ivelicorus veHn~, pl. velfnţe velociped, pl. velocipede vel0dr6m, pl. velodromuri

vAlmAşe~A vAlţul, ind.

prez. l ...g. şi 3 pl. vălţuiesc; con}. vălţuiască vAmul, ind. prez. l ...g. şi 3 pl. vămuiesc; con). vămuiască vApaie vAnilie vArgt1~, pl. vărguţe vArsAmant, pl. vărsămfnte vArul, ind. prez. l sg. şi 3 pl. văruiesc; con}. văruiască

vadă

259

ve1ur veneraţie,

pron. -ţi-e; gen. veneniţiei

venetfc venf, ind. prez. 1 ...g. ~i 3 pl. vin; con). vină; ger. venind venozitate ventilat6r, pl. ventilatoare ventilaţie, pron. -ţi-e; gen. ventilaţiei ventricul, pl. ventriculc ventril6c (nu: ventrilog) verandă,pl.verande

verdfct, pl. verdfcte vergea vergeluş~,pl.vergeluşe

verff verifica, ind. prez. 3 .'ig. şi pl. verifică verfg~, gen. vcrigii verfsm vermut .~i vermut vemier, pron. -ni-er; pl. vemierc vemisa vemisaj verosimil versant, pl. versante şi versanţi verset, pl. versete versifica, ind. prez. 3 ...g. şi pl. versffică

versificaţie,

pron.

-ţi-e;

gen. versi-

ficaţiei

versiune,pron. -si-uverso, art. versoul verzUi, f. verzuie; pl. verzui vest vestiar, pron. -ti-ar vestibul (încăpere), pl. vestibul uri vestibul (Anat.), pl. vestfbuluri vestfgiu, pron. -g'fu veşmânt, pl. veşminte veşnic

veştejf

vetust, pl. vetuste

vetUşti;

f.

vetustă,

pl.

veveri~ vexaţiune

viabil, pron. vi -aviaduct, pron. vi-a-; pl. viaducte viager, pron. vi-aviaţă, pron. via-ţă; gen. vieţii vibrat6r (maşină, aparat), pl. vibratoare vibmt6r, ad)., pl. vibratori; t: ...g. şi pl. vibratoare vibraţie, pron. -ţi-e; gen. vibraţiei vibri6n,pron. -bri-on vicariat, pron. -ri -at viceamin1l, pron. -ce-avicec6nsul vicepreşedfnte

viceversa vicia,pron. -ci-a; ind. prez. 3 ...g. şi pl. viciază, 1 pl. viciem,pron. -ci-em; ger. vicifnd; part. viciat vici6s, pron. -ci-os vfciu,pron. -clU; pl. vfcii vfctim~

vict6rie, pron. -ri-e; gen. victoriei victori6s, pron. -ri-os vfe, ... ub.'it., gen. viei vienez,pron. vi-evier (Zoo!.) (/.<;il.) vier "îngrijitor de vie", pron. vi-er vierme viermuf, ind. prez. 3 .'ig. viermuieşte; con). viermuiască viespar, pron. vies-; pl. viespare viespe, pron. vies-; pl. viespi vieteite,pron. vi-evieţuf,pron. vie-ţu-i; ind. prez. 1 ...g. şi 3 pl. vieţuiesc; con). vieţuiască viezure,pron. vievifon1tic

260

viit6r vijelfe, gen. vijeliei vilbrochen (Tchn.) vilegiatl1ră, pron. -gi-avimimll vin, v. venf vInă, v. venf vinci (Mec.) (1 sil.), pl. vfnciuri vIndu, pl. vfncluri vInde, ind. prcz. I ,"g. şi 3 pl. vând: conj. vândă vindeca, ind. prcz. 3 ,"g. ~i pl. vIndecă vindicativ vIneri, art. vinerea vingaIac (Tipogr.). pl. vingalace vinietll, pron. vi-ni-e- (nu: vignetă) vinifica, ind. prcz. 3 sg. şi pl. vinffică vinificatie, pron. -ţi-e; gen. vinificaţiei vioară, pl. vi6ri vioiciune, pron. vi-o-i-cillviolacee,pron. vi-o-,-ce-e (nu:-ce-ie) violet, pron. vi-ovioloncel, pron. vi-oviolonIst, pron. vi-oviorea şi viorică, pron. vi-o-

vistiemic, pron. -ti-ervIşină, pl. vfşine

vIperă,pl.vfpere

vUlguI, ind. prez. l ,"g. şi 3 pl. vlăguiesc; con). vlăguiască

vişinfu

vitejIe, gen. vitejfei viteză

vitraliu, pron. -nu; pl. vitralii vItreg vitregfe, gen. vitregfci vitrină, pl. vitrfne vitri61, pron. -tri-ol viţel viţeluşă,

pl. viţeluşe vivace, adj. invar. vIvat, interj. vivisecţie, pron. -ţi-e; gen. vizavI vizieră, pron. -zi -eviziona, pron. -zi -0vizionar, pron. -zi-ovizitiu, pl. vizitfi viziune, pron. -Zi-llviz6r, pl. vizoare vizual, pron. -ZlI-al

vivisecţiei

vizuInă

vlădfcă

vipuşcă,

pl. vipuşti viraj, pl. viraje vinunent, pl. viramente virgfn virtual, pron. -tu-al virtu6s, ad)., pron. -tu-os virtu6z (artist), pron. -tu-oz vIrus, pl. vIrusuri ~i vIruşi vis, pl. vIsuri ,~i vIse vIscere, pron. sce vIscol, pl. vfscole viscozitate vist (joc de cărţi) vistier, pron. -ti-er vistierie, pron. -ti-e-; gen. vistierfei

vIăstar,pl. vlăstare

voal (1 si1.) voalat, pron. voavocalIsm vocaţie, pron. -ţi-e; gen.voc
261

vremuf, ind. prez. 3 sg.

voiaj6r v6ie, art. voia voiev6d vofnţă,

gen.

vofnţei

volan, pl. vohine v6lbură

v6lei (Sport) voleu voIiţionaI,

pron. -ţi-o­

vuiască

vol6c volteij volt-amper, pl. volt-amperi voltfj~, pl.

vremuieşte;

con}. vremuiască vreo (1 sil.) vreodatli, pran. vre-o- .~i vreovreun, pran. vre-un .~i vrTun vreuna, pran. vrc-lI- .~i vrTuvreunul, pran. vre-lI- .~i vrTuvuf, ind. prez. 3 . . g. vuieşte; con}.

vuiet vulgarfsm vulp6i vultein vUltur

voltfje

volum, pl. volume voluptu6s, pron. -tu-os voma vopsea vopsf vorbăreţ v6tc~

vrabie, pran. -bi-c; gen. vrabiei. pl. vrUbii

vraci (Isi/,) vraf vraişte

W,cit.dublu ve warant, pran. varant; pl. warante waterpolo (Sport), pran.il6terpolo watt, pron. vat; pl. waţi weber (Fiz.),pmn. vebcr whfsky,pran.lÎis-chi white-spfrit, pran.iiait-spfrit w6lfnul1, pran. volfram

vraj~ vnijb~ vran~,

pl. vrane pran. -bi-oavrăjf, con}. vrăjească vrăjmaş, pl. vrăjmaşi; f. vrăbioarn,

X,cit. ies vrăjmaşă,

pl.

vrăjmaşe

vrastli, v. vârstă vrea (v. şi: a vOI), ind. prez. I t..g.

xen6n xiIen (Chim.) xiIof6n, pl. xilofoanc XilOgrdVUră,

vreau, 2 . . g. vrei, I pl. vrem, 3 pl. vor; imperf. I .'ig. şi pl. vream (1 sil.); con}. vrea; part. vrut

vrednic vrednicfe, gen. vrednicfei vrej, pl. vrejuri .~·i vreji vreme, pl. vremuri ~'i vremi

pl. xilogravuri

y, cit. i grec

Z, cit. ze (în formule, expre. . ii şi: zet) za,pl. zale

262

zacuscă

zărf,

zadar zadarnic zadă, pl. zade zahamiţă, pl. zaharniţe

zăticnf

con). zărească

zăv6i,

pl. zăvoaie pl. zăvoare zăvorf, ind. prez. J sg. şi 3 pl. zăvorisc; imperf. zăvora; perf. ,". 3 sg. zăvorf, 3 pl. zăvorară; con). zăvorască; ger. zăvorfrnd; part. zăv6r,

zahăr

zaiafet, pl. zaiafeturi zalhana, pl. zalhanale zapis, pl. zapise zaporojean zar"df, pl. zarafi

zăvorat zână, pl. zane

zâzanie, pron. -ni-e; gen. zâzaniei zâzâf, ind. prez. 3 sg. şi pl. zazâie; con). zazâie zbanghfu, f. zbanghfe; pl. zbanghfi

zarvă zaţ

zaveră,pl.zavere

zavfstie, pron. -ti-e~ gen. zavfstiei

zbanţ

zăbală,

zbate, ind. prez. I pl. zbatem, 2 pl. zbateţi; viit. va zbate zbânţuf, ind. prez. 3 sg. şi pl. zbanţuie zbârceală, pl. zbârceli zbârcf, con). zbârcească zbârci6g zbârlf zbârlft zbârnâf, ind. prez. 3 ,"g. şi pl. zbarnâie; con). zbarnâie zbârnâitoare, pron. -nâ-izbenguf, ind. prez. 3 sg. şi pl. zbCngllie zbicf, con). zbicească zbiera, ind. prez. 3 ,"g. şi pl. zbiară zbieret, pl. zbierete

pl. zăbale zăbavă, pl. zăbave ,';ii zăbftvi zăbun, pl. zăbune zăcătoare, pl. zăcătari zăcea,ind.prez. J sg.şi 3pl.zac, J pl. zăccm~ viit. va zăcea zădărf, ind. prez. J ,"g. şi 3 pl. zădărdsc; imperf. zădăra; pcrf. ,"I. 3 sg. zădărf, 3 pl. zădărfrră; con). zădărască; ger. zădărfrnd; part. zădărftt zădărnicf,

con). zădărnicească

zădUf zăgăzuf,

ind. prez. J ,'g. şi 3 pl.

zăgă-

zuiesc zăl6g,

pl. zălaguri

~i zăloage

zbi1ţ

zmruslf

zbir zbor

zănatic zăngănf,

ind. prez. 1 sg.

şi

3 pl.

zăngănesc

zborşf,

con). zborşească

zbucium

zănoagă,pl.zănoage

zbughf,con).zbllghească

zăpăceală

zbura

zăpăcf,con).zăpăcească

zburătăcf

zăplaz,

zburda

pl. zăplazuri

zăpuşeală

zdravăn

zăpuşf,

zdmogănf

con). zăpuşească

263

zgâria, pron. -ri-a; ind. prez. 1 şi 2 sg. zgarii, 3 sg. şi pl. zgârie, J pl. zgâriem,pron. -ri-em; ger. zgârilnd zgârie-brânz!, pron. -ri-ezgârietUră, pron. -ri-ezglobfu, f. zglobfe; pl. zglobii zg6mot zgrăbunţă, pl. zgrăbunţe zgrepţăna, ind. prez. 3 sg. şi pl.

zdrean~ zdrenţM6s zdrenţuf,

ind. prez. 1 .'ig. şi 3 pl. con}. zdrenţuiască

zdrenţuiesc;

zdrobf zdrumica, ind. prcz. 3 .'ig.

şi

pl.

zdrumică

zdruncina zearnă, gen. zemii zece (al) zecelea (referitor la 10) (al) 1... 1 zecilea, (referitor la 20, 30 etc., de ex. al douăzecilea) zeciuială, pron. -c1uzeffr(vânt),pl. zeffri zeffr (ţesătură), pl. zeffruri zeghe zeitate, pron. ze-izem6s, f zemoasă zemuf, ind. prez. 1 .'ig. şi 3 pl.zemuiesc zeppelfn şi zeppelin, pron. ţ; pl. zeppelfne .~i zeppeline zer zero, pl. zerouri

zetar zeţuf,

ind. prez. 1 sg. con). zeţlliască

şi

3 pl. zeţlliesc;

zgaibă

zgardă, pl. zgărzi zgâf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zgâiesc; con}. zgâiască zgâlţâf, ind. prez. 1 sg. zgâlţâi, 3 sg. şi pl. zgâlţâie zgândărf, ind. prez. J sg. şi 3 pl.

zgreapţănă

zgribulf, ind. prez. J .'ig. zgribulesc

3 pl.

zgrfpţor zgrunţur6s

zguduf, ind. prez. J sg. zgudui, 3 sg. şi pl. zguduie zguduiaIă zgUră

zi, art. ZIua, pron. zi-ua; gen. zf1ei ziarist, pron. zi-azfce, ind. prez. J ...g. şi 3 pl. zic, 1 pl. zicem; con}. zică; imper. 2 sg. zi, neg. nu zice zigzag, pl. zigzaguri ziler zimţ, pl. zimţi zimţuf, ind. prez. J sg. şi 3 pl. zimţuiesc; con}. zimţlliască zi-muncă, pl. zf1e-muncă zinc zincogrdfia, pron. -fi-a zincogrdvUră

zincuf, ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zincuiesc; con). zinclliască zirc6n (mineral) zirc6niu (Chim.), pron. -nlll

zgândăresc

zgârcenie, pron. -ni-e; gen. zgârceniei zgârci, sub,'it. (l .'iil.) zgârcf, con}. zgârcească zgârcit

şi

zlătar zloată

zIot zmângălf,

ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. con). zmângălească

zmângălesc;

264

zmeu ( Mito!.), pl. zmei zmeu (jucărie), pl. zmeie zmeurli,pron. zme-uzome zodiac, pron. -di-ac z6die, pron. -di-e; gen. zodiei zoi6s zoom, pron. zo-o-; pl. zooffte zoologie, pron. zo-o-; pl. zoologfei zoomorffsm, pron. zo-ozootehnic, pron. zo-ozootehnician, pron. ZO-O-, -ci-an zomM, ind. prez. 3 sg. ~i pl. zornăie zugrav zuIiar,pron. -li-ar zurbagfu, pl. zurbagfi

zurg11l3u, pl. zllrgăIăi zuruf, ind. prez. 3 pl. zuruiesc zuruie; con). zllruiască .~i zuruie

şi

zvăpmat

zvacnet zvâcnf zvânta, ind. prez. 3 sg. ~i pl. zvantă zvântunitic zvârcolf zvârlf, ind. prez. I .,'g. zvârl, 3 sg. zvarlă !:ii zvarle, 3 pl. zvUrlă .~i zv:lrl; con). zvarle zvârlugă

zvelt zvelteţe

zvon

NUMELE GRECO-LATlNEI CARE SE SCRIU CONFORM ADAPTĂRII TRADIŢIONALE2

Absfrt Acamienii (5) Acast Ac6nţiu(4)

Acrocorfnt Acr6pole, -ej3 Acteea Acteon Admet Adrast Adrian (3) Aelo (3) Afrodfta Agat6cle Agesihiu Agrigent Agripfna Ahaia Ahfle Ahi/eida (5) Alalcomene (f.) Alaric şiAlarfc Alcamene Alceu Alcibiade (5) Alcffron Alcin6u (3) Alci6na (4)

Alcmena Alcmeon Alexandria Alfeu Aloeu (3) Alteea Amalteea Amarunt Anfianasa (5) Amfianax (4) Amficrate Amfil6h Amfimah Amfimede (f.) Amfin6m Amfin6me (f.) AmHon (3) Amfistene Amfitrion (4) Amfitrfte (f.) Amian (3) Amuliu (4) Anaxagora Anaximandru Anaximene Anceu Anchfse Andocfde

Andr6cle Androgeu Andromaca Andromeda Anteu Antiboreu Antffon Antig6na Antil6h Antimah Antin6u (3) Anti6h (3) Anti6hia (5) Anti6pe (f.; 4) Antistene Ant6niu (4) Apian (3) Ap6lo Apolod6r ,~i Apollod6r Apol6nia (5) Arcadiu (4) Arcesilau (4) Areopag (4) Aretusa Argeu Argo (nava) Argolfda

Argos Argus (zeu) Archelau (3) Arheptolem Arhil6h Arhimede Ariadna (4) Arian (3) Ariobarzane (6) Ariovfst(4) Aristarh Aristeu Aristfde Aristfp Aristobul Aristodem Aristofan Aristotel Artaxerxe Artemid6r Ascaniu (4) Asclepiade (5) Asclepiod6r (5) Asclepiod6t (5) Asfria Asteropeu Astiage (4) Astfanax (4)

1 Titlurile tie opere au fost mareate în listă cu caractere cursive. Cifrele din paranteză indică tie silahe.

numărul

:! Vezi

** 170-175.

3 Nume wmun: acropolă. -c.

267

Astipaleea Atal::inta Atanasiu (5) Atena Atenod6r Atica Atîla Atlantfda Atos Atreu Atropos Augias (3) August (2) Augustfn (3) Aulfda (3) Aurelian (4) Aventfn Avem Babil6n Babil6nia (5) Bachilfde Bactriana Batrahomiomahla (X) Belerof6n Belizariu (5) Be6ţia (4) Bitfnia (4) Bizanţ

Boristene Briareu (3) Buccfal Buc61icele Cadmeea Caferell Cafstm (3) Calced6n

Cheroneea Chersones Chîlon Chfos Chfron Cirele (f.) Cicl6pi 4 Cidfpe (f.) Cilene Cfntia (3) Cirpian (3) Cipriile Cirene Cirîl Ciropedia Cims Citera Citer6n Cizfc Claudian (3) Claudiu (4) Claudius (3) Clazomene Cleante (3) Clcarh Cleobul (3) Cleomede (4) Cleomene (4) Clistene CI itemnestra Clit6fon Clittimn CI6e Cl6to Cn6sos Cocft Colhfda Colisell Colof6n

Calcfdica Caldcea Calid6n Calimah Cali6pe (f.;4) Calfpso Calistene Calfsto Cambfse Capaneu Capad6cia (5) Capitolfn (muntele) Capit6iu Carfbda (3) Carmide Cameade (4) Caron Cartagina Casandra Casandm Casiod6r (4) Casiopeea (5) Catilinarele Catul Cecub Cefalenia (5) Cefeu Ceffs Cefisia (4) Cefisodem Cefisod6r Cefisod6t Celeno Celesfria (5) Cerber Cezareea Chere Cherefon

4 Nume comun: cicJop,-Î

268

Constantin Corcîra C6re Corint Coriol::in (4) Coroneea Cnitil Cresus Cretcu Crisfp Crisost6mul Critobul Critolau (3) Cr6nos Ctesfp Curiaţi, Curiaţii

DMne DMnis Damasfp Dam6cle Danae Darius (3) Deceleea DedaI Deianfra(4) Deif6b (3) Delfi Demade Demarh Demeter şi Demctra Democrft Demod6c Demostene Dexfp Dicearh (3) Dfche Dido şi Did6na

Dinogeţia

Diocleţfan

(5) (5)

Diod6r (3) Diofant (3) Diogene (4) Diogene Laerţiu Diomede (4) Dionfsiu (5) Dionisod6r (5) Dioscorfde (5) Dioscuri (3) Diotfma(4) Dod6na Domiţian (4) Dorfda Hac (2) Eagru (3) Ebal Echinade Edfp Efes Efialte (4) Egate Egeon Egeu Egfna Egfst Ehalfa Elada Elagabal şi Eliogabal (5) Eleea Elena

Elenicele Elfda Emped6c1e Endfmion (4)

Enea (3)

ElIm6lp (2) Euri,H (3) Euric1eea (4) Euridfce (4) ElIril6h (3) Eurimah(3) Eurin6m (3) Eurin6me (f.;4) Eurfp (2) Euripfde (4) Euristene (4) Euristeu (3) Eusebiu (4) Eutidem (3) Eutffron (3)

Eneida Enipell E61 E6lia (4) Epamin6nda Epictet Epicur Epidaur (4) Epihann Epimenfde Epimeteu Epfr Eratostene Ereb Erehtell Eridan Erfnii Erimant Eschfl Eschfne Esculap Es6p Esquilfn Ete6cle Et6lia Eubeea (3) Eubul (2) Euc1fdc (3) Eudem (2) ElIelpfde (4) Euf6rb (2) Euf6rion (4) Eufrat Euhemer (3) Eumene (3) ElImenfde (4) Eumeu (2)

Eustaţiu

Eutr6piu (4) Evadne Evandru Evant Faeton Faetusa Falaris Falern Faleron Farnace

Farsalia (4) Fastele Febc Febus Fedon Fedra Fedru Ferccfde Ferecnite Festos Ffdias (3) Fidipfde

5 Nume comun: gigant, -ţi

269

Filadelfia (5) Fileb Filemon Fflip

Filfpicele Filocrate Filoctet Filodem Filomela Fflon Filostrat Fineu Fleget6n

Florfdele Foceea Focfda Foc ilfde F6cion (3) F6rcis Foroneu Frfgia (3) Ftfa Ftiotfda (4) Furii Galateea Galen Galia Galileea Ganimede Garamant Geea

Ge6rgicele (5) GerCon (3)

Gigantomahia (6) Giganţi 5

Gorg6na Gortfna Gortfnia(4)

Gdie (2) Grigorie din Nazianz (4) Hagnunt Halicamas Halimunt Hanibal Hanon Haos Harite Harpfi Harpocrate Hecateu Hecatonhfri Hecuba Hefaistos (3) Hefestia (4) Hegcsfp Helesp6nt Heliod6r (4) Hemon Hem6nia Heraclfd (3) Heraclft Hercule Hermi6na (4) Hermfp He rmoc rate Hermocrit Hermogene Hermolau Herodian (4) Herod6t Heroidele Herostrat Hesi6d (3) Hiacfnt (3) Hibla Hfdra Hieronfm (4)

Himeneu Himera Himet Hiparh Hiperfde Hiperion şi Hiperfon Hipermestra Hipocrate Hipodamfa Hipolft Hipomene Histaspe Hoef6rele Homer Hon6riu (3) Horaţiu (3)

lugurta Iunona şi luno Iupiter (3) Iustfn (2) Iustinian (4) Iuvenal(3)

Horaţii, Horaţiii

Ianfcul(muntele) Iapet Icar !caromenip Idomeneu (4) Idoteea Idumea Iffcle Ificrate lfigenia (5) Ilhida (4) Ilfria (4) Ilitfa Iocasta (3) [socrate Iseu Isid6r din Sevf11a Ismena l"tmicele fstru (Dunărea) Itaca Iulian Apostatul

Lacedemona Lactanţiu (4) Laerte Lampsac Laodamfa Laodfce Laodiceea Latona şi Uto Leandru (3) Leocrate (4) Leonfda (4) Ute Leudda(3) Leucfp (2) Libia (3) Licabet Licia (3) Lic6fron Licurg Lidia Linceu Lisfas Li sic rate Lisimah Lisfp Lisistrata Liviu (3) Locrfda Longfn Lucan Lucian (3) Lucfliu (4) Lucreţiu (4)

270

Macrobiu (4) Magnezia (4) Maraton Marte Marţial (3) Mausol (2) Maxenţiu (4) Maximian (4) Meandru (3) Mecena Medeea Meduza Megarfda Megastene Megera Melanfp Meleagru (4) Me1icerte Memfis Menal (muntele) Menandru Menecrate Menedem Menelau Menexen Menfp Me6nia(4) Mercur Mesalfna Mesenia(4) Metap6nt Metmna Met6diu (4) Metrod6r Micene Milet (oraşul) Miltiade (4) Mimnerm Minotaurul (5) Mirfna Miron

MIsia (3) Mitilene Mitridate Mnesil6h Mnesteu M6ire (2) Morfcu Muzeo NarcIs Nausicaa (4) Nazianz (3) Nearh(2) Neleu NemeeneJe

Neoptolem (4) Neptun Nereu Nicandru Niceea Nfche Nicomah Ocipcte Octavian (4) Ode6n (3) Odiseea

Odiscu Odoacru (4) Ogigla Oileu (3) Olfmp (muntele) Olfmpia (4) Olimpiada (mama lui AlexandnI) (5) Olfmpicele

Olimpiod6r (5)

Olfnt OlfnticeJe

Opian (3) Opunt Oreste Ore,'itfa

Orfeu Origene Ori tia Or6nte Ortfgia (4) Ovfdiu(4) Pact61 Paflag6nia Pafos Palamede Palatfn (muntele)

Palinur Pallas Atena Palmfra Pamfflia (4) Pangcu Parce Parmenfde Pamas Parten6n Parten6pe (f.) Partenopeu Pasifae (4) Patr6clu Pausania (4) Pean (2) Peanfa(4) Pegas Pelasgiotlda (6) Peleu

Pelopfda Pelopones Penel6pa Peneu Pentelfc Pentesileea Penteu Pe6nia (4) Peribla (4) Pergam Periandru (4) PerIcle Persef6na Perseu Pesinunt Petr6niu (4) Pfdna Pigmation (4) Pilade Pfndar Pfram Pireu Pirgopol infce Pirit6u Pfrus (regele) Pisistrate Pitagora Pftia(3)

P6ntul Euxfn (3) Poseidon (3) Posidfp Posid6niu (5) Portideea Praxitele Preneste Priam (2) Priap Priscian (3) Procust Promctcu Propcrţiu( 4) Propilee Propontfda Protagora Protesilau Proteu Ptolemcu

Pfticele

Pt.inicele

Plateea Plaut (2) Plfniu (3) Plistene Plotin Plutarh Polfbiu (4) Policlct Policrate

(, Nume comun: mUfă.-c

271

Polifem Polign6t Polfmnia (4) Polinfce Polixena Pompei (2) Pompeii (3) (oraşul)

P6nticele

Quintilian (4) Quirinal (3) Radamante Rod6pe (f.) ROdos Rubic6n

saro Sagunt Salamfna Salmonell Sal6na Salustiu (4) Saturn Saturmiliile (6)

Scamandru Seîla Seian (2) Selinunt Semiramfda Seneca Sfinx Sibaris Siblla Sigell Sihell Sila Silen SI7vele

Sim6is (3) Simonfde Siracuza Sirene 7 Sfrte Sfsif Smfrna SocnJ.te Sof6cle S6fron Sosigene Sotade Sperhell Spellsfp (2) Stagfra

Stesfhor Stimfal Stix Stob611 Strepsiade (4) StrÎmon Suet6nill (4) Slllm6na Tacit (i."itoricul) TUfos Taiget (3) Tales Talia Taliarh (3) Taltibiu(4) Tantal Tamiris Tarent Taryufniu (4) Tars Tartar Tasos Taurfda (4) Teba Tebafda(4)

Teetet Telemah Temis Temist6cle Tenar Teocrft (3) TeOdoric (4) Teod6siu (5) Teoffl (3) Teofrast (3) Te6gnis (3)

Teogonfa (5)

Teop6mp (3) Teramene Terenţiu (4) Tere li Termod6nt Termopîle Terpandru Terpsih6ra Tersft Tertlliian (4) Tesalia (4) Tesalonîc Teseu (2) Tesprotfda Tiberiu (4) Tibul Tideu Tieste (3) Timagene Timocrâte Tfndar Tir Tirfnt Tirteu Tisafeme Tfsbe Tisif6ne Titanil< Titanomahfa

Titon Tlepo1elJl TrahinieneJe (6)

Traian Trapezunt Trasiblil Trasimah

7 Nume l'omun: sirenă,-(' 8 Nume l'omun: titan,-i

272

Trasimede Trasimen Trebonian (4) Trifflia(4) Triptolem Trft'itele

Troada (3) TllcidÎde Tw;cuhinele

Ulise Ulpian (2) Valentinian (5) Venus !ji Venera Vergîliu !ji Virglliu (4) VerfneJe

Vespashin (4) Vimiml! Vitruviu Vulcan Xantîp Xantfpa Xenofan Xenof6n Xerxe Zacfnt Zenod6t Zeus (1) Zeuxfp Zofl (2) Zoroastru (4)

CUPRINSUL

Pag. Reguli de ortografie

~i

de ortoepie ...................................................................9

1. Alfabetul .................................................................................9 II. Fonetica ~i problemele de ortografie ~i de ortoepie .............. 10 Vocalele ................................................................................ 10 Vocale în hiat ........................................................................ 14 Diftongii ............................................................................... 15 Triftongii .............................................................................. \ X Consoanele ...................................................... ,.................... 19 Consoanele duble .................................. " ............................. 22 Dispariţia unor sunete ........................................................... 23 Accentul ............................................................................... 23 III. Gramatica şi problemele de ortografie ~i de ortoepie ............ 24 Substantivul ~i adjectivul ...................................................... 24 Articolul ............................................................................... 26 Numeralul ............................................................................. 26 Pronumele ............................................................................ 27 Verbul ................................................................................... 27 Prepoziţiile ........................................................................... 30 1V. Formarea cuvintelor şi problemele de ortografie ~i de ortoepie ......................................................................... 30 Sufixe şi prefixe .................................................................... 30 Scrierea cuvintelor compuse ................................................ .33

273

Pag. V. Scrierea cu litere majuscule .................................................. 35

VI. Scrierea şi

pronunţarea numelor proprii ~i comune străine .. .3X Scrierea numelor proprii latine~ti şi grece~ti vechi ............... 39 Transcrierea numelor ~i a cuvintelor din limbile care folosesc alfabetul chirilic .......................................... .42

A. Limba rllsă ....................................................................... 42 Tabloul de corespondenţe .................................................... .43 B. Limba bulgară .................................................................. 46 VII.

Despărţirea

cuvintelor în silabe .......................................... .46

VIII. Abrevierile .........................................................................47

Punctuaţia

...................................................................................................... 49 Introducere ...........................................................................49 Punctul .................................................................................. 52 Semnul Întrebării .................................................................. 56 Semnul exclamării ................................................................ 59 Virgula .................................................................................. 63 Punctul ~i virgula .................................................................. 73 Două puncte .......................................................................... 76 Semnele citării (ghilimelele) ................................................ 79 Linia de dialog şi de pauză .................................................... X1 Parantezele ........................................................................... X4 Punctele de suspensie ........................................................... X6 Cratima (liniuţa de unire şi de despărţire) ............................. 90

Semnele ortografice ....................................................................................... 91 Listă de abrevieri ........................................................................................... 92 Bibliografie .................................................................................................... 93 Index de cuvinte ............................................................................................. 97 Numele grcco-Iatine care se scriu conform adaptării tradiţionale ............... 267

274

Tehnoredactare computerizată: Popa Vlad Coli de tipar: Il j Format: 24170x 100 Apărut: 1995 Tipărit

la: Imprimeria ,,Ardealul" Cluj